Cartea alba a pensiilor

CINE VA MAI PLĂTI PEN“IILE DECRE EILOR IN ?

“itua ia Ro â iei ȋ o text o parativ UE şi şapte s e arii de evolu ie a siste ului pu li de pe sii

Working paper no. 3

Bu urești,

your trusted source of policy opinion

2

Cuprins Pensiile în Europa .................................................................................................................................... 3

Pensiile în România ............................................................................................................................... 17

Șapte scenarii privind sistemul de pensii din România ......................................................................... 27

Concluzii ................................................................................................................................................ 40

A e a etodologi ă .............................................................................................................................. 44

Raport realizat de o e hipă a E pertForu EFO‘ : Suzana Dobre

“ori Io iță

Daniela Marinache

u o tri uția lui Marian Preda, Profesor u iversitar și De a al Fa ultății de So iologie și Asiste ță So ială, U iversitatea Bu urești

Mulțu i e hipei Mind Research&Rating pentru sprijin în realizarea modelelor și prognozei statistice. Mulțu i pe tru o e tarii și sugestii lui Io uț Dumitru, Consiliul Fiscal, Richard Florescu, Banca

Mondială, Laurian Lungu, Macroanalitica, Cătăli Ghi ăraru, I stitutului Naţio al de Cer etare

Știi ţifi ă î do e iul Mu ii şi Prote ţiei So iale și Adrian Mitroi, CFA Romania. Studiul a fost realizat cu sprijinul financiar al Aso iației pe tru Pe siile Administrate Privat din România.

Aurel Vlaicu 87, ap. 3

“e tor , ţu ureşti [email protected]

www.expertforum.ro

mailto:[email protected]

http://www.expertforum.ro/

3

Pensiile în Europa

“u presiu ea de ografiei și u o situație e o o i ă și fis ală difi ilă, “tatele Me re ale U iu ii Europe e tre uie să își refor eze siste ele de pe sii sau se vor confrunta cu probleme majore în

ur ătorii de a i. Populația UE se o fru tă u u pro es a e tuat de î ătrâ ire. Î , populația de peste

de a i va fi ât ju ătate di populația de - a i. A este s hi ări de ografi e vor rește osturile cu 4,75% din PIB-ul european.

Co textul e o o i și fis al este fragil la ivelul UE iar gradul de î datorare deja are fa e difi ilă a operirea a estor osturi supli e tare

“u t e esare refor e î piața u ii pe tru reșterea o upării și î sistemele de pensii

pe tru a asigura pe de o parte e hili ru fis al și pe de altă parte u ivel de e t de ve ituri Sistemele publice de pensii nu vor putea oferi singure un venit decent pentru viitorii

pe sio ari și pri ur are e o o isirea i dividuală tre uie î urajată

Europa î ătrâ ește și aută soluții pe tru siste ele de pe sii, pri ele afe tate de s hi ările de ografi e. Co tra tul so ial î tre i divid și stat pre u și solidaritatea i ter-ge erațio ală su t la baza sistemelor de pensii din Europa, dar s hi ările de ografi e ajore pre o izate pe tru ur ătoarele de e ii vor pu e presiu e asupra a estor siste e. Pâ ă î , U iu ea Europea ă va avea una dintre cele mai î ătrâ ite populații di lu e, rata de depe de ță a populației vârst i e (raportul di tre u ărul persoa elor peste de a i și populația de vârstă a tivă va ajunge la 48%,

ult ai are o parativ u Afri a % , Asia % , A eri a Lati ă % și Statele U ite % 1.

A este s hi ări se vor refle ta î tr-o reștere a heltuielilor pe tru pe sii. Î o e tul de față, la ivel europea , osturile u pe siile reprezi tă ir a % di PIB și pâ ă î ar putea aju ge la , %2,

dar u ele țări ar putea fi afe tate se ifi ativ ai puter i . Italia, de e e plu, deja are heltuieli u

pe siile de % di PIB dar se o fru tă și u u pro es de î ătrâ ire ai a e tuat de ât alte țări europene.

Fig. 1: Rata de depe de ță a populației vârst i e % , , ,

Sursă: Europea Co issio - 2012 Ageing Report

1 European Commission (2009) 2009 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member

States (2008-2060), European Economy 2/2009 2 European Commission (2012) 2012 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member

States (2010-2060), European Economy 2/2012

4

Costurile î reștere pe tru siste ele de pe sii pot afe ta dis ipli a fis ală, deja slă ită î u ele țări e re. Defi itele supli e tare i duse de s hi ările de ografi e, atât pri s ăderea ve iturilor -

avâ d ai puți i o tri ua ili a tivi pe piața muncii - ât și pri reșterea osturilor pe tru ei de vârsta a 3-a, pot afecta echilibrele macro-e o o i e deja fragile. La ivelul UE, pâ ă î , se esti ează o reștere a osturilor auzate de î ătrâ irea populației de , % di PIB, di are ele mai importante

reșteri su t la heltuielile u pe siile pu li e , % și heltuielile u servi iile de să ătate , % . Gradul de î datorare a țărilor europe e este res ut, î u ele țări ati gâ d hiar iveluri esuste a ile, cu mult peste limita de 6 % di PIB i pusă de Pa tul de Creștere și Sta ilitate. Mai ult, Pa tul Fis al e ar putea i tra î vigoare î , i pu e o dis ipli ă ugetară drasti ă. Statele e re u datorii pu li e de peste % di PIB, tre uie să redu ă datoria pu li ă u o rată medie de 5% pe an, iar bugetele

ațio ale o solidate tre uie sa fie î e hili ru sau î surplus. Defi itele stru turale a uale u tre uie să depășeas ă , % di PIB. Așadar, statele e re u ai au spațiu de a evră pe tru osturile suplimentare impuse de de ografie. Iar toate a estea se î tâ plă î tr-un context economic tulbure la

ivel europea , avâ d perspe tive de reștere e o o i ă destul de su re, el puți î ur ătorii a i.

Pentru a putea monitoriza riscurile statelor membre, la nivel european au fost defi iți i di atori de sustenabilitate (sustainability gap indicators)3 are ăsoară ări ea ajustărilor e esare pe tru u e hili ru ugetar suste a il luâ d î o siderare atât situația ugetară de por ire i di atorul S ât și efectele cauzate de î ătrâ irea populației i di atorul S . Aproape toate țările europe e au de alaje (gaps pe a ii i di atori, u e epția Da e ar ei și U gariei, iar Bulgaria are a est gap doar pentru S2.

Majoritatea țărilor por es u o situație fis ală proastă la are se adaugă deze hili rele i duse de î ătrâ ire. Ca ½ di de alaj se datorează situației fis ale de por ire și ½ pro esului de î ătrâ ire. După S , o i i e di state ar avea evoie de ajustări de su % di PIB, ju ătate di state de ajustări între 4-8% din PIB iar restul între 8- % di PIB, iar î a se ța ori ăror ajustări, raportul datoriei suvera e la PIB ar rește de peste ori pâ ă î . De ase e ea, a â area refor elor e esare de e hili rare ugetară poate du e la o reștere a de alajului de 0.5% din PIB la fiecare cinci ani (inclusiv

pe tru ‘o a ia , dar pe tru u ele țări pre u Gre ia și Slove ia poate aju ge hiar la % di PIB. Cu a este date, devi e ult ai evide tă poziția pro le ati ă a ajorității țărilor e re și e esitatea unor refor e urge te, u atât ai ult u ât a eiași i di atori au putut surpri de efe tele rizei economice care aproape au dublat gap-ul î tre și .

Așadar, riza e o o i ă a afe tat deja e hili rele ugetare ge erale, dar u u ai pe ele, i și pe cele

ale fondurilor de pensii, atât pe cele de tip redistributiv, care au avut venituri mai reduse din cauza

s ăderii o upării pe piața u ii și pri ur are ai puți e persoa e au o tri uit du â d la defi ite ale fo durilor de tip PAYG, ât și pe ele azate pe apitalizare pri ra da e te ai i i și s ăderea valorii activelor.

Statele e re, î er â d să li iteze i pa tul e o o i și ugetar al te di țelor de ografi e, au adoptat o serie de refor e are, pe de o parte e hili reaza situațiile fi a iare ale sistemelor de pensii,

dar pe de altă parte vor du e o di i uare a pe siilor viitoare o parativ u e efi iile a ordate pâ ă la acel moment. Trecerea de la sisteme de tip defined-benefits ătre siste e de tip defined-contributions,

legarea i de ării pe siilor di siste ele redistri utive de i flație su t doar âteva e e ple are erg î a est se s. Î o e tul de față, la ivel europea ve iturile persoa elor peste de a i aju g la ir a 94% din media veniturilor populației totale, are parte din aceste venituri provenind din sistemele

3 European Commission (2009)2009 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member


5

publice de pensii4. Pentru a asigura un nivel similar al ratelor de înlocuire (venituri la pensie raportate la

ve iturile a terioare su t e esare, pri tre altele, prelu girea vieții a tive pri reșterea vârstei de pe sio are și supli e tarea ve iturilor di pe siile pu li e u for e de e o o isire privată. Modalitățile de fi a țare, o dițiile de eligi ilitate și o dițiile pe piața u ii tre uie reglate astfel î ât să se aju gă la o relație e hili rată î tre o tri uții și drepturi, pre u și î tre u ărul de o tri ua ili a tivi și e efi iari pe sio ați. A este trei aspe te: deze hili rele di piața u ii, situațiile fi a iare ale siste elor de pe sii și valoarea pe siei au fost ide tifi ate de Cartea Al ă a Pensiilor5 drept

pri ipalele ris uri pe are le vo ur ări pe tot par ursul a estui studiu.

Î ă di , a răspu s la te di țele de ografice, UE6 a de is asupra u ei strategii u trei dire ții vizâ d redu erea datoriei pu li e, reșterea o upării forței de u ă și refor area siste elor de se uritate so ială, dire ții pri ipale e se regăses detaliate î Strategia Europa . Î e privește refor area siste elor de pe sii, î Cartea Al ă a Pe siilor su t propuse ur ătoarele dire tii pri ipale de refor ă: 1. O ți erea u ui e hili ru î tre durata vieții profesio ale și durata pe sio ării pri :

a. Adaptarea vârstei de pe sio are î fu ție de reșterea spera ței de viață

b. Li itarea a esului la pe sio area a ti ipată

c. Î urajarea u ei durate ai lu gi a vieții profesionale

d. Eli i area dis repa țelor î tre ăr ați și fe ei î eea e privește pe siile

2. Dezvoltarea economiilor suplimentare private pentru pensie.

A estea su t dire țiile ge erale re o a date la ivel europea , deoare e diversitatea siste elor de pensii din statele membre nu ar permite structurarea unei politi i o u e și, î plus, î politi ile so iale, î ge eral, o pete ța de regle e tare la ivel europea este li itată, rolul pri ipal fii d la ivelul statelor e re. Si gura opțiu e posi ilă la nivel european este de coordonare folosind principii

o u e. Statele e re su t respo sa ile de refor area siste elor de pe sii î ât să u pu ă la risc

situația fi a iară a țării și, implicit, a u iu ii, dar, î a elași ti p, să asigure u ivel ade vat de venituri

pentru pensionari.

“iste ele de pe sii și refor ele di “tatele Me re ale U iu ii Europe e

Nu e istă u odel europea o u î orga izarea siste elor de pe sii. Î ge eral, se vor ește de u siste î trei pilo i, î să ei trei pilo i u su t a eiași pe tru toate țările U iu ii Europe e. Î ti p e țările di e trul și estul Europei au adoptat odelul Bă ii Mo diale pilo ul 1 – public, pilonul 2 –

o ligatoriu regle e tat de stat și ad i istrat privat, pilo ul – privat volu tar , țările vestice precum

Marea Brita ie, Fra ța, Ger a ia sau ele ordi e pre u Suedia u au a eeași viziu e so ială privi d cei trei piloni (pilonul 1 - pensii publice, pilonul 2 - pe sii o upațio ale, legate de ategoria profesio ală a o tri ua ilului și sta ilite pri o tra te ole tive de u ă și pilo ul , pe sii private avâ d o diții

i dividuale de o tri uție fără legatură u o upația . Î să, varietatea siste elor este ai are de ât si pla disti ție di tre Est – Vest dată ai degra ă de o e tul istori al apariției pilo ilor și . Siste ele de pe sii di statele e re se difere țiază după o serie de riterii pre u sursa de 4 Eurostat, EU-SILC pentru 2009 în Co isia Europea ă Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure

și viabile, COM(2012) 55 5 Co isia Europea ă Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure și via ile, COM(2012) 55

6 European Council (2001) The Stockholm Programme — An Open and Secure Europe Serving and Protecting

Citizens (2010/C 115/01)

6

fi a țare, etoda de fi a țare, odalitatea de parti ipare la siste și odul al ulării e efi iilor de pensionare7.

După sursa de fi a țare, siste ele de pe sii pot fi pu li e, fi a țate de la ugetul de stat, sau private, ai i fii d i luse atât ele î heiate pri a ord i dividual î tre o tri ua il și asiguratorul privat dar și pensiile din pilonul 2 reglementate la nivel public central sau prin contracte colective dar administrate

privat. Î țările europe e, pe siile pu li e su t ele ai i porta te atât î e privește u ărul persoa elor upri se ât și valoarea heltuielilor ure te. Pe siile su t asigurate el puți parțial da ă

u i tegral di fo duri pu li e pri pe sia statutară pe tru li ită de vârstă. Î afară de pe sia asigurată de la bugetul de stat, unele state membre precum Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,

Slovacia sau România au trecut de la un sistem de pensii asigurat în totalitate din fonduri publice la

o pletarea a estuia u s he e private de fi a țare. De o i ei, a eastă o tri uție este u a statutară, dar polițele de asigurare su t sta ilite î tre i divid și fo dul de pe sii pe tru care a optat.

După etoda de fi a țare, pute disti ge î tre siste ele de tipul pa -as-you-go PAYG și siste ele fi a țate. Î pri ul az, o tri uțiile a tuale ole tate la fo dul pu li su t folosite pe tru plata pensiilor actuale pe principiul solidarității so iale. Adi ă, a tualii o tri ua ili susți fi a iar a tualii pensionari, statul asigurându-i pe pri ii ă vor e efi ia de o prote ție si ilară la o e tul ieșirii lor la pe sie. E istă, î să, variații o sidera ile î eea e privește gradul î are o tri uțiile a operă toate heltuielile pu li e u pe siile. De o i ei, pe siile i i gara tate su t plătite di i pozitele ge erale,

în timp ce schemele de pensii raportate la venit sunt acoperite din fonduri speciale de pensii, unele fiind

subve țio ate, î tr-o ăsură ai i ă sau ai are, di ugetul pu li . De ase e ea, î ele ai ulte di tre țări, pe siile fu țio arilor pu li i, u su t o stituite pri tr-o s he ă lară de fi a țare i reprezi tă, heltuieli dire te de la ugetul guver a ental. O parte dintre guverne, cum este cel al

Suediei, au reat fo duri de rezervă pe tru siste ul de pe sii pu li e, pregăti du-se acoperirea

defi itelor î reștere auzate de te di țele de ografi e. Î azul siste elor de pe sii fi a țate a estea fu țio ează pri o turi i dividuale, pri plata o tri uțiilor de ătre parti ipa t sau de ătre parti ipa t și a gajator. Pe sia va depi de de ivelul o tri uțiilor i dividuale și ra da e tul i vestițiilor fondului de pensii, neaplicându-se principiile redistri utivității sau solidarității î tre ge erații.

Î eea e privește odul de sta ilire a valorii pe siei, siste ele de pe sii pot fu țio a pe aza defi irii beneficiilor (DB) în care se poate calcula valoarea pensiei de la început, luând în calcul variabile precum

valoarea o tri uțiilor și durata perioadei de o tri uire, sau pe aza defi irii o tri uțiilor DC î are valoarea pe siei depi de atât de o tri uțiile plătite, dar și de rezultatul i vestițiilor a tivelor fo dului de pe sii, a eastă varia ilă putâ d fi al ulată e a t doar la o e tul pe sio ării. E istă și siste ele hibride cu caracteristici comune de la ambele tipuri de calculare a beneficiilor. S he ele de o tri uții

oțio al defi ite CND su t reate pe tru a i a u pla de o tri uții definite, unde pensia depinde

de contri uții și de ra da e tul i vestițiilor. Î „ o turile oțio al-defi ite”, re ta ilitatea i vestițiilor

este u a teoreti ă, setată de guver și u reprezi tă un randament real pe piețele fi a iare. Siste ul de puncte de pe sie di ‘o â ia erge oare u pe o logi ă si ilară, u ărul de pu te ole tate depi zâ d de valoarea o tri uțiilor totale, dar valoarea pu tului fii d sta ilită și i de ată de guver 8.

7 Yermo, J (2002) Revised Taxonomy For Pension Plans, Pension Funds And Pension Entities, OECD

8 Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea siste ului de pe sii, Comisia

Națio ală de Prog oză

7

România: Sistem de pensii publice (pilonul 1),

bazat pe o s he ă de fi a țare de tipul PAYG solidaritate i terge erațio ală ; siste de pe sii

regle e tate pu li și ad i istrate privat private, o ligatorii, pilo ul azat pe o s he ă de o tri uții defi ite DC a u ulate î o turi individuale; Pensii private voluntare (pilonul 3)

azate pe s he e fi a țate de o tri uții defi ite (DC), acumulate în conturi individuale. Calculul

e efi iilor se realizează pe aza u ui siste de pu te, î fu ție de salariul o tri ua ilului raportat la salariul mediu pe economie.

Principalele riscuri ale sistemului de pensii din

‘o â ia su t: asigurarea suste a ilității fi a țelor pu li e reșterea heltuielilor u pe siile este prog ozată la . % , u ărul ridi at de pe sio ări a ti ipate, reșterea u ărului de persoane cu vârste peste 65 de ani comparat cu

u ărul populației u vârstă a tivă are va s ădea u % o parativ u edia europea ă de %, reșterea ratei de depe de ță a vârst i ilor prog ozată, î , la % o parativ u edia europea ă de % 9

Polonia: Siste de pe sii pu li e statutare u două o po e te o ligatorii: . S he ă de o tri uții oțio al defi ite CND de tipul PAYG; . S he ă o plet fi a țată de o tri ua ili, ad i istrată de o pa ii private de i vestiții și supravegheată de

stat. Siste ul de pe sii statutare este fi a țat pri o tri uții la pe sia pe tru li ită de vârstă rata o tri uției este de . % di ve itul rut divizate

î tre ele două o po e te. Sistem de pensii private

volutare azate pe s he e o upațio ale și/sau conturi individuale voluntare. Riscuri: valoarea

a tuală a pe siilor u este suste a ilă pe ter e lung, rata de înlocuire fii d esti ată să s adă semnificativ. În plus, în 2048, femeile vor avea pensii

u % ai i i de ât ăr ații, datorită difere ței vârstelor de pensionare10. De ase e ea, o tri uția la siste ul azat pe o tri uții defi ite a fost redusă î de la . % la . % di salariul rut. Difere ța a fost redire țio ată ătre regi ul de pe sii de tip redistributiv11. Cheltuielile cu pensiile nu sunt

prog ozate a rește alar a t pe ter e lu g, î să, prețul este ivelul s ăzut de î lo uire.

Marea Britanie Sistemul de pensii din Marea

Brita ie are trei o po e te Pe sia pu li ă de ază asigurată de o tri uții la siste ul de asigurări ațio ale; (2) A doua pensijqe de stat

S P raportată la ve ituri, Pe siile private o upațio ale, fi a țate și s he ele de pe sii i dividuale are joa ă u rol i porta t î siste ul de pensii. A gajații pot opta pe tru S P sau pe tru o pe sie privată fi a țată, marea

majoritate orientându-se spre a doua opțiu e. U tip de ajutor special, legat de venit este îndreptat

spre pe sio arii săra i. Riscuri - În pofida

refor elor, Marea Brita ie î registrează u a dintre cele mai mici pensii statutare din UE2712.

Adecvarea ge erală a pe siilor depi de î od ru ial de proviziile fă ute la pe siile private la

Germania Sistemul public general de tipul PAYG

pilo ul I se al ulează î fu ție de ve ituri dar u u plafo i i de asiste ță so ială pe tru pensionarii cu venituri reduse13. Pe siile fu țio arii pu li i su t plătite dire t de la ugetul de stat și profesiile liberale au scheme speciale de pensii.

Cal ulul pe siei se fa e î siste de pu te î fu ție de ve itul i dividual î relație u ve itul ediu. Pilo ul I a operă % di populație di populația a gajată a Ger a iei14. Punctul de pensie este

ajustat anual printr-un index compozit. Pilonul 2

Pe sia ‘iester, pe sie o upațio ală este su ve țio ată de stat avâ d și o serie de ava taje fis ale atașate. Pilo ii și fu țio ează î ge eral pe principiul definirii beneficiilor (DB) sau, în unele

azuri, pe aza defi irii o tri uțiilor DC u u nivel

9 European Commission (2010) Joint Report on Pensions –Country Profiles

10 Idem 9

11 Co isia Europea ă Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure și via ile, COM(2012) 55

12 OECD (2011) Pensions at a Glance, 2011.

13 Idem 12

14 European Commission (2009) Joint Report on Social Protection and Social Inclusion

8

are își per it să o tri uie ategoriile u ve ituri edii spre ridi ate. Pro e tul a gajaților are

o tri uie î la o pe sie privată este de su 60% (Comisia Europea ă, , Joi ed ‘eport o Pe sio s . Î a est se s, ris urile ți ai u sea ă de ris ul reșterii ratelor sără iei pe tru populația î vârstă. Marea Brita ie tre uie să opti izeze

etodele de testare efi ie tă a ategoriile vul era ile și să î urajeze e o o isirea privată.

de venit minim acceptabil. Riscuri: Î ătrâ irea populației este ai a e tuată de ât edia europea ă î , % pe tru populația u vârste de peste de a i î față de 53% in UE)15. Pensia

edie a fe eilor este ult ai i ă de ât ea a ăr aților ju ătate î Ger a ia de Vest și două

treimi în Germania de Est). Cu toate acestea, se

așteaptă o ar o izare a a estor dis repa țe pri uniformizarea vârstei de pensionare. Un alt risc este

a ela al suste a ilității pe ter e lu g a fi a țelor publice.

Suedia: Din 1999, sistemul public de asigurare

so ială o ți e trei părți: . Pe sia raportată la ve it î te eiată pe o s he ă de o tri uție

oțio al defi ită NDC . Este i de ată î fu ție de venit, iar sustenabilitatea acesteia este

re al ulată î fie are a . . Pe sia pre iu o plet fi a țată pri tr-o s he ă de o tri uții

defi ite DC . . Pe sia gara tată azată pe u i i u de e efi ii defi ite DB , fi a țate di

taxe ge erale. Î pri ele două tipuri de pe sii, rata de o tri uție este fi ată la . % di veniturile brute. Sistemul public de pensii este

o ple e tat de s he ele private, o upațio ale azate pe defi irea o tri uțiilor. Mai ult de

% di a gajați su t asigurați pri pe sii o upațio ale sta ilite pri ara ja e te ole tive. Riscuri: Riscurile Suediei sunt relativ mici pe

ter e lu g și i lud u pre ădere de li ul ratei nete de înlocuire de la 65% din salariu în 2008 la

48.2% în 2048. Acest declin va afecta cohortele

tinere care vor primi pensii mai mici ca procent

di salariul o ți ut pe ti pul vieții a tive.16. Cu

toate a estea, avâ d î vedere ă evoia de o solidare pe ter e lu g va fi oderată, iar

suste a ilitatea fi a iară a Suediei este sta ilă,

siste ul de se uritate so ială u va avea prea mult de suferit.

Italia: Schemele de pensii publice statutare (pensia

pe tru li ită de vârstă, pe sia de i validitate, pe sia de supraviețuitor a operă % di populația ofi ial a gajată a Italiei. Ve hiul sistem bazat pe definirea

beneficiilor a fost înlocuit în etape tranzitorii cu unul

de tip CND are se apli ă persoa elor are au i trat pe piața u ii î epâ d u a ul 17. Acest capital

oțio al este ultipli at de oefi ie ți spe ifi i de transformare a vârstei de pensionare care sunt

rea tualizați o dată la trei a i î fu ție de spera ța de viață la vârsta de pe sio are18 . Pensiile

o upațio ale su t repreze tate de s he e volu tare, fi a țate. Siste ul i lude trei opțiu i: fo duri negociate, reglementate prin aranjamente colective;

fonduri deschise manageriate de intremediari

fi a iari la are pot adera lu rători i dividuali sau grupuri; polițe de asigurare de pe sii. Riscuri –

suste a ilitatea pe ter e lu g a fi a țelor pu li e datorită î ătrâ irii a elerate a populației, defi itul a tual guver a e tal și datoria pu li ă foarte ridi ată su t ele ai i porta te ris uri pe ter e lung. Asigurarea unor pensii adecvate pentru viitori

pe sio ari reprezi tă o provo are ajoră datorită vieții a tive considerabil mai scurte din ultimii ani,

i trării relativ târzii a ti erilor pe piața u ii, reșterii u ii atipi e și u ărului redus de

contribuabili la scheme private19.

15

European Commission (2010) Joint Report on Pensions –Country Profiles 16

Idem 15 17

OECD (2011) Pensions at a Glance, 2011. 18

Idem 15 19

Idem 15

9

De ografia si o uparea î piața u ii î U iu ea Europea ă

Structura demografi ă î U iu ea Europea ă va fi se ifi ativ diferită î Fig.2 față de preze t după u arată prog oza de ografi ă a Co isiei Europe e20. Proporția ti erilor - a i va ră â e relativ o sta tă î jurul a %, populația de vârstă a tivă -64 a i va s ădea su sta țial de la % la 56% (Fig. 3) iar populația de peste de a i va repreze ta % di populație, față de % î preze t

(Fig. 4). Populația de peste de a i aproape va egala u ărul ti erilor aju gâ d la %.

Ca urmare a acestor schi ări, rata de depe de ță al vârst i ilor populația de peste de a i raportată la populația de vârstă a tivă - de a i se du lează de la % î la % î 21.

Adi ă, de la u u ăr de patru persoa e de vârstă a tivă pe tru fie are persoa ă de peste 65 de ani, se

aju ge la două persoa e de vârstă a tivă are vor susți e o persoa ă de peste de a i. A este s hi ări devi și ai dra ati e la ivelul a u itor țări, are se vor o fru ta u deze hili re demografice mult mai accentuate, în special fostele țări o u iste. Polo ia, Leto ia și ‘o â ia, alături de Slova ia și Bulgaria, vor avea rate de depende ță a vârst i ilor î tre -70% (Fig.5).

Fig. 2: Piramida vârstelor EU27, 2010, 2060

Sursă: European Commission - 2012 Ageing Report

20

European Commission (2012) 2012 Ageing Report: Economic and Budgetary Projections for the EU 27 Member

States (2010-2060), European Economy 2/2012 21

Idem 20

10

Fig. 3: “ hi area prog ozată pe tru populația

de vârstă a tivă , % di )


Fig. 3: Raportul între vârstnici și persoa ele de vârstă a tivă (%, perioada 2010-2060)


Fig. 4: “ hi area prog ozată pe tru populația u vârsta de peste 65 de ani (2060, % din 2010)

11

De li ul populației de vârstă a tivă va i flue ța ajor piața u ii europea ă22. Nici aportul pozitiv al

igrației, i i reșterea ratei de parti ipare la piața u ii u vor putea o pe sa efe tele demografiei.

Da ă pâ ă la fi alul a estui de e iu forța de u ă totală la ivel europea va rește, di te di ța se i versează, aju gâ d la o o tra ție a forței de u ă de aproape de ilioa e de persoa e ≈12%). La nivelul statelor membre există variații foarte ari Fig. , di ou, țările di est o fru tâ du-

se cu cea mai mare di i uare a forței de u ă. ‘o â ia va î registra ea ai are s ădere de 38,5%

î tre și ve i d după de ada -2020 când la nivel europea forța de u ă este în

reștere, dar în România va fi, î ă di a eastă perioadă, î o tra ție.

Fig. 4: Proie ții asupra forței de u ă variația populației u vârste î tre și , %, -2060)


Fig. 5: Rata o upării % , ,


Prognoza pentru rata de ocupare in EU este pozitivă (Fig 7). Pentru persoanele între 20-64 de ani,

a easta va rește de la , % 0) la 71,5% (2020) ajungând la 74% în 206023, dar u are o evoluție u ifor ă î toate statele e re. Suedia va avea ea ai are rata de o upare de %, ple â d î să de la o situație foarte u ă a o upării î preze t. Țările Balti e și Spa ia vor avea ea ai i porta tă 22



Idem 22

12

reștere pe tru a est i di ator. ‘o â ia are o poziție aparte, fii d si gura țară di UE pe tru are prog oza i di ă o reștere sla ă pâ ă î , apoi rata de o upare ăzând în jurul a 61%, sub nivelul

actual.

I pa tul asupra ugetului, și în special asupra bugetului de pensii, va fi deter i at pu â d î preu ă ele două o po e te dis utate – î ătrâ irea populației și evoluția pieței u ii. ‘ata de depe de ță

e o o i ă efe tivă a vârst i ilor raportul di tre persoa ele i a tive de peste de a i și totalul populației o upate de vârstă -64 de ani) arată efectului combinat al celor doi factori. Conform

prognozelor24, acest indicator la nivelul UE27 se va deteriora semnificativ de la circa 40% în 2010 la 71%

î , dar u o variație are î tre statele e re. U ele țări vor avea u raport de depe de ță su % Da e ar a, Marea Brita ie, Irla da î ti p e alte țări vor depăși % U garia, Slova ia, Polo ia

și România).

Î a este o diții, este ese țială ati gerea o ie tivului de o upare a forţei de u ă de % î râ dul populaţiei u vârste upri se î tre şi de a i Strategia Europa ergâ d pe dire țiile propuse de Employment Guidelines

25: reșterea parti ipării la piața u ii a ti erilor, lu rătorilor vârst i i și lucrătorilor sla alifi ați și igra ților. De ase e ea, reșterea parti ipării fe eilor este i porta tă.

Da ă Europa ati ge o ie tivul Strategiei Europa de o upare a forței de u ă î proporție de % în categoria de vârstă - și progresele continuă și în perioada 2020- , raportul di tre u ărul de pe sio ari și șo eri și u ărul persoa elor o upate va rește de la ivelul a tual de % la u ai % î . Situația a tuală î UE u este foarte u ă, rata de o upare a lu rătorilor î vârstă se situa în

su ți ta de %, dar avâ d o evoluție pozitivă î ulti a de adă. Totuși, difere țele î tre țări su t se ifi ative varii d î tre . % î Malta și . % î Suedia. De ase e ea, ratele de ocupare în rândul

lu rătorilor fe ei î vârstă . % su t ult ai i i de ât î râ dul ăr aților . % î să u u rit de reștere ult ai bun26.

Siste ele de pe sii i flue țează o porta e tul de retragere di viața a tivă. ‘efor ele deja adoptate î ajoritatea statelor e re, privi d reșterea vârstei de pe sio are vor du e la o î u ătățire a parti ipării lu rătorilor vârst i i - a i la piața u ii u ir a %. Creșterea vârstei de pe sio are orelată u reșterea spera ței de viață este u a di re o a dările pri ipale ale i stituțiilor europene

pe tru asigurarea suste a ilității siste elor de pe sii. Î să, este u a di refor ele ele ai o troversate, opoziția pu li ului și a orga izațiilor si di ale fii d ult ai puter i ă o parativ u

orice alte refor e ale siste ului de pe sii, deși u e istă argu e te so iale sau demografice contra

a estei ăsuri. Di pu t de vedere de ografi , o for prog ozelor EU‘OPOP, spera ța de viață la de a i va rește ai repede de ât vârsta legală de pe sio are. Î plus, di auza pe sio ării a ti ipate

sau o dițiilor prefere țiale de pe sio are pe tru a u ite ategorii o upațio ale, vârsta reală de pensionare este sub nivelul vârstei legale (vezi Tabelul 1 . La ivelul țărilor U iu ii Europe e, edia vârstei de pe sio are a fost . pe tru ăr ați și 61.3 pentru femei în 200827 și se esti ează ă va rește pâ ă la . respe tiv . pe tru ar ați și fe ei pâ ă î . Pe tru a păstra o sta tă

24



Council Decision 2010/707/EU of 21 October 2010 on guidelines for the employment policies of the Member States [Official Journal L of 24.11.2010]. 26

Co isia Europea ă Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure și via ile, COM(2012) 55 27

European Commission (2010) Progress and Key Challenges in the Delivery of Adequate and Sustainable Pensions

in Europe, A Joint Report on Pensions, Occasional Papers 71, DG Economic and Financial Affairs.

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32010D0707:EN:NOT

13

perioada petre ută la pe sie ar fi e esară reșterea supli e tară a vârstei de pe sio are u î ă doi pâ ă la trei ani.

Ca urmare a u or politi i ei spirate și a u ui o trol redus al fraudelor, ‘o â ia este si gura țară î are vârsta efe tivă de pe sio are a s ăzut î față de , deve i d țara u ea ai s azută vârstă

efe tivă de pensionare.

Tabel 1: O uparea lu rătorilor vârst i i, spera ța de viață și pe sio area UE 27

Băr ați Femei

2008 2060 2008 2060

Rata o upării lu rătorilor î vârstă 54.5 64.2 36.6 55.7

Vârsta medie de pensionare 62.2 63.8 61.3 63.3

“pera ța de viață î o e tul pe sio ării 18.5 22.9 23.1 26.7

% di viață petre ută la pe sio are 23% 26% 27% 30%

A â area ieșirii la pe sie, î a i pe tru a păstra o sta tă % viață petre ută la pe sio are

3 2.1


Din acest punct de vedere, dis uțiile privi d s ăderea u ărului de a i petre uți la pe sie u su t fu da e tate. Di o tra, datele e arată ă, la ivel europea , u vârstele de pe sio are prevăzute î legile e iste te hiar da ă su t î reștere progresivă pe tru ur ătorii a i , fie are ge erație va petre e

ai ulți a i la pe sie de ât ge erațiile pări ților. Co parativ u țările europe e, ‘o â ia va î registra u a di ele ai ari reșteri ale spera ței de viață la de a i dar, e adevărat, por ește de la un nivel

ai s ăzut decât al celorlalte țări.

Tabel 2: Vârsta sta dard de pe sio are și vârsta de ieșire de pe piața u ii

Stat Vârsta de

ieșire de pe piața u ii

Vârsta statutară de pensionare pentru B/F în

Creșteri viitoare în

vârsta de

pensionare

statutară pentru B/F

după

“pera ța de viață la 65 de ani

în 2008

(ambele

sexe)

Creșterea spera ței de viață la 65 de ani

între 2008

și 2060

2001 2008 2009 2020

Belgia 56.8 61.6* 65/65 65/65 18.3 5.1

Bulgaria 58.4 61.5 65/30 63/60 14.6 6.9

Cehia 58.9 60.6 62/60ani 8luni

63ani8luni/ 63ani4luni

65/65 16.4 6

Danemarca 61.6 61.3 65/65 65/65 67+/67+*** 17.5 5.5

Germania 60.6 61.7 65/65 65ani9luni/ 65ani 9 luni

67/67 18.5 5.1

Estonia 61.1 62.1 63/61 63/63 15.6 6.5

Grecia 61.3° 61.4 65/60 65/60 65/65 18.4 4.9

Spania 60.3 62.6 65-65 65/65 19 4.8

Fra ța 58.1 59.3 60-65 60-60 19.9 4.5

Italia 59.8 60.8 65/60 66ani7luni/ 61ani7luni***

*** 19.5 4.7

14

Tabel 2: Vârsta sta dard de pe sio are și vârsta de ieșire de pe piața u ii (continuare)

Stat Vârsta de

ieșire de pe piața u ii

Vârsta statutară de

pensionare pentru B/F în

Creșteri viitoare în

vârsta de

pensionare

statutară pentru B/F

după

“pera ța de viață la 65 de ani

în 2008

(ambele

sexe)

Creșterea spera ței de viață la 65 de ani

între 2008

și 2060

2001 2008 2009 2020

Cipru 62.3 63.5 65/65 65/65 18 5.2

Letonia 62.4 62.7 62/62 62/62 14.9 7.1

Ungaria 57.6 - 62/62 64/64 65/65 15.5 6.8

Malta 57.6 59.8 61/60 63/63 65/65 17.5 5.6

Olanda 60.9 63.2 65/65 65/65 (66/66) (67/67) 18.2 5.1

Austria 59.2 60.9* 65/60 65/60 65/65 18.7 4.9

Polonia 56.6 59.3* 65/60 65/60 16.5 6.2

Portugalia 61.9 62.6* 65/65 65/65 18.1 5.1

România 59.8 55.5 63ani8luni/ 58ani8luni

65/60 (65/61ani 11luni)

(65/65) 15 6.8

Slovenia 56.6° 59.8* 63/61 63/61 (65/65) 17.6 5.5

Slovacia 57.5 58.7* 62/59 62/62 15.2 6.8

Finlanda 61.4 61.6* 65/65, 63-68 65/65, 63-68 18.6 4.9

Suedia 62.1 63.8 61-67 61-67 18.9 4.8

UK 62 63.1 65/60 65/65 68/68 18.2 5.4

UE27 59.9 61.4 18.2 5.3


Notă: ° - 2002, * - 2007, ** - 2006, în paranteze - propuse, u î ă apro ate, *** vârsta de pe sio are evoluează î o orda ță u reșterile î ti p privi d spera ța de viață, i trodu â d fle i ilitate î e efi iile de pe sio are. ****

Italia: i) vârsta de pensionare e esară este u ju ătate de a i ai are pe tru li erii profesio iști; ii pe tru fu țio arii pu li i, vârsta de pe sio are statutară a fe eilor este egală u ea a ăr aților di ; iii reșteri viitoare î vârsta de pe sio are după este de apro i ativ lu i în fiecare an. Suedia: Pe sia gara tată se a ordă î epâ d u vârsta de de ani. ‘o â ia: Casa Națio ală de Pe sii și Asigurări So iale

Concluzii - ris uri și refor e î UE

Co isia Europea ă a realizat u lasa e t al ris urilor pe ter e lu g privi d se uritatea so ială î țările di UE28. Printre categoriile de care s-a ți ut o t pe tru realizarea a estui lasa e t su t situația

ugetelor și a suste a ilității fi a țelor pu li e, parti iparea la piața u ii, situația a tuală și prog oza asupra cheltuielilor publice cu pensiile, adecvarea valorii pensiilor. Luâ d î o siderare doar țările di estul Europei, doar Bulgaria este i lusă î ategoria țărilor u ris redus, î ti p e Polo ia și U garia sunt identificate ca state cu risc social mediu. Celelalte țări – ‘o â ia, Slove ia și Slova ia i tră î ategoria țărilor u ris ridi at.

28

European Commission (2009) Sustainability Report 2009, European Economy 9/2009

15

Pe sia edie variază î tre țările di U iu ea Europea ă, de la ai puți de € . pe a î Bulgaria, ‘o â ia, Leto ia, Litua ia și Esto ia pâ ă la peste € . pe an în Austria, Suedia, Da e ar a, Fra ța, Norvegia și Lu e urg. A este difere țe uriașe refle tă faptul ă ve iturile edii pe e o o ie su t foarte diferite, de la ai puți de € . Euro/a pâ ă la peste € . Euro/an (Fig. 8).

Fig. 6: Co parație î tre ve itul ediu și pe sia edie î țările UE î ii de Euro/a


Cartea Al ă a Pe siilor atrage ate ția ă, „deși re e tele refor e ale siste elor pe siilor de stat au ur ărit să î u ătățeas ă sau să e ți ă prote ția î potriva sără iei, ajoritatea a estor refor e vor avea drept rezultat s ăderea î viitor a ratelor de î lo uire – pe sii raportate la ve iturile a terioare.” Î să retragerea di a tivitate la o vârstă ai î ai tată poate o tri ui la e ți erea sau hiar reșterea nivelului viitor al ratelor de înlocuire (vezi Fig. 9).

Fig. 7: I pa tul esti at al prelu girii vieții a tive asupra valorii pe siei a rată de î lo uire a salariului %

Sursă: European Commission - 2012 Ageing Report

16

Grafi ul o pară ratele de î lo uire rute de are e efi iază persoa ele are se pe sio ează î preze t la de a i, după o arieră de de a i, u ratele de î lo uire ale persoa elor are se pe sio ează la o vârstă ai î ai tată - de a i după o ariera de de a i. Chiar și î o dițiile prelu girii vieții a tive, este puți pro a il a pe sia pu li ă să poată ră â e la ratele a tuale de î lo uire a ve iturilor. Di a est otiv, Co isia Europea ă re o a dă suplimentarea veniturilor din pilonul I de pensii publice cu

planuri de pensii private, u o turi i dividuale sau ori e alte for e e o o isire privată29.

29

Co isia Europea ă Cartea al ă: O age dă pe tru pe sii ade vate, sigure și via ile, COM(2012) 55

17

Pensiile în România

Te di țele de î ătrâ ire î Ro â ia su t foarte a e tuate iar o i ate u o situație e o o i ă fragilă, u o piață a u ii deze hili rată și u politi i so iale u a e te populiste, reprezi tă o a e i țare foarte serioasă pe tru reșterea e o o i ă și pe tru u ăstarea a ge erații î tregi.

“tru tura de ografi ă di Ro â ia se va s hi a de la % opii, % populație de vârstă a tivă și % vârst i i, la o stru tură u % opii, % populație de vârstă a tivă și % vârstnici în 2060

Ro â ia pare să rateze fereastra de oportu itate dată de de ografie. Chiar da ă ave o

populație de vârstă a tivă u eroasă, piața muncii nu reușeste să a soar ă pote țialul a estor ge erații. Prin urmare, tra ziția de ografi ă î sea ă osturi pe tru viitor fără

aterializarea e efi iului pote țial î a est o e t

“lă i iu ile a tuale ale politi ii de pe sii, dar și ale siste ului fis al și di piața u ii au dus la situația paradoxală a siste ul de pe sii să fie î tr-un defi it stru tural adâ deși ave î

o e tul de față un raport demografic favorabil și una din cele mai tinere populații di UE

Populismul s-a dovedit pri ipala auză pe tru deze hili rul siste ului de pe sii și este cel mai

i porta t ris pe tru viitor, dat fii d ă pâ ă î vo avea i i ani electorali iar

pe sio arii su t el ai i porta t seg e t de vota ți.

România va avea probleme mari în asigurarea suste a ilității pe ter e lu g a fi a țelor pu li e î contextul î ătrâ irii populației și fii d i lusă de Co isia Europea ă î țările u ris ridi at. Bugetele publice vor fi sub presiunea cheltuielilor supli e tare date de s hi ările de ografi e. Raportul dintre

u ărul de persoa e vârst i e și persoa e de vârstă a tivă e prog ozat să reas ă se ifi ativ pe ter e lu g, pri tre ele ai defavora ile di UE. Î ătrâ irea populației este deter i ată, pe de o

parte, de faptul ă vo trăi ai ult spera ța de viață la de a i rește se ifi ativ iar pe de altă parte, î ur ătoarele de e ii, ge erațiile de 'de reței' ăs ute î tre -1989 vor atinge vârsta

retragerii di a tivitate. A est lu ru se î tâ plă si ulta u i trarea î viața a tivă a u or ge erații se ifi ativ ai i i auzate de pră ușirea atalității de după e î sea ă i șorarea treptată a grupului de vârstă a tivă. Așadar, ele ai u eroase ge erații vor tre ui susți ute de ge erațiile cele

mai mici din ultimii 50 de ani.

Pri ur are, u populația de vârstă a tivă î s ădere, este ese țial să ave o rată ât ai u ă de parti ipare și de o upare a forței de u ă și să î urajă pe sio area ât ai târzie. ‘o â ia tre uie să păstreze u e hili ru suste a il e o o i și so ial î tre a ii de u ă a tivă și perioada de ti p petre ută la pe sie. De asemenea, defi itul stru tural al siste ului de pe sii u o reștere ai ult de ât î grijorătoare e esită u uget i e e hili rat î elelalte o po e te, iar păstrarea datoriei pu li e la u ivel rezo a il este ese țială pe tru a putea fa e față reșterilor viitoare u cheltuielile

pu li e auzate de te di țele de ografi e.

18

Dezechilibrele demografice din România

Asistă î ‘o â ia la u pro es de tra ziție de ografi ă pri are vârsta edia ă a populației rește

semnificativ. S-a o servat ă, pe ăsură e statele ava sează di pu t de vedere e o o i u e efi ii e se refle tă și asupra i dividului și asupra fu țio ării statului, scade u ărul de opii di tr-o familie.

O e pli ație ar fi ă, datorită u ei ortalității i fa tile ai i i, fa iliile aju g ai repede la u ărul dorit de opii, și ă e istă per epția ă ți tirea resurselor familiei ătre u u ăr ai restrâ s de ur ași le-a rește a estora șa sele de su es î viață. Î ‘o â ia ave u fe o e de tra ziție de ografi ă, dar cu un specific aparte. Urmând pattern-ul ge eral, ‘o â ia a avut o te di ță de s ădere a atalității î a ii ' pe fo dul reșterii e o o i e, dar pri i terve ții de politi ă pu li ă agresive, a est fe o e a fost stopat te porar și î târziat u două de e ii, î să are î preze t o evoluție ai a e tuată de ât î alte țări europe e.

I ediat după răz oi, ‘o â ia a î registrat a reștere a atalității, ca în țărilor di vestul Europei, î să după ir a de a i, u ărul de așteri la ia de lo uitori a s ăzut si țitor î ât sporul atural ti dea sa devi ă egativ. Pro le a de ografi ă a i trat î ate ția guver ului o u ist are a adoptat o politi ă agresivă pro atalistă pri adoptarea De retului di i terzi â d avortul la erere. Decretul,

co i at u lipsa ori ăror ijloa e o tra eptive și u o politi ă foarte i truzivă de o trol al apli ării, a dus la o reștere rus ă a atalității în 1967 (de la 14‰ la 27‰ . Pâ ă î , atalitatea va aju ge treptat spre nivelul din 1966, respectiv ‰, iar apoi o ti uă te di ța des e de tă e ți â du-se la

u ivel relativ ridi at pâ ă î . După ‘evoluție, atalitatea s ade se ifi ativ și os ilează între un

minimum de 9,7 de nou- ăs uți la ia de lo uitori și , 30.

Peste efe tele variației de atalitate se suprapu te di țele ge erale de reștere a spera ței de viață la aștere și a spera ței de viață la 65 de ani. În 1990, durata medie de viață era de , a i, pri tre ele ai s ăzute di Europa. Î aju ge la , a i pe tru fe ei și , a i pe tru ăr ați31, prognoza

fii d a î , spera ța edie de viață la aștere să aju gă la , a i pe tru fe ei și , a i pe tru ăr ați32. Î e privește spera ța edie de viață la a i, se î registrează o te di ță si ilară. Î ,

spera ța edie de viață la de a i era de a i pe tru fe ei și , a i pe tru ăr ați iar î ajunge la 17,2 ani, respectiv 14 ani33. Prognoza pentru arată o reștere a spera ței de viață la de a i u î ă , a i față de 34.

Migraţia e ter ă, fe o e u efe t i porta t asupra evoluţiei de ografi e, este i porta tă ai ales di perspe tiva faptului ă su te , deo a dată, o ţară ajoritar de origi e şi u de desti aţie. Lipsa sau ivelul i ferior de salarizare di ţară lo urilor de u ă i dusă de restru turările di e o o ia aţio ală a ge erat u flu igrator are a e plodat a volu după re u ţarea la vize și a ordarea

dreptului de liberă ir ulaţie î i teriorul UE, î să ajoritatea fii d igrație te porară. Conform

proie ţiilor realizate de EU‘OSTAT pâ ă î a ul , ‘o â ia va redu e treptat a est flu igrator și di țară sursă de igrație va deve i î de e iile ur ătoare o țară de desti ație cu un net migrator

pozitiv, dar fără a avea u i pa t asiv asupra stru turii populației.

30

I stitutul Națio al de Statisti ă 31

Idem 30 32



Idem 30 34

Idem 30

19

Deși î preze t ‘o â ia se u ără pri tre statele europe e u o populație relativ tâ ără, avâ d vârsta edia ă su ajoritatea statelor europe e, î viitor se va o fru ta u u pro es de î ătrâ ire foarte

a e tuat. Co for prog ozei Co isiei Europe e, proporţia ti erilor (0- a i va s ădea în perioada

2010 - u a. %, iar proporţia persoa elor a tive – a i s ade î a eeaşi perioadă tot cu

a. %. I s hi populaţia de a i şi peste va avea o po dere di e î e ai are, aju gâ d î să reprezi te aproape % di populație Ta elul . Creșterea ea ai spe ta uloasă va fi pe

segmentul de peste 80 ani de ani care va fi mai nu eros , % di total populație de ât opiii î tre -

14 a i , % di total populație . A alizâ d pre izele odelului de prog oză utilizat de Co isia Europea ă, alți autori35 au o fir at te di țele ge erale dar au arătat ă pro esul de î ătrâ ire a populației u ar fi atât de a rupt.

Ta el : Proie ții de ografi e Ro â ia - EUROPOP2010 (EUROSTAT)

Difere ță 10-60

2010 2020 2030 2040 2050 2060

‘ata fertilității 0.2 1.38 1.41 1.45 1.48 1.51 1.55

Spera ța de viață la aștere

ăr ați 11.8 70 72.8 75.3 77.6 79.8 81.8

femei 9.3 77.5 79.6 81.6 83.4 85.1 86.7

Spera ța de viață la a i

ăr ați 6.7 14.1 15.5 16.9 18.3 19.65 20.8

femei 6.6 17.2 18.6 20 21.3 22.6 23.8

Migrația etă ii 7.9 -0.2 8.4 3.2 17.6 16.8 7.6

Migrația etă la % di populație 0 0 0 0 0.1 0.1 0

Populație ilioa e -4.2 21.4 21 20.2 19.4 18.4 17.2

Populație opii -14) ca % din populația totală

-3.6 15.2 14.8 13 12 11.9 11.6

Populație ti eri -54) ca % din populația totală

-11.4 44.2 45.5 41 36.9 33.6 32.8

Populație de vârstă a tivă -64) ca % di populația totală

-16.3 69.9 67.6 66.8 62.2 57 53.7

Populație de a i și peste, ca % din populația totală

19.9 14.9 17.6 20.2 25.7 31.1 34.8

Populație de 80 a i și peste, ca % din populația totală

10.1 3.2 4.3 5.1 7.5 9.6 13.3


‘ata de depe de ță a vârst i ilor populația de peste a i raportată la populația î tre -64 ani) se va

tripla pâ ă î vezi Ta elul ). Mo e tul î are î ătrâ irea populației î ‘o â ia se va resi ți foarte ult va fi după a ul â d va aju ge la pe sie ge erația foarte u eroasă di perioada 1967-1968 avâ d u i pa t du lu atât a u ăr de ieșiri di piața u ii dar și a i trări în sistemul de

pensii36.

35

Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea siste ului de pe sii, Comisia Națio ală de Prog oză 36

Idem 35

20

Tabel 4: Rata de depe de ță a vârst i ilor, Ro, UE populația de peste a i raportată la populația î tre -64 ani, %)

2010 2020 2030 2040 2050 2060

RO 21 26 30 41 55 65

UE27 26 31 38 45 50 53


O uparea forței de u ă și ratele de depe de ță e o o i ă

Vârful de natalitate din anii '60-' și pră ușirea de după ' , fa e a tra ziția de ografi ă a ifestată pri reșterea vârstei edia e să fie ult ai a e tuată în România. Efe tul so ial și e o o i al

acestui fenomen este mixt. Di o e tul î are ge erațiile ari di tr-o so ietate aju g să fie a tive e o o i , se des hide o fereastra de oportu itate pe tru reșterea e o o i ă o us sau dividendul

demografic37 . Costurile de î treți ere a depe de ților su t relativ i i: u ărul de opii a s ăzut iar vârst i ii au o spera ță de viață ai s ăzută de ât ge erațiile oi. Astfel, o populație largă aflată î seg e tul de vârstă a tivă poate rea u e efi iu pe tru e o o ie, î să la o e tul ieșirii di viața a tivă, osturile vor fi semnificative.

Î e ăsură î să, î o e tul de față, ‘o â ia apitalizează a east o us de ografi ? Principalele

date privi d piața u ii di ‘o â ia u arată î u urător. Avem o serie de pro le e e ți de stru tura pieței u ii di ‘o â ia: o rată s ăzută de a tivitate, su o upare î agri ultura de su ziste ță, i for alitate, toate s ăzâ d efe tele pozitive deter i ate de o ge erație u eroasă aflată î la vârstă a tivă.

Da ă î a ii , populația a tivă s-a e ți ut la u ivel de peste 11 milioane, începând cu anii 2000, a

s ăzut î jurul a , ilioa e, ‘o â ia avâ d u a di ele ai s ăzute rate de parti iparea la piața muncii din Europa (RO: 63,6%, UE: 70.6% în 2010)38. Di pă ate prog oza u este pozitivă. Î ti p e la nivel europea , rata de parti ipare la piața u ii va rește u , p.p., î ‘o â ia, a easta va rește ușor doar pâ ă î , apoi va s ădea și se va sta iliza su ivelul a tual ‘O: . %, EU: . % 39. Rata

o upării a î registrat î od si ilar o des reștere se ifi ativă aju gâ d la , % î 40, prognoza

pe tru fii d u a p.p ai s ăzută.

Î e privește stru tura o upării, se poate o serva ă, de fapt, î ‘o â ia ave două piețe ale u ii foarte diferite: ea di rural și ea di ur a . Da ă piața u ii di zo a ur a ă se apropie a stru tură de ea europea ă, ruralul di ‘o â ia î ă este do i at de o uparea î gospodărie a % su t lu rători pe o t propriu și lu rător familial neremunerat vezi Fig . 10), în special în agricultura de

subzistență41. Mai ult, ieșirea di o uparea î agri ultură u se fa e ătre alte se toare de a tivitate i

37

Bloom, D. and Williamson, J. (1998) Demographic Transitions and Economic Miracles in Emerging Asia, World

Bank Economic Review, 12: 419 - 455 38

Rata de a tivitate reprezi tă proporția populației a tive î populația de vârstă a tivă; I stitutul Națio al de Statisti ă, EUROSTAT 39




Do re, S Criza pe piața u ii î Raport A ual de A aliză și Prog oză, SAR

21

este de fapt ieșirea di piața u ii42. Luâ d î o siderarea faptul ă apro i ativ ju ătate di populația ‘o â iei lo uiește î ediul rural43 și ca vom avea un proces de urbanizare foarte lent, întins

pe ur ătoarele de e ii44, a eastă stru tură a o upării di ediul rural va i flue ța pe ter e lu g piața u ii di ‘o â ia și siste ul de pe sii rată de a operire sla ă, și, î ge eral, o fis alizare sla ă .

Fig. 8: “tru tura pieței u ii di rural - ur a Ro â ia și UE

Sursa: INSSE şi Stă ules u, MS di Do re, S Criza pe piața u ii î ‘aportul A ual de A aliză și Prog oză

2011, SAR

I for alitatea di piața u ii di ‘o â ia este se ifi ativă. Se esti ează ă între 1,5 milioane45 și 3

milioane46 de persoane lu rează parțial sau î î tregi e fără for e legale, fiind astfel neacoperite de

prote ția siste ului de asigurări so iale. S-a o servat o s ădere a gradului de acoperire a sistemului de

pensii (raportul î tre u ărul de o tri ua ili la siste şi populaţia o upată î tre şi de a i de la 61,3% în 1997 la 55,2% în 2010, reprezentând cca. 1,35 milioane contribuabili47. I pli ațiile su t multiple pentru sistemul de pensii. Pe de o parte, eplata o tri uțiilor sau plata parțială a o tri uțiilor de asigurări so iale a e tuează defi itul ure t al Fo dului de pe sii și o i at u

neplata impozitelor pe ve it la ugetul pu li are u i pa t fis al i porta t. Pe de altă parte, o parte

importantă di populația a tuală de vârstă a tivă va fi e pusă ris ului de sără ie la vârsta ătrâ eții stagiul i i de o tri uții u este ati s, o pe sie s ăzută pe tru ei u stagiu redus sau u o tri uții

mici)

Date fii d o dițiile a tuale di piața u ii și pro esul de ografi de î ătrâ ire, e hili rele e o o i e al siste ului de pe sii su t afe tate și vor fi afe tate pe ter e lu g. ‘aportul î tre pe sio ari și salariați s-a deteriorat o sta t și se ifi ativ î ulti ii de a i, aju gâ d la o rată a depe de ței de ir a : (vezi Fig. 11), î o dițiile î are ge erațiile u eroase, ăs ute după 1967

sunt a tive pe piața u ii. Ple ă u o situație foarte proastă și prog oza este și ea egativă. Nu ărul

42

Mete, C et al (2008) Romania Poverty Monitoring Analytical and Advisory Assistance Program: Labor Market

Vulnerabilities, World Bank. 43


UN (2008) World Urbanization Prospects. The 2007 Revision. 45

Stanculescu M.S. (2 ‘is uri, vul era ilitati si solutii pe piata u ii în Ris uri și I e hități So iale î România, Preda, M. ed., Polirom 46

Consiliul Fiscal (2012) Raport a ual pe . Evoluții și perspe tive a roe o o i e și ugetare 47

Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea siste ului de pe sii, Comisia Națio ală de Prog oză

22

de persoa e o upate î piața u ii va s ădea î o ti uare, aju gâ d la , ilioa e î 48. Rata de

depe de ță e o o i ă efe tivă a vârst i ilor populația i a tivă de peste de a i a % di populația ocupată de 15- de a i va rește de la 32% în 2010 la 109% în 2060. Pe baza acestor prognoze,

impactul bugetar va fi masiv, po derea heltuielilor u pe siile pu li e fii d esti ată la , % di PIB. 49

Fig. 9 Raportul î tre pe sio ari și o tri ua ili (mii persoane stânga; % dreapta)

Totuși, alte si ulări50 utilizâ d esti ări ai opti iste privi d evoluția pâ ă î a ratei de a tivitate și de o upare au arătat ă deze hili rele vor fi a e tuate, î să u atât de dra ati e pe ât arată esti ările europe e. A este si ulări, are au luat î o siderare și s hi ările legislative di au

prog ozat ă rata de depe de ţă a siste ului pu li de pe sii raportul di tre u ărul de pe sio ari de

asigurări so iale de stat şi u ăr total de o tri ua ili la siste va reşte li iar, de la 0,85

pensionari/contribuabil în 2010, la 1,5 pensionari/contribuabil în 2060. ‘ata de î lo uire a âştigului salarial prin pensie va oscila între 38,85% în 2010 şi , % î , realizâ d u a i de , % î .

Co for a estor studii, situația pe siilor î ‘o â ia va fi difi ilă, dar u atât de dra ati ă pe ât arătau studiile europene.

48



Idem 48 50

Lazea, V. (2008) Te di ţe de ografi e î Ro â ia 8- 6 : o a ordare riti ă, Romanian

Center for Economic Policies; Șeitan, Arteni, Nedu (2012): Evoluția de ografi ă pe ter e lu g și suste a ilitatea sistemului de pensii, Co isia Națio ală de Prog oză

Tabel 5: Ratele de înlocuire a salariului prin pensie (%)

An

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

200

5

200

6

200

7

200

8

200

9

201

0

Pensia medie

etă/salariu ediu et

37 37.4 37.3 35.9 36.6 33.5 33 41.3 45.8 49.7 54

Pe sia li ită de vârstă etă/salariu et

48.6 51 51.2 46.7 47.6 45.6 45.6 49 56.6 64.7 65.3

Sursa: Șeita , Arte i, Nedu

23

Sistemul de pensii din România după

Sistemul de pensii din Româ ia a fost separat fi a iar de ugetul pu li î epâ d u , î să u a fu țio at i iodată u adevărat ca fond separat de pensii, construit pe aza o tri utivității. Î realitate, sistemul de pensii a fost folosit ca buffer social în politica de downsizing a marilor întreprinderi

oște ite di perioada o u istă fii d si gura opțiu e a epta ilă pentru întregi categorii sociale care

aveau a alter ativă doar șo ajul de lu gă durată. Î o dițiile î are politi a de șo aj și o upare a fost din 1991 pâ ă î preze t doar o politi ă pasivă de plată a ajutorului de șo aj fără o o po e tă

efi ie tă de re alifi are și plasare pe piața u ii, mare parte din efe tele so iale ale tra ziției economice au fost suportate de sistemul de pensii.

În perioada 1990-2000, aceasta a fost abordarea asu ată a guver elor di a ea perioadă. Vârsta de pe sio are legală era de a i pe tru fe ei și de a i pe tru ăr ați, fii d î să posi ilă ieșirea a ti ipată u pâ ă la a i î ai te de vârsta legală, pe tru a u ite o diții de u ă. Chiar da ă prevederile legale privind vârsta de pensionare nu au fost modificate, vârsta reală de pe sio are a fost se ifi ativ ai i ă. Pe de o parte, au fost i troduse oi ategorii de salariați î grupele de u ă I și II care beneficiau de o diții ai u e de ieșire la pe sie. Astfel de la . de persoa e î grupele de

u ă I și II î s-a ajuns la circa 3.000.000 în 199651. Î plus, au apărut pro le e ari de e hitate din cauza modului de calcul al pensiei, pensionari cu un traseu profesional similar puteau avea pensii

se ifi ativ diferite, î fu ție de o e tul ieșirii la pe sie. Pe lâ gă pe sio ările a ti ipate asive di a eastă perioadă, au res ut e po e țial și u ărul pe sio arilor de i validitate. Pra ti , vârsta legală

de pe sio are relativ s ăzută î preu ă u pensio ările a ti ipate, pri regle e tări legale spe iale și

tolera ța față de fraudele î pe sio area pe motiv de invaliditate au fost elementele de ază î politi a de prote ție so ială î perioada restru turărilor i dustriale, ca substitut pentru politicile de ocupare și de

asiste ță so ială vasi-inexistente. ‘ezultatul a fost du larea u ărului de pe sio ari î tre și , o o ite t u î ju ătățirea u ărului de o tri ua ili.

Efectele financiare au fost evidente. Fo dul de pe sii a î eput să î registreze defi ite î ă di iar deze hili rele di a eastă perioadă vor ar a evoluția fo dului de pe sii pe ter e lu g. Pe tru a ți e cât de cât sub control deficitele, valoarea o tri uțiilor a rescut de la 14% în 1990 la 30% în 2000 iar

puterea de u părare a pe siei edii a s ăzut se ifi ativ. Chiar și î a este o diții, fondul nu a putut

fi echilibrat, fiind puternic afectat de arieratele ari la plată ale î trepri derilor de stat.

În 2000, în î er area de a li ita defi itele ari are lo pri a refor ă se ifi ativă a siste ului de pensii. Be efi iul ajor al a estei refor e a fost î să eli i area i e hităților di perioada a terioare, pri i luderea siste ului de pu te și re al ularea tuturor pe siilor pe a est algorit . Î e privește reșterea vârstei reale de pe sio are, refor a a avut u su es li itat, deși vârsta de pensionare era

prevăzută să reas ă gradual ur â d să aju gă î la de a i pe tru fe ei și de a i pe tru ăr ați, dar fii d î o ti uare păstrată posi ilitatea pe sio ării a ti ipate și fii d tolerată frauda la

pe sio area de i validitate, vârsta reală de pe sio are a ră as sub nivelul vârstei legale fără să se î u ătățeas ă. Totuși pri reșterea nivelului contri uțiilor pâ ă la % di salariul brut și prin

51


24

eli i area î a prestațiilor o - o tri utive di ugetul de asigurări so iale52 s-a reușit o e hili rare te porară a fo dului de pe sii î - , și î a elași ti p o rată de î lo uire u ă pentru pe siile la li ită de vârstă și stagiu o plet de o tri uție os ilâ d î tre -51%). Pensiile de

i validitate și ele are u au u stagiu o plet de o tri uție au o rată de î lo uire ai i ă. Dat fiind

u ărul î reștere al pe siilor a ti ipate î spe ial a ti ipate parțial și al pe siilor de i validitate, rata medie de înlocuire53 a fost î a eastă perioadă î jur de %.

Di olo de ris ul de ografi și de pro le ele di piața u ii, siste ul de pe sii de asigurări sociale

este e pus la două ris uri ajore e ți de stat: apa itatea sla ă colectare a o tri uțiilor și

prope siu ea a torilor politi i pe tru ăsuri populiste î perioade ele torale pe tru a atrage voturile pensionarilor.

Arieratele fir elor de stat u su t o poveste ouă, î să i pa tul a estora î e o o ie a s ăzut pe ăsură e i pli area statului î e o o ie a s ăzut. Totuși, pri tre arii a gajatori di ‘o â ia se

regăses âteva fir e de stat are su t foarte prost ad i istrate și are ge erează u pro e t i porta t al deficitului fondului de pensii. Co pa iile de stat su t ei ai ari dator i i la ugetele de asigurări so iale ale statului, totalul datoriilor resta te ătre ugetul ge eral o solidat depăși d , % di PIB (aproximativ 14 mld. lei) în iunie 201154.

Conform calculelor Consiliului Fiscal, ‘o â ia o ti uă să se plaseze pe ulti ul lo î eea e privește efi ie ța ole tării o tri uțiilor so iale, re ar â d î să o ușoară î u ătățire î . România are

una din cele ai ridi ate ote legale agregate de o tri uții so iale din regiune, dar aplicarea ei este

foarte sla ă. ‘ata i pli ită de ta are este sub nivelul Letonie care are una din cele mai mici cote

statutare de o tri uții so iale. Da ă ar reuși să ole teze la un nivel similar Letoniei, veniturile

suplimentare ar fi fost 1,1% din PIB55. Evaziu ea fis ală la ole tarea o tri uțiilor de asigurări so iale

este esti ată la , % di PIB.56

Di olo de apa itatea li itată a statului de a apli a otele legale de o tri uții, e hili rul poate fi afe tat și pri tr-o reștere esuste a ilă a heltuielilor. De iziile populiste pre-electorale din perioada

2007-2009 au afectat puternic echilibrul fondului, când valoarea punctului de pensie aproape s-a dublat

(a crescut de la lei î de e rie pâ ă la lei î o to rie . ‘ata de î lo uire a sărit la % î pe tru pe siile u stagiu o plet de o tri uție la % , peste edia europea ă a a estui

i di ator. A eastă reștere s-a suprapus peste criza economi ă e a dus la o s ădere a ve iturilor fondului de pensii deter i â d o reștere se ifi ativă a defi itului fo dului. La finalul anului 2010,

deficitul fondului de pensii a fost de aproape 11 miliarde lei (33% din deficitul bugetului consolidat) iar în

2011 a crescut pana la 13,3 miliarde lei (56% din deficitul bugetului consolidat)57 (Fig. 13). Mai mult,

a est defi it u este u ul tra zitoriu i va afe ta e hili rul ugetului o solidat o lu gă perioadă de acum înainte.

52

Pe siile agri ultorilor, i de izațiile de reștere a opiilor, o edii edi ale au fost tra sferate ătre ugetul de stat și ugetul asigurărilor de să ătate. Pe sia i i ă gara tată i de izația so ială pe tru pe sio ari a fost i trodusă ulterior și asigură o pletarea pe siilor i i pâ ă la u ivel i i . Și a easta este a operită de ugetul de stat. 53

Pe sie etă/salariu et 54

Consiliul Fiscal (2012) Raport a ual pe . Evoluții și perspe tive a roe o o i e și ugetare 55

Idem 54 56

Consiliul Fiscal (2011) Raport anual 2010 57

Mi isterul de Fi a țe, http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2011sc.pdf si http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2010.pdf, accesat în 15.08.2012

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2011sc.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc_dec2010.pdf

25

Fig. 11. “ituația fi a iară a Fo dului de Asigurări “o iale il. lei : ve ituri și heltuieli stâ ga , deficit acoperit de bugetul de stat (dreapta)

Sursa: pe baza datelor de la Mi isterul de Fi a țe ve ituri și heltuieli și I stitutul Națio al de Statisti ă PIB

Deși valoarea pu tului de pe sie, o for legii, este sta ilită de Guvern luând în calcul o serie de

para etrii e o o i i și fis ali, odifi area î jos a pu tului de pensie s-a dovedit a fi difi ilă di pu t de vedere juridi . Î , â d efe tele rizei e o o i e au fost resi țite di pli de ugetul pu li , Guver ul a propus s ăderea valorii pe siilor rute î plată u % și s ăderea valorii pu tului de pensie,

anulând parte di reșterile a terioare, î să a eastă propu ere a fost de larată e o stituțio ală. Pri ipalele argu e te ale Curții Co stituțio ale au fost legate de dreptul de proprietate al

o tri ua ililor asupra pe siei, derivată di jurisprude ța Curții Europene a Drepturilor Omului. Curtea

Europea ă, în mai multe cazuri58, sta ilește e iste ța u ui drept de proprietate î azul pensiilor, dar

are u i pli ă asigurarea u ui ua tu a u e. Curtea Co stituțio ală erge ai departe și, invocând

cara terul o tri utiv al siste ului de pe sii pu li e di ‘o â ia, are hiar da ă este de tip PAYG, prin

legătura lară î tre ivelul o tri uțiilor și valoarea pe siei, reează u drept preconstituit asupra

ua tu ului. A eastă de izie, dincolo de impactul imediat asupra echilibrelor bugetare din acel moment,

este e tre de i porta tă pe termen lung. Astfel, ori e derapaj populist e ar du e la reșterea pe siilor nu poate fi întors pri de izie politi ă urmând ca impactul să fie resi țit pe tru ulți a i.

Reformele din 2010 au atenuat efectul bugetar pe termen lung a acestor decizii, introducând progresiv

i de area pe aza i flației și di i uâ d i porta ța i de ării pe aza reșterilor salariale di e o o ie. Totodată, s hi ările di vor li ita impa tul de ografiei și o upării asupra siste ului de pe sii pri reșterea progresivă a vârstei de pensionare, astfel î ât î a ul să aju gă la de a i pe tru fe ei și de a i pe tru ăr aţi.

58

Kjartan Ásmundsson v. Iceland, no. 60669/00, § 39, ECHR 2004-IX; Domalewski v. Poland (dec.), no. 34610/97, ECHR 1999-V; și Janković v. Croatia (dec.), no. 43440/98, ECHR 2000-X

Fig. 10: Cheltuielile cu pensiile ca % din

ugetul o solidat și PIţ

26

Efe tele o i ate ale sla ei apa ități de ad i istrare și populis ului, suprapuse peste criza

e o o i ă au creat un ris real pe tru fo dul de pe sii de a i tra î i apa itate de plată și, totodata, a pus î peri ol refor ele stru turale adoptate de ‘o â ia î pri î fii țarea pilo ilor II și III.

Mergâ d pe li ia re o a dărilor europe e, ‘o â ia î ear ă să di i ueze ris urile aso iate siste elor de tip PAYG, alo â d parte di o tri uțiile o ligatorii ătre o turi i dividuale ad i istrate privat

pilo ul II și regle e tând zona de pensii voluntare (pilonul III). Pilo ul II prevede dire ționarea a unei

părți a o tri uțiilor la sistemul public de pensii pâ ă la % di ve iturile salariale rute ătre o turi individuale administratre privat, acest procent crescând de la 2% la lansarea pilonului cu câte 0,5% pe

a . Î o e tul rizei, reșterea u , % a fost suspe dată te porar. Î de e rie , alo ările din

o tri uții ătre pilo ul II repreze tau % di ve itul rut realizat. I trodu erea pilo ului II a fost de su es, u ărul de parti ipa ți ajungând la peste 5,5 milioane de persoance cu un activ net de aproape

1,5 miliarde euro59 la finalul anului 2011. Pilo ul III are o a operire se ifi ativ ai i ă u ir a , de parti ipa ți și u active nete de cca 100 milioane euro60.

Din punct de vedere al perfor a ței fo durilor di pilo ii II și III, se o servă ă ra da e tul i vestițiilor este pozitiv și a ră as la u ivel ridi at hiar și î perioada de riză, conform Comisiei de Supraveghere

a Sistemului Pensiilor Private61 . Astfel rata medie po derată de re ta ilitate pentru pilonul II pentru

2010-2011 a fost de 8,56%. I e privește pilo ul III, î , fo durile u gradul de ris ediu au avut o rată edie po derată de re ta ilitate de , % iar ele u ris res ut de , %. Î ai te de intrarea în

perioada de riză e o o i ă, fo durile î registrau rate edii de re ta ilitate se ifi ativ ai ari.

I trodu erea pilo ilor II și III reprezi tă ea ai i porta tă refor ă a siste ului de pe sii di ‘o â ia di ulti ii a i. Deși a fost dis utată î ă de la ijlo ul a ilor ' , a fost adoptată î , pri ele o tri uții fii d plătite ătre pilo ul III î și pilo ul II î . Chiar da ă pe ter e s urt și ediu,

alo area ătre pilo ul II a u ei părți di o tri uțiile o ligatorii la sistemul de pensii duce la o presiune

fi a iară asupra fo dului î , u ele esti ări62 arată ă pilo ul II a produs % di defi itul total al fo dului , pe ter e lu g reprezi tă o ăsură ese țială de protejare a viitorilor pe sio ari . Maturizarea pilonului II va oi ide u o e tul riti al ieșirii la pe sie a ge erațiilor ari și va avea u i pa t pozitiv se ifi ativ și asupra ivelului pe siilor ât și asupra ugetului pu li are va fi degrevat parțial de presiunea costurilor. Se esti ează ă î 060, cheltuielile cu pensiile private vor reprezinta circa 1,1%

din PIB63.

59

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private 60

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private 61

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private - Raport Anual 2011,

http://www.csspp.ro/uploads/files/2011-raport-anual_nzvw.pdf, accesat în 15.08.2012 62

Voinea, L. (2011) De ce nu sunt bani de pensii? BNS 63



http://www.csspp.ro/uploads/files/2011-raport-anual_nzvw.pdf

27

Șapte scenarii privind sistemul de pensii din România

Măsuri populiste pe tru âștigarea voturilor diferitelor grupuri so iale, sau, di o tră, ăsuri protective pentru bugetul pu li , pre u și apli area re o a dărilor europe e su t a alizate di punct de vedere al efectelor pe termen lung. Rezultatele variază î tre e hili ru o ți ut pe ter e lu g și situații dezastruoase di pu t de vedere fi a iar.

Scenariul 1: Păstrarea legislației a tuale va du e la u defi it de axi , % di PIţ e se i șorează ulterior. Valoarea pe siei va s ădea a rată de î lo uire a salariului pâ ă la u

minimum de 24%, rata de înlocuire res â d ulterior u a % î o e tul i trării pilo ului II î plată;

“ e ariul : Creșterea vârstei de pe sio are î fu ție de reșterea spera ței de viață la de a i. Este si gurul s e ariu are e hili rează fi a iar fo dul de pe sii pe ter e lu g. Valoarea pe siei va fi si ilară u s e ariul ;

Scenariul 3: I dexarea pe siilor u i flația va produ e u defi it axi de % di PIţ e se i șorează ulterior. Pe sia va repreze ta % di salariul ediu î 2042, incluzând pilonul II;

“ e ariul : I dexarea pe siilor u reșterea salariului ediu e ți â d o rată de înlocuire de

45%. Este scenariul cel mai dramatic producând un deficit imens de circa 8,5% din PIB;

“ e ariul : “ hi area pilo ului II pri î ghețarea o tri uțiilor la , % produ e o i șorare a deficitului de 0,4% din PIB comparativ cu Scenariul I și o s ădere a pe siilor u % față de pe siile di “ e ariul I. Națio alizarea î totalitate a pilo ului II du e, o parativ u s e ariul I, la di i uarea defi itului u % di PIţ și o s ădere a pe siei u %;

“ e ariul : Redu erea o tri uțiilor poate duce la un deficit mai mare, comparativ cu

Scenariul 1, ajungând chiar la 3,4% din PIB. Valoarea pensiilor este la fel ca în Scenariul 1;

“ e ariul : Creșterea o tri uțiilor dire țio ate spre Pilo ul II pâ ă la % di ve ituri rute. Deficitul va fi mai are u o, % di PIţ o parativ u “ e ariul I iar pe sia va are o rată de î lo uire a salariului u a % ai u ă.

Scenariul 1 – “ e ariul de ază de păstrare a status quo

Î S e ariul a presupus e ţi erea e odifi ată a a tualelor politi i î domeniul sistemului public

de pensii de-a lu gul orizo tului de prog oză -2042), astfel:

- Li ita de vârstă pe tru pe sio are reşte gradual atât pe tru ăr ăţi ât şi pe tru fe ei o for prevederilor Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

- Pensia medie anuală este i de ată o for ale darului prevăzut î Legea /2010:

Pâ ă î : % di rata a uală a i flaţiei la are se adaugă 50% din creşterea salariului ediu brut în economie

Începând cu 2021: % di rata a uală a i flaţiei la care se adaugă % di reşterea salariului mediu brut în economie – acest procent se reduce gradual cu 5% în fiecare an, astfel încât începând

u a ul pe sia va fi i de ată doar u rata i flaţiei Salariul mediu brut nominal este prognozat să reas ă u rata a uală a i flaţiei la are se adaugă

rit ul de reştere real al PIB

28

Fig. 12: Vârsta de pe sio are pe tru fe ei și ăr ați Fig. 13: Indicii de creştere a pe sie şi a salariului ediu brut (2011=100)

- Co tri u ia la asigurările so iale este păstrată o sta tă la , % di salariul rut; di a eastă o tri uţie este fi a ţat şi pilonul II de pensii u o otă are reşte progresiv de la , % î pâ ă la

6% în 2016

Rezultate:

Nu ărul total de pensionari di siste ul asigurărilor so iale de stat PASS este esti at ple â d de la te di ţele de ografi e, li ita de vârstă pe tru pe sio are şi ratele de i trare la pe sie î ai te de li ita

de vârstă a se vedea A e a pentru detalii). Din figura 16 se pot o serva două vârfuri de reştere a u ărului de pe sio ari, -2020 şi -2036, care corespund şi perioadelor cu o intensitate mai

ridi ată de i trare î â pul u ii sfârşitul a ilor şi î eputul a ilor . Astfel, u ărul total de

pe sio ari depăşeşte pragul de ilioa e î , ati gâ d , ilioa e la sfârşitul orizo tului de prog oză .

Fig. 14: Prognoză u ăr pe sio ari – Scenariul 1

29

Ratele de intrare la pensie î ai te de li ita de vârstă su t esti ate ple â d de la rezultatele lui Gheţău (2010)64 Ta el şi ). Pentru orizontul de timp 2030-2042 ple ă de la pre iza păstrării ratelor de

intrare la pensie la nivelul celor din perioada 2025-2029.

Tabel 6: Rate de intrare la pensie băr a i % di popula ia totală di grupa de vârstă

Grupe de vârstă 2010-2014 2015-2019 2020-2024 2025-2029

20-39 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%

40-49 0.4% 0.4% 0.4% 0.4%

50-54 3.6% 3.2% 3.2% 3.1%

55-59 5.4% 4.8% 5.0% 4.9%

60-64 10.2% 9.5% 9.2% 10.1%

Tabel 7: Rate de intrare la pensie femei % di popula ia totală di grupa de vârstă

Grupe de vârstă 2010-2014 2015-2019 2020-2024 2025-2029

20-39 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%

40-49 0.4% 0.3% 0.2% 0.2%

50-54 4.1% 3.3% 3.0% 2.3%

55-59 13.5% 8.1% 7.0% 6.8%

60-64 4.1% 10.1% 10.5% 11.4%

Începând cu anul 203265 vor aju ge la vârsta de pe sio are ge eraţiile are au o tri uit la pilo ul de pe sii, deter i â d o reştere a ratei de î lo uire a salariului pri pe sie. Nivelul pe siei de la pilo ul depi de de ai ulţi fa tori: (i) numărul de a i de o tri uţie la pilo ul , ii ivelul o tri uţiei, iii randamentul mediu al plasamentului fondului de pensii (a se vedea Anexa 1 pe tru detalii . Î a elaşi ti p, pe sia di pilo ul se va di i ua proporţio al u redu erea o tri uţiilor ătre siste ul pu li de pensii.

64Ghețău, V. Câţi pe sio ari ar putea avea Ro â ia î a ul 65

Presupu â d o edie de vârstă a persoa elor a tive de a i la o e tul i trodu erii o tri uţiei ătre pilo ul de pe sii, o vârstă edie de i trare î â pul u ii de a i a i şi o vârstă edie de pe sio are de a i.

30

Fig. 15: Rata de înlocuire a salariului prin pensie66

Presupunând o reve ire a reşterii e o o i e î jurul ivelului pote ţial , % î epâ d u a ul , cheltuielile sistemului public de pensii (% din PIB) intră pe o traie torie des e de tă. Pâ ă î a ul , rit ul de s ădere al heltuielilor este î să relativ redus, î o diţiile î are i de area pe siilor i orporează şi u pro e t ridi at di ava sul âştigului salarial real rut. Î epând cu anul 2021, ritmul

de redu ere se a elerează, pe ăsură e pro e tul di ava sul âştigului salarial real rut, are se adăugă la rit ul de reştere al pe siei, s ade. Te di ţa de redu ere se e ţi e şi după a ul , hiar da ă i trările la pe sie ating un nou vârf, pe fondul economiilor generate de pilonul 2.

Fig. 16: Cheltuieli totale sistem public de pensii – Scenariul 1

Numărul de salaria i este prog ozat î fu ţie de te di ţele de ografi e şi ratele de o upare pe grupe

de vârstă a tivă Fig. . I stitutul Naţio al de Statisti ă raportează doi i di atori privi d u ărul total de salariaţi di e o o ie: (i) numărul de salariaţi esti aţi pri so daj î râ dul populaţiei er etarea statisti ă A igo , şi ii u ărul de salariaţi esti aţi pri so daj î râ dul o pa iilor. Di pu t de vedere al o tri uţiilor la asigurările so iale, releva t este el de-al doilea indicator, primul incorporând

într-o anumită ăsură şi u a efis alizată. A presupus ă u pro e t de aproximativ 25%67 din

66

Pensie/ Salariul mediu brut 67

Procentul a fost estimat pe baza veniturilor bugetului public de pensii pentru anul 2012

31

difere ţa î tre u ărul de salariaţi AMIGO şi el raportat de o pa ii plăteşte o tri uţii de asigurări sociale. Ratele de ocupare68 au ră as relativ e odifi ate î ulti ii ze e a i, iar î o diţiile î are u vor avea loc modifi ări stru turale a ple pe piaţa forţei de u ă, ipoteza e ţi erii o sta te a ratelor de ocupare pe orizontul de prog oză este realistă Fig. ).

Fe o e ul î ătrâ irii populaţiei are se a e tuează u pre ădere după a ul va deter i a o s ădere o sta tă a u ărului de salariaţi, pri igrarea populaţiei a tive di grupele de vârstă ai ti ere şi u o rata de o upare ai ridi ată î grupe de vârstă ai ari u de şi gradul de parti ipare la a tivitatea e o o i ă este ai redus. Astfel, u ărul de salariaţi se va redu e de la , ilioa e pâ ă la , ilioa e la sfârşitul orizo tului de prog oză .

Fig. 17: Prog oză u ăr salaria i

Î a este o diţii rata de depe de ă î tre u ărul de pe sio ari şi salariaţi va reşte o sta t pe ter e lu g, ati gâ d pragul de , pe sio ari per salariat la sfârşitul orizo tului de prog oză.

Fig. 18: Rata de depe de ă – Scenariul 1

68

‘atele de o upare su t al ulate î fu ţie de u ărul de salariaţi A igo).

32

Fig. 19: Rate de ocupare salaria i

0

10

20

30

40

50

60

70

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

15 - 24 ani 25 - 54 ani 55 - 64 ani 15 ani si peste

Veniturile totale ale sistemului public de pensii % di PIB se î s riu pe o te di ţă li iară de s ădere (Fig.22 . Deşi salariul ediu rut o i al reşte de aproape ori î i tervalul -2042, reducerea

numărului de salariaţi, î o te tul u or te di ţe de ografi e efavora ile, orelată u e ţinerea unei

pieţe a forţei de u ă rigide are pri tre altele sti ulează u a efis alizată, generând astfel pierderi

de î asări pote ţiale la ugetul asigurărilor so iale, deter i ă u rit de reştere al ve iturilor nomi ale i ferior rit ului o i al de reştere a PIB. I ple e tarea u or ăsuri proa tive de sti ulare a pieţei forţei de u ă de ătre autorităţile pu li e, are să deter i e o redu ere a u ii i for ale pe ter e ediu, ar putea o tra ala sa uşor69 reducerea ve iturilor la ugetul asigurărilor so iale ge erate de reşterea o tri uţiei e revi e pilo ului .

Fig. 20: Venituri totale în sistemul public de pensii – Scenariul 1

Î o diţiile î are autorităţile pu li e u iau i i o ăsură de reaşezare a situaţiei fi a iare a siste ului pu li de pe sii pe o traie torie suste a ilă, defi itul se va a plifi a î ur ătorii a i ati gâ d

, % di PIB î a ul de la , % ât este esti at pe tru . Totuşi î epâ d u a ul , o dată u redu erea rit ului de reştere al pe siei, defi itul i tră pe o traie torie des e de tă.

69

Di al ulele oastre rezultă ă o redu ere a u ii i for ale u % ar o pe sa o reştere a o tri uţiei la pilo ul de , p.p.. Forţa de u ă i for ală este ua tifi ată a difere ţă î tre u ărul de salariaţi di er etare A igo si u ărul de salariaţi raportaţi de o pa ii la INS (a se vedea Fig. 19: Prognoza număr salariaţi .

33

Pârghiile pe are le are la î de â ă guver ul pe tru a redu e de alajul di tre heltuieli şi ve ituri su t:

- Modifi area ale darului a tual de reştere a vârstei de pensionare – pe termen scurt o astfel de

ăsură u este justifi ată da ă u este orelată şi u o reştere a spera ţei de viaţă. Î o diţiile î are spera ţa de viaţă este esti ată să reas ă î ur ătoarele de e ii, o astfel de ăsură reprezi tă o soluţie suste a ilă de e hili rare a ugetului pu li de pe sii pe ter e ediu şi lu g.

- Modificare algoritmului de indexare a pensiei, pri redu erea o tri uţiei rit ului real de reştere a salariului ediu rut. Deşi a eastă ăsură poate să ge ereze e o o ii su sta ţiale pe ter e s urt, este ai greu de asu at di pu t de vedere politi şi so ial.

- Redu erea sau li itarea reşterii o tri u iei la pilo ul de pe sii – Î pofida faptului ă deter i ă efecte aparent pozitive pe termen scurt, reducerea sau li itarea reşterii o tri uţiei la pilo ul de pensii, e ter alităţile egative pe are le-ar genera o astfel de ăsură depăşes î să u ult e efi iile:

reducerea î li aţiei ătre e o o isire i ter ă ar putea a plifi a deze hili rele a roe onomice pe

ter e ediu şi lu g, iar rata de î lo uire a salariului pri pe sie va fi se ifi ativ ai redusă a se vedea scenariul 5). De asemenea începând cu anul 2032, heltuielile pu li e u pe siile vor reşte supli e tar, î o diţiile î are pilo ul u va ai reuşi să a opere de ât î tr-o mică ăsură pe sia medie.

- Creşterea atra tivită ii ediului de afa eri şi pro ovarea u or ăsuri are să atragă i vesti ii străi e dire te u valoarea adăugata ridi ată şi are să fie ge eratoare de oi lo uri de u ă.

Fig. 21: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 1

Scenariul 2 – Creşterea vârstei de pe sio are orelată u spera a de via ă

Faţă de s e ariul de ază, î a est s e ariu a presupus egalizarea vârstei de pe sio are di tre fe ei şi ăr aţi î epâ d u a ul şi reşterea graduală a vârstei de pe sio are orelată u spera ţa de viaţă

la 65 ani (Fig.24 , o for re o a dărilor UE. Pri reşterea gradului de parti ipare la a tivitatea e o o i ă î grupele de vârstă ai ari şi i pli it şi a o tri uţiilor la asigurările so iale, defi itul sistemului public de pensii se reduce în medie cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu scenariul de

ază, astfel î ât la sfârşitul orizo tului de prog oză ugetul pu li de pe sii va fi pe surplus.

34

Fig. 22: Creşterea li itei de vârstă orelată u spera a de via ă la a i

0

5

10

15

20

25

55

57

59

61

63

65

67

69

712

01

3

20

15

20

17

20

19

20

21

20

23

20

25

20

27

20

29

20

31

20

33

20

35

20

37

20

39

20

41

Limita de vârstă

Speranţa de viaţă bărbaţi la 65 ani (scală dreapta)

Speranţa de viaţă femei la 65 ani (scală dreapta)

Fig. 23: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 2 vs “ e ariul de ază % di PIţ

Fig. 24: Rata de dependen ă u ăr de pe sio ari per salariat

0

0.5

1

1.5

2

2.5

Rata de dependenţă în scenariul de bază

Rata de dependenţă în scenariul 2

35

Scenariul 3 – Modificarea algoritmului de indexare a pensiei

Co parativ u s e ariul de ază, î s e ariul pe siile se i de ează doar u rata i flaţiei, e ţi â du-şi puterea de u părare la nivelul anului 2012. Este scenariul cu cel mai puternic impact pozitiv, pe termen

ediu şi s urt70,asupra defi itului di siste ul pu li de pe sii, ge erâ d e o o ii de pâ ă la , pu te pro e tuale di PIB faţă de s e ariul de ază.

Dezavantajul principal al acestui scenariu este că rata de î lo uire a salariului pri pe sie pilo ul s ade ult ai repede de ât î s e ariul de ază, eea e ar a plifi a de alajul di tre puterea de u părare a pe sio arilor şi ea a salariaţilor, o tri ui d la o polarizare şi ai are a ve iturilor.

Î epâ d u a ul va avea lo î să o reve ire graduală a a estui de alaj, pe fo dul aturizării pilonului 2.

Fig. 25: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 3 vs “ e ariul de ază % di PIB)

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%

Deficit în scenariul 2

0,87%

0,80%

Deficit în s enariul de ază

1,1%

Fig. 26: Rata de înlocuire a salariului prin pensie

-

5

10

15

20

25

30

35

40

Rata de înlo uire pilon S enariul

Rata de înlocuire (pilon 1) (Scenariul de bază)

Rata de înlo uire pilon

Scenariul 4 – Modificarea algoritmului de indexare a pensiei – Populist

Î a est s e ariu pe sia edie a uală este legată de evoluţia salariului ediu rut o i al di economie, reprezentând 45% din nivelul acestuia. Scenariul 4 ar determina o explozie a deficitului

70

Pe ter e lu g î să, s e ariul u reşterea vârstei de pe sio are ge erează e o o ii ai ari la uget

36

siste ului pu li de pe sii, u reper usiu i se ifi ative asupra poziţiei fi a ţelor pu li e. Este evide t ă u astfel de defi it u ar putea fi susţi ut din bugetul general sau acoperit din împrumuturi de pe

piaţa de apital. Pe lâ gă i pa tul ugetar dire t, u astfel de s e ariu ar putea deter i a o reştere a u ărului de pe sio ări a ti ipate, î o diţiile î are o rată ridi ată de î lo uire a salariului ar face

pe alizările ai suporta ile, a plifi â d astfel deze hili rele ugetare prog ozate.

Fig. 27: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 4 vs “ e ariul de ază % di PIţ

-9.0%

-8.0%

-7.0%

-6.0%

-5.0%

-4.0%

-3.0%

-2.0%

-1.0%

0.0%


2,89%

7,26%


4,76%

Scenariul 5 – “ hi ări asupra pilonului 2 - Populist

În acest scenariu sunt evaluate două ăsuri populiste de reştere a ve iturilor ugetului pu li de pe sii prin afectarea pilonului 2: (i) naţio alizarea i ediată a pilo ului î epâ d u şi ii î gheţarea o tri uţiei ătre pilo ul la , %.

(i)Efe tul i ediat al u ei astfel de a ţiu i ar fi ve ituri supli e tare la ugetul pu li de pe sii î valoare de , ld lei, repreze tâ d a tivele ete ale fo durilor de pe sii private esti ate pe tru sfârşitul a ului 2012, care ar determina o echilibrare a bugetului în 2013. Deficitul se reduce în medie cu 1 p.p. din PIB în

s e ariul o parativ u s e ariul de ază pâ ă î a ul . Ulterior, e o o iile realizate di eli i area o tri uţiei la pilo ul su t a ulate gradual de heltuielile supli entare cu pensiile

persoa elor are aju g la vârsta pe sio ării. Î plus, rata de î lo uire a salariului pe tru persoa ele are ies la pe sie î epâ d u a ul este se ifi ativ ai redusă o parativ u s e ariul de ază Fig.

32).

37

Fig. 28: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 5 a io alizare vs “ e ariul de ază % di PIţ

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%

0.5%


-1,1%

-0,65%


-0,94%

ii I pa tul î gheţării o tri uţiei ătre pilo ul ar avea u i pa t ult ai redus asupra di i uării deficitului decât în cazul scenariului extrem (i): o redu ere î edie u , p.p. faţă de s e ariul de ază pâ ă î , iar ulterior pe ăsură e pilo ul aju ge la aturitate o s ădere u , p.p. Î s hi , rata de înlocuire a salariului prin pensii este mai mare decât în azul aţio alizării (Fig.32).

Fig. 29: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 5 î ghe are vs “ e ariul de ază % di PIţ

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%

Deficit în scenariul 5 - îngheţare ontri uţii

-0,46%

-0,27%


-0,39%

Î a ele varia te, s e ariul deter i ă e ter alităţi egative pe ter e ediu şi lu g. Î pri ul râ d, fondurile de pensii reprezi tă ea ai i porta tă o po e tă a e o o isirii i ter e pe ter e lu g dintr-o economie, iar o reducere sau limitare a creşterii resurselor a estora poate o tri ui la amplificarea dezechilibrelor macroeconomice. În contexul crizei financiare a tuale a deve it şi ai evide t faptul ă i vestiţiile tre uiefi a ţate î tr-o proporţie ai ridi ată di resurse i ter e e o o isire . Pro esul de dezi ter ediere fi a iară di )o a Euro orelat u aversiu ea ridi ată la ris

di pieţele fi a iare va deter i a o redu ere a dispo i ilităţii apitalurilor străi e private pe ter e s urt şi ediu. Î a este o diţii reşterea e o o isirii i ter e devi e o e esitate pe tru reluarea reşterii e o o i e pe aze suste a ile pri sti ularea i vestiţiilor pu li e şi private. Î al doilea

râ d,pri li itarea sau eli i area o tri uţiei la pilo ul se redu e se ifi ativ rata de î lo uire a salariului pri pe sie, eea e va o du e va o du e pe ter e ediu şi lu g la o s ădere a ivelului de trai al persoanelor nou intrate la pensie cu impact negativ asupra consumului.

38

Fig. 30: Rata de înlocuire a salariului prin pensie pentru persoanele care ies la pensie în intervalul 2032-2042 –

Scenariul 5 vs Scenariul 1(%)

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042

Rata de înlo uire a salariului prin pensie pilon + pilon - Scenariu 1

Rata de înlo uire a salariului prin pensie pilon - Scenariu 5 - naţionalizare

Rata de înlo uire a salariului prin pensie pilon +pilon - Scenariu 5 - îngheţare

Scenariul 6 – Reducerea contribu iei la asigurările so iale

‘o â ia are î preze t u a di tre ele ai ridi ate ote de o tri uţie la asigurările so iale di U iu ea Europea ă. Î o te tul î are se doreşte reşterea atra tivităţii e o o iei lo ale pe tru i vestitorii străi i şi o o petitivitate ai ridi ată a pieţei forţei de u ă pe pla europea , redu erea o tri uţiei la asigurările so iale reprezi tă u a di pote ţialele soluţii pe tru ati gerea a estui s op. I pa tul pozitiv al u ei astfel de ăsuri se aterializează î să pe ter e ediu şi lu g, î ti p e pe ter e s urt ge erează u defi it de fi a ţare supli e tar î siste ul pu li de pe sii.

Î a est s e ariu a evaluat i pa tul ugetar al u ei redu eri a o tri uţiilor so iale u p.p. î epâ d u a ul şi u î ă p.p. di . Î o diţiile î are a eastă ăsură u este î soţită şi de ăsuri

compensatorii de reducere a cheltuielilor, deficitul sistemului public de pensii va atinge un vârf de 3,4%

î . Co parativ u s e ariul de ază, defi itul reşte în medie cu 0,75% p.p. pe orizontul de timp

2012-2042.

Fig. 31: Deficit sistem public de pensii – Scenariul 6 vs “ eariul de ază % di PIţ

-4.0%

-3.5%

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%


0,55%

0,72%


0,94%

Scenariul 7 – Creşterea o tri u iilor la pilo ul - Optimist

Scenariul optimist presupu e o reştere a o tri uţiei la pilo ul pâ ă la % la sfârşitul a ului . Di perspe tiva i pa tului dire t asupra defi itului siste ului pu li de pe sii, s e ariul ge erează o

39

reştere oderată a defi itului o parativ u s e ariul , difere ţă care începând cu anul 2032 începe

să s adă pe ăsură e pilo ul de pe sii aju ge la aturitate iar heltuielile pilo ului î ep să se redu ă. Pe tru a fi suste a il, s e ariul ar tre ui î soţit de alte ăsuri de redu ere a defi itului. Spre exemplu, corelarea reşterii o tri uţiei la pilo ul u reşterea vârstei de pe sio are s e ariul ar

eutraliza i pa tul egativ dire t asupra defi itului pe ter e ediu şi lu g o parativ u s e ariul .

Efectele pozitive indirecte pe care le-ar genera scenariul 7 depăşes î să u ult osturile reşterii marginale a deficitului sistemului public de pensii. Pe de-o parte, creşterea resurselor fo durilor de pe sii ar î se a dispo i ilităţi ai ari pe tru fi a ţarea u or i vestiţii pu li e 71 cu efect de

multipli ator ridi at î e o o ie, are vor deter i a î s hi o reştere a ve iturilor pu li e ge erale. Pe de altă parte, rata de î lo uire a salariului pri pe sii va reşte o parativ u s e ariului , u i pa t pozitiv asupra consumului.

Fig. 32: : Deficit sistem public de pensii – Scenariul vs “ e ariul de ază % di PIţ

-3.5%

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%


0,37%

0,45%


0,62%

Fig. 33: Rata de înlocuire a salariului prin pensie pentru persoanele care ies la pensie în intervalul 2032-2042 –

Scenariul 7 vs Scenariul 1(%)

25

27

29

31

33

35

37

2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040 2041 2042



71

Prin emisiunea de titluri de stat pe termen lung

40

Concluzii

‘o â ia se află î preze t î tr-o fereastră de oportu itate des hisă de situația de ografi ă, e i-ar

per ite o reștere e o o i ă a elerată datorată faptului ă are î preze t o o e trare a populației î grupa de vârstă a tivă și, teoreti , osturi reduse date de u ărul ai s ăzut al populației de vârstă depe de tă opii, vârst i i . Di pă ate î să, u reușește să apitalizeze o usul de ografi iar tra ziția de ografi ă spre o populație î ătrâ ită vi e pe fo dul u or defi ie țe stru turale are,

erezolvate, du i evita il la defi ite se ifi ative și efe te so iale și e o o i e severe.

Pe termen lung , sistemul de pensii din România este sub presiune din ulte dire ții. Î pri ul râ d, te di țele de ografi e de î ătrâ ire su t foarte a e tuate. Deși î o e tul de față, ‘o â ia are o populație ai tâ ără de ât area ajoritate a statelor europe e, î ur ătorii de a i va aju ge î grupul țărilor u ea ai î ătrâ ită populație. Conform prognozei Comisiei Europene72, proporţia tinerilor (0-14 ani) va scadea în perioada 2010 - u a. %, iar proporţia persoa elor a tive –

a i s ade î a eeaşi perioadă tot u a. %. I s hi populaţia de a i şi peste va avea o pondere din ce în ce mai mare, ajungâ d î să reprezi te aproape % di populație. Creșterea ea

ai spe ta uloasă va fi pe seg e tul de peste a i de a i are va fi ai u eros , % di total populație de ât opiii î tre -14 a i , % di total populație .

Î a elași ti p, pro le ele a tuale di zo a pieței u ii par să fie persiste te pe ter e lu g. ‘ata i ă a o upării, su edia europea ă, u se va ore ta î ur ătoarele de e ii. Mai ult, di esti ările

Comisiei Europene73, ‘o â ia este si gura țară î are se prog ozează pe ter e lu g o s ădere a ratei de o upare su ivelul a tual. Gradul ridi at de i for alitate și su o uparea di zo a rurală su t probleme majore pentru care nu s-au o turat soluții realiste. Așteptarea a pro le ele di piața u ii di zo a rurală să se rezolve printr-u pro es atural de ur a izare este total erealistă doare e prognozele74 arată ă a est pro es va fi e tre de le t și a ia peste ir a de a i ‘o â ia va aju ge la

ivelul a tual de ur a izare di țările vest-europene. Prin urmare, sistemul de pensii românesc dominat

de pilonul I de tip pay-as-you-go (care prin logica sa este puternic dependent de echilibrul dintre

o tri ua ili și pe sio ari este e tre de e pus ris ului combinat din te di țele de ografi e și di piața u ii. ‘ata de depe de ţă a siste ului pu li de pe sii raportul di tre u ărul de pe sio ari de asigurări so iale de stat şi u ăr total de o tri ua ili la siste plea ă de la u ivel defavora il, de la

0,85 pensionari/contribuabil în 2010, ajungând la 1,5 pensionari/contribuabil în 206075.

O altă pro le ă este legată de situația fis ală a tuală a statului ro â . Chiar da ă are pri tre ele ai ti ere populații di Europa, ‘o â ia are u defi it i e s la fo dul de pe sii. Î , a esta a reprezentat 2,4% din PIB și aproape 56% din deficitul bugetului consolidat. Pe partea de venituri, statul

72



Idem 72 74

UN (2008) World Urbanization Prospects. The 2007 Revision. 75


41

român este un colector slab. Evaziu ea fis ală la ole tarea CAS este esti ată la , % di PIB76.

Su ve țiile de la ugetul o solidat su t greu de a operit î o dițiile î are apa itatea ad i istrativă este sla ă și pe tru ta ele ge erale, ‘o â ia ole tează la uget î jur de % di PIB, î ti p e alte statelor europe e ole tează peste %. Î e privește cheltuielile, pe siile au fost u ijlo de o ți ere de ătre partidele la putere a votului pensionarilor prin propuneri sau decizii populiste ce nu puteau fi

susți ute fi a iar. După de izia Curții Co stituțio ale pri are de fa to u se pot opera i șorări ale pensiilor, jocul populist a avut un impact financiar major iar costurile unor eventuale decizii populiste

pe tru viitor su t ris a te pe tru e hili rul fo dului și hiar a î tregii e o o ii.

Pentru a întelege mai bine efectele, am analizat mai multe scenarii privi d situația fo dului de pe sii î ur ătorii de ani luâ d î o siderare fa torul de ografi , piața u ii, evoluția e o o i ă și de izia politi ă: păstrarea status-quo-ului, apli area re o a dărilor europe e privi d reșterea vârstei de pe sio are și e o o isire, politi i populiste are fie res e esiv cheltuielile sau scad veniturile, fie

blocarea sau anularea reformelor cheie privind pilonul II.

Primul scenariu presupune păstrarea legislației î for a a tuală î e privește vârsta de pe sio are a i pe tru ăr ați și pe tru fe ei , odul de i de are a pe siei luâ d î o siderarea atât i flația ât și reșterea salariului ediu rut î e o o ie, u tra ziție spre i de are e lusiv u i flația , alo ările

î reștere ătre pilo ul II pâ ă la % di salariul rut, ivelul a tual al o tri uțiilor. În acest scenariu,

deficitul fondului de pensii va aju ge la apro i ativ , % di PIB î , după are va i tra pe o traie torie des e de tă. Nivelul pe siilor își vor păstra puterea de u părare, î să vor s ădea a procent din salariul mediu. Astfel, se esti ează a î să reprezi te su % di salariul ediu. Î

, vor i tra î plată pe siile di pilo ul II, eea e va du e la o reștere a ve iturilor di pe sii u ir a o treime.

Măsura opti ă pe tru s ăderea defi itului fo dului de pe sii este reșterea vârstei de pe sio are proporțio al u reșterea spera ței de viață la de a i. Este si gurul s e ariu î are fo dul aju ge să

u ai ai ă defi ite, î ti p e pe sia viitorilor pe sio ari u ar fi afe tată egativ. Celelalte scenarii

care ar du e la o s ădere a defi itului su t tre erea ai rapidă la i de area valorii pe siei u i flația și ațio alizarea sau plafo area o tri uțiilor la pilo ul II, î să î i iu ul di a este s e arii fo dul u

ajunge în echilibru, fiind în continuare nevoie de su ve ții de la ugetul de stat. Î plus, atât gră irea adoptării i flației î i de are ât și s e ariile are odifi ă pilo ul II duc la pensii mai mici pentru viitorii

pe sio ari a rată de î lo uire a ve iturilor o parativ u legislația a tuală. De e e plu, î ghețarea o tri uțiilor la pilo ul II î va du e pe tru pe sio arii de după pri ele ge erații de

de reței la o s ădere a pensiei cu circa 12%. Națio alizarea î tregului pilo II, va du e la o s ădere a

pensiei cu o treime față de pe sia o ți ută u legislația a tuală.

Luâ d a ți tă de politi ă pu li ă asigurarea pe tru viitorii pe sio ari a u ui ivel de ve ituri ai u de ât e ar o ți e pri legislația a tuală, a a alizat două s e arii: alo area u ei ote ai ari di contri uții ătre pilo ul II sau legarea pu tului de pe sie de salariul ediu rut pe e o o ie. A ele s e arii ar produ e u defi it supli e tar față de păstrarea legislației a tuale, î să reșterea o tri uțiilor pâ ă la o otă de % di salariul rut ar fi o alter ativă ai realistă deoare e ar du e la

un deficit suplimentar de maxim 0,65% din PIB. Scenariul dramatic este legarea punctului de pensie la

45% din valoare salariului mediu brut din economie ce ar duce la un deficit enorm de cca 8,5% din PIB în

2042.

76

Consiliul Fiscal (2011) Raport anual 2010

42

Ta elul : Șapte s e arii – Sistemul de pensii din România efecte pe termen lung

Scenariu Deficitul fondului de pensii Pensia ca % din salariu

mediu

Probabili

tate

“ e ariu de aza: păstrarea legislației î for a a tuală.

Max 2,5% din PIB în 2019. În

2042, fondul ajunge la un

deficit de circa 1,2% din PIB.

Va des rește pâ ă la % în 2031. În 2032 cu

ve iturile adițio ale di pilonul II ajunge la 34%.

Pâ ă î , te di ța des res ătoare se păstrează pâ ă la %

+++

Creșterea vârstei de pe sionare

î fu ție de spera ța de viață la 65 ani

După u defi it a i de %

din PIB în 2019, fondul se

e hili rează di .

‘ă â e la fel a î s e ariul de ază.

++

Modificare algoritmului de

indexare a pensiei, prin

deva sarea i dexării u i flația

După u defi it a i de % din PIB în 2017, acesta se

reduca la cca 0,4% din PIB.

Rata de înlocuire a

salariului prin pensie va

avea un trend

des res ător aju gâ d la 25% în 2042.

-

Modificare algoritmului de

indexare a pensiei prin fixarea

pensiei la 45% din salariul

mediu brut

Va produce un deficit de circa

8,5% din PIB.

Rata de înlocuire este

45%.

+

Schimbarea pilonului II de

pe sii pri î ghețarea otelor alocate la 3,5% sau prin

ațio alizarea i tegrală a pilonului

Î ghețarea otei va redu e deficitul cu cca o,4% din PIB

față de s e ariul de ază.

Națio alizarea va du e la

reducerea deficitului cu cca

% față de s e ariul de ază.

Pe siile î plată după 2032 vor fi mai mici cu

% î azul î ghețării și % î azul ațio alizării

față de s e ariul de ază.

++

Reducerea nivelului total al

o tri uțiilor ătre siste ul de pensii

Deficitul sistemului public de

pensii va atinge un vârf de

3,4% în 2025. Comparativ cu

s e ariul de ază, defi itul reşte î edie u , % pe

orizontul de timp 2012-2042.

Ră â e la fel a î s e ariul de ază.

++

Creșterea otelor di o tri uții dire țio ate ătre pilo ul II la

10%

Comparativ cu scenariul de

ază, defi itul poate reşte cu 0,62%.

Rata de înlocuire a

salariului prin pensie se

î u ătățește u aproape 2%

-

43

De ase e ea, ori e ăsură are ar putea du e la s ădere a ve iturilor fo dului de pe sii tre uie fă ută u pre auție. Astfel, di i uarea o tri uțiilor poate avea u i pa t pozitiv asupra ediului de afa eri și

să î urajeze apariția de oi lo uri de u ă și să redu ă i for alitate. Î să, o ase e ea ăsură da ă u ar fi luată si ulta u reșterea azei de i pozitare sau î tărirea ole tărilor î ât ivelul ve iturilor

fo dului de pe sii să ră â ă sta il, va du e la u defi it supli e tar de aproape % din PIB.

Măsurile populiste se dovedes a fi foarte ostisitoarea fie a efe te e o o i e, fie a efe te so iale pe ter e lu g. Așadar, este ese țial a partidele politi e să se a ți ă de la ăsuri e pot adu e voturi pe termen scurt dar ar expune întregul siste ris ului de olaps. Situația difi ilă a pe siilor î ‘o â ia u permite niciun derapaj de la asigurarea echilibrelor pe cât posibil în contextul demografic defavorabil.

Mai ult, dată fii d i porta ța siste ului și fragilitatea lui, este e esar a dire țiile pri ipale de politi ă pu li ă privi d pe siile să fie agreate o se sual și respo sa il de pri ipalele partide politi e î ât s hi ările de la guver are să u pu ă su vreu ris li ia ge erală de politi ă pu li ă de echilibrare. Este responsa ilitatea fie ărui vota t să des urajeze ori e te di ță populistă pe tru ă impactul poate fi major.

Pe lâ gă politi a pu li ă legată de pe sii, su t o serie de aspe te e pot fi i flue țate de Guver și are ar putea avea un impact pozitiv:

1. Este evident ă siste ul de pe sii u pro le ele sale ultiple, u va putea asigura o pe sie suficient de mare din pilonul I. Pilonul II va ajunge la maturitate într-u o e t de vârf î e privește i trările la pe sie și va du e la o reștere a valorii pe siei. Chiar și așa, este a solut e esar a ge erațiile are î preze t su t a tive pe piața u ii să fie o știe te ă statul u va putea asigura u

ivel si ilar al pe siei a pe tru pe sio arii a tuali și să e o o iseas ă supli e tar pe tru a u se

expuse ris ului de sără ie. Mai multa laritate și responsabilitate în discursul public sunt absolut

necesare. Modul de economisire, fie ă vor i de pilo ul III de pe sii volu tare, de parti ipare la fo duri private de i vestiții sau de economisire în sistemul ba ar, ți e de opțiu ea fie ăruia dar să fie fă ută i for at î ât e o o iile să u se depre ieze î valoare i di o tră să o ți ă u ra da e t ât ai

u . Di olo de efe tul pozitiv la ivelul u ăstării i dividuale, e iste ța u ui apital autohto î planuri

de e o o isire pe ter e lu g, poate fi o sursă i porta tă de i vestiții î e o o ie ali e tâ d reșterea e o o i ă.

2. Core tarea deze hili relor di piața u ii pri redu erea i for alității și fis alizarea e o o iei rurale, prin politici mai bune de o upare și re alifi are, pri reșterea a gaja ilității pe tru ategoriile e puse șo ajului sau i a tivității ti eri, fe ei, lu rători vârst i i . De ase e ea, asigurarea u ui ediu de afa eri priete os are să du ă la reșterea a tivității e o o i e și i pli it la reșterea u ărului de lo uri de u ă.

3. Di i uarea defi itelor pri reșterea ve iturilor, fii d e esară î u ătățirea ole tării o tri uțiilor di i uarea evaziu ii și eli i area e epțiilor de la plată și distri uirea e hita ilă a poverii

fiscale.

4. Asigurarea u ui li at e o o i pozitiv pri de iro ratizare, legislatie predi ti ilă și u ediu politic stabil.

44

Anexa metodologică Metodologia folosită î modelul de prognoză pentru sistemul de pensii din România

1. Te di e de ografi e

Pentru esti area te di ţelor de ografi e s-a plecat de la prognoza US Census Bureau a populaţiei pe grupe de vârstă de âte a i pâ ă î . ‘it ul de reştere di prog oza US Ce sus Bureau a fost apli at pe stru tura populaţiei di , ţi â d o t de rezultatele ultimului referendum.

Fig. 34: Evolu ia popula iei totale

19.04

17.04

16.00

16.50

17.00

17.50

18.00

18.50

19.00

19.50

Sursa: US Census Bureau, INS

Fig. 35: Distri u ia popula iei pe grupe de vârstă vs

Notă: Estimare densitate de repartiţie ker el pe aza distri uţiei populaţiei pe a i ulti ul i terval reprezi tă populaţia totală peste a i . De sitatea reprezi tă apro i ativ pro e tul di total populaţie are se regăseşte î tr-o anumită grupă de vârstă. Aria de su de sitatea de repartiţie este egală u %. Fe o e ul de î ătrâ ire a populaţiei se poate o serva î figura de

ai sus pri tra slatarea de sităţii de repartiţie a populaţiei de la stâ ga la dreapta. Sursa: US Census Bureau, INS, estimări proprii

45

Fig. 36: Distribu ia u ulată a popula iei pe grupe de vârstă vs

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85

Pode

re cu

ulat

ă î

tota

l pop

ulaţ

ie

Vârstă

2011 2042

Notă: Distri uţia u ulată reprezi tă proporţia populaţiei pâ ă la o a u ită vârstă î total populaţie. Fe o e ul de î ătrâ ire a populaţiei se poate o serva pri tra slatarea distri uţiei u ulate de la stâ ga la dreapta

Sursa: US Census Bureau, INS

2. Estimare u ăr pensionari

Pu tul de ple are îl reprezi tă u ărul de pe sio ari ASS şi agri ultori77 pentru anul 2011 publicat de

CNPAS. Nu ărul total de pe sio ari ASS î fie are a este calculat ca:

u de Pt este u ărul total de pe sio ari î a ul t, Pt- este u ărul de pe sio ari î a ul t-1,

este variaţia a uală a populaţiei peste li ita vârstei de pe sio are la ăr aţi şi fe ei

ajustată u u ărul persoa elor are au i trat a ti ipat la pe sie şi are teoreti ar fi tre uit să iasă la pe sie î a ul t, ri este rata de i trare la pe sie î grupa de vârstă i i< li ita de varsta de pe sio are iar Popi este populaţia î grupa de vârsta i

Nu ărul de pensionari agricultori este prognozat să s adă pe ale aturală, presupu â d o vârstă medie

de 80 ani.

77

Nu sunt luate î al ul persoa ele u pe sii spe iale, î tru ât u e istă a es pu li la a este i for aţii

46

Fig. 37: Evolu ia u ărului de pe sio ari agri ultori

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

Sursa: CNPAS, estimări proprii

3. Estimare pensie medie î pilo ul şi

Punctul de plecare îl reprezi tă pe sia edie di a ul . I de area pe siei se fa e o for algoritmului din scenariile preze tate î se ţiu ea : (i) rata inflaţie+ procent din ritm real de creştere salariu rut, ii rata i flaţiei, iii pe sia edie este legată dire t de evoluţia salariului ediu rut nominal. Î epâ d u a ul aju ge la pe sie pri a ge eraţie are va e efi ia de pe sie şi di pilonul 2.

Pe tru a esti a ua tu ul pe siei di pilo ul tre uie ţi ut o t de ur ătorii fa tori: numărul de a i de contri uţie, valoarea contribuţiei și randamentul mediu al plasamentului fondului de pensii. Spre

exemplu o persoană are iese la pe sie î a ul a o tri uit ti p de a i la pilo ul , u ur ătoarele o tri uţii ţi â d o t de parametri din scenariul de ază :

Fig. 38: Co tri u ia la pilo ul de pe sii a u ei persoa e are iese la pe sie î a ul

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

0.00%

1.00%

2.00%

3.00%

4.00%

5.00%

6.00%

7.00%

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

20

20

20

21

20

22

20

23

20

24

20

25

20

26

20

27

20

28

20

29

20

30

20

31

20

32

Contri uţie % Contributie anuala pilon 2 (lei)

Cua tu ul o tri uţiei î lei la pilo ul este estimat pe baza prognozei salariului mediu brut. Da ă presupunem un randament mediu anual al plasamentelor fondurilor private de pensii de 6%, putem

47

deter i a valoarea viitoare a o tri uţiilor a uale la o e tul pe sio ării spre e e plu , după ur ătoarea for ulă:

Unde reprezi tă valoarea viitoare a o tri uţiilor la pilonul 2, reprezintă o tri uţiile a uale la

pilonul 2, ra da e tul fo dului de pe sii î a ul t, iar u ărul de a i de o tri uţie la pilo ul .

Pe tru o persoa ă are se pe sio ează î , î o diţiile î are a o tribuit 26 ani la pilonul 2,

valoarea a u ulată î fo dul de pe sii se va ridi a î edie la apro i ativ ii ‘ON.

Fig. 39: Valoarea viitoare a contribu iilor la pilo ul

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

2007 2010 2013 2016 2019 2022 2025 2028 2031

Valoare viitoare ontri uţie pilon pensii

Valoare viitoare cumulată a contribuţiei (scală dreapta)

La o e tul pe sio ării, o tri ua ilul va putea opta î tre a pri i pe lo valoarea u ulată totală a o tri uţiilor lui sau să pri eas ă o a uitate pe durata ră asă a vieţii. Pe tru a deter i a valoarea

a uităţii o tri uţia pilo ului la pe sia totală a presupus o durată edie de viaţă de a i de la mome tul i trării la pe sie şi e ţi erea u ui ra da e t ediu al fo dului de pe sii la %:

Unde reprezi tă pe sia edie a uală di pilo ul .

48

4. Prognoze macroeconomice

Fig. 40: I fla ie a uală (%)

3.6

3.03 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Sursa: FMI

Fig. 41: Evolu ie PIţ

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

7.0%

8.0%

Crestere PIB real Deflator PIB

Sursa: FMI, estimări proprii

Salariul mediu brut nominal este estimat să res ă u rata i flaţiei la are se adaguă rit ul real de reştere al PIB.

49

Fig. 42: Evolu ie salarii rute o i ale

-

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

Sursa: FMI, INS, estimări proprii

Nu ărul de salariaţi A igo este esti at por i d de la te di ţele de ografi e şi ratele de o upare salariaţi :

Unde, reprezi tă u ărul de salariaţi A igo î a ul t, reprezi tă populaţi totală di

grupa de vârstă i, reprezi tă rata de o upare a salariaţilor po derea salariaţilor di ategoria i de

vârstă î total populaţie di a eeaşi ategorie î a ul t , iar este u ărul total de grupe de vârstă active.

Pentru a estima u ărul de salariaţi u o tri uţie la asigurările so iale a plecat de la ipoteza

e ţi erii constante a raportului di tre u ărul de salariaţi raportaţi de o pa ii şi u ărul de salariaţi di a heta A igo. Î plus a o siderat ă u pro e t de apro i ativ % di difere ţa di tre salariaţii A igo şi ei raportaţi de o pa ii plătes o tri uţii la asigurările so iale:

Unde reprezi tă u ărul de salariaţi are plăteşte o tri uţie la asigurările so iale î a ul t, iar

reprezi tă u ărul de salariaţi raportati de o pa ii î a ul t.

5. Venituri totale sistem public de pensii

Ve iturile totale ale siste ului pu li de pe sii su t esti ate î fu ţie de u ărul de salariaţi u o tri uţii la asigurările so iale, salariul ediu rut şi pro e tul de o tri uţie:

Unde Vtot reprezintă ve iturile totale ale siste ului pu li de pe sii, Vsal reprezi tă salariul ediu rut a ual iar ivelul o tri uţiei.

Documents

Cartea alba a pensiilor