Carte Albastra Ergofiziologie

8/17/2019 Carte Albastra Ergofiziologie

1/95

Fiziologia Efortului - Note de curs

ENERGETICA LUMII VIIViaţa înseamnă mişcare, mişcarea înseamnă consum dar şi

producţie de energie.Energia eliberată din trofine pe calea reacţiilor metabolice, se

transformă în energie de mişcare - în principal şi în energie calorică, o parte fiind utilizată în procesele de resinteză metabolică.

Energia chimică consumată prin transformarea în energiemecanică, rezultă din transformările biochimice la care sunt supuse

trofinele alimentare în interiorul organismelor ii la ni el celular.!rofinele energoproducătoare, în mod direct sau indirect, sunt"glucidele, lipidele, protidele, itaminele, sărurile minarale şi apa.

Energia eliberată este măsurată în calorii - #ilocalorii şi$sau %ouli -#ilo%ouli.#ilocalorie este cantitatea de căldură necesară ridicării temperaturii unuilitru de apă cu un grad celsius, de la &'() la &*(), în condiţii standard+)ondiţii standard înseamnă - la o temperatură de (), la ni elul măriiadică o altitudine de zero metrii şi presiune atmosferic de o atmosferă /*0 mm 1g2. 3n #ilo%oule este cantitatea de energie cheltuită pentrudeplasarea unei mase de & 4g pe o distanţă de & m cu o forţă de & N+ne5ton2&.

& 4cal 6,&76 8& 8 0, 9:; 4cal

, trofinele eliberează o anumită cantitate deenergie, diferită, mult inferioară celei eliberate =in itro>, în bombacalorimetrică.

& g glucide 6,& 4cal& g lipide ;,: #cal& g proteine 6,& 4cal& g alcool /,& #cal

?n urma arderilor trofinele mai eliberează şi apă, care a constitui

sectorul apei endogene, din cadrul aportului hidric zilnic al

1 3n Ne5ton este forţa imprimata unei mase de & 4g de catre o acceleratie de &m$s9 1


2/95


organismului, care este apro@imati egal cu necesarul +consumul2energetic zilnic.

&0 g glucide *,& g apă&0 g lipide &0,/ g apă&0 g proteine 6,& g apă

Necesarul zilnic energetic al indi idului, se poate calcula în funcţiede parametrii săi antropometrici +!,A2, corelati cu Brsta, totul corelat cuefortul depus, deci cu energia cheltuită în cursul di erselor acti ităţicotidiene.


3/95


rezistenţă distanţe mediişi lungi

Gporturi cuariaţie de E.

conducători decursă, patina%iteză

/6 /9 '700 '* &/ 9/

8ocuri sporti e baschet, fotbal /0 /9,' ''00 '6 &7 97Gporturi de

luptă bo@, lupte /0 /' '700 '0 90 :0

Gporturi deiteză şi forţă

alergare pedistanţe scurte, patina% artistic

** /9 '900 '9 &7 :0

Gporturi cusolicitarea puterii

haltere,aruncareagreutăţii /* 7; *700 69 99 :*

Ca calculul raţiei alimentare se a ţine cont deci, de o anumită

repartiţie procentuală ideală a trofinelor de bază, în funcţie de momentulsporti cBt şi, mai ales, de ramura sporti ă practicată.

stfel, după cum reiese şi din tabel"

glucide 69 - *0

lipide 9' - :* protide &' - 99

Hin punct de edere al alimentelor, om ţine cont şi la acestea, de oanumită repartiţie procentuală, în funcţie de grupa din care fac parte"

carne şi deri ate 6 - 7lapte şi deri ate &0 +: - :' în funcţie de Brstă2ouă : - 6

grăsimi &9 - &/ pBine şi cereale 9' - 6'legume, fructe &/ - &7zahăr şi deri ate / - 7

Ge a mai ţine cont şi de raportul optim dintre trofinele de origineegetală şi cele de origine animală, cBt şi dintre grupa mono- şi

dizaharidelor faţă de cea a polizaharidelor "

/0 polizaharideglucide

3


4/95


:0 mono- şi dizaharide

/0 animalelipide :0 egetale

*0 animale protide

60 egetale

m arătat mai sus, că din toate aceste elemente ingerate, în urma

transformărilor metabolice, biochimice, rezultă energie utilizată în principiu pentru mişcare, o mare parte fiind eliberată sub formă decăldură.

Ca un muşchi, procentul de energie consumat +energia chimică atrofinelor2, care poate fi transformat în lucru mecanic este mic, de numai90 - 9' , restul transformBndu-se în căldură.

)auza acestei eficienţe reduse este pierderea a cca. 8umătate dinacestă energie în procesele de formare a !


5/95


Iarea ma%oritate a energiei biochimice este depozitată în aşanumitele legături fosfat-macroergice, situate în principal la ni elul !


6/95


Gistemul aerob, adică etepa de o@idare a trofinelor în mitocondrie,a produce energie pentru eforturile de rezistenţă.

!rofinele din alimente, după o serie de etape intermediare, secombină cu o@igenul, pentru a elibera cantităţi mari de energie, care or fi utilizate pentru - recon ertirea I< în H


7/95


7


8/95


8


9/95


9


10/95


C& s"s!&' &.&r*&!" &s!& u!" " a! . "#&rs& a !"#"!$ "

Gtudiind energia cheltuită în diferite acti ităţi sporti e cBt şi durataacestora, se poate estima aproape în amănunt sistemul energetic utilizat pentru fiacare acti itate.

• sistemul fosfagen - aproape în întregime&00 m plat alergările din fotbalsărituri aruncarea greutăţii

scufundări

• sistemul fosfagen K sistemul glicogen acid lactic900 m plat baschetalergarea din baseball gimnastică

cursele din hoc#eM - ul pe gheaţă

• sistemul glicogen acid lactic, în special600 m plat tenis&00 m înot fotbal

• sistemul glicogen acid lactic K sistemul aerob700 m plat &'00 m patina%900 m înot 9000 m Bslit

600 m înot & milă alergare bo@

• sistemul aerob&0000 m patina% %oggings#i fond 5al#ing maraton +9*,* mile, 69,9 #m2

10


11/95


R CE E 6I C7IMICE ENERG - R UC8T ARE


12/95


Dn organismele ii, deci în biologic, orbim despre ariaţiacăldurii, adică despreENTAL IE9 ?n acest caz, formula de ine"

G = 7 + T

∆1 entalpia

rice reacţie biocghimică a păstra un echilibru între elementelecare intră şi cele care rezultă dintr-o reacţie, echilibru calculabil subforma unei funcţii logaritmice, care reprezintă de altfel o constantă areacţiei respecti e. Ge notează cu 4e.

tunci cînd"

∆ G→G9 - G& ∆ G P &

∆ G→A9 - A& ∆ G Q 0

Vom a ea o reacţie e@ergonică, cu eliberare de energie deci, încare caz 4e este mai mare decît & + 4e> &2. )înd reacţiile se produc în condiţii standard, adică, concentraţiatuturor reactanţilor şi a produşilor de reacţie sunt egali cu & molar, selucrează la o temperatură de ! 9'() sau 9;7(4, la o presiune de &atm. şi p1 &, om orbi de energie liberă standard +∆A(2. Heci∆ A ∆ A( ?n iu, reacţiile au loc la p1 /, ariaţia energiei libere notîndu-secu ∆ A(′.

R R R R R Heci∆ A = ∆A(S R R R R R R Rstfel "

∆ A°′ < 0 ΚeR > R & Teacţie e@ergonică

∆ A(′ > R 0 4e < R & Teacţie endergonică

∆ A(′ 0 4e 0 Gtare de echilibru

12


13/95


∆ A < 0 0


14/95


∆A(′ K'4cal $ mol⇓

A K !


15/95


TRUCTURA >I6REI MU CULARE9

pro@imati 60 din greutatea corpului este reprezentată demuşchiul scheletic, muşchiul cardiac şi cel neted reprezentBnd doar &0 .

Iuşchiul scheletic este format din numeroase fibre musculare cudiametrul cuprins între &0 - 70µ.

Fibrele musculare, la rBndul lor, sunt alcătuite din o serie deelemente, după cum om edea în continuare.

Ca ma%oritatea muşchilor, fibrele musculare se întind pe întreagalungime a muşchiului şi cu e@cepţia unui procent de 9 , fiecare fibrămusculară este iner ată de o singură terminaţie ner oasă, situată înapropierea mu%locului fibrei.

ar &'a Garcolema este membrana celulară a fibrei musculare. Ea este

formată dintr-o membrană celulară ade ărată, denumită membrană plasmatică, acoperită în e@terior de o pătură subţire de material polizaharidic, ce conţine numeroase fibrile subţiri de colagen. Ca capătulfibrei musculare, acest strat superficial al sarcolemei, fuzionează cufibrele tendinoase, care se unesc în benzi, pentru a forma tendonulmuşchiului, care în final se inseră pe os.

M" ?" a'&.!& &.Fiecare fibră musculară conţine mai multe sute pBnă la mii de

miofibrileO fiecare miofibrilă are la rBndul său una lBngă alta, pBnă la&'00 filamente de miozină şi :000 filamente de actină, care sunt

15


16/95


17/95


18/95


corp. Ge presupune că aceste capete arcuate ale moleculelor de miozină, participă la procesul de contracţie în sine.

Cungimea totală a filamentului de miozină este de &,*µ. ?ncentrul filamentului miozinic, pe o distanţă de 0,9µ, nu găsim capete polare, datorită e@tinderii braţelor arcuate cu capetele polare respecti e,spre capetele filamentului miozinic. ?n zona centrală deci, om găsi doar corpuri, cozi de molecule de miozină, zona rrespecti ă purtBnd numelede =bandă 1>.

Tăsucirea filamentui de miozină, este de aşa manieră realizată,încBt un set de punţi succesi e formează cu următorul set, un unghi de&90(, asigurBnd în acest fel e@tinderea punţilor în toate direcţiile în %urul

filamentului.Filamentele de a !".$, sunt comple@e realizate din treicomponente " actină, troponină şi tropomiozină.

)oloana ertebrală a filamentului de actină este o moleculă proteică de F-actină, dublă. )ele două şu iţe de F-actină sunt răsuciteîntr-un dublu heli@, asemănător miozinei, prezentBnd cBte o răsucirecompletă la fiecare /0 nm.

Fiecare şu iţă a dublului heli@ de F-actină este compusă dinmolecule de A-actină polimerizată, fiecare a Bnd o greutate molecularăde 69 000 daltoni. Fiecare răsucire a şu iţei de F-actină, cuprinde &:molecule de A-actină.

taşat de fiecare moleculă de A-actină este cBte o moleculă deH


19/95


Ge presupune că fiecare moleculă de tropomiozină este ataşată la@de cBte o şu iţă de F-actină, acoperind =fizic> locusurile acti e aleactinei.

stfel, în repaus, nu apare interacţiune între miozină şi actină -generatoare de contracţie a muşchiului.taşate la apro@imati treimea mi%locie a fiecărei molecule de

tropomiozină, găsim un comple@ format din trei molecule globularenumite troponine. Hupă afinitatea diferită faţă de substrat, deosebimtroponina =D> cu afinitate pentru actină, troponina =)> cu afinitate pentrucalciu şi troponina =!> cu afinitate pentru tropomiozină. Ge presupunecă tocmai acest comple@ troponinic, are rolul de a lega tropomiozina deactină.

R&!" u u sar p as'a!" sau reticulul endoplasmatic al fibrei

musculare, este format din două părţi " tubulii longitudinali care setermină în nişte zone camerale dilatate numite cisterne terminale +&2,care se în ecinează cu tubulii trans ersali +92.

!ubulii trans ersali tra ersează în întregime fibra musculară,dintr-o parte în alta, se ramifică şi se leagă între ele, formBnd oade ărată reţea de tubuli, care se înlănţuie printre miofibrile. Gistemultubular =!> se naşte din membrana celulară, fiind practic cu deschiderespre e@teriorul celulei, deci a fibrei musculare. Teţeaua comunică decicu e@teriorul, astfel că în interiorul reţelei tubulare =!> găsim de faptlichid e@tracelular. )u alte cu inte, sistemul tubular =!> este o prelungire în interior a membranei sarcoplasmetice. ?n acest fel, un potenţial de acţiune, de la ni elul membranei se a putea propaga, peaceastă cale, în profunzimea celulei.

19


20/95


Teticulul sarcoplasmatic, prin dilataţiile camerale numite cisterne,ale tubulilor longitudinali, care se în ecinează cu tubulii =!>, a danaştere la aşa numitele triade. triadă este formată din în ecinarea unuitubul =!> cu două cisterne terminale. He fapt cisternelele centreazătubulul =!>.

)isternele terminale sunt zonele de depozit ale ionilor de calciu,cu rol important în contracţia musculară.

Iuşchiul scheletic al mamiferelor, prezintă cBte două reţeletubulare pentru fiecare sarcomer, localizate la cele două capete alefilamentelor de miozină, zone unde se creează de fapt forţele acti e dedeclanşare şi efectuare a contracţiei musculare.

Modul de producere a contracţiei musculare .?n momentul apariţiei unui potenţial de acţiune membranar,

curentul de depolarizare se scurge şi în interiorul celulei pe caleasistemului tubular =!>. )isternele =proiectează> nişte =picioruşe %oncţionale> ce încon%oară tubulul =!> al triadei, facilitBnd probabiltrecerea curentului de depolarizare de la tubul la cisterne. cest al de

curent, produce eliberarea rapidă a ionilor de calciu din cisterne şi probabil din tubulii longitudinali, în citoplasmă.Donii de calciu în continuare, difuzează la miofibrilele adiacente,

unde se leagă strBns cu troponina =)>.3n filament de actină pură, lipsită de comple@ul troponină -

tropomiozină, se leagă strBns de moleculele de miozină în prezenţa !<şi a ionilor de magneziu +IgKK2, amBndouă abundente în mod normal înmiofibrile. Hacă însă, se adaugă comple@ul troponină - tropomiozinăfilamentului de actină, această legare nu mai are loc, moti pentru care

se presupune că situsurile acti e de pe filamentul normal de actină, sunt 20


21/95


inhibate la ni elul muşchiului rela@at, ori poate =fizic> acoperite, decomple@ul troponină - tropomiozină, moti pentru care, nu mai pot

interacţiona cu filamentele de miozină.Iecanismul producerii fenomenului contractil, în sine, nu esteîncă cunoscut, moti pentru care se propune următoarea sec enţă.

)Bnd troponina =)> se combină cu ionii de calciu +)aKK2, a căreifiecare moleculă poate lega 6 +patru2 ioni de )aKK în mod strBns, chiar şiîn prezenţa unei cantităţi reduse de calciu, se presupune că are loc oacti are a comple@ului troponinic, care trage tropomiozina mai adBnc înşanţul de torsiune a filamentului de actină, =descoperind> locusurileacti e ale acesteia. )oncomitent are loc legarea capetelor polare

miozinice de aceste locusuri acti e.Gă edem în continuare ce se petrece la ni elul miozinei.?naintea începerii contracţiei, capetele punţilor laterale se leagă de

!


22/95


tracţiunea filamentului de actină în direcţia înclinării. ceastă mişcarede înclinare a capului punţii miozinice, poartă numele de =po5er stro#e>

- descărcare, =atac> energetic.Iişcarea de aplecare a capului miozinic pe braţ, a furniza forţanecesară tracţiunii filamentului de actină +=po5er stro#e>2. Energiautilizată în acest moment, este cea înmagazinată în capul miozinic înmomentul reacţiei de transformare a !< în H< K


23/95


E> RTURILE >I@ICE RTIVE I I TEMELE>UNCBI NALE ANGRENATE N ACTIVITATE

Eforturile fizice de tip sporti , în funcţie de caracteristicile lor fizice - intensitate, durată - produc o serie de modificări caracteristice la

ni elul organismului indi idului care le efectuează.ceste modificări pot fi definite prin prisma sistemelor funcţionale,suport al mişcării biologice şi anume "

• "r u a "a r .ar"a.$ - e@primată prin frec enţa cardiacă+F)2, este e@presia adaptării la efortul fizic sporti al aparatului cardio-

ascular.• .su'u & %"*&. - e@primat prin V9 ma@. e@primă

adaptarea aparatului respuirator la efort, de fapt în mod indirect,e@primBnd de fapt puterea de e@tracţie tisulară a 9 din sBngele circulantşi utilizarea lui în reacţiile biochimice celulare.

23


24/95


• .su'u &.&r*&!" ! !a - e@primă cantitatea globală deenergie cheltuită de organismul aflat în acti itate +fizică, intelectuală2.

• s $ &r&a * " *&.u u" 'us u ar - e@primat prin procentul deglicogen muscular consumat din muşchi, în cursul efortului fizic de tipsporti .9

• * " " a (a.a&r D$) - e@primată prin cantitatea de acid lacticîn sBngele capilar, a Bnd ca unitate de măsură - mmol acid lactic $ litru.

• "p " a - e@primată prin cantitatea de acizi graşi liberi + AC2din sBngele capilar, cu unitate de măsură - mmol AC $ litru.

• pr !&". " a - e@primată prin cantitatea de produşi metabolici- catabolici, ai aminoacizilor " uree, acid uric, creatinină în produsele

biologice - sBnge, urină.lături de aceste opt =sisteme funcţionale> mai trebuie să amintim şi=sistemul> compuşilor fosfat macroergici, !< şi - &0>2O după unii autori pBnă la &90> după alţii doar pBnă la :'>, om a ea efort anaerob cucontribuţie de


25/95


eforturi de anduranţă lungă DV → R >:*0U

M I>IC8RI IN U E E E> RTUL >I@IC LA NIVELULA ARATULUI CAR I -VA CULAR

dată cu începerea efortului, în organism se produc o serie demodificări fiziologice, rezultate în urma acţiunii adrenalinei re ărsate în

sBnge, pe cale refle@ă, într-o cantitate sporită, precum şi datorităe@citaţiilor enite de la proprioceptorii din muşchi, tendoane şiarticulaţii.

Modificări imediate.

a. Frec enţa cardiacă +F)2 "• Tepaus clinostatic " /0 - /* bătăi $ min• Tepaus ortostatic " plus &0 -90 bătăi $ min faţă de aloarea F)

din repaus clinostatic 25


26/95


• Efort moderat " &00 - &90 bătăi $ min• Efort intens, prelungit " &70 - 900 bătăi $ min• F) reprezintă cel mai important indice +parametru2 prin care se poate aprecia intensitatea efortului de durată. F) poate da indicaţii în ce

pri eşte starea în care se realizează efortul şi felul în care organismulsuportă efortul la care este supus.

• Te enirea F) după încetarea efortului la alorile de repaus seface în funcţie de "

- !ipul şi mărimea efortului realizat- Valorile ma@imale atinse de F) în cursul efortului respecti

• Te enirea F) la alorile de repaus după încetarea efortului se

face în două etape"- etapă de re enire rapidă de 9 - : minute,- 3rmată de o etapă de re enire lentă de 6 - ' minute

b. Volumul sistolic +VG2 "• Tepaus clinostatic " *0 - 70 ml $ bătaie• Tepaus ortostatic " minus &0 - 60 $ bătaie din aloarea VG în

repaus clinostatic• ?n efort poate a%unge la alori de " &90 - &:0 ml $ bătaie

• ?n efort foarte intens, de durată " &:0 - &'0 ml $ bătaie• VGNU poate depăşi aloarea de 900 - 9'0 ml $ bătaie, nici lasubiecţii foarte bine antrenaţi

• VG creşte în efort datorită contracţiilor mai puternice alemuşchiului cardiac entricular, care realizează în acest fel o mai bunăgolire entriculară.

• VG nu creşte proporţional cu creşterea F) în cursul efortului,deoarece, cu cBt F) este mai mare, cu atBt timpul diastolic este maiscurt, ceea ce înseamnă o scurtare a timpului de umplere cardiacă, deci o

umplere incompletă entriculară, ceea ce a duce la o stagnare, sau înultimă instanţă, la o scădere a VG.

c. Hebitul cardiac +H)2 "• Tepaus " 6 - ' litri $ min• Efort " 90 - 9' litri $ min

d. Volumul inimii "

26


27/95


Volumul inimii înregistrează modificări imediat după efort, înraport direct cu intensitatea efortului şi cu reacti itatea organismului faţă

de efort "• Efort obositor " olumul inimii rămBne nemodificat după efort• Volumul inimii a crescut imediat după efort " efortul a depăşit

posibilităţile de adaptare ale organismului• Volumul inimii a scăzut imediat după efort " adaptare bună a

organsimului la efortul realizat

e. Volumul de sBnge circulant "• Tepaus " : - 6 litri

• Effort " creşte cu & - 9 litri prin mobilizarea olumelor dedepozit din ficat, splină, piele, etc., datorită asoconstricţiei refle@eindusă de efortul fizic la aceste ni ele.

f. Viteza de circulaţie a sBngelui "• ?n repaus, un circuit complet este efectuat în 9& secunde• ?n eforturile mari, un circuit complet este efectuat în / secunde

g. !ensiunea arterială +! 2 "

• ! se modifică atBt în cursul efortului cBt şi după încetareaacestuia• ! sistolică "

- Eforturi moderate şi statice " &60 - &*0 mm 1g- Eforturi ma@imale " &70 - 900 mm 1g

• ! diastolică "- Eforturi intense " scade cu &0 - &' mm 1g faţă de alorile din

repaus- Eforturi intense " poate a%unge la ton infinit

• ! diferenţială "- Ge măreşte atunci cBnd organismul se adaptează bine la

efortul realizat- TămBne nemodificat sau se pensează atunci cBnd organismul

nu se adaptează bine la efortul realizat• Te enirea la alorile de repaus "

-


28/95


He obicei F) re ine mai repede la alorile de repaus, fiind urmatăde ! O un astfel de comportament se consideră o adaptare bună la efort a

organismului. Modificări tardive sau "de antrenament"

a. Frec enţa cardiacă +F)2 "• Tepaus " F) este scăzută la 60 - '0 bătăi $ min, uneori putBnd

a%unge la :0 - 60 bătăi $ min. Vorbim despre bradicardia sporti ului .

b. Volumul sistolic +VG2 "

• Tepaus " 60 - '0 ml $ bătaie• Efort " &70 - 900 ml $ bătaie

c. Hebitul cardiac +H)2 "• Tepaus 9,' - : litri $ min• Efort moderat " &0 - &' litri $ min• Efort intens " :' - 60 - 6' litri $ min +la sporti ii care depun

eforturi de rezistenţă2.

d. Volumul inimii "• 1ipertrofie cardiacă - la sporti ii care practică sporturi derezistenţă

• Dnima normală, de nesporti are o greutate medie de :00g• Dnima sporti ă poate a%unge la o greutate de '00g• em de-a face cu o hipertrofie cardiacă prin creşterea

diametrului fibrelor musculare cardiace, şi nu cu o hiperplazie, care ar însemna o creştere a numărului de fibre musculare.

e. Volumul de sBnge circulant "• Nu se raportează modificări de antrenament la acest

parametru.

f. Viteza de circulaţie a sBngelui "• Nu se raportează modificări de antrenament la acest

parametru.

g. !ensiunea arterială +! 2 "

28


29/95


• Nu se raportează modificări de antrenament la acest parametru.

• Dnconstant, poate să apară o uşoară scădere a ! sistolice derepaus, la alori de &00 - &&0 mm 1g.

N T8 ;1. Hebitul cardiac " la eforturi identice, realizate de un nesporti şi

un sporti antrenat, H) creşte faţă de alorile de repaus în mod diferit "• Ca nesporti creşterea H) se realizează pe seama creşterii F)• Ca sporti creşterea se realizează pe seama creşterii VG

2. Volumul sistolic "• Nu creşte proporţional cu F) decBt pBnă la o anumită aloare aacesteia

• Ca F) mare, umplerea diastolică este incompletă datorităscurtării diastolei

• Volumul sistolic ariază cu se@ul, fiind mai mic la se@ul feminin

3. radicardia de antrenament duce la o rela@are mai bună amiocardului în cursul diastolei, permiţBnd în acest fel o mai bună

refacere a potenţialului biologic al inimii.4. ?n repaus, în urma sistolei în entriculi rămBne întotdeauna un

olum de sBnge, care poartă numele de sBnge de rezer ă . GBngele derezer ă este mobilizat în cursul sistolelor în primele momente aleefortului fizic, atunci cBnd întoarcerea enoasă este încă stBn%enită dehiperpresiunea intratoracică.

5. ?n cursul eforturilor fizice intense, VG şi H) cresc, mai ales lasporti ii bine antrenaţi, prin golirea mai completă a entriculelor, deci, prin mobilizarea sBngelui de rezer ă .

6. 1ipertrofia cardiacă de antrenament apare la sporti ii carerealizează eforturi de rezistenţă.

Eforturile de rezistenţă, desfăşurate în aerobioză, or dez olta F)cuprinse între &:0 - &70 bătăi $ min.

Eforturile care se realizează la F) sub &:0 bătăi $ min sau peste&70 bătăi $ min, nu induc hipertrofie miocardică de antrenament

29


30/95


7. dată cu întreruperea acti ităţii sporti e, modificările deantrenament induse la ni elul aparatului cardio- ascular dispar.

?n principiu, adaptările de antrenament dispar pe neobser ate,cam în acelaşi timp în care au apărut, cu condiţia ieşirii din acti itate înmod progresi +prin dezantrenarea organismului 2.

?n caz de întrerupere bruscă şi definiti ă a efortului fizic,hipertrofia cardiacă nu dispare întru totul, producBndu-se în schimb oscădere a tonusului muscular +prin neutilizare2 şi o subţiere a pereţilor

entriculari. )onsecinţa, or fi diferite forme de insuficienţă cardiacă.

M I>IC8RI IN U E E E> RTUL >I@IC LA NIVELULA ARATULUI RE IRAT R

Ca fel ca la ni elul aparatului cardio- ascular, o dată cu realizareaunui efort, dar şi după încetarea acestuia, se or înregistra o serie demodificări adaptati e la ni elul aparartului respirator. Zi în acest caz, putem orbi despre modificări imediate la efort şi de modificări deantrenament .

Modificări imediate

a. Frec enţa respiratorie +FT2 " 30


31/95


• Tepaus " &* - &7 respiraţii $ min• Efort " FT optimă în efort, este de :0 respiraţii $ min. la această

FT, se păstrează un raport optim între inspiraţie şi e@piraţie.• Hupă eforturi moderate, FT " 9' - :0 respiraţii $ min• Hupă eforturi intense, de lungă durată, FT " :0 - 60 respiraţii $

min• Hupă eforturi ma@imale, de scurtă durată, FT " 60 - '0 respiraţii

$ min

b. Taportul dintre inspiraţie şi e@piraţie, la subiectul normal esteurmătorul "

Dnspiraţie $ e@piraţie & $ &,'

c. mplitudinea mişcărilor respiratorii + IT2 "• )reşte atBt în cursul, cBt şi după încetarea efortului• )reşterea IT se produce paralel cu creşterea FT, pBnă la o

anumită aloare a acesteia din urmă.• Ca alori mari ale FT +'0 - *0 respiraţii $ min2, IT

diminuează.

d. Hebitul respirator +HT2 "• Tepaus " 7 litri $ min• Eforturi medii " *0 litri $ min• Eforturi subma@imale aerobe " &00 - &'0 litri $ min• Eforturi ma@imale aerobe " &'0 - &70 litri $ min

e. )onsumul de o@igen "• Tepaus " 9'0 ml 9 $ min

• Eforturi medii " &'00 ml 9 $ min• Eforturi subma@imale earobe 9'00 ml 9 $ min• Eforturi ma@imale aerobe :000 - :'00 ml 9 $ min

f. )oeficientul de împrospătare al aerului +)?2 "• )? este raportul dintre aerul proaspăt inspirat a%uns la ni el

al eolar şi aerul poluat , al eolar.• ) C)3C "

- ?n repaus, în urma unui inspir normal, a%unge în al eole un

olum de aer de cca. :'0 ml. 31


32/95


- ?n al eole se găseşte "- aerul rezidual de cca. &000 ml +şi2

- aerul e@pirator de rezer ă , de cca. &'00 ml- deci, un olum total de 9'00 ml aer.- ?n acest caz, coeficientul de împrospătare al aerului, a fi "

)? :'0 $ 9'00 & $ /

- ?n urma unei inspiraţii profunde, creşte olumul de aer proaspăt a%uns în al eole, prin adăugarea la olumul curent +cca. :'0 mlaer2, a olumului inspirator de rezer ă +VDT, egal cu cca. &'00 ml aer2.

?n acest caz, )? a fi ")? &7'0 $ 9'00 :,/ $ '

Modificări tardive sau "de antrenament"

a. Frec enţa respiratorie +FT2 "• Tepaus " &0 - &9 respiraţii $ min. Vorbim despre bradipneea de

antrenament2

b. Taportul dintre inspiraţie şi e@piraţie "• Gporti i bine antrenaţi & $ &,7 sau chiar & $ 9 +prin prelungirea

timpului e@pirator2

c. mplitudinea mişcărilor respiratorii + IT2 "• IT creşte, la sporti ii antrenaţi

d. Hebitul respirator +HT2 "• Tepaus " 7 litri $ min• Efort mediu - subiect neantrenat " 70 - &90 litri $ min• Efort mediu - sporti " &'0 - &70 litri $ min

e. )onsumul de o@igen "• )reşte în efort• Ca sporti ii bine antrenaţi a%unge la alori de " '000 - *000 ml $

min

f. )apacitatea itală +)V2 "• )reşte la *'00 - /000 ml

32


33/95


N T8 ;

Ca eforturi identice, realizate de un sporti şi un nesporti , aparatulrespirator al sporti ului reacţionează în felul următor "• Cucrează mai economic• FT este mai redusă după effort• IT este mai mare în effort• Ventilaţia pulmonară este mai mică• )onsumul de o@igen în repaus este egal sau mai mic• )onsumul de o@igen în efort este mai mare• daptarea la efort se face mai rapid

• Te enirea la alorile de repaus, după încetarea efortului, estemai rapidă

6 EALA N RT

Gtarea de oboseală în general e@primă o reacţie fiziologică, oreacţie de inhibiţie de protecţie la ni elul corte@ului, a GN), careurmează logic şi legic unei acti ităţi psiho-fizice.

astfel de stare de disconfort fiziologic, denumită şi oboseală

fiziologică, este combătută de organism prin mecanismele aşa zisei=refaceri naturale>, spontane, care înlătură cauzele intrinseci, decisimptomatologia indusă de efort.

?n efortul sporti , pBnă la un punct, lucrurile e oluează în acelaşifel.

Ge ştie că, performanţa sporti ă este condiţionată de performanţa biologică indi iduală, care este dependentă de trei factori"

• substratele energetice• integritatea funcţională artro-neuro-musculară

• funcţii psihice la parametrii optimi 33


34/95


rice perturbare la ni elul unuia din aceşti factori şi necorectată întimp util, a duce cu timpul la instalarea oboselii patologice.

D s&a a pa! *" $ reprezintă o stare de disconfort fizic însoţităde senzaţii neplăcute şi scădere a randamentului fizic, psihic ori aamBndurora.

- oboseala fiziologică se pre ine şi se corectează prin mi%loacelerefacerii post efortO

- oboseala patologică, care este o depăşire a raportului optimdintre antrenare şi refacere, poate duce pBnă la abandon.

u e@istata în principal trei teorii care să e@plice geneza oboselii

patologice"• teoria epuizării substratului energetic + !


35/95


• scăderea glucozei circulante +creierul utilizează 'g glucoză $min., fiind foarte sensibil la scăderea glicemiei2

• creşterea concentraţiei unor aminoacizi în sBnge " leucină,alină, triptofan şi• creşterea concentraţiei lor în creier printr-un deficit funcţional al

enzimei ' hMdro@iamintripto@ină• factori neuropsihici, în special stressul.

?n urma cercetărilor de neurofiziologie, 3lmeanu, Hemeter,.GupraBncordarea poate să apară mai ales la neantrenaţi, în

con alescenţă după boli infecto-contagioase, în cazuri de dopa%, cBndinhibiţia de protecţie este afectată de droguri.

Gimptomatologia este cea impusă de aparatul sau sistemulsuprasolicitat"

• inimă forţată şi claca% cardiac - deci dereglări cardio circulatorii prin insuficienţăO

• dereglări neurologice, neuro egetati e - diminuarea refle@elor osteo tendinoase, modificări de tonus muscular, parestezii,tulburări de coordonare şi echilibru, tulburări de mers, tulburăride ortostatism, tulburări senzoriale - izuale, auditi e,

estibulareO• claca% muscularO

35


36/95


• tulburări neuro psihice manifestate prin senzaţia de epuizaretotală, tulburări de orientare în timp şi spaţiu, uneori stare de

stupoare şi obnubilare.Heci, simptomatologia este foarte ariată, putBnd a%unge pBnă lalipotimii.

Hacă se depăşeşte acest moment al fazei acute, tulburările descrisedispar treptat, sporti ul rămBne marcat : - 6 săptămBni, după care treptatşi numai după o e@pertiză +bilanţ medico-sporti minuţios2, a putearelua antrenamentele.

Hupă un astfel de =e eniment>, sporti ul de ine =caz problemă>,dispensarizat pe toată durata ulterioară a acti ităţii sporti e.

upraa.!r&.a'&.!uHenumit şi ne roză de suprasolocitare, supraantrenamentul

reprezintă forma clinică a oboselii patologice de enită cronică, careconstă dintr-o afectare profundă a întregului organism.

Hupă Iiron Aeogescu, supraantrenamentul poate să apară în treisituaţii distincte"

1. după obţinerea formei sporti eO2. înainte de obţinerea unui grad superior de antrenament, în

urma unor greşeli metodice de pregătire, de obicei - suprasolicitări. Ge propune în acest caz termenul de =surmena%>O

3. cazuri care nu %ustifică instalarea bolii, în condiţiile unor eforturi reduse ca olum - intensitate, dar la care e@istă asocierea unor stări de stress - stări conflictuale, solicitări şcolare, solicitări psihiceO sau pe fondul unor greşeli în regimul de iaţă sporti ă.

ceastă ultimă categorie, tot mai =bine reprezentată> în ultimultimp, confirmă şi subliniază rolul GN) în apariţia afecţiunii.

Tandamentul sporti este constant scăzut în supraantrenament,fiind descrise două forme clinice ma%ore, în funcţie de simptomatologiadominantă"

• forma tiroidiană - hiperfuncţie• forma suprarenaliană - hipofuncţie

Cara !&r& & *&.&ra & a & supraa.!r&.a'&.!u u"

a) Supraantrenamentul tiroidian (reactiv) - de tip Basedovian.

• apetit scăzut 36


37/95


• oboseşte uşor • stare de e@citaţie• tulburări de somn• scădere în greutate• tendinţă la transpiraţie, transpiraţie nocturnă, mBini umede• e@oftalmie• paloare• predispoziţie pentru dureri de cap• palpitaţii, dureri şi senzaţie de presiune cardiacă• puls de repaos accelerat• metabolism bazal crescut• temperatura uşor crescută• dermografism foarte marcat• re enirea F) post efort foarte înceată• presiune sanguină - atipică• hipepnee de efort anormală• hipersensibilitate la stimuli senzoriali, mai ales auditi i• mişcări mai puţin coordonate, care de multe ori depăşesc

scopul• timp de reacţie scurtat, dar multe reacţii neadaptate• tremurături• recuperare prelungită• tensiune internă, uşoară e@citabilitate, iritabilitate, depresie

b) Supraantrenamentul suprarenalian (astenic) - de tip Addisonian• oboseşte anormal de uşor • stare de inhibiţie• somn bun• apetit normal• greutate stabilă• termoreglare normală• =cap limpede>• bradicardie• metabolism bazal normal• temperatură normală• re enire rapidă la normal a F) şi ! , după efort• frec ent în efort şi după, ! diastolică este mai mare de &00

!orr • fără tulburări respiratorii de efort

37


38/95


• mişcări stBngace şi insuficient coordonate• timp de reacţie normal sau prelungit• recuperarea stării de = oie bună> e@celentă• dispoziţie =normală>, =sBnge rece>

Tulburări obiective întâlnite în stările de supraantrenament • hiperreflecti itate osteo-tendinoasă• tremor rapid şi neregulat al degetelor sau $ şi a pleoapelor • contractilitate idiomusculară cresută• metabolism bazal crescut pe seama catabolismului• dispnee, sete de aer • scade timpul de apnee• scade capacitatea itală• creşte frec enţa cardiacă de repaos• dereglări egetati e la proba Gchellong, cu creşterea diastolei

de repaos sau de efort• dereglări hipotone la efort standard sau specific, aproape

patognomonic pentru diagnosticul de supraantrenament• re eniri întBrziate ale F) şi ! după efort• aritmii e@trasistolice• E4A - tulburări de repolarizare• tulburări asomotorii• modificări funcţionale hepato renale cu poziti ări ale testelor

funcţionale hepatice, proteinurii şi hematurii ce simulează afecţiunirenale

• tulburări de tranzit gastro duodenal• dis#inezii duodeno biliare

Tratamentul stărilor de supraantrenament

)el mai eficace mi%loc terapeutic pentru e itarea apariţiei stării desupraantrenament, este profila@ia, pre enireaei, prin controale periodicela : - 6 luni, alături de urmărirea în efort specific săptămBnal,complectarea zilnică a %urnalului de autocontrol medico-sporti şi prezentarea periodică a %urnalului - antrenorului cBt şi medicului demedicină sporti ă în momentul controalelor periodice ori la ne oie, cBtşi e itarea stărilor conflictuale, a stărilor de stress de orice natură.

oala, o dată diagnosticată, impune următoarele măsuri"• scoaterea din mediu

• scoaterea din mediul sporti 38


39/95


• trimiterea pentru un inter al de 9 - : - 6 săptămBni asporti ului într-o staţiune, la altitudine medie +*00 - 700 m2, unde a

a ea o acti itate tip =odihnă acti ă>.?n funcţie de tipul de supraantrenament, se pot recomanda

următoarele"Tipul Basedovian

1. reducerea olumului antrenamentului• antrenament cu alternanţă, cu inter ale, cu puţine repetări de

mare intensitate• %ocuri, gimnastică - creşterea supleţii, e@erciţii de forţă, iteză2. eliminarea tutror factorilor sociali şi biologici care au fa orizatapariţia supraantrenamnetului3. e entual schimb al mediului4. stimuli de lumină şi temperatură5. masa% profund6. hidroterapie intensi ă - duş în %et7. băi cu ) 98. utilizare saunei intensi e, cu scurte aplicaţii intercurente de

apă rece9. alimentaţie echilibrată, completă, care corespunde la ne oi, cu

caracter acidifiant, bogată în proteine, itamine10. fără medicamente11. cafea în %ur de 0,9 g cofeină12. psihoterapie stimulantă.

Tipul Addisonian 1. eliminarea tuturor factorilor sociali şi biologici care au

fa orizat apariţia supraantrenamentului2. reducerea marcată a antrenamentului specific3. antrenament de anduranţă de bază, fără intensitate

?n cazuri se ere se a face o tranziţie spre o recuperare acti ă prin "• înot• %ocuri dinamice• acti itate fizică generală uşoară

4. utilizarea schimbării de mediu, cu trimitere la munte, laaltitudine medie +*00 - 700 m2

5. iradierea cu raze ultra iolete uşoare6. masa%e uşoare

39


40/95


7. băi cu temperatura indeferentă, cu aditi e de tip - brom,aleriană

8. utilizarea moderată a saunei9. alimentaţie bogată şi completă în "10. nutrimente de bază +plus211. preparate poli itaminizate12. suplimente cu preparate proteice, nu mai mult de 9g $ zi13. se mai pot utiliza produse medicamentoase cu efect

psiholeptic"• sedati e• tonice

• alcool în doze mici• somnifere14. psihoterapie de liniştire, de [email protected]. alimentaţie

- hiper $ normoproteică- hiperglucidică- hiperlipidică

16. adaosuri de substanţe energogene sub forma comprimatelor energizante

17.reechilibrare hidroelectrolitică prin"• lactate

• sucuri de fructe• săruri de potasiu, fosfor, calciu, magneziu• comple@e de itamine• produse cu Fe, )u, In

18. medicaţie roborantă şi susţinătoare a efortului muscular • lecitina• glicocolul•

sărurile acidului glutamic• săruirle acidului asparticcare se găsesc în produse medicamentoase de tipul "

- lglutol- Vitaspol- )relizin- ctifos- 1ematodin

19. medicaţie tranchilizantă20. fizioterapie - magnetodiaflu@ sedati

40


41/95


42/95


KN CK N I KN CK UT

noc! do n , sau căderea la pămBnt, este o pierdere trecătoare acunoştinţei, se poate spune chiar =instantanee>, cu o durată de & - :secunde.

re loc o pierdere a controlului central asupra poziţiei ortostatice înurma unui traumatism, prin contact direct, a unei regiuni refle@ogene.

Ge produce o cădere bruscă, imagine de =secerat>, urmată deridicare rapidă în picioare, mişcare care este refle@ă de fapt şi care ar pleda în fa oarea ideii că nu s-a produs nici o pierdere de cunoştinţă, orică ea a fost de foarte scurtă durată, & - : secunde.

Fenomenul este frec ent întBlnit în bo@, zonele refle@ogene izatefiind "

- sinusul carotidian- ple@ul solar - hipocondrul drept, unde se află ficatul- bărbie, respecti menton- mandibulă

)Bnd are loc un #noc# do5n, arbitrul are obligaţia de a controlaluciditatea sporti ului, starea generală şi poziţia de gardă.

noc! out este o cădere la podea cu pierderea cunoştinţei pe odurată mai mare de ; secunde.

42


43/95


Ge produce în urma unor traumatisme aplicate în zonele reflegeneamintite la #noc# do5n, ori în regiunea scrotală sau lombară.

4noc# out reprezintă o formă de şoc cu pierderea cunoştinţei, carese poate însoţi imediat sau la distanţă de complicaţii gra e ce pot ducechiar la deces.

titudine "1. asistenţă de primă urgenţă pentru susţinerea funcţiilor itale2. EEA pentru depistarea apariţiei unor hematoame imediate sau

în doi timpi3. repaos sporti "• zi, după #noc# do5n sau : - * zile după #noc# out, sporti ul

fiind ţinut sub obser aţie medicală• lună, după 9 - : #noc# do5n-uri sau & #noc# out• recontrol cu realizarea unui EEA, tratament medicamentos4. în caz de hematoame intracraniene se practică inter enţie

operatorie, la neurochirurgie, de eliminare a acestora5. în caz de #noc# out-uri repetate se recomandă ieşirea din bo@ul

competiţional, contraindicBndu-se chiar practicarea acestuia6. se poate indica practicarea unei forme de acti itate sporti ă cu

scop de întreţinere.

43


44/95


NEVR @ELE RTIVE

Gtări morbide, nu neapărat specifice acti ităţii sporti e, =ne rozelesporti e> sunt totuşi legate direct sau indirect de acti itatea sporti ă.

Factorul declanşant al ne rozelor, este stressul psihic careacţionează pe un sistem ner os suprasolicitat, pe fondul unei stări deoboseală c asicronică, indusă de antrenament şi competiţii.

Factorii fa orizanţi sunt "• tipul de sistem ner os

- flegmatic- apatic- slab- neechilibrat

• terenul genetic, ereditar • terenul somato - psihic

ntonelli, F., descrie următoarele forme clinice"

(A) s" .r a a.%" as$


45/95


• sporti mereu preocupat• copleşit de răspundere faţă de rezultatul sporti• acuză mereu ad ersităţile publicului şi $ sau ale arbitrului• este preocupat mereu de reacţiile "

- presei scrise- radio, tele iziune- familiei, cunoştinţelor şi a prietenilor

• reacţionează hipertrofiat la problemele familiare sau $ şi declub, care îl marchează profund

• mereu este într-o stare fa orabilă pentru apariţia crizelor dean@ietate

• retrăieşte cu ocazia unor momente similare, anumite momentenegati e, cu mare intensitate ariantă a ne rozei an@ioase este teama de succes saunikefobia .

Ea se manifestă prin "- depresie- inhibiţie faţă de succes, deşi starea de antrenament şi

aloarea sporti ului îl recomandă din plin pentru =realizarea ma@imă>ceşti sporti i nu rezistă la ritm, cedează psihic şi pierd.

He multe ori starea apare pe un fond constituţional ne rotic, fiind

destul de greu de corectat.+e@emplu" la tir, în prima zi sporti ul obţine puncta% ma@im. douazi, ratează şi nu numai că nu se clasifică printre primii tri, dar poatea%unge să se claseze printre ultimii, căzBnd în anonimat. lte sporturi -un titlu cucerit la un concurs, de ine o po ară foarte greu de apărat laîntBlniri ulterioare2.

Heci sporti ul este =copleşit> de responsabilitatea apărării poziţieiobţinute şi cedează psihic prin abandon.

(B) Nr a "p&r!&.s"#$ Ne roza hipertensi ă este o hipertensiune psiho somatică care se

manifestă prin hipertensiune temporară psihogenă şi modificări decomportament cu tendinţă de dominare, de agresi itate faţă de colegi şiad ersari sau antur%, cu lipsă de control.

?n general este o formă de ne roză în totalitate re ersibilă.

(C) Nr & & & r .ar& Ne rozele de coordonare sunt ne roze profesionale care se traduc

prin imposibilitatea subiectului de a îndeplini acte motorii comple@e,

45


46/95


bine cunoscute, cu toată integritatea morfo-funcţională +anatomicăneuro-musculară2.

Fenomen ne rotic analog cu =crampa scriitorului> la sporti i aparesub formă de " spasme digitale in oluntare la gimnaşti, tenismani,ciclişti, canotori, trăgători, etc.

Cegat doar de acti itatea oluntară specifică, permite sporti uluie@ecutarea fără probleme a altor acti ităţi " cBntat la un instrumentmuzical, cusut, tricotat, etc

(D) Nr a "s!&r" $ sau .r a p"!"a!" $ Ne roza pitiatică se întBlneşte destul de des în sport, cu o frec enţă

uşor crescută la sporti e.Ge manifestă prin "• stări de plBns nemoti at de intens• stări de leşin +ambele în caz de insucces sau contrarietate2• preţiozitate• pozare în stare de ictimă• crize de plBns patetic• manifestări ipohondrice

Ne roza isterică poate fi corectată sau măcar ameliorată, cu tact şi

multă răbdare.(E) .r a Ds&s"# - ? D" $

Ne roza obsesi o-fobică se caracterizează prin frică obsedantăasociată sau nu cu acţiuni obsesi e.

Heşi rară în rBndul sporti ilor, se descriu următoarele forme "• claustrofobia - frica de spaţiile închise• agorafobia - frica de spaţiile deschise• nosofobia - frica de boală• acrofobia - frica de înălţime• ni#efobia - frica de succes.• arahnofobia - frica de păian%en• ipsofobia - frica de abis, etc.

Gtările descrise în cadrul ne rozei obsesi o - fobice, se pot însoţide manifestări superstiţioase cu gesturi, formule, ritualuri, care să pre ină sau să combată e entualele eşecuri sau =ghinioane> +N.Deremia2.

46


47/95


Guportul fiziologic al ne rozelor, pare să fie un metabolismneuronal deficitar care induce o scădere a numărului de neuroni care

acţionează sincron.


48/95


T8RI I7ICE LIMIT8

Gistemul ner os al sporti ului este solicitat din plin în cursulacti ităţii competiţionale, fiind supus unui mare consum energetic, printrăiri psiho-afecti e intense, cu mobilizarea tuturor resurselor organismului, în scopul atingerii performanţei propuse,


49/95


• starea de start poziti ă, mobilizatoare, =gata de luptă>• febra de start• apatia de start?n stările de start =negati e>, sporti ul nu se poate elibera de

gBndul concursului, a Bnd loc totodată şi o in ersare a ritmului eghe -somn.

!ar&a & s!ar! p "!"#$, caracterizează un sporti care"• simte concursul în mod poziti• emoţiile îi stimuleazăcura%ul• este lucid

• combati• are energie sporită• rezistenţă bună• are dorinţa de a în inge• are randament sporti bun• prezintă un grad de pregătire sporti ă bună• are moti aţie de a cBştiga

>&Dra & s!ar!se caracterizează prin "• hipere@citabilitate corticală• reacţii neeconomice, neechilibrate• manifestări de comportament şi egetati e - ii

Este orba de sporti i cu un sistem ner os central puternicneechilibrat, care "

• sunt =depăşiţi>• publicul ostil îi demoralizează• au un fond de emoti itate hiperstenică• sunt an@ioşi, iritabili, agitaţi, impulsi i

• prezintă afecti itate labilă• lipsă de atenţie şi de concentrare• prezintă manifestări egetati e hipersimpatice "

- F) şi FT accelerate- palpitaţii- transpiraţii- tremor al e@tremităţilor şi al corpului- răcirea e@tremităţilor - senzaţii de tensiune musculară

- erti% 49


50/95


- lipotimie

Apa!"a & s!ar!apare în general pe un fond de emoti itateastenică, negati ă, la sporti i cu un sistem ner os slab, neechilibrat.Ge manifestă prin "

• dispoziţie depresi ă• apatie• indolenţă• somnolenţă• lipsa dorinţei de participare• abandon

• reacţii hipotone uneori bizare• reacţii reduse faţă de ce se petrece în %ur, faţă de antura%

(B) u. !u ' r!9Ge defineşte ca o stare de disconfort fiziologic care apare în cursul

efortului, la eforturi fizice cu durata mai mare de & minut.pariţia punctului mort nu este obligatorie, e@istBnd însă şi

posibilitatea apariţiei repetate în cursul unui efort de lungă durată.Gubstratul morfo-fiziologic al fenomenului este inhibiţia difuză la

ni elul scoarţei cerebrale, apărute în urma dereglării stereotipuluidinamic.Ianifestări "

• senzaţie marcată de oboseală• lipsa dorinţei de a continua efortul• tendinţa la abandon• dispnee• arsură retrosternală• tahicardie

• tahipnee• respiraţii superficiale• creşterea e@agerată a ! , mai ales sistolica• curbatură generalizată +picioare grele, dureroase2• tulburări de comportament

- tulburări senzoriale +auditi e, izuale2- halucinaţii- delir - obnubilare

- pierderea cunoştinţei 50


51/95


- abandon sporti

Iodificări de laborator, decelate la cazurile de abandon sporti "- acidoză metabolică crescută +lactacidemie crescută2- proteinurie- hematurie- hipopotasemie- hipoglicemie

cidoza este agra ată şi prin tulburarea respiraţiei tisulare prindezechilibrul cBtului respirator, datorită unui aport insuficient de 9 şi

producţie crescută de )9. Ge a acorda atenţie mărită acelor cazuri deabandon, care prezintă situaţii limită, manifestate prin colaps. ?n acestecazuri se procedează la "

• scoaterea sporti ului din teren, stadion• izolarea acestuia într-o încăpere cu echilibru termic, ferit de

soare, Bnt• se administrează o@igen şi analeptice cardiorespiratorii• dacă a fost cald în cursul efortului -

- pungă cu gheţă în regiunea occipitală, precordială-

se administrează lichide la temperatura camerei- clinostatism cu capul uşor ridicat• după re enirea parametrilor funcţionali la alorile normale de

repaos, se trece la refacerea sporti ă post efort, comple@ă• seara, se administrează un hipnosedati uşor • reluarea acti ităţii sporti e a doua zi, se face doar după un

e@amen medical minuţios.

(C) A ua r&sp"ra "& doua respiraţie sau =al doilea suflu>, reprezintă depăşirea

momentului critic al =punctului mort>, fiind o nouă stare calitati ă încare sporti ul simte "

• o uşurare a respiraţiei• ameliorarea F) cu o uşurare a circulaţiei• dispar sau diminuă mult tulburările afecti o senzoriale• dispare senzaţia de oboseală• dispare dorinţa de renunţare la efort• reapare dorinţa de a continua efortul, de a concura• reapare dorinţa de a în inge

51


52/95


• efortul poate fi continuat în bune condiţii asemenea succesiune a e enimentelor presupune un antrenament

raţional, oliţional, în aşa fel încBt unii sporti i reuşesc nu numai sămenţină tempoul pBnă după competiţie, dar pot pro oca apariţia=punctului mort> la ad ersar.

52


53/95


REG8TIREA 6I L GIC8 E C NCUR

?ntr-o e@primare metaforică, pentru a se putea dezlănţui, a elibera energie la momentul potri it.

?n metodica antrenamentului sporti contemporan, pregătirea biologică de concurs alături de refacerea după efortul sporti , s-au impusdouă laturi importante ale antrenamentului sporti .

Ele urmăresc, atBt ridicarea standardului biologic al sporti ului,mai ales în etapa de pregătire precompetiţională, cBt şi atingerea=supracompensării> din fazele de refacere.

H upra 'p&.sar&a reprezintă o formă ergotropă desuprasaturare energetică, energie care se poate elibera în organism în

momentele de solicitare ma@imală din competiţii..

Gau altfel spus =pregătirea biologică de concurs, se poate defini, cao componentă a procesului de antrenament, care prin folosirea raţionalăa unor mi%loace naturale sau de sinteză, pro enite din mediul intern saue@tern - în ma%oritate - urmăreşte să stimuleze sursele eliberatoare deenergie, atBt de necesară în timpul eforturilor ma@imale> +Doan Hrăgan,&;;62.

M"J a & & pregătirii biologice de concurs sunt multiple, uneleutilizate în egală măsură şi în refacerea după efortul sporti . cesteasunt "

• antrenamentul sporti cu "- dominanţa efortului specific în dauna efortului nespecific- reducerea marcată a olumului efortului- cu menţinerea la ni el înalt şi chiar creşterea intensităţii

efortului la ni el de &00 53


54/95


• ca mi%loc de refacere se recomandă odihna acti ă• antrenamnet la altitudine medie timp de 9 - : săptămBni.

ltitudinea medie, este un e@citant biologic care poate duce la creştereacapacităţii aerobe la distanţă, după re enire +la apro@imati &0 zile2, cu pBnă la &' +faţă de numai / prin autohemotransfuzie, interzisădealtfel, fiind o metodă inclusă în lista metodelor dopping2.

ntrenamentul la altitudine medie realizează şi o creştere a parametrilor forţă - iteză.

• electrostimularea maselor musculare prin curenţi electrici,duce la creşterea maseişi forţei musculare, cu eficienţă în timp +ceea cese realizează prin cBte a şedinţe de electrostimulare, ar necesita ore

întregi de antrenamnet2• pregătirea psihologică a a ea ca obiecti e "- crearea moti aţiei de luptă- atenuarea stărilor negati e de start- crearea unei stări de =agresi itate controlată>, fiziologică,

pentru realizarea unui randament sporti superior • alimentaţia echilibrată specifică scopului momentan

- hiperproteinică- =foamea de glucide>

• susţinerea farmacologică cu produse cu efect ergotrop, cuacţiune imediată sau la distanţă.

Cara !&r"s!" " & u.&" Du.& pr&*$!"r" D" *" & & . urs, traducgradul superior de antrenamnet atins, ori chiar =forma sporti ă>. cesteasunt "

• bradicardia de repaos• re enirea rapidă după efort a parametrilor egetati i• indicatori ai capacităţii de efort aerob - buni• indicatori ai capacităţii de efort anaerob - buni şi foarte buni• echilibru neuro - endocrino - egetati• echilibru cortical în ce pri eşte e@citaţia şi inhibiţia• reacti itate bună şi foarte bună• atenţie concentrată bună şi foarte bună• rezistenţă foarte bună la stress• echilibru psiho-afecti• moti aţie puternică• dorinţă lucidă de ictorie

54


55/95


RE>ACEREA U 8 E> RTUL RTIV

ntrenamentul sporti recunoaşte două aspecte de bază care seintercondiţionează reciproc " antrenamentul propriu-zis, care se bazează pe mecanisme ergotrope şi refacerea după efort, care se bazează pemecanisme trofotrope.

Tefacerea diri%ată nu substituie refacerea naturală, o accelerează şio completează a Bnd ca scop reeditarea homeostaziei organismuluidinainte de efort şi în măsura posibilului, depăşirea acestui ni el, prinrealizarea =supracompensării funcţionale> +Folbort2.

Tefacerea naturală a organismului se realizează într-o anumită

ordine, succesiune, în felul următor "• indicatorii egetati i re in în cBte a minute după încetarea

efortului• indicatorii metabolici re in la alorile de repaos în cBte a ore• indicatorii neuro-hormonali, enzimatici, re in în cBte a zile +&

- : zile2

Eficienţa celor două forme de refacere, naturală şi artificială

diri%ată, depinde de rolul integrator şi coordonator al sistemului neuro-endocrino- egetati , de caracterul antrenamentului, de Brstă, se@, starede sănătate, grad de antrenament, condiţii de mediu, starea de stress,măiestria şi e@perienţa competiţională, intensitatea şi durata efortuluidepus, etc.

Gă nu uităm însă, căr&?a &r&a se adresează unor organismesănătoase, cu integritate morfo-funcţională, afectate de efortul sporti ,spre deosebire der& up&rar&, care se adresează unor organisme afectatede boală sau traumatism.

55


56/95


Tecuperarea spre deosebire de refacere, nu a atinge niciodată fazade supracompensare.

?n funcţie de momentul aplicării, a duratei şi intensităţii etapei deefort anterioară, om orbi despre refacere după "

• antrenament• o zi de efort sporti• ciclu săptămBnal• etapă sporti ă• an sporti• ciclu olimpic

?n general, refacerea diri%ată, pune accent pe acele mi%loace careacţionează rapid şi eficient pe substratele fiziologice stressate de efortuldin antrenament şi$sau competiţie.

Ii%loacele refacerii se pot clasifica după efectele e@ercitate şi dupăapartenenţă.

1. up$ &?& !& '"J & & & r&?a &r& su.!;• neuro - psihice

• neuro - musculare• endocrino - metabolice• cardio - respiratorii

2. up$ apar!&.&. $ '"J a & & & r&?a &r& su.!;• balneofizioterapie

hidroterapie caldăsaunămasa% - automasa%o@igenare naturală $ artificială

aeroionizare negati ă naturală $ artificialăacupunctură, presopunctură• psihoterapie

Mogasugestieautosugestietraining autogenrela@are neor muscularămedicaţie neurotropă, psihotropă

• dietetice

56


57/95


regimuri alcalinizante bogate în alimente hidro zaharate

bogate în itamine şi oligoelementeregimuri normocalorice• farmacologice

compensatoriisubstituti e

• odihnă acti ă +antrenamnet de refacere2 $ pasi ă +somn2

Ii%loacele de refacere pot fi grupate şi după substratul căruia i seadresează, în felul următor"

1. '"J a & ar& a & &r&a $ r&?a &r&a .&ur ps" " $• psihoterapia

con orbirisugestia - autosugestiatraining autogentehnici de rela@are neuro - psihicăMoga

• acupunctură $ presopunctură•

o@igenare naturală şi $ sau artificială• aeroionizare negati ă naturală şi $ sau artificială• odihnă acti ă $ pasi ă• hidroterapie caldă

duş &0 - &' - 90 minutecadă bazin cu plante, sare de azna, minerale

• masa%manualhidromasa%subac at

ibromasa%• medicaţie

glucoză $ fructoză


58/95


piracetam pira itam

itaspolhipnosedati e

2. '"J a & ar& a & &r&a $ r&?a &r&a .&ur -'us u ar$• hidroterapie caldă• saună• masa%• training autogen• Moga

• acupunctură, presopunctură• baropresiune musculară• odihnă acti ă $ pasi ă• dietă - alcalină, hidro zaharată, bogată în itamine şi

minerale• farmacologice

glucozăglicocol Na, 4, )a,


59/95


60/95


3. &? r!ur" '"%!& (J ur" sp r!"#&)• refacere neuro psihică• refacere cardio respiratorie• refacere metabolică• refacere neuro musculară

4. &? r!ur" .&ur ps" " &• refacere neuro psihică• refacere neuro musculară+după prof. Hr. Doan Hrăgan2

)ontrolul biomedical al refacerii se face atBt prin auto erificare decătre sporti prin complectarea reală şi conştiincioasă a %urnalului deautocontrol medical cBt şi prin e@amen complet medico biologic şi deadaptare la efort nespecific, în cadrul laboratorului de medicină sporti ă.

60


61/95


ACLIMATI@AREA LA TEM ERATURI I>ERITELA ALTITU INI I>ERITE

E LA AREA E TE MAI MULTE >U E RARE


62/95


de noile condiţii. rganismul începe să se =obişnuiască> cu parametriinoului mediu.

• aclimatizarea propriuzisă reprezintă faza finală a procesului deadaptare, cu care pe lBngă echilibrarea mecanismelor funcţionale cemenţin la alori constante temperatura centrală, în ultima instanţă, apar şi o serie de modificări tisulare structurale.

Hin punct de edere semantic,E: oferă următoarele definiţii "a ap!ar& - proces de modificare a organismelor ii, în urma căruiarezultă o corelare a structurii morfologice şi a funcţiunilor fiziologiceale ieţuitoarelor în raport cu mediul încon%urător.

a ' a -a se deprinde cu noile condiţii de iaţăO a se obişnui, ase adaptaa "'a!" a -adaptare, acomodare la un nou mediu de iaţă

'p&.sa - echilibraO a face să-şi re ină sau a-şi re eni la o starede funcţionare normală, de echilibru.

climatizarea la condiţii termice diferite faţă de cele cu care esteobişnuit organismul, reprezintă un comple@ de schimbări fiziologicere ersibile, care au loc la trecerea organismului în altă zonă de climă şicare au ca rezultat deplasarea ne elului de confort termic.

)onfortul termic se realizează de regulă pe un inter al restrBns, denumai cBte a grade )elsius.

climatizarea la =temperatură>, reprezintă în ultimă instanţă,comple@ul de mecanisme fiziologce care realizează menţinereatemperaturii apei în organism constantă, cu rol ma%or în homeotermie.

?n concordanţă cu factorii care caracterizează diferitele zoneclimaterice, putem orbi de aclimatizare la - temperatură ridicată cuumiditate normală, scăzută sau ridicată, la temperatură scăzută cuumiditate ridicată, normală sau scăzută, la presiune atmosferică ridicatăsau scăzută, la e@ces sau carenţă de radiaţii ultra iolete, la tulburareaciclului normal de schimburi din natură, cum sunt ziua şi noaptea polară.

3neori termenul de =aclimatizare> se utilizează pentru e@plicareaariaţiilor periodice ale funcţiilor fiziologice în raport cu schimbările de

anotimp, orbindu-se de o aclimatizare la ară, la iarnă, etc.şa cum arată Iănescu, termenul de aclimatizare trebuie delimitat

într-un anumit fel, de noţiunea de adaptare şi antrenament.daptarea, se incadrează într-o noţiune mai largă care cuprinde şi

pe cea de aclimatizare pe lBngă o serie de alte compartimente de muncă,de în ăţătură, etc.

62


63/95


climatizarea, se referă în mod concret la mecanismele de adaptarela factorii climatici, însemnBnd un asemenea grad de adaptare încBt

factorii climatici să nu mai reprezinte un factor de stress pentruorganism, el putBnd reacţiona la alţi stimuli în mod normal, nestBn%enit.climatizarea termică se află în ultima instanţă sub controlul

sistemului ner os, prin intermediul centrelor termoreglatorii.)entrul termogenetic este situat în hipotalamusul postero lateral iar

centrul termolitic în hipotalamusul anterior, aria preoptică şisupraoptică.

E@citarea centrului termogenetic produce intensificarea acti ităţiimusculare, piloerecţie, asoconstricţie cutanată, hipersecreţie de

adrenalină, hiperglicemie, creşterea temperaturii sBngelui, creştereametabolismului.)entrul termogenetic este un centru refle@ integrati , a cărui

aferentaţie porneşte de la ni elul temoreceptorilor tegumentari şi dinmucoase.

Dnformaţiile a%unse la acest ni el, or declanşa în mod refle@răspunsurile adaptati e optime transmise apoi la efectori "

• pe calea GNV simpato adrenergic se comandă asoconstricţiacutanată, piloerecţia şi intensificarea metabolismului, atBt în nucleulcentral - organe interne, cBt şi în cel periferic - musculatura striatăscheletică.

• pe calea neuroendocrină se acţionează prin intermediulneurosecreţiei hipotalamice, în felul următor "

neuroincretul )TF - corticotrophin realising facotr, a produce la ni elul hipofizei anterioare o creştere asecreţiei de )!1 şi !TF - tireotrophin realising factor

)!1 şi !TF or acti a secreţie de hormoni tropi lani el de suprarenală şi tiroidă, cu efect metabolicaccelerator şi implicit calorigenîn acest fel, termogeneza poate să crească cu 90 - 60

• pe cale neurosomatică se declanşează frisonul termic

E@citarea centrului temolitic, a produce prin aceleaşi mecanismerefle@e, asodilataţie cutanată, polipnee, inhibarea tremurăturii, uneorisomn. )entrul termolitic este strBns legat de acti itatea GNV - parasimpatic.

)entrul termogenetic şi cel termolitic nu acţionează în modindependent unul de celălalt, ci în mod integrat, a Bnd practic o funcţieunitară ca centru termoreglator.

63


64/95


A "'a!" ar&a a !&'p&ra!ur" r" " a!&se a face prin reducerea

treptată a metabolismului bazal cu &0 - &' , reducerea treptată atensiunii arteriale cu &' - 9' mm 1g şi o creştere concomitentă aeficienţei transpiraţiei, adică a raportului dintre suprafaţa corpului faţăde cantitatea totală e@cretată.

?n condiţii de umiditate atmosferică crescută, scade rata e aporăriitranspiraţiei, scăzBnd şi posibilităţile de adaptare la temperatura ridicată.

?n acest caz se poate a%unge la epuizare termică prinsuprasolicitarea sistemelor de termoreglare.

limentaţia în condiţii de temperatură ridicată este în principal

hidrozaharată, cu conţinut de proteine bogate în aminoacizi esenţiali, bogată în itamine şi săruri minerale.

A "'a!" ar&a a !&'p&ra!ur" J as&se realizează prin creştereatreptată a metabolismului bazal cu &' - :0 , mărirea flu@ului sanguin lani elul e@tremităţilor cu '0 - /' , creşte producţia de căldură, creşteeficacitatea termoreglării fizice, creşte olumul sBngelui circulant cutoate că apare o uşoară scădere a presiunii sanguine.

limentaţia a realiza un aport caloric crescut cu &0 - &' cu preponderenţa alimentelor de origine animală cu procent crescut delipide.

Ge a asigura şi aportul de itamine şi săruri minerale pe calemedicamentoasă, resursele naturale fiind reduse în anotimpul rece cBt şiîn zonele geografice caracterizate de o climă rece.

?n general persoanele din zonele temperate se aclimatizează maiuşor la climatul rece decBt la cel tropical, mai ales din cauza umidităţiimari de la tropice.


65/95


?n general se consideră altitudine %oasă înălţimea de '00 - *00m,altitudine mică înălţimea de &900 - &700m, altitudine medie înălţimea de

&700 - 9600m, altitudine mare înălţimea de 9700 - 6900m şi zone înalte peste 6'00m.?n medicina sporti ă şi antrenamentul sporti , se iau în consideraţie

altitudinea %oasă pentru refacere şi altitudinea medie pentru creştereacapacităţii de efort.

Ge ştie că presiunea atmosferică scade cu & mm1g la fiecare &0,'mînălţime, pBnă la altitudinea de &000m, după care scăderile sunt maimici. stfel, dacă presiunea atmosferică la ni elul mării este de /*0mm1g, la o altitudine de 9000m ea a fi de ';* mm1g.

dată cu scăderea presiunii atmosferice scade şi presiunea parţialăa o@igenului. Hacă la şes, presiunea parţială a o@igenului este de cca.&*0 mm1g, la o altitudine de 9000m a fi de numai &&& mm1g.

dată cu scăderea presiunii parţiale a o@igenului, scade şi olumultotal de o@igen din unitatea de olum de aer, astfel că dacă la ni elulmării o@igenul reprezintă cca. 90,;' , la altitudinea de 9000m, areprezenta doar &',7 din olumul de aer. dată cu ridicarea pe

erticală scade progresi şi temperatura ambiantă, cu cca. 0,'() pentrufiecare &00m iarna şi 0,/() pentru fiecare &00m ara.

Zi umiditatea relait ă scade o dată cu creşterea altitudinii, la 9000mfiind de apro@imati 70 - ;0 iarna şi '0 - *0 ara.

lte modificări ambientale notabile, datorate altitudinii sunt "creşterea radiaţiilor ionizante, a ultra ioletelor, a aeroionizării negati e,a mişcărilor aerului atmosferic - Bnturi, a electricităţii atmosferice şi aozonizării.

!oate aceste particularităţi fac din altitudinea medie un climate@citant, utilizat astăzi în pregătirea sporti ă pentru creşterea capacităţiide efort, a anduranţei.

climatizarea la altitudine, parcurge de fiecare dată cele trei etapedescrise la aclimatizarea la temperaturi diferite, cu menţiunea reduceriiîn intensitate şi durată a primelor două etape, datorită =memoriei deaclimatizare>.

rganismul uman reacţionează comple@ la modificările ambientale,încercBnd să contracareze deficienţele, prin toate mi%loacele, posibil.


66/95


tonusului simpatic, hiper entilaţie, creşterea acti ităţii hormonaleOreacţia urinei irează uşor spre alcalin, pentru a compensa pierderile de

bio@id de carbon prin plămBni datorită hiper entilaţieiO are loc o creşterea secreţiei glandelor sebacee, o reudcere a secreţiilor sali are, a celor gastrice, o scădere a motilităţii tubului digesti O se produce ohipere@citabilitate a GN), etc.

?n general s-a constatat că persoanele care prezintă creşteriînsemnate ale entilaţiei pulmonare se adaptează mai repede şi maicomplet la hipo@ia de altitudine.

dată cu prelungirea timpului de şedere la altitudine, apar o seriede modificări adaptati e tisulare, cu diminuarea intensităţii modificărilor

compensatorii şi realizarea aclimatizării.Ge produce o reducere a frec enţei cardiace la alorile de la şes cBtşi a frec enţei respiratorii, se înbunătăţeşte respiraţia celulară printr-omai bună e@tracţie a o@igenului din sBngele arterial, are loc o creştere ahematopoezei, acti itatea aparatelor reno-urinar şi digesti , re in la parametrii normali, se păstrează o uşoară hipere@citabilitate a sistemuluiner os şi a secreţiilor endocrine.

Hurata minimă de şedere la altitudine, pentru realizareaaclimatizării, este de &6 - 9& zile.

?n primele &9 - 96 ore după re enirea la şes, organismul semanifestă la parametrii ma@imali, uneori suprama@imali, pentru ca înurmătoarele / - &0 zile, numită şi perioadă de reaclimatizare, parametriifiziologici să se înrăutăţească. Ca sfBrşitul perioadei de reaclimatizare, pentru alte cBte a zile se intră într-o perioadă de supracompensare încare parametrii fiziologici sunt din nou la alori optime. ?n această perioadă randamentul aerob este crescut cu apro@imati &' .

A ap!ar&a a "?&r&. & & & ?us rarViaţa şi acti itatea pe pămBnt este ritmată de alternanţa zi $ noapte,

indusă de rotaţia globului terestru în %urul a@ului magnetic şi care poartănumele de ritm circadian.

?n funcţie de aceasta, funcţiile organismului uman cunosc perioadede intensificare a acti ităţii, mai intense în cursul zilei şi perioade dediminuare a acti ităţii, în care predomină fenomenele de reconstrucţie,de refacere a structurilor, mai intense în cursul nopţii.

Fiecare indi id îşi are propriul ritm circadian biologic, a%ustat înfuncţie de acti itatea cotidiană.


67/95


cu meridianul 0( ce trece prin Areen5ich, nglia. Hin &'( în &'(longitudine, se consideră cBte un fus orar, astfel ca ora &9 să fie atunci

cBnd soarele luminează ertical zona respecti ă.cti itatea umană cBt şi cea sporti ă competiţională, de multe oriimpune tra ersarea rapidă a mai multe fuse orare, punBnd organismul însituaţie de stress, prin trecerea bruscă de la un ritm circadian la un altritm circadian, mai mult sau mai puţin decalat.

)u cBt decala%ul este mai mare, peste * fuse orare, cu atBt stressulde adaptare a fi mai mare.

Heplasările spre Est sunt mai greu suportate decBt cele spre Vest.


68/95


)u cBt efortul este mai intens cu atBt cheltuielile energeticenecesare menţinerii funcţiilor organismului la noile ni ele, a fi mai

mare.Hacă efortul se desfăşoară în mediu rece, mecanismele decontracarare a pierderilor de căldură prin transpiraţie, asoconstricţie periferică, reducerea gradului de sudoraţie or trebui a%utateprinlimitarea suprafeţei libere cutanate şi crearea unor straturi izolatoare faţăde mediu prin intermediul estimentaţiei, la care se a adăuga şi oalimentaţie adec ată.

Hacă efortul se desfăşoară în m,ediu cald, organismul are maimulte posibilităţi de adaptare " accentuarea acti ităţii cardio- asculare,

creşterea deperdiţiei calorice prin transpiraţie, asodilataţie cutanată.


69/95


• se a e ita e@punerea prelungită la soare, se or utilizaochelari de soare cu protecţie 3V

• alimentaţie echilibrată, normocalorică, bogată în itamine şisăruri minerale• refacere post efort comple@ă

precierea obiecti ă a formei sporti e şi a aclimatizării se poateface cu a%utorul unor teste "

• datele caietului de autocontrol medical, înregistrate zilnic,dimineaţa - F) şi ! în clino şi ortostatism, curba ponderală, somn cadurată şi calitate, etc.

• F) şi ! după un efort standard• F) şi ! în repaos, efort specific, re enire•


70/95


C N UMUL MA:IM E :IGEN = V 2 'a% =

)onsumul ma@im de o@igen, reprezintă una din alorile fiziologicecele mai importante, ce deosebeşte un om antrenat de unul neantrenat.

)osumul ma@im de o@igen, V9 ma@, reprezintă cantitatea deo@igen e@trasă de ţesuturile acti e din lichidele circulante, în ederearealizării proceselor o@idati e metabolice, de la un moment dat.

?n repaus, atBt la neantrenaţi cBt şi la antrenaţi, consumul de 9 esteîn %ur de 900 - 9'0 ml $ min, aloare ce creşte în efort la neantrenaţi pBnă la &'00 - &700 ml $ min, în timp ce la sporti ii bine antrenaţi, înfuncţie de ramura sporti ă practicată şi de echimea în sport, poatea%unge pBnă la 6000 - '000 ml $ min şi chiar mai mult.

He obicei, V 9 ma@ se raportează la greutatea corporală asporti ului, obţinBndu-se puterea ma@imă aerobă.Factorii care determină şi influenţează V9 ma@ sunt " entilaţia

pulmonară, gradul de difuziune a 9 prin pereţii al eolari, debitulcardiac, gradul de utilizare al o@igenului sanguin şi randamentulmuscular.

?n cursul efortului fizic, creşterea arderii substanţelor alimentare seface în paralel cu mărirea consumului de o@igen. ?n acest sens s-au făcuto serie de obser aţii "

1. )Bnd organismul trece de la starea de repaos la starea deacti itate, consumul de o@igen se măreşte. )reşterea se remarcă chiar înainte de începerea lucrului, fenomence se produce sub influenţascoarţei cerebrale, constituind o acţiune de pregătire a organismului pentru efortul care a urma.

2. ?ntre creşterea consumului de o@igen şi intensitateaefortului e@istă un raport direct.

3. Hupă încetarea efortului, consumul mărit de o@igen nu

scade imediat la cifrele de bază, re enirea se face mai mult sau mai 70


71/95


puţin rapid, după cum intensitatea lucrului a fost mai mare sau maimică. ?n general, cu cBt lucrul este mai intens, necesitatea de o@igen

creşte pBnă la &0 chiar 90 de ori cantitatea din starea de repaos.E@istă o limită ma@imă a posibilităţilor de e@tracţie a o@igenului,

care la sporti ii bine antrenaţi este de 6 - ' litrii 9 $ minut. \)ea maimare aloare a V9 ma@ a fost citată la un canotor, /700 ml 9 $ minut+No ac#i pe care o a achita după efort, în perioada de re enire.

Hacă luăm în discuţie V9 ma@ prin prisma puterii ma@ime aerobe,după ^strand aloarea medie este de 69 - 6' ml 9 $ 4g corp $ minut la persoanele neantrenate, la sporti i această aloare fiind mult mai mare,în special la cei care depun eforturi sistematice de rezistenţă.

Ge întBlnesc destul de frec ent alori de /0 - 70 ml 9 $ 4g corp $minut la sporti ii de mare performanţă, aloarea ma@imă găsită de^strand fiind de ;9 ml 9 $ 4g corp $ minut.

?nregistrarea simultană a consumului de o@igen şi a frec enţeicardiace în cadrul e@amenului spiroergometric, permite calcularearaportului o@igen $ puls, introdus de CMthgoe şi


72/95


73/95


Fenomenul este realizat printr-un olum bătaie crescut, în urmacapacităţii cardiace crescute şi a unei frec enţe cardiace scăzute. ?n acest

fel, fiecare olum bătaie a a ea o aloare de 60 - '0 mai mare lasporti ul bine antrenat faţă de nesporti , dar a fi însoţit de o bradicardiecorespunzătoare.

Volum bătaie F) $ minutTepaus nesporti /' /'

maratonist &0' '0Efort ma@imal nesporti &&0 &;'

maratonist &*9 &7'

?n cursul efortului ma@imal atBt frec enţa cardiacă cBt şi olumul bătaie, sunt crescute cu apro@imati ;' din alorile lor normale.

Heoarece performanţa cardiacă este egală cu produsul dintreolumul bătaie şi frec enţa cardiacă, se înţelege că performanţa cardiacăa reprezenta apro@imati ;0 din ma@imul posibil ce-l poate obţine

indi idul faţă de numai *' din ma@imul posibil ce se poate obţine laentilaţia pulmonară.

Heci, rolul limitati al aparatului cardio- ascular asupra V9 ma@,

este mult mai mare decBt cel al aparatului respirator.?n ultimii ani, în cadrul e@amenului spiroergometric, seînregistreazădinamic şi modificările lactacidemiei, ceeace permitedeterminarea e@actă a pragului aerob - anaerob, ce se situează în %urul

alorii de 6 mmoli lactat $ litru +Iader . ` )o.2?n cazul creşterii intensităţii efortului peste limita de 6 mmoli lactat

$ litru, cantitatea de lactat acumulat a creşte în mod ertiginos,sporti ul epuizBndu-şi rapid resursele anaerobe a a%unge să-şi încheieefortul prestat, în mod fortuit. ?n asemenea condiţii de epuizare, lactatularată alori de &* - 90 mmoli lactat $ litru.

Capa "!a!&a & "?u "u.& a 2 a sp r!"#")apacitatea de difuziune a 9 este măsurată prin rata cu care 9

poate să difuzeze din al eolele pulmonare în sBnge. Ge e@primă înmililitrio@igen care or difuza pentru fiecare milimetru coloane demercur diferenţă între presiunea parţială a o@igenului al eolar şi presiunea parţială a o@igenului în sBnge.


74/95


)antitatea de o@igen care difuzează prin membrana respiratorie înunitatea de timp, resecti un minut, reprezintă capacitatea de difuziune a

o@igenului. Nesporti în repaus 9: ml $ min Nesporti în efort fizic ma@imal 67 ml $ min


75/95


!rebuie subliniat faptul că în organism substanţele alimenatre de bază nu se ard separat, ci se consumă în anumite proporţii împreună.

Tezultă că, în stare de repaus cBt şi în cursul efortului moderat, alorilede mai sus nu or fi găsite ca atare.


76/95


) 9, 1 K, a temperaturii crescute şi a e@cesului de 9,: d


77/95


stfel, 9 litri de o@igen sunt necesari pentru refacerea sistemuluifosfagen complet epuizat şi în %ur de 7 litri de o@igen pentru refacrea

sistemului glicogen-acid lactic.?n fine, un indi id deci, poate dez olta o datorie de o@igen pBnă la&0 - &9 litrii, care a fi =plătită>, adică 9 readus în organism, într-uninter al de o oră, o oră şi ce a.

Tefacerea depozitelor de o@igen, =plata> datoriei de o@igen,recunoaşte şi ea două faze "

• o fază rapidă, de 9 - : minute, care nu este legată deacumularea de acid lactic, numită datorie alactacidă de o@igen, fază încare are loc reconstituirea de o@igen =imediate> ale organismului, cBt şi

refacerea sistemului fosfagen• o fază mai lentă, necesară îndepărtării acidului lactic dinorganism, din lichidele sale, cu o durată de o oră sau chiar mai mult.

ceastă fază mai poartă numele şi de =datorie de o@igen lactacidă>.

77


78/95


C ILUL I RTUL

dultul, cu personalitate biologică şi socială bine definită, esterezultatul parcurgerii etapelor de creştere, dez oltare şi socializare alecopilului, apoi a puberului şi în sfBrşit a adultului tBnăr.


79/95


• 0 - : ani• ' - / ani şi• && - &6 ani, care este şi perioada pubertară, de altfel.

Hacă este să luăm în discuţie dez oltarea organelor ca atare, atrebui să distingem patru categorii, în funcţie de ritmul şi momentulma@im al dez oltării + ndronescu .2 "

1. organe cu creştere rapidă în primul an şi la pubertate, caresunt componentele aparatului locomotor, respirator, digesti , urinar şi

asele mari.2. organe care ating dimensiunile apropiate de cele definiti eîn decursul primului an de iaţă, cum sunt sistemul ner os central,ochiul, urechea internă.

3. organe cu dez oltare e@plozi ă în perioada pubertară, cumsunt organele genitale.

4. organe care cresc pBnă la Brsta de &0 - &9 ani după carein oluează, cum sunt organele limfoide şi timusul.

!ot aici a trebui să amintim şi legile generale care gu erneazăcreşterea şi care după ndronescu sunt următoarele "

L&*" & a !&r.a. &"• osul lung se alungeşte şi se îngroaşă alternati , pauza dintre

perioadele de creştere în lungime fiind folosită pentru creşterea îngrosime şi in ers

• legea basculei - pentru două oase lungi consecuti e aleaceluiaşi membru, perioadele de repaus şi de acti itate ale creşterii înlung

Documents

Carte Albastra Ergofiziologie