CARACTERIZARE

1. Prezentare generală

Numele şi prenumele : G. P.Data naşterii : 14.09.2004 Copilul locuieşte cu pǎrinţii şi 2 fraţi (o fată şi un băiat). Fraţii sǎi nu prezintǎ deficienţe. Mama este educatoare, iar tata maistru. Relaţiile copilului cu membrii familiei sunt normale, pǎrinţii se ocupǎ foarte mult de el, în paralel cu şcoala, lucreazǎ cu P. şi un terapeut ABA.

A frecventat grǎdiniţa specialǎ şi un an Şcoala Specialǎ Transilvania Baciu. A început sǎ frecventeze Centrul de Pedagogie Curativǎ în anul 2012. Naşterea copilului a fost normalǎ, travaliul mamei a durat 2 ore, iar poziţia copilului a fost cu cordonul ombilical în jurul gâtului. Greutatea la naştere 3,400 kg, iar copilul a fost alǎptat un an. A stat în şezut la 7 luni, a mers singur la 9 luni, iar primul cuvânt a fost la 2 ani: apa. Diagnostic: autism infantil, diagnosticat la varsta de 3 ani, hiperactivitate, pica. Îi sunt administrate medicamente pentru tulburǎri de comportament şi agitaţie psihomotorie.

2. Descrierea fizicǎ

Copilul este normal dezvoltat din punct de vedere fizic, în raport cu vârsta, nu prezintă malformaţii sau semnalmente neobişnuite. Este înalt, bine fǎcut, masa corporalǎ este uşor mai mare în raport cu vârsta, 42 kg la 8 ani. Figura este expresivǎ de obicei, râde de multe ori fǎrǎ motiv, sau plânge în cazul în care nu este lǎsat sǎ facǎ ce vrea. Contactul vizual este slab dar poate fi susţinut dacǎ îi este atrasǎ atenţia şi i se cere „ Paul, uitǎ-te la mine”. Comanda trebuie repetatǎ la intervale mici de timp atât cât avem nevoie sǎ menţinǎ contactul vizual. Nu are iniţiativǎ sǎ caute singur contactul vizual. Vocea sa nu înregistreazǎ particularitǎţi, dar pronunţia sa este deficitarǎ, vocabularul este compus din câteva cuvinte.

3. Particularitǎţile cazului

Paul este un copil foarte agitat, hiperactiv aproape tot timpul, agresiv cu cei din jur şi uneori autoagresiv. Se ridicǎ tot timpul de pe scaun şi vrea sǎ iasǎ din clasă. Aleargǎ prin clasǎ şi este interesat de obiectele din jur sau de pe perete pe care le atinge, apoi vrea sǎ le distrugǎ. Acceptǎ ghidajul fizic şi în activitǎţile care nu îi plac în mod deosebit (de exemplu scris, colorat, dar nu ramâne mult timp implicat in sarcinǎ). În schimb, în activitǎţile care îi plac ramâne implicat mult timp, pânǎ terminǎ

ce are de facut şi nu se ridicǎ de pe scaun (de exemplu incastrele sau înşiratul mǎrgelelor pe aţǎ). Dupǎ ce terminǎ activitatea care îi place, aşteaptǎ sǎ fie lǎudat, întinde de exemplu incastrele aranjate şi dupǎ aprecierile verbale vrea sǎ se ridice de pe scaun şi sǎ plece. Îi place sǎ picteze deşi are tendinţa sǎ bea apa folosita la acuarele şi sǎ punǎ pensula în gurǎ. Îi place sǎ rupǎ hârtie în bucaţele mici, aceastǎ activitate îl şi linişteşte. Îi place muzica ambientalǎ, iar ca recompensǎ, îi place sǎ fie gâdilat, masajul cu crema, jocul cu sǎpunul lichid şi baloanele de sǎpun, jucǎriile care produc zgomote sau au lumini, mâncarea. De asemenea îi place sǎ sarǎ pe trambulinǎ, dar acest lucru îl agitǎ şi mai mult. Îi place foarte mult apa, jocul cu apa sau în apǎ. Nu îi place sǎ stea prea mult în bancǎ, sau în acelaşi loc.

4. O zi petrecutǎ alǎturi de Paul

Dimineaţa, Paul ajunge la Centru adus deobicei de mama lui. Se descalţǎ singur şi se încalţǎ cu papucii de interior, cu sprijin fizic îşi dǎ jos şi haina de exterior. Este vesel când ajunge , dar uneori este foarte agitat. La partea ritmicǎ este agitat şi se aruncǎ pe jos, vrea sǎ atingǎ lumânarea, dacă se insistǎ sǎ rǎmânǎ în activitate iar el nu vrea, poate să muşte, sǎ ciupeascǎ de mână pe cei din jur. Bate din palme şi din picioare ritmul. Se lasă ţinut de mână pentru a sta în cerc dar dacă stă lângă cineva care nu îl ţine ferm, nu se ţine de mână.

Dupǎ ce ajunge în clasǎ, se aşeazǎ în bancǎ dacǎ i se dǎ comanda „Paul stai jos“. Spune bunǎ dimineaţa, nu foarte inteligibil, dar spune, salutǎ piticul şi îl atinge cu mâna. Bate ritmul cu sprijin fizic şi verbal cu palmele pe bancǎ. Banca este aşezatǎ în aşa fel încât sǎ nu poatǎ ieşi uşor, câteodatǎ sare şi peste bancǎ dacǎ vrea sǎ scape de activitate sau dacǎ se plictiseşte. Se descalţǎ foarte des, iar când se încalţǎ, de multe ori îşi ia papucii invers. La ora de bazǎ stǎ de obicei liniştit, acceptǎ ghidajul fizic la scriere, aşteaptǎ şi îi face placere sǎ fie implicat în activitate dar fiecare activitate trebuie sǎ fie scurtǎ (aproximativ 5-10 minute). Îi place sǎ vinǎ în faţa clasei pentru a sǎri pe literele, liniile sau cifrele de pe jos (fǎcute din sfoarǎ sau hârtie), care sunt predate în ziua respectivǎ. De asemenea îi place sǎ fie aplaudat în faţa clasei la sfârşitul orelor şi sǎ sufle în lumânare dupǎ ce a fost spusǎ povestea de sfârşit. La ora de educaţie plasticǎ picteazǎ şi singur, acceptǎ ghidajul fizic, la abilitare manualǎ lipeşte cu sprijin fizic, rupe hârtii singur, mototoleşte hârtia cu sprijin fizic, lipeşte cu sprijin fizic lâna. Are tendinţa sǎ mǎnânce lipiciul. La ora de educaţie fizicǎ executǎ prin imitaţie mişcǎrile sau cu ajutor dacǎ nu le-a înţeles, dar este agitat tot timpul. În activităţi se foloseşte procedeul „hand on hand”. La ora de educaţie muzicalǎ bate ritmul cu palmele pe masǎ sau bate din palme şi din picioare prin imitaţie şi cu sprijin verbal. Îi place sǎ cânte la lirǎ şi sǎ batǎ toba.

În cadrul orelor de euritmie executǎ gesturile vocalice şi consonatice euritmice învǎţate prin imitaţie şi sprijin verbal.

Nu se implică în activităţi de grup, nu îi place sǎ se joace cu alţi copii.

În pauza de masǎ mǎnâncǎ singur fǎrǎ ajutor, dar are tendinţa sǎ mǎnânce mult şi sǎ ia mâncarea şi de la ceilalţi copii. Bea apǎ din canǎ.

Atunci când parte din activitate e realizată doar cu el (să arate anotimpul, să meargă pe formă, să numere, să spună zilele săptămânii, încălzirea corpului), comportamentele parazite sunt mai diminuate.

În cadrul orelor de dupǎ-masa în general Paul este cooperant, chiar dacă are nevoie de sprijin şi activitǎţi scurte de aproximativ 10-15 minute. Are nevoie să fie apreciat pentru munca depusă şi se aşteaptă să fie aplaudat sau să se bată palma cu el la sfârşitul fiecărei activităţi.

La orele de stimulare cognitivă Paul acceptă să utilizeze creionul cerat pentru a trasa linii (epoca desenul formelor) şi litere (epoca citire-scriere-comunicare); în general activitate de tipul „hand on hand”.

Orele de terapie ocupaţională sunt cele preferate de Paul deoarece îi face plăcere să picteze utilizând pensula, dar în special folosidu-şi degetele. Uneori doreşte să bea din paharul de pictură sau să introducă în gură pensulele. O activitate foarte plăcutǎ pentru acesta este aceea de a rupe şi mototoli hârtia creponatǎ. La sfârşitul unei activităţi s-ar putea să rupă şi produsul finit pe care acesta tocmai l-a realizat, dar şi colajele de pe pereţi.

La orele de ludoterapie, Paul preferă activităţile în care se joacă singur, însă dacă este încurajat acesta acceptă să arunce mingea unui alt coleg. Are tendinţa de a lua toate jucăriile doar pentru el, iar când un alt copil ar vrea să îi ia o jucărie acesta adesea îl împinge. Nu utilizează adecvat unele jucării cum ar fi maşinutele, doar le învârte roţile sau le scutură. La jocurile de construcţii are anumite stereotipii, fie le aranjează în ordinea înălţimii, fie construieşte turnuri înalte. Jucăriile lui preferate sunt incastrele sau puzzelul de dimensiuni mari .

În cadrul orelor de socializare, Paul acceptă să fie ţinut de mână de colegii lui la activităţi ce implică intreaga clasă, deşi adesea este distras dacă nu este ţinut ferm de mână. Uneori răspunde la indicaţia de a imita când i se dă comanda „fă ca mine”. Acesta îşi recunoaşte mama, profesorul psihopedagog, educator şi kinetoterapeut şi colegii de clasă .

La orele de formarea autonomiei personale, elevul reuşeşte, uneori, să respecte indicaţiile verbale la activităţi precum spălatul mâinilor şi a dinţilor, utilizarea tacâmurilor la masă, spălarea băncilor şi strângerea hârtiilor de pe jos.

Paul reuşeşte să urce şi să coboare singur scările şi să identifice sala de clasă. Îşi cunoaşte locul în bancă şi la sala de mese şi nu se aşează pe alt scaun.

Pe parcursul programului acesta îşi menţine hiperactivitatea care scade în intensitate dacă este pus să stea în băncuţa lui fără să facă nimic timp de 5 minute. De obicei este bucuros să îşi vadă mama la plecare, deşi uneori este foarte implicat într-o sarcină şi nici nu o salută până când nu termină ce are de făcut. La încheierea programului acesta este la fel de energic precum a venit dimineaţa la şcoală. Înainte de a pleca, acesta îşi salută colegii şi profesorul educator cu „pa”.

5. Potentialul actual al copilului:

Copilul prezintă indiferenţă faţă de persoane, nu le acordă atenţie, pare a nu le auzi. Comunicarea verbală şi non verbală este aproape absentă, este prezentă emisia unor sunete stereotipe, nearticulate, cu un ritm sacadat, în momente de bucurie sau în orice alt moment. Pipăie sau loveşte în mod repetat obiectele, utilizare bizară, personală a obiectelor, de exemplu învârte o carte, pipǎie aţele, lâna, îi place sǎ le suceascǎ în mâini şi sǎ le fluture în aer. Învârte obiectele, dar nu acordă atenţie obiectelor manipulate, şi apoi lasă obiectul să cadă în mod pasiv sau chiar le aruncǎ mai departe. Dǎ din mâini foarte mult şi când nu este implicat în activitǎţi este şi mai agitat.

Nu foloseşte cuvinte şi propoziţii pentru a comunica, pronunţǎ grupuri de sunete dar, doar la cerere. Sunetele cunoscute de Paul sunt : a, e, i, o, u, b, d, m , n, p, l, t. Grupurile de sunete cunoscute sunt : au, bau, di, ham, mu, mimi, miau, da, pa, bine, mama, tata, papa, apa, adi, dia, pau-l, bine, ba-na-na, pipi, nu. Când vrea la baie spune “pipi”, iar când îi este foame spune „papa”. Daca este întrebat cum îl cheamǎ, rǎspunde „Pau-l”. De asemenea, rǎspunde la nume cu „da”. Rǎspunde şi la întrebarea „ce faci?” cu „bi-ne”. Pentru a i se atrage atenţia şi a i se da o comandǎ, trebuie sǎ i se spunǎ: ”Paul, eşti atent la mine”, iar el este atent la ce urmeaza sǎ i se spunǎ. Are nevoie de timp sǎ rǎspundǎ, în jur la 50, 60 secunde.

Înţelege instrucţiunile verbale care conţin o singură comandă şi le execută, însă câteodată are nevoie de sprijin fizic.

Dacǎ nu reuşeste sǎ realizeze o activitate (care îi face placere), te trage de mâna sǎ îl ajuţi.

Când nu doreşte sǎ se implice într-o activitate, se ridicǎ de pe scaun şi vrea sǎ plece sau împinge de masǎ obiectele necesare în sarcinǎ.

Nu îi place sǎ se joace cu ceilalţi copii, câteodata sare la ei sǎ îi loveascǎ, sǎ îi prindǎ de gât, mai ales dacǎ el aleargǎ sau se învârte prin clasǎ si aceştia se aflǎ în drumul lui, sau dacǎ au un obiect pe care îl vrea el. Se întâmplǎ sǎ îi loveascǎ şi fǎrǎ motiv. De asemenea prinde de mâna şi ciupeşte şi cadrele didactice de la clasǎ, zgârie sau muşcǎ farǎ nici un motiv aparent şi de cele mai multe ori acesta este modul lui de a reacţiona la interdicţii.

Persoanele necunoscute sunt ignorate de cǎtre Paul.În realizarea unei activitǎţi este motivat de încurajǎrile verbale de pe parcursul

sarcinii, de tonalitatea vocii, dar şi de aprecierile de la final, aplauzele în faţa clasei.Indicǎ pǎrţile corpului prin imitaţie, le atinge cu mâna.Dacă este rugat să ia cu mâna obiecte dintr-un loc şi să le mute în altul

realizează sarcina, însă nu grupează obiectele după criterii ca şi culoare, funcţionalitate, doar dupǎ formǎ.

Nu denumeşte şi nici nu indică obiecte familiare, vocale, numere, anotimpurile, lunile anului sau zilele săptămânii.

6. Comportamente problematice

Copilul prezintă comportamente foarte agresive, faţǎ de cei din jur, ciupeşte de mâini, zgârie, muşcǎ. Aceste comportamente apar la interdicţii, dacǎ nu este implicat

în activitate şi se plictiseşte, dar şi fǎrǎ motive aparente, mai ales faţǎ de colegii de clasǎ. Apare şi autoagresivitatea în cazul în care nu reuşeşte sǎ îi loveascǎ pe cei din jur sau dacǎ i se impune ceva, în special încearcǎ sǎ se muşte. Dacǎ se loveşte din greşealǎ de ceva, se enerveazǎ şi dǎ cu piciorul în dulap sau în masǎ şi începe sǎ plângǎ.

Un alt comportament problematic care interferează cu activitatea didactică este cel de vociferare permanentă pe tonalităţi înalte care perturbă atenţia colegilor. Uneori se cere la „pipi” doar pentru a evada dintr-o sarcinǎ care nu îi place.

Comportamente stereotipe prezente la Paul : lovirea uşilor de la dulapuri şi a băncilor cu palmele, a lucrǎrilor de pe perete, se roteşte în jurul axei sale, balansează jucării, trage de firele de aţǎ . Se linişteşte în unele cazuri când stă în bancă.

7. Servirea mesei

Atât la masa de dimineaţǎ, cât si la cea de dupǎmasǎ, acesta stǎ pe scaun şi mǎnâncǎ singur fǎrǎ ajutor, dar are tendinţa sǎ mǎnânce foarte repede tot şi sǎ ia şi de la ceilalţi. De asemenea, manâncǎ cu înghiţituri mari. Paul nu are preferinţe pentru mâncare, mǎnâncǎ orice, însǎ într-un ritm foarte rapid faţǎ de ceilalţi colegi.

8. Igiena

Paul în general este un bǎiat curat, îngrijit, cu haine curate. Pe acesta nu pare sǎ-l deranjeze dacă şi-a murdǎrit hainele la masǎ. În schimb, dacă s-a murdărit pe gură se şterge singur folosind mâneca hainei sale, însă dacă e murdar pe degete nu îi dă mare importanţă şi nu se sterge. Daca îi este înmânat un şerveţel de hârtie ştie sǎ îl utilizeze adecvat, ştergându-şi gura. Se spalǎ singur pe mâini, merge singur la toaletǎ fǎrǎ ajutor. Utilizeazǎ prosopul, însǎ prezintǎ dificultaţi când trebuie sa îl treacǎ de la o mâna la alta.

9. Concluzii

S-ar putea înregistra progrese în aria exprimǎrii verbale, a deprinderilor de scriere şi manipulare a obiectelor. Trebuie gǎsite soluţii pentru diminuarea comportamentelor agresive.