CAPITOLUL I de bune practici... · Web viewUnul din rezultatele obținute din această colaborare constă în faptul că, în scop de transparentizare, la nivelul Serviciului Resurse

Unitate Administrativ Teritorială JUDEŢUL CĂLĂRAŞI

CONSILIUL JUDEȚEAN CĂLĂRAȘIMotto: „Nimic nu e mai periculos pentru conștiința unui popor

decât priveliștea corupției și a nulității recompensate.”

Mihai Eminescu

1

Ghid de bune practici privind prevenirea şi

combaterea corupţiei în administraţia publică locală


CUPRINS:

CAPITOLUL I............................................................................................................................. 3

Introducere............................................................................................................................3

1.1 Cui se adresează ghidul de bune practici.........................................................................5

CAPITOLUL II......................................................................................................................... 6

2.1 Cauzele apariției faptelor de corupție.............................................................................7

2.2 Despre funcționarul public..............................................................................................9

CAPITOLUL III........................................................................................................................10

3.1 Identificare vulnerabilități și riscuri la corupție la nivelul Consiliului Județean Călărași 11

3.2 Colaborarea cu societatea civilă...............................................................................17

3.3 MODELUL DE BUNĂ PRACTICĂ.................................................................................19

3.4 ALTE ACTIVITĂȚI DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI..................................................22

CAPITOLUL IV.......................................................................................................................23

4.1 Informații privind dezvoltarea durabilă.........................................................................23

4.2 Informații privind egalitatea de șanse și nediscriminarea.............................................24

4.3 Cadrul strategic privind egalitatea de șanse și tratament.............................................25

4.4 Obiectivele generale ale Strategiei pentru dezvoltare durabilă ale Uniunii europene sunt următoarele:................................................................................................................26

CAPITOLUL V........................................................................................................................28

5.1 Instituții de prevenire....................................................................................................30

5.2 Instituții implicate în lupta împotriva corupției.............................................................31

5.3 Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF............................................................31

IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ÎN IMAGINI.....................................................................33

2


CAPITOLUL I Introducere

Proiectul „Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate” Cod SIPOCA 452/ MySMIS nr. 118879 şi-a propus să contribuie la o mai bună prevenire a corupţiei, prin îmbunătăţirea structurilor şi proceselor proprii Consiliului Județean Călărași și instituțiilor subordonate prin creşterea eficienţei şi eficacităţii organizaţionale.

Prezentul Ghid de bune practici, elaborat prin proiect poate fi un instrument pentru facilitarea înțelegerii mecanismelor de aplicare a cadrului legal în domeniul eticii și integrității, prin modele de bună practică. Acest Ghid, conceput pe baza analizei efectuate a reliefat problemele, riscurile și vulnerabilitățile instituționale, dar a identificat și prevăzut soluţiile corective, care să conducă la furnizarea unor servicii bazate pe corectitudine, transparență și integritate.Conţinutului ghidului se axează, în principal, pe corectarea vulnerabilităților identificate și pe prevenție, cu accent pe atitudinea proactivă a celor care lucrează în cadrul Consiliului Județean Călărași și nu numai.

Prin realizarea Ghidului de bune practici se propun soluții de ordin practic pentru personalul Consilului Județean Călărași, atât pentru personalul de execuție, cât și de conducere, precum și aleșilor locali/demnitarilor.

Ghidul de bune practici, pe care îl propunem, reprezintă un îndrumar care reflectă rezultatele obținute în urma implementării proiectului “Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate”. De asemenea, ghidul propune recomandări de bune practici, în scopul consolidării culturii etice, de integritate și prevenire a faptelor de corupție la nivel instituțional.

Cunoaștem cu toții faptul că Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 asigură premisele asumării de către instituțiile publice a următoarelor valori fundamentale:

voința politică, în sensul că toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească și cea legislativă înțeleg importanța unei societăți lipsite de corupție și vor conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de SNA;

Integritatea, respectiv faptul că reprezentanții instituțiilor au obligația de a declara orice interese personale care pot veni în contradicție cu exercitarea obiectivă a atribuțiilor de serviciu; totodată, ei sunt obligați să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situațiilor de conflict de interese și incompatibilități;

3


prioritatea interesului public, prin faptul că reprezentanții instituțiilor și autorităților publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu; aceștia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obținerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

transparența, prin faptul că reprezentanții instituțiilor și autorităților publice vor asigura accesul neîngrădit la informațiile de interes public, transparența procesului decizional și consultarea societății civile în cadrul acestui proces;

obiectivitatea, prin îndeplinirea atribuțiilor din fisa postului, ale celor pentru elaborarea anunțurilor publice, atribuirea contractelor

profesionalismul, prin promovarea valorilor și principiilor fundamentale în activitățile administrației publice, printr-o atitudine responsabilă în interesul instituției și a cetățeanului.

În cadrul Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, obiectivul specific 5.2 sunt prevăzute ca acțiuni principale, pe de o parte dinamizarea activității de cooperare cu instituțiile și autoritățile publice, precum și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu organizațiile nonguvernamentale.

Mizând pe acest fapt și coroborat cu rezultatele obținute de noi prin acest proiect, am apreciat că avem posibilitatea de promovare a unui model de bună practică rezultat din colaborarea cu societatea civilă. Aceasta constituie masa critică care poate contribui la promovarea schimbării la nivelul instituției.

Societatea civilă constituie prin însăși esența sa un factor de echilibru în funcționarea pe baze democratice a unei instituții, ea putând oferi o imagine neutră a unei activități, precum și soluții la diferite probleme.

Colaborarea cu societatea civilă, constituie prin însăși existența ei o deschidere către cetățean, transparență, comunicare activă și eficientă cu beneficiarii direcți/cetățenii serviciilor furnizate de către instituție.În demersurile noastre, ne-am asigurat că în cadrul acestei colaborări sunt încorporate, fără discriminare, contribuţiile esenţiale ale ONG-urilor în procesul de luare a deciziilor, ceea ce contribuie, în final, la un mediu instituțional propice.

Condiţiile unui mediu organizațional favorabil includ proceduri clare, sprijin pe termen lung şi resurse publice pentru o societate durabilă, prin respectarea prevederilor legale privind transparența decizională și participarea cetățenilor la procesul decizional.

Aceste condiţii fiind asigurate, s-au creat premisele unei relaţii constructive între ONG-urile participante la una din activitățile proiectului. În scopul concretizării acestui deziderat a fost înființat Grupul de Acțiune privind Prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.), al cărui rol îl reprezintă analiza, evaluarea și monitorizarea activităților în domeniul Strategiei Naționale Anticorupție

4


2016-2020 a Consiliului Județean Călărași, precum și realizarea de acțiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanță reciprocă și menținerea unor legături active în scopul transparentizării instituționale.

1.1 Cui se adresează ghidul de bune practici

Ghidul se adresează cu precădere personalului din cadrul Consilului Județean Călărași, funcționari publici și personal contractual, de conducere și de execuție, consilieri judeteni, persoane care au beneficiat în mod direct de activitățile proiectului, angajați ai instituțiilor subordonate, precum și altor angajați din administrația publică locală.Ghidul și-a propus să ofere o mai bună cunoaștere a procesului de prevenire a faptelor de corupție, prin îmbunătățirea structurilor și proceselor proprii administrației publice locale, creșterea eficienței și eficacității organizaționale, sporind gradul de responsabilizare a funcționarilor publici și personalului contractual, precum și aleșilor locali/demnitarilor din cadrul Consiliului Județean Călărași, în calitatea lor de reprezentanți ai cetățeanului contribuabil.

Ghidul de faţă ofera demnitarilor, funcţionarilor şi angajaţilor din administraţia judeteana şansa unei explorări, a unei evaluări introspective, fie pentru ajustarea comportamentelor, fie pentru adaptarea instrumentelor şi mecanismelor de management public pe care le au la dispoziţie.

5


CAPITOLUL IICorupția – Noțiune și forme de manifestare

Corupția reprezintă un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau poziție ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de grup personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană juridică.

Corupția poate îmbrăca diferite forme la nivelul autorităților locale prin:

coruperea pasivă; coruperea activă; traficul de influentă; abuzul de putere/de serviciu; primirea de către un funcționar a recompensei ilicite; falsul în actele publice; luarea de mită; darea de mită; încălcarea prevederilor legale privind declararea veniturilor și a

proprietății; încălcarea prevederilor legale cu privire la incompatibilități și

conflict de interese; încălcarea prevederilor legale cu privire la păstrarea secretului

de serviciu; încălcarea prevederilor legale cu privire la gestionarea datelor

cu caracter personal.

6


2.1 Cauzele apariției faptelor de corupție

Cauzele generatoare de fapte de corupţie, pot fi încadrate în trei categorii:

Dintre cauzele generatoare de fapte de corupţie, care sunt create de organizaţie, enumerăm:

permisivitatea unor acte normative, în sensul aprecierii sau interpretării subiective din partea funcţionarului;

pregătirea deficitară în domeniul cunoaşterii şi aplicării prevederilor legale privitoare la faptele incriminate ca fiind infracţiuni de corupţie, asimilate acestora ori în legătură cu aceste infracţiuni;

lipsa personalului specializat pentru realizarea unor sarcini şi pentru realizarea evaluării diagnostică insituțională privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală;

birocratizarea excesivă a serviciilor publice; atenţia insuficientă acordată procesului de recrutare, pregătire şi promovare a

personalului; delegarea unor funcţionari care au altă pregătire decât cea pe care o necesită

îndeplinirea atribuţiilor;

7

cauze ce ţin de organizaţie; cauze ce ţin de funcţionarul public; cauze ce ţin de factori externi.


lipsa resurselor materiale/logistice care creează necesitatea obţinerii unor „sponsorizări" pentru „rezolvarea" unor probleme de serviciu;

reducerea personalului şi supraîncărcarea celui existent cu sarcini, concomitent cu reducerile salariale şi a lipsei fondurilor de premiere;

rezistenţa managerilor instituţiilor publice de a identifica riscurile de corupţie, ori tendinţa de subevaluare a acestora, precum şi evitarea adoptării unui set de măsuri pentru a intervenii asupra zonelor vulnerabile;

lipsa unui sistem de rotire a personalului care lucrează în domenii cu risc ridicat la corupţie, cu referire la cei care ocupă funcţii sensibile;

dificultăţi în procesul de aplicare a prevederilor actelor normative, atunci când numărul acestora este foarte mare şi cu multiple ambiguităţi, lipsuri sau contradicţii;

sistem de salarizare şi recompensare neatractiv în sectorul public, comparativ cu al altor categorii profesionale şi categorii de cetăţeni cu care vin în contact;

incapacitatea unor instituţii a asigura deservirea on-line a cetăţenilor, fapt care duce la perioade mari de aşteptare/revenirea la sediu și la birocratizare excesivă.

Principalele cauze care favorizează apariţia faptelor de corupţie în rândul funcţionarilor publici sunt:

nivelul scăzut al educaţiei profesionale şi civice a angajaţilor, precum şi necunoaşterea obligaţiilor de conduită şi etică profesională;

slaba informare a funcţionarilor cu privire la modul de sesizare a faptelor de corupţie şi a instituţiilor care se ocupă de prevenirea şi combaterea corupţiei;

lipsa unor modele comportamentale; existenţa unei culturi organizaţionale favorabile săvârşirii faptelor de corupţie

pe fondul formalismului instituţional în executarea controalelor şi întârzierii sancţionatorii acelora care se fac vinovaţi de încălcarea prevederilor legale;

slaba rezistenţă la tentaţiile oferite în schimbul îndeplinirii defectuoase sau neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu (sume de bani, bunuri, servicii, avantaje etc.);

tendinţa de a acoperi abaterile colegilor, inclusiv cu privire la activităţile infracţionale ale acestora. Această cultură are la bază şi unitatea care se creează în timp între angajaţi (prin executarea în comun a unor sarcini, etc.), dar şi prin mentalitatea de repulsie faţă de structurile de control (control intern, anticorupţie, protecţie);

dificultatea funcţionarilor de a refuza dispoziţiile/ ordinele ilegale ale unui şef, şi/ sau de a sesiza fapta atunci când observă derularea unor activităţi ilegale în interiorul instituţiei;

nerefuzarea solicitărilor de soluţionare a unor cereri venite de la „colegii" din diferite instituţii, care sunt, uneori, la limita legalităţii;

8


tolerarea unui comportament de acceptare a unor „atenţii" din partea colegilor (o astfel de atitudine nu trebuie încurajată deoarece există o predispoziţie de a creşte gradul de acceptabilitate a corupţiei în instituţie şi societate).

Principalele cauze externe care favorizează apariţia faptelor de corupţie sunt:

educaţia precară a cetăţeanului din punct de vedere al documentării/ informării înaintea accesării unui serviciu public;

obişnuinţa cetăţeanului de a oferi „atenţii" funcţionarului care i-a soluţionat favorabil o solicitare;

presiunea exercitată de cetăţean pentru a primi un serviciu înaintea termenului legal;

„fuga" de responsabilitate pentru faptele săvârşite;

cutume ale trecutului de a se „descurca/orienta" pentru soluţionarea problemelor;

lipsa unor modele reale de oameni integri în societate; convingerea că faptele de corupţie sunt greu de descoperit şi probat.

2.2 Despre funcționarul public

Funcţionarul public este orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi publice.

Prin funcţionar se înţelege persoana menţionată mai sus, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Prin termenul „public" se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice, instituţiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum şi bunurile de orice fel.

9


CAPITOLUL IIIObiectivul general al proiectului și rezultatele acestuia

Proiectul “Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate” și-a propus ca obiectiv creșterea transparentei, eticii și integrității funcționarilor din administrația publică la nivelul Județului Călărași, prin intermediul unor activități care vizează identificarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție, realizarea de mecanisme și proceduri anticorupție și aplicarea unitară a acestora, realizarea unor mecanisme de cooperare cu societatea civilă, precum și îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor personalului propriu.

Pentru atingerea acestui obiectiv Consiliul Județean Călărași și-a propus să acționeze în sensul:

Creșterii gradului de dezvoltare a capacitații sale analitice de a efectua activități de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților în vederea realizării de acțiuni concrete si eficiente de prevenire si combatere a corupției;

Creșterii gradului de dezvoltare și implementare a unor proceduri de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, precum și a unor măsuri concrete și modalități de monitorizare permanentă a aplicării acesteia;

Susținerii dezvoltării și implementării unui mecanism de cooperare cu societatea civilă și alte autorități/instituții publice, prin înființarea unui Grup de Acțiune privind Prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.), inclusiv prin dezvoltarea unor proceduri organizatorice și a mecanismului de cooperare și funcționare a acestuia;

10


Susținerii dezvoltării și diseminării unui instrument, de tip Ghid de bune practici pentru facilitarea înțelegerii mecanismelor de aplicare a cadrului legal în domeniul eticii și integrității, prin modele de buna practică;

Creșterii gradului de informare a cetățenilor, prin organizarea si implementarea unei campanii inovative de educație anticorupție in rândul acestora;

Cultivării și dezvoltarii cunoștințelor, competentelor și abilitaților angajaților din administrația publică locală, prin participarea la programe de educație în domeniul prevenirii și combaterii corupției, precum și de dobândire de competențe privind etica și integritatea, inclusiv prin abordarea temelor de dezvoltare durabilă, egalitate de șanse, nediscriminare și egalitate de gen.

Rezultatele obținute în urma implementării proiectului sunt:

Elaborarea unui Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere a acestora care cuprinde o metodologie și două seturi specifice de instrumente pentru elaborarea acestuia;O Procedură de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, a unor măsuri concrete precum și modalități de monitorizare permanentă a aplicării acesteia, dezvoltată și operaționalizată la nivelul Consiliului Județean Călărași;Un mecanism de cooperare cu societatea civilă, precum și cu alte autorități/instituții publice, privind monitorizarea și evaluarea implementării măsurilor anticorupție implementat la nivelul Consiliului Județean Călărași;Un instrument dezvoltat și diseminat de tipul unui ghid de bune practici care să vina în sprijinul unei mai bune înțelegeri a mecanismelor de aplicare a cadrului legal în domeniul eticii si integritățiiO campanie de educație anticorupție dezvoltată și implementată în rândul cetățenilor;Pregătirea profesională a personalului în cadrul unor programe de educație și formare în domeniul prevenirii corupției, transparentei, eticii și integrității.

3.1 Identificare vulnerabilități și riscuri la corupție la nivelul Consiliului Județean Călărași

11


Prin proiect a fost creat un cadru metodologic prin intermediul căruia s-a stabilit un set de linii directoare, dar și instrumentele specifice necesare identificării riscurilor și vulnerabilităților la corupție la nivelul Consiliului Județean Călărași.

În scopul cartografierii riscurilor și vulnerabilităților la corupție au fost folosite trei categorii de metode care s-au constituit în trei tipuri de cercetare distincte:

Cercetare cantitativă prin aplicarea unor chestionare privind evaluarea sistemelor de integritate ca cea mai bună strategie de prevenire a corupției în administrația publică;

Cercetarea calitativă prin metoda interviului semistructurat; Analiza aprofundată a documentelor operaționale și a procedurilor

administrative utilizate la nivel instituțional.În cadrul proiectului, au fost aplicate și centralizate un număr de 274 de chestionare astfel:

94 chestionare aplicate angajaților Consiliul Județean Călărași; 148 chestionare aplicate angajaților instituțiilor subordonate; 12 chestionare aplicate consilierilor județeni; 20 chestionare aplicate cetățenilor.

Activitatea de analiză a riscurilor și vulnerabilităților la corupție s-a finalizat prin elaborarea Raportului de evaluarea riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere a acestora, document care evidențiază următoarele aspecte:

în ceea ce privește consilierul/avertizorul de integritate o parte din respondenți nu cunosc existența și nici atribuțiile pe care acesta trebuie să le îndeplinească;

la nivelul instituției nu există un plan de integritate, care să cuprindă un ansamblu de masuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile si vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate;

nu exista o structura de prevenire a riscurilor la corupție care să identifice posturile vulnerabile din cadrul Consiliului Județean Călărași și a instituțiilor subordonate și propunem constituirea unui grup de lucru care să identifice cele mai vulnerabile posturi și masurile de diminuare a riscurilor la corupție pentru acestea, de educație a angajaților dar și a publicului țintă vizat de activitatea instituției noastre;

12


La nivelul Consiliului Județean Călărași nu sunt implementate standarde legale de integritate la nivel de instituție, iar pentru remedierea acestui deficit sunt avute în vedere măsuri de transparență instituțională și de prevenire a corupției prevăzute de legislația națională și reflectate în inventarul anexă la Strategia Națională Anticorupție;

deși se cunoaște existența consilierului de etică, nu sunt cunoscute atribuțiile acestuia și ca o măsură ce s-ar impune ar fi organizarea unei întruniri în care să fie diseminate atribuțiile consilierului de etică si rolul acestuia în cadrul instituției.

Acestea sunt precizate în următoarea anexă:

Nr. crt.

Document procedură

vulnerabilă la corupție

Descriere vulnerabilitate/risc

identificat Măsuri de remediere

Acționează asupra:

1.

Procedura de evaluare a riscurilor

Neprecizarea riscurilor la corupţie şi neactualizarea din anul 2014 a riscurilor generate în activitatea desfăşurată

Actualizarea procedurii și introducerea riscurilor la corupţie

Personalului Consiliului Județean Călărași

2. Activitatea consilierului de etică

Lipsa vizibilității activității acestuia în cadrul instituției

Actualizare și diseminare atribuții consilier de etică


3.

Lipsă Procedură urbanism

Creșterea transparenței Elaborare Procedură

Eliberare Certificate de Urbanism, Autorizații de construire, PUZ, PUG, etc.

13


4. Procedură achiziții

Creșterea transparenței Revizuirea Procedurii existente

Activităților desfășurate de către Consiliul Județean în procesul de realizare al achizițiilor publice

5. Lipsă Plan de integritate

Promovarea şi creșterea transparenței, eticii şi interităţii angajaţilor

Elaborare document


(Anexă la Metodologie)

Concluzia care se impune este legată de:

Necesitatea aderării la Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 și elaborarea și aprobarea Planului de integritate al Consiliului Județean Călărași;

Necesitatea actualizării procedurii interne privind achizițiile publice directe; Necesitatea creării Registrului riscurilor la corupție al Consiliului Județean

Călărași; Stabilirea nevoii de elaborare a unei proceduri pentru Direcția de Urbanism.

Având în vedere faptul că la nivelul Consiliului Județean Călărași la momentul analizei aprofundate a documentelor nu a fost identificată Declarația de aderare la obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 și, implicit, Planul de integritate al instituției, așa cum este stipulat în art.6 alin.(3) din H.G.583/2016 de aprobare a Strategiei Naționale Anticorupție, s-a constatat necesitatea elaborării, aprobării și transmiterii acestora către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Ministerul Justiției.

Înainte de aprobare, Planul de integritate a fost supus consultării publice și consultării angajaților.

Din punct de vedere al practicilor și valorilor fundamentale și raportat la prevenirea fenomenul de corupție, Consiliului Județean Călărași și-a asigurat:

14


reglementarea activităților și a serviciilor publice; transparența și accesul la informațiile de interes public; promovarea principiilor și normelor etice; transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor și bunurilor publice; declararea averilor și incompatibilităților; prevenirea și soluționarea conflictului de interese; participarea societății civile și sectorului privat în activitatea anticorupție; instruirea personalului; evaluarea periodică a modului de îndeplinire a măsurilor anticorupție.

Tot urmare a implementării proiectului, Consiliul Județean Călărași și-a elaborat și aprobat propria Strategie de management a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, plecând de la următoarele principii:

Principiul statului de drept în baza căruia este consacrată supremația legii, toți cetățenii fiind egali în fata acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului și presupune separația puterilor în stat;

Principiul răspunderii potrivit căruia autoritățile răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare și eficienta strategiilor;

Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfășurate de către fiecare organizație;

Principiul proporționalității în elaborarea și punerea în aplicare a procedurilor anticorupție:

Instituțiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze și să mențină proceduri puternice, care să fie proporționale cu riscurile și vulnerabilitățile instituționale și dimensionate în funcție de resursele și complexitatea organizației;

Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament politicile "anti-mită". Acestea nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administrație de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier al administrației trebuie să inițieze, să supravegheze și să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupției, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale ale integrității, transparenței și responsabilității și că aceasta subminează eficacitatea organizațională;

Principiul prevenirii săvârșirii faptelor de corupție și a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie și înlăturarea în timp util a premiselor apariției faptelor de corupție sunt prioritare și imperative. Atât instituțiile publice, cât și cele private trebuie să dea dovadă de diligență în evaluarea partenerilor, agenților și contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un

15


parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entități și este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizații au politici și proceduri care sunt în concordanță cu aceste principii și orientări;

Principiul eficacității în combaterea corupției, care se bazează pe evaluarea continuă a activității instituțiilor cu atribuții în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le așteaptă, cât și al managementului organizațional;

Principiul cooperării și coerenței, în baza căruia instituțiile implicate în prevenirea și combaterea corupției trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepție unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite și a măsurilor ce urmează a fi luate;

Principiul parteneriatului public - privat, care recunoaște importanta cooptării societății civile și a mediului de afaceri în activitățile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupției;

Principiul accesului neîngrădit la informațiile de interes public și al transparenței decizionale.”

Această Strategie are ca scop promovarea eticii şi integrităţii la nivelul Consiliului Județean Călărași prin consolidarea capacităţii instituției de a asigura calitatea şi accesul la serviciile publice în interesul cetățeanului contribuabil, prin continuarea măsurilor anticorupţie pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilitate și prin eficientizarea activităţilor.

Consiliul Județean Călărași și conducerea acestuia acordă maximă prioritate respectării standardelor de etică şi morală, motiv pentru care și-a propus să implementeze toate măsurile necesare prevenirii situaţiilor de abuz sau de erori în relaţiile pe care instituţia le are cu toate categoriile de colaboratori precum şi în administrarea patrimoniului şi gestionarea fondurilor publice.

Strategia de Management a riscurilor și vulnerabilitatilor la corupție vizează următoarele obiective generale:

16

Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie la nivelul instituţiei şi a celor subordonate


3.2 Colaborarea cu societatea civilă

Consiliul Județean Călărași a căutat trei organizații care derulează activități în domeniul prevenirii și combaterii faptelor de corupție și a încheiat un parteneriat de colaborare cu TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMÂNIA|ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TRANSPARENŢĂ, SOCIETATEA ACADEMICĂ DIN ROMÂNIA și ASOCIAȚIA PRO DEMOCRAȚIA.

Scopul încheierii acestui parteneriat îl reprezintă înființarea la nivelul Consiliul Județean Călărași a unui Grup de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.), plecând de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esentială a participării cetățenilor la deciziile administrative într-o societate deschisă şi democratică. Acționarea în interesul cetatenilor necesită deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate atât din partea ONG-urilor, cât şi din partea Consiliului Județean Călărași, în conditii de transparență în toate etapele parteneriatului.

Acest parteneriat a fost gândit să fie viabil si constructiv, astfel încât demersurile întreprinse prin proiect să puncteze aspecte legate de monitorizarea şi evaluarea implementării măsurilor anticorupţie, proceduri clare, sprijin pe termen lung şi resurse.

17

Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a angajaţilor şi a beneficiarilor serviciilor publice

Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare deschisă la nivel local

Consolidarea mecanismelor de control administrativ.


Consiliul Județean Călărași a reușit să dezvolte și să implementeze instrumente care să conducă la transparentizarea procesului decizional, la prevenirea corupției, la consolidarea capacității sale de a-și efectua propria evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție, sporind nivelul de încredere al beneficiarilor în serviciile publice furnizate.

Din componența Grupului de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.), fac parte:

- Vicepreședinte al Consiliului Județean Călărași – Coordonator;- Expert responsabil cu înființarea Grupul de Acțiune pentru Prevenirea și

Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.);- Director executiv adjunct al Direcției Dezvoltare Regională și Relații Externe;- Reprezentant TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMÂNIA|ASOCIAŢIA

ROMÂNĂ PENTRU TRANSPARENŢĂ – ONG cu activități în domeniul anticorupției;

- Reprezentant ASOCIAŢIA PRO DEMOCRAŢIA;

- Reprezentant SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ;

- Secretar, consilier în cadrul Direcției Management și Resurse Umane.

TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMÂNIA|ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU TRANSPARENŢĂ reprezintă o organizație nonguvernamentală care derulează activități în domeniul anticorupției din anul 1993, acționând fără încetare pentru a stârni conștiința colectivă și a aduce schimbări având ca misiune sprijinirea oamenilor și și a instituțiilor să promoveze integritatea și să oprească corupția în toate formele sale de manifestare.

Organizația a militat permanent în sensul stopării fenomenului de corupție și a reușit să creeze convenții internaționale anticorupție,

Transparency International România are două priorități majore: îmbunătățirea raportării și sancționării corupției în România și schimbarea de atitudine în rândul instituțiilor și al cetățenilor, astfel încât corupția să devină inacceptabilă în România.

Asociația PRO DEMOCRATIA este o organizație nonguvernamentală, non profit și nepartizană, înființată în anul 1990. Organizația are în prezent 31 de cluburi în care activează peste 1000 de cetățeni (voluntari și membri). Una din activitățile sale vizează implementarea de proiecte privind integritatea în instituțiile publice, activități de informare și de conștientizare a actelor de corupție în instituțiile publice, de îmbunătățire a cadrului legislativ, de diseminare a informațiilor și a exemplelor de

18


bună practică. Totodată inițiativele sale au țintit determinarea unor schimbări concrete la nivelul administrației publice locale prin exercitarea de presiune directă asupra funcționarilor publici și a angajaților din instituții.

SOCIETATEA ACADEMICĂ ROMÂNĂ are ca misiune crearea unui cadru de raționalitate a politicii publice (evidente based policy-making) prin:

educarea în domeniul politicii publice a tinerilor experți din sectorul de stat, profit și non-profit, a membrilor administrației, oamenilor politici și mediului academic, prin dezbateri informale, semănării de analiză de politici publice în cooperare cu partenerii noștri internaționali şi cercetare originală;

promovarea în spațiul public a unor soluții realiste și bazate pe consultare democratică a problemelor de politici publice.

3.3 MODELUL DE BUNĂ PRACTICĂ

Grupul de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.) a funcționat, atât în perioada de implementare a proiectului, cât și după finalizarea acestuia derulând activități de monitorizare a îndeplinirii obiectivelor Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020, precum și activități de consultare, schimb de bune practici, transparentizarea instituțională.

Datorită faptului că lipseau, în special, acele mecanisme preventive care ar fi de natură să determine abţinerea de la acte de corupţie şi respectarea standardelor de integritate, soluția identificată a fost aceea de a lua în calcul colaborarea cu societatea civilă materializată prin realizarea de acţiuni comune, proiecte în parteneriat, consultanţă reciprocă, schimburi de bune practici, subliniată prin înfiinţarea unui Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei.

Scopul demersurilor iniţiate de noi a vizat managemetul integrităţii în cadrul Consiliului Judeţean Călăraşi, prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivelul instituției.

19


Soluţia identificată a fost asumarea de către conducerea Consiliului Judeţean Călăraşi a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei, atitudine care a depăşit nivelul asumării declarative a principiului „toleranţei zero”, aceasta manifestându-se prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie la nivel instituţiei.

Constituirea GAPCC a avut la bază un proces de colaborare cu societatea civilă prin îmbunătăţirea imaginii Consiliului Judeţean Călăraşi la nivel de percepţie a cetăţenilor, inclusiv prin asigurarea unor servicii transparente cu grad înalt de profesionalism şi nu în ultimul rând bazate pe comportamente etice şi morale de netăgăduit.

Grupul de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei se reuneste periodic, analizează aspecte din activitatea Consiliului Judeţean Călăraşi și propune modalităţi de îmbunatăţire a activităţii de prevenire și combatere a corupţiei, proiecte comune, acţiuni specifice în domeniul anticorupției.

Astfel, Grupul de Acțiune pentru Prevenirea și Combaterea Corupției, desfășoară următoarele activități:

Organizare ședințe lunare;Realizarea unui schimb de bune practici prin împărtășirea de experiențe în domeniul anticorupției;Inițierea de proiecte comune în domeniul de interes al proiectului.

Pentru derularea activităţilor Grupul de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei se va colabora în continuare pro-activ cu societatea civilă, asigurându-se prin funcţionarea acestuia o deschidere către cetăţean, transparenţă şi comunicare activă,

permanentă şi eficientă cu beneficiarii direcţi/cetăţenii serviciilor furnizate de către instituţie, inclusiv instituţii subordonate. S-a plecat de la premiza că ONG-urile constituie o componentă esenţială a participării active într-o societate deschisă şi democratică, acționând în interesul cetăţenilor cu deschidere, responsabilizare, claritate şi responsabilitate de ambele părţi.

Tot în completarea acestei direcţii de acţiune a Grupul de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei a fost iniţiat un parteneriat cu Direcţia Generală Anticorupţie-Serviciul Anticorupție Călărași, parteneriat care are la bază reglementarea şi stabilirea modalităților de promovare în fața opiniei publice, prin intermediul Consiliului Judeţean Călăraşi, a activităților de prevenire și combatere a corupției, desfășurate de către Direcţia Generală Anticorupţie, precum și informarea angajaților instituţiei, ai instituţiilor subordonate şi ai spitalelor, în vederea prevenirii săvârșirii faptelor de corupție. În cadrul colaborării, Consiliul Județean Călărași asigură tipărirea de afișe, pliante precum și alte materiale de promovare care conțin

20


machete de prezentare a activității de prevenire și combatere a corupției, precum și mesaje anticorupţie.

În scopul lărgirii ariei parteneriale a fost inițiat un parteneriat cu Instituția Prefectului Județul Călărași, care are ca obiect de reglementare, stabilirea modalităților de promovare în fața opiniei publice, prin intermediul Consiliului Județean Călărași, a activităților de prevenire și combatere a corupției, desfășurate de către Instituţia Prefectului, în vederea prevenirii săvârșirii faptelor de corupție.

Elementul inovator al bunei practici ţine de înfiinţarea Grupul de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, o structură bine definită cu atribuţii în identificarea şi corectarea vulnerabilităţilor la corupţie ale Consiliului Județean Călărași.

Unul din rezultatele obținute din această colaborare constă în faptul că, în scop de transparentizare, la nivelul Serviciului Resurse Umane a fost concepută o mapă destinată noilor angajaţi, denumită mapă de inducţie, care conţine informaţii legate de instituţie, cerinţele postului, atribuţii şi responsabilităţi, bune practici, organigramă, comportament etic, relații ierarhice: director/şef serviciu etc.

În plus, pe parcurs am preconizat să apelăm la un formular de feedback pentru a contabiliza interacţiunile cu cetăţenii şi propunerile lor de creştere a transparenţei intituţionale. Consiliul Județean Călărași este interesat de schimbarea culturii organizaţionale, prin furnizarea unor servicii, care să se plieze pe nevoile și aşteptările cetăţenilor.

Pentru a aduce plusvaloare acţiunilor de prevenire şi combatere a faptelor de corupţie, derulate la nivel instituţional, inclusiv prin intermediul colaborării cu Direcția Generală Anticorupție şi coroborate cu acţiunile Grupul de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, Consiliul Judeţean Călăraşi a marjat şi pe contribuţia consilierului de etică în procesul de informare. Acesta va organiza trimestrial întâlniri

cu caracter informativ în scopul descurajării totale a faptelor incriminate ca, corupte şi neetice.

Un alt rezultat obținut este înființarea Grupului de lucru pentru integritate din a cărui componență fac parte directori/șefi serviciu ai direcțiilor de specialitate din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului județean Călărași, cu atribuții specifice în domeniul prevenirii și combaterii corupției la nivel de instituție.

Elementul de noutate al acestei colaborări ţine de managementul etic şi al integrităţii prin implementarea unor standarde de integritate, coduri clare de conduită şi sisteme de gestionare a comportamentelor neetice la nivel inistituțional. S-a plecat de la faptul că un comportament corupt intră în contradicţie cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu într-o manieră imparţială şi corectă şi aduce atingere reputaţiei serviciului public şi, mai mult decât atât, distruge încrederea în imparţialitatea şi obiectivitatea

21


administraţiei publice şi, prin urmare, baza pentru a trăi împreună ca o comunitate transparentă şi corectă.

Din acest motiv, s-a inoculat şi promovat ideea că fiecare angajat are sarcina de a acţiona într-un mod care să ofere un exemplu pentru colegi, manageri şi public. Corupţia poate fi prevenită şi combătută numai în cazul în care toată lumea îşi asumă responsabilitatea şi toţi au ca obiectiv comun un loc de muncă fără corupţie. Acest lucru înseamnă ca terţii să nu aibă nici o posibilitate de influenţare necinstită în procesul de luare a deciziilor. Aceasta presupune ca, în situaţii de genul, nu ar trebui să se acopere colegii corupţi dintr-un sentiment greşit de solidaritate sau loialitate. Toţi angajații Consiliului Județean Călărași au acceptat ideea de a participa la identificarea activităţilor ilegale şi de a contribui la formarea unei imagini instituţionale pozitive.

Unul din rezultatele notabile ale înfiinţării acestui mecanism definit Grup de Acţiune privind Prevenirea şi Combaterea Corupţiei, este acela că el reușește să impacteze activitatea Consiliului Judeţean Călăraşi prin măsuri de creştere a vizibilităţii, a transparenţei actului administrativ, prin contribuţia societăţii civile la identificarea vulnerabilităţilor instituţionale şi instituirea, în colaborare a măsurilor corective.

Misiunea fundamentală a Consiliului Județean Călăraşi este aceea de a servi interesul public, deoarece cetăţenii vor ca funcţionarii publici să-şi facă datoria în mod cinstit, corect şi imparţial, iar în caz contrar să fie instituite măsuri pentru ca aceştia să nu permită compromiterea procesului de luare a deciziilor din cauza intereselor şi relaţiilor lor personale.

Conducerea instituţiei a înţeles că modul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea este determinat şi de felul în care aceştia sunt conduşi. Responsabilităţile acestora faţă de personal sunt legate de stabilirea standardelor necesare în derularea raporturilor de serviciu pentru atingerea obiectivelor stabilite, de asigurarea unei comunicări periodice şi clare cu privire la misiunea asumată raportat la necesitatea

respectării normelor de conduită, precum şi comunicarea disponibilităţii de a-i sprijini pe angajaţi în situaţia în care se confruntă cu o dilemă etică, tratându-i pe toţi cu imparţialitate şi obiectivitate.

Prevenţia este direcţia pe care Consiliul Județean Călăraşi o urmează pentru menţinerea sub control a situaţiei, deoarece prin depăşirea acestei bariere la nivel individual, fenomenul poate aduce atingere reputaţiei oamenilor care lucrează pentru instituţie şi poate atrage răspunderea penală.

3.4 ALTE ACTIVITĂȚI DERULATE ÎN CADRUL PROIECTULUI

22


În scopul creşterii gradului de transparenţă a Consiliului județean Călărași în legătură cu combaterea corupţiei şi educaţia anticorupţie, în rândul cetăţenilor, a fost organizată și desfasurată o campanie sectorială de informare publică și de conştientizare, în mediul on-line (social-media) și radio.

În paralel, au fost dezvoltate și implementate două programe specifice de instruire privind creşterea nivelului de educaţie anticorupţie, respectiv de dobândire de competențe privind etica şi integritatea pentru persoanele alese prin vot, primul pentru personalul cu funcții de conducere și execuție din cadrul Consiliului Județean Călăraşi, iar cel de-al doilea pentru demnitari și consilieri județeni.

Etica, integritatea și prevenirea corupției sunt elemente cheie pentru furnizarea unor servicii publice de calitate, iar lipsa sau abaterile de la acestea afectează capacitatea instituției de a-şi îndeplini obiectivele în condiţii de eficacitate şi eficienţă.

În acest sens, Consiliul Județean Călărași a reușit pregătirea profesională în aceste domenii a 100 de persoane, din care 70 funcționari publici/personal contractual și 30 consilieri județeni/demnitari.

CAPITOLUL IV DEZVOLTARE DURABILĂ Şl EGALITATE DE ŞANSE

4.1 Informații privind dezvoltarea durabilă

Dezvoltarea durabilă este un concept foarte complex, care a pornit de la preocuparea faţă de mediu, ideea fiind îmbogăţită în timp cu o dimensiune economică şi una socială.

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, nu numai pe termen scurt sau

23


mediu, ci şi pe termen lung, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural.

Definiţie

„Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilorprezentului, fără a compromite generaţiile viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.

(Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare-Raportul Brundtland)Dezvoltarea durabilă se derulează pe fondul unor principii majore ce o caracterizează:

- preocuparea pentru echitate şi corectitudine între ţări şi între generaţii;

- viziunea de lungă durată asupra procesului dezvoltării;- gândirea sistemică, interconexiunea între economie, societate şi

mediu.În acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie menţionate în Strategia pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:

îndeplinirea responsabilităţilor internaţionale ale UE prin promovarea instituţiilor democratice în slujba păcii, securităţii şi libertăţii şi a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile pretutindeni în lume.

Protecţia mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul negativ asupra mediului;

Echitate şi coeziune socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversităţii culturale, egalităţii de şanse şi prin combaterea discriminării de orice fel;

Prosperitatea economică prin promovarea cunoaşterii, inovării, competitivităţii pentru asigurarea unor standarde de viaţă ridicate şi unor locuri de muncă abundente şi bine plătite.

4.2 Informații privind egalitatea de șanse și nediscriminarea

Egalitatea de şanse este conceptul conform căruia toate fiinţele umane sunt libere să-şi dezvolte capacităţile personale şi să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte; faptul că diferitele comportamente, aspiraţii şi necesităţi ale femeilor şi bărbaţilor sunt luate în considerare, evaluate şi favorizate în mod egal înseamnă că femeile şi bărbaţii se bucură de aceeaşi libertate de a-şi realiza aspiraţiile.

Discriminarea înseamnă a diferenţia sau a trata diferit două persoane sau două

24


situaţii, atunci când nu există o distincţie relevantă între acestea sau de a trata într-o manieră identică situaţii care sunt în fapt diferite. Directive UE anti-discriminare interzic atât discriminarea directă, cât şi discriminarea indirectă şi dau aceeaşi definiţie discriminării.

Egalitatea între femei şi bărbaţi este un drept fundamental, o valoare comună a UE, şi o condiţie necesară pentru realizarea obiectivelor UE de creştere economică, ocuparea forţei de muncă şi a coeziunii sociale.

Cu toate că inegalităţile încă există, în prezent UE a făcut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalităţii între femei şi bărbaţi datorită legislaţiei de tratament egal, integrarea dimensiunii egalităţii de gen şi măsurilor specifice pentru avansarea femeilor.

Aceste aspecte vizează: Accesul la ocuparea forţei de muncă; Protecţia maternităţii; Concediul parental; Securitatea socială etc.

Egalitatea de şanse în legislaţia naţională şi comunitară

Potrivit prevederilor OUG nr. 61/2008 privind implementarea principiului egalităţii de tratament între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte accesul la bunuri şi servicii şi furnizarea de bunuri şi servicii, prin principiul egalităţii de tratament se înţelege că nu va exista nicio discriminare directă bazată pe criteriul de sex, inclusiv aplicarea unui tratament mai puţin favorabil femeilor pe motive de sarcină şi maternitate şi că nu va exista nicio discriminare indirectă bazată pe criteriul sex.

În sensul Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, prin egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi se înţelege luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi aspiraţiilor diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin şi tratamentul egal al acestora.

Proiectul, în toate etapele sale de implementare, a avut ca principiu de dezvoltare şi de implementare aplicarea politicilor şi practicilor prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, apartenenţă la o categorie socială defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul social, economic şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.

25


4.3 Cadrul strategic privind egalitatea de șanse și tratament

Principalele documente strategice în domeniul egalității de șanse și tratament la nivel european sunt:

• Strategia cadru – Nediscriminare și șanse egale pentru toți;

• Strategia privind egalitatea între bărbați și femei;

• Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europa fără bariere (COM/2010/0636 final).

La acestea se adaugă Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă (Strategia UE 2020).

Principalul document strategic în domeniul egalității de șanse la nivel național este Strategia națională în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați pentru perioada 2014-2020.

Alte strategii relevante:

• Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020;

• Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

• Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015-2020;

• Strategia privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

• Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități", 2016-2020;

• Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice 2015–2020;

• Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar.

În articolul 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului se stipulează:

„Fiecare om se poate prevala de toate drepturile și libertățile proclamate în prezenta Declarație fără nici un fel de deosebire ca, de pildă, deosebirea de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, de origine națională sau socială, avere, naștere sau orice alte împrejurări.”

Constituția României Art. 4 prevede că „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de

26


limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială.”

La nivel european, cadrul legislativ în domeniul egalității între bărbați și femei și nediscriminării este reprezentat în principal de directivele europene 2000/78/EC privind crearea unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă, respectiv 2006/54/CE privind principiul egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă, ambele acte normative modificând și abrogând directiva europeană 76/207/CEE privind principiul egalității de tratament între femei și bărbați în ceea ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum și condițiile de muncă. La acestea se adaugă directiva europeană 2000/43/CE de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică.

4.4 Obiectivele generale ale Strategiei pentru dezvoltare durabilă ale Uniunii europene sunt următoarele:

Limitarea schimbărilor climatice și a costurilor și efectelor sale negative pentru societate si mediu;

Să ne asigurăm că sistemul nostru de transport satisface nevoile economice, sociale și de mediu ale societății noastre, minimizând impacturile sale nedorite asupra economiei, societății si mediului;

Promovarea modelelor de producție și consum durabile; Îmbunătățirea managementului și evitarea supraexploatării resurselor

naturale, recunoscând valoarea serviciilor ecosistemelor; Promovarea unei bune sănătăți publice in mod echitabil și îmbunătățirea

protecției împotriva amenințărilor asupra sănătății; A crea o societate a includerii sociale prin luarea în considerare a solidarității

între și în cadrul generațiilor, a asigura securitatea și a crește calitatea vieții cetățenilor ca o precondiție pentru păstrarea bunăstării individuale.

A promova activ dezvoltarea durabilă pe scară largă, asigură ca politicile interne și externe ale UE sunt în acord cu dezvoltarea durabilă și angajamentele internaționale ale acesteia.

Guvernul României, a aprobat Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă pentru orizontul de timp 2013-2020-2030. Strategia stabilește obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de timp rezonabil și realist, la un nou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene și larg împărtășit pe plan mondial — cel al dezvoltării

27


durabile, generator de valoare adăugată înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaștere și inovare și orientat spre îmbunătățirea continuă a vieții oamenilor și a relațiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.

În procesul de selecție a grupului ţintă, proiectul a avut în vedere, aplicarea principiilor orizontale (egalitate de şanse, nediscriminare, etc.), prin respectarea conceptului de egalitate de şanse, indiferent de sex, religie, orientare sexuală, rasă, naţionalitate, etnie, limbă, categorie socială, convingeri, gen, vârsta, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată.

CAPITOLUL V

Legislația relevantă care reglementează prevenirea și combaterea faptelor de corupție:

28


Legea nr. 244/2005 – abrogă practicare distribuirii sau a scutirii de la plata datoriilor la bugetul de stat;

Legea nr. 241/2005 – introduce sancțiune penale pentru evaziunea fiscală; Legea nr. 247/2005 – sporește independența procurorilor, diminuează atribuțiile președinților

de instanțe și de parchetate etc.; Legea nr. 90/2005 – abrogă imunitatea și creste nivelul răspunderii foștilor miniștri pentru

faptele și actele întreprinse pe durata mandatului; Legea nr. 383/2005 – prevede organizarea și funcționarea Direcției Generale Anticorupție; Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 124/2005 – modifică Legea nr. 78/2000 privind

prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție; Legea nr. 350/2005 – introduce finanțarea nerambursabilă din fondurile publice alocată

pentru activitățile non-profit de interes public; Ordonanța de urgenta a guvernului nr. 34/2006 – prevede încredințarea contractelor de

achiziții pentru contractele de acordare a lucrărilor publice și a serviciilor; Legea nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale

– introduce reguli foarte clare și stricte privind transparența Legea nr. 176/2010 – reglementează integritatea și demnitatea în exercitarea funcțiilor

publice, modificând și completând Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, al cărei principal scop îl constituie crearea unui cadru legislativ eficient și funcțional cu privire la funcția publică și demnitatea publică, privite în contextul angajamentelor internaționale;

Legea nr. 177/2010 – modifică și completează Legea nr. 47/1992 referitoare la organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală din România. Abrogă suspendarea proceselor atunci când se ridică o excepție de neconstituționalitate;

Ordonanța de urgenta guvernului nr. 53/2010 – modifică Legea nr. 652/2002 privind prevenirea și sancționarea spălării de bani și, prin măsurile instituite în scopul prevenirii și combaterii finanțării terorismului, transpune Directiva 2005/60/CE;

Ordonanța de urgenta a guvernului nr. 54/2010 privind măsurile de combatere a evaziunii fiscale;

Legea nr. 78/2000privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție – instituie măsuri împotriva faptelor de corupție și se aplică funcționarilor publici care sunt obligați să își exercite funcțiile respectând strict regulile de conduită profesională ce se impun și să se asigure că respectă drepturile legitime ale cetățenilor fără a se folosi de funcțiile lor pentru a obține bani, bunuri si alte foloase necuvenite;

Legea nr. 52/2003privind transparența procesului de luare de decizii de la nivelul administrației publice –prevede regulile minime de procedură aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale la nivelul autorităților publice, în scopul creșterii răspunderii administrației publice fată de cetățeni, al stimulării participării active a cetățenilor în cadrul procesului de luare de decizii administrative și al sporirii transparenței de la nivelul administrației publice;

Legea nr. 188/1999privind statutul funcționarilor publici – definește principiile de bază pentru exercitarea funcțiilor publice, în special pentru desfășurarea activităților conexe în absența corupției, abuzului de putere și a presiunilor politice.

Legea nr. 544/2001privind liberul acces la informații de interes public – prevede unul dintre principiile fundamentale ale legăturilor dintre cetățeni și autoritățile publice.

Legea nr. 672/2002 privind auditul intern public – reglementează auditul intern public Legea nr. 656/2002privind prevenirea și sancționarea spălării de bani – reglementează

prevenirea și suprimarea activităților referitoare la spălarea de bani și stipulează că toate operațiunile suspecte

29


Legea nr. 682/2002privind protecția martorilor Legea nr. 202/2010 pentru accelerarea procedurilor judiciare Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură Penală (Legea nr. 286/2009 și Legea nr.

135/2010). Hotărârea nr. 583/2016 pentru aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-

2020, a seturilor de indicatori de performanta, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii

Ordonanța de Guvern nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor Memorandumul privind „Creșterea transparenței și standardizarea afișării informațiilor de interes public”, aprobat în ședința de Guvern din data de 2 martie 2016

Memorandumul privind Participarea statului în economie. Orientări privind administrarea participațiilor statului în întreprinderi publice. Rolul și așteptările statului ca acționar. Aprobat în ședința de Guvern din data de 24 august 2016

Legea nr. 286/2009 - Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare. Prevederi incidente în materie: art. 289 - „Luarea de mită”, art. 290 - „Darea de mită”, art. 291 - „Traficul de influență”, art. 292 „Cumpărarea de influență”

Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției

Legea nr. 147/2002 pentru ratificarea Convenției civile asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999

Legea nr. 27/2002 pentru ratificarea Convenției penale privind corupția, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999

Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

În procesul de transpunere legislativă, România a devenit parte a următoarelor instrumente internaționale anticorupție:

Convenția civilă privind corupția a Consiliului Europei (semnată în noiembrie 1999; ratificată în aprilie 2002);

Convenția penală privind corupția a Consiliului Europei (semnată în ianuarie 1999; ratificată în iulie2002);

Protocolul Adițional la Convenția penală privind corupția a Consiliului Europei (semnată în octombrie2003; ratificată în noiembrie 2004);

Convenția ONU împotriva Corupției (semnată în decembrie 2003; ratificată în noiembrie 2004);

Convenția ONU împotriva Criminalității Organizate Transfrontaliere (semnată în decembrie 2000; ratificată în decembrie 2002);

30


Raportul MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare). În ceea ce privește România acest raport subliniază nevoia continuării luptei anticorupție și dezvoltarea unor politici sustenabile la nivelul companiilor cu capital de stat;

Directiva 95/2014 de modificare a prevederilor Directivei nr. 34/2013 privind situațiile financiare, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi. Directiva introduce obligativitatea raportării informațiilor non-financiare.

5.1 Instituții de prevenire

Ministerul Justiției – implicat în: redactarea de măsuri legislative de combatere și prevenire a corupției; exercitarea prevenirii corupției la nivel național și sectorial; identificarea sectoarelor vulnerabile în fata corupției; monitorizarea implementării măsurilor anticorupție.

Agenția Națională de Integritate (ANI) – înființată în conformitate cu Legea 144/2007, ANI reprezintă un organism independent, cu personalitate juridică, funcțională la nivel național.

Ministerul Administrației și Internelor – în afara propriilor îndatoriri de aplicare a legii, MAI funcționează în calitate de secretariat pentru grupul de lucru care monitorizează implementarea, coordonarea și monitorizarea Strategiei Anticorupție

Secretariatul General al Guvernului – joacă rolul final de coordonare a politicilor de la toate nivelurile și asigură aplicarea consecventă a acestora de către toate organismele publice.

5.2 Insituții implicate în lupta împotriva corupției

Direcția Națională Anticorupție (DNA) – funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și este specializată în cercetarea și urmărirea penală a faptelor grave de corupție. A fost instituită în 2002, ca Parchetul National Anticorupție și, în urma amendamentelor legislative ulterioare, a devenit Direcția Națională Anticorupție. Personalul DNA este alcătuit din procurori, ofițeri de politie experți.Direcția Generală Anticorupție (DGA)– însărcinată cu combaterea corupției din interiorul MAI, reprezintă o structură importantă de aplicare a legii care poate fi folosită si in afara MAI; de exemplu, a fost folosită foarte mult în cadrul ultimelor eforturi anticorupție și al reținerilor la scară mare din cadrul structurilor de Vamă și de Politie de Frontieră din România.

5.3 Departamentul pentru lupta antifraudă – DLAF

31


În calitatea sa de coordonator național al luptei antifraudă, de instituție națională de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF din cadrul Comisiei Europene, de instituție ce asigură, sprijină, coordonează, după caz, îndeplinirea obligațiilor ce revin României privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile art. 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Departamentul pentru Luptă Antifraudă – DLAF, consideră corupția drept un fenomen ce aduce atingere gravă intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, condamnă corupția în toate formele în care aceasta se manifestă și exprimă în mod ferm, angajamentul de continuare a eforturilor anticorupție prin mijloacele legale corespunzătoare.

În acest scop, Departamentul pentru Luptă Antifraudă – DLAF declară următoarele:

aderă la valorile fundamentale și sprijină principiile și obiectivele Strategiei Naționale Anticorupție,

își asumă îndeplinirea măsurilor specifice ce țin de competenta DLAF, susține și promovează adoptarea cadrului legislativ anticorupție ce vizează, în

principal, combaterea corupției prin măsuri administrative și penale, pentru

asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice;

participă la îndeplinirea condiționalităților stabilite prin mecanismul de implementare și monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție, atât la nivelul Platformei de cooperare a autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, cât și la nivelul Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare.

Raportul de autoevaluare privind Strategia Națională Anticorupție In Raportul de autoevaluare nr. 3 privind implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016 – 2020 se face referire și la „Obligații generale, care revin oricărei instituții publice, detaliate la Obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice.”

Ținând cont de recomandările Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, Consiliul Județean Călărași și-a propus prin acest proiect să atingă Obiectivul Specific 2.2: Creșterea transparentei, eticii si integrității în cadrul autorităților si instituțiilor publice , acest obiectiv având ca scop susținerea si implementarea unor măsuri și mecanisme de prevenire și combatere a corupției la nivelul autorităților/ instituțiilor publice locale.

32


IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ÎN IMAGINI

Imagini de la cele două mese rotunde organizate prin proiect, în cadrul cărora a fost diseminat Raportul de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere a acestora:

33


Imagini de la înscrierea participanților la programele de formare profesională organizate prin proiect:

34


Imagini ședințe lucru Grup de Acțiune privind prevenirea și Combaterea Corupției (G.A.P.C.C.)

35


Ghidul de bune practici a fost elaborat de către Expertul elaborare ghiduri de bune practici: ELENA DINCĂ în cadrul proiectului "Îmbunătățirea capacității administrației publice locale de a furniza servicii în baza principiilor de etică, transparență și integritate" SIPOCA 452/MySMIS nr. 118879, proiect finanțat prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, Apel: POCA/125/2/2/ Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice, CP 1/2017 – Sprijinirea măsurilor referitoare la prevenirea corupției la nivelul autorităților și instituțiilor publice locale din regiunile mai puțin dezvoltate, Axa prioritară 2 Administrație publică și sistem judiciar accesibile și transparente, Obiectivul specific 2.2. Creșterea transparenței, eticii și integrității în cadrul autorităților și instituțiilor publice.

36


Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Titlul proiectului

“Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice locale de a furniza servicii în baza

principiilor de etică, transparenţă şi integritate”

Editorul materialului

Unitatea Administrativ Teritorială Județul Călărași

Data diseminării

Noiembrie 2019

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă

Str. Cristian Popișteanu nr. 3-5 Sector 1, București

Telefon: 021 310 40 60

E- mail: [email protected]

Unitatea Administrativ Teritorială Județul Călărași

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 1, Călărași 910019

Tel: +40 242 311 301

Fax: +40 242 331 609

37

mailto:[email protected]


“Lumea pe care am creat-o este un proces al gândirii noastre. Nu poate fi schimbată fără a ne

schimba gândirea” Albert Einstein

38

Documents

CAPITOLUL I de bune practici... · Web viewUnul din rezultatele obținute din această colaborare constă în faptul că, în scop de transparentizare, la nivelul Serviciului Resurse