Cartea Ucenicului Vrajitor - Oberon Zell Ravenheart

7/22/2019 Cartea Ucenicului Vrajitor - Oberon Zell Ravenheart

http://slidepdf.com/reader/full/cartea-ucenicului-vrajitor-oberon-zell-ravenheart 1/355

,I11

'ftFF 'q

ffffitlHffii i

jwi ... .rl

w*'"

{ir rrri.,.,i x,,[|

riL:i.':t1 l1i;illiiil

{ dfir tn ."r[, ;:f itiffi'

l,@ffi

ii.^^ ,'ffir

'1".{llllir

W'

.ffit;rwffi"

i, rfitt**r I i.



llrll

,i rl.rln Lakes,

Qur0nt inainte

Qartea Q(Jc enicufu i Qrajitor

qi Scoo[a fenuqie de cQrdjitorie

qutor :$essc c\[tof tHardin,

memhru o[ [onsitiului rprdjitorifor fcnuEii

Prietenul meu Oberon Zell-Ravenheart este Mai Marele Vrijitorilor,

plrintele unei nobile tradilii magice, cu redecini mult mai strivechi decAt

cele ale lui Merlin Si ale ucenicilor sii - o tradilie pistrati cu sfinlenie de vra-

cii din vechime, primii care au descoperit Puterea magiei 5i setea de cunoaEtere.

Dar pentru noi a fost intotdeauna o ,,profesie", pe care am transmis-o din

generalie in generaqie, pe cale orali, de la dascil la ucenic' Manualul de

iniyiere in ar,ijitorie (Grimoire For Tbe Apprentice lVizard) scris de Oberon

Zell-Ravenheart, reprezintd primul manual contemporan de vrijitorie, demn

de incredere, care descrie pe larg credinlele 9i practicile magice. Acest ghid

este al doilea volum dintr-o serie de scrieri destinate magiei, ce vI oferi leclii

qi exercilii, prin care sn inlelegeli mai bine arta vrdjitoriei 9i sn vd perfeclionali

capacitllile magice.

Veli descoperi, agadar, exercilii practice interactive, provoclri incitante,

dar gi alte instrumente care vd vor ajuta si vi schimbali structura sufleteascl

5i realitatea inconjuritoare. Veli gisi, in paginile acestei cir1i, desene ale unor

lucruri magice fascinante Ei obiecte de ritual Pe cafe le puteli fiuri singuri,

dar 9i sfaturi utile cu ajutorul cirora vom Putea crea impreuni un univers

mai bun. Accentul se pune, a$adar, mai mult ca niciodati, pe practicd, nu

5'drteq ucenicu[u i .''rdjitor



pe teorie. oamenii au fost intotdeauna fascinali de magie, dar numai ceicu adevirar daruili isi inchind viaqa acestei arte.

Mulgi dintre noi cresc qi imbdtranesc in societili unde rareori i9i dezviluieadeviratele sentimente sau planuri, trezindu-se adesea inconjurali de min-ciuni 9i lucruri artificiale... de la incalliminte din imitagie de piele pani lazAmbete false 9i copaci din plastic.

Foane multe dintre poveqtile despre vrijitorie pe care le citim abundd

in inflorituri artistice gi iluzioniri menite se ne faci si ne simlim bine. pe

de alti parte, fiecare dintre noi are gansa in viali de a-$i dezvilui adeviratapersonalitate, chiar daci asta presupune si plitim un anumit pre1. Ne-amniscut cu toqii intr-o lume miraculoasd, plinn de valori pe care irebuie si lepastrdm cu sfinlenie - noi inqine, semenii no;tri gi planeta Geea sunt uneledintre ele. Ni se oferi, de asemenea, oportunitigi - .rr- este, de exemplu,aceasti carre - pe care le descoperim fie prin munci asidud, fie ne sunt pur;i simplu diruite de spirite. Existi, e-adevdrar, vrijitori de paie 9i magii fa1se,

dar gi vrijitori adevirali care infrptuiesc lucruri uruitoare. viala pe care agiprimit-o in dar reprezintd gansa, gi poate misiunea voastrd, de a ,,transformaun vis

in realitate": de a crea adevirate opere de magie gi de a modela aceastilume minunati in aga fel incAt si devini ideale.

Credelimi, natura v-a inzestrat cu porenlial mintal, spiritual, fizic gi ex-trasenzorial pentru a vi indeplini cel mai nobil scop: infeptuirea miracole-lor. Termenul de ,,mister" provine din cuvantul gr...r. ,,Lusterion,., carenu se referi la necunoscut, ci la ,,lucrurile pe care numai cei iniliali ;i inviqagile cunosc". Pentru ci v-a1i hotdrat si pitrundeli tainele acestei ane, vd putegiconsidera printre cei aleqi - cei care vor descoperi misterele ;i secretele uneilumi magice... devenind astfel pdstrdtori nu ai unei credinle, ci ai unei curio-zitdli nesdqioase ;i ai dorinlei de a descoperi mereu ceva nou.

. In aceste zile, sunt gazdaanumero;i elevi gi ucenici de toate varstele, aici,

in sanctuarul nosrru din inima pustietiqii, un roc sacru gi strivechi, inzestratcu puteri magice. Nu trebuie si uitali insd ci invigiturile noastre 9i toate celecinci ci4i publicate, inclusiv Gaia Eros (New page, 2oo4), sunt rodul a pestepatruzecide ani de cercerare qi studii temeinice. Aceasti munci Ei instruire de-oviagi au inceput de la o varsta fragedi, cand intuilia mea fantastici qi uluitoa-rea capacitate de cunoaqtere m-au transformat intr-un lup singuratic. pentruci nimeni nu-mi inlelegea sentimentele qi nici potenliarul .*r."orJi.r^r, u*fugit de la qcoala militard la varsta de treisprezece ani. Aga am pornir in ceurareainlelepciunii gi a scopului meu in via1i. Nu trebuie si inlelegeqi cd profesoriide la gcoala militard au fost prea exigenli cu mine, dar cunoagterea Ei e"pe.ienla

pe care doream si le dobAndesc nu erau apanajul gcolilor de stat. PAni la infiin-

larea $colii Cenuqii de Vrijitorie, nu exista nicio institulie unde si-1i insuqe;ti

capacitiqile gi practicile asociate cu aceasti and Ei vocalie.

A trebuit si cercetez gi si trec prin filtru nenumiratele teorii Promovate

de a;a-numitele ,,ci4i luminate" ca si descopir pulinele adeviruri pe care le

conqineau. $i pentru cd nu exista un consiliu al inleleplilor, cdrora sd le cer

sfatul, mi-am petrecut ani intregi, stribdtend mii de kilometri, prin lumea toatd,

pentrlr a-i putea intAlni pe marii vizionari ai timpului meu: Alan $(atts - adept

al religiei budiste, Gary Snyder - poet cu vederi radicale, Rolling Thunder -vraci indian, Teles Goodmorning - liderul spiritual al indienilor din Taos

9i mulli alli preoli gi preotese apa4inAnd nenumiratelor culturi ezoterice'

Am studiat misticismul oriental, practicile'ilflicca, arta striveche a magiei qi

gamanismul, dobAndind in acelagi timp cunoEtinqe de la Mama Naturi, dar

Ei de la forlele 9i spiritele pe care le-am intAlnit in cdlitoriile mele.

Deqi eu nu regret drumul greu pe care l-am stribitut in via1i, voi trebuie

sd considerali $coala Cenugie de Vrijitorie ca pe o adevirati binecuvAntare,

cdci vd oferd toate informaliile, sfaturile, invdliturile gi sprijinul de care avegi

nevoie. Trebuie si vi considerali, de asemenea, norocogi pentru cd aveli aceasti

carte - un adevdrat ,,ghid" in peregrinirile voastre fire de sfArgit in care veli

porni ca si dezlegali tainele vielii, si decoperili arta viziunii 9i se dobAndili

inlelepciune Ei putere. Astfel, nu vd veli simli niciodatd singuri.

Poate ci la inceput unele cuvinte sau concepte din aceasti carte vi se vor

pirea inaccesibile. Sunt convins insi ci va merita efortul de a-i parcurge pa-

ginile pAni la capit. Oberon vi va ajuta si treceli peste toate obstacolele pe

care le veli intAlni in cale, cici fiecare stavili nu este decAt o alti provocare.

Nu trebuie si uitati ci - deEi a*ezi are barba alba - sufletul i-a rimas la fel

de tAndr qi de vesel. Poate ctr, asemenea voui, in vechime a fost gi el un vraci,

acum dornic si vd impirtigeasci elixirul fericirii.

Aleturagi-vi, agadar, $colii noastre CenuEii de Vrijitorie ca si dobAndimnoi cunogtinle, si fim ,,altfel", sd ne ajutim unii pe aliii, dar gi pe Mama Naturi

gi si devenim niqte vrijitori temerari, care si le diruiascr semenilor lor dra-

goste gi armonie

Asa si fie

Jassr Worr HaRon

Proiectul pentru Spiritualizarea Geei

Gila \fildlands, New Mexico

--u\---' .--

Q6eron $ef[-tlQlenhearr



cpr oto g

Qea de a treio, dorintd

qutor : Oberon $eft-lIS .venheart

CAnd eram copil, am aflat legenda ,,Celor trei dorinlemagice,,.

povestea

existd aproape in toate culturile din lume, indiferent cine este cel care le inde-plinegte - spiritul lempii fermecate din povesrea rui Aladin, pegtiqorul din bas-mul frajilor Grimm sau un inel fermecat, precum cel al lui solomon ori aleroilor lui rolkien. tn celebra povesre a lui w.v. Jacobs, din r9o2,o laba demaimuli joaci rolul talismanului fermecat, in timp ce, intr-un film recent, unpraf cu puteri magice rransformd in realitate visurile eroilor.

lJneori, cei care oferd sunt zeri (vd mai amintili, probabil, cum Hera,Atena;i Afrodita au incercar, fiecare in pane, si-l cumpere pe paris, povesteaculminand cu Rezboiul Troian). ln mitologia cregtini, ispita vine i.rtotdeaunade la diavol, care a incercat si-l ademeneasci gi

pe Iisus (r\4arc r:1.3; L.,ca 4:2).Povestea medievald a doctorului Faust gi a lui Mefisto stitlabazaliteraturiimoderne, dar gi a unor filme precum Fantoma paradiswlui, Eric, dup,a roma_nul lui rerry Pratcherr sau pactul cu diavoripa, avandu-i in rolul p.incipalpe Elizabeth Hurley qi Brendan Frazer.

In Biblie, diavolul il ispitegte mai intai pe Iisus cu bogdliile lumii. Apoicu putere. $i, in cele din urmi, cu glorie. Iisus le respinge pe toare, spunAnd:

,,Piei, Satani " Dar acesre trei lucruri rdmAn obsesiile qi dorinlele dintotdeaunaale omenirii, in funqie de care indivizii igi caleazd toate acliunilg (inclusivmulli dintre preogii 9i politicienii care pretind ci urmeazi inviliturile lui Iisus).

,,Noui inele i-au fost oferite Omuiui, dar El igi doregte puterea mai pre-

sus de toate." (Stapinut inelelor). in rlt. doud filme - Omul care inf,lptuia

miracole 9i Dumnezeu pentru o zi, cu Jim Carey - am vdzut cum zeii i-au

conferit puteri divine unui muritor, dar consecinlele au fost devastatoare.

Fiecare versiune a acestei povegti are o morala: ,,Ai griji ce-1i doregti, pen-

tru ce s-ar putea si 1i se implineascil" Eroul i;i dore;te intotdeauna bogigie,

glorie qi putere, dar soarta ti este pecetluiti.Morala altor versiuni este insi mult mai profunde. Protagonistul cugetd

indelung asupra ultimei dorinle Ei, in final, face alegerea corecti: in loc si-9i

doreascd ceva pentru el, i;i indreapti gAndurile spre semenii lui. Iar atunci

blestemul celor trei dorinte devine o binecuvAntare.

Sensul povegtilor este si ne faci sd chibzuim asupra chemirilor, nizuin-

lelor Ei operei viegii noastre, in funqie de care ne rrasim dorinlele. Aceasta

este menirea magiei - ne ajuti si creiondm gi si dam viali viselor noastre.

Astfel, cAnd am descoperir aceste povefri, in copilirie, am inceput sd migindesc la dorinla cea mare, care trebuia sd fie prima, nu cea din urmi. $i am

reugit si dau glas visului suprem: ,,imi doresc ca puterile psihice pe care fie-care individ le poarti in sine si prindi aripi Ei si se pogoare asupra universu-

lui", pornind de la premisa ci in lume existi mai mulli oameni buni decAt rii.Toli magicienii qtiu ci nu-1i poli pune o dorinli, ca apoi s-o uili ferecatd

intr-un sertar al minlii. Trebuie s-o rransformi in realitate, concentrAndu-1i

toate gAndurile 9i acliunile in acea direclie. Mi-am pus, agadar, dorinla de

care vi spun acum cincizeci de ani ;i tot ce am ficut apoi in viali a avut

drept linti aceasrd ndzuinqi.

La inceputul anilor '70, am hrgit granigele dorinqei mele dintru incepu-

turi, transformAnd-o intr-o viziune, care avea drept scopt trezirea la viaga a

congtiinlei planetare - degteptarea Geei inse;i. Crezul acestei misiuni sacre a

devenit astfel ,,nizuinla de a crea o relea de informalii, credinle mitologice

;i experienle pentru a ridica, din negurile unde zace adormiti, Spiritualita-

tea Omului, dar gi pe Geea, printr-un context emulativ, adunAndu-i pe toqi

copiii ei intr-o comunitate tribali care si i se dedice pe deplin ;i si o conduci

responsabil gi, de asemenea, care si se diruiasci evoluliei congtiinlei umane."

Am plasat astfel dorinqa originald gi munca de-o viala sub un singur

slogan:,,Trezi1i-vi "

Q6eron $e[[- [$r'enheart



St"[tumiriA; vrea si-i mullumesc in primul rAnd iubitei mele panenere de

via1tr, Morning Glory, care - dupd 32 de ant - continui si md incu-

raleze qi str mi sprijine in activitatea pe care o depun scriind ci4ilede care vd vorbesc si ginAnd cursurile din cadrul $colii Cenu5ii de

Vrijitorie. Aceste proiecte imi ocupi foane mult timp, dar ea acceprl

cu generozitate si mi impani cu voi.in al doilea rind, ag vrea s1-i mullumesc lui Julie Epona O,Ryan

pentru sfaturile ei inlelepte gi pentru dirnicia cu care mi-a oferit aju-

torul ori de cAte ori i l-am cerut. Aceasttr carre nu ar frvLzutlumina

tiparului fere contributia ei nepretruite.

tn al treilea rAnd, trebuie si-mi exprim respectul gi recunostinla faqi

de membrii extraordinari ai colectinrlui Facultifi Cenugii de Vrijitorie.

Cu mulli dintre ei veti face cuno$rin{i in paginile acestei cd4i, bucu-

rAndu-vd de aportul lor necondiqionat. Pe primul loc o situez peEliza-

beth Barretre, decanul qcolii noastre, ale cirei poezii tulburitoare deschid

fiecare capitol in parre. $a implicat in toare subiectele abordate de Scoala

Cenugie de Vrijitorie, dovedindu-se un suslinlror extrem de prelios.

Dintre ceilalli membri ai ;colii noastre, care 5i-au adus con-

tribulia \a reahzarea acestei cir1i, vreau si-i mentionez pe Susan

,,Moonwriter" Pesznecker, John ,,Apoilonius" Opsopaus 9i Ash

,LeopardDancer" deKirk. Ei sunt gefi de catedrd ai diverselor de-

partamente din cadrul institutiei, directori gi profesori cu normi

intreagi la gcoala noastrl. Sunt, de asemenea, autorii unor capitole

importante ale prezentului manual.

Aq vrea sd-i muljumesc dragului meu prieten gi frate Jesse VolfHardin, membru tn Consiliul $colii Cenu;ii de Vrijitorie qi inigiator

al Proiectului pentru Spiritualizarea Geei. Este autorul a numeroase

anicole din aceasti cane, dar Ei al unor opere de ani cu adevirat unice

gi magice.

Le mulqumesc, de asemenea, prietenilor care ne-au ajutat si strAn-

gem fonduri ;i si ne mutem, cici am fost nevoili sI cdutdm o cltrdire

noui in timp ce lucram la realizarea acestui proiect.

$i, ln final, vreau sd le mullumesc lui Tracy Swangler gi solului

ei, Joe Butt, doi artigti desivirgiqi tn ana tatuajelor, care ne-au oferit

desenele lor minunate pentnr a impodobi aceasti cafie.

Vi mullumesc, Maiestilile Voastre

OsrRoN Zu-l-Ra.vENHr.aRt



cpr ef a(d

",{fost odqtd, cq niciodcrtd...,,

abloul meu preferat este o lucrare originald, pe care o admir ade_

sea in casa lui Chaz;i Debi LeFaye, decanul Academiei de Arte

Strdvechi din apropierea lacului Tahoe, NorCalifia. Tabloul iiaparline lui James c. christiansen qi se numette ,,A fost odati ca nicio-dati"'" ca vrdjitor gi povestitor, md identific foarte mult cu personajulcentral al picturii, motiv pentru care il ;i reproduc aici, cu permisiunealui Chaz qi a lui Debi.

,'{fost odqtd cq niciodc.td...

...Se intAmpla, de fapt, in luna septembrie a anului 1961. Doi tineri s-au

intllnit la inceputul primului lor an de studengie la un mic colegiu din Mis-

souri. Se numeau Lance Christie Ei Tim Zell 9i amAndoi impindgeau senti-

mentul ci nu aveau nimic in comun cu pirinlii gi oamenii din preajma lor.

Astizi, i-am numi ,,changelings", termen care provine dintr-o credinli

strdveche potrivit cdreia zinele rdpeau un copil dintr-o familie de muritori,

inlocuinduJ apoi cu un copil-spiridu;. Cei doi tineri plecaseri de acasi in

cdutarea unor fiinle asemenea lor.

AmAndoi citeau cu pasiune romane gtiinlifico-fantastice 9i ci4i de benzi

desenate, fascinali de tema unei noi etape in evolulia umani (Homo Nopus

sau ,,Omul Nou"). Se considerau predecesorii unei noi generalii de indi-

vizi, care igi vor putea folosi toate puterile minlii descrise in cirlile pe

care le citeau.

Una dintre povegtile lor preferateera cea

aZennerHenderson,

intitu-lati,The People", care depdna soarta supravieluitorilor unei planete dis-

truse. Acegtia au ajuns pe pimAnt cu bircile de salvare dupd ce nava lor

spaliala a explodat pe orbiti. tmpreqtiindu-se care incotro Ei neputAnd si

ia legitura cu semenii lor, au inceput si fie persecutali pentru puterile gi

capacitilile lor ,,nepimAntene". Cei care au supravieluit au invilat sd-qi as-

cundi trisiturile care ii diferenliau de pimAnteni, devenind nigte indivizi

retragi Ei paranoici. Povestea relateazd, mai departe cum reugesc ei sd se

regiseasci generalii mai tArziu...

inca de la prima lor intAlnire, Tim gi Lance au realizatcr au foarte multe

lucruri in comun. De-a lungul lunilor care au urmat, s-au intAlnit deseori ;iau stat de vorbd pdndtdrziu in noapte, plenuind cum si ia legitura cu cei

asemenea lor gi ce sd faci atunci clnd ii vor gisi. Se gAndeau si puni bazele

unui club, ale unei comunitili, fundalii, gcoli sau institut - chiar gi ale unei

migciri culturale, dacd aveau sd fie destui adepli.

Ca si afle cum sd-gi ducd planul la bun sfArqit, Tim s-a inscris intr-una

dintre frdqiile studenle;ti. Lance qi alqi ,,inadapta1i" au fondat o frdlie, precum

cea din frlmulAnimal House (Peripepii la colegiu), care se numeaMu Omicron

Alpha - MOA (rnoa era o pasire uriagd din Noua Zeelandi, incapabili si

zboare, acum dispdrutd).

r3-.art e a ucoricufu i ""rdjitor



c()ia(a hate fic(iunea

Apoi' in octombrie lg6r,Lance a gdsit in cutia pogtari romanul lui RobenA' Heinlein - stranger in a Strange Land (Strdin pe un tdrim necunoscut) - aceastafiind desemnati carrea lunii de clubul de cane science Fiction. A reusit s-ociteasci in luna marrie, fiind cuprins apoi - dupd cum singur a mirturisit - ,,de

un sentiment extraordinar de d6j)-r.'u". Lance i-a dat canea iui rim pe 4 apri-lie, spunandu-i cd regisise in paginile ei multe dintre gandurile si ideile lor.

Romanul relateazd. povestea lui valentine Michaer smith, un pimanteanniscut pe Marte gi singurul supraviequitor al unei expedilii e$uate pe aceastiplaneti' El a crescut, a;adar, printre margieni, un popor strdvechi;i inlelept.CAnd ajunge din nou pe pdmAnt, doudzeci de ani mai tirziu,in urma celei dea doua expedilii, Michael (qi, impreuni cu el, cititorul) are prilejul si cerce-teze cultura;i instituqiile omenirii cu ochii unui striin. Apoi, alaturi de alliadepqi, incearcd si schimbe lumea...

ca si-;i protejeze micuqa comunirare, unde ideile sale incep se prinda ridicini,

Michael infiinleazi Biserica Tuturor Lumilor, invocand p.i*rrl amendament dinconstitulia Statelor unite ale Americii: ,,congresul nu va adopta nicio lege caresi ingrideasci drepturile instituliilor religioase 9i nici libertatea de exprimare...

Pentru ci Marte este o planeti inghelati ;i aride, apa este considerari ceamai preqioasd materie din univers. Iar in povestea noastri, apa pe care o beigi o imparli cu cei din jur capiti sensuri mult mai adanci, devenind sino-nimi cu deruirea de sine. cand oferi api cuiva 9i devii ,,frate de api.., legituracare se incheagi intre cele.doui fiinle esre mult mai puternice decat relatriilede sAnge sau prin alianli. in zi,t de z aprilie 1,962,Lancesi rim s-au hotiratsi dea viali unui nou vis, atrigandu-i ;i pe algii in aceastd misiune nobila.Au dat numele de Atl acesteifrdlii a apei, deoarece

in graiul aztecirorcuvan-tul inseamnd qi"api", dar ;i ,,silaEul strdmo5ilor...

Cam in aceeagi perioadd, editura Marvel Comics a creat personajele debenzi desenate ,,X-Men", un grup de tineri mutangi, inzestrali cu puteri qicapacitili supranaturale, care devin elevii profesorurui charles Xavier Ia,,$coala tinerilor supradotaqi". Ideea este preluatd ;i de tinerii frali-de-api dinanii '60. Tim a devenit profesor gi a rucrat mulli ani in gcolile de statli pri-vate - ca profesor gi consilier. Dar abia pesre patruzeci de ani viziunea lui aprins cu adevirat viald sub forma unei $coli de Vrijitorie online. /

In aceasti perioadi, eroii nogtri au creat o Bisericd a Tuturor Lumilor,care a cunoscut, timp de patru decenii, o dezvoltare uluitoare, dar care, in

l'inal - mdcinati de conflicte interne, disensiuni gi lupte pentru putere -, s-a

destrimat pentnr totdeauna. Soarta ei tragici a spulberat energiile celor care

ar fi dorit si se implice 9i in alte proiecte. Tim a adoptat apoi alte identitili -Otter ;i, mai tArziu, Oberon. Da, eu sunt cel de acolo, cu piliria in formi

cle con tn timpul acestei lungi cdlitorii, am devenit vrijitor.

$i acum sunt directorul $colii Cenugii de Vrijitorie... mi-am implinit ast-

lel destinul.

Scoala Qenuqie de c()rdjitorie

,,$i ce e cu $coala asta Cenu;ie de Vrijitorie?" parcd vd gi aud intre-

bAndu-vd. Ei bine, ca si rdspund la intrebare, trebuie si vi spun o altd po-

veste, cici viala mea este impletiti numai din povegti.

CAnd am inceput sd scriu Manualul de inipiere in arrijitorie, nu md gAn-

deam sd pun gi bazele unei;coli de vrijitorie. Cartea era destinatd si fie unmanual, care sd-i indrume pe cititori spre diverse site-uri 9i gcoli online,

de unde vor putea obtine mai multe informaqii in acest domeniu. Deoa-

rece concepusem manualul in aqa fel incAt si le fie accesibil adolescenlilor

(in special fanilor lui Harry Potter), 9i site-urile pe care urma si le acceseze

cititorii mei trebuiau sd fie la fel de accesibile.

Dar, in timp ce scriam, am descoperit in curAnd ci nu existau site-uri

sau forumuri pe tema vrijitoriei sau a magiei destinate adolescenlilor pi nici

pagini web care si le ofere informalii utile despre tVicca sau religiile p,igine.

PdgAnismul Ei Wicca reprezintd, orienttiri religioase,intimp ce magia qi vrdjitoria

constituie studii Si practlcl independente de orice religie. Era important ca

cititorii mei si inleleagi aceasti diferenli. Pe de alti parte, toare site-urile

serioase Ei Ecolile online care oferi studii de magie sunt destinate numai

adulqilor - cursurile sunt concepute la nivel universitar, iar studenlii trebuie

si aibi peste optsprezece am. in plus, sunt ;i foarte scumpe.

CAnd mI obsedeazi gAndul ci un anurnit lucru nu existi, il transform intr-o

"misiuneimposibila" 9i fac tot ce-mi sti in putinln ca visul si prindi aripi. A;a

s-a intlmplat Ei de aceastd dati. Am recmtat un vrijitor de renume (Steven Day)

gi am creat - impreuni cu cAliva profesori bine pregntili gi devotali trup gi suflet

acestei gtiinle - ,,$coala Cenugie de Vrijitorie" pe site-ul www.GreySchool.com.

r5t4

Qber on $e[[- {fo .''enfr eart Qarlea ucsnicu[ui lrdjitor



Elevii se pot inscrie de la unsprezece ani, iar cursurile sunr concepute la nivelul celor de gimnaziu gi de liceu (de9i avem cursanli de toate vArstele - chiarqi treculi de 70 de ani). Mi-am asumar responsabilitatea de director, iar programa

de invigdmAnt sebazeazd,pe Manualul de inipiere in vrdjitorie. Durata studiiloreste de Eapte ani, la finalul cirora studenlii primesc diploma de calfe vrdjitori.

Anul 2003 l-am dedtcat Manualului de inipiere ln nrdjitorie,iar 2oo4 a fost

anul in care am infiinlat $coala cenugie de vrijitorie. Nici nu am rerminat

bine cu aceste doui proiecte, ci editorul meu mi-a cerut si mai scriu o carte -aga a prins viaqi cea de fali Este evident ci nu am ajuns inci la finalul cilitorieinoastre. Dupi, Ghidwl ucenicului ardjitor, va urma Manualul calfei vr,ijitor,care va trebui insolit de un ghid. Apoi, vor urma un manual (qi un ghid) al

maestrului vrijitor gi unul al profesorului doctor in domeniu. Iar $coalacenugie de Vrijitorie va trebui sd organizeze cursuri universitare pentru cal-

fele vrijitori, care vor si devini maegtri vrijitori, dar qi postuniversirare pen-

tru maeqtrii vrijitori care vor si devini doctori in domeniu.

Iati mdrturisirea unuia dintre studenlii noEtri:

Lumea noastrd peste zece ani... Mai mult de o sutd de eleai vor fi ab-

soloit cursurile $colii Cenu;ii de Vrdjitorie, der.,enind calfe vrdjitori, si

peste o mie de ucenici i;i asteaptd rindul. Talismanele pe care le purtdm

nu mai sunt doar simple ernbleme ale ;co/ii pe care o frecaentdm, ci re-

prezintd simbolul ordinului nostru. Iar acesta nu rnai este doar un sim-

bol de recunod$tere printre frayii ;i surorile noAstre, ci ;i un simbol in

fapa c,iruia se inclinti o lume intreagd - atit cea a ar,ijitorilor, cit si cea

laicd. Suntem respecta;i pi considerapi un izvor de intelEciune;i speranld

pentru comunit,iyile in care tniim. Puterile ne sunt recunoscute in con-

gres, in armatd, tn sabaturi ;i conclaoe, iar pentru infiptuirile noastre

suntent recunoscupi ca o organizapie care militeazd pentru eoolutia lumii.

S racv,,\TruowRuNt" RonnsoN

cred ci un timp voi fi foarte ocupat. Dar vesrea buni este ci sunt insolit de

o companie minunati in aceasti aventuri magicd. $i ca siJ parafrazezpe hobbi-

tul Bilbo Baggins:"Si

dea Domnul sd trdim fericili pana la adanci bdtraneli "

clntr o duc er e

Cdldtorie printre cdrpi

Precwm o carte,

l{u ne poartd peste mtiri ;i pdri nicio fregat,i,

$i niciun cal iute ca aintul

Spre z,iri-ndep,irtate nu poate sd ne poarte

Ca poezia dintr-o carte.

Eutv DrcrrNsoN

Lwmea granite nu are ce-o carte sd le-nldture nu poate,

Si nici taine pentru ele nu existd.

Ea putere le insufla ;i cuointele prind aripi,

Iar cunoayerea tdcerea, ca o pasdre, o strdpunge.

O carte e wn dasc,il ce sfaturi el ipi da

Si inadldturi cum nicdieri nu aei g,isi.

in ale sale slove o lume-ntreagd se ascunde.

S,i de n-ai g,isit ce iyi dore;ti, adaug,i singur, dac,i popi

Er.rz-a.sEtu BaRREttE

ine aqi revenit, dragi prieteni, in lumea minr.rnatd a vrdjitoriei

Cartea pe care am scris-o inaintea acesteia - Cartea wcenicw-

lui vrdjitor-

este doar o introducere in universul vrijitoriei,

t7'drteq ucenicufui lrdjitor



unde v-am prczentatformele gi aspectele ei variate. Am abordat acolotoate subiectele pe care - impreuni cu membrii consiliului cenugiual Vrnjitorilor - le-am considerat temelia celei mai vechi qi mai do-cumentate profesii din lume. Am incercar sA dim viaji ci4ii pe care

ne-am fi dorit s-o avem cAnd am pornit in aceasti cilitorie magici -gi cred ci am reugit. Sper cd o aveli la indemAni, penrru cd voi face

adesea referiri la ea qi nu vreau sd mi repet.Acum, in acest volum, mi voi axa mai mult nu asupra teorii-

lor, aga cum am procedat in manualul precedent, ci asupra exerci-giilor practice menite sd vi ajute si vi perfecqionaqi capacitigilepsihice gi magice prin intermediul instrucliunilor, desenelor qi gra-

ficelor. Aceasti carte este un curs practic, deoarece pune in prac-tici teoriile. Am vrut s-o intitulez curs practic pentru ucenicwlardjitor, dar editorul meu s-a remut ci titlul nu ii va atrage pe ci-titori' aqa cd am optar pentru Ghidul wcenicului ar,ijitor. MembriiConsiliului Cenugiu al Vrljitorilor, pe care r-agi cunoscut deja in

volumul precedent, gi-au adus qi acum contribulia la realizarea aces-tei cirli, iar pe noii colaborarori i-am coptat de la $coala Cenugiede Vrijitorie, unde sunr director.

Multe din materialele prezentate aici constituie programa $coliicenugii de vrnjitorie. Fiecare dintre cele gaispre zece departamenteale gcolii noastre - despre care voi vorbi si in acest volum - are ca

emblemi o anumiti culoare.

Qodut cu[ori[or in artq,or$itoriei

De-a lungul istoriei, au apirut mai multe ,;coli", ordine 9i prac-tici specializarc de magie qi vrdjitorie. Multe dintre acesrea se dis-tingeau prin culori. CAnd elevii gcolilor Flogwarrs sunt acceptagiin clasele Gryffindor (roqu), Ravenclaw (albastru), Hufflepuff (gal-

ben) sau Slytherin (verde), ei desf;qoari activitdli gi primescinvipituri in funcgie de practicile de magie specifice acestui codal culorilor.

Absolvenlii adoptau culorile gcolii respective, devenind VrnjitoriRogii, Vrnjitori Yerzi, Vrdjitori Albi, Vrijitori Negri etc. Vrijitorii

Cenuqii (sau ,,Vrijitorii Curcubeului", cum igi mai spun unii dintre

ci) nu se specializeazd,intr-un anumit domeniu, orizonturile cunoa$terii

lor fiind extrem de extinse. Unele vrijitoare au adoptat Ei ele acest

cod al culorilor, devenind Vrtrjitoare Albe sau Verzi. $i zlnele pot firecunoscute in funclie de culori.

in Stapinwl inelelor al lui J.R.R. Tolkien, fiecare dintre cei cinci

mari vrijitori (cunoscuji in lumea elfilor sub numele de Istari)

clin PdmAntul de Mijloc este identificat tot prin intermediul unei

culori. Dupn ce Gandalf cel Sur l-a distrus pe Balrog, a devenit

Gandalf cel Alb, inlocuindu-l astfel pe Saruman cel Alb, pe care

l-a sedus Lordul tntrrrr.."t Sauron. Un alt vrd,jitor din PimAntul de

Mijloc este Radagast cel Cafeniu, care are o legiturd speciah cu ani-

rnalele. Ceilalqi doi Istari nu sunt niciodati menlionali in trilogie,

dar apar in alte cdrli. Ei se numesc Pallando gi Alatar qi sunt amln-

doi Vrijitori Albaqtri.

Descoperim acest concept gi in lumea universitari, unde culorilerobelor purtate de profesori sunt alese in funcjie de domeniul lor de

activitate. Acest sistem iqi are radacinile in secolele al XIIJea qi al

XIIIJea, cAnd Biserica Romano-Catolicd a infiinqat primele univer-

siuqi. Majoritatea cursurilor erau religioase, iar profesorii qi studenpii

erau clerici. Astfel, uniforma universitard (tichia, roba qi gluga) se

aseamini cu linuta preo[ilor din acea perioadi.

in cadrul consiliului de la Oxfor d din 1.222, Stephen Langton, ar-

hiepiscop de Canterbury, in Anglia, a decretat ca toli preolii din ju-

risdicgia lui sd poarte cappa clawsa (,,peleriniinchisi"), o roba largi

qi

lungi, in stilul modei de atunci. Cum Oxford;i Cambridge se aflau

in arhiepiscopia lui, preotii de la ambele universitiji au fost nevoili

si se supunl decretului. De-a lungul anilor, clericii englezi au adop-

tat alte stiluri, dar profesorii - dintre care rnulli erau vrijitori - au

continuat si poarte cappa clawsa) care a devenit in cele din urmi uni-

formi universitard.

in codul universitar, in funclie de disciplina pe care o predau pro-

fesorii, existi douizeci gi gapte de culori asociate robelor. Iate cAteva

dintre ele:

(-)6eron $e[[' llQrlenfr eart (arte a uce nicufui lrdjitor



$tiinlefe exqcte - ga[ben-auriu

$tiin{ete umqniste - q[b

$raptut - purpuriu

ftedicina - terda

]Qrcica - roz

pofitehnica - portocafiu

frlete pfastice - cafeniu

St ozolta - q[b qslru -inchis

Qratoric - gri- argintiu

{eotogia - stqcojiu

UrmAnd, agadar, exemplul universitar, elevii care trec in anul al

doilea de studiu la $coala Cenugie de Vrijitorie trebuie si opteze pen-

tru una dintre culorile specifice fiecirui departament din cadrul aces-

tei instituqii. Culorile sunr asociare cu domeniul de specializare al

studentilor, fiind, de asemenea, prezente qi pe diploma de calfe vrijitoripe care o vor primi la finalul studiilor. Elevii sunr incurajaqi si poarteo mantie simple, prinsd de umir, in stilul celor pe care le poarrivrajitorii cAnd fac anumire tipuri de vriji, dar Ei alte qinute magice inculorile pe care gi le-au ales. Ei pot, de asemenea, si le foloseascd atuncicAnd se implici in diverse acrivireli magice: aprind lumAniri de o anu-

mit; culoare, practicd cromorerapia, igi aleg hainele 9i bijuteriile infunctie de culoarea respecrivi etc.

Veli observa ci, spre deosebire de culorile despre care am vorbit

in Manwalul de inipiere tn ardjitorie, aici voi aborda inci patru culori,gi vreau sd vi explic de ce fac acest lucru. Iati care sunt cele doui-sprezece culori tradigionale din arta vrijitoriei: acvamarin (asociat cumetafizica sau ,,magia minlii"), albastru (asociat cu puterea de vin-decare), verde (asociat cu griinta plantelor sau fitoterapia), galben (aso-

ciat cu arta divinagiei), roEu (asociat cu alchimia 9i gtiinqele magice),

portocaliu (asociat cu invocarea puterilor magice gi infiptuirea ma-

giei), cafeniu (asociat cu imblAnzirea animalelor), violet (asociat cu

metaf rzica gi cosmo lo gia), transparenf a (aso ciar i cu matematica), alb(asociat cu ritualurile magice), cenugiu (asociat cu legendele gi credinlele

populare) qi negru (asociat cu vrijitoria qi gtiinlele oculte). Am dedicat fiecireia dintre acesre culori cAte un capitol din carte.

Cu toate acestea, existi gi a treisprezecea culoare, despre care uce-

nicii nu indriznesc si vorbeasci. $i anume culoarea roz, ale cirei ca-

racteristici misterioase sunt explorate la nivelul calfelor vrijitori. Dar,dupd multe dezbateri cu membrii gcolii noastre, am hoterAt s-o in-troducem in programr penrru a o integra printre capitolele volumului.In acest context, culoarea roz este asociati cu relaqiile pe care le aveqi

cu alqi oameni.

celelalte trei culori prezente in cursurile noasrre, dar qi in carrea de

faqd, nu sunt culori propriu-zise, ci mai degraba domenii de studiu, pe

care eu le consider extrem de utile, motiv pentru care le gi introduc inacest ghid. Este vorba despre indigo (asociat cu arra vrdjitoriei), argin-tiu (asociat cu $tiinfele naturale) Ei auriu (asociat cu pracricile magice).

Toate acesre culori reprezintd domenii de specializare penrru ele-

vii noqtri, dupi modelul universitar.La fel cum un student se poarespecializa in botanici, un ucenic vrijitor igi poate completa studiile,specializAndu-se in gtiinga plantelor gi devenind Vrijitor Verde.

Qbsar.rra{ii despre sti[

Iati acum cAteva observalii legate de stilul meu de a scrie tn pri-mul rAnd, cAnd mi refer la o persoani importanti din istorie, adaug

imediat dupi numele acesteia anul nagterii qi al mo4ii, ca de exem-

plu: (t+15-1520). Dacd,, persoana respecrivd atrdrt mai aproape de eranoastri, datele vor ri.mAne exact ca acelea de mai sus.

Daci, insi, personalitilile la care fac referire au trdit - sd spunem -in vremea romanilor, atunci voi adauga inipialele e.n. - ca de exemplu

376 e.n,Inigialele sunr sinonime cu AD (anno domini - anulDomnului,in latind, care se referi la era cregine). De asemenea, voi folosi abrevie-

rea i.e.n. (inaintea erei noastre) pentru perioada de dinainte de Hristos,spre deosebire de algi scriirori, care folosesc abrevierea i.H. S-ar putea s;intAlnili aceasri abreviere in multe scrieri gtiinqifice sau pe teme de magie,

de aceea ne-am glndit ci acesre note explicative v-ar putea fi de folos.

Qberon $ef [' tl{a.renfr eart (-.arlea ucenicufu i lrdjitor



IJneori, nu avem data exactd a nagterii sau a mo4ii unei persoane,

motiv pentru care adoptdm anumite abrevieri clasice: ,,c." inseamnd

circa, aproximativ; ,p.g." se referd la perioada de glorie a unei perso-

nalitngi; iar ,,n." gi ,rn." inseamni ,,niscut" ;i ,,mort". in cazul regilor,reginelor, imperagilor ;i papilor, ,,d." indici perioada de domnie.

Pentru cd multe cuvinte din arta magiei provin din limbi mai vechi

ca englez.a (in special, din greaci 9i latinn), voi da o mici definilie clndle voi folosi prima datd: polybedron $n greacri, obiect cu multe laturi).Vi voi atrage atenlia asupra acestor cuvinre, scriindu-le - prima oaricAnd vor apdreain text - cu litere italice.

Iar inapoi de oei veni,Porpile deschise tu le aei gisi.

Dar nu tnpelegi...

Incd nu poli sd inpelegi...

Cw umbrele inaapd sd oorbe5ti

$i luntina s-o asculpi

Prin foc incearcd sd pd5e5ti

$i cu noaptea sd dansezi

Riuri ndaalnice incearcd sd strdbaliPin,i-n m,iri de se reaarsd

Lacrimile-n fulgi de nea obraji-pi

br,izdeazd

Pe cind furtunile le-nfrunyi

Dar nu inpelegi...

Incd nu poli sli intelegi...

Canioanele tu le sudbate

$i-n qte;teri tu te ascunde

,{e[ieru[ clt

,{t o 1r'r dj it or i e i 1in di go;

Agadar, oreli sd devenipi ardjitori?

Vrei s,i afli ale lurnii ;i magiei taineDupd cite in;eleg?

Dar e;ti abia la incepwt de drum,

Iar orizontul e departe.

Tu ardjitor arei sd devii

$i invdpdturile strd,rrecbi arei sd le

stii?

Dar, micule cdutdtor, mulpi au pornit

$i au dir;it pe acest drum

Dar nu inpelegi...

inca nu popi s,i inpelegi...

Nu asculta ce spun menestrelii,

C,ici nu este doar frumwsepe

Este o misiwne ;i un privilegiu

Ce noppile ;i zilele pi le aa bintwi.

A te tnatipa nu pot de sufletul pi-e gol.

Du-te ;i lumea tu o aezi,

Qartea ucenicufu i rrrdjitor 21



In cimitire te strecoard

$i printre monninte mediteazd

Pe virfurile munpilor incearcd sd

ajungi,

Trecind peste mla;tini, cimpuri ;idepertwri

De pe st,inci incearcd sd te-aoinyi,Luind totul de la capdt

Dar nw inpelegi...

Incd nu poli sd inpelegi...

Speranpele de;a.rte.yi par acum

$i cdutdrile zadarnice...

Prezentul 5i aiitorulCa trecutul-nncgur,tt iti par.

Stelele pe cer se-nairt

$i mii de z,oci auzi ln gindgi pentru o clipa tu rc infiebi:

,,Mai trdiesc ori am murit?"

Dar nu inpelegi...

Incd nw popi s,i inpelegi...

$i deodat,i tw o simti

Ca o sdgeatti ce inima-pi sndpunge -Tainele yi se

dezleagd ;i puterea opdtrunzi -

$i porne;ti din nou la drum.

Vii din now la ula mea

Cum ai f,icut demult cindva.

$i-n prag te miriCind poryile pi se deschid.

Dar nu inpelegi...

Incd nu poli s/i inpelegi...

24

Te primesc ca ucenic

Si povapa mi-o asculpi:

Ca ;tiinpa s-o pLltrunzi,

Sufletul yi-l d,iruie;ti.

Ca puterea *o prime5ti,

Onoarea toatd li-o pristrezi,

$i ca rnagia *o inpelegi,Via{a - ei - tri-o h,irazepti.

Dar nu ingelegi...

Incd nu poyi s,i inpelegi...

Pdmintul, Aerul ;i Apa,

Focul 5i Spiritul -Pe toate tu le.ai infruntat

Si de la toate-ai inadyat.

Dar ceaa tot nu intelegi$i sufletul 1i-l chinuiesti.

Lasd-m,i oglinda sa m,i facCa prin ntine sd te vezi

Dar nu inpelegi...

Incd nu poli sd intelegi...

Si astfel taina o descoperi,

Taina ar,ijitorilor:

Magia cind o prind de mAnd,

Sodld pe aeci sii le devin,i.

$i puterea te inu,iluie

Ca o mantie ea te cuprinde.

Vrdjitorule, din clipa asta

Tu numai binele s,i-l sdvir;e;ti.

$i acum intelegi...

In sfir;it, tw intelegi.

ELTzABETH BanRE'ttr

Q6eron $e[[- tf{r",renlrecrt

t. clntroducere

rijitoria este sinonimi cu ingelepciunea. Aqa cum artizana-

tul este megtegugul unui artizan, vrijitoria este me$te$ugul

unui vrijitor.Care

êste

diferenla dintre ingelepciune gi prostie? Rdspunsul e foafte

simplu. Ingelepciunea presupune si vezi tabloul de ansamblu $i sd tegAndegti la consecinlele fiecirui cuvXnt pe care il rosteqti qi ale fiecireifapte pe care o comiti. Prostia presupune si-gi urmireqti numai inte-

resele meschine, ignorAnd urmirile. Un exemplu edificator in acest

sens ni-l oferi politicienii din ziua de astdzi.

Culoarea asociati cu vrijitoria este in general indigo, care se leagd,

de asemenea, de percepgie, imaginaqie, iluzie gi de capacitatea de a vedea

forme gi modele. Nuanqa ultraviolet a indigoului se numegte ,,culoa-

rea magiei", fiind, de asemenea, culoarea robelor purtate de vrijitori -presarate adesea cu stele, cu luni gi cu alte simboluri astrale.

In acest atelier, vom explora perceptiile gi iluziile gi vom analizaci-teva jucirii inteligente, inventate de-a lungul timpului, ca sd intrelegem

cum funcgioneazd, capacitigile noastre vizuale ;i mentale, cu ajutorul

cirora am creat lumea inconjurdtoare. Vegi inviga cum pot fi mani-

pulate percepfiile umane qi cum putem crea iluzii.Dar, inainte de a trece la acest capitol, trebuie si vi creali jurnalul

magic, in care va trebui si notali diverse lucruri extrem de importante.

Sarcina predarii acestei prime leclii vitale ii revine profesorului de la

$coala Cenugie de Vrdjitorie, Susan Pesznecker ,,Moonwriter", deca-

nul catedrei de Cosmologie 9i Metafizici.

z. Surna[u[ magic

qutor: Susqn pesznecker,,fioonu'riter" lindigoy

Istoria jurnalulwiUnele dintre primele manuscrise - qi poate chiar primele jurnale -

au fost concepute pe suluri de pergament, de papirus sau de hlrtie,materiale care se foloseau pe-atunci pentru scris.

(-,qrte a ucen icufu i lr{jitor



Pergamentul se confecqio neazd. dinpiele de vilel, de oaie sau de capri,pe cAnd papirusul era obginut din tulpina plantei de papirus. A fostfolosit pentru prima dati in Egiptul anric in jurul anului 3oo0 i.e.n.,iar prin anul 1000 i.e.n. locuitorii din Asia de vesr au inceput si cum-pere papirus de la egipteni care folosiseri pani arunci numai tablitedin lut. Au descoperit insi ci papirusul era mult mai ugor tle folosit.

Ca si-l confeclioneze, oamenii tdiau, pe lungime, tulpinele plan-telor gi le lisau sd se inmoaie in apa plni incepeau sd putrezeasci. Lea$ezau apoi unele peste altele, risfirate, 9i le zdrobeau, inci ude, pAnile netezeau qi deveneau o foaie platl precum cea de hArtie.

Sulwrile ;i cdrpileSulurile au fost folosite de civilizatiile strevechi cu mult inainte

de secolul I, cnnd s-au inventat primele cirqi. Plantele de papirus carecre$teau in Egipt erau folosite cu precidere pentru confectionarea su-

lurilor. Maitirziu, oamenii au incepur sI taie plantele de

papirus sub formi de foi.Codexul (carte in latini) esre un manuscris

care dateazd, din Evul Mediu. Inventarea co-

dexului a reprezentat un progres, deoarece -

Itcute - de la o lecqie la alta 9i de la un an la altul. Veqi putea sI vd

rrotrrli lucrurile pe care le-a1i descoperit, ritualurile la care aqi partici-

[):rt sau sirbitorile pe care le-a1i petrecut, dar gi opiniile profesorilor

voStri. Vegi putea imortaliza astfel momentele importante din dru-

rnul vostru spre lumea magici a vrljitoriei.

Pe scurt, jurnalul - impreuni cu cAteva instrumente utile - vI va

.rjuta si invilaji. $i si progresaqi.

De dragwl pldceriitn."r.a1i si faceqi un sul Avegi nevoie de o bucate de hArtie, o pan-

slici lungi de douizeci de centimetri qi o linguri din lemn sau un diblu

g.or. irrfiq.rraqi hArtia pe diblu, apoi legali-o strXns cu panglica Lisali-o

.rpa o siptimAni, pe urml desfaceii panglica ;i scoategi diblul Veli avea

.rstfel un sul de hirtie pe care veli putea si scriegi vrijile, sI desenali

hirqi secrete sau si notagi fazele lunii.

flurna[u[ mq7ic

Cwm sd alegepi un jurnal magic

Ca ucenic vrijitor, unul dintre cele mai importante

lucruri pe care trebuie si le faceqi este si lineqi un jurnal

magic. De ce este el atAt de important?

o NotAndu-vi capacit5gile 9i abilitigile nou-dobAndite, vegi putea

sd vi analizali progresele.

r Vrijile, ritualurile qi alte proiecte descrise cu lux de aminuntein jurnal vi vor ajuta sd vi le amintiqi mereu ;i si le folosili

ori de cAte ori avegi nevoie.

o Consemnarea in jurnal a datelor, a fazelor lunii, a informa-

qiilor meteorologice etc. vi va ajuta si corelaqi aptitudinile

voastre cu anumite fenomene magice sau naturale.

o Disciplina joaciun rol extrem de important in arta vrijito-

riei. A jine un jurnal presupune impunerea unei autodisci-

pline, acesta fiind un motiv suficient pentru a vi indemna

si treceli la treabi.

Cqrteq uccnicu[ui lrdjitor

ale paginii uqura lecrura

spre deosebire de suluri - putea fi deschis la

orice pagini. in pl.rs, urhzareaambelor pirligi scrisul. Codexul inlesnea, de asemenea ) aran-

jarea documentelor intr-o biblioreci, pentru ci putea fi agezat pe raf-turi in pozigie verticale.

Istoria atesti faptul ci - odati cu aparigia materialelor de scris -oamenii au inceput si tind jurnale. Acestea au jucat un rol extrem deimportant in expediqii. cand coribiile porneau in larg, jurnalul debord devenea cel mai pregios obiect, iar cel in grija ciruia se afla se

bucura de un respect aparre, dupd cel acordat cipitanului. Aceste jur-nale ofereau detalii despre cdlitorie, care mai tirziu aveau si fie eva-

luate de monarhi;i oameni de gtiingn. Fird un jurnal de bord, importanqaunei cilitorii s-ar fi diminuat considerabil.

La fel cum jurnalele de bord consemnau aventurile exploratori-lor, jurnalul vostru magic trebuie si inregistre ze caldtoriavoastrd ca

ucenici vrdjitori. cu ajutorul lui, veqi putea si vi analizagiprogresele

Qberon $cff - {I{r'enhecrl



Ce jwrnal ar tebwi sti alegepi

- _In primul gi-n primul rnnd, trebuie sd alegegi un jurnal pe care si_l

folosili cu ugurinli qi in acelagi timp si v; fala plac"r". lrt.rtgi ,r..rri.ivrdjitori aleg modele tradigionale - agende cu iagini albe sau iirri"r".Unii preferi mapele cu foi, penrru .; l. p.r*ii ,l

"d",rg"qi sd_qi rea_

ranjeze colile.

Jurnalultrebuie

si fie destul de mare pentru a-r putea forosi cuuguringi, dar destul de mic penrm a purea inira intr-un *.rr. sau inrr_ogeanti' Poate si aibe cope4ile tari sau moi; cele cu copergile rari sunrmai rezistente.

, E uEor si gdsili astdzi jurnare cu elemente decorative. putegi sd vi-lalegeli in funclie de aria inrereselor magice, de numele vosrru magic,de un animal fantastic sau de ,rr, ,or.ri etc. puteli alege, de aseme_nea' o culoare care si vi oglindeascd interesul pentru .,1

"rrrr-itdo-

meniu din universul vrdjitoriei, cum ar fi, de exemplu, culoarea verde,dacd' vdr simlili atraqi de lumea planteror, sau negru, daci suntegi fas-cinagi

de gtiinlele oculte. Daci sunreri ambigiogili aveli siml artistic,puteli siJ decoragi dupi bunul vostru plac.ucenicii vrdjitori, adepqi ai tehnologiei moderne, por transforma

un computer sau un_laptop intr_un jurnal magic, noiAnd.r_gi insem_nirile in format word. Daci folosiji un compurer, vi sfituiesc si avelimereu cu voi o agendi micd in care si vi puteli scriegi ideile atunciclnd nu vi afla1i in fatra calculatorului.

Ce formwle magice alegepi cd mottopentru jwrnalul oostru

Unii vrnjitori sdvargesc anumite rituaruri ca si-qi ocroreasce jur-nalul de duhuri rele. sau scriu formure magice pe prima pagini alui. cu ajutorul ritualurilor gi al formuleror magice, j.rr.r"lrrl i.rrir"un izvor de ?ngelepciune, o cdrduzd,'i un obiecJde meditalie. t"ta oformuld magici:

Cuvintele mi le pdzeSte

$i asupra lor vegheazd,

Ca s,i fie-n sigwranld

In acest loc binecuv,intat.

Unde trebuie sd lineli jurnalwl

.f urnalul magic este un obiect personal Ei intim. Nimeni nu tre-

lrrrie si-l citeasci firi permisiunea voastri. Unii vrdjitori cred cd ni-

ttrcni n-ar trebui si citeasci jurnalul magic al altei persoane, pentrut :l ii diminueazd, prfierea.

Clnd nul folosiqi, pistragi-l intr-un loc sigur ca si nu cadi pe mAini

profane Poate ci ar fi bine seJ inveliqi intr-o pAnzi care si corespundi, trlorii obiectului vostm de studiu (vezi introducerea legati de aso-

..'icrea culorilor). Puneli-l pe un raft, intr-un sertar sau in cutia lui

Cum sd fotosif i jurna[u[

Ce ar trebwi sti scriepi ln el

Rispunsul este simplu: scrieqi ce vreli Ei orice vi se pare relevanr

din ciletoria voastri ca ucenici vrijitori Fiecare insemnare trebuie

s;i congind:o Data

o Orao Starea vremiio Locul (de unde scriegi sau unde a avut loc ritualul, vrala ori

evenimentul?)

. Tema sau ideea principali

Putefi si notagi ;i alte lucruri in funcqie de interesele voastre:

o Faza lunii sau pozigiazodiacall, a planetelor

o Aspecte legate de studiile voastre magice

. Evenimente din viaga voastrd legate de familie, prieteni,

munci, gcoali sau cilitorii etc.

o Evenimente din lumea profani. Vise qi gAnduri legate de aceste evenimente

. Sentimentele, stdrile sufletegti sau opiniile referitoare la un

anumit subiect

r Citatele preferateo Poezii, povegti, desene, he4i, grafice sau alte lucrrri artisticeo Lucrdri magice - ritualuri, vrIji, talismane sau alfabete

(lartea ucenicufui lrdjitorz8

Qb er on $c[f - t(alenheart



o Ci4i gi filme despre magie sau ahe surse educarive. Obiective sau planuri de viitoro Pe parcurs, vi sfituiesc si vi gAndigi la aceste intrebari gi se

notali rdspunsurile in jurnal:o Vedeti vreo legiturd intre evenimentele din naruri (starea

vremii, fazele lunii, zile 9i nop1i, anorimpuri etc.) gi univer-

sul vostru launtric?o V-ati perfecqionat in vreun fel cunoqtingele in arta vrijitoriei?o Vi se pare cd viaqa voastrd emopionali sau spirituali a evo-

luat?

unii vrijitori igi stabilesc anumire repere - solstigiile, echinocaiile,

inceputul sau sfArgitul lunii etc. - 9i atunci igi revizuiesc insemnirile.Acest lucru ii ajuti si-gi analizeze progresele gi sn-gi evalueze viagade vrijitori.

Puteli, de asemenea, sd desenatri in jurnal - graficele, desenele, he4ile

;i alte ilustralii sunt o parre complementari a insemndrilor.

Cdnd ar trebui sti scriepi in jwrnalLa inceput, incercaqi si scrieqi in fiecare zi Acest lucru vd va im-

pune o rutini gi o disciplini, aspecre exrrem de importante in viaqa

unui ucenic vrijitor. Dupi ce veli cdpita mai multe experienqi, veqi

scrie doar cAnd veli simqi nevoia.

Va trebui si consemnagi in jurnalul vostru orice eveniment impor-tant pe care l-a1i trrit ca vrrjitori - parriciparea la un ritual de vrijitoriesau dobAndirea unui nou talent magic.

$u6rd:vi1i jurna[u[ intr - o pa[etd coloristicd

Cerneluri, stilouri ;i materiale de arbiaareunii vrnjitori preferi sd foloseasci pixurile in locul stilourilor sau

al cariocilor atunci cAnd scriu in jurnalele lor, pentru ci nu curg si

nu piteazd,hArtia. Aljii preferd cariocile. tr,"*b"1.

cazuri,p.rt"gi girimateriale de calitate, care sI rreaci testul timpului.

Avantajul cariocilor il reprezintd varietarea culorilor, lucru care ne

permite si ne alegem nuanla doriti in functrie de un anumit domeniu

,lirr lumea vrijitoriei. (De exemplu, un descAnrec pentru vindeca-

','.rbolilor poate fi scris cu albastru, iar re[eta unei pogiuni magice

prrrte fi scrisi cu verde.) Cariocile pot avea, de asemenea, nuante

rrr.'t,rlizate gi strdlucitoare. Cele metalizate sunt mai durabile. Cele

str.ilucitoare sunt impresionante, dar efectul se pierde odati cu fre-t.rrca paginilor.

Vir sfdtuiesc sI nu folosili creionul, pentru cI insemnirile se gterg

r.'pc.le.

Unii vrijitori igi scriu insemnirile importante cu un pix special.

lrrr, de exemplu, imi notez lucrurile pe care le consider extrem de im-

l)ortante cu un stilou cu penija din argint.

Altii preferi si foloseascd pana de scris cireia ii inmoaie peniqa int':ilirnari. Poate fi distractiv, cu atAt mai mult cu cAt ne aminteste de

vrijitorii din vechime. $i totuqi, dacl adoptali acest stil de a scrie, va tre-

bui s-o faceqi intr-un loc sigur, unde nu existi pericolul si virsagi celimara.(lcrnelurile folosite pentru pana de scris sunt imposibil de gters. Ve{gasi regeta unei cerneli magice in capitolul 9 dedicat Alchimiei.

CaligrafiaVrnjitorii inzestragi cu simg arristic pot folosi creioane sau pixuri

colorate ca si-qi infrumuseleze paginile, creind jurnale cu aspecr me-

clieval, realizat prin anluminuri. Sau pot sd-gi decoreze filele jurnalu-

lui cu ajutorul caligrafiei. Caligrafia (termen compus in greaci din douicuvinte - ,,frumusege" + ,,scris") reprezintd arta scrisului decorativ.

Un stil special de a caligrafia este socotir un adevirat talent.

GatigrafieCaligrafia este o arti. Cum comunicarea prin cuvinte scrise de mind

devine o raritate, caligrafiaa devenir"prttrlnl

evenimenrelor gi al oca-

ziilor speciale, cum ar fi, spre exemplu, invitaliile de nunti.Putegi cumpira cirli care si vi inveqe noliunile de bazd ale cali-

grafiei sau ale artei anluminurilor. Le puteli invlla, de asemenea, gi

de pe internet. Daci aveli norocul si cunoagrefi pe cineva din cadrul

Societnlii Anacronismului Creator, putegi apela la ajutorul unui pro-fesor de caligrafie.

Qb er on $e[[- tl{rlenhecrt (-.artea ucan icufu i rrdjitor



Cwm sd puneli in practicd ce ali tnodpatIati cAteva proiecte pe care le putegi pune in aplicare penrru a vi

perfecjiona capacitigile magice:o Scrieli clte o insemnare din jurnal folosind o anumiti culoare

sau un anumit tip de cernealio Apelati la ajutorul unui profesor de caligrafie sau cumpiragi

o carte despre caligrafie de la un magazin de papetirieExersagi literele plni reugigi si le scrieqi corect Adoptagi apoiacest stil ,,decorativ" clnd scrieqi in jurnal

o Folosili tehnica anluminurilor gi/sau caligrafia ca si scriegi o

felicitare pentnr un prieten sau pentm un membru al familiei

S. Cqpacitqtec de q con$tientiza, -'c.pc"na,juf rrrdjit ori[or

qutor: Sesse (Wotf (Hqrdin lorgintiu;

Pentru un vrijitor, fiecare moment este decisiv gi toate acliunile sale

sunt consecinqa unei decizii deliberate. Nu suntem victimele proprieinechibzuinge, de aceea nu ne pllngem niciodati de ce ni se intAmple.

Prin aceastd caracterisrici ne distingem de oamenii obi;nuiqi - nu doar

prin capacitigile noastre supranaturale, prin modul in care ne imbrdcimsau glndim. De fapt, rrisitura definitorie a unui vrijitor esre capacira-

tea de a conqtientiza. Aptitudinile noasrre magice ne ajutd doar cAnd sun-

tem pe deplin congtienli de potengialul nostru uluiror, dar 9i de limitele

noastre, de situagia gi de contexrul prezent, de intengiile congtiente $i deenergiile magice ale altor indivizi... de efectele intenqionate gi nein-

tengionate ale vrijilor, rugiciunilor gi acliunilor noastre.

Natura ne-a tnzestrat cu o capacitate uluitoare - aceea de a glndi

9i de a inqelege, dar vrijitorii trebuie si-qi perfecgioneze;i un instinctprimar, care este prezent nu doar in mintea, ci qi in trupul nostru,facAnd parte din structura noasrrd genetici - un instinct care i-a ajwtat pe strdmo;ii nogtri sI supraviequiascd gi si evolueze. il observem

in vigilenla unei pisici carevineazi o pasire sau un qoarece, aga cuma liclrit cAndva in privirea unui tigru preistoric cu dinqi ca sabia.

Aceasti trisituri se manifesti atunci cAnd ne aflim intr-o situagie pe-

r ir rrkrmi, cind scena care ni se deruleazi prin faga ochilor devine dintr-odate

lo.rrte clari, cAnd suntem con$tienli de fiecare m$care Ei sunet ;i putem

, lrier si anticipim ce se va intAmpla mai departe. Acest proces apare firai r r r plicarea vreunui comentariu sau a unui glnd abstract - se manifesti cu

.r, t't'a;i rapiditate cu care sirim in picioare in clipa in care auzimun guie-

r,rt la picioare, deqi cuvAntul ,$2{p€" nici nu ne-a trecut prin minte.Adepqii religiei budiste numesc acest instinct prezenld de spirit -

, ,rp:rcitatea de a fi congtient de momentul prezent. Vrijitorii gi rizboi-

rricii spirituali imbinn aceasti prezen:',lde spirit cu acliunile delibe-

r'.rtc ;i consecinqele intengionate pentru a influenla evenimentele gi

l)cntru a remodela lumea in mod con$tient. Numai indivizii perfect

.'ongtiengi pot lua deciziile corecte... iar in cazul vrijitorilor, fiecare

.rc1iune, mici sau mare, este consecinqa unei hotirAri congtiente.

Degi cu togii ne nagtem cu aceasti capacitate de a congtie ntiza, ma-

ir r ritatea oamenilor nu-gi perfec tioneazl, aptitudinile native, preferXnd

sri le ignore pentru a nu-gi asuma anumite responsabilitiqi. Vrijitorii, pe

,lc altd parte, gi le asumd gi igi petrec intreaga viagi, perfecgionlndu-gi -prin practici indelungati - talentele native gi capacitatea de care vor-

bcam. Ca si inveqe si meargl, un copil exerseazl de nenumlrate ori

pasii inainte de a porni la drum.

Cei mai rapizi atleli sunt cei care muncesc din greu, oameni care

iqi depfuesc limitele Ei iqi imbunitlgesc inzestririle naturale, exersAnd

in fiecare zi. $i vrijitorii trebuie sd-gi perfecqLoneze firi preget capa-

citatea de conqtientizare.

ince.cagi gi voi aceste exercitrii cAt se poate de simple:

o Fiti mereu atenti de unde risare gi unde apune soarele, chiardacd vI aflaqi intr-un oraE striin sau cerul este acoperit de

nori Observali, de asemenea, daci luna este descrescdtoare,

crescitoare sau plini tncercaqi sd sesizagi direclia in care curge

o api, qinAnd seama de locul in care vd afla1i, dar ;i de cel

mai apropiat golfuleq Observagi direcgia in care bate vln-

tul, chiar daci adierea lui abia vd mAnglie obrajiio Natura este locul ideal unde vi putegi perfecgiona aceasti ca-

pacitate - chiar daci vd aflagi in gridina din spatele casei sau

intr-un parc - dar nu este singurul loc. Fiti mereu cu ochii-n

Q6eron jeff - tl{rlenheort far tea ucenicu[ui rrrdjitor



patru gi observagi ror ce vi inconjoare, indiferent dacd vd,

plimbagi sau sunteli la;coaleAtenjia este un har nativ pe care trebuie sil folosim la maxim.Cind mergeti pe trotuar, incercali si identifica{ plantele care

cresc pe margine Observagi modelele create in cimentul crdpat

Ei florile de pdpndie care se ivesc printre ele Acordaqi atenqie

zgomotelor diferite pe care le fac maginile care trec dintr-oparte in alta, de;i vi se par nepldcute Luagi seama gi bucuragi-viin acelagi timp de cAntecele pdsirilor, chiar daci sunteli pringiintr-o discugie

Incercagi si vi perfeclionali percepliile senzoriale Putegi, de

exemplu, si vd legati la ochi ;i si incercagi si gdsigi un prieren,

ghidnndu-va doar dupi zgomotele pe care le face sau sd gisigi

o portocali dupi miros. Un alt exerciliu presupune si gustali,

cu ochii inchigi, diverse mlncdruri sau produse alimentaregi sd le identificagi. Nu este atAt de ugor precum vi imaginaqi.

Oriunde vi aflaqi, incercagi si gisiqi plante comestibile qi sursede api potabile Fili cu ochii-n parru ca sa descoperiji oriceposibih ameninpare - de la traficul periculos la linii de inaltitensiune cdztfie la pimAnt, oamenii imbufnali gi gata de

cearti, porliuni inghegate, pe care pogi oricAnd si aluneci,

sau locuri primejdioase.

Daci mai cunoaEteli persoane dornice si-gi perfecl joneze ca-

pacitiqile native, pureti sI vi implicagi cu togii intr-un joc

care si vi testeze aptitudinile. Rugalil pe un prieten si treaciprin cameri cAnd nimeni nu se agteapti, apoi intrebapi-i pe

ceilalqi ce au observat Cine a trecut prin cameri, cu ce eraimbricati gi ce-a ficut persoana respectivn? linea ceva inmlni? Cum au reaclionat sau interaclionat ceilalgi? $i-a trddat

cumva intengiile sau scopul?

Priviti-i cu atentie pe oamenii din jurul vosrru Ce vi trans-

mite limbajul trupului? Este diferit de expresia de pe chipullor? Jinlnd seama de hainele, coafura gi linuta lor, cumcredeqi ci vor sd-i percepem? $i cum ii percepegi? tqi reprimasau igi proiecteazi energiile? Daci le proiecteazd, careeste efec-

tul pe care vor sdl creeze) spre ce le direcgioneazd gi ce vor

si schimbe sau si realizeze? Oamenii sunt con$tienli de pre-

zenga celorlalli 9i cum interaclioneaz|tuniicu allii? tncercagi

sil identificaji pe cel sau pe cei care inspiri teaml ori dragoste

Incercali sn simqigi prezen+aenergiilor qi a entitiqilor nevezute,

care siligluiesc intr-un anumit loc in momentul in care

incepegi si captali aceste fo4e, vI implicagi intr-un joc ca acela

cu ,,Apa gi focul". Cu clt vi apropiali mai mult de aceste pu-teri nevlzute, cu atAt prezen+a spiritului devine mai intensd,

provoclndu-vi fiori ;i fiind cu neputinpl de ignorat. Apoi,

clnd trecegi pe lAngn el, intr-o alti direcgie , senzalia dispare.

Invigagi din greutilile pe care destinul vi le presari in cale

invagaji ce inseamnd deruirea de sine Ei luptagi mereu sub

stindardul binelui

Identificali lucrurile care vi conferi senzaliade confort, dar

gi disconfon Nu uitali cI - pentru un vrdjitor - confortul

este cel mai mare duqman Ca si putem doblndi puterea

magici, trebuie si urcim pante abrupte

Ei si deschidem ugi in spatele cdrora

se ascund secrete pe care ne temem { vr..*)rt

si le dezleglm. ,,,''":::

n .,;j ,'t::--;

Analizali gradul de influenqd pe

care il exercitaii asupra.oame- 'ff"".

jtq$tdinilor ;i asupra mediului

{ilnconjuritor Ce impact au i'' \*ffi, fj,fiasupra oamenilor ." ;r;; il \ -" j;;ffi, , ,ivenitiin contact atitudinea, :'." , I.\,. . l:;1\$*w:.',, "{ .,sr.:<i.4 l.11;...1

exemplul, atentia, disprequl, ,'{ .]i\'l " 1,. \:

o

ideile si acliunile voastre? : t.ml;,'i't ' :,:

Sunteli mai bine informati I "fflf?:'

sau inspirali decAt semenii t.,]r[iau inspirali declt semenii ri

."-,..j:-{tr , ':"' a;'t':-;

voqtri? Cum influengeazd. 'r r r t.- Mama Nalurd, sursa inepuizabild a cunoa-strlul vostnr oe vrala - rn

mod direct sa' indirect -pterii^si a

7a{ei'ne aa inttnde intotdeauna

formele vii ale Geei - pdrnar,- "J',iri"i 'l,l r',:: :;:,':,' ] ]ii -;,

tul, apa qi aerul? Le influen- sd ascuhdm.

peazd in bine sau in riu? Desen realizat de Jlssr' $(l'orr HanolN

34 Qberon $e[[- tQalenhearl ('.artea ucen icu[u i vrdjitor



Schimbaqi-vd adesea percepgiile qi acliunile pentru binele

lumii 9i al semenilor vogtri

Concentrali-vi cu atenfie asupra obiectivelor voastre gi vedepi

ce se intAmpla Vi se pare cS,lucrurile pentru care v-a1i rugat

qi pe care vi le dorigi cu ardoare devin realitate? Credegi cianumigi prieteni sau anumite idei, conversatii, activitlji, emi-

siuni de televiziune sau obiceiuri personale vi distrag atenlia9i vn impiedici sd vi ducegi intenliile la bun sfArgit?

La sflrgitul fiecirei zlle,incercagi si vI amintigi detaliile tu-

turor evenimentelor Ei lucrurilor care vi s-au intAmplatinziua

respectivi gi notapi-le in jurnal aleturi de reaqiile gi sentimen-

tele voastre Consemnali nu doar aspectele pe care le-aqi

observat, ci gi modul in care agi reacqionat ;i efectele sau con-

secinlele care au rezultat

4. cperceptii qi i[uzii

autor: Obaron lcenuqiu;

Aga cum am explicat in Manualul de inipiere in vrdjitorie, magia viinvagl sI vedeli lucruri inaccesibile altora. O modalitate prin care

vrijitorii realizeazi acest lucru qi pe care au perfecgionat-o de-a lun-

gul timpului o reprezint| afia iluziilor optice.

Multe iluzii se bazeaz6,pe perspectiud (,,privire inliuntru"), unde min-

tea umani coreleazl, automat mirimea cu distanga, astfel incAt - dacd

un obiect pare mai mic decAt altul - noi il percepem ca fiind mai de-

parte. $i daci pare si fie mai depane, ne agteptdm si fie mai mic. Acest

fenomen ni se pare astdzi atit de firesc, incAt pare greu de crezvt cI pic-

torii au folosit tehnica perspectivei de-abia in perioada Renaqterii. tn

arta medievale, figurile infaqigate in depirtare aveau aceeagi mlrime pre-

cum cele prezentate in prim-plan, aga cum gtim cI sunt in realitate. Daci

il rugagi pe un prieten si stea la o anumiti distanqi de voi 9i apoi inchideli

un ochi 9i intindeqi o mAnI, veli avea impresia cd il puteli cuprinde intre

degetul mare gi cel arititor. $tim insi ci este vorba doar de o iluzie qi -

o

pentru ci mintea noastre com-

penseazi ace$ lucru - ii percepem

mirimea corecti. Aga l-ar fi infe-qigat artiqtii medievali.

Iatd un tablou amuzant reali-

zatin 754 de \X/illiam Hogarth,

care a vrut astfel si le atragi aten-

lia oamenilor asupra importantrei

perspectivei, invdllndu-i cum s-o

foloseascd in picturi. ,,Cel care

face un desen feri si cunoasci teh-

nica perspectivei va comite absur-

ditdgile din acest frontispiciu."

Regizorul Peter Jackson a fo-losit acelagi principiu al perspectivei cAnd a realizat Saipinul inelelor -:l creat unghiuri pentm camera de luat vederi, bazXndu-se pe ,,perspec-

tiva forqatd" in aga fel incAt hobijii par mai mici decAt sunt actorii inrealitate. El i-a plasat pe Frodo sau pe Bilbo putin mai departe fagicle Gandalf sau Aragorn, feclndu-i astfel sd pari mai mici. Pentru ca

iluzia si fie perfecti, Jackson a consrruit pentru hobili un decor multmai mare in comparaqie cu ei.

Un alt exemplu il constituie ,,iluzialunii" - una dintre cele mai cu-

noscute iluzii optice. Cnnd se afle

la orizont, luna plini pare multmai mare decAt atunci cAnd este sus

pe cer. Cu toate acestea, luna - care

se aflA la o distantri de 383.023 de

kilometri de pdmAnt - pdstreazd

intotdeauna acelaqi unghi cAnd este

pe cer. Pare mai mare la orizontdeoarece mintea umand percepe

orizontul ca fiind mai departe

decAt cerul de deasupra noastrd.

Desenul aliturat, intitulat,,T erra

Subterranea", realizat de Roger

Shephard, este o iluzie care se

(-.art ea ucen icu[u i .'rrdjitor:6 Qberon $eff -({r."enheart 17



bazeazd pe tehnica perspectivei false. Care personaj este mai mare -micuqul care aleargd.speriat in prim-plan sau uria;ul care il urmiregte?

De fapt, cei doi sunt identici din toate punctele de vedere - inclusiv

ca mirime.

O alta formi de iluzie optici sebazeazi pe ambiguitare (,,cu doui

tiiguri" - cevace are doui sau mai multe inlelesuri).

atenlie Ce vedeqi? Distingegi chipul mamei, al tatilui Ei al fii-

cei? Dar desenul din dreapta ce infaii;eaze - o lebeda sau o veverili?

tn celebrul exemplu din dreapta, efectul este creat prin

inversarea imaginii din fundal cu cea din prim-plan, infuncgie de imaginea pe care o priviqi - cea albe sau cea

neagri. Puteqi vedea in acelaqi timp gi vasul, ;i chipu-

rile umane?

pr>sibill. Existd nenumlrate variante ale

,rcestui desen, cum ar fi elefantul lui Roger

Shepard, intitulat ,,Dilema elefantului cu

n picioare". CAte picioare are elefantul?

Putegi vedea qi alte desene de acest

gcn - unele chiar in culori - pe site-ul:

ltttp: / / members.lycos.nl/ amazingart

rpasdrea cqre te vrmd,re.;ta.

Existi un alt efect al iluziilor optice, cu multiple utiliziri. Se ba-

'r.etzd.pe proiectarea unui obiect 3D pe o suprafagi concavi spre de-

osebire de proiectarea normah, convexl, a obiectelor reale. Pentru

t'i ne agteptlm ca obiectele reale si fie convexe, imaginile ne pdcilesc

cr.r uqurinqi. Aceste iluzii optice sunt foarte vechi - le-am vizut in pic-

ttrrile murale din Franla realizate de oamenii de Cro-Magnon cu 20000

rle ani in urmi. tn grot"l" lungi, animalele pictate plreau sd se indrepte

spre ieqirea din pegteri ca sd renasci. Unele erau pictate pe suprafege

plate; altele pe suprafege rotunjite qi bombate, create natural pe pere-

tele de stAncI. Dar cele mai uluitoare erau pictate in adAnciturile din

piatri - iar cAnd treceai pe llngd ele, lumina de la lempile cu ulei se

rasfrAngea asupra lor, trezindu-le parcl la viaqi.

Aceasti tehnicd se folose;te astdziin crearea migtilor concave, pic-

tate pe dinluntru in a;a fel incit par convexe. tnremate ca nigte portrete

obignuite, ele par si te urmireasci pretutindeni

prin camerd intr-un mod insplimAntitor.Am creat gi eu un model, pe care il puteli

face qi voi la rlndul vostru, dupi ce ilcopiaqi pe o hArtie mai rezistentd. L-am

numit,,Pasirea care teurmireqte". tnainte

cle a incepe si decupali, folosili un cutit

de bucltdrie 9i o rigle pentru a marca locul Lipipi

apoi pasirea cu aracet

Dupi ce a1i asamblat-o, a$ezali-o pe un raft

la nivelul ochilor,lnchideqi un ochi 9i plimbaqi-vi

(-.arte a ucen icufu i lrdjitor

Ce reprezinti desenul de deasupra?

Aceste imagini par complet diferite daci le

intorci. Ati avea incredere in barbatul din desenul

din dreapta?

Desenele vd joaci feste. Apoi, existi imagini care par

Ittrldestul de reale pe hArtie, dar nu pot

si existe in realitate. Iati cAteva exem-

ple Primul gi cel mai cunoscut este

,,Enigma lui Schuster" sau furca im-

38

) .T,T:::;fl'i:il:i::T::::fr:$:'J; * 14lCffi#:";:i'J::*'ffilT;:TH"',,: [ ,1

((care priviii desenul. Ele se mai numesc gi ima- r I i

ginimetamorfi.ce.ChipuldinstAnga,realizatde \ )G.H. Fisher, este un exemplu clasic. Priviqi cu \/

Qberon $e[[-tl{r'cnh aart 39



prinfaga ei Vi se vapd,rea ci igi va intoarce capul dupd voi gi vi va

urmiri peste tot cu privirea. Iluzia dispare insd cAnd o priviqi cu ambii

ochi. Imi puteti spune de ce?

Apropo, impresia este ;i mai puternicd dacd puneli pasirea intr-ovazd, de sticli sau intr-un acvariu rotund.

5. Qbiecte optice de anima[le

La inceputul secolului al XIX-lea, clqiva inventatori Ei oameni de

gtiinli au descoperit ci o serie de imagini statice pot crea efectul unei

imagini in migcare. Acest lucru se intAmpla deoarece creierul nostru

refine un timp imaginile pe care le vedem ca si nu ne cufundim inintuneric de fiecare datd cAnd clipim.

Procesul este cunoscut sub numele de fenomenwl phi sau,,persis-

tenga imaginilor". Observat ;i analizat pentru prima oari in 1820 dePeter Mark Roget, fenomenul se referi ia perioada de timp in care

retina (ecranul de proiecgie, sensibil la lurninl, din spatele ochilor)

re[ine o imagine. Daci vedem o lumini aprinzAndu-se gi stingAndu-se

la fiecare zecime de secundi sau mai putin, o percepem ca arzindincon-

tinuu. Fiecare scAnteiere de lumini persisti pe retinl cel pulin o ze-

cime de secunde. Din cauza acestei persistenle, nu ne dim seama cAnd

se stinge lumina gi se aprinde alta. O percepem, in schimb, ca pe o

lumind continui.

Fenomenul stilabaza tuturor filmelor si desenelor animate. Ne

sunt prezentate o serie de imagini cu o vitezi de cel pulin zece ima-gini pe secundi, cu o pauzi intre ele pentru ca acestea sa nu intre una

intr-alta. Creierul face apoi o legituri intre cele doui imagini, care -deqi statice - par acum in mi;care. (V-agi uitat vreodati cu atenlie la

un film ca sd vedeli toate imaginile individuale? Este nevoie de 24 de

cadre de film pe secundi pentru a convinge ochiul uman cI ceva se

migci pe un ecran de proieciie.)

Denumirile obiectelor optice de animalie, bazate pe acest fenomen,

provin din greacl qi au sufixul trop, care inseamni,,a se risuci" sau

scop -,.a privi".

Taumatropwlin 1,824, fizicianul englezJohn Ayrton Paris a inventat un dispo-

zitiv simplu ca si le demonstreze fenomenul phi membrilor Colegiu-

Irri Regal Britanic al Fizicienilor. Acesta consta intr-un disc cu imagini

pe ambele pdr1i, de care erau ataqate doui sfori. Clnd discul se invAr-

tca intre cele doud sfori, imaginile de pe ambele pirli ale sale pireau

sa fuzioneze, crelnd impresia unei singure imagini. Doi ani mai tAr-z.iu, aceste discuri au devenit primele obiecte de animalie vlndute

lrr Londra, purtlnd numele de tawmatrop (in greaci ,,disc minune").

lniaginile infeqiqau pisiri in colivii gi qoareci in cugti, circari Ei lupte

intre cAini 5i pisici. Aceste discuri au fost primele obiecte optice de

.rnimalie, care au continuat si funcqioneze ca mijloace de distracgie

plni la inventarea cinematografiei rnoderne.

Puteli si vi creaqi propriul taumatrop, ghidAndu-vn dupi mode-

lele pe care vi le-am oferit la sfArgitul ci4ii. Copiali imaginile la xerox

la o mirime de 150%, apoi lipigi imaginile pe o bucati de carton De-

cupali cartonul in formi de cerc 9i lipili-le pe ambele pirqi ale sale(lmportant: Avegi grijd se lipiqi una dintre imagini cu capul in jos falide cealalta ) Dupi ce se usuci lipiciul, faceli o gauri pe fiecare parte

a cartonului, ca in modelele prezentate Introduceqi apoi prin fiecare

gaurl cAte o sfoari lungi cam de douizeci de centimetri qi faceli un

nod la fiecare capit Puteli folosi elastic in loc de sfoari, faclndu-i cAte

un ochi la capete. Vi sugerez, de asemenea, si coloragi canarul cu gal-

ben gi frunzele copacului cu verde.

Introduceqi degetele ardtdtoare in ochiurile sforilor sau ale elasticu-

lui, apoi risucigi Jisc.rl de mai multe ori tntindeqi sfoara sau elasticul

4o Qberon $cff - tl{rlorheort (.urteo ucenicu[ui .rrdjitor 4t



pentru ca discul si se roreascl incontinuu Veli observa astfel ci im-aginile de pe ambele pnrji ale discului fuzioneazd., pirAnd si fie una

singuri. Copacul cel mort va infrunzi; canarul va inrra in colivie; gi

atunci veli rosti cuvAntul ,,Magie".

Chiar aga qi este. CuvAntul tawmaturgie (,,purerea de a face minuni")vine din greacd, Ei inseamnd punerea in practici a magiei.

Desenaji acum propriile voastre imagini destinate unui taumatropPuneji-vd imaginalia la contribulie Desenagi un cal pe o parte, iar pe

cealaltl un om in aqa fel incAt sd pari ciar fi cilare; sau un jongler

pe o parte, iar pe cealalti nigte mingi amncare in aer; capul unui berbat

chel pe o parte gi peruca pe cealalti; sau un pegte qi un pescar Dis-traji-vi creAnd ,,jumitdgi de imagine", care vor deveni un intreg atunciclnd invArtiji taumatropul

Fenakistiscopwl

Urmitorul pas in dezvokarea obiectelor de animagie a fost desco-

perireafenakistiscopulul. Acesta a fost inventat in 1830 de JosephAntoine Ferdinand Plateau din Belgia, dar Ei de profe-

sorul Simon Ritter von Stampfer de la Institutul Poli-tehnic din Austria in anul 1832. Plateau qi-a numitinv engiafena b is t is c op (,,cilindrul cu imagini "), iar Vo n

Stampfer l-a botezat stroboscop (.,titirezul

cu imagini"). In 1833, Ackerman vindea

aceste discuri la Londra sub numele de

,,fantascop" - eu prefer aceasti denu-

mire. Se mai numea insF,, Eifantamascop,

kaleidorama sau discul-minune. Astizi,din plcate, se folosegte mai mult termenul de

fenakistiscop - un cuvAnt imposibil de pronunlar.Acesta era un disc pe marginea cdruia se desenau 8-16 imagini in

pozi1',liugor modificate gi despi4ite prin nigte fante. Imaginile infaqi;au

de obicei desene abstracre, jongleri sau acrobali. Discul putea fi mon-tat pe un cilindru, iar imaginile rrebuiau privite in oglinde prin acele

fante. CAnd se invAftea, persoana care privea imaginile prin fante, dinspatele discului, avea impresia cd vedea, reflectati in oglinda, o imaginein continui miScare.

Stroboscopul lui Von Stampfer implica un al

doilea disc, static, care ave o ferestnrici infaia

celuilalt disc, pentru a putea vedea imaginile

in migcare flrrlt utrlizarea unei oglinzi.

Ca si vd creafi propriul fantascop, copiagi

F I t" xerox discurile de la sfArgitul cn4ii qi apoi

decupali-le - inclusiv ,,ugile" de pe unul din-tre ele Folosind o pionezd, fixali discul pe

un diblu din lemn, in aga fel incAt - atunci

clnd ginegi diblul orizontal - fereastra si fie pla-

satl in partea de jos Lipigi apoi diblul cu scotch

Fixaqi-l apoi, folosind aceeaqi pionezi, astfel

?ncAt desenul cu cei doi dansatori si se

vadi prin fereastri @Ca si observagi efectul, priviqi imaginile (,

prin fereastrn 9i invArtili discul pAnI cindvtteza

v;i va crea impresia ci cele doui personaje dindesen danseazi impreuni Veli fi astfel martorii pn-

mului obiect de animagie inventat de-a lungul timpului.

Daci veqi folosi o luminl stroboscopici, vegi putea

vedea miqcarea direct, fareutilbarea discului cu fereastrr.

lncercagi acum si vI creali propriul fantascop

imp;4igi cercul in 12 sau 1.6 pd4iegale - ca

si clnd^litiiapizza-

9i desenali imagi

nile pe care vi le dorigi

,,irtrc lwmi"Vi voi prezenta acum adevlrata lecqie de vrijitorie Pe care fantas-

copul o poate dezvllui:

Tot ceea ce percepem ca fiind ,,Lumea Reali" sunt, de fapt, vibragiile

unor frecvenqe diverse pe care le captim cu simlurile gi cu instrumen-

tele noastre qtiinlifice. Fie ci vorbim despre frecvenqele de vibraqie

ale atomilor elementelor, fie de cele ale spectrului energiei electro-

magnetice sau de cele ale sunetului, totul - materie, energie, timp

;i spaqiu - se materializeaza ca frecvenle de vibraqie. $i pentru cr

simlurile noastre sunt menite sd capteze anumite frecvenqe - cum

42 Qberon $a[['<I$r'enheart (-orlea ucenicufui lrdjitor 43



ar fi, de exemplu, lumina gi sunetul, ne-am dezvoltat mecanisme ce-

rebrale ;i de percepgie, care inleture discontinuitatea vibraliilor, ast-

fel inclt le percepem ca fiind continue.

Iar noi seminim cu dispozitivele de selectare a canalelor de radio

sau TV, care trtazd nenumiratele frecvenle pe care le capteazl., ale-

gAnd in final postul dorit. Diferenla consti in faptul cd ,,dispozitivele

noastre interne de selectare" sunt programate si capteze doar anumitefrecvenqe, inleturAndu-le din start pe celelalte.

Fantascopul ne demonstreazd cu elegangi acest lucru, cu ajutorul

imaginilor qi al vitezei sale de rotalie.

Dar daci toate lucrurile pe care le percepem fac parte dintr-un

ciclu de frecvenge corelate cu receptorii nogtri, ce se intAmpla cu pau-

zele dintre aceste frecventre? tntre imaginile fantascopului existi anu-

mite spalii goale, pe care noi nu le percepem din cauza ,,persistenlei

imaginilor". Ce se intAmpla daci mai adiuglm o altd serie de imagini

in acele spagii goale, dar cu o rar.d diferita a frecvenqei? Si ludm ca

exemplu discul lui Plateau cu cele Eaisprezece imagini ale balerineicare face piruete (reahzat in 1S32) Pentru ca ele si pari in migcare

continui, discul trebuie si se invArtd cu o vrtezd de o rotalie pe se-

cundl, ceea ce pentru ochiul nostru inseamnl Eaisprezece cadre pe

secundi. Retina noastrr refine imaginea respectivi suficient clt si fie

succedatd de cealalti.

Dar hai si introducem (aga cum fecut eu) o serie de patru zXne

plasate la o distanle egali intre cele qaisprezece

cadre Decupaqi qi acest disc 9i fixagi-l cu o pio-

nezd de diblul din lemn, ca in modelul prece-

dent De data aceasta insi, trebuie sI gineli diblulastfel incAt fereastra sI fie plasati in partea de sus.

Daci vegi invlrti discul cu o vitezi de o rotajie

pe secundi, vegi observa cd balerina face piruete

pe loc. Dar dacd veqi invlrti discul 9i mai repede,

cu o vitezi de patru rotalii pe secundi, imaginea ba-

lerinei va deveni neclari, dispirAnd in cele din urmi, in

timp ce imaginea zAnei se coreleazd cu perceptia noastri

vizuali^ de gaisprezece cadre pe secunda, materializAndu-se

dintr-odati in fala ochilor noqtri.

Clte alte lumi Ei universuri paralele sau dimensiuni alternative existi

irrr re rata vibragiilor pe care le ,redem qi le auzim? ,,trrtr. aceste lumi"

t'xisti TirAmulZinelor, Lumea Spiritelor, Lumea de Dincolo - gi,

l)()rlte, alte tirAmuri responsabile pentru multe fenomene stranii despre

('.rre oamenii au relatat de-a lungul timpului.

,,Ce simpuri ne lipsesc de nu aedem pi nu awzim lumea care ne inconjoardt

FnaNr Hrxrrxt, Dwne

ZootropulZootropwl a fost inventat in Anglia in 1834 de William George

Ilorner, care l-a numit daedalum (,,roata ingenioasi"). S-a bucurat insi

de popularitate de-abia clteva decenii mai tArziu, clnd

producltorii din Franqa (1860), Anglia qi America

(1,867) au brevetat invenqia gi au introdus-o pe piali ca

obiect optic de animagie. Omul de afaceri american

Villiam Lincoln l-a redenumit zootrop (,,roata viegii").Zootropulse baza pe aceleagi principii ca fantascopul,

dar imaginile erau desenate in interiorul unui dispozitiv

cilindric din metal, cu fante. Dispozitir-ul se monta pe

un suport care se rotea astfel incAt cei care priveau dese-

nele le percepeau ca pe o imagine in continud miqcare.

Yrteza zootropului este variabila. Cu cAt cilindrul se rotegte mai

tare, cu atlt imaginile sunt percepute mai clar, iar migcarea pare mai

fluide. CAnd zootropul incetinegte gi vedeti fiecare imagine la o ze-

cime de secund;, iluzia miqclrii incepe si dispari.

PraxiniscopwlZootropul presupunea insi o problemd: lumina nu pitrundea su-

ficient prin fantele cilindrului. tn 1878, Emile Reynaud din Paris ilperfecgioneazd, inlocuind fantele cu oglinzi. El a numit noul dispo-

zitiv praxtnoscop (,,cilindrul practic"). Acesta era alcituit dintr-un

cilindru, la fel ca zootropul, iar imaginile erau desenate tot in inte-

riorul lui. Dar in locul fantelor prin care spectatorii priveau imagi-

nile, acestea se reflectau in oglinzile plasate pe marginea cilindrului.

O lumlnare alezatd deasupra le lumina gi mai bine.

Qberon $eff -i[{r'enhcart Cqrlea ucenicu[ui lrdjitor 45



iJ'' " -.

.tfi\F"I \*,:

1*i.4'r'

rfh.-

fttnF 4 '\'

*Filqq1

Praxinoscopul era, de aseme-

nea, insolit de anumite elemente

de decor pentru obqinerea efectu-

lui maxim. Cilindrul era plasat

intr-o cutie de lemn, care avea unorificiu in capac. Prin acest orifi-

ciu, spectatorul vedea o sceni careintroducea imaginile intr-un anu-

mit context.Toate dispozitivele de animalie se numeau ,Jucirii filozofice" in pe-

rioada victoriani. Ele sunt precursoarele filmelor moderne de astizi,cici benzile desenate ale zootropului au fost transformate in peliculede film. Procesul a implicat desenarea a sure sau mii de imagini gi trans-punerea lor pe band; transparenti ) care - agezatd. in fala unei luminiputernice - proiecta imaginile pe un ecran. Iar in momentul in careoamenii au reugit sd faci fotografii cu o frecvenli suficient de mare, incAt

si simuleze o imagine in migcare, s-a niscut cinematografia moderni.Cele mai moderne proiecroare de filme funcjioneazi cu o vitezd

de 24 de cadre sau imagini pe secundi. Aparatele video inregistreazd.gi redau casetele cu o vitezi de 30 de cadre pe secundi. Dar vechileaparate, care proiectau filmele mute, aveau ovitezl,de doar 16-1g cadre

pe secundi. Mergeau atat de incet, incat imaginile pireau si rremure.

$i acest subiect ne poarti spre urmitoarea noastri leclie - ,,Magiain filmele de animalie", unde o veli avea ca profesor pe ElizabethBarrette, decan al $colii Cenuqii de Vrljitorie.

6. cQrajitorii ;i magia in fitmete de anima(ie

' autor Q[izabeth $,arrette lcenusiuy

(Adaptare dup.i articolul ,,O lume plind de magie: Teme sacre in filmele

de animalie Disney", revisra PanGaia, edijia din toamna anului 2OO0)

Multe filme au ca subiecte magia qi vrijitorii. Scopul acestei lecaiieste sd analizd,m clteva personaje din filmele de animatrie. ca ucenici

vr':ljitori, nu trebuie sl studiali doar aspectele practice ale acestei arte,

. i ;i ideile care stau labazaei. in alte lecqii veli explora subiecte cu

( .rrilcter etic qi tehnic; in cea de astizi vom vorbi despre creativitate

1i irrterpretare. Trebuie sd incepegi sd vn gAndiqilavri,jitori gi la arta

rn,rgiei, dar gi la semnificalia pe care o au pentru voi aceste nofiuni.

Vom analiza, aqadar, treisprezece filme de animalie, care-iplaseazl,

irr centrul atentiei pe vrijitori gi evenimentele magice. Le-am inter-lrrcl-:rt in ordinea aparipiei lor in cinematografe. Priviji fiecare film in

l);rrte $i notagi-vi opiniile in jurnalul magic (Pot fi procurate uqor din

nr.rgazinele de specialitate, unde se inchiriazi sau se vlnd casete video

,rri DVD-uri, dar sunt difuzate qi la televizor.) Aga cum se intAmpla

irr lumea vrdjitoriei, nu toate intreberile au un rispuns ,,corect". Scrietri

,'t' credegi despre asta

Jitme de animc.tie

Alakazam cel mare (Taiji Tonomura, 1.96L,

( )) este cel mai vechi film de animaqie pe care

vi-l recomand in lecjia de astizi. S-ar putea sivi se pari pulin stangaci daci sunteti obiqnuili

cu filmele moderne, dar are foarte mult far-

rnec. Personajul principal al pove$tii este o

rnaimuqi riuticioasi, pe nume Alakazam. Ne-

rnulqumiti de statutul siu de rege, igi doregte

cu ardoare puteri magice, pe care in final le

furd. Pentru ci nu le poate stlplni, Alakazaminvagd pe tot parcursul filmului cum si le foloseasci.

Sabia din stdncd (Disney, 1963, G). Adaptare dupd romanul cu

acelaqi nume, scris de T.H. Vhite, filmul este o transpunere ciudatla legendei arthuriene. Ni-l infeligeazd pe tAnirul Anhur intr-un mo-

rnent crucial din viala sa. Pelicula conline unele dintre cele mai com-

plexe observagii despre magie din istoria filmelor de animagie. ,,Nu-qi

imagina" - il avertizeazdMerlin - ,,ci magia igi va rezolva toate pro-

blemele, cici nu va fi deloc aga "

46 f)baron $e[[ - ($.,renh eorr (.artea ucenicului lrajitor 47



Unele dintre secvenqele memorabile ale fil-

mului sunt momentele in care Arthur se meta-

morfozeazdin pasire, veverigi gi pegte (trecAnd

astfel prin toate cele trei tirAmuri ale vechilor

celli: PlmAntul, Apa 9i Cerul). Duelul epic din-

tre Merlin Ei Madame Mim, unde cele doui

personaje iau diverse forme, este extrem de amu-zant; cutoate acestea, mesajul pe care ni-l trans-

mite despre principiile morale ale magiei este cltse poate de grav: Merlin igi foloseEte inteligenla

ca si-gi infrlngn rivala (care recurge la orice mijloace siJ picileascl),

fd,rd, ca el si tncalce regulile.

Magia gi gtiinla pot conlucra foarte bine impreuni; inleleptul

Merlin le stlpAnegte pe amAndoui. Filmul pune accentul pe impor-

tanga inteligenqei, care trebuie sd fie mai presus de fo4a fizici^; in final,

nu aceasta il ajute pe Arthur sd smulgd sabia din stAnci, ci puritatea

inimii sale ii asiguri tronul.

vrdjitorii (Ralph Bakshi, 1977, PG) abor-

deazd o temi rard in filmele de animaqie, dar

preferatdin literatura gtiinqifico-fantastici: vii-

torul post-apocaliptic care a urmat unui rdzbor

nuclear. Fiinge fermecitoare, precum zAnele, se

nasc din plmAnturi roditoare in timp ce

mutanti respingitori apar din linuturile pustiite

de rdzboiul nuclear. Doi vrijitori gemeni - sau

mai degrabd un vrijitor gi un vraci - se luptisi salveze lumea. Avatar qi Blackwolf folosesc

magice, cit qi laice, ca sI-gi atingi scopul.

Aaenturile unwi bobit (Rankin/Bass, 1980, U).Bazat pe roma-

nul cu acela;i nume, scris de J.R.R. Tolkien, filmul ne prezintd po-

vestea unui spiriduq paqnic gi comod, Bilbo Baggins, care este atras,

feri voia lui, intr-o aventuri in urma intrigilor puse la cale de prie-

tenul siu vrijitor, Gandalf cel Sur. tn compania celor treisprezece

pitici, pornesc si recupereze o comoard furati - infruntAnd atacurile

t rolilor, goblinilor, elfilor qi ale pdienjenilorrrrilqi. Bilbo gnsegte un inel cu puteri magice,

..'.rrc la inceput pare si-i ajute, dar care, maitirziu, devine mirul discordiei. Aventurile,rt ing punctul culminant odati cu infrAngereab,rlaurului Smaug gi lupta pentru preluarea co-

rnorii redobAndite. Bilbo descrie succinr 9i plas-t ic intAmplxrile prin care au rrecur: ,,Neplicute;i incomode; din cauza lor nu pot si-mi iaunr,rsa in tihnl."

Uhimul inorog (Rankin/Bass, 1982, PG).

llirzat pe romanul lui Peter S. Beagle, filmul ne

infiliEeazi o povesre impresionanti. Eroinapove$tii, un inorog, descoperi cd a rimas singurlin lume. Ea pornegte in ciutarea semenilor sii,

realizind cd doar cAgiva oameni ii vld adevdratainf;qiqare. Cdzilnd inmlinile vrijitoarei Mommyl]ortuna, inorogul reugeqte si scape cu ajutorul luiSchmendrick, un magici an care ne demonstreazl

citi dreptate a a'v'ut Isaac Bonewits cAnd a spus -ci ,,sinceritatea nu inlocuie$te competenga". Ei cildtoresc impreuni spre

castelul regelui Haggard, unde Taurul Rogu ii gine caprivi in mare pe

inorogi. Metamorfozat intr-o fiingi umani, inorogul aproape ci igi uitdmisiunea, pletind in final un pre uriag ca si-gi salveze semenii.

Regele leu (Disney,1994, G) exploreazi con-ceptul de statut sacru al regelui, conform ciruiaintre el gi gara pe care o conduce existd o legiturdmistici. Fugind de pericol, tAndrul erou Simba

se imprietene$te cu Timon gi Pumbaa, adop-

tAndule {llozofiade viagi ,,Hakuna Matata" (Sitriieqti fere gri)i), care ii mar cheazd. adolescenga

lipsiti de povara responsabilitipilor. Simba nuvrea sd se mai intoarcd in Pridelands. Rafiki, ca

orice gaman bun, incearci si-l aduci pe calea cea

l'.qrlea ucenicu[ui lrdjitor8

metode diferite, atlt

Q6cron,je[[- il{rlenheart49



dreapti pe eroul incipigAnat, dar Simba ingelege care ii este meni-

rea pe plmAnt numai in clipa in care tatel ii apare in vis. Simba se

intoarce acas5, unde gisegte un ginut pustiu qi arid, distrus de ne-

priceperea regelui. Odati cu victoria lui Simba, se intorc ai ploile,

iar pdmlntul se treze;te din nou la viagi, celebrAnd intoarcerea

regelui de drept.

Fantasia 2000 (Disney,1999, G) continui

tradiqia inceputi cu varianta originala din

1940. Tema ,,lJcenicului vrijitor" a lui Paul

Dukas apare in amAndoui. tn aceastr poveste,

Mickey Mouse imprumutl peleria fermecati

a stlpAnului sIu in timp ce vrljitorul doarme,

in speranqa ci sarcinile sale vor deveni mai

ugoare. Descoperi insi cd este mai greu decAt

gia imaginat si stipAneasci puterile magice.

O altn capodoperi este ,,Pasirea de foc", suitade balet compusi in 191,9 de Igor Stravinski. Un elan insufla viaga

unui sloi de gheali, creAnd un spirit feminin - o zind - care, prin

puterile ei magice, insuflelegte pdmAntul. Dar eatreze$te astfel cum-

plita Pasdre de Foc, care sdligluiegte in mun[i qi care aproape ci o

distruge pentru totdeauna. Aceasti poveste ne atrage atenqia asu-

pra surselor de magie, dar gi a modului in care trebuie s-o Punem

in aplicare.

Spiritele (Disney I{ome Entertainment;

Hayao Miyazaki, 2001, PG) este povestea uneifetile care porneite impreund cu familia ei sI

se mute intr-un nou cimin. Dar, pe drum,

piringii o iau pe o scurtlturi care ii poarti spre

un linut magic, unde rimAn captivi. Este un

loc de intAlnire a spiritelor altor lumi, iar

micuqa Chihiro trebuie si-gi croiasci drum

prin acel linut ciudat ca si-;i elibereze pdrinqii.

Bogat in simbolistici japonezi, filmul abor-

deazdtema increderii, a devotamentului 9i a obligaqiilor familiale'

T. Cdf.dtoriq

4utor: }foonwriter lindigo;

Studiaqi ana vrdjitoriei, dobAndiqi talente noi, scrieli in jurnalulrrr,rsic $i, incet-incet, incepegi si adunati in jurul vostru instrumente

si lrrrine care vi conferi infagigarea unor vrijitori.I)ar, desigur, lucrurile sunt mult mai complexe.Vrijitoria este o cilitorie plini de aventuri gi de neprevizut Ei nici

' zi nu va semina cu cealalta.

in lecgiile de pAnI acum am vorbit despre scopul acestui drum,,lt'spre menirea unui jurnal magic, dar gi despre instrumentele carer.,:i ajuti sI vd duceqi misir.rnea la bun sflrgit.

Cu toate acestea, metamorfoza - trecerea de la ucenici la vrijitori -.rrc loc inliuntrul vosrru. cehtoria pe care trebuie s-o intreprindeti('ste una spirituala.

Cititi cu atengie urmdroarele povegti gi incercali si le deslugili sim-l'.lurile ce semnificalie au ele pentru voi gi cum v-ar purea fi de folos

1't'drumul pe care l-aji inceput?

tprima porl'sste

Pe clnd ceata se risipegte, barca plutegte in ricere spre mal, cAr-

rnuitd de doi b;rbagi arqi de soare, imbricaqi cu niEte pantaloni po-nosili. Acostim pe un mal nisipos, iar ei mi privesc in ticere cAnd

irni cufund pAni la glezne picioarele in apa pe care o simt nea$reprar

de cald;.

Ma indepirtez de barci qi o pornesc pe plaji. Esre momentul incirre incerc si ingeleg penrru ce mi aflu aici. CAteva femei stau pe mal

;i mi recunosc, dar nici nu-mi zAmbesc, nici nu par ostile. tmi arate. clrare care duce spre pidure. tn timp ce urmez poteca aceea, le simtcum md urmiresc cu privirile. Soarele e sus pe cer, vAntul aduce oboare cu aromd de fructe de pidure, iar copacii si iarba par pictaqiirrtr-o nuantri fantasticr de verde. Am senzaqi a cd" am pigit intr-o altdlume - o lume la care doar am visat pAni acum.

5rbcron jeff-llUrtenhccrt ('.rrteq ucenicufui lrdjitor



Dupd cAteva minute de mers, cd,rarea mi poarti spre un lumini;.Intr-o parte vdd o alcituire simpla din piatri gi lemn. Mi indrept spre

structura aceea, unde mi se sugereazd, s5, intru singuri.

Piqesc in intuneric. CAnd incep si mi obignuiesc cu obscuritatea,

trec de prag gi intru in camera principali. int.-o parte, arde un foc incimin, iar lAngi el sti o femeie. Nu seamlni cu nicio femeie pe care

am vizut-o in viata mea, deqi pare in acelagi timp intruchiparea tutu-ror femeilor din lume. Are pirul negru, presirat cu Euvile de unalb-argintiu. Ochii pe care Ei-i alintegte asupra mea par cenuqii. Este

imbricati in voaluri de un albastru diafan. La glt poarti piatra luniigi deasupra ei un colier din argint cu inscriplii runice. in -i.ra dreaptl

line un toiag simplu, in vArful ciruia se afld o piatri strilucitoare de

cuarg. Pe incheietura mAinii drepte are un tattaj, care infilise azd,luna

crescitoare, in aceeagi nuanqi de albastru ca rochia ei. in .iurul talieiare o cingitoare din satin, de care este prins un sdculel din piele, ingesat

de obiecte pe care nu mi le pot imagina.

Intr-un coll al camerei se afli o misuli rotundi, acoperiti cu o faqide masd de un verde atAt de strilucitor, incit pare

incrustat cu firigoare de aur. Lucrurile de pe

masi par lasate la intlmplare, sugerAnd inacelagi timp o ordine fireasci. Ved lumA-

niri, scoici, un pocal plin cu api, un

cuqit strilucitor din obsidian 9i multe

alte minuni pe care nu le pot numira.

Pe peretele din spatele mesei se vidmai multe rafturi pline de sticle de

diverse forme, mirimi gi culori,unele conqinAnd lichid, altele

frunze sau seminge uscate. LJn

clntar cu un set de greut;li e ,<.

agezat in apropiere, alituri de un ,

jurnal cu coperli din piele si o

pani de scris.

De cealalti parte a ciminuluise afli o masi obignuiti, cu doud

scaune. Este acoperit; cu o faqa de

'.rsi albastre. intr-o parte observ o ravd cu fructe, o pAine cu ce-

'e.rleqi o carafd,de vin. in prrt"" cealalti se afl; o carte - o .arte -i-

rrunati, cu coperli din piele qi argint. Pare si strdluceasci sau chiars.i freamrte, dornici si-mi impirtd$easce din cunogtinqele ferecatei' paginile ei. simbolurile incrustare pe copertd sunt criptice pen-t ru ochiul meu profan. Realizez deodati cnt de siricicios sunt

imbricati, iar miinile-mi sunr goale.Ferneia imi zAmbeqte, aritlndu-mi piinea gi fructele.

- vino spune ea. Probabil ci 1i-e foame. Hai si mancdm mai intaiApoi vom incepe.

\doua poreste

Bniatul stribate singur dealurile. Poarti o vesti gi o pelerini, ghetes.lide si o ciciuli cilduroasi. tr, ,rr.sac.rl pe care il qine in spate are

citiva cartofi, un cugit, o frlnghie, o piturd si materiale ca s; aprindelocui. urci porvlrnisurile cu ajutorul unui toiag din lemn de anin sipoarti cu el un burduf cu apd.

Poposegte pe unul dintre versanlii inalqi ai muntelui. ,,Este un locbun unde si innoptez", isi spune b;iatul. Apoi, aprinde focul la.rclipostul unei stxnci penrru ca vAntul sd nu i-l stingi, iar cildura sd

se rlsfrAngi asupra lui.Verifica burduful gi vede ci este aproape plin. Lulnd cutitul, se

aclincegte in pidure gi taie cAteva crengi de brad, pe care le duce laadipostul lui, unde isi incropeEte un pat. $tie ci, daci se va culca

direct pe prmint, i se va pirea gi mai frig; crengile de brad vor fi pepost de saltea. Dupd ce gi-a flcut patul, porne;te si caute lemne pen-tru foc, pe care le aduni de pe jos, mullumind pidurii penrru gene-rozitatea.i. tn ,..rrt timp, stringe un vraf de lemne.

Biiatul a pornit intr-o cildtorie iniliatici. El trebuie sd srea pemunte pani cand i se va ari.ta viziunen. iqi caur; spiritul-animar qi

noul nume pe care il va purta. Dar intre ele existd o legdturi pu-ternici, astfel cr - penrru a-gi afla numele - trebuie si-si identificespiritul-animal. Este tandr pentru acest ritual - abia a implinit paispre-zece ani - dar el a cerut si plece, iar rugiminrea i-a fost indepliniti.

Ucenicii inxay'i, simt ;i pwn in practicti -pentru binele lumii - darurile pe care le

printesc.

Desen de JEssE.\il/orE HaRorN

Q6eron $e[[- tl{rlenheort Qartea ucenicufui lrdjitor



$tie ci mulji se a$teaptl si dea greg, convingi ci nu va fi destul de

puternic si indure vitregiile naturii pAni cAnd va avea viziunile do-

rite. Dar el nu le impirti;egte pirerea. Se simte in largul lui in mij-locul s;lbdticiei, cdci qtie si citeasci in stele, si descifreze semnele

naturii Ei sa audi ritmurile pdmAntului. Stie si giseasci surse de apigi mincare, si aprindi focul gi sI simti prezenla animalelor inainteca ele s-o simti pe-a lui. I se pare

cie pregitit

pentrucea

mai mareaventure a vietrii sale.

Pentru ci se lasi seara, biiatul construiegte un rug, in stilul coli-

belor indiene. GhidAndu-se dupi apusul soarelui, identificn vestul ;iagazl pietre in jurul focului pentru a marca punctele cardinale. CAnd

soarele se ascunde in spatele munlilor, rosre$te o rugi, se inchini cu

fala inspre toate cele patru puncre cardinale, mullumegte naturii pen-

tru darul focului qi apoi aprinde rugul. Flncnrile il cuprind, trosnindin aerul ,..". tn timp ce arde, biiatul pune ,m .".tof printre ticiuniiincingi ca si se coaci.

tntunericul sepogoari incet, iar culorile apusului incep si se es-

tompeze. Bliatul se sprijini cu spatele de stAncl, bucurAndu-se de

cildura focului, infruptlndu-se din cartoful copt gi potolindu-qi setea

cu o inghilituri de ape. tgi atinre$re apoi privire""r.,pr"

fl;cirilor, se

relaxeaz'a si invoci viziunile.

Spirite ale vestului 5i ale apei d,itdtoare de uiapri, r,egheapi asupra mea

Spirite ale vestulwi, sc,iLdapi-mi swfletul in ale voastre puteri

Spirite ale nordului, ale P,imAntului, ale stAncilor gi p,idurilor oerzi,

ocrotili-rnli in aceastd noapte ;i-n grija aoastrd voi md luapi

Spirite ale estului, ale aerwlui fi ale norilor, spirite ale vintului, careimprospdtapi natura, insuflapi-mi inpelEciunea aoastrd

Spirite ale sudului;i alefoculwi, dansapi cu mine j viziunea aoi mi-o d,iruipi

El privegte apoi in ticere cum fliclrile se ridicd in aer, aude rros-

netul lemnelor mugcate de foc, simte mirosul de fum qi cildura luidogoritoare. Pentru ci noaptea devine rece, igi trage pitura pe umerigi adoarme.

A doua zi,bliatul se treze$te in aerul ricoros al rislritului. Culo-rile diminepii se revarsi asupra stAncilor din granit pe care sti. Cum

'rcioviziune nu se pogorase noaptea asupra lui, dormise bine gi vi

sase. Acum, in aerul plicut al diminegii, are minrea limpede. ZAmbegtepi se apucd si facd focul. Lulnd un trciune de pe marginea focului, igirLrseneazl o linie pe ambele braje. Cea dintAi noapre rrecuse.

Diseari, iqi spune el. Diseari...gi iqi incepe ziua fluierAnd.

Qberon $eff -tQrlanhearl



,4(e[ierut :ICI

qfuturc- lar7intiuy

Entelehiel

DestinuL e o fortd de zei h,irrizit,i.Entelehia e o forp,i ce dinlduntru se nage,

a aoinpei manr.festare

;i a esenpei expresie.

Este destinul unui prinp ca rege s,i devin,i.

Entelehia transfortnd insri ghinda irt stejar.

intinde pi aripile 5i zboar,i, c,ici altfel z;ei muri

Eaolueazri, ciici altfel oei pieri

Sufletul se modeleazd,

cdptitind propria inmgine.

$i crepte - intrinsec si natural -inc,i de la incEut.

Scinteia in foc se transformd,

Iar dintr-o sdminpd un copdc spre cer se-nalp,i.

1 Noliune filozoficl indicAnd perfecqiunea ca scop liuntric al dezvolterii tuturor

lucrurilor (n. t r.).

Dar rnai departe noi putem sd mergem

I prin arta magiei sd ne remode/dm;

sd eztoludm con;tient noi putem sd inatiydm.

Personalitatea nu yi-o popi sclsirnba

nici destinul; popi doar s,i le influenyezi.

Nu popi schimba ins,i aluatul

din care natura pe tine te-a pl,imridit -

ata cum nici stejarul salcie nicicind nu oa putea s,i fie5i nici salcia trandafir...

Popi insri crengile sd pi le tnodeLezi

ca lurnina s-o cuprinzi ;i acl,ipost ttticilor v-ietuitoare

tu sd le creezi. Cu ce ai /a indeminri,

cit mai departe trebuie sd ntergi.

Orologiul bate clipele-n parte

si uiala parca o r('aczi:

din seminye-ai aptirut ;i drum spre lumind ti-ai croit;

flori si fructe ai conccput

;i spre regatul inyelepciunii tot mereu incerci sd tinzi.

Calea in aialti tu pi-o rnodelezi

;i aripile tot nTdi mult yi le intinzica la cap,ituL cril,itoriei tu s,i-ajungi.

Fiecare pas pe care-l faci

propriile concluzii te-ajutti sti le tragi.Nu albia dd na5tere riului,ci riul modeleaz,i albia dupd cursul pe care ;i-l urnteazii.

Ne credm singuri lumea in care trdim

;i scena pe care rolul ni-l juc,im.

Iar amprenta pe care asupra Lwnii vrem sti o lris,im

f,ir,i de pata ea trebuie s,i fie.

Kartna nu trebuie s,i fie o scuzd pentru prostie

;i nici in spatele ei s,i te ascunzi

('urteq ucenicufui lrdjitor6 Qberon je[['cQrlorheart



ca de responsabiliate tu s,i fugiAdopta enrclebia, ctici te ajutd sd-pi vezi calea ce-o urmezi

ntt ca pe o aointd de zei impus,i,

ci ca pe o rnanifestare a propriei esenpe

Entelebia pa;ii yi-i cdlduzelte

tn aceastd c,il,itorie

a descoperirii de sine.

Fii increz,itor in propria-pi perfecyiune

;i calea pi-o urmeazd

Consult,i-tri busola lduntricd

ce spre entelehie te oa conduce

Euz,A.serH BenRnrrr'

r. clntroducere

ine a1i venit in lurnea naturii Lecgiile despre narure includtoate aspectele care 1in de metafizici gi misticism corelate cu

natura si cu misterele ei. Acest capitol joaci un rol atAt de

important in arta vrijitoriei, inclt vrljitorii au mai fost numili qi

,,Filozofii naturii".

in"."rt

Atelier, vefi pltrunde in tainele narurii 9i ii vegi exploratoate aspectele. Vegi primi sfaturi utile pe care le puteli pune in prac-

tici atunci cAnd plecali in excursii, in expedijii sau in rabere, saudacd,vd, ocupali cu grddiniritul, bucurAndu-vi de aventuri uluitoareatlt in silbiticie, cAt 9i in agezirile urbane. Veli studia, de aseme-

nea, ecologia ;i vegi afla de ce este ameninlat ecosistemul - qi cum

putem si-l aplrim.Culoarea asociati acestui atelier este argintiul, reprezentAnd ener-

giile feminine ale intuigiei, raqiunii, viselor, harurilor psihice 9i daruluiprezicerii. Argintiul este culoarea lunii, a tainelor narurii, a misterelor

feminine gi a artei magiei qi vrijitoriei.GAnditi-vn la urmitoarele lucruri:

1. Seva naturii este spiritul.?. Natura nu este o intAmplare. Ea are o semnificapie gi un scop

bine definit.

-1. Anumite aspecte ale naturii sunt invizibile.4. Natura face parte dintr-un lntreg, care este mai presus de timp

9i de spagiu.

Frumusetea naturii are valoare intrinseci.Cel care pdstreazl" frumusegea gi armonia naturii este bun. Cel

care le distruge este riu.Toate animalele, plantele qi locurile din naturi sunt sacre.

Toate fiinlele trebuie si se dezvolte 9i si-gi implineasci desti-

nul.

9. lJniversul liuntric face parte din naturi.l0.Trebuie si sirbitorim natura prin cAntec, dans, arti, poezie gi

povegri.

1l.Stiin1a este un instrument indispensabil pentru cunoa$rerea

naturii.(Larry Cates; http: / / ponalproductions.comlspiritNature)

Prima lecpie din cadrul acestui Atelier v-o implrtigegte Jesse\X/olf

llardin, membru al Consiliului Cenusiu al Vrajitorilor:

z. Qeea, {pd,mdntuf r'riu

qutor: lgessc cWoff fiardin lar6intiu;

in centrrrl altarului meu de acasi rroneazi o sculpturd verde ca

pidurea, care infijigeazd, o femeie linigtiti, frumoase 9i puternicd: Geea

Ira ne binecuvinteazd"qi ne vegheazi acqiunile atunci cAnd organizim.rcolo conferinqe sau festivaluri. Artistul qi vrd.iitorul Oberon i-a in-strflat viali statuii, reprezentind-o sub forma unei femei puternice,crre sta cu picioarele incruci;ate sub ea, avAnd trisiturile fegei preluate

percd din toate rasele lumii. Emani nu doar puterea unei mame pro-t cctoare, ci gi senzualitatea unei tinere fecioare. Pe picioare are gravate

5.6.

7.

8.

58 Qbaron $eff - (f{r.,'enh eart ('urteq ucenicu[ui ."rajitor





a

act de abuz fagi de trupul vostru, cum ar fi, de exemplu, sd

mAncagi peste misuri sau si vi infometagi, si beqi prea mult orisI vI drogaji, sau orice altceva ar purea sd vi facd riu, gAndili-vd

ci aceste abuzuri pe care le sdvArqiqi asupra voastri le resimteqi Geea

Desenaqi-vi ca o parte complementari a Geei, dar ;i ca silaqul

spiritual al zeiqeitRespectali-o pe Geea, firi s-o venerati, cici putegi sd scoateji

la iveah tot ce e mai riu, dar gi tot ce e mai bun din ea

Construili un altar dedicat Mamei Naturi intr-un loc cu totulspecial Alegepi obiecte reprezentative pentru fiecare regn al Geei(pene pentru pdslri, pietre pentru minerale, un vas cu apd ca

simbol pentnr rXurile qi marile ei, bucipi de blani sau coarne

de cerb pentru animale gi a;a mai departe) Adaugaqi qi alte

obiecte care v5. aminresc de anumite momenre dificile din vialavoastri, cAnd a1i invilat niEte lecgii grele, care insi v-au ajutat

si devenigi vrijitori inqelepqiAqezaqi in mijlocul altarului un singur obiect ca simbol al Geei -un desen inrimat, un colaj de imagini din naturi decupate dinreviste gi lipite intr-un glob de sticld sau reprezentarea unei femei

O sculpturi reprezintd. o alegere ideala - fie una creatdde Obe-ron, fie propria voasrri creaqie din lut, impodobiu cu mareriale

naturale - scoici, fosile, lemn sau cristale. Daci vegi reuqi sI creali

o statueti rudimentari, cu atAt mai bine, cici va semina cu Venus

din Villendorf sau cu alte reprezentdri din timpuri imemoriale.

Nu incercali sd impunegi cu fo4a cultul Geei Putepi, totuqi, si-i

ajutagi pe alli ciutdtori volunrari si simti gi si capteze energiileGeei - atAt din jurul, cAt gi dinliuntrul lor Este un lucru be-

nefic pentru cei cu care venigi in conract) dar gi pentru PimAntulde care depinde viaga insigi.Folosiqi un limbaj care sd-i inspire pe oamenii care nu fac partedin comunitatea voastri Puteqi inlocui, de exemplu, termenulde ,,Geea" cu ,,Mama Naturd", pentnr ci in acest fel mesajul

vostru va ayea mai multi rezonantd'

tnc.rcali sI captali energiile negative, care dezech ihbreaza atitexistenla voastri, cAt ;i pe a lumii tntregi in ,..r, fel. o veqi

ajuta pe Geea si restabileasci echilibrul - prin metode magicegi evolutive.

Bucuragi-vl de harurile pe care le-aji primit, diruindu-le la rAn-

dul vostru Geea se va simqi astfel fericiti.Descltugaqi-vd bucuria de a trd.i, cici astfel i-o vegi impirtd;i 9i Geei

Creali un cAntec sau un descAntec in onoarea Geei

tn fiecare ritual pe care il desfigurali, recunoa$teli gi inchinaqi-viin fapa puterii Geei, care este mama ruturor spiritelor gi entitdlilor,dar gi un izvor permanent de cunoagtere

o Scrieti ;i desfigurali ritualuri in care si atrageli arenfia partici-panlilor asupra caracterului imanent al Geei

o Diruiti ceva in schimb penrru fiecare lucru pe care i-l ceregi

Mamei Naturi gi pe care ea vi-l conferd

3. Qomuniunea, cu nqtura,

qutorr A66t gTiflowroot lo16inliu;

Comuniunea cu natura presupune procesul de conEtientizare a ci-clurilor care ne influengeazi existenja - exterioari qi liuntrici. Tre-buie si invigim si apreciem micile miracole, dar gi momentele efemere

clin viala noastri. Trebuie sd experimentim lumea fire ,,si capturdm,,cxperienla. Trebuie si invigim si percepem qi sI inlelegem natura)punAndu-ne la treabe gi perfeqionAndu-ne simqurile gi percepgiile sen-

z.oriale- vom trezi astfel la viali instincte qi aptitudini pe care le-amr-ritat sau nu le-am folosit niciodati. un vrdjitor devine cu adevrratvrajitor numai atunci cxnd percepe subtilitdqile lumii inconjuritoare.

in fiecare dimineajl, in."p.1i o noui cdlitorie in viala voastri, iarrnodul in care va decurge aceaste cilitorie depinde de felul in care vitrezili. Procesul de interaclionare cu narura intr-un mod cXt mai po-zitiv cu putinli, cu rezultate curative qi magice, reprezintd. o provo-care zilnici. Daci veli reugi si vi fixaqi ,,alarma interioard" in aqa fel incAt

si vi trezili in fiecare dimineaji cu o jumitate de ori inainte se sune

ceasul, veji incepe zi:ua fard, stres, insogili de viziunile sau imaginile din

a

a

a

o

a

a

Qberon $,cff '{Qarrenheart ('.arle a ucenicu[ui lrdjitor 61



visele noplii. Ceasul biologic reprezintd, o modalitate ideale prin care

puteti demara procesul de congtientizare. tr, ,..r, fel, puteqi, de ase-

menea, controla ciclurile de somn gi de visare.

Pe parcursul clldtoriei de ucenici vrijitori, veli avea ocazia sd,

invalaqi nenumirate lucruri utile, dar nimic nu este mai important

ca dezlegarea misterelor gi tainelor naturii. Ele constituie temelia vielii

insegi. in fiecare zi avegi ocaziasi invipagi ceva nou de la naturi, chiardac[ locuigi la orag. Daci privigi cerul in fiecare zi, vegrinviqa si pre-

zicegi starea vremii. Daci veli acorda atenlie aerului sau vAntului care

vi atinge pielea, veqi putea simqi ploaia cu o ori inainte de venirea ei.

Daci veli privi un copac pe lAngI care treceli in fiecare zi,vegi observa

schimb;rile subtile care survin in naturi. incercali si vorbiji cu anima-

lele pe care le intllniqi in cale Toate aceste lucruri simple reprezintd,

niqte instrumente vitale pentru un vrijitor.Lumea care ne inconjoari se afli intr-o permanenti schimbare.

Unele sunt stresante, altele ne deschid calea spre un alt univers - un

univers plin de visuri, idealuri qi posibilitali cu totul noi. Obiceiurilegi credinqele adAnc inridicinate in cugetul gi in existenta noastrd incep

si se schimbe odati cu dobAndirea noilor modalitdti holistice de a ne

folosi puterile. Trdim intr-un timp al Renagterii, un timp al infloririi intelectuale gi artistice, dar gi un timp al schimbarilor climatice ;ide mediu. Ucenicii vrijitori joaci un rol extrem de important, deoa-

rece capacitdtile si principiile lor morale influenqeazi intr-un mod

covlrgitor evenimentele viitoare. Pentru cd omenirea trece printr-un

moment de crizi. comuniunea cu natura reprezintd o condilie sine

qua non pentru toli vrijitorii.

Misticismul, spiritualitatea gi autoexprimarea se contopesc cu in-fluenlele culturale din intreaga lume. Vrijitori, ;amani, preotese,

cilugiri, ingelepgi ai triburilor gi oameni de toate credinqele Ei tradiliile

se intAlnesc gi cauti solulii pentru problemele 9i schimbirile globale.

Pentru prima dati in istoria omenirii avem gansa de a dobAndi cunogtin-

qele 9i practicile curative specifice multor culturi. Acum ni se deschid

porqile 9i ochii nogtri pot privi deopotrivi misterele antice gi tehno-

logia moderni. Descoperim faptul cd tocmai mogtenirea noastri ge-

netici 9i diferenlele culturale au puterea de a ne imbogngi gi de a nel^

uni dincolo de orice granile ;i obstacole. Intr-un mod paradoxal, insd,

lrogilia acestor resurse adAncegte gi mai mult misterele vieqii qi meca-

rrismele puterii. Nevoia de a pune in practici gi de a exersa artele me-

t.rl'izice a devenit acum cu adevdrat vitale.

Mama Naturd ne vorbegte tuturor. Mesajele ei ne sunt aduse uneoritlc vint, alteori le auzim in momente de meditagie sau in timpul ri-trrrlurilor. Cei care danseazd sub clar de luni, celebrlnd-o pe Geea,

r'inti adesea: ,,Din pAntecele zeilei noi ne na$rem qi la slnul ei neintoarcem - ca o picdturi de ploaie in marele ocean..." Cuvintele ne

rcrrmintesc faptul ci aceasti comuniune cu natura ne une$te gi ne con-(ope$te viaga gi destinul.

Vrijitoarele qi vrnjitorii verzi, dar gi vracii triburilor din intreagaIrrrne incearcd sd vindece mediul inconjuritor gi si reaprindi fl.acdra

spiritelor sacre ale naturii. Vedete precum Sting, Bono sau Al Gore,rtr ficut tot ce le-a star in putinli sI ne rransmiti mesajul legituriistrinse dintre om 9i naturi, dar Ei al fragilitatii mediului narural. Chiar

1i oameni de afaceri de talia lui Ted Turner si Bill Er Melinda Gates

.ru donat sume impresionante de bani pentnr programele de ajutorare,r oamenilor gi a planetei, penrru ci inqeleg comuniunea dintre om gi

nrturi. Schimbiri dramatice sunt pe cale de a se inflptui. Noi, vriji-torii, ne extragem purerea din univers gi pimAnt ;i trebuie s-o folo-sim ca si vindecim planeta-mamd. Talentul ;i fo4a noastre magicii;i au ridicinile in capacitatea de a inqelege narura, de a ne inqelege

scmenii gi pe noi inqine.

Ca vrijitori, veli dobAndi puterea de a modela viitorul. Cu cAt vetiingelege mai bine natura Ei legile universului, cu arar capacitateavoastrd

.le a modela viitorul va deveni mai puternici. Se apropie timpul cAnd

puterile vrijitorilor inlelepli vor juca un rol crucial in restabilirea echi-librului lumii noastre. Lecgiile naturii - simple sau dificile - vd vorajuta sd pornigi in aceasti mare aventuri a viegii voastre. trrcercagi,

,rgadar, si invdgagi in fiecare zi ceva nou despre naturi, observAnd-o

cu atenfie Exercigiile de observaqie vi vor perfecliona perceptiile sen-'toriale - instrumente extrem de importante pentru un vrijitor.

tn fiecare celule din trupul uman existi o memorie generice. Comu-niunea cu natura vi alutd sa stabiliqi contactul cu aceste memorii ge-

r-retice. Este vital ca rofi vrijitorii sd-gi intinde anrenele senzoriale

pentru a c pta inqelepciunea existentd in ele. Daci veqi invlga si

64 Qberon jeff - il{alenfr earl l'.qrleq ucenicu[ui lrdjitor 65



cunoa$teli natura, veli descoperi cum si vi cunoa$teli pe voi ingivi -si vi cunoaqtegi adevirata personalitate neingriditi de limite sau opreligti.

Poate ci vd. atrage ideea de a rrece repede pesre acesr capitol dedi-

cat studierii naturii pentru a ajunge mai repede la aspectele fascinante

ale vrijitoriei, dar nu vefi putea dobAndi puterile magice fdrd capaci-

tatea de a ingelege mecanismele naturii.

4. c\rtura[istu[ a,mator

qutor: Koonwritar lindi1o 1

Ce este naturalistul? Este cel care studiazd gi interacli oneazd,cu na-

tura. Prin observajii gi interacaiuni, naturalistul inpelege mecanismul

viejii gi conexiunile dintre lumea noastri gi natura inconjuritoare.Mottoul

$coliiCenugii de

Vrnjitorie esre: Omnia viaunt, omnia interse conexd - ,,Totul este viu, rotul interaclioneazd". (Cicero)

anstrumente[e nec esgtr e studiului natvrii

Puteli citi ci4i despre naturd, puteti urmdri emisiuni la televizor

Ei putegi chiar sd faceli vizite la gridinile zoologice din oraqele in care

locuili. Dar nimic nu se compari cu incursiunile in inima naturii, unde

puteli urmdri pe viu qi invila din ceea ce se perrece in jurul vostru.

Ca si puteji desfigura activitilile din aceasti leqie, avefi nevoiede urmitoarele instrumente (pe multe dintre ele s-ar putea si le avepi

deja prin casi):

Un jurnal gol

Pixuri

Creioane

3-4 carioci in culori inchise

Celofan rogu

Un carton gol de oui

t) agendi veche de telefon( loli de hArtie format A.4

Un marker cu pasri durabili( lreioane colorate (daci vregi si vd colorali desenele)(;entute mai mari sau mai mici (intr-una trebuie si vd lineqi jurnalul)l);rsti corectoare()trtiule: ca acelea in care se pistreazi filmele foto sau truse goale de

machiajl]orcane goale cu capace bine strAnse

Un borcan cu capac giurit (pentru insecte sau animale de mici dimensiuni)l,;lnternll.upiUn briceag multifunclionall)enseti()le;te (un instrument opfional, dar util)lioarfeciSloari din bumbac() roli de scotch transparenr

Un metru (lung de cel pugin 90 de centimetri)Aracet

l.ipici

Un ziar impituritUn aparat de fotografiat (puteli folosi orice gen de aparat - de la cele

de unicd folosingi la cele digitale)

Este, de asemenea, extrem de important si avegi cu voi un ghid de

cilitorie. Vi recomand:

A Practical Guide for the Amatewr Naturalist (Ghid practic pentrunaturalistul amator)- de Gerald Durrell. Este ugor si gisili onlineun exemplar la mAna a doua la un prej derizoriu (putegi ciuta pe

Amazon.com sau Powells.com). Este un ghid util, presirat cu foto-r4rafii minunate gi instrucgiuni detaliate.

Boy Scout Handbook qi Boy Scowt Fieldbook, publicate de Asociapia(iercetagilor din America (www.scourstuff.org), sunr alte doui ghi-cluri extrem de utile.

Putegi, de asemenea, si cumpdraqi cd4i - in funclie de domeniul

[)e care il studiali - despre pisiri, flori, minerale, mamifere erc.

67

WrQberon $eff - fu ."cnfr eort l'.arl es ucenicufu i rrdjitor



|VOTA: Multe dintre informatiile din aceste c,irpi pot fi gtisite pe

internet. Cu toate Acestea, este bine sd aoepi cu ooi un gbid practic. Cele

din coleclia ,,Golden Pochet Guidei', scrise de Herbert Zim, sunt minu-nate ;i extrem de ieftine. Am gisit pe site-ul Arnazon.com exemplare la

mina a doua pentru 0,59 dolari exemplarul.

9rgfi qi principii

Salbeticia este definitt in dicgionar ca fiind ,,o regiune nepopulatigi necultivati, lisati in stadiul ei primitiv Ei caracterizati prin imen-sitate, pustietate qi o complexitate neexploratd".

Definilia mea preferati pentru salbaticie elste: ,,IJn loc pe care il poqivizita, dar unde nu ai voie se rimAi".

CAnd iegiti din casi, faceji primul pas in selbeticie. poate

cIgrddina

voastri nu este un loc silbatic (degi, cu pulin noroc, ar purea si fie),dar fiecare pas pe care il facegi in naruri vi apropie de un astfel de spagiu.

CAnd ieqigi in naruri, pigipi intr-un loc sacru, guvernat de ciclulanotimpurilor, un loc al vielii gi al morjii, dar gi un loc al crealiei.Nu uitagi niciodati ci pigiji pe un pimant sacru, iar Terra gi stelelev-au dat viagi Si trebuie si inlelegeqi acesr lucru in sens propriu: fie-care atom din trupul nostru s-a niscut din viaqa qi moartea stelelor -atomii care zboard.prin spagiu pitrund in atmosfera noasrri gi se sta-

bilesc pe pimAnt, unde incep procesul dltetor de viaqi. Astronomulgi cosmologul Carl Sagan spunea

ci ,,suntem plimediqi din stele,,.Ca naturaligti, trebuie si respectagi anumite legi qi principii etice:1. Nu culegeqi plante sau flori daci nu e un loc unde cresc din

abundengi

2. Alegeqi doar exemplarele cele mai mici3. Sunt situalii cAnd trebuie si. vI limitagi doar la fotografii. Nu

trebuie si luali exemplare din specii aflate pe cale de dis-parigie, si deraniafi vizuinele animalelor sau si profanafivestigiile culturii amerindiene. Fotografiile vd vor ajuta sipistrali aceste descoperiri fere si le tulburaqi.

5.

Nu lasagi urme ale prezengei voastre CAnd plecapi de undeva,nimic nu trebuie sd.trddeze faptul ci agi fost acolo.ca ucenici vrdjitori, trebuie si respectaji intotdeauna integri-tatea gi caracrerul sacru al naturii. cnnd pdtrundeji intr-un locsau luapi cu voi un anumir exemplar, trebuie sd vedeqi mai intAidacd acliunea voastri nu exerciti o influenjd negativi asupra

ecosistemului. Dupi ce vi incheiali misiunea, mullumigi ener_giilor emanate de locul respectiv N-ar fi riu chiar si desfiquraqiun mic ritual sau sI rostiti o binecuvlntare.

ffisuri de precautie

cand lucragi in naturi, aveli grij; si vi luagi toate mesurile de pre-caulie pentru ca nimic si nu diuneze mediului inconjuritor: focul,uneltele ascuqite etc. Precum in cazul tuturor aspectelor legate de

vrijitorie, ;i cand e vorba de mdsurile de siguranqi ere trebuie apli-cate asupra celor patru elemente: pimAntul, Aerul, Focul gi Apa.

PdmdntulFolosirea unui basron vava ajutasd vd menlinegi echilibrul pe pan-

tele abrupte pe care s-ar putea sd le stribategi, dovedindrr-r" ,r.rlrrtru_ment extrem de util.

. Algseti un b;1 lung, cu un diametru de cinci centimetri, care si vi ajungnplni la umir, apoi curiqagi-i coaja cu un briceag il prrtegi d..or" d.rpacum dorigi sau il puteli lesa aga cum esre. Ata;ati-i o .rrr"" de varf, care sd

vi poatd intra pe incheietura mlinii, a$a cum vedegi in imaginea aliturati

Aerul+Inainre de a porni intr-o incursiune prin naturi sau de a desfiqura

un ritual in aer liber, ar fi bine sd analizali srarea vremii. Astfel, vetriputea evita surprizele neplicute. invdgagi ,,si cirili" semnele de pe cercu ajutorul observagiilor qi al notigelor din jurnal perfecliona reaha-rului de a prevesti anumire lucruri vd va imbundtdli qi capacitatea dea prezice starea vremii.

Puteqi consuha in acest sens site-ul: http:/ /wunderground.com

4.

Qberon $eff - cl{alcnfraart Qarlea ucenicu[ui .,'rdjitor



Focwl

Daca folosigi surse de foc (lumAniri, arugaze cu spirt, focuri de

tabiri etc.), avepi griji s; utilizagi suprafeqe ignifuge

Evitagi sI pinegi hArtii sau obiecte din hArtie in preajmi gi aveli

grija se indepartali orice lucruri care ar putea si ia foc cu ugurinliNu purtaqi robe, eEarfe sau haine cu mAneci foarte largi, care s-ar

putea aprinde repede

Daci sunteli nigte ucenici foarte tineri, folosigi chibriturile in pre-

zenpa unui adult

Trebuie si faceqi focul de tab;r; numai in locuri amenajare,

inleturAnd in prealabil materialele inflamabile gi crengile care atArnideasupra focului.

Nu ldsapi NICIODATA nesupraztegbeate sursele de focNu vd uitapi niciodatd la soare printr-un binoclw sau telescop V-api

putea pierde pederea pentru totdeauna.

ApaCAnd vi aflati in naturd, nu beli api direct dintr-un rzvor,lac,

helegteu, rAu sau orice alti sursi Apa ar putea fi contaminati cu bac-

terii purtitoare de boli. inainte de a o bea, trebuie s-o purificaqi infelul urmitor:

o Prin filtrare - folosind un filtru de api modern.o Prin fierbere - timp de unu-dou5 minute.o Prin tratamente chimice cu tablete de iod (cumpirate de la ma-

gazinele de specialitate) sau adeugAnd doui picituri de clorintr-un litru de api.

5. Cum sd tii un jurnqt, cum sd cu[egi p[ante

qi cum sd, alegi minera[e.te

Cwm sd folosipi jurnalwlCel mai valoros instrument al naturalistului este jurnalul, in care

iqi noteazi cilitoriile, observaqiile gi descoperirile f;cute. Jurnalul

strrprinde gi inregistreazdrtrdirile qi emoliile naturalistului care observd('urn un flurure iese din cocon sau studiazi o eclipsi de luni.

Jurnalul trebuie si fie destul de mic ca si incapiirrtr-un rucsac sau in buzunar in timpul aventurilorv();rsrre prin naturi. Poate sI fie o agendi simple sau

unir cu cope4i tari gi coli albe. Ideal ar fi sd aibe micar, fue.va coli albe,

unde putegi face desene, ha4i etc.in afari de notipe scrise, jurnalul trebuie sI conlinitlt'scne, he4i, grafice gi orice alte lucruri utile. putetri, de

.rs('menea, se lipiqi fotografii sau ahe materiale practice.

Notagi in jurnal observagii legate de locurile pe care le-a1i vizuts.ru unde v-a1i ridicat rabdra, de studiul aqtrilor sau de aventurile print'.rre ati trecut impreuni cu familia Desenaji un fluture interesanr, un,'.rcubeu minunar sau grddina voasrri cu plante medicinale Adiugagi, r lotografie din excursia preferati Indiferent cum il concepeli, jurnalult rcbuie si v5. bucure sufletul.

Iati o listi cu cAreva intrebiri pebaza cdrorasi vd notaqi observaqiile:Unde vi afla1i?

In ce zi suntegi?

Cum e vremea?

Care este faza lunii?

Descrieli zonain care vi aflagi, folosind cat mai multe adjective cu

lrrrtingi Adjectivele sunr cuvinre descriptive, care aratd,insugirea unui,biect sau a unei fiinge, ca de exemplu: cafeniu, minunat sau moale.

Ce viequitoare vedeji?

Ce energii sau prezente percepefi?

Ce mirosuri simqigi?Ce sunete auzigl? irrcercagi sd stali pe loc, si inchideqi ochii qi sI

,rscultaii cu urechile ciulite. Apoi, scriegi sau desenali ce api auzitRevenili in acelagi loc in diverse momenre ale zilei sau seara ce

vi se pare diferit? ce a rimas neschimbat? tntoarcegi-vr in acelagi locirr condigii mereorologice diferite ce vi se pare diferit? ce este la fel?

Ce plante gesigi? Desenagi-le Ce au acesre plante in comun? prin. t' se diferenqiazi?

Scriegi o poezie despre narura carevd,inconjoarr Nu uitaji ci poe-ziile au rimr, dar nu este o condigie obligatorie cine spune ci treluie

Q6eron $eff -(f{r'enheart \' urle a ucenicu[ui rrrdjitor



si scriegi o poezie in versuri? Dacd" muzainspiragiei voastre este o floare,incercaqi si scriegi cuvintele in forma unei flori tncercali sd creaqi unhaiku - gen literar cu formi fixi, din tradigia japonezd, care are rreiversuri: primul vers are cinci silabe, al doilea are $apte, iar cel de-al

treilea are cinci.

Poate ci simgigi dorinla sd scriegi o povesre.

Ori poate cI locul magic in care vi afla1i vd inspiri si sivArgiji unritual sau si spuneqi o rugiciune.

Proceswl de obseraare

Procesul de observare presupune studierea cu foarte multd atenliea unui anumit lucru qi inregistrarea fenomenelor sau a intAmphrilorpe care le observali. In timpul acestui proces, trebuie si fiqi numaiochi qi urechi ca sd nu v5. scape nimic din tot ce vi inconjoari.

Din picate, insd, fenomenul nu vine de la sine. tn.riaga noastrd de

zi cu zi, ne concentrdm doar asupra unui anumit lucru care ne soli-citi atentia pe moment, de aceea nu observim

totce se petrece

injurul

nostru. Din fericire, vefi purea dobAndi experiengl qi vegi exersa pro-cesul de observare, a$a cum vd veli insugi - pe parcursul perioadei voas-

tre de ucenicie - toare celelalte calitnli magice.

Ca naturaligti, veli inviqa ci procesul de observare implici douilucruri: rdbdare gi repetare.

Daci vreli si vedegi cu adevirat ce se petrece in jurul vosrru) tre-buie si vi inarmaji cu multi rdbdare qi si dedicaqi foarte mult timpacestei activitigi. Pentru

^ ^veacele mai bune rezultate, trebuie si pe-

treceti cAt mai mult timp in naturi 9i si observaji in tdcere tor ce se

intAmple acolo.Odati

cevieguitoarele se vor obignui cu prezentavoastrd, nu vor mai fi atAt de timide gi igi vor continua existenla firi

sd mai fie tulburate de compania voastri.Pe de alt; parte, ca si inlelegeli comporramentul plantelor gi al ani

malelor sau ca sr deslqili semnele vremii, trebuie sd le cercetagi inde-lung. Fapt care permite sI vedegi lucruri care poate ci v-au scipataltidate 9i sn obqineqi rdspunsuri legate de ciclul anotimpurilor.

n In tot acest timp, vegi descoperi Ei veqi vedea natura cu algi ochi.Ii veqi aprecia calitilile magice, pe care le puteli integra in ritualu-rile gi ceremoniile de vrdjitorie. Natura este, de asemenea, o sursi

inepuizabili de simboluri Ei instrumenre magice: crengi de copac, lemnputrezit, scoici, roci, plante medicinale, plante uscate, conuri de bradctc. - pe toate (9i multe altele) le puteli folosi in practicile de magie,in studierea naturii sau ca obiecte de cult.

Cum sd cwlegepi ;i sti ptistrapi plantele

Adunali plantele dis-de-dimineate, pentru ci atunci au culorile celernai intense ;i seva plini de uleiuri naturale Puneli-le apoi intr-o pungide plastic ca sI nu se ofileasci

Dupi ce le-api adunar, pestrati-le inrr-unloc intunecat, ferite de lumina soarelui

Presali-le apoi cAt mai repede cu putingd.,

dar nu mai devreme de trei-patru ore

clupi ce le-aji adunat

Botanigtii profesioniqti pdstreazi plan-

tele intr-o cutie de ierborizare, afa cum este

cea din imagine, inainte de a le presa gi dea le introduce in ierbar. cand adunagi plantele, faceqi o descriere in

iurnal a fiecirei specii in parre, pentru cd in acest fel veli reugi si le

identificagi mai tirziu - lucru cu atat mai important daci adunali maimulte specii deodati. vi sugerez si desenaqi sau si descrieti zona de

unde agi cules planta. Aqi gdsit-o la umbri? Sau la soare? Cregte intrestXnci sau sub un copac?

Presagi apoi plantele, aranjAnduJe insi cu grij;, cici se vor usca exacr

in pozigia in care le veqi a;eza

Plantele uscare fixagi-le apoi pe o foaie alba de hArtie gi scrieqi cu

un marker in colqul din dreapta, de jos, urmiroarele dare:

o Numele popular al plantei. Genul;i specia (oplional)o Locul unde agi glsit plantao Descrierea

. Data clnd aji gisit planta

. Numele naturalistului

Iati un exemplu:

Q6eron $e[[- fu ."enheart (-1rtea ucen icu[u i lrdjitor 73



Lqldqrusq

Aquilegia Canadensis

Cregtea intr-un loc insorit la marginea unei piduri

Planti cu tulpina mici (are cam 25 de centimetri inellime)

Are flori galbene cu inflorescenqe roqii

6 august 2006

Naturalistul - Ima

Puteqi introduce apoi paginile ierbarului intr-o folie protecroare,plstrAnduJe intr-o agendi, inrr-o curie sau le puteli inrima 9i agdga

Pe perete.

Cum sd presd{i plantelePlantele pot fi presate qi uscare prin diverse modalitagi.

Cea mai buni hArtie in care le putegi presa esre cea de ziar, pentru cd,

este moale gi absorbantd. A;eza1i plantele intre paginile deirar,apoi apisaji

ca si se lipeasci strAns sau punefi o greutate peste ele Lisali-le asa careva

zile sau chiar sdptimlni pAni cAnd sunt complet uscate

Cea mai simpli modalitate prin care le putepi presa esre si le aqezaqi

tntre doui coli de hArtie, punAnd apoi peste ele cAteva cd4i volumi-noase. Putegi folosi, de asemenea, o carre de telefon. Paginile cd4ilorde telefon sunt din hArtie de ziar, astfel cd pureli inrroduce planteledirect intre ele. Agezaqi apoi cartea de telefon intr-un loc ferit, iar peste

ea punefi cAteva ci4i grele Verificagi starea plantelor in fiecare

sdptimAni, scolAnduJe arunci cAnd vi se par complet uscate

Cum sd adunapi gi sd eticbeta[i rocileMineralele au o compozigie chimici specifici

gi o structuri cristalini unicl Rocile sunt com-

puse din doud sau mai multe minerale. De

exemplu, cua4ul este un mineral. Granitul este

o roci, alcituiti din minerale precum cuarlul,ortoza sau microclinul.

Rocile sunt de trei tipuri:

Roci magmatice: Acestea sunt compuse din minerale cristalizate

si s-au format prin solidificarea prin rdcire a magmei,

...rrc provine din mantaua superioari a pimAntului.( lel mai bun exemplu de roci magmatici este ba-

d"z.rltul - o rocii des intAlniti in scoarla pimAntului.

Irundul celor mai multe oceane este compus din

I'rzalt, ca qi teritoriul din nord-vestul Statelor

IJnite. Granitul este o alti roci magmatici impor-

t.rnti. Cea mai mare parte a lanqului muntos din Sierra Nevada este

.rlcituit din granit.

Notd: Ca sd vi arnintiti mai u$or cum se formeazl rocile magma-

t ice, glnditi-vi la denumirea lor, adjectivul ,,magmatic< provenind de

l:r ,,magmd" - masa minerale fluida ;i incandescentd din interiorulscoarlei pimAntului.

Roci metamorfice: Iau naqtere din alte roci prin

1'rocesulde metamorfozd

produsde presiunile gi

tcmperaturile inalte provocate de miqcdrile scoa4ei

tcrestre. Gnaisul este o rocl metamorfici, ce-a luat

n.r$1ere din zdrobirea gi topirea granitului. Marmura('ste o alti roci metarnorfici.

Roci sedimentare: Se formeazi prin procesele de eroziune, trans-

port ;i depunerea aluviunilor aduse de apele curgitoare. Calcarul este

o roci sedimentarl.

Clnd adunali roci, infiguragi-le pe fiecare in

lrrrrte in hlrtie de ziar sau puneli-le in gentule,.lc plastic pentru a nu le zg\,r.a sau sparge

Inainte de a le infigura, notafi in jurnal

tlrrta gi locul unde aqi gisit rocile, precum qi des-

, r'ierea fiecireia in parte Punelile cAte un numir,.rPoi scrieli-l pe o bucati de hArtie qi plasali-o in acelaqi loc cu roca

rcspectivi In acest fel, veqi reuqi mai t|rziu sd identificati corect

t oate pietrele.

CAnd ajungeli acasi, spilaqi-le cu griji, indepirtAnd mizeria, noroiult'tc., apoi hsagi-le si se usuce

74 Qh er on $eff - cl{r'enhaort ( .rrlca ucoricu[ui .lrdjitor 75



Stabiligi care dintre suprafegele rocii reprezinti ,,vArful,, qi ,,baza,,pentru a le ageza alituri de celelalte piese din colecgia voastri cuajutorul pastei corectoare, facegi un punct clt un bob de mazdre pe

fundul rocii, apoi - dupn ce s-a uscat - scriegi cu un marker numi.rulei de identificare

tn final, alcituiqi o listi in jurnalul vostru cu rocile pe care le-a1i

gdsit gi numirul lor de identificare Puteli nota informalii legate delocul unde le-agi descoperit, pimAntul etc. puteli, de asemenea, sidesenali roca sau zona unde aqi gisit-o. Lisali pugin spaliu penrruobservalii suplimentare

Puteli pistra rocile gi mineralele intr-un carton de oui, pentru ce

aga nu existd pericolul si se frece una de alta gi sd se zgarie. N-ar firiu si aEezagi etichete cu numele rocii in fala fiecrrui comparrimenrin care se afli pietrele.

Ûnii oamenii preferd sd, etaleze rocile in cutiuqe albe, fdre capac.

In acest caz,vi sfdtuiesc si cdptugigi fundul cutiei cu o bucatd de pos-

tav sau de bumbac pentru a nu se zgiria.Rocile ii pot oferi naturalistului o experienli cu adevirat unici. pro-

cesul de formare a lor se desfigoari de milioane gi milioane de ani. Astizi,in munqii Guadalupe din vestul statului rexas, vezi rerase din calcaracolo unde, in urmi cu 250 de milioane de ani, exista un recif de coralipe fundul unei miri tropicale. tn mungii Verzi din Vermont, vezi stAnci

din schist, o rocd metamorfici, acolo unde cAndva se afla girmul uneimiri. Muntele HalfDome din Yosemite valley, california, care arealtitudinea de 2 693 de metri deasupra nivelului mirii, este compus dinadamellit gi granit, roci magmarice care s-au solidificat la

mii de metriadlncime, sub suprafala pimAntului.Rocile pot fi talismane magice minunate. Ori de cAte ori un prie-

ten sau un membru al familiei mele pleaci intr-o cihtorie, il rog si-miaduci o piatri. Iar eu le adun din toate locurile in care cilitoresc. Sunr,

agadar, posesorul unei impresionanre colecgii de buciqi de roci dinintreaga lume - granit de pe varfurile mungilor Sierra Nevada, rocidin lava pahoehoe din Hawaii, nisip de pe coasta statului Maine ;iminerale din Rusia, Suedia qi Arctica. Pe multe dintre ele le-am folo-sit in diverse ritualuri de magie.

Cum sti gtisipi nordul, swdwl, estwl ;i aestwl()rientarea cu ajutorul celor patru direcgii ale busolei - cunoscute

ri sub numele de cele patru puncte cardinale - poate fi extrem de im-

I)( )rtante atunci cAnd desenagi o harti, cAnd vreli si vI intoarcegi intr-un

,rrrurnit loc sau clnd doriqi si desfiEurali un ritual gi si invocagi anu-

nrite fo4e spirituale.

Cea mai simph modalitate de orientare este folosirea busolei. Aculr .,su (magnetizat) al busolelor standard de orientare arati intotdeaunarrrrrdul. Jineti busola in faga voasrri, la acelagi nivel cu pimAntullrrtoarceli-vi ugor pAne cAnd staqi cu faga in direcqia pe care o aratd

.rcul busolei - adici spre nord Sudul va fi atunci in spatele vosrru,t'stul in dreapta, iar vestul in stAnga.

O alti modalitate la fel de simple este orientarea dupi soare. Soa-

rcle risare intotdeauna la est qi apune la vest. Laprinz, se afli intrecst $i vest. Daci vegi determina pozigia soarelui, veli descoperi cele-

lalte puncte cardinale.

De exemplu, daci este ora patru dupi-amiaza, iar soarele se apro-pie de unul dintre orizonturi, spre ce direcqie se indreapti? (Rdspuns:

spre vest. Soarele apune intotdeauna la vest.) Daci vedegi ci soarele

apune, unde este nordul? (Rispuns: in partea dreapti. Daci vi agezagi

cu faga spre soarele care apune, atunci stagi cu faga spre vest, iar nor-dul este in partea dreapta.)

Ca sI gisiqi nordul pe timp de noapte, trebuie sd gnsili Sreaua Polari.Localizagi Carul Mare (sau Ursa Mare) 9i trasali o linie intre ultimeledoud ,,ro1i" ale carului in partea dinspre baza mare a trapezului, pre-

lungind apoi de cinci ori segmentul ce une$te acesre doui stele. Aqa

veji gisi Steaua Polard, cunoscuti qi sub numele de Steaua Nordului.

\-*--6 Steaua Nordului 6

Osrrq

Sr

Qbaron $e[f ' Qr""enheort Qartea ucenicufui vrdjitor ((



Termometrwl greierilor (Obero n)CAnd auzili lArnitui unui greier, putegi calcula cu multi

precizie temperatura din aer. Numiragi de clte ori tnriiegreierul in decurs de L5 secunde qi adunaqi apoi cu 401 Vegi

afla astfel temperatura in grade Fahrenheit. Aceastaeste legea lui Dolbear - A.E. Dolbear (1.537-Igj.A)

a fost profesor de fizrcila Colegiul Tufts.Sunetul pe care il scot greierii se numeste stri-

dwlapie - din cuvintul latinesc stridulws, care in-seamnd ,,1Arlit". Greierii scot acest sunet ascutit si

pitrunzdtor prin frecarea elitrelor. Doar masculii producgirlitul, dar numai femelele il pot auzi.

Cum putepi aprecia distanpa fapd de wn fwlger (Oberon)Daci sunteli afarlr gi se apropie o furtuni, trebtrie si ciutati irne-

diat un loc unde si vi addposrili - cu atat mai rnult daca 9i fulgeriDescircirile electrice care au loc intre nori si pimAnt

pot si ucidisau

si provoace rini grave direct sau indirect. Fulgerele pot si loveasca opersoani dupi ce curentul a trecut mai intai printr-un copac, un gard,un stAlp sau alte puncre inalte. Pot la fel de bine si loveasci o persoand,descrrcxndu-se in pimant dupi ce au lovit un obiect inalt. curentulpoate, de asemenea, si treaci prin liniile de telefonie sau de inalt; ten-siune, dar gi prin conductele instalagiilor de canalizare, daci in momen-tul descdrcirilor electrice folosigi telefonul sau alte aparate electrice,sau reparagi instalagiile. in mod similar, fulgerele pot lo..i direct obiec-tele, provocAnd explozii, arderea sau dis-

trugerea totald a acestora.

Evitaqi, agadar, si stagi afard,intimpuldescircirilor electrice sau si vi aflaqi inapropierea unor obiecte inalte Cel maieficient mijloc de protecgie impotrivafulgerelor este si gnsiqi cnt mai repede

un loc unde si vI adipostiqi inainte de

izbucnirea furtunii.Puteli sd apreciaji distanqa fali de un

fulger punAnd in aplicare urmdtoarea

78

rrrct'di: clnd vedegi un fulger, numiragi secundele pani auziti tune-r rrl La nivelul mirii, sunetul se propagi cu o vitezi de L224kilometri

Pt' ,ri sau 335 metri pe secundi. Asta inseamni cd parcurge 1,61 kiI.'rctri in cinci secunde. Trebuie, agadar, sr gisiti un adipost candIrrlgerul se afli la 4-5 kilometri disrangi - adici in decurs d" to-ts ,"-('unde de clnd agivdzut fulgerul gi pXni agi arzittunetul.

Cum sd cdldtoripi tn sigwranpd1. Concepeli ,,un plan de cilitorie., Spuneqi cuiva unde, cu cine

9i clnd plecaji, dar Ei cand vi intoarceli unii iqi iau telefoanelemobile penrru mai multi sigurangi.

2. Urmagi,,Regula celor patru,,l plecaji intotdeauna intr_un grupde cel pugin parru persoane in acest fel, daci cineva esre rinit,o persoani poare si rimanr cu rdnitul, iar ceilaltri doi sd plecedupi ajutor.

r:

3. Nu uitapi sdpunegi in bagaj ,,Cele zececdlitorie" LualiJe cu voi pe orice drum,

Nu gtii niciodatl cAnd i1i pot salva viala:

lucruri vitale intr-oindiferent de vreme

. Proviziia O lanterni. Un briceag

. Trusa de prim ajutor

. Haine de schimb

. O hartl gi o busoli

. Brichete qi materiale de aprins focul

o Echipament de ploaie sau folie de supravieluire"". Lotiuni antisolare gi/sau pelirii ;i ochelari de soare. O butelci sau o sticll cu api

'r Folia de supraviepuire este confeclionati dintr-un materialugor, rezistent qi impermeabil, cu care vi putegi infegura in cazde ploaie sau putepi incropi un corr. La fel de utild este gi o foliedin plastic, precum cele pe care le folosigi ca sd protejaji mo_bila atunci clnd zugrivili casa.

(- qrtec ucen icu[ui ri'riijitorberon .j,cf f - t[{o ven h earr



Alte lwcruri wtile pe care trebuie sd le lwapi cw tsoi:o Frlnghie sau sfoarlo Spray anti-insecte

o Strugurel de buze

o O cdciuli sau o pelarie cilduroasd

. Un fluier din plastic (nu din metal, pentru

cI vi se lipegte de buze cAnd este foarte frig afarlt)

Cwm sd ad creali propriwl atelier sAL ,,muzeu"Trebuie sd vI rezervati un loc destinat atelierului sau muzeului

naturalistului.Acesta trebuie sd congini o masi mare de lucru, rafturi gi diverse

dulapuri. Trebuie si ave1i, de asemenea, o chiuvetl qi o sobe. Capito-

lul ,,Tehnici qi echipamente" din manualul vostru vi oferd nenumirate

idei referitoare la experimentele gi investigaqiile pe care le puteli face

in atelierul vostru, precum qi la echipamentele de care avegi nevoie.

Muzeul vostru de gtiinle naturale poate fi pe cAt de simplu, pe atAt

de complex, in funcgie de preferinqele voastre. Naturaliqtilor le place

si etaleze rezultatele muncii lor de teren. Putegi si agezagi pe un raft

sau pe o masi diverse obiecte adunate pe parcursul peregrinlrilor voas-

tre, ghidurile care v-au cdhuzit sau o anumitd pagind din jurnal.

IatI cAteva sfaturi referitoare la modalitilile prin care vd. puteqi

pistra gi etala materialele de lucru:

Cutiile de pigdri sau orice alte cutiuge solide reprezintd o varianti

ideale in acest scop.

Puteqi, de asemenea, sI glsigi la tArgurile de vechituri rafturi sau dule-

pioare la prequri derizorii ori si le confecqionali din sclnduri. Multe ma-

gazine oferi rafturi ;i cutii din plastic la preguri extrem de convenabile.

6. Qum sd faceli focu[

c-vtor., Oberon lcenuqiu ;

CAnd plecagi in drumelii prin naturd, trebuie si luaqi intotdeauna

cu voi un briceag gi doud brichete Bic. Acestea sunt extrem de valoroase

1i rnult mai eficiente decat chibriturile. Dar dacd, se intampli sa virr czili in mijlocul naturii fara brichetd, va trebui si gtipi -- ca niEtevriiitori destoinici ce sunte{ - cum si aprindeji focul fere si avepi niciunirrstrument modern la indemani. Acesta esre unul dintre cele mai vechitrucuri magice.

Este ugor si aprindegi o sclnteie - mai greu e si rransformafi scan-tt'i.r

intr-un foc adevirat. Pentru asta avegi nevoie de materiale cares,i ia foc cu uguringi. tn afara de insrrumentele pe care Moonwritervi Ie descrie in cele ce urmeazd,, purefi folosi ca materiale combusti-bilc cuiburi de qoareci, scoa4d de mesteacrn, plante uscate, scoarfi,lc cedru, pinzdsau carton scdmo;at, pinzd carionizatirsau ciptugeala,lc bumbac din interiorul jachetei ori a sacului de dormit.

,,Re{ete" pentru materiale combwstibile ;i instrumentede facwt focul (Moonwriter)Este extrem de important sd qtigi cum si aprindegi focul li cum

si-l menginegi viu. Iatd citeva,,refete,. cnt se poate de simple:l. Rulali doui-patru foi de ziar, creA,nd un sul lrrng, ,r., foanestrlns InfdEuraji sulul cu sfoari alba din bumbac, legand-o bine9i lesandu-i capetele lungi Tiiali sulul cu foarfeca frintre rnn-durile de sfoari Topili parafind,intr-un vas din .oriro, a$ezatin prealabil intr-o cratigi cu apd fierbinte Introduceli sulul deziar in parafina topiti, linAndu-l de capetele de sfoari ri lesati-lsd se inmoaie cateva minute Scoateqil apoi din vasul cu para-fine qi lasali-l sd se usuce

2. Umplepi compartimentele unui carron de oui cu scame qi puf, pro_

venind de la haine din fibre narurale - lana, bumbac ;i int ropijipararinF' gi apoi turnali-o in compartimenrele de oui Lisatri-o sise riceasci gi sd se intireasci, apoi tii4i compartimentele Veqi aveaastfel la dispozigie doudsprezece mareriale combustibile.

3. un ciot vechi de lumanare este, de asemenea, un material com-bustil eficient.

Introduceli unul4intre acesre insrrumenre inflamabile in groapa undevregi sd facegi focul tnconjuraqi-l cu surceluge gi paie, apoi'aprindegi-lOind incepe si ardi cu purere, mai puneqi l"-.r", dai rrrArrd grije senuJ indbqili

Qber on $e[[ - cllrtorheart ('qrlcc ucenicufui rrr{iitor



(Oberon)Daci veli sufla in foc, il vegi ajAga qi mai tare - mai ales

dactr folosiqi un tub gol pe dinduntru sau o tulpini de trestie. tn -o-mentul in care materialul combustibil se aprinde gi focul incepe si

ardr, trebuie doar si-l intreqineqi, adiugAnd din cAnd in cAnd lemne.

Acestea trebuie puse cu foarte multi grije - procesul presupune un

adevdrat ritual Jineqi la indemAni un bdp pe post de vitrai ca si aranjagi

lemnele atunci clnd se prrbugesc arse de foc

Piatra de cremene Ei oplul: Piatra de cremene, cua4ul gi alte roci

dure produc scAntei dacr le lovigi cu lama din ogel a briceagului. Cu

ajutorul acestei scAntei, aprindeli materialul inflamabil, fecAnd mAi-

nile ciu; in jurul lui, apoi suflaji incet pini cAnd focul se integeqte

Inv5gali si recunoagteli piatra de cremene gi, dactr o gisigi in timpul

drumegiilor voastre, begali-o in buzunar

Lentilele: Puteli aprinde focul, cu ajutorul unei lupe, focalizind

razele soarelui asupra materialului inflamabil.Puteqi

folosi,de aseme-

nea, lentilele de la ochelari, de la binoclu sau de la aparatul de foto-

grafrat. Daci agi pornit in drumejie pe timp de iarnd, puteli pune in

aplicare acelaqi principiu folosind gheaqa in locul lentilelor. Gdsiii un

rAu, un lac sau o balti inghelati - sau turnali apr intr-un vas gi ldsali-o

sr inghepe Desprindeli o bucati de gheaqd groasd cam de doi centi-

metri, cu un diametru de 5-7 centimetri Frecali-o apoi intre mAinile

goale pAni clnd caplte forma unei lentile DupI aceea rimAne doar

si vi rugaji ca soarele si striluceascS.

Burghiu de aprins focul: Dacd nu avegi o piatra de cremene, olelsau lupi, puteti si faceli pe loc un burghiu de aprins focul. Acesta este

alcituit din patru elemente: placa de bazi, burghiul, arcqul gi mi-nerul. Le puteli modela cu culitul sau cu o piatri asculite.

Pentru placa de bazi trebuie si alegegi o bucatd

de lemn uscati gi plati ca sa aiba stabilitate.

O coaji groasi de copac sau o bucati

plati dintr-un copac uscat reprezinti o

variantd ideah Facegi o gaurd in ea,

adAnci de 2,5 centimetri, foarte aproape

Fig. 1

,lt' r'argine, apoi crestagi marginea, sub forma unui qang, ca sd permitelir.it'iunilor si cadd pesre materialul inflamabill (Fig. 1)

Cont-ecqiona{i un burghiu dintr-un beq lrrrrg c"rn,lt' l0 de centimetri gi gros cam de 2,5 centimetriliotunjiti-l la capete 9i cojigi-l lateral, in asa felirr..'it s,i devini octogonal (frlnghia arcugului

st' va prinde mai bine de el). (Fig. 2)Minerul este un soi de capac care se fixeazit

in vArful burghiului. Trebuie si-i faceti ogaurl in mijloc, adAnci de 2,5 centi-

metri, unde se va fixa vArful burghiului. il p,rt"qi corr_fecliona din lemn, os sau piatrd, dar ostrf sau piatrasunt mult mai bune, daci le puteli gdsi, deoarece un

Arcusul este alcituit dintr-o creangi indoiti, lungi dJ s centi-rrrctri gi legati la capete cu un gnur, seminand.rr rrn

"r.1.

viniroare.

I ):rci nu aveli altceva la indemani, putegi folosi siretul de la pan-ry,li; in caz de urgenli, putegi impieti un gnur dintr-o plnzl ruptili1ii, o gesituri degirati sau chiar din plante rezistente ori fA;ii dinsct':arti de copac. Legaqi-o de capetele crengii si introduceli burghiul,,,r in desenui 2

mAner din lemn se poare inc|lzipr." ,"... (Fig. :)

Montali apoi ,,dispozirivul,., pinAnd cu

lriciorul placa de bazd, si migcali arcugulr:rpid, inainte gi-napoi, apisAnd cu putere,1,' rnlnerul burghiului Vegi vedea in cu-rind cum fumul se ridici de pe placa de

lrrrza. Puneli ticiunii aprin;i pe materia-lrrl inflamabil si suflati usor penrru ca

Iocul si prind; putere

NOTA: Nu ldsapi niciodat,i focul nesupravegheat _ nicimicar *n focsl ins. care inci mai fumegi Aveli griji ca inainte de culcare sj stingelilocul complet, ar-uncAnd api qi pimAnt pesre el pAnd cAnd nu ," -.ivid niciun ticiune aprins gi nicio urmi de fum

.'','''.'''.',,:

( (rrteq ucenicufui I'rnjitorber on $efl- fu r'enhcart8;



T. Cum sd gdtili in ae'r [iber

qutorr g(oonlvritcr 1indi6o1

Gltitul in naturl poate fi o activitate distractivl, Pe care si o puneli

in practici nu doar clnd sunteli plecaqi in drume1ii. Puteli face gritar in

aer liber sau in gemineul din casi. Puteqi sipa in curte o groapd pentrufoc temporari sau permanentl.

Cum sd facepi tn cwrte o groapd pentrw foctnaint. de a porni la treabr, va trebui sr cereqi permisiunea proprie-

tarului grndinii respective, dacd locuigi cu chirie, impreunl cu un coleg

de camerd sau cu pnrinlii vogtri. Va trebui, de asemenea, sl cercetaqi

legile zonei ,.rp..li r.. in.rnele locuri, poate fi interzis si faci focul in

aer liber, dar si fie, totugi, permis pentru gitit.

Aveli grijd sd faceli groapa de foc la o distanqi de cel pulin trei metri

de copaci, arbugti, case sau alte structuri Clt timp este aprins, linelimereu la indemAni o lopatl, o gdleatd cu apI Ei un furtun

Pentru o ,,vatri" permanenta, indepirtali iarba gi plantele de pe o

suprafaqi cu un diametru de un metru Incercuiqi apoi groapa cu pie-

tre sau cardmtzil.

Pentru o ,,vatrtr" temporarl, trasaqi pe iarbe un cerc cu un diame-

tru de un metru. Facegi apoi o groapl adAnci de 90 de centimetri,

indepdrtAnd stratul de iarbe. A;eza1i la umbri bulgnrii de prmlnt cu

iarb; gi acoperili-i cu un prosop ud.

Faceli focul in mijlocul cercului de pe care a1i indeprrt at iarba.

Dupi ce aqi terminat gritarul, l*aqi focul sd ardd complet Aruncalimaitirziutlciunii gi cenuga (cenuqa o putefi pune peste strarul de com-

post). Udali suprafaga cu furtunul gi puneli la loc bulgirii de pimAnt

cu iarbd. Udaqi apoi din nou. Iarba se va reface peste doui-trei

siptimlni. Aveli griji s-o udaqi mereu in tot acest timp.

Prepdrdte gdtite la frigareMulte preparate pot fi gdtite la frigare. Aveqi nevoie de un bil gros

cam cAt degetul vostru mic. Cojigi begul cu briceagul qi ascugili-l la un

capit Ca sn prejiqi hotdog, avegi nevoie de un be1 cu un capit bifurcat.

Apoi, trebuie si faceli focul fie cu cirbuni, fie cu lemne, lesAndu-lsr ardi plnd se transformr in jar.Jarul este necesar penrru ci asiguri. cdlduri constantr. Focul intens nu este bun pentru grdtarepentrut'i preparatele se ard pe dinafari, iar pe diniuntru rimAn crude.

Putem infige produsele in frigare sau le purem infigura in jurul ei,rrrtindu-le apoi pe jar. cele mai obignuire preparare gdtite in felul acesta

strnt hotdogul Ei kebabul - bucrgi de carne asoftate cu fructe;i legume5i fripte. Rotiqi-le incet deasupra jarului pAni cAnd capdtdo culoare aurie

Un meniu special ar fi ,,angels on horseback": tiiaqi pe lungimerrn cArnat, creAnd un ,,buzunar". Introducegiirr el felii debrinzd,sau cagcaval. infagurali-l;rpoi intr-o bucati de gunci qi fixati-l cuscobitori. Rotiti-l incet pe jar pAnd se

priyegte qunca.

Bomboanele marshmallows (tip fondante) si friginelele din felii,le cozonac pot fi qi ele gdtite pe jar. Prdjigi-le uqor pani cand se umfli

;i capiti o culoare aurie. Daci o bomboani ia foc, nu incercatri siJstingegi, fluturAnd prin aer bomboana infipte in bal, cici s-ar puteasii cadi in poala cuiva, provocandu-i arsuri grave Lisali-o in foc ca

pe o ofrandi adusi salamandrelor care seliqluiesc acoloCa si faceqi friginele, inmuiagi cAteva felii de cozonac in lapte

i.dulcit ;i presiraji peste ele nuci de cocos. infigeqi-le apoi in telii prajiti-le pe jar.

Frigirile pot fi folosite gi pentru anumite preparare din pesmet. pen-

trll acestea, avegi nevoie de un be1 mai gros - cam de mirimea degetu-Irri vostru mare. Amesrecali pesmetul cu api sau cu lapte (in funclie de

releti) intr-un vas mic pAnr se formeazd.o coci groasi. FrimAntagi apoicoca gi rdsucili-o pe o suprafaqa plau gi curari, pand cand ia forma unui,,;arpe" puqin mai gros ca diametrul dege-

t ului vostru mare gi strecuraqi uqor bilulprintre rotocoalele de cocd. Puneli apoi e.,9arpele" pe jar, risucinduJ din cXnd incind ca sd se prijeasci uniform. Este im-

Portant siJ frigegi incet ca si nu rimAni crud in interior - un exerciqiude rdbdare penrru ucenicii vrdjitori. Este gata in momentul in care s-a

trmflat gi a cdpltat o culoare aurie. Se serve$te cu unt qi dulceatrI.

854 Qberon $e[[- fu r'enhearl \' qrlea ucen icu[ui rrriijitor



Preparate gdtite tn folie de aluminiw

Aveli nevoie de jar, de o folie de aluminiu rezistenti, o pereche

de minugi gi nigte cleEti. Daci gdtigi la un foc de tabire, puteti folosi

o paletd in loc de clesti.

Aproape toate meniurile pe care le gitili la cuPtor pot fi prepa-

rate pe jar, invelite in folie de aluminiu. Cea mai renumiti relete

este cea cunoscuti sub numele de ,,foil dinner". Puneqi in miiloculunei folii duble de aluminiu, cu dimensiunile de 40/45 centimetri,

2OO de grame de carne tocata de viti, o jumitate de cartof (curllat

de coaji 9i tiiat in bucilele) 9i clteva legume, dupi gust: felii de ceapi,

qelini, ciuperci, ardei, morcovi etc. Turnagi Peste ele doui-trei lin-

guri de supi-cremi de ciuperci gi una-doui linguri de api. Impituriqi

cu grij; folia de aluminiu, astfel incit pachetul si devini ermetic, $i

punegiJ apoi pe jar. Lisali-l si se coaci in jur de 40-45 de minute,

intorcindu-l de pe o parte pe alta cu clegtele sau cu paleta la fiecare

10-15 minute. Daci avegi un auz extrem de sensibil, veqi putea dis-

tinge sunetul ingredientelor sfArlind pe jar. Desfaceli apoi cu grijapachetul 9i, daci nu este gata, impdturili-l la loc ai lesa1i-l si se coacd

incn 10 minute.

Odata ce cunoa$teqi aceasti reteti de bazd,,ii puteti schimba ingre-

dientele: qunci tiiati cubulele cu ananas gi cartofi dulci, carne de porc

cu mere gi ceapi sau carne de pui cu cartofi galbeni Yukon, praz ;iceapi dulce. Cremele de supi vor conferi meniului vostru diverse

arorne, la fel ca gi plantele gi condimentele folosite.

Porumbul este foarte ugor <le gitit in folie de aluminiu. inainte de

aJ pune peiar,lesaqi gtiuletele (cu pinu5i cu tot) si se inmoaie in api

rece timp de 30 de minute. Infasurali-l apoi - aga ud cum este' firisi-i inlituraqi pinugile - in folia de aluminiu Puneqi-l pe jar 9i lisali-l

si se perpeleasci timp de 30 de minute, intorclndu-i de pe o parte pe

alta la fiecare 5-10 minute. Se serve;te cu unt, sare gi piper. Puteli, de

asemenea, siJ coaceli direct pe jar invelit in pinugile lui.

Cartofii copgi reprezinti un alt meniu delicios, preparat pe jar in

folie de aluminiu. Spdlagi bine cartofii 9i facegi cAte patru-cinci gluri

in fiecare dintre ei. Infiquraqii strAns in folie qi agezaqii printre uciunii

incingi. Lisaqi-i si se coaci in jur de 30-40 de minute, intorcAndu-i de

pe o pafte pe alta la fiecare 5-10 minute Sunt gata dacl vi se par moi

irr rromentul in care ii intepagi cu cuqitul. Se servesc cu sare, unr, smAn-

rinl gi arpagic proaspit.

Ca desert, puteli si incercali Banana Dreamboars. Desco.iipi pa4ial, r lunani 9i tiiapi-o pe lungime Introducegi in interiorul ei bomboane,lt' ciocolati qi bomboane fondante, apoi

irrligurali-o in folia de aluminiu, avAnd

gr

iji si nu risturnatri bomboanele.L.lsalio si se coacd pe jar cam 20 de mi-

rrrrtc, firi s-o invAniji de pe o parre pe

,rlte, pentru ci in acest caz bomboanele topite vor incepe sl curgi. Se

s('rvegte cu linguriga.

Merele coapre sunt o alt; delicatesi pe care o putegi pregiti cu aju-

r,rul foliei de aluminiu. Jineli mdrul in pozigie verticali gi scoateli-irrricz.ul, pistrAndu-i fundul intact. Curngagi-i cam doi centimetri din, . r,rja de la vlrf qi indesali-l cu zahdr brun, stafide, nuci ;i unt. Addugaqi

.rpoi o jumitate de linguri de api. infaqurali-l in folia de aluminiu,

li*indu-l in aceeaqi poziqie verticali. Punejil pe urmr printre ticiuniiirrcin;i 9i lasalil si se coaci timp de 15-2Q de minute.'frebuie si lineji seama de clteva principii fundamentale cAnd

Prrneqi in aplicare aceasti metodi de gitit. in primul rAnd, trebuie siirrpachetali ermeric preparatele sd nu se scurgi zeama. tn al doilearirrd, trebuie si intoarcegi pachetele de pe o pafte pe altalafiecare 10

rninute, avlnd grij; se nu rupegi folia.Daci aveli gemineu acasd, vi puteqi distra in serile reci de iarnd,

s.itind pe jar preparate delicioase invelite in folie de aluminiu. putetri,

,1.' asemenea, si le bigaji la cuptor., unde sd le lisagi la o temperaturd

dc 176 de grade Celsius timp de 40 de minute.

Cwpe din ceapd ;i portocdleCupe din ceapi: Teiaqi in jumitate, exact pe mijloc, o ceapi mare

Scoateli-i conlinutul gi umplegi-o apoi cu carne de

r.,ita si cu condimente

Cu ajutorul unor clegti lungi, puneli cupa

,lin ceapi direct pe jar, avlnd griji se nu se

ristoarne Lasapio acolo pAni cAnd carnea vi\e pare rumenitl, iar mirosul vI imbati

( urteq ucenicufui rrrdjitorOberon $e[[-cfurlcnhecrt 87



simgurile Q,{ot,i: Dacd ad temepi cd cenu;a ar putea sd pdtrundti in carne,

tnoelipi cupa intr-o folie de aluminiu )In cazul cupelor din coji de porrocald ,tdiagi o portocale in jumltate

gi scoateli-i pulpa, lesAnd coaja rntacr.d (Pulpa o puteli folosi la o salatide fructe sau o puteli mAnca a doua zi la micul-dejun.) Pregitili o cremd

de prijituri;i turnagi-o in cupele din coji de ponocale Puneli-le apoi

pe jar gi lasagiJe sd se coacd Veqi avea ca desert o prdjituri delicioasicu gust de portocali.

Cwm sd prdjipi owti ;i ;uncd tntr-o pungd de bdrtieAceasta este o metodd,amuzantd,, care ii va surprinde pe foarte mulli

oameni. Avegi nevoie de o pungi de cumpirlturi din hArrie maro, rreifelii de qunci, unu-doui oud gi o vergea din lemn.

Mai aveli nevoie gi de jar mocnit, nu incins.

Desfacegi punga qi aqezagi pe fundul ei feliile de

puncd, tiindu-le in prealabil ca si acoperigi toate

suprafaqa (I..I.t

. nicio problemi daci feliile dequnci se phazl.pe perelii pungii.) StrAngeqi o pungd

la guri 9i fixaqi-o de vergeaua din lemn, folosindclegti pentru prins foile de hArtie sau ahe dispozitive pe care le gisilila indemAni.

Jineqi punga deasupra jarului S-ar putea ca procedeul si vi se parimai greu la inceput: gunca trebuie sd se coacd fdrd ca punga si ia foc.

In timp ce ;unca incepe si se topeascl, punga se imbibe cu grdsime.

In momentul in care punga se incilze;te qi este bine imbibatd, des-

faceli-o la guri Ei adiugati ouile crude chiar deasupra guncii. Nu gtergeli

grdsimea depe pungi StrAngegi-o din nou la guri, fixaqi-o de vergeaua

din lemn 9i lisali-o deasupra jarului plni cAnd gunca gi ouile se prijesc,avAnd griji tot timpul ca hArtia sd nu ia foc.

Verificagi continurul la fiecare 5 minute CAnd este gara, punefipunga pe o farfurie, tiiali-o la gurd, preslragi sare gi piper 9i mAncagi

direct din ea.

Cum sd gdtipi pe o piatrd platdAceasta este o alte modalit ate amuzanti de a gnti in naturi, deqi

nu este deloc simpld. Nu veti regreta insi cd a1i invljat-o. Oamenii

,ru gitit pe pietre din cele mai vechi timpuri - cu mult inainte de a

st' inventa metalul 9i cratigele.

Aveli nevoie de o piatrd mare qi plati - latd cam de 30-35 de cen-

t irnetri gi groasi cam de 10-12 centimetri. Nu alegeqi piatra de pe fun-

,lul unui golfulel sau al unui rAu, pentru ci acestea pdstreazi apa qi

pot si explodeze cAnd se incilzesc.

Spnlaqi-o cu api gi sipun 9i ungeli cu ulei vegetal suprafaga pe care,r veqi folosi Ca si gntigi pe piatri, aveti nevoie

de jar fie pebazd, de cirbuni, fie de ticiuni.Aqezali, cu ajutorul unei greble sau palete,

straturile de ticiuni qi punegi piatra peste ele

A;teptali aproximativ 30-40 de minure ca sisc incingi Ca sd verificali ce frige, virsagi puginlepi peste ea Dacd sflrAie $i se transformd in abur, o puteli folosi ca

pe orice tigaie sau cratiql de gitit.Inainte de a incepe, ungeti inci o dati piatra cu ulei, apoi puneqi

clirect pe suprafaga ei gunca, oui, clitite, hamburgeri etc. Lisali-le acolopAni sunt gata Dupi folosire, stingeli focul ;i lesagi piatra si se rlceasci.

Curlgagi-o, ungeqi-o cu pulin ulei, infaguragi-o intr-un prosop curatqi pistragi-o pentru alte drumelii.

8. papadia 9i furnica: p[ante[e qi animo[e.[e -

cd[duze pentru lwdjitorii din [ume.a urband,

g.vtof . (E[izabeth (Barrette lcenusiu;, 1996

Aceste leclii despre spiritele-totem din mediul urban au debutat

sub forma unei scurte expuneri pe care am ginut-o \n 1996 in faga mem-

brilor Grupului de Studii P;gAne din Mediul Urban. De arunci, au

devenit mult mai complexe, adresAndu-se unei ramuri a pdgAnismului

din ce in ce mai rispAndite in lume... aceea a oraqului vrdjitoarelor.Adeplii acestei credinle religioase se adapteazd. cu greu vielii de la

oraq. Pentru unii dintre noi adaptarea vine de la sine, dar cei mai mulqi

89b er on,je[[' Qo.,renheort (--,or t e a u cen iculu i ."rdj itor



simt cd igi pierd identitatea, pierd o legituri vitali cu ciclurile vietrii.

$i totugi, natura exerciti o purere la fel de mare asupra lumii urbaneca gi asupra vielii in salbeticie - sd nu uitdm curremurele din San Fran-cisco, valurile de cilduri din Los Angeles, uraganele din Tampa Chiargi cimentul gi metalul din ,,jungla de beton" provin din pimAnt.

Indiferent de vitregiile sorlii, narura izburegte si colonizeze oricespaliu vacant. Riddcinile copacilor stricd rrotuarele. Animalele qi

pdsirile care se hrdnesc cu hoituri srribar in fugn aleile parcurilor. Plan-

tele qi vieguitoarele reulesc si supravieguiasci chiar gi in mediul urban.Puterea de adaptare este o virrute. Steruinja de roade. Studiali com-portamentul acestor locuitori ai junglei de beton, cici aveli multe de

invdjat de le ei

CP[qntele - cd[duzd

Iarba-albastrd: ,,Priztipi ce puteli implini dacd rdmhnepi

unipi " Este o planti pereni, care nu cregte niciodati

Pipidia: ,,Nu vepi sc,ipa niciodatd de noi cu totwl."Puterea de rezistenjd a pipddiei este uluitoare. DacI

ii rupeli frunzele, ridicina va conrinua si dlinuie. Daciii scoateji rxdecina, seminlele ii vor asigura continui-tatea. Sursele de supravieluire ale piprdiei ne indeamni

si mergem mereu mai departe. Cuvintele gi acjiunile noas-

tre se rispAndesc precum seminqele gi prind rldncini in lo-curi tndepirtate.

Ginko biloba: ,,Gdndipi-vd bine inainte de a

,rtltona Luapi in calcwl consecin;ele " Acest arbore

st rrivechi oferd o umbri binecuvAntati. Cu toate aces-

t c;r, atunci cAnd incep sd cadi, fructele lui emani unrniros inlepitor gi nephcut. Puterea arborelui ginko

biloba se nagte, insi, din experienga qi vArsta luirrr.rtusalemici, povdguindu-ne si luim decizii cu

rnulti cumpltare.

Gardul viuz ,,Gardurile bune ipi asigur,i aecini bwni."

Acest arbust omniprezent ne oferi un zid de verdea1tr.

Nu este pretenlios, reugind sd supraviequiascd in condiliidestul de vitrege: pimAnt nefenil sau smog. Gardul viu

stabileqte granije qi oferi adepost.

)'Ll ,-,lI--/..'/ I ..,\-i' \--' Cenu;arul (Ailanthus altissima): ,,Ce dezastru Nu-i nimic, o

rtzolvew."Dezvoltatorii din mediul urban urisc acest arbore,t.lr propnetanretarii de pepiniiere refuzi sa-l vAnda; gi totugi, este

rureori integrat in programele de plantare, devenind rapid

<' adevilatd pacoste. Cenuqarul crqte in soluri poluate,

,rctionAnd precum un canar intr-o mind de cirbuni - pre-

v'ine pericolul. Puterea lui consti in capacitatea de trans-

lirrmare: creqte in condijii vitrege, imbunitaqinduJe qi

.'rcAnd habitate pentru alte specii.

c$i e{u ilo

qre[e - cd[d,vzd,

Furnica: ,,Lwmea noastrd e la fel cu a aoastrd," Puterea furniciiconstl in mdrimea ei. Este atAt de mice, incAt nimic nu pare s-o de-

rlnjeze. Lumea ei este redusi la o scari atAt de ne-

semnificativi, tncAt viapa de la orag nu-i afecteazd

c'xistenga. Nici ea nu pare si-i observe pe locuitoriirnediului urban. Daci insi aji putea pitrunde inlumea ei, v-agi simli ca acasi, cici civilizalia lor este

la fel de complexi ca a noastrl.

\'.ar le s ucenicu[u i rrrtijitor

solitar, ci numai in tufe, creAnd un covor moale, ca \\ y

de plug, ce vi mAngiie picioarele obosite. Ea ne invagi \valoarea lui ,,a fi impreund." gi a rezistentrei. ..Jt

Forsilia: ,,Nu vd temepi s-o luapi mereu de la capdt "

O planti care cre$te la fel de bine ca un gard viu, dargi ca arbust individual, forsiqia se rreze;te prima la viajd,

dupi o iarni indelungatd, etalAndu-9i florile de ungalben-aprins.

\

l,\>+ H

.i\--<

Qberon $eff - tT{atenfr aart



$oimul-cilitor: ,,Nu o,i dapi niciodat,i b,itupi " Deqi in

urml cu clteva decenii era pe cale de disparijie, aceasta

pasire de prada - temuti qi frumoasd - a reuEit sa su-

pravieguiasci intr-un mod uluitor, in ciuda pierderii

habitatului, a pesticidelor qi a altor schimberi drama-

tice survenite in naturi. CAnd vi simtili neputinciogi

in faqa vitregiilor sortii, amintipi-vi cd 9i voi putetitrece peste ele ,,in zbor"l

Dacd suntegi adepgi ai tehno-pdgAnismului, vi puteqi

inspira din stilul de viati al porumbeilor.

$obolanul: ,,Gwnoiwl? Este raiul meu." Acest gurmand neobosit neaminteqte sd conferim alte intrebuinqiri lucrurilor pe care vrem si le

aruncdm. Ca gi cenuqarul, sobolanul transformd gu-

noiul intr-o adevlratd comoari. Puterea lui consti

in capacitatea de a se adapta in orice situagie: poate

si triiasci oriunde, si minAnce orice gi si foloseasci

indiferent ce-i cade intre hbu1e. Daci vreqi si scdpagi

de obiceiul nociv de a mai cumpira obiecte de unici r4's44;u1 '""

folosinqi, inspirali-vi din comportamentul Eobolanului

Vribiula: ,,Nicio firimiturd nu e prea micd." Jopiindprintre picioarele oamenilor, vribiula aduni resturile

aruncate de algii. Aceasti pasire micugi igi face cuibul

in locuri strAmte, inaccesibile altor pisiri, se ascunde

in desiguri qi scapi de priddtori ciripind zgomotos.

Vrdbiula ne invagi si triim modest gi si sclplm de pe-

ricol, pierzAndu-ne in anonimat.

Veverila: ,,Pune cet;a d.eoparte pentru zile negre " Zburdalnici gi iute,

veverila este o prezenli constanti in parcurile gi gridinile din mediul

rrrbrn - oriunde existd un copac ;i o bucati de pimlnt, vedem

si o veverili. Ea a devenit sinonimd cu ideea de a face eco-

rr,rurii 9i provizii. Daci vegi vedea o veverigi ingropAnd nuci,

r,'t'1i intelege imediat de ce face asta. Aveli nevoie de ajutor( ,r s;i strAngeli provizii de iarni? Cerepi sfatul unei veverige

(-unr sd aduce(i un prinos cdtduze[or urbane

O puteli face in mod direct sau indirect. Metoda indirecti este mai

rrloari si mult mai discreti. Creali un altar in dormitorul vostru gi

,lt'coraqi-l cu simbolurile animalelor sau ale plantelor care vI con-

It'ri inspiraqie Fotografiile sau obiectele de artd care infiligeazdplan-

tt'le sau vieluitoarele respective reprezintS, o varianti ideali. Puteli,

,1,' ,rsemenea, si addugali simboluri fizice-- frunza unei plante sau un

l)un1n de pdmAnt de pe un muguroi de furnici.

Metoda directi implici anumite acliuni prin care afi putea imbu-rr.ltati habitatul urban. Daci avegi un teren - sau micar un balcon -l)ureti crea o ,,minigridini" ca si atrageli vieguitoarele. Construili un

\uport ca si hrinigi pisirile Cre;tegi plante care si le ofere adipost

s,ru hrani viequitoarelor-ciliuze Oferiqi-le, cel pugin, api Sursele de

.rpi atrag pisirile gi animalele, pentnr cd nu sunt ugor accesibile. Apoi,

t'crleti cine iEi face aparigia

Dacd nu aveli spaliu, ciutagi resurse publice Putegi si hriniqi

p.isirile gi veverilele sau si admiraqi plantele dintr-un parc aflat in apro-

picre. Incercali sa vi implicagi in acqiuni de voluntariat A1i putea si

eontribuili la plantarea copacilor sau la ingrijirea straturilor de flori.In unele orage existi ,,programe de gridinirit", unde puteli planta di-

vcrse specii, pe un teren mic, alituri de alqi grddinari.

Conclwzie

Plantele Ei animalele despre care am vorbit nu sunt tocmai extra-

,,r'rlinare... Ba chiar, unele dintre ele nici nu se bucuri de o reputalie

1,rca buni. Comparagi insi situalia lor cu cea a vulturilor, a urgilor

\,ru a copacilor secquoia Pipidia, furnicile qi restul plantelor qi al

uicquitoarelor din mediul urban au inviqat si se adapteze. Acegti

flt Porumbelul: ,,O stAncd artificidl,i - ce loc perfect pen-

$*";"',:;::{^:l,Tl;i"ll':::h*,?'::"'i:*T:;d ^"t:rtnqd

intr-un h.abitat artificial decAt in cel natural.

Q6eron $re[[- [Qrlenheart ( (u'(eq ucenicu[ui lrdjitor 9i



supravieluitori se descurci de minune in orage, poate chiar mai binedecat in habitatul natural. Poate ce par nesemnificative, dar puterealor de adaptare dep{eqte orice imaginaqie. in momentele in care visimqiti copleEili de lumea urbani, ganditi-vi la acesre vieguitoare, crciavegi multe de invilat de la ele

Proiect de cercetare

Dacd locuigi la oraq, cercetati imprejurimile. Daci stali la lari, vi-zitayiun orag din apropiere cate specii de plante si animale identi-ficali? Vi se pare ci au o aurl magici? Comentaqi in jurnalul vosrrudescoperirile pe care le-a1i flcut

Din os domnesc,Tovards pe vecie

$i cdlauza oie spre lumind

Str,iin de orice-i rdu ;i nefiresc

Tu, talisman, apdrdtor Si pdzitor

Pdstreazi sas lurnira nr,tei ale drzdtoare.

\

'{e[ierut aclA:

practici de ard,jitorie @uriul

Vldstar de Soare, Bagbetd de Cdnt

{ )tpil de

foc,NJ uaLnic { strdlucitor,

lh te inalpi puternic Si nest,iailit

,,|rzind in /Iacari aurii pe cer

I )r ncpdtruns, de necuprins...

l4dszr de Soare, Bagbet,i de Cint

EI-rzasrtu BaRnsrrr

t.clntroducere

ine aji venit in lumea practicilor magice Acest atelier viva oferi echipament:uJ fizic ai conceptual care o sI vi ajutesi puneli tn practici teoriile magice: instrumentele, costu-

rnul, altarul (sanctum sanctorum), dar qi simboluri, semne, vrdjiii descAntece.

culoarea asociatr cu acest atelier este auriul, care reflecti energiilenasculine precum purerea, vitalitatea qi dorinqa de a conduce. Auriulsirnbolizeazr culoarea soarelui, zodia leului, adolescenqa, bucuria,

\ ertea ucenicufui rrrdjitor95



rodnicia qi noblelea. Vrijitorii preferi adesea instrumente, amulete

Ei bijuterii din aur, bronz sau alami.

^Capitolul ,,Practici de vrijitorie" este impl4it in doui subcapitole.

In prima parte, vom vorbi despre echipament gi costume, iar in par-

tea a doua, despre vraji gi descAntece. Ca si puneli in practici vrdjitoriaqi lecgiile din acest ghid, dar gi din Manwalwl de inipiere, va trebui mai

intli sa vI pregdtigi instrumentele necesare unui vrijitor. Profesorul

$colii Cenugii de Vrejitorie, Moonwriter, vd prezintd, urmdtoarele

lectii:

partea r - Q,chipamentu[

clnstrvmentele. necesqr e unui rr4iitor

autor:

}(oonu'riterlindi6o;

Vrijitorii trebuie sA fie intotdeauna pregitili pen-

tru orice. Ca ucenici, trebuie sI alcdtuiqi o truse

pe care s-o qineli mereu Ia indemAni pentru

orice eventualitate.

Aveli nevoie de un rucsac sau de o cutie

de cosmetice. Trusele de ustensile - in spe-

cial, cele cu multe compartimente - sunt

la fel de utile. Gengile pentru aparatele

foto sunt, de asemene a, o varianti ideali,

cu atAt mai mult daci anumite comparti-

mente se pot scoate. Indiferent de forma sau mI-rimea ei, trebuie si fie o trusd portabile, destul de

mare, in care sd putegi transporta lucrurile de care

aveli nevoie.

Unii vrljito ri pdstreazd, in trusa lor materiale gi

instrumente magice. Iati cAteva sfaturi utile refe-

ritoare la articolele care nu trebuie si lipseascl din

trusa niciunui vrijitor:

Agende mici (cu pagini liniate sau albe)

Creioane 9i pixuri obignuite gi colorate

Ci4i de taror sau alte instrumente de divinatiePlante uscate

Ce4i (de citit sau de studiat)

Aparat foto deunicd

folosinqd

ChibrituriLumAndri

SfoarI

Foarfeci

Trusa de prim ajutorBriceag

Ghiduri despre viala in naruriMetru

Jurnalul magico

Echipamentul de supraviequire (Vezi ,,Cele 10 lucruri vitalein drume1ii" din subcapitolul ,,Cum si cildtoripi in sigurangi..din Atelierul II, Srudii despre naturi)

' Lucruri in care putefi pistra diverse articole: cutiule, pungii

de plastic etc.

o O pungi de milai (ca prinos adus pimAntului)'t;

i

'r-,,Folosesc milaiul in practicile indienilor americani,, - scrieElizabeth Barrette, decanul ;colii noastre. 'cu toate aceste a, prefer

sir aduc ca ofranda lucruri cu o intrebuingare imediati: mxncare p.n-tru pisiri, ingrdgimAnt narural qi seminqe de planre sdlbatice. vrrjitoriiintreprinzitori pot si infegoare semingele gi ingrigimAntul cu un stratcle pimAnt, care se va dizolva treptat in ploaie..,

Aceasta este o listi par:liale. cu timpul, odati cu evoluqia voasrrd.le la ucenici la vrijitori, vegi veni cu propriile idei, schimband sauimbunitigind trusa magici. De exemplu, dacd vi intereseazd studiileclespre naturi, pureti pune accentul pe ghidurile despre viaga in narurrsau alte materiale provenind din aceeagi sferi de interes. Daci devenigilascinali de practicile magice, rrusa voasrri va congine cd4i despre vrrji

a

a

a

a

a

a

a

a

o

o

a

a

o

o

o

Qber on $reff - cllrrrenfr aart (- srteq ucenicu[ui lrdjitor



Si desclntece. Daci vi simlili inclinatri spre arta divinaliei, articolele

principale din trusa voastrd vor fi ci4ile de tarot sau runele.

ir, -o-"n,rrl in care vegi incepe sd inregistraqi progrese in vrijitorie,

veli doblndi qi ,,instrumentele" unui vrijitor.

Se limurim un lucru: puteli si figi vrejitori fire sd purtali mantie

sau si agitali bagheta magici. Dar este ugor (9i distractiv) si iucali rolul

in toati deplindtatea lui. Ca in orice profesie,me$te$ug sau hobby,

vrijitoria devine mult mai interesantl gi amuzantl dacn ii adoptagi prac-

ticile qi costumele. Sunt situalii in care un anumit instrument magic

sau o qinuti corespunzdtoare vi vor susline eforturile gi munca.

IatI cAteva lucruri la care trebuie sl vd glndigi atunci clnd vreqi si

va creali spaliul magic:

Jwrnalwl de ardjitorieCa si 1inegi un jurnal, aveqi nevoie de agende, pixuri' creioane, li-

pici etc. Va trebui sI achizilionaii cutii speciale, mape' dulapuri sau

un birou in care si qineii toate instrumentele de scris, proiecteleqi

tlieturile dtn ziare, reviste etc.

Haine ;i instrwmente

tn timpul perioadei voastre de ucenicie, va veni un moment cAnd

veli dori si adoptali portul vrijitorilor. Mulgi \i creeazlpropriile linute

gi instrumente, subiect despre care am vorbit qiin Manwalul de iniyiere.

Daci veqi face o plimbare prin magazinele de lesituri, veli gisi modele

gi materiale ca si vi croigi mantii, tunici, rochii ;i alte ginute magice.

Unii vrijitori preferi sI-qi cumpere de-a gata hainele 9i ustensilele.

tn -.rlte comunitiqi, existi magazine care vAnd articole magice. TAr-gurile ;i festivalurile inchinate Renagterii 9i religiilor piglne vi oferi

ocaziasi cumpiraqi astfel de obiecte, cdci se organizeazd, expozilii cu

vinzare pentru petreceri, spectacole qi baluri mascate.

in lrrna octombrie puteli gisi o gami largi de articole magice,

pentru ci lumea se pregiteEte sd slrbitoreascd Halloweenul. Puteli

cumpira, agadar, haine, mi;ti, obiecte cu efecte speciale, beli;oare

l.r-ito"r., lumAniri deosebite gi multe altele. tn aceasti perioadd,

magazinele de specialitate se intrec in oferte care mai de care mai

tentante qi mai fascinante.

lixisti, de asemenea, gi magazine pe internet care vlnd articole ma-

1ir..'c online. tnainte de a cumpira, verificaqi daca obiectele sunt de

I'trni calitate qi citili cu atenlie politica de returnare Unii vrijitori\'.1 rc'comande se nu cumplragi articole magice ferd se le vedeqi gi siIt' srudiaqi in prealabil. Ca ucenici, v-ag sfitui si le urmaqi indemnul.

Cdrli gi reaisteNiciun sancturn sanctorum nu esre complet fnrn o biblioteci magici

1i - odati ce interesul vostru pentru arta vrijitoriei incepe si se dez-

r,rlte * vegi dori si achizilionaqi cit mai multe cirqi cu putingd. Una

tlirrtre cele mai ieftine modalitiqi prin care puteli face acest lucru este

s:i cumpirali cn4i la mAna a doua. Powells.com gi Amazon.com sunt

,l,rua dintre cele mai cunoscute site-uri de unde puteli cumpdra cirlil.rlosite, adesea la preluri derizorii. O alta sursl la fel de buni este

l,rrrtrul de magazine online ABE Books, care vinde cn4i la mAna a doua

in toati qara. Putejisi

studiagi, de asemenea, ziarele, revistele sau

I )VD-urile care trateazi subiectele magice.

Alte articole

Nu putem cuprinde gama variati de obiecte care i-ar fi trebuin-

t ioase unui vrljitor. Lumlndri, statui, plante, haine de ritual, po-

...rle, uleiuri, oglinzi in care sI citili viitorul, instrumente de divinagie,

rrstensile pentru modelarea obiectelor magice, cristale, sticluqe gi

t trtiuqe, ceasuri, calendare, ci4i de tarot, articole de artizanat, bi-juterii, materiale de caligrafie, suluri de pergament, stilouri sau ac-

t csorii pentru astronomie - de toate s-ar putea si aveji nevoie la

un moment dat.

Dintre obiectele mai mari, menfionam rafturi, dulipioare, un birou,

o cuti€ de bijuterii qi alte piese de mobilier, care s-ar putea s[ vI ajute

in activitatea voa$re de vrdjitori.

Pe multe dintre aceste obiecte le putegi confecgiona sau cumpira

le prequri foarte mici. Puteqi face, de asemenea, o listi cu obiectele pe

,.'.rre vi le dorigi, astfel incAt - dact cineva vrea sI vd ofere ceva in

tlrr - sd ii sugeragi ce v-ar plicea mai tare.

Qbcron $eff -tl$r'enheari ('drteq ucenicului .'rrrijitor



z. Qum sd aducem ce.[e cinci etemente .tita[e

in spo{iu[ nostru ma6ic

Pentru ci aceste elemente ne influenl eazd toate aspectele vieqii

magice, va trebui si le integraqi in casa gi in spagiul vostru magic.

PimAntul: PlmAntul este temelia gi centrul universului nostru.

Folositi articole din ceramici gi lut inconjurali-vi casa cu pietre, roci

qi cristale CAnd gdtiqi, folosiqi sarea de mare

Aerul: Aerul este energizant qi ne ajuti sd ne facem ordine in

gAnduri. Ca si improsprtagi aerul din casr, deschideli ferestrele

Aprindeli lumAniri 9i ardegi timAie sau uleiuri aromatice AtArnali

la ferestre clopoqei qi stegulele At|rnaqi prin casl carusele de jucirie

Focul: Focul intruchipeazd energia in forma cea mai puri. Ca siinvocagi energiile focului, ardeli lumAniri sau plante aromattzate Daci

avegi gemineu, aprindegi focul qi menqinegi-l aprins ca pe un loc de

veghe gi de meditagie Atlrnali cristale la ferestre Folosigi condimente

Ei ardei iute in preparatele pe care le gitili

Apa: Apa calmeazi,linigte;te qi vindeci. Una dintre cele mai bune

modaliteqi prin care puteli aduce api in spaliul vostru este sA instalali o

fAntAna arteziand demici dimensiuni. Sau umpleqi un vas cu apl gi presiraqi

petale de flori sau puneli lumAnlri plutitoare Cochiliile de scoici, sticla

de mare sau coralul invocd

;iele energiile timiduitoare ale apei.

Energiile spirituale: Energiile spirituale reprezintd, chintesenga

vitalitnqii qi emogiilor noastfe, ne conecteazl cu lumea inconjurltoare

qi ne insuflI inspiragie ca sd reahzdm lucruri uluitoare. Ca sl invocim

acesre energii spirituale, putem si impodobim casa cu fotografiile celor

dragi sau cu lucruri incircate cu o bogatl semnificalie spirituah.

Temd

Alegetri o pagini goale din jurnalul vostnr 9i faceqi o listl cu cel

pugin zece lucruri pe care vregi si le achizilionali pentru activitllile

voastre magice Pentru fiecare dintre ele, scriegi (a) dacd ali putea si

le creaqi voi ingivd gi cum anume 9i (b) dacr trebuie si le cumpirali,cum puteli s-o faceli fArA se cheltuiqi prea mulgi bani.

Apoi, puteqi line evidenga lucrurilor pe care le-api obqinut. Uniivrijitori noteazl data qi locul achizigionirii fiecirui articol in parte.

3. Qostumu[ de. rrAjitor

cutor: Oberon lcenu;iuy

in Manualwl de inipiere in ardjitorie, am dedicat un intreg capitolniodalitlgilor prin care vd puteli croi costumul de vrijitori. Nu am

de gAnd si repet cele spuse acolo, dar ag vrea si descriu cu lux de

.rm;nunte cAteva piese vestimentare pe care le-am tratat ceva mai su-

lrerficial. Este vorba despre pdleria, mantia gi cizmele de vrijitor.

pdtdria qscutitA [a .tdrf

Pilnriile inalte gi ascuqite lavirf sunt invariabil asociate cu vrijitorii1i vrijitoarele. Istoricii de la Muzeul de Istorie din Berlin sustin civr:ijitorii din Epoca de Bronz, din Europa, purtau pelnriit't>nice din aur, impodobite cu simboluri astrologice, care

ii ejutau si.prezicd migcarea soarelui Ei a stelelor.

Se spunea cd aceste personaje, numite ,preo i-regi",.rveau puteri supranaturale datoriti capacitllii lor de a pre-

zice cu multi precizie timpul potrivit pentru seminarul,

,. trltivarea qi strAngerea recoltelor.

,,Erau consideraji StapAni ai Timpului, inzestrali( u o cunoagtere divini, care le permitea si preziciviitorul", spune Vilfried Menghin, directorul mu-

,,'trlui din Berlin, care studiazi o pllirie conicd,

rrrrnati ln aur, inalti de 74,5 centimetri, care da-

tt'.rz.i din Epoca Bronzului gi a fost descoperitl

Qberon $e[[ - n{r enh e art ( .l'lcd ucenicufui rrrdiitor



in Elvelia in 1995, fiind cumpirati in anul urmitor de directorii

muzeului din Germania.

Domnul Menghin gi echipa sa de cercetitori au descope-

rit cI cele | 739 de simboluri astrale, care impodobesc conul,

reprezinti un cod qtiingific, ce corespunde aproape in tota-

litate ,,ciclului metonic" descoperit de astronomul grec Meton

in anul 432i.e.n. - la aproape 500 de ani dupl ce piliria fu-

sese create -, lucru care explici relalia dintre calendarul lunar

qi cel solar. ,,Simbolurile de pe pelerie reprezintd, o tabeh

de logaritmi, care permite calcularea in prealabil a

migcdrilor solare si lunare", a spus domnul Menghin."Ele

sugereazl faptul ci vrijitorii din Epoca Bronzului puteau

si faci observalii astrologice empirice pe termen lung."

O alti pelerie conici, descoperitl lAngd oraEul german

Schifferstadt in 1835, are atagate o curelugl, care se prinde sub barbie.

Incrustati cu simboluri solare gi lunare, este cel mai vechi exemplar,

datAnd inci din anul 1300 i.e.n.

Alli arheologi germani ne sugereazi cI preoqii-regi cu pelerii din

aur triiau in aproape toate Europa preistorici. Profesorul Sabine Ger-

loff, arheolog german de la Universitatea Erlangen, susline aceaste teo-

rie, oferindu-ne ca dovezi cinci pilerii similare din aur, descoperite

in Irlanda in secolele al XVII-lea qi al XVIII-lea.

(Articolul de deasupra ii apa4ine lui Tony Paterson 9i a fost pre-

luat din The Berlin Nezas Telegraph, edigia din 17 /3/2002: ,,Misterious

gold cones - hats of ancient wizards" ,,Conuri din aur mis-

terioase - pilirii de vrijitori din timpuri strivechi.)

tn deqertul Gobi din vestul Chinei, a fost descope-

riti mumia unei femei cavcaziene, datAnd de2200

de ani (vezi poza din stAnga), c re avea pe cap o

pihrie inalti, ascufiti Ei neagri, ca acelea purtate

de vrijitoare.

Pildriile de vrnjitori gi vrijitoare se bucuri

astizi de multi popularitate, astfel inclt puteqi gi^di

un model perfect in orice magazin de specialitate - in special,inprealma

sdrbitorii de Halloween. Daci vregi insi si vd creaqi propria pelirie,

puteli alege un model simplu, cu boruri, precum cea din imagine.

{antic de cd[dtorie

Mantia de cihtorie trebuie sr indeplineasci gi rolul de pituri insittratiile in care vegi fi nevoili sd dormili sub cerul liber. ca formi,st'rrrnind cu pelerinele Tabard, firi mxneci gi cu colguri rotunde.( ierrdalf purra o mantie de acest gen in Frdpia inelului. ca sd vi croitivi voi una la fel, aveqi nevoie de un marerial precum cel de

pituri, lat,lc 90 de centimerri, in culori inchise penrru a nu fi observaji pe timptlt' noapte (verde-oliv, gri-inchis, indigo, maro sau negru). putegi sd

q;isigi un material asemdnitor celor folosite penrru camuflaj.Misurali distanqa de la umeri la tilpi si dublati lungimea respec-

t ivi pentru fiecare dintre cele doui piese coaseqi-le apoi la jumitateaIrrngimii Parrea cusutr va constitui spatele mantiei, in timp ce pa4ilelibere vor constitui fap - la fel ca pelerinele Tabard.

Despicaqi-o la mijloc in aga fel incat sa creali un T la gat (tdieturatrebuie s; aibi camT-lo centimetri) Tivigi marginile tiiate Ei lasagi

rcverele sd atArne Maitirziu,le puteli prindecu o broEi.intindeli mantia clt e de lrrrrge p" pod.", in a9a fel inclt si creati

tr' dreptunghi mare Punegi sub ea la mijloc o bucati plati de lemn5i tnfigeli o pionezi chiar unde se imbini ,,T"-ul Luali o bucati de

slbari Ei legali-o la un capit de pionezd intindeti sfoara cAt lungimealclei despicate a mantiei qi innodagi-o la capdt Fixagi un marker in nodulrcspectiv gi, jinanduJ srrans, folositi-l ca pe un compas ca si trasagi unccrc de jur imprejurul mantiei (rugaqi pe cineva sd tini bine pionezaca si nu se desprindi de pe lemn) Porniqi dintr-un puncr afTat lajumitatea distanlei dintre cenrru ;i margine (vezi desenul de jo$

,t

to2 Qbcron $eff ' lQrrrenhearl ( 9fiea ucenicufui lrdjitor



Tiiagi materialul, urmAnd linia trasate 9i tiviqi marginile Daci vreli

si-i ataqali ;i glugi, puteli folosi aceste resturi, urmXnd modelul din

Manwalul de inipiere in ar,ijitorie.

Adiugaji in final doul gnururi lungi de 30 de centimetri cu care

si legagi partea din faja cu cea din spate, creAnd gluri pentru mAneci

CAnd vreqi sd vd inveliqi cu ea, desfacegi-i ;nururile gi vi vepi bucura

de o pituri cilduroasi

Qizme[e de vrdjitori

Fireqte ci aqi putea sd vi confecgionagi singuri cizmele daci lucragi

in domeniul pieliriei. Dar procedeul este mult mai dificil gi nu pot

sn-i dedic prea mult timp. Eu vi recomand sI vd

cumplragi o pereche de cizme convenabile de pe

site-ul www.MuseumReplicas.com, unde va trebui

si ciutagi la ,,Haine barb;teqti; pantofi, ghete, san-

dale". Cizmele potrivite pentru un vrijitor sunt cele

din velur, inalte sau joase, care se incheie cu gireturi,

model pe care il poartd qi Gandalf in seria StAphnul

inelelor. Le puteli gisi cu sau firi franjuri, negre

sau maro. Sunt foarte comode, iar prejul este

rezonabil. Sunt foarte incAntat de ale mele

$atut mq7icqutor:

Koonwriter1 indi6ol

in Manualul de inipiere tn vrdjitorie,v-am invlqat

cum si croigi o pelerini Tabard - un soi de mantie

prinsd de umeri, care acoperi pieptul. Aceste pele-

pectAnd acela;i cod al culorilor. Poate fi purtat peste /o' .r,

iine trebuie purtate in functie J. .od.rl ..lor s"irpr"- a- ry},rffillzece culori despre care am vorbit in introducere. ,ll'.. { "-.rt

GaJ-H

Unii vrdiitori- in special fetele si femeile - lr.- i,'rr)'e;;;41'feri si poarte un qal in locul pelerinelor Tabard, res- 4 ,ap-');r. ,''i11

orice haini - magicd sau nu. Poate fi folosit ca piesi vestimentari de

ritual sau il puteli pune pe umeri in timp ce scrieqi in jurnalul magic.

Crearea unui gal nu implicd eforturi financiare sau fizice prea mari.

l)cntru ci pot fi croite foarte u$or, ali putea si faceli mai multe, inItrncqie de scopul pe care il aveqi sau de culorile magice.

Ca si creali un qal, aveqi nevoie de urmitoarele lucruri:o un material lat de 70-90 centimetri Ei lung cAt bralele voastre

intinsea ald de aceeaqi culoare ca galul

. mafini de cusut

. fier de cIlcat

CAnd alegegi materialul, va trebui sd qineli seama de interesele gi

pasiunile voastre magice. Este posibil si vi dorigi un model anume.

[)entru ci ador natura, eu am un gal verde presirat cu modele in formicle frunze de stejar gi ghinde. Mai am, de asemenea, un gal din satin,

?n nuanle de violet-indigo, presdrat cu modele solare gi lunare, pe care

il folosesc atunci cAnd studiez cosmologia.

inainte de a vd apuca de treabi, spilaqi materialul linlnd seama de

indicagiile de pe eticheti Uscali-I, respectAnd acelea;i indicalii tr,"."rt

fel, vedegi daci pesltura ,,intrd la apd", procedeu extrem de important,

pe care trebuie si-l realizagi inainte de a incepe si coaseqi.

Dupi uscare, tdiaqi cu foarfeca marginile scimogate

Crearea Ealului este un proces extrem de simplu, pe care il puteli

desivlrgi ,,cAt ai zice pegte" sau cAt ai tivi cele patru laturi. Asta inseamni

si coaseli marginile pentru a nu se destrima.

tndoiqi pe dos cele patru margini - clte una o datl - 9i apoi trecefi

cu fierul de cilcat peste ele Prindeqi-le apoi cu ace de siguranli pentru

a nu se desface Le putegi insiila inainte de a le coase cu maEina de cusut.

Dupi ce a1i terminat de insiilat, tiviqi marginile cu magina de cusut,

avAnd grtje ca qalul si fie pe dos Nu vi faceqi probleme daci opera

voastri nu este perfecti - nu va observa nimeni

Dupd ce terminali, indoiji marginile inci o datl pentru a crea tivul

ttr..p"pi cu laturile mai lungi ale galului tndoigi-le tnci o datd peste

tivul deja cusut gi prindegi-le cu ace de siguranjl, avAnd griji - ca ;ipAnd cum - ca materialul si fie pe dos Tivif-le apoi cu magina de

cusut Repetali procedeul qi cu celelalte doud laturi mai scurte

lo4 Qartea uce nicu[ui lrdjitor



Dupi ce terminali, scoatepi acele de sigurangi gi cilcali pe dos toate

cele patru tivuri DacI galul este din satin sau din alte materiale ,,exo-

tice", nu incilziqi fierul de cilcat pentru a nu arde gesitura

Asta este tot - galul e gata

Sqtqde mqsd

pentrvq[tqr

qutor: $(oonrvriter lindi7o's

Fala de masd este o piesi decorativi pe care agezagi altarul. O putegi

folosi 9i pentru alte activitiqi magice, cum ar fi, de exemplu, ghicitul

in ci4i de tarot sau in oglinda care spune viitorul.Ca gi in cazul costumului sau al qinutei voastre de vrijitori, trebuie

sI alegeli culoarea felei de masi pentru altar in funcgie de interesele

sau intenqiile voastre magice. Putegi face mai multe fege de masi, nu

doar una singuri.

Dacivregi o fali de masi simpli, alegeqi un material de 0,6G0,90

metripitraqi in culorile sau modelele dorite Alegeqi mirimea in funqie de

spaliul alocat altarului - dimensiunile putAnd astfel sd fie mai mari

sau mai mici decAt cele pe care vi le-am sugerat.

Spilali materialul aga cum agi ficut qi pentru gal

indoigi marginile 9i apoi tivili-le, urmAnd instrucqiunile descrise

in capitolul destinat galului Le puteli coase cu maqina de cusut sau

le puteqi lipi, folosind o solulie speciah. Q,'lot,i: Aveti grijn ca in timp

ce lucrapi si ginegi materialul pe dos )

4. {taruf portabi[

aulor:. Oberon lcenusiu;

Daci plecagi adesea in cilitorii, ar fi bine si vi concepegi un altar

portabil pe care siJ puteli folosi oriunde vi aflagi. Pentru asta aveli

nevoie de o geanti-diplomat. Lipili pe peretele interior al genpii o fo-

tografie care simbolizeazd chintesenla domeniului vostru de interes

(calendarele vI oferi o gamtr variatdde imagini) Puteli, de asemenea,

si capitonaqi peretele genlii cu o folie de plastic, introducAnd dede-

subt diverse fotografii. La mijloc putefi si plasagi o imagine Pe care

vrefi s-o vedegi cu o anumitd ocazie.

Luali apoi trei bucigi de burete de cauciuc qi tniaqile pugin mai mari

decAt dimensiunea fundului gentii Doui dintre ele trebuie si fie groase

de 2,50 centimetri. Adaptaligrosimea celeilalte in funcgie de spaiiul

rimas, astfel incAt toate cele trei bucili si incapi perfect in geantl.

Puneli una dintre bucnqile groase de2,50 centimetri pe fundul gentii

tn final, aveli nevoie de o bucati sublire dintr-un material rigid, care

va constitui baza altarului gi pe care o veti a$eza deasupra. O bucatd

solida de carton sau o placi de lemn Formica reprezintdo variantd ideale.

Alegeqi apoi cAteva obiecte mici care sI simbolizeze cele patru ele-

mente Puteti introduce, de asemenea, instrumentele voastre magice,

cum ar fi, de exemplu, Bagheta Magici, Atham6 (Cugitul Sacru), Cupa,

Cidelniga qi Pentagrama. Din altar nu trebuie sd lipseascl lumlnirile

votive sau sfeqnicele pentru lumAniri(albe gi

negre), tamiia,lumAnirilede uz curent gi o brichetl

Puteqi opta gi pentru obiecte cu totul speciale - figurine care intru-

chipeazd zeitdgi, totemuri, lucruri personale care vI sunt foarte dragi,

fotografii, amulete etc.

DupI ce agi adunat tot ce vreli sr luagi cu voi in altarul portabil,

aranjali-le pe toate pe fundul genlii, lasAnd-o deschisi pentru a vedea

cum arate altarul in forma finala Poate veli dori si renunqati sau sI

adiugali alte obiecte.

A;ezagi apoi toate piesele altarului pe suprafaia din burete de cau-

ciuc, lesAnd un spaliu intre ele Trasagi cu unmarker o linie in jurul fiecirui obiect in parte

Daqi piesele la o parte 9i - folosind o foar-

fecl qi un culit ascufit - decupaqi buretele,

urmAnd linia trasatd Daci obiectele sunt

inalte, tiiaji buretele pAnd la fund Dacd

sunt mici (ca bagheta magici, cutitul

sacm sau lumAnirile), gaura nu trebuie

si fie prea adincd,. (Pentru cele plate -precum penele, begigoarele parfumate sau

ro6 Qberon $eff-(f{rrenheort (-.qrtea ucen icu[ui lrdjitor



fotografiile - nu esre nevoie sr decupapi buretele; ele srau foarte binedeasupra lui.) Aqezali apoi in geante bucata decupati deasupra celeilalte

ca si conferigi un plus de magie altarului vosrru) putefi capitonaburetele decupat cu o bucati de catifea, introducAnd-o in gruriodatacu piesele de altar. Folosiqi acelagi material ca sd capitonapi gi bucatade burete care vajuca rolul de capac.

Alegeli o fali de masd frumoasd pentru altar, pulin mai mare decat

geanta-diplomat, care si acopere interiorul servieteica si inchideli altarul portabil, puneji toate piesele la locurile lor

Aqezagi deasupra bucata rdmasd, pesre ea obiectele plate, imprturili gi

fala de masd, punegi apoi bucata de carron sau placa J. l"-r, gi inchidegigeanta vi puteqi bucura acum de un ahar portabil minunar, pe careil putegi folosi oriunde gi oricand pentru activitalile voasrre magice.

_ (vhiskerwind, prefectul Lojei Focului din cadrul $corii cenuqiide Vrnjitorie, adaugi urmitoarele)

o alti variantd. este si vi concepefi altarul dintr-o cutiuli, cum arfi, de exemplu, un pachet de qigiri, pe care s-o colorali sau si lipili fo_

tografii, atagAndu-i apoi piese specifice in miniaturi (mulgi o"-"nirtrArrganumite obiecte miniaturale rocmai in acest scop). capacul devine bazaaltarului, iar corpul cutiei se rransformi in suprafaqa i.ri, ca o diorami.o putetri decora apoi dupi bunul vostru plac. chiar gi cutiugele ,,Altoids..pot sA joace {oarte bine rolul de ,,altare de buzunar,,.

Ele sunt des intllnite in Mexic ai ln alte triri ,,latino". sunr exrremde.interesante. Le putegi folosi 9i acasd, ascunzanduJe cu ugurinld deochii indiscreli.

5. Cum sd mode.tati baghe.te[e mc.1ice

qutor: 466l cWi[fowroot largintiuy

Crearca;i modelarea baghetelor magice este un procescomplex, care implici sondarea resurselor leuntrice qi ac-

ceptarea unor noi experienle gi provoclri. Trebuie sivi largigi orizonrurile cunoagterii;i si captagi energiile

rrniversului - o experiengd covArgitoare gi timiduitoare. Bagheta magicd.. este doar un simplu obiect static; este un obiect viu gi dinamic,rrrr instrument de canalizare a energiilor puternice. Din clipa in care

incepeli si o modelagi, fo4a gi misiunea pe care i-o incredingagi igi fac

sirnqitd prezen)a.

Materialele din care puteli crea baghetele magice sunr extrem de

tliverse. Putelifolosi, firegte, materialele tradilionale precum lemnulgi metalul, dar existi gi alternative. Trdim in se-

colul XXI qi - de;i poate vi se pare romanricsi apelagi la trecut atunci cAnd modelaqi in-

strumentele magice - prezentul qi viitorulne oferi alternative la fel de inreresanre.

Un vrijitor din secolul al XIII-lea nu

are neapdrat o putere mai mare decAt

rrn vrijitor din secolul nosrru. Tradigia joacd un rol exrrem de im-portant, dar nu trebuie si vi limiteze orizontul posibilitalilor.

Pregitirea spirituald pentru crearea unui instrument magic repre-'t.intiparteacea mai imponanti din procesul creator. Implicn diruiresufleteascd gi increderea in univers qi in propriile percepgii. Talentult'ste gi el un factor care conteazi, deEi nu e nici pe departe cel mai im-portant in procesul de creare gi modelare a unui instrument metafi-zic atit de puternic - scopul gi puterea de concentrare sunt decisive.Ca si puteli pune in practici principiile metafizice, trebuie sd incepegisa meditali asupra aspectelor intangibile ale baghetei magice: senti-mente, energii elemenrare, misiunea gi scopul pe care i le tncredinqagi.

Felul cum arati, lungimea sau pietrele care o incrusteazi sunt toate

2rspecte secundare.CAnd imaginea baghetei pe care v-o dorili incepe si prindi con-

tur, putegi sd alegeqi materialele. Pe parcurs vI puteqi, insi, rizgAndi.Adesea, cAnd avem ceva minunat in minte, universul ne oferd o alter-nativd gi mai bund.

Nu vi grebili si terminaqi bagheta - modelagi incet gi cu ribdareNu trebuie sd lucragi contra cronometru atunci cAnd dagi viaqi unuiinstrument magic. Cu cAt avegi mai multi ribdare, cu atAt vor apdrea

mai puqine frustriri de-a lungul drumului care vi a$teaptd, la fel ca qi

in viagl. CXnd ajungegi intr-un punct unde nu mai gtipi ce sd-i faceli,

Qb er on $e[[ - <I l enh e ar t (-'.qrtea ucen icu[u i lrdjitor ro9



lasali bagheta qi plecali la plimbare, rugAnd universul sd vd indrume

pagii Dupi un timp, veli $ti exact ce sd faceqi - poate dupl o ori, poare

dupi o siptdmAnd. Nu grnbigi lucrurile, cici se vor rezolva de la sine

Bagheta va deveni insoqitorul vostru permanent - lesapi-o, aEadar, siparcurgi incet pagii evolujiei ei magice qi sI-gi adune puterile

Baghetele din metal pot fi confeclionate din diverse gevi pe care

legdsigi

la feronerie. Puteli cumpirajevi

din cupru, alamd, sau crom,scurtAndu-le chiar la magazin daci sunt prea lungi. Mulli vrijitorisusfin ci bagheta magicl trebuie si fie lungi clt distanla de la cot la

buricele degetelor. De;i mulgi recomandi acest lucm, nu este o condilie

sine qua non. AlegeTi lungimea care vd convine

Ca sI modelaqi baghetele magice aveli nevoie de urmdtoarele us-

tensile: ciocan de lipit, aliaj de lipit fari plumb, gmirghel, sArmI de

vase, adeziv qi mufe pe care trebuie sI le punegi la capete.

Baghetele din lemn pot fi realizate din crengi uscate, care av cdzut

la pimlnt sau din giruEi de lemn. Eu prefer crengile uscate, pentru ci

nu vreau si tai f;ri rost ramuri vii. Lemnul poate fi modelat fie ud,fie uscat, ambele situalii prezentand avantde. Daci vreqi o baghetd )laHarry Potter, puteli sd glefuiji cu qmirghel un dru9 din lemn pAni

ii dali forma dorite. Apoi, puteqi si-i sculptali Ei se-i Elefuiqi mAnerul.

Pentru cre rea baghetelor din lemn avegi nevoie de urmitoarele

ustensile: cuqit de grav^t, lame de rezervi, Emirghel, sArmd de vase,

lac pentru lemn, vopsea, ceard gi adeziv.

Baghetele din sticli sau din plastic pot fi confeclionate din tuburirealizate din acelea;i materiale. Tuburile din sticle, goale pe diniuntru,

pot fi umplute cu ingrediente naturale, complet uscate: ghinde, seminqe,

pietricele, pietre prelioase sau semipreqioase ori boabe prdjite de po-rumb. Ca si creagi o bagheti magici destinatd vrijilor pentru obqinerea

unor recolte bogate, introduceji un smoc de grlu sau de iarbl intr-un

tub gol din stich qi astupali-l apoi cu lut Pentru acest gen de bagheti,

nu mai introduceli nimic altceva acolo pentru cI veqi strica plantele

Putegi infrumusela baghetele folosind un aliaj de lipit fare plumb 9i

un ciocan de lipit.Cele din piele pot fi confecgionate dintr-un fdru$ de lemn infdgurat

intr-o piele moale. $i sunt de doui feluri: acelea la care pielea se

rdsucegte in jurul baghetei gi cele la care pielea infiqoard bagheta, fiind

.rpoi cusuti la capete. Poate fi impodobite cu diverse simboluri, desene,

lr'.rnjuri, mirgele, amulete sau talismane.

Iati sunt cele mai obignuite baghete Alegerea depinde de gustu-

rilc, credinjele gi preferinjele voastre. Nu uitapi ci voi vegi fi cei care

\(' vor bucura de puterea ei, aga cd aveqi incredere in intuilia voastri

Vrijitorii au de obicei mai multe baghete, pe care le folosesc pentnr

st'opuri diverse, aga ci trebuie si vn gAndili bine la misiunea pe care

i o veji incredinja. Nu incercaji si-i conferigi mai multe roluri deodatS

l)r'ntru ci o creali din elemente organice, igi va manifesta singuri ,,incli-

rrrltria", odati cu desivArEirea ei. Lesali lucrurile sd-qi urmeze cursul

liresc $i nu uitagi cd o baghetl micd, simpli ;i lipsiti de strilucire poate

li la fel de eficienti ca una mare, sofisticatl gi complexi

6. fum sd creq+i o baghe.td ma7icd e[ectricd

autor Oberon (cenugiu)

Una dintre perceptiile cele mai obiqnuite referitoare la baghetele

mergice ale vrdjitorilor, promovate de imagini, pove$ti gi filme (pre-

cttm St,ipAnul inelelor;i Harry Potter), este aceea ci au un vArf de cris-

t;rl care lumineazi. Mi-a placut intotdeauna aceasti idee, aqa ci mi-am

confecqionat o astfel de bagheta. $i voi puteli sI faceli la fel.

Aveqi nevoie de un bi1 a clrui bazl trebuie sI aibi un diametru

de cel pujin 0,60 centimetri pentru a putea face o gauri unde si in-

troducegi o baterie micn AAA. tn,rArf trebuie si-i atagaqi un cristalcu acelagi diametru ca baza bajului, pe care il puteji gnsi la magazt-

nele de specialitate. \\,Apoi, trebuie si realizapi sistemul electric. Un LED alb gi

strilucitor este cea mai buni varianti, pentru cd nu se arde

.rproape niciodatd qi se conecteazi cu fire electrice.

Incercagi si gisili un LED ale cdrui fire si aiba eO de cen-

timetri lungime Mai aveqi nevoie de un arc de pix Ei

.le alte cAteva fire. Le puteli gdsi pe toate la magazi-

nele Radio Shack.

Qb er on $a [[ - <I{rt enh e ar t l-.artea ucanicufui rrrdjitor



M,

Fig. B Wr,

V; mai trebuie un capac de metal pe care trebuie s5-l ingurubaqilabaza bitului (vezi Fig. 1).

Cel mai important lucru este sr gisili un bet inflgurat intr-o mhdigi

de viql-de-vie, astfel incAt - in momentul in care il veli curila de coaj; -si rdmAni un ginguleq spiralat, pe unde veli intinde firul de la baterie

spre LED. Diametrul b;1ului nu trebuie sI depigeascd 60 de centimetri,

trebuie s; fie cAt mai drept cu putintl qi lung cAt distanqa de la cotul

indoit plnd la vArful degetului mijlociu. Dac; bilul este curbat, ii puteqi

indrepta qinAndu-l in api fierbinte timp de o ori Ei ceva, intinzAndul

apoi cu ajutorul unor prese de mAni cu qurub si uscAndu-l pe sobe la

o temperaturi de 93 de grade Celsius (veziFig.2).Cele mai bune bele sunt cele pe care se urci viqa-de-vie sau alte

plante agilitoare (vezi Fig. 3). Dacn vreli mai multe detalii referitoare

la tdierea, pregitirea gi incdrcarea ei cu puteri magice, consultatt Manwa-

lul de inipiere in ar,ijitorie

Dupi ce ati curitat cu grij; coaja de pe beq qi l-aqi qlefuit cu ;mir-ghel, devenind acum fin ca mitasea, lustruili-l cu ulei de mdsline

qi ceard de albine, topite in prealabil la foc mic Adiugaqi in acest

melanj cAteva picituri de ulei parfumat inmuiaqi apoi o cArpi 9i

lustruili bagheta

Fig. a

WFig. .1

Facegi acum o gauri la baza begului, destul de mare penrru ca

bateria si intre gi si iasd cu ugurinla Cavitatea trebuie sI fie mai

.rdincl doar cu 0,25 centimetri fafi, de baterie penrru ca arcul s-o

irnpingi spre vArf (vezi Fig. 4).

La celilalt capit, faceqi o gaurl conici penrru LED, apoi acoperigi-o

cu un strat de lipici cleios (adezivul de cauciuc e o varianri foarte

buni). Puneli apoi o foiq; de aluminiu 9i intindegi-o cu o gumi de ;tersDupi ce lipiciul se usucd, tiiali cu grijn marginile foiqei de aluminiu(vezi Fig. 5)

Mai faceti apoi inci doui giuri, in unghiuri de 45 de grade, permi-qind astfel firelor si iasd in afari gi si conecteze barcria cu LED-ul,infigurAndu-se pe ;inlulequl spiralat (vezi Fig. 5-6) S-ar putea si fiqi

nevoili si adAnciqi gdnlulequl cu o magini de gravat.

Daci firele LED-ului nu ajung Tabazabaghetei, va trebui si le pre-

lungigi. imbinati capetele ,4.-.lor, sudali imbinnrile 9i acoperiqi-le

cu adeziv de cauciuc pentru ale izola (veziFig. T)t

infagurali in jurul bazei baghetei un fir d. .rrpr.r care si se potri-veasci in ;inguleqele capacului lndoili capetele ?irului 9i fixatile inganlul sipat in lemn, pe urmi inEurubagi capacul Verificagi si vedeli

daci totul este in ordine, apoi lipiti-le cu Krazy Glue, firi si dati insicu lipici pe suprafaqa exterioarl (vezi desenul 1)

Intindeli firele LED-ului prin ganlul spiralat 9i unili capitul unuifir cu firul de cupru, apoi sudaqi-le qi dati cuKrazy Glue (vezi Fig. 1)

Aveqi grijd si nu curgd adeziv sau lipici pe firul rimas neconectat

Trebuie si aduceli acest ultim fir al LED-ului la suprafaga baghe-

tei cam 7,60 de centimetri. Pentru asra, puteli si facegi o gauri prin

gang pAni in partea opusi sau si scoateli, pur 9i simplu, firul din gantulbaghetei, fixlndu-l de un cui de alami (vezi Fig. 8).

Atagaqi acum arcul pixului de un fir scurt, infigurAndu-l gi sudinduJ

la un capit, apoi introducegi-l in cavitatea bateriei, hsAnd firul sI atArne

prin gaura ficuti la 45 de grade Fixagi-l apoi de un alt cui, plasat la

o distanli de 0,5 centimetri de celelalt (vezi desenul 6)

Verificatri sistemul, installnd bateria 9i strlngAnd capacul de la

bazabaghetei Punegi degetul mare pe ambele cuie, iar pielea voastrlva purta mai departe circuitul electric LED-ul ar trebui si se

aprinde acum.

Fio 7-'6',,../r----1=-J?{

lt2 ()bcron aje[[ - iI{rlenheart [artea ucenicufui rrr4jitor tl3



Daci totul merge perfect, lipili cu Krazy Glue Gel cristalul deasu-

pra LED-ului 9i inf;guragi imbinnrile cu o slrmi de argint Acoperiqi

firele electrice infiqurAnduJe in continuare cu sArma de argint, fixAnd-o

in final intr-o gdurici ficuti chiar deasupra capacului

Lipiqi pe capac o piatrl rotundi de cabochon gi inffuurati-o cu slrmide argint

Acum aveli o adevlrati baghetd magici, ce lumineazi ca-n povegti.

7. Cum sd, crea[i un cqtcu[qtoy q[ oye[or p[anetare

cutor: $ohn ,,,.{po[[onius" Opsopcus 1o[6y

Magia planetard implicn puterile celor gapte planete ezoterice pen-

tru a infiptui un act magic, cum este crearea unui talisman. De exem-

plu, putem folosi puterea lui Venus ca si aducem dragostea in viaqanoastrd sau puterea lui Jupiter ca sI invocim prosperitatea (vezi

Manualul de inipiere in ar,ijitorie). lJn act magic este mult mai eficient

daci este infaptuit intr-un moment in care o anumitl planetl exer-

citl o putere uluitoare. Pentru ci fiecare zi din sdptimAni este guver-

nate de o planeti, este bine se infeptuim un act magic guvernat de

Jupiter in ziua guvernatl de Jupiter (oi). O planetd guverneazd fie-

care ori a unei zile, astfel ci este bine si infaptuim un act magic exact

in ora guvernati de planeta respectivi. De exemplu, intr-o zi de mier-

curi, Jupiter gtwerneazd, orele a 4-a qi a 11-a din zi gi pe a 6-a din noapte.

Este qi mai bine daci incerclm si imbinim ora cu ziua in care guver-

neazi o anumiti planeti. De exemplu, daci vreli se infeptuili un act

magic guvernat de Jupiter, trebuie s-o facegi in ora Ei ziua guvernate

de aceasti planetd. (Dupe cum veti vedea, planeta care guverneazd, o

anumiti zi gaverneazd gi orele 1 qi 8 din zi 9i 3 qi 10 din noapte.) Agadar,

este foarte important si cunoagtem aceste ore planetare pentru

infeptuirea unui act magic, dar cum le putem determina? Calculato-

rul orelor planetare ne poate veni in ajutor, consolidAndu-ne in acelaqi

timp 9i percep[ia intuitivi referitoare la ciclul puterilor planetare.

Cunr sd creqti un catcu[ator

calculatorul orelor planetare esre alcituit din doud componente: dis-cul planetar gi divizorul orelor. Discul planetar

"rt".orrrf.r, din doui

pi4i: placa din spate, gravard cu ingeragi gi cu numere de la L la 12, qidiscul gravat cu o heptagramd (stea cu ;apte varfuri) ;i cu simbolurileplanetelor. Xeroxali

calcularorul de la sfarsitul ce4ii gi decupali placaclin spate 9i discul Trebuie si fixali discul pe prace, in"r"

iil".a, ,tsc roteascd liber. Pentru asta puteli sr folosigi clame de prins hartia pecare le gdsili la papetdrie. Faceli cate o gauri in mijlocul discului 9i alphcii din spate suficient de mari ca si incapi clamele, apoi introduceqilein giurile respective 9i prindelicliscul de placa din spate putegi

lolosi la fel de bine capse pe care

le gdsigi la magazinele de textile.Cel de al doilea componenr al

calculatoruluieste divizorul ore-lor. Acesta este alcdtuit din doul

elemente: tabelul orelor (compus

din liniuge qi trei coloane de

cifre) 9i rigla orelor (compusidin cifre de la 1 \a 12 de la stAnga

la dreapta). Xeroxali tabelul gi

rigla de la sflrgitul cdrjii qi apoidecupagi-le Acum puteli pornila treabi.

Cum sd fotosi{i discut ptanetar

observali ci varfurile discului marcheazd, prima literi a zilelorsiptlmAnii (L, M, M, J, V, S, D) Ca si descoperiqi orele planetarepentru o anumitd zi din sdptimini, rotigi discul pani cind vlrful caremarchetzd, ziu.a.ajunge in dreptul cifrei 1 de pe placa din spateIncercali asta chiar acum Putegi, astfel, si identificatiplaneta asociaticu fiecare orr din zi si din noapre, in funcqie de simboiurile planetare.

tt4 Q6eron $eff - [$r'enfreart l.artea ucenicufu i .rr{jitorn5



Observali ci cercul din interior (marcat cu simbolul soarelui) indicd

cele douisp rezece ore ale zilei, iar cercul din exterior (marcat cu sim-

bolul lunii) indicl cele douisprezece ore ale noptii. De exemplu, ca

si descoperiti orele planetare pentru ziua de miercuri, rlsucili dis-

cul pAni cind vArful cu litera M ajunge in dreptul cifrei 1. Puteqi

vedea atunci cI prima ori aztlet este guvernati de Mercur, a doua

de Luni, a treia de Saturn gi aga mai departe. itt mod similar, primaori a noptii este guvernati de Soare, a doua de Venus etc. Veqi ob-

serva, de asemenea, cd Jupiter guverneazi a 4-a gi a 11-a ori din zi

Ei a 6-a ori din noapte.

Cum sd fotosi{i dhizoru[ oretor

Orele planetare nu au aceeaqi durati ca orele ceasului alcituite

din60 de

minute.Agadar, ca si-gi implineasci actele magice, vrijitorii

impart ziua Ei noaptea in douisprezece pdrgi egale. Pentru ci du-

rata noplilor qi a zilelor se modifici pe parcursul anului, 9i durata

orelor planetare suporti modificiri (de aceea, se numesc uneori ore

neregulate sau ore influenqate de anotimp). Modificdrile orelor de-

pind qi de latitudinea la care vd aflali, deoarece - dupi cum bine

Etiqi - zilele qi nopqile suporti mai multe schimblri la poli declt

la ecuator. Acest lucru s-ar putea si vi se pari complicat, dar di-

vizorul orelor vi va ajuta si vi indepliniii actul magic exact la mo-

mentul dorit.

Primul pas pe care trebuie siJ faceqi este si determinaqi momen-

tul risiritului qi al apusului soarelui in locul in care vreli si inf;ptuili

actul magic qi in ziua in care dorigi s-o facegi. Putegi obline informaqia

dintr-un almanah - precum Almanahwl batrAnului fermier - care oferi

informalii despre momentul in care soarele rlsare gi apune in fiecare zi,

dar si sfaturi referitoare la stabilirea acestor momente in funcqie de locul

in care vi aflati. Puteli glsi aceste informalii Ei pe internet, pe site-ul

http:/ / aa.usno.navy.mil/dataldocs/RS-OneDay.html, care vi oferi date

qi pentru un an intreg.

Si vi dau un exemplu. Sd presupunem ci vreti si infeptuiti un

.rct magic intr-o ori guvernari de Mercur intr-o zi de joi. Cu ajutorulcliscului planetar, veli stabili ci a cincea gi a douisprezeceaori nere-

gulati din ziua aceea sunt guvernate de Mercur. Ca sI le determinali,trebuie sn implrgigi la doisprezece orele din timpul zilei respective.

S:i spunem ci in locul in care vi aflaqi in zrua aceea soarele risare la(r.50

a.m. ;i apune la 8.37 p.m.Privigi acum tabelul orelor Liniile ingrogate reprezintd. orele cea-

.ului - de la 4 la 12 9i de la 1 la 9 (de jos in sus). Liniile subliri re-

;trezintl. sferturi de ord. Pentru orele din timpul zilei, jumdtatea dejos a tabelului indici orele de dimineali, iar jumitatea de sus - orele

cle dupi-amiazd. Cu toare acesrea, in colqul de jos din stAnga tabe-

Iului vegi gisi linia risdritului de soare. Agadar, ora 6.50 a.m. va fiputin mai jos de linia ingrog atd. care marcheazd, ora 7 .AO. Nu con-

teazd pozitia orizontali a liniei pe care o alegeli, ci pozigia verti-cal;i gi distanla liniei fagi de baza tabelului. Agezagi rigla orelor cu

sigeata care indici cifra 1 in locul de pe tabel care marcheazi risiritulsoarelui Descoperigi acum momentul apusului in partea de sus a

tabelului. 8.37 p.m. va fi intre liniile care marcheazi orele 8.:30 si

ti.45. Poziqionagi rigla, astfel incAt cifra 12 din partea dreapti si mar-

cheze momentul apusului, avlnd grije ca sigeata din partea srlngisa marcheze momentul risiritului

Acum puteti gisi corespondentul orelor ceasului pentru fiecare orIplanetari, citindu-le de pe righ. A;adar, daci vreli s; infaptuiqi actul

magic in cea de a cincea ord., analizagi poziliile sdgejilor de pe tabel

care marche azd ambele cifre 5 ;i veli descoperi ci a cincea ori incepela 1I.26 a.m. Ei se incheie la 12.35 p.m. (Dupi o pracrici indelungati,veli inviqa si plasali corecr rigla 9i sd citigi orele.)

Stabilirea momenrului pentru infiptuirea unui acr magic in tim-pul nopgii presupune un proces similar, cu excepqia faptului ci tre-buie si impdrlim la doisprezece ristimpul dintre apus ;i rds,iritwlzilei urmdtoare. Pentru orele noplii, jumitatea de jos a tabeluluiindici orele p.m., iar cea de sus indicn orele a.m. Sd presupunem

cd vrem si infiptuim un act magic in timpul noplii, inrr-o

rr6 Q6eron $cff -tISlen[raart Qarlea ucen icufu i rrrdjitor i7



zi de duminici, intr-o ord guver-

nati de Lund. Veqi observa) ana-

lizAnd discul planetar, ci a gasea

ori a noplii este guvernatl de

Lund. Stabilim momentul apu-

sului in ziua de duminici (sd sPu-

nem ci e vorba de ora 8.32 P.m.)

qi momentul risiritului din ziua

urmitoare (si spunem cl e vorba

de ora 6.55 a.m.). in"..rt

caz,lo-

calizdm apusul in col1ul de jos,

din stAnga tabelului, iar rislritul

in collul din dreapta de sus.

Poziqionaqi rigla ca in exemplul

de mai sus, dar in acest caz si-

geata care indicn cifra l trebuie sd fie in partea stAng1, marcAnd apu-

sul, in timp ce slgeata care indici cifra 2 trebuie si fie in dreapta,

marcAnd rlsiritul. Cititi cifrele care indicl cea de a Easea ori Ei veli

descoperi ci aceasta incepe la t2-52 a.m. 9i se incheie la I'43 a'm'

Nu trebuie si uitaqi un lucru extrem de important: prima ore a

zilei este guvernate de planeta care guverneazd qi ziua respectivi.

Aqadar, dacd putegi sa infeptuiqi actul magic in zori, nu mai trebuie

si faceli calcule at|ta timp cAt gtigi cAnd rdsare soarele in locul in

care vi aflagi. Cu roate acestea, s-af putea sI fili obligali sd aqteptali

o siptimAni pAnI vi putegi infaptui actul magic.Trebuie si mentionez, insi, cI divizorul orelor nu se poate aplica

in locuri care se aflI mai apfoape de poli decat paralela 50, funclio-

nAnd, de exemplu, doar pAni in Seattle. fn locurile mai apropiate

de poli, durata zilelor 9i a noplilor depigegte mlrimea tabelului.)

puteli apela, firegte, la programele comput ertzate) care calculeazd

orele planetare din orice parte a lumii, dovedindu-se extrem de utile,

cu ar|r mai mult dacd nu aveli timpul necesar la dispozigie; dar nu

vi ajuti sd vd perfeclionali capacitllile mentale.

ffabetele coresponden[i[or ma1ici ai cifrei 5 - chintade

ELEMENTE

DIRECTII (n h,)

l)lRECTll (s.h.)

ANOTIMPURI

IAZELE LUNII

PROPRIETATI

FLEMENTE

r RUPfll

SIMTURI

DEGETE

VOCALECELTICE

EIAPELE

vrETil

MET

sANGfluL f:lASPECTUL

zErIE. 91_

ASPECTULzElLoR *GHICITOARE

TETRAMORFI

ARHANGHELI

coNSlrNTA

PERSPECTIVA

ACTIUNI

CABALISTICE

{o6ia occidenta[d ldruidism, c aba[a, a[chimiel

Q6eron $e[[-<I$'rcnheart Qartea ucenicu[u i lriiitor il9



$(a6ia chinezd (taoistd) \g6ic fiindusd qi tibetand

ETER(Akasha)LEMENTE APA METAL pAurArur

Vest Centru

Tigrul Boul

Galben

ELEMENTE(Tattwa)

DTRECTil

CULORI(hinduism)

SIMTURI

ACrruNr

SUNETE

DIVINE

LUCRURIINTERZISE

AUTO.OBSERVARE

DEFECTE

C ENTRE(trbetane)

ANIMALE

FOC APA(Tejas/Agni) (Apas)

DTRECTil

ANOTIMPURI

ORGANELEFU

Sudst Esl

Argintiu Galbenrimavara Vare

Vanturiputernice

Toamn; Doyo

Torida Uscat

C reStere Recoltare Transformare

Marte

Limbi(Vorbire) Nas (Miros) Guri (Gust)

Dulce

Pl6ns Centec

lnsp rralre Vitale lntelectuale

Albastru

Pipiitul Vederea Gustul

Mersul indem6narea Vorbirea Procrearea Evacuarea

CLIMA

ETAPE NaStere

PLANETE Mercur Jupiter

ORGANEDE SIMT

Urechi (Auz) Ochi (Vedere)

GUSTUL Sirat

SUNETUL Geamal Tipal

APTITUDINI Spirituale

Jignirea Minciuna Ldcomia Senzualitatea Hotia

Tunetele5i tobele

Ordinea

FlautulAlbinelegi greierii

Atentia 5i Tntretinereapuritatea trupului

Oceanele Clopotele. qon-

5r cascadele gurile pi talgerele

MultumireaAuloexamtnarea :

de stne

Elefantul Calul

Posesivitatea Aversiunea Dorinta Egoismul lgnoranta

Perineul GAtul

ANIMALE

CULORI Negru

ORGANELETSANG

PasereaDraoonul- rnoentx

Broasca-

lestoasa

Pasareagaruda

Testoasadragon

Verde/Albastru

RoSU

Rinichii Ficatul

Vezicaurinard

, lntestinulvezrca Dilrara

suortre

PlamSnii

lntestinul gros Stomacul

lnima

Bucurie

Splina/Pancreasul

partea q clcl- q: qcte mq7ice

Hocus focus

Cu or,iji timpul mi-l ocup:Priaiyi cum plumbul in aur tl prefac

Cheipa mea ufi ferecdte imi descbide

$i punpi dinainte imi intinde.

Poduri de lemn, c,ir,iri b,it,itorite

Cu creionul pe birtie cuainte eu aStern,

C,ici el e a mea bagbet,i magicd

$i dintr-odatd vrdjitoare eu deain.

SENTIMENTE Mite

8. {abe[u[ corespondentri[or magici ai cifrei 5

qutor| Oberon lcenuqiul

in Manualul de iniyiere in ar,ijitorie, am conceput tabelele cores-

pondengilor magici pentru cifrele 2 (Diade), 3 (Triade), 4 (Elemente).,

7 (Planete/Zile 9i Chakre), 10 (Sephiroth), 1,2 (Zodri) 9i 13 (Copaci).

Pentru ucenicii vrijitori, acestea sunt ni$te instrumente extrem de utile.

AE vrea si adaug aici cAliva corespondengi magici pentru cifra5.Yezi

tabelele de la paginile L 9,120 qi t}Il

Qberon $eff - tllrenfrcart Qartea ucanicu[ui lrijitor

ErrzesstH BenRsTtr



tn p"rt"" a doua din acest capitol vom vorbi despre vriji gi des-

cAntece. Dar, mai intAi, vom inviga cum si crelm talismane, amulete

Ei sigilii. Pe urmi va veni qi rAndul vrdjilor. $tiu cd agi vrea si treceli

direct la acest subiect, dar vi sfituiesc si nu o faceli. CAnd vi con-

struigi o casi, mai intAi faceli fundalia qi ridicagi peregii ;i pe urmipuneti acoperi5ul.

r. Qum sd rrd greqli proprii[e qmu[e.te,

sl tqllsm4na

4utor: Abbt cWif[owroot largintiuy

Talisman: Obiect inzestrat cu virtuli magice, despre care se crede ciaduce noroc celui care il poarti. Gravare de obicei cu simbolurispecifice, talismanele pot fi confeclionate sau cumpdrate de-a gata;

pe de alte parte, orice obiect poate juca rolul de talisman, dacn iiconferim puteri magice.

Amuleti: Obiect inzestrat cu puterea de a-l proteja sau de a inletura

ghinionul celui care il poarti. Amuletele sunt de obicei con-

fecqionate din materiale naturale, precum pietre sfinte, fosile, cris-

tale, scoici, meteorigi, ghinde, oase etc., dar pot fi gi desenate.

(OnanoN, Manual de inipiere tn or,ijitorie)

Amuletele au jucat intotdeauna un rol important in istorie. tncldin cele mai vechi timpuri, oamenii au purrar amulete

Eitalismane

ca sd infdptuiasci acte magice sau sd atragd. binecuvAntarea zerlor.

Procesul de creare a unei amulete sau a unui talisman implicn fu-

zionarea eului vostru, a viziunilor voastre si a materialelor din care

vreli si le confecgionagi. Nu trebuie si uitagi ci acest proces de creare

a amuletelor sau a talismanelor nu presupune doar modelarea materia-

lelor folosite, ci ;i modelarea tntregii voastre structuri sufleteqti gi spi-

rituale, precum gi perfecgion area capacitdqilor gi puterilor de percepgie.

Astdzi, existi o gami variati de materiale pe care le puteli folosi

pentru a crea amulete gi talismane. Trebuie doar si vI puneli imaginalia

la contribugie gi si privigi in jurul vosrru. Pentru cI sunteli niqte

vrijitori din secolul XXI, putegi confecgiona insrrumenre magice din,rrice material pe care il gnsigi la indemAnl gi care face parte din uni-versul vostru.

Putegi combina, aqadar, metalul, lutul, rigina epoxidici, lemnul, hAr-

tia, aqa qi sfoara, diverse qesituri ;i alte materiale, creAnd lucmri uluitoare.

CAnd alegeqi ,,ingredientele", trebuie sd vi concentrati asupra a ceea

ce vreli si exprimagi prin intermediul amulerelor sau al talismanelorvoastre, dar gi asupra energiilor pe care vreti sd le atrageli. Daci dorijisi chemaqi energiile focului qi ale electriciujii, nu veli folosi elemente

.rcvatice gi nici telurice. tn momentul in care veqi identifica energiile

pe care vi propunegi sn le atrageli cu ajutorul unei amulete, veli alege

mult mai ugor materialele din care o veqi confecqiona.

Obiectele gisite reprezintd o alu modalitate de reciclare, crelndin acelaqi timp talismane cu adevirat unice. Dintre ele menlionnm bi-

futerii rupte sau cioburi de vase din ceramici, jucirii mici, panglici,

fotografii, diverse dispozitive qi piesede calculator, mirgele, bucilide piele, capace de sticle, monede, nuci, pistli, flori uscate, ierburi,

pietricele, bucngi ruginite din metal, mAnere, discuri, circuite impri-mate, CD-uri 9i multe altele.

Puteli adiuga in centrul amuletei pietre pregioase, cristale, strasuri,

nasturi gi alte obiecte de acest gen. Multe amulete sunt confecgionate

din bucnli de piele incrustate cu cristale gi impodobite apoi cu rune,

simboluri magice sau de altd naturi.Pielea poate fi intinsd 9i uEor modelatl dupd ce agi inmuiat-o in

apd,, intinzind-o apoi pe o anumiti formi.

{atismane din pie[e

Materiale: piele moale, lut, cristale, mirgele, ac asculir de brode-

rie, agd, rezistenti pentnr goblenuri qi un qnur de agijat la glt.Modelagi din lut o lacrimd de 5-7 centimetri Fixaqi un cristal labaza

lacrimii gi strasuri sau pietre prelioase deasupra cristalului, l*lnd des-

tul spagiu intre ele pentru a le putea ancora in lut Daci sunteli incAntali

de aspectul amuletei, introduceli lacrima din lut in sobi ca si se usuce,

Qberon $e[f -([Svenheart (-,arlea ucanicufu i lrajitor

pratra

T



conform instrucliunilor de pe pachelel.

Puteli modela, de asemenea, o lacrimi

platd, o formd rotundi sau abstracti, fi-

xAnd cristalele qi nestematele pe o sin-

guri parte. In acest caz, piesa din lut

trebuie si fie groasi dea,75 centimetri.

DupI ce piesa din lut s-a uscat insobi, tiiagi o bucati de piele puqin mai

mare declt amuleta, avlnd griji si aveqi

destul material in vArf ca si faceti o

gauri pentru qnurul pe care il veqi atlrna la git inmuiaqi pielea in api

cald; qi intindeqi-o peste amuleti, apoi faceli o crestituri pentru pia-

tra de cristal. Dupd ce fixali cristalul, intindeli pielea gi faceqi alte

crestituri mici pentru pietrele sau nestematele pe care dorili si le in-

crustafi Apoi tiviqi pe margini bucata de piele sau daci vrefi si aibifranjuri, hsaqi liberi o bucilici de piele pe care o veli tdia maitirziutDaca dorigi ca pielea si se vadi cAt mai pulin, tdiati-o cAt mai aproape

de amuleti 9i tiviqi-i marginile Dupi ce le-aqi cusut pe amlndoua,

indoiqi pielea in spatele amuletei Dupi ce se va usca, va rimAne inpozigia

aceasta. Apoi, odati ce s-a uscat, ungeqi-o cu sipun-cremi sau cremi de

mlini Fixali-i in vArf un inelq prin care sd introducegi gnurul de agiqat

la gAt sau introducegi-l pur qi simplu prin crestitura ficuti in piele Viputeli bucura acum, ani la rAnd, de o amuleti frumoasi gi rezistenti.

Puteli decora bucata de piele, desenlnd-o cu un marker ori cu vopsea,

sau atagAndu-i panglici sau alte materiale.

Amuletele din piele pot fi confeclionate 9i fnrn lut, dar lutul asi-

guri fixarea permanenti a mirgelugelor.

frnu[ete din metl,t

Amuletele din metal pot fi combinate cu lemn sau cu elemente mici

din metal. SArmi gisiti la orice magazin de feronerie - din cupru, ni-

chel, alami sau metal lecuit. Cumpirali numai sArmi etichetati ca fiind

,,moale" Nu cumpirali sirmi din plumb, deoarece plumbul este toxic

Folosind sArme de diverse mirimi, le putepi conferi foarte multi

Qm{

(t$cusitu ri

t24 Qberon $eff- cI r'enfreart125

llcxibilitate amuletelor . Ele pot fi imbi-

rrilte sau folosite ca accesorii separate

[)cntru talismanul vostru. Concepegi

,rn model in care acestea si se intre-

t.rie, obginAnd un efect extraordinar.( )rr sa creati modelul dorit, luali o

placi din lemn qi infigegi cuie in lo-..'trrile in care sirma se va ramifica,

intinzAnd-o apoi printre ele, in funcgie

,lc modelul pe care vregi si-l realtza1*r. cu margele ac

Ileteqi cuiele cu un ciocan pentru a le fixa in placa din lemn Lustruiqi

.rpoi modelul cu gmirghel

Daci vreqi si addugagi mirgelutre sau alte accesorii din sArmi, fixaqi-le

in timp ce introduceqi firul printre cuie. Putefi, de asemenea, si treceqi

rle mai multe ori sirma de jur imprejurul unui cui, imbinlnd-o apoi

.'u o alta mai sublire, ad;ugAnd qi cAteva mirgeluge.

Puteli si ataqali amuletei voastre si alte elemente, din lemn sau dinpiele, modelAndule in funclie de forma gi de mdrimea talismanului.

Puneqi-vi imaginaqia la contribulie, gi opliunile nu vor inceta sd

.rpari Creagi

z. Qum sd aduce(i [umind in .piata voastrd,

infaptuind un a,ct mq1ic cu qJutoru[ [umdndri[or

autor : (trdl9\oontlancc

Fie cd Etigi, fie ca nu, este posibil si fi panicipat, micar

o dati in via1i, la un act magic infeptuit cu ajutorul

lLrmAnirilor. Clnd vi s-a intAmplat ultima oari si vi puneli

o dorinli qi si sufla1i in lumAnirile de pe tortul aniversirii

voastre? Acesta este un act magic in forma sa cea mai

simpli. tn bisericile din intreaga lume, de la cele catolice

pini la cele universaliste-unitariene, oamenii infiptuiesc

(-qrteq

ucenicu[u i ""rdjitor



clte un act magic aprinA,nd o lumAnare in timp ce se roagi pentru

tnsinitogirea unui prieten sau rezolvarea unei probleme ori cAnd cer

diviniulii si le indrume pagii in viagi. Aprinderea unei lumAniri in

timpul sdrbdtorilor de iarni (Hanuka, Yuie/solstiliul de iarni,

Criiiunul, Kw anzaEi Imbolc/tntAmpinarea Domnului) reprezinti un

act magic menit si atragi cildura gi lumina soarelui - acest obicei igi

are ridrcinile in Roma antici, unde oamenii daruiau lumAniri de Sa-

turnalii. Chiar gi in India, inceputul iernii este marcat de sirbltoarea

Divali, un alt ,,Festival al luminilor", unde felinarele qi luminirile care

ard in jurul casei sau plutesc pe Gange simbolizeazi renaqterea ;idorinlele legate de anul care vine.

inc; de la inceputuri, oamenii au recunoscut pretutindeni puterea

focului, fie pentru ci ne oferl cildura ditdtoare de viaqi sau mirosul

apetisant al mAncirii, fie pentru ci adaugi savoare povegtilor

inspiimAntitoare depdnate in jurul focului de tab;ri sau creeazi at-

mosfera perfectd pentru o intAlnire romantici. Flicirile jucduge, care

danseazi in intuneric, ne capteaza atenliagi

ne fac si ne pierdem inliclrul qi in str;lucirea lor. Aceasta este puterea pe care dorim s-o atra-

gem prin actele magice, unde lumAnlrile joaci rolul primordial. Di-

ferenla dintre un act magic qi aprinderea unei lumAnlri consti in scopul

pe care i-l conferili. Puteqi si infiptuili un act magic simplu sau com-

plex, dar aspectul cel mai important il reprezintd menirea ;i rezulta-

tul final pe care vi-l propuneli. Nu trebuie si uitagi ci, tn timpul

ritualurilor magice, toate elementele sunt opqionale, cu excep[ia

lumAnirilor (pe care, la nevoie, vi le puteqi imagina). Pornili, apadar,

la treaba, folosind toate ,,ingredientele" de care aveqi nevoie

Cunr sd alegeli o [umdnare

Existi multe tipuri de lumlniri: din ceirri puri de albine, sub formi

de suluri, dar gi modelate sub diverse tipare, lumAniri decorative, sculp-

tate sau turnate in diverse suporturi. Formele modelate infaqigeazi pi-

sici (folosite pentru atragerea norocului sau in acte magice cu animale),

cranii (folosite in descAntecele de timiduire), figuri umane (folosite

pentru atragerea iubirii qi legarea relaqiilor) 9i multe altele. Puteqi si

It' cxploragi pe toare, f;rd sa vi insugiqi insi conceplia conform cireia,

irr timpul unui ritual magic, trebuie sa folosili doar o anumiti luml-nrrre pentru a obline efectul scontat. CAnd alegeli forma gi mirimeatrnei lumAniri, este important si vi gAndili cAt timp vreti sa arde.( ) lumAnare mici, turnati intr-un suport de metal, va arde cAteva ore,

in timp ce una votivi va arde o noapte sau poate chiar doui. LumAnirileeilindrice, cu diametrul mare, se consumi mai greu, dar trebuie sd le

.'uritali ceara sau si le tiiali in jurul fitilului ca si ardd complet. Sfegnicul

cu $apte brale este special creat pentru a putea aprinde clte o lumAnare

in fiecare zi, timp de o siptimAn;, lisAnd-o aprinsd o zi intreagi, iar

Itunlnirile inalte si subtiri, in suporturi din sticle, numite lumlniri de

rrrgiciune, pot si ardi;i mai mult. (S-ar putea si fili nevoiqi si indepinaqi

.unbalajul din plastic, dar, atunci cind le alegeli, trebuie si vi gAndili

in primul rlnd la energiile pe care acestea s-ar purea si le conlini.) Ar-,lerea consecutivi a unor lumlnari gi grija pe care o acordali in tot acest

tirnp vi vor ajuta si vi consolidaqi obiectivele pe termen lung sau si viconturali mult mai bine dorintele pe care vreli sd le impliniti. Poate

cicloriqi ca lumnnarea si stea aprinsi intr-un anumit interval de timp, dinz.i sau din noapte, in func1ie de obiectir.rrl pe care vi l-aqi propus, sau aveli

intenlia s-o lisati pur 9i simplu si ardi pini la capit.

Cel mai important aspect de care trebuie si qineli seama in tim-pul actelor magice este culoarea lumAnirilor. Ea contribuie la atrage-

rea energiei dorite gi tot prin intermediul ei se stabilesc legdturile cu

subconstientul vostru. Iati clteva dintre numeroasele semnificatii ale

culorilor asociate cu lumlnirile:

Roqu-

foc, dragoste,pasiune, emolii, curaj, sex, fo4d, putere, mlnie,sAnge, energie

Roz - onoare, dragoste, idile, feminitate, prietenie, copilirie-fetiqePortocaliu - atraclie, incurajare, stimulent, foc, curaj, toamniGalben - aer, glnduri, minte qi comunicare, atractie, farmec, incre-

dere, fericire, bucurie, variVerde - plmlnt, fertilitate, prosperitate, abundenld, creqtere, noroc,

vindecare, primivariAlbastru - api, succes, destinul material/teluric, ribdare, linigte, vin-

decare, claritate, inlelepciune

Qbcron..je[[' tl{o."en fi c art L-drtea ucenicufu i r,'rdjitor t27



Albastru-deschis - cer, pace, copilerie-baielei

Turcoaz - vindecare, echilibru, apI

Purpuriu - spiritualitate gi destin spiritual, putere, pace, nobleqe

Maro - pimAnt, fundament, stabilitate, muncd, aspecte legate de pro-

fesie gi de viaga ,,telurici"Alb - energia Yang, lumin5, puritate, unitate, vindecare, spirit gi uni-

citate, contine qi reflectd toate culorile, poate si inlocuiasci orice

alte culoare

Negru - energia Yin, intuneric, deqerticiune, potenlial, izgonire, eli-

berare, proteclie gi inhturarea ghinionului sau a vrijilor, neagd toate

culorile gi energiile

Cenugiu - neutralitate, impas, pierdere, lucruri ascunse' nehotirAre

Auriu - apectele ,,masculine" ale divinitaiii, soare, prosperitate qi abun-

denliArgintiu - simbolul Fecioarei, al divinitdgii feminine, luni, prospe-

ritate qi abundengr

Anumite lumAndri destinate actelor magice au jumdtatea de jos vop-

sita in negru pentnr ca in momentul arderii culoarea de sus si aco-

pere negrul. Acestea se numesc lumlniri cu efect de neutralizare,

deoarece se folosesc pentru a inletura ghinionul sau ,,magia neagr5"

in dragoste (lumAnrri rogii), pentru bani (umAndri verzi) sau in alte

imprejuriri (lumlniri albe). Pe de alte parte, lumlnirile in care ce ra

neagrdse revarsd peste cealaltd culoare sunt menite sd pund capit unei

relapii, de aceea trebuie folosite cu multr griji.

CAnd alegeli o lumlnare, trebuie si 1ine1i seama in

primul rAnd de faptul ci este un punct de focalizare

pentru voi - un punct unde se intAlnesc energiile

con$tientului Ei ale subcongtientului - motiv Pen-

tru care vI sfdtuiesc sI alegegi culoarea sau cu-

lorile care vd reprezinti cel mai bine. De

obicei, imi place si fac cumpirituri in mag^-

zine obignuite, precum Target, Michael's

sau JoAnne's, unde caut o lumlnare care

,,si-mi vorbeascl". Pot si cumpdr, de aseme-

nea, ceard.ca si-mi modelez singur lumAnarea

rkrriti, adeugAnd sau inhturAnd culorile, aromele sau plantele, inl'trnclie de obiectivul dorit.

Nu uitaqi cd lumAndrile albe (gi uneori cele negre) pot fi folositein orice scop. Jineji o lumlnare obignuitd in mAnI gi imaginaji-vi ce

culoare agi vrea si aiber argintiu cu spirale purpurii, culorile pimAntului

;i ale cerului, verde cu puncte rogii - dali frAu liber imaginaqiei tn,rcest fel, vegi focaliza asupra lumAnirii energiile gi

obiectivele.Dacd alegeji o lumAnare ca sd inflptuigi un act magic penrru o per-

soani (de preferat ar fi si-i avefi permisiunea), e bine si 1ine1i seama

cle zodia ei. IatI culorile asociare cu planetele care guverneazd,zodnle:

Berbec (N4ane) - rogu gi iar rogu (toate nuangele de rotu - de la rozla stacojiu)

Taur (Venus) - roz, mov, galben-deschis gi bleu

Gemeni (Mercur) - galben, verde, violet

Rac (Luna) - verdele mirii, argintiu, alb

Leu (Soare) - galben, portocaliu, auriuFecioari (Mercur) - ruginiu, bleumarin, gri

Balanfi (Venus) - bleu qi culoarea levlngicii

Scorpion (Pluto/Marte) - nuange inchise de rogu (purpuriu, bordo,

castaniu)

Sigetitor (|upiter) - purpuriu, bleumarin-inchis

Capricorn (Saturn) - verde-inchis, cafeniu, cenugiu-inchis, albasrru,

bleumarin

Virsitor (Uranus/Saturn) - galben-deschis, indi go, alb astru-me t alizat

Pegti (Neptun{upiter) - verde-pal sau verdele mirii, tvrcoaz,indigo

Daci nici una dintre aceste culori nu vi se pare potriviti pentrupersoana respectivi, alegegi lumlnarea urmAndu-vi propriile instincte.

Putegi si ginegi lumAnarea in mAini gi si vd imaginaqi cu ochiul minpii

persoana spre care vreti se indreptaji energiile.

In timp ce infaptuiqi actele magice, trebuie si qineli intotdeaunaseama de codul principiilor morale pe care vi le-agi stabilit, rostind,de asemenea, expresii saufrazecu efect pozitiv, precum: ,,Spre binele..."

sau ,,Cer acest lucru pentru binele..."

Qber on $e[[- furlcnheart Q.artea ucen icufu i rrriij it or 129



Cum sd decorafi, sd inruegmdntoti qi sd insuftafiener gii pozitiô e [umdndrii rroqstre

Cea mai simpli modalitate prin care puteli insufla energii pozr-

tive lumAnirii este s-o gineli in ambele mlini gi sr vi concentrali asu-

pra obiectivului vostru, vizualizind rezultatul final dorit sau

exprimAndu-vl in cuvinte scopul urmirit. in tot acest timp, putegi

s-o gi ,,inve;mlnta1i". Sunt convins cd vi se va pdrea ciudat, dar nu

este vorba de haine. Procesul de ,,invegmAntare" este o metoda tradi-

lionala prin care-i puteli insufla energii pozitive lumAnirii, reugind

astfel si v[ implinigi obiectivul. Trebuie, in primul rlnd, si alegeli

un ulei: uleiuri esenliale sau parfumate, dar Ei uleiuri de gdtit, pre-

cum cel de misline sau de porumb. Jineqi baza lumAnirii in mAna

stlngd (mAna-receptor) qi vArful in cea dreaptl (mAna-expeditor), un-

gind-o apoi cu fiecare mAni in parte In timp ce vizualizaqi obiec-

tivul, puteji unge lumAnarea in funclie de direciia energiilor pe care

vrefi se le atrageji-

in sus, in jos sau lateral, cu migciri lente 9i inde-

lungate sau in spirale. in cazul lumAnirilor turnate in suporturi din

sticle, picuraqi cAiiva stropi de ulei in lumAnare ;i intindeii-l pe toati

suprafala acesteia.

Puteji folosi multe alte metode pentnr a insufla energie lumAndrilor

voastre. Gravali pe ele, cu ajutorul unei scobitori sau al unui pix, cu-

vinte, rune, simboluri sau imagini Lipili pe suportul lumAnirilor de

rugiciune fotografii din reviste gi cataioage tnfegurali-le in plante us-

cate, avAnd grljaca acestea si nu ia foc, sau alegeli lumAniri care au

deja in componenfa lor plante ori alte ingrediente Turnali, in fiecare

zi, inaintede a o aprinde, cAteva picituri de uleiuri esenliale pe suprafala

lumAnirii, ardegi timAie in apropiere sau alegeli lumAndri ale ciror par-

fumuri reflecti dorintele voastre

ft anjamentuf tum dndr itor

Daci dorili mai mult de o lumAnare, Putefi arania cAteva pe al-

tarul vostru, in funciie de obiectivele pe care vd propuneqi si le rea-

liza1i. tncercagi, de exemplu, si folosiqi dour sau mai multe ,,lumAniri

ocrotitoare", p€ czr€ sd le agezaqi in spatele sau in jurul altarului (sim-

boluri ale Domnului Dumnezeului nostru, ale FecioareiMarra, dar

;i ale altor sfinqi sau fo4e divine), apoi aqezali o lumAnare in mijlo-cul altarului, reprezentAnd scopul sau intenlia actului magic tn falaei, puteli sI puneli o^ alti lumAnare) care va juca rolul de recipient -,,lumAnarea astrale". tn ...rt aranjament, energia circuli i.,tr-.rn spaliuprotejat, trece prin lumAnarea care simbolizeazd doringa voastrl gi se

opregte in lumAnarea-recipient sau lumXnarea astrali, atregAnd alte

energii benefice.

Gnsili multe alte aranjamente in cn4ile de specialitate,

Ia fel de bine sI vi concepegi propriul model, in funclie de

care il urmiritri:

o Vrefi si atragefi o energie pozitivi? Alegeli o lumlnare pen-

tru acest scop qi una penrru voi Aprindegi-le timp de cAteva

nopli consecutiv, apropiindule cAte pulin de fiecare datel inmomentul in care se ating,

lesalile si ardl pAnd la capdt Dacise lipesc una de alta gi se topesc impreunl, cu atar mai bine.o Vrefi si respingefi o anumiti energie? Repetagi procesul invers.o Vrefi si atrageli norocul de partea voastri? Alegeli

lumAniri in funclie de ce vd dorigi (bani, o slujbi noui,dragoste etc.) qi aEezaji-le in jurul lumAnlrii astrale

o Vrefi stabilitate? Aqezali patru lumAniri sub formaunui pitrat, ca picioarele unei mese sau ale unui scaun

DouI lumlniri pot reprezentûn cuplu in timp ce treiintruchipeazi cele trei chipuri ale divinitilii.

Adiugali alte simboluri, plante sau obiecte in altarul vos-

tru, in aga fel inclt se atagegi energiile pozitive penrru a

vn implini dorinlele. Puteqi adiuga ror ce credeqi voi ci viajutd in acest sens.

Cum sd stinge{i lumdnareaIn cele mai multe caz:uri, este bine sd o lisaqi sI ardi

complet pentru cavraja sd se implineasci. Daci totuqi,nu veqi dori, linegi-o aprinsi doar intr-un anumit interval

l-.sr le a ucen icu[u i rrriijitor

dar puteji

scopul pe

t30 Qbcron $e[[- I{r'enhaarl



timp de cateva nopgi, siptimani sau luni la rand. Existi diverse opinii

referitoare la felul in care trebuie s-o stingefi. Dar, in afarl, de moda-

litatea ,,corecte", eu lin seama 9i de direcgia in care vreau si indrept

energia intr-un anumit moment: vreau s-o gin captivl in lumAnare

(atunci o sring cu degetele sau cu mucarnila) sau vreau s-o rdspAndesc

in univers (atunci suflu in ea). CAnd o stingeli cu degetele, udaqi-le

inainte, ca sI nu vI ardegi. Spre deosebire de metoda folosirii mucarnilei,in felul acesra vi veqi contopi energiile 6'svraja pe care o infiptuili.

O alta modalitate este sI bateqi din palme deasupra flecerii - curentul

de aer stinge lumAnarea, rdspAndind Pretutindeni energia focului'

Ce facepi dupd ce tnfdptuipi actul mdgic

Fiecare lumAnare trebuie folositi doar pentru scopul pe care i l-a1i

destinat, motiv pentm care trebuie si ingropaqi toate resturile care mai

rimAn, chiar dacl asta inseamni si le trimiteli la groapa de gunoi eco-

logicd, impreunr cu gunoiul. Dacr actul magic a avut drept scop puri-

frcareasufleteasci, puteli sI aruncali resturile lumAnirii intr-o api dinapropiere, dar aveli grije se nu influenqali negativ mediul inconjurltor.

Puteli sl infaptuiqi acte magice cAt mai elaborate cu Putin 5, dar

nu trebuie si uitati ci uneori aveli nevoie doar de o lumAnare 9i de

pufin timp petrecut lAngd ea in vreme ce arde.

3. )esc dntece, pentrv orice impreiurare

cQraji de in[dturqre q unor pe.rsoctne rdu'ooitoareqi de e.xarcizqre

Cum sd tnldturaPi gindurile negre

Oricine nurre$te gAnduri negre; important este insi ce faceli cu ele.

Cu ajutorul magiei, puteli scdpa de ele. Iatr cAteva sugestii: scrieli-|e

cu cerneale pe o bucatd de hArtie de orez, apoi mototolili hArtia 9i

aruncali-o intr-un rAu. Sau ingropali-o in pimAnt intr-o noapte cu luni

nou5. Sau ardeti-o intr-un cazan mic. Sau aruncaqi-o in foc in timpul

unui ritual. Aveli grijd ca in tot acest timp sd spuneli un descAntec:

Pietrele Si bepele trni pot fringe oasele,

Dar g,indurile nicicind nu md aor atinge.

Sau puteqi spune ,,Aztante, AeAnte, malefi.cante " (;i pronunlapia-VON-tay, a-VON-tay, MAL-ef-e-KON-tay care inseamnI,,Piei,

piei, diavole ")

Cum sd neutralizapi energiile negdtiae ale wnei

Scrieqi de trei ori pe o bucati de hAnie numele persoa-

nei care gi-ar putea face rlu sie;i, dar Ei altora tncercuili

numele de fiecare dati tmpituriqi hArtia in trei ;i apoi iar

in trei Legali-o cu sfoarl (sau a1e) roqie 9i alb; Apoi umpleqi

cu apl un pahar din plastic Puneji hArtia legati cu sfoari

in api, lesAnd-o sd se ageze pe fundul paharului Iar in final,

bigaqi paharul in frigider, rostind in tot acest timp un descAntec:

Fie ca aceastd persoand mie rdu sd nu imi fac,iirnpietriai s,i rdmind Si din ginduri s,i-mi dispar,i

Energia unei fiinpe bune ;i generoase

Asupra rnea tu pogoard-te

AtAta timp cAt paharul rdmAne in frigider, persoana respective nu-$i

va mai poate face riu nici sieqi, nici celor din jur.

(ArurNn Sn,A.pFER & LrrnNa. D'VaNus)

Cum sd tnldturapi pe cineaa din aiapa noastrdO modalitate prin care puteti inletura pe cineva din viala voasrri

este si gisiqi o fotografie cu voi amAndoi gi s-o decupaji pe respectiva

persoand din ea.

(ArHnNa Suarrm)

raia cutiei-oglinddImbricaqi interiorul unei cutii cu foile de metal Puneli in cutie

fotografia unei persoane care vI doreqte riul (sau scriegii numele

pe o bucati de hArtie), apoi inchideqi cutia. AtAta timp cAt aceasra

persoane

w

Q6eron $ef(-rQrtenheort l-.ar I ea ucenicufu i lr{iitor 133



rimAne inchisi, individul respectiv nu-gi mai poate face riu nici sieqi,

nici celor din jur.(ArunNa SHarrEn)

scdpapi de o persoand nedoritd

Daci vreli sI sclpali de un vizitator nepoftit, Pune1i

o miturl in spatele unei uqi, indreptAnd coada spre

persoana resPective, f.trrd ca aceasta s-o vadi. Puteli sI

^rezatrmltura oriunde in casI, atAta timp cAt sta in

spatele unei ugi gi are coada indreptatr in direcqia vi-

zitatorului inoportun. Apropo, cAnd vi mutali in casl

nouI, nu luali cu voi mdtura veche Va aduce in lo-

cuinla cea noud toate problemele din cea veche'

Aruncali-o gi cumpirali-vi una noui(AruaNn SHarErn)

Cele trei PictituriIatd o vrajl medievali meniti sI opreascl pe cineva sI vi faci riu

Rostili-o de trei ori:

Ez, (spuneii-ve numele),

Asupra a (spunegi numele persoanei respective)

Reodrs trei picdturi de singe

Pe care de la tine le extrag

Mai intii din inim,i,

Apoi din ficat,

$i apoi din seaa ta,$i alaga Pi-o oei Pierde.

(ArunNa SHe'rnen)

cp"aji de frumuse\e

Pentru o Piele frumoasdPuneqi o picituri de ulei de trandafir pe fundul unei lumlnlri roqii

Ei aprindeqi-o pe altar Luaii o creml emolientl, turnali qapte picituri

cle ulei de trandafir in ea qi amestecali cu o pani albe (Da,

se face mizerie. Jineli la indemAni prosopele de hArtie )

Ungepi-vl apoi pe fali cu aceaste cremi lermecatd ori

de cAte ori avetri nevoie

(ArunN,t Su.a.EEEn)

Pentru un pdr frumos Si lung

Spdlaji-vi pIrul cu un $ampon de buni calitate, care si contini che-

ratini, apoi ungeli-l cu balsam. Masagi scalpul cu buricele degetelor

cle la ambele mlini, repetand de trei ori urmdtorul descAntec:

Lung;i bogat p,irul rneu aA crerte,

Ca un ri.u, pe umeri, se oa rertdrsa;

V,Antul mi-l oa flutura

$i prin /nagie tot mai lung;i mai bogat va deaeni,

Da, a;a se va lntimpla

Dupd ce il clatili, uscati-l cu un prosop, masali-l cu spumi gi

pieptlnali-l cu o perie din pir de porc, rostind descAntecul de inci

trei ori. (OnenoN)

cQr aji pentru purific ar e suf[eteqscA

Darurile gi binecuodntdrile apelor curgdtoare

(Pentru depresie)

Ce m-a inspirat si inflptuiesc aceasti vraieafost un pod micul con-

struit peste un plrAu dintr-un parc a{7at in apropiere. Puteli la fel de

bine sI v5, aSezaji pe niqte pietre in mijlocul unui izvor sau sd stagi in

genunchi pe mal, cu mAinile in api. in acest caz' Pentnr a o auzi gi a

o atinge, cel mai bine este str alegeli un golfulel.

Agezagi-vi pe un pod sau pe nigte pietre ca si puteii asculta zgo-

motul apei, permilAnd ionilor negativi si vr cuprinde trupul. Stali cu

faja spre aval, privind cum apa se indepirteazl gi exprimali in cuvinte

lucrurile care vd provoacl suferinqi gi de care vreli si scipagi:

134 Qberon $cf[- lQrvanfiaart Qartea ucenicufui lrdjitor r35



lie ipi incredinpez dEresia Si nelini;tea mea,

Tie lli incredinPez durerea mea.

lie iPi inredinPez tristePea mea,

Lacrimile ;i aPatia mea'

Rostili descAntecul cu glas tare dacdPuteti' dar, dacdpreferaqi, putefi

sIJ spunegi ;i in gAnd.

Acum ducegi-vd in celelalt capit al podului sau intoarceli-vI cu fala

spre amonte, primind lucrurile pe care vi le dorili:

Primesc tdmdduire.

Primesc Putere.

Primesc curaj.

Primesc bucurie ;i fericire.

Mullumiqi izvorului Pentru leacurile qi binecuvAntirile luiqi

incheiaqi descAntecul, spunAnd:,,Facd'se aoia Domnulwi "

Este bine sn infnptuigi adesea acest ritual, schimbAnd lucrurile pe

care vi le dorili, in funcgie de situagie. Puteqi, de asemenea, si-l

desfigurali in timpul plimberilor voastre zilnice prin naturi;i/sau in

timpul perioadelor de meditalie.

(L,tov MooND,rNca)

Ritualwri de purificare cu aiutorul apelor curgdtoare

O alti metodi este se stali cu faqa in amonte. Chiar dacd vi arez^ti

pe un pod deasupra apei, inchideqi ochii qi imaginagi-vi cI energia ei

se revarsl asupra voastre. tntindeli larg bragele (fie cn o facegi in rea-

litate sau doar in minte) 9i tnchipuiqi-vd ci vd afla1i in mijlocul rAu-

lui. in timp ce senrevarsi qi trece peste voi, apaia cu sine suferinia

trupului vostru. tn aceasti versiune, nu trebuie si exprimali in cu-

vinte lucrurile care vi tulburl via1a, dar vegi descoperi cu surprindere

c[ o parte din suferinla voastrd a fost luati de valurile imaginare, pu-

rificindu-vi astfel trupul qi sufletul.

(Lnov MooNDaNce)

qttuat de sacralizqre

Acesta este un ritual prin care instrumentelor voastre magice li se

conferi sacralitate.

Materiale: Instrumentele magice, sare pentnr pimXnt, timlie (din

santal sau paciuli) pentm aer, bricheti gi lumlnlri pentru foc qi un

('Jstron cu apd.Deschidegi cercul gi invocaqi spiritele strdbunilor, cerAndu-le aju-

tor, indrumare gi binecuvlntare Concentraji-vi asupra lucrurilor pe

t':rre vreli si le reahzatri Aprindeli lumAnarea Aprindeqi timlia la

l'lacira lumAnirii Turnagi sarea in api"freceqi instrumentul magic prin fumul de timAie, spunlnd:

Te binecuaintez cu puterea aerwlui.

Treceqi instrumentul prin flacira lumAnirii, spunAnd:

Te binecuointez cu puterea focului.

Introduceqi sau stropili instrumentul cu apilsare, spunAnd:

Te purific prin puterea dpei;

$i-pi confer puterea p,imintului.

Ridicagi instrumentul in aer, spunAnd:

Facd-se ooia Domnului,

C,ici tu acum imi aparpii

Mulgumiqi spiritelor stribunilor pentnr ajutorul, indrumarea gi binecuvAntarea lor inainte de a inchide cercul

(Aoeu-e MooN DnecoNsr,r.n)

r36 Q6eron $e[[ - n{t enhe ar t \-.artea ucenicu[ui lrdjitor 137



Qtuot de ocrotire

Balaurul ocrotitorAcest ritual este menit sd vd aline temerile si sd vd dezviluie tai-

nele ascunse ale sufletului. Agezali-vi comod gi tragegi

adAnc aer in piept, concentrAndu-vd asupra respiraliei

Imaginagi-vi cu ochiul minlii ci vd aflaji intr-o

vale liniqtita, pe marginea unei stAnci, 9i priviqi apa

care curge dedesubt Aruncagi toate grijile care

vi macind in rAulocean, intorcAndu-vi apoi

cu spatele la ele. Au displrut acum din min-

Adunali plantele gi puneji-le intr-un siculel purpuriu Desenapi cu

rnarkerul cAte un ochi pe fiecare p^rte a siculeplui Dormili noap-

tea cu el sub perni CAnd aveli nevoie de viziuni, frecali-l deasupra

celei de aT.reia chakre a ochiului.

(Lnor,,rnoDnNcrn)

c$isa, ritus,tvri qstr aIe, coqmotruri

Ritual pentru un somn linistitAveli nevoie de un beg(or parfumat cu aromd de vigine, iasomie

sau paciuli. Aprindeli be1igorul, concentrAndu-vd asupra doringei voas-

tre Ei spuneli:

ingeri pazitori ai nopyii,

Binecuaintapi-m,i cu puterile voastre

Apoi, linAnd bejigorul fumegAnd in mAnI, desenali in aer penra-

grama magicd, deasupra destinatarului acestei vriji, rostind cuvintele:

Pdmint, Aer, Foc, Apd ,i Spirit,

Contopiyi-od puterile

$i d,iruipi somnul binefdc,itor acestui suflet cbinuit

Odibneascdse tn pace tn aceastd noapte

Facd-se poia Domnului

Aqezagi beqigorul fumegAnd intr-un suporr lAng5 patul persoanei

respective Mullumiqi-le ingerilor pdzitori pentm ajutorul lor(Analr,l MooN DnacoNsran)

; ->2tea voastrd de parci nici n-ar fi existat. In faqi,

Ji se afli balaurul ocrotitor, care aqteapti chema-

rea voastri. Acum, pentm cd vd simqigi eliberali

de griji gi probleme, rugafi-l urmitoarele lucruri:

Aratd-mi ce-mi doresc sd vdd,

Tainele ce pace nu imi dau

Dd-mi rdspunsuri ;i cunoa;tere

$i aratd-mi ce trebuie s,i facMintea, sufletul Si spiritul cunTpdtat

Sunt secretul unei viepi perfecte.

Cdlduze5te-md 5i spune-mi pe ce cale s-o dpuc,

C,ici la o rdscruce am ajuns

$i nu Stiu incotro s,i md indrEt.

Balaurul ocrotitor vd, va ardta apoi calea - deschideqi bine ochii ;ilasalil si intre in viata voastri

(Aonrra MooN DnacoNsrnn)

qttuqf de dhinalle

Sdculepul Si ritualul de diainagieIngrediente: un siculeg purpuriu, pelin-negru, cuiqoare, rozmarin,

cimbru, liliac, caprifoi, menti gi un marker violet.

clnf[uen(e

Vraja cifrei treiAceasti vraji este menite si vi

tul negativ al unei persoane. Nu

Qarle a ucen icu[u i rrrdjitor

ajute sd indreptagi comportamen-

uitagi insi ci va trebui sI repetaji

r.38 Qber on $ef[ - {Q.uenhanrt r-19



ritualul, pentnr ci nu are rezrtltate imediate Avegi griji ca atunci cAnd

infaptuiqi vraja si nu fili cupringi de mAnie sau de uri, cici va avea

efect de bumerang.

VAnt din nord, printre copaci tu te strecoard,

De trei ori cite trei, Si f,i-i s,i aad"i, f,i-i sd aadd

Nisipuri bogate din est, ce pdmlntu-l nobilapi,

De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi

Focuri din sud, din somn aoi a,i trezipi

De trei ori c,ite trei, ;i sd aada i-ajutapi

Ape din aest, ce in mare ad reodrsafi,

De trei ori cite trei, libertatea le-o redapi

(LEolanoDaNcan)

$ra7oste

Vraja Snurului iubiriiAvegi nevoie de trei panglici sau trei fire de

a1i in culori calde care vI sugereazd, dragostea.

tmpletiqi panglicile ;i gAndiqi-ve la alesul/aleasa

inimii voastre Faceli un nod la mijloc, apoi con-

tinuali sI innodaji gnurul pAni la capete, ajungAnd

in final la qapte noduri Purtaqi qnurul cu voi

pAni vi intAlnili marea iubire Dnruilil apoi

celor cinci elemente, arzXndu-l qi imprfitiindcenu$a in zarel.

(LrolenoDaNcnn)

Vrajd pentru wn iubit aflat la distanpd

Aceastd vrald - sau descAntec - este menitd si trimitl un mesaj iu-

bitului/iubitei ailat/e la distanji. Puteli s-o folosili cAnd unul dintre

voi este plecat undeva departe.

Ingrediente: Ca4i de tarot. Toji cei patru a;i, dar gi alte cd4i care

vd, ajutd, si spuneli qi si trimitegi mesajul. O fotografie a iubitu-

lui/iubitei. Bagheta magici.

inleturaji energiile negative, apoi deschidefi cer-

cul gi rostiji propriul descAntec sau vraja mistici din

rlndurile de mai jos Puneli fotografia pe o suprafaqi

plati, de preferat pe podea. tnconjurali-o cu cei patru

aqi, agezAndu-i in funcgie de elementele pe care le repre-

zintd (aqa cum veli vedea in cele ce urmeazi) Inchideli

cercul cu alte patru cirgi, spunAnd:

@

@o

0Ipi timit puterea (c,irpii respectiae)

Ca sd... (;i spwnePi ce s,i facd ea).

Dacd este cazul, apelagi la puterea altei ci4i sau la orice alt element

ajutltor ca sd trimiteli mesajul. Atingeqi toate cele opt ci4i cu bagheta

magici, gAndindu-vI la iubitul/a vostru/voastri gi trimilAnd fiecirei

ci4i in parte cAte un mesaj diferit Urmaqi sensul acelor de ceasornic

fineli apoi bagheta in mAni, inchidepi ochii, gAndili-vl la alesul/aleasa

inimii voastre9i

trimiteqi mesajul Avef griji sI vedeqi cu ochiul minlii

fotografia iubitului/ei Atingeii apoi din nou cu bagheta cn4ile de tarot,

in sensul acelor de ceasornic, spunAnd:

li-am d,iruit puterea (cdr;ii respective).

Pentru fiecare carte in parte. Pentru cavraja si fie;i mai puter-

nici, privili fix fotografia gi trimiteqi mesajul in gAnd. Atingeqi foto-

grafia cu bagheta magici

Atunci cAnd considerafi ci aqi terminat, inchideli cercul, spunAnd

Facd-se aoia Domnului sa:u BinecuoAntat/a sa

fii ,sau orice alti for-

mule magici pe care o doriji Avegi grijd si urmaqi sensul invers ace-

lor de ceasornic

Vraja luniiCa si vedeli sau si primiii ve$ti de

la o persoanddragdvoud, privili luna

cAnd se afleinfazecrescitoare gi spuneli

de trei ori:

Qarlea ucanicu[ui lrnjitor

(Aoerra MooN Dn,rcoNsran)

r40 Qb er on $et[ - cI{r enhe ar t



Vdd luna

$i lwna pe mine md oede.

$i luna tl aede pe cel ce inima mi-a fwrat.

(Spunegi apoi de trei ori numele persoanei respective )

A;a sd-mi ajute Domnul Dumnezeu

Ave{ griji si spunegi numele persoanei respective de trei ori de fiecare

datI cand rostili vraja, ceea ce inseamni ci in total il spuneji de noui ori

(ArHrN,r SHnnnEn)

Q)rajd pentru noroc $i o soqrtd bund

Pentrw atrdgerea noroculuiAceastd vraja iqi are rldlcinile in cultura tribului Koyukon gi

trebuie s-o rostiti de trei ori:

Corbule, ce etti, corbule, ce-ai fost,

Corbule, ce intotdeauna aei fiCorbului noi ne rugdm

Noroc sd ne aduc,i

(ATHENA SHAFFER)

$QmifestareVrdji mistice

Acestea vi ajuti atunci cAnd vd aflali intr-un impas. Repetaqi des-

cAntecul de trei ori, ginAnd seama de ultimul vers, care este de fiecare

datd diferit:

Putere misticd,

Tu calea mi-o aratd

Abruptd ;i lungd poate fi,

Dar cintecul tw mi-l ascultd

2: cintecul tu mi-l descintd

3: c,intecul tu mi-l dezmiardd

(AoEr-rn MooN Dnacosran)

Vrdji pentru inaocarea puteriiMiinile, inima;i glasul spre cer mi le-nalp

Ca forpele ,Liepii eu sd le inaoc.

P,imint, Aer, Foc, Ap,i li Spirit,

Puterile ai le tmbinapi

$i Triplei Zeipe oiapd voi ti dapi

Pintece al aiepii,

$i leag,in al experienpei,

Binecuvintatd tu s,i fiiTripla Zeiya, pe tine te inaoc

$i aoinpa Domnului sd se implineascd

(AoEr-ra MooN Dnacosran)

Vraja lumdndriiStapine din ceruri,

Putere, pace 5i iubire mie ddrwieSte-mi

SperanS.a tu sd mi-o aprinzi

Ca flacdra acestei lumindri.

Lupta dinl,iuntru tu mi-o potoleSte

$i pacea ajutd-md *o regdsesc

(AoErra MooN DnrcoNsrnn)

Qraji pentru bani, a.le.re. qi prosparitcrte

Vrdji pentru baniTurnagi o pictrturd de ulei de paciuli pe fundul unei lumAniriverzi.

Aprindeli lumAnarea, impreund cu pulini timlie, pe altar 9i rostitri

cle trei ori (sau in grupuri de cXte trei):

tupiter, soarele de trei ori tu tl tnconjoard

gi banii la rnine tu adu-i

(ArHrNa Srnnnnn)

t42 Qberon $eff -cfu venfr cart l)arle a u cen icu[u i rrriijit or 143



Vraja sdcwlepului cu bani

Ingrediente: o lumAnare verde, gase monede, un sdculel verde qi

sco4iEoari.

Agezagi monedele in jurul lumAnirii 9i aprindeqi-o, spunAnd de

trei ori:

Banii sti creascd,

Banii s,i in/loreascd,

Banii s,i strdluceascd

$i la mine sd sporeascd

Presiraqi siculegul cu scorligoari qi (cam dupi 15 minute) adunaqi

monedele una cAte una gi punefi-le in el, spunAnd:

SporeSte-mi banii de trei ori cite trei

Jinegi-l la indemAnd pAnn cAnd consideraqi cd,vrala s-a infaptuit

(LEole.noD,tNcnn)

Vraja banilor de argintAveqi nevoie de o siptimAni pentru tnflptuirea acestei vrlji.

Agezali un vas intr-un loc la vedere gi punegi in el in fiecare zi,

timp de gapte zile, clte o monede in.., de a gaptea zi,luagivasul gi

o lumAnare verde cu suport qi duceqi-le intr-un loc potrivit pentru

infdptuirea actului magic. inainte de a incepe vraja, imaginali-vd ci

suntefi o persoani prosperi, pentnr care banii nu sunt o problemlJineli lumAnarea tn miini qi inchipuili-vi ci banii se adund in por-

tofelul vostru. Punegi lumAnarea cu suport pe o suprafalS,platl'gi agezaii

monedele in jurul ei, spunAnd de fiecare datd:

Banii s,i creascd,

Banii s,i infloreascd,

Banii s,i str,iluceascd

$i la rnine sd sporeascd

Dupi ce aqi ingirat roate monedele, aprindeli lumAnarea Imagi-nafi-vi ci puterea banilor trece prin flaciralumAnirii 9i ajunge la rroi.Stagi zece minute in fai',a lumanirii aprinse 9i inchipuili-vr ci ducegio viald imbelgugati, cheltuind banii

_cumpitatgi facAnd investilii gi

economii penrru viitor. Inlaturali indoielile 9i gandurile legate de da-

torii sau de taxe, care ar putea impiedica infipruireavrdjri.Dupd, zeceminute, lesagi lumAnarea si arde pAne la capdt. Apoi, agezati din noumonedele

in vasgi

vasul la locul lui. continuaji si puneli in fiecarezi monede de argint in vas pentru ca vrala se prindi contur. Acestlucru se va intAmpla dupi o zi sau doud.

(LrolnnoDaNcnn)

Vraja banilorIngrediente: o lumAnare verde gi una albd; lumAniri inchinateZe.,t-

lui si Zeilei religiei \Vicca; tdmAie din iasomie sau paciuli; ci4i de tarot,care intruchipeazd lumea, soarele gi magicianul (sau cirli care vi re-prezintd pe voi); o piatri ochi-de-tigru; un cuar albastru gi unulfumuriu qi, dacd vreli, bagheta magicd.

Aranjagi acesre anicole pe alrar, de preferat intr-o noaprecu luniplini, 9i spunefi:

in aceastd noapte, in,noc

Puterile succesului, norocului ;i banilor.

Slav,i Zeiyei noAstre, cdci in ajutor te chem

$i aprindegi lumAnarea inchinatl Zeigeil

Slao,i Zewlui nostru, cdci in ajutor te chem

Ridicali mAna spre cer, inchideji ochii ;i imaginagi-vi cd doringavi s-a implinit Aprindeli timAia, spunAnd:

Puterea ta sd se pogoare asupra niea

Ca parfumul acestei Jldcdri

tn timp ce timAia arde, aprindeli lumAnarea verde, spunAnd:

Puterea ta sd se pogoare asupra mea

Ca flacdra acestei lwrnindri

(arlea ucenicu[ui I'rdjitor44 Qher on $eff - (f{r'enfr eart r45



Aprindegi lumAnarea albi, spunAnd:

Puterea ta sd se poSoare asupra nxea

Ca llacdra acestei lumindri

Treceqi de trei ori cele trei pietre pe deasupra lumAnarilor 9i temAiei

aprinse, de la stAnga la dreapta, cu miEcdri circulare Stingeli timAia 9i

a1ez \i-o apoi intre cele doud lumlnari inchideli ochii 9i ridicaii mAnaspre cer in timp ce rostifi prima propozigie Deschide -i apoi 9i rostigi vraja,

in timp ce stingeli lumAnrrile pe rAnd. (Avegi grije sn le stingegi cu dege.

tele, nu suflAnd in ele, pentru cr este considerat un gest lipsit de respectD

tpi mulpumesc, Zeipd,

$i acas,i popi s,i pleci tn pace ;i iubire.

ipi mulpumesc, Zeule,

$i acasd popi s,i pleci in pace Si iubire.

$i araja s-a infaptuit

gi aoinpa Dornnului s-a tmplinit

(Aorrra MooN DnacoNsran)

O"aji pentru pqca.

Vraja mieriiPuteji si faceli aceastl vraji atunci cAnd aveli de-a face cu o Per-

soand cu care nu reuqili si vd inlelegeli, dar pe care o vedeti adesea -pentru ci lucrali impreunl la un proiect, aveli grije de copii etc.

Avegi nevoie de o pand de paslre, un plic, miere gi fie de fotogra-

fiile voastre gi ale persoanei respective, fie de doui cartonase Pe care

sI scrieli numele vostru gi pe cel al persoanei in cauzi. Ungeqi cu miere

fotografiile sau cartonagele, spunAnd:

Dulci ca mierea noi sd fi'm,Eu pentru tine si tu Pentru mine;

In respect si inpelegere noi sd trdim

$i scopul s,i ni-l tmPlinim'

Introduceli pana intre cele doui Poze sau cartonage' spunAnd:

Moi ca puful cuvintele sd fie$i cu inpelepciune noi sd le rostim

$i tn armonie sd trdim

A;a sd ne ajute Dumnezeu

Puneji fotografiile sau carrona$ele in plic 9i inchidegi-lfiri s;-l sigilagi Puteli si puneli pe el un simbol al proiectului la carelucrali impreuni. Pestraji-l in sigurangi pAnn la finahzarea acestuia

(Esr,rna T'sunnr)

cQraji pentru protec(ie qi siguranf d

Vrajd pentru putereCAnd aveji nevoie de mai multi purere, rostiji aceastd vraji:

Forpe ale zilei

;iale noppii,

Puteri nemaiodzute ooi sd-mi dapi

(LnolnnoD,rNcrn)

Vraj a oglinzii protectodrePentru aceaste vrajd, avegi nevoie de o oglind; protectoare cu rami

clin argint. Trebuie s-o infeptuiqi in timp-."

-.ig"qi prin casa, alta-rul^sau dormitorul pe care vregi sd-l protejagi de eneigiile negarive,linAnd oglinda cu faga spre exterior. Dupi incheierea ritualului, igd,gagi

oglinda deasupra unei u;i, tor cu fala spre exterior

Oglinda cu ramd de argint,Apdni-md in numele Fecioarei,

inl,itur,i-mi durerea $ ru;ineagi alin,i-mi gindurile negre

(Puteli si desfiquragi ritualul d" ,r"i ori, dar numai in cazul in carevi confruntali cu aracuri primejdioase deliberate.)

Fie ca numai dragostea inima sti mi"o cuprindri

(FnEonnrcr LeuoNo)

(-,ar t ea u cen icu[u i lrdjitor46 Qberon $c[[- furenhaart t47



Vraja penelor

Ca sI vi bucuragi de protecqie sutl la suti, cumpirati un coqulep

gi umplegi-l cu pene, apoi punegi-l deasupra ugii de la intrare (sau a

ugii pe care o folosigi cu precldere) AtAt timp cAt co;ulequl cu Pene

sti la locul lui, vI va proteja - atAt pe voi, cAt gi casa voastrd - de ener-

giile sau intenqiile negative.

(ArurN,t SHarren)

Q"aji pa.ntru obliner a.a succesufui

Vrajd pentru succes

Aprindeli pe altar o lumAnare aurie sau galbenl (turnagi mai intAi

o picituri de ulei de paciuli pe fundul lumAnnrii) 9i timAie Luaqi o

cutiute gi o piatri de jad pe care trebuie s-o infigurali in pAnze de

pdianjen qi s-o puneli apoi in cutiuli Gisili un obiect care simboli-

zeazd, stsccesul pe care vi-l dorigi sau scrieqi pe o bucati de hXnie obiec-

tivul pe care vreli sdJ atingeqi, apoi puneli-le in cutiuql

Agezapi cutiula pe altar in fala lumAnirii, spunAnd de trei ori:

Prin acest talisman,

Stdruinpa ;i r,ibdarea tu mi le ofera

Ca norocul sd-mi surid,i

gi succesul sdJ obpin

A;a s,i-mi ajute Dwmnezeu

tnchideli apoi cutiuga qi pistraii talismanul tntr-un loc sigur

(ArunNe Sunrran)

Vrajd pentru anwl now

Trebuie s-o inf;ptuili fie in ziua de Samhain (Anul Nou in cultura

celtici) sau pe 1 ianuarie.

Ingrediente; 12 pretre care simbolizeazd, cele"J'2luni ale anului, fige

de cartotece, pix (creion), brichetd, un vas rezistent la foc (de prefe-

rat, un ceaun) plin cu apd, o lumAnare (de preferat, albe) qi un colier

cu pietre protectoare.

tnainte de a incepe ritualul, scrieli pe fiqa de cartoreci regretele le-gate de anul care tocmai a trecut

Aranjagi minialtarul intr-un loc sigur, departe de obiectele infla-mabile, gandindu-vd in acesr timp ce ve dorili penrru anul care vine.Punegi lumanarea pe altar gi inconjuragi-o cu cele r2pietre. Deschidetricercul ca de obicei gi aprindeqi lumAnarea Trecegi pietrele colieruluipe deasupra focului, spunAnd:

Pentru anul ce-a oenit,

Pietrele sd-mi ddruiasc,i...

impaturiqi apoi in patru figa de cartoteci gi ardegi-o in vas. pentrurnai multd sigurangi, putefi sd puneqi vasul in chiuvetd inainte de a o,rrde. In acest fel, focul va fuziona cu apa.

Precum fumul acestei flticdriAnul in oi,nt s-a spulberat.

DdruieSte-mi ce-mi doresc,

Noule An, ce tocmai ai venit

inchidegi cercul ca de obicei gi strAngeli mizeriat

(Aonrra MooN Dnacousr,tn)

cQraji pentru ob(ine.rea succesufu i ta in,od[dtvrd,

Vraja pietrei de citrinIngrediente: doui lumAnlri galbene gi o piatrd de citrin.

Ungeli ambele lumAniri gi piatra de citrin cu ulei de lemAieAprindeqi lumAnirile qi aqezaEi citrinul intre ele sauinfap i'/;lor, astfel incAt lumina sI se rlsfrAngi asupra lor, spunAnd,

li'(,

'\.

Piatrd minunatd, lwmina s-o captezi

$i inpelepciune tu sd-mi dai

Mintea agil,i sd mi-o ptistrezi

$i curiozitatea s,i mi-o inciti

('.arl e a ucen icu[u i lriijitor48 Qbcron $ett - <fu'o enhe art t49



Cunoa;tere tu sd-mi dai

Ca Pericolele s,i le eait

Vegheazd asuPra ntet,

C,ici asta mi-e voinPa

Lisali lumAnlrile si ardi in timp ce invilali Jineqi piatra cu voi

ca sd vi ajute atunci cAnd studiali, faceli lucriri sau proiecte etc.

(LEor,tnlDaxcEn)

Otaji pentru inda.ptinir e a dorinlelor

Steawa dorinPei

CAnd incepe si se insereze, uitali-vi sPre vest ca sI vedeqi prima

stea care apare pe cer (probabil planeta Venus) Imediat cum o vedeli,

slrutagi palma mAinii 9i ridicali-o spre cer' spunlnd:

Stea strrilucitoare, stea luminoasd,

Prima stea Pe care azi o add,

DorinPa vreau sd mi-o imPline;ti:

puneli-vl dorinPa )

Fdntdna dorinPei

A mai aenit un an; a mai trecut un an

$i dorinpa pot sd mi-o rostesc.

Puteri magice, stdvechi 5i noi,

Voi dorinta mi-o-mplinipi

(Spunegi dorinla 9i apoi stingeji toate lumAnirile dintr-o singurisuflare )

(lr4onNmc Grony ZErr-RavsNutenr)

4. piatra puterii

utor : jr ancesca )c@randis

Vrljitorii cred in concepfii precum exprimarea gi explorarea pro-priei individualiaji, care se opun noqiunilor lipsite de valoare qi conlinut

cum sunt descoperirea sinelui, unicitate sau libertatea de exprimare.Dar unde gisim puterea de a fi noi inqine? Curajul, hotlrArea gi incre-derea in sine? calmul, tiria sufleteasci sau alte trisituri de care avemnevoie ca si facem fali provocirilor vielii? creaqi Piatra Puterii, urmAndinstrucjiunile de mai jos

Piatra Puterii vi ofertr fo4a interio ard de care avepi nevoie. $i totugi,ea nu aclioneazd,doar la acest nivel, ci influenleazi gi lumea exterioari.Captali puterea dinlauntrul vostru, dar 9i din afard,. piatra vi conferiputere - sub toate aspectele. De exemplu, acest talisman poate si in-fluenqeze norocul, ajutAndu-vi sI obginegi o slujbl noul, sI participapila o competipie sporrivr sau sr vd implicaji in alte ac{iuni competitive.

Ca si creali talismanul norocos, trebuie si alegeli o piatrl - nu are

nicio importanli de ce o alegeji. Poate vd place ci este netedi la atin-gere sau are forma unui animal cu care vi identificali. Nu trebuie srcdutapi motivul pentru care vd. atrage piatra respectivi. $i totuqi, daciprin forma, culoarea gi mirimea ei, vi sugere azd, puterea, alegerea este

ideala. Dar daci piatra ,perfecri" nu-gi face aparigia, folosili ce gisilila indemani Dupi cum veqi vedea, toate pietrele pot deveni pietre ale

Puterii. Trebuie doar si punefi in practicr urmrroarele instrucliuni.

f,f,f,fi

Arunc un bdnuP tn fintdn,iPentru ca dorinPa sd mi-o asculPi.

Vd doresc tuturor numai bine,

Dar acum e timpul ca secretul sd pi-L spun

(Rostiqi dorinqa aplecali peste fAntAnI qi ascultali ecoul )

(OnrnoN)

Vraj a lwm,indrilor ania ersare

IatI ce trebuie si spuneli inainte sd sufla1i in lumAnirile de pe

tortul vostm aniversar:

r50 Qber on $cf[- lQrlenheart Q.artea ucenicufu i lrdjitor t5l



BinecuvAnt agi piatra, qinAnd-o in mAnI qi spunAnd cu glas tare sau

in gind: ,,Aceastd piatrd s-a ndscut din p,irn|nt;i este inzestratd cu toate

puterile Geei. in fi.iare granuld de p,lmdnt sal,i;luiette Puterea p,imintului.-$i

eu sunt o granul,i de primint. $i toate puterile Geei s,il,islwiesc in mine.

Sunt pwternic."

Rostili apoi urmltoarele cuvinte pentru cavraia sd prindd con-

tur: ,,O piatrti. O planetd. Focwrile din pAntecul Geei, care hrdnesc

balaurwl, s,il,l;luiesc tn aceastti piatr,i. Trecerea timpului 5i-a pws am-

prenta. asupra ei. Forpa graaitapiei ;i rotalia p,imintulwi au modelat

acedstd pi;tr,i. Apele curgdtoare au mAngLiat-o, iar stelele aw'uegheat-o.

De aceea, cAnd pin in miini aceastd pidtrd, toa.te puterile pogoar,i asw-

pra me4. Geea este un alchimist 5i un rnagician; ea a modelat acest ta'

lisman numai Pennu mine."

Dupd ce-a1i infiptuit vraja, qineli piatra pe altar sau, daci nu aveti

un loc special amenajat Pentru asta, atunci Putefi s-o puneli oriunde

considerati de cuviinqi. Nu este nevoie s-o lineli in permanenge cu

voi pentru cavraja sd se implineasci, ci doar atunci cAnd vregi sd-i

captali puterile. Putegi, de asemenea, si mai rostili uneori cAteva din-

t i fr^tel" de mai sus pentru cavraia sa prinda contur. Piatra vI poate

conferi astfel fo41, respect de sine, fermitate, noroc, pace sufleteascl

gi lista poare si conrinue, deoarece talismanul reptezintdsimbolul pu-

terii, iar puterea poate se ia nenumdrate forme - formele tuturor pu-

terilor plmAntului, nu uitaqi asta De fapt, cu ajutorul acestei pietre,

orice vrajd pe care o vefi infiptui se va implini de-ndati'

Spiritualitatea plmAntului are o laturi practicS, iar vrtriitorra -impieuna cu ritualurile, incantaliile ;i teologia ei - se manifesti 9i ea

la nirrel reresrru. Veli inlelege astfel mult mai u$or cum sI profitali

din plin de beneficiile Talismanului Puterii.

Nu vI lisagi inse pecdlili de ideea ci - dacd, aqi ficut vtila - nu tre-

buie si vi mai implicagi activ intr-o anumiti acliune. Poate ci veli

avea mai muft noroc, poate ci vi veli simli mult maiincrezdtori in

fo4ele voastre etc., dar asta nu inseamni cI nu trebuie si vi pregltiii

asiduu inaintea unei competilii sportive, nu trebuie sI vi concePeli

CV-ul sau si vI imbricaq i atrdgdtor pentru o anumiti intAlnire.

Este, de asemenea, extfem de imporrant sd inlelegeli noliunea de

putere - atit ceahuntrici, dar gi cea externl - Pentru ci ea constituie

seva talismanului vostru. Nu se numeqte ,,Piatra Puterii" doar ca sI

poarte un titlu impresionant.latd, definiliile puterii:

1. Toati lumea tgi doregte puterea. Piatravi conferi destul de uqor

puterea atit de rAvnitd, dar trebuie s-o tnqelegeqi ca s-o puteli

folosi dupi bunul plac.

2. Pvtere^ vi ajuti si obqineli ce vi dorili, dar nu prin fo4i. Nutrebuie, de exemplu, si confundaqi dorinla aprigi de a cA;tiga

a unui invingdtor cu agresiunea periculoasd, pe care nu o mai

poti controla. Geea nu vd va ajuta sd inqelagi, si vi rdzbunali

sau sl vi impuneqi dorinlele sau punctele de vedere asupra cuiva.

Seva fiecirui atom al universului o reprezinti integrrtatea

morali. Agadar, indiferent de suferinla, nevoia sau dragostea

voastri, piatra - gi toate puterile Geei - vi vor ajuta numai daci

respectali principiile morale. Poate cI disprelul 9i alte fo4e dis-

trugitoare vi pot conferi pe moment senzalia de putere, dar

acest lucru vaavea efect de bumerang.

3. Odatd ce-ali infeptuitvraja, acliona[i bazAndu-vi pe integritate

morali, Ei toate puterile pimAntului vi vor siri in ajutor. Dacd

nu veli reugi de la bun inceput - iertat si-mi fie cligeul - va

trebui si mai incercagi o dati... 9i incl o datd.

4. Trebuie sd invd1a1i, de asemenea, si primili puterea cu

braqele deschise. Acestea sunt secretele pietrei gi ale

ucenicului slu. Dacd nu reugigi si vedeqi schimberile

pozitive din personalitatea sau din viaqa ,n,

voastri, s-ar putea si credegi, in mod ero-

nat, cd.vrajapietrei puterii nu s-a infiptuit.

Testali-i puterea cu pagi mici pentru a des-

coperi harul pietrei. Poate cI Geea v-a

conferit deja puterea ei, dar s-ar putea si

mai avegi nevoie de timp gi practici pentru

a putea pigi in cele din urml prin via1l

incr ezdtori, norocoEi gi binecuvXntali.

larlea ucanicu[ui lrdjitort52 Qb er on $a.tl' @t enh e ar t



Iati alte cAteva modaliugi prin care vi puteli testa puterea: respec-

tul de sine, increderea, interacliunea gi comunicarea cu cei din jur sunt

doar cAteva exemple. i., ..", ce privqte norocul, dupi ce v-a1i conce-

put CV-ul, a1i dat o probe pentm un spectacol de dans sau i-a1i propus

o intllnire unei persoane deosebite, incercagi sd vi relaxali qi si lnsaji lu-

crurile sI se desfigoare in voie. Stresul Ei puterea nu merg mAne tn mlni.Valoarea Pietrei Puterii este incontestabila, iar influenla ei devine

din ce in ce mai puternici odati ce a1i invlqat s-o injelegeqi gi s-o fo-

losipi. Dezavantaje: acest proces de invijare nu se termind niciodati.

Avantaje: vi va conferi o fo4I uluitoare, care vi va ajuta sI infruntali

toate provoclrile vielii. Cu cAt o vegi inlelege mai bine, cu atlt magia

pietrei vi va influenga mai tare.

5. fum sd discret acte mq7ice

[ocuri pub[ice

outor: Crow $ragontree lcenuqiu;

+ ..Imi imaginez cdv-a1i creat deja un set impresionant de instrumente

magice: bagheta magicd, pentagrama gi multe alte instrumente nece-

sare actelor magice. Nu mi indoiesc ci agi citit - qi poate chiar agi pus

in practicd - vreo citevavriji. tmi inchipui cum ati aprins lumlnlri,ati creat spatiul magic, agi aranjat altarul gi api creat o atmosferi po-

trivite pentru un act de magie. Sunt sigur ce agi infiptuit vriji, iar re-

zultatele au fost uluitoare. Bravo Nu pot decAt se vd felicit.

A1i observat insl cum marii vrijitori din mituri Ei legende par sd

inf;ptuiasci vriji puternice doar cu o simpli migcare a baghetei sau

prin clteva cuvinte rostite in goapti? Sunt convins ci - daci le-am

lua toiagul 9i paleriile vrdjitorilor pe care i-am vdzut in filme gi i-am

imbreca in haine obignuite, de stradd - nu ar mai ieEi cu nimic ln evi-

dengI. Nimeni nu gi-ar mai da seama cAnd ar face o vraji. Nimeni, in

afard de alji vrijitori, nu ar realiza ci gestul lor sau cuvintele rostite

pe sub barbdreprezint5, de fapt, o vraje. Poate doar zAmbetul atotgtiutor

sau gesturile cu subinleles ale celorlalgi vr,ijitori incognito ne-ar da de

inteles ci se intlmple ceva ciudat.

Dar asta ar fi prea uEor In realitate, dacd vi se pune o intrebare la

ora de qtiinge naturale gi vregi si vd reimprospitali memoria cu aju-

torul magiei, nu avegi timp si aprindegi clteva lumAnlri gi sd aranjaji

eltarul pe banci. $i, chiar dacd a1i avea timp, n-a i vrea si atrageqi

:rtenfia, ca sd nu mai vorbim de faptul ci nu aveli voie si faceqi focul

in campusurile universitare. De asemenea, dacl vi plimbapi in com-

pania unor prieteni, iar individul care vd he4uieEte de ceva timp

va abordeazi din nou cu acel zAmbet bine cunoscut pe

chip, aqi vrea si facegi o vraja de proteclie, dar nu

putegi si scoateli bagheta gi sa infeptuiqi magia. N-ar

li bine sd puteji face o vrajd tn mod discrer, oriclnd

;i oriunde, fare se observe cineva?

Existi foarte multe vriji gi ritualuri magice

pe care le puteli infeptui fdre ca oamenii pro-

larni si realizeze ceva. Acest capitol din ghidul

nostru vd oferd ocaziasi exploragi modalitilile prin

care putegi face acte magice firl sI trezii,i suspiciuni.

Dar, mai intAi, trebuie si vi prezint cAteva concepte fundamentale.

Si acum o nedeti...

Procesul debazd,al magiei ,,invizibile" implici un instrument banal,

cum ar fi, de exemplu, o bomboand sau o jucdrie din pluq, cuplate cu

procedeele magice ale relaxirii Eivizualizirii. Ultimele doui compo-

nente sunt extrem de importante gi trebuie perfe4ionate inainte de

a infaptui actul magic. De aceea, aceastd parte a lecliei noastre se va

ocupa de exerciqiile pe care trebuie si le practicali pentru a vi per-

fecgiona capacitatea de relaxare gi vim.alizare.

Poate cd vI amintitri conceptul de vizualizare din Manualul de

iniyiere in vrdjitorie (Cursul 4, Lecgia 6, Legile magiei), unde l-am de-

finit ca fiind una dintre legile magiei. Existl voci care spun ci proce-

sul de vizualizare se poate folosi in orice act magic infaptuit intr-o formd

sau alta. DacI vi concentrali pur gi simplu asupra unui anumit lucru,

infdptui(i

ln

t54 Qb er on $e[[ - [Sl enh eart (-.artea ucenicu[u i lrdjitor r55



implicali procesul de vizualizare. tn m"gia ,,tnvizrbild", acest proce-

deu joaci un rol extrem de imponant. Pentru ci nu aveli intotdeauna

la indemAni instrumentele care si vd ajute sd creaji o atmosferd magici,

necesard unui act de magie, trebuie sI vd puneqi la contribulie capa-

citatea de concentrare gi imaginagia. Procesul de vizualizare reprezintiintrumentul debazl, al magiei ,,invizibile".

Consideraqi probabil ci aveli o imaginaqie debordantd - qi proba-

bil cn avegi dreptate -, dar sunt convins ci procesul devizualizarevitva ridica, la inceput, anumite probleme. Nu trebuie si vi tngrijorali,

pentru cd vI voi oferi clteva exerciqii care vi vor ajuta sd vI dezvoltagi

,,muschii" mentali.

Dar, mai intAi, ag vrea si demontez o idee preconceputd. Deoarece

cuvAntul ,,vizwalizare" estecompusdinverbul ,,avizualiza" sisufixul ,,re",

oamenii igi inchipuie ci procesul de viz:ualizare presupune doar capa-

citatea de a vedea ceva cu ochiul mintii. Pentru purigtii semantici, acest

lucru este adevdrat, dar, pentru noi,vizualizarea reprezintd o experienjl

multisenzoriale. CAnd infaptuiqi, discret, un act magic, va trebui si mi-

rosigi, si pipeili, si auzili ;i si gustali rezultatul magiei voastre. Nu tre-buie sI uitagi nici cdvizualizarea poate fi mai mult o senzalie puternici

decAt o percepfie senzoriali. Asta inseamnl ci puteli mirosi, vedea, gusta

sau auzi un anumit lucru mult mai clar declt in mod obiqnuit.

JinAnd seama de aceste aspecte, putem trece la treabe pentru a ne

perfecgiona capacitegile necesare actelor magice,,invizibile". Aceste

exercilii sunt utile gi pentru alte lucruri, nu doar pentru inflptuireavrijilor. De exemplu, oamenii care se pot relaxa in orice situagie sunt

mai puqin expugi afecliunilor cavzate de stres ;i triiesc mai mult decAt

cei care nu se pot relaxa. Pe de alti parte, exercigiile de vizv,alizare ne

perfecqioneazd, nt doar imaginalia, ci qi capacitatea de concentrare.

Nu m-ar mira sd aflu ci performanjele voastre gcolare au crescut dupa

ce ali practicat un timp aceste exercigii.

Qxer ci(iut I : qtt c'xa+i -,td

Primul lucru pe care trebuie sdJ faceli inainte de a infeptui o vrajl,

in mod discret este si. vi relaxaqi. $tiu ci acest lucru s-ar putea sd vi

se pari dificil cAnd vd afla1i intr-o situalie disperati gi trebuie si faceqi

urgent o vrqd,, dar, dacdvegi practica frecvent aceste exerciqii, veli reuqi

din ce in ce mai uqor sd vi relaxagi la comandi. Vi sfituiesc sd incercaqi

exerciliile intr-un loc liniqtit, cu o lumini difuzi^, unde nu vi va de-

ranja nimeni cel pulin 15-20 de minute. Dupi ce veli reuEi si le faceqi

cu mai multl ugurinll, puteli si le practicapi 9i in alte locuri - in su-

fragerie, cu televizorul deschis, sau in autobuz, in drum spre gcoali.

Vegi reugi, in cele din urmi, si vi relaxagi pe loc oriunde v-aji afla.Existi multe modalitdqi de relaxare. Poate cea mai rapida gi mai

eficienti metodd este cea cunoscute sub numele de Relaxarea Progre-

sipd a Muschllor (RPM). Aceasta implici incordarea tuturor muqchilor,

apoi relaxarea lor. Indoigi degetele de la picioare, incordali picioarele,

contractali mugchii fesieri gi abdominali si apoi incordaqi bicepEii 9i

mugchii faciali Stali aqa timp de cAteva secunde, apoi tncepeli uqor,

ugor sd vi relaxagi

Observali diferenqa pe care o inregistreazi mugchii gi trupul vos-

tru odatd ce incepeli si vi relaxagi. in timpul acestui pro..l rosriti

cu glas tare un cuvAnt care vi relaxeazd. Unii oameni aleg pur gi sim-

plu verbul ,,a se relaxa", dar allii aleg cuvinte cu o semnificaqie intiml,cum ar fi, de exemplu, ,,acasi". Indiferent de cuvAntul pe care il alegeji,

va trebui sdJ folosili de fiecare dati cAnd faceqi aceste exercilii. tn cele

din urmi, dupi o practicd indelungati, va trebui doar si rostifi cu-

vAntul qi starea de relaxare vi se va induce de la sine, oriunde veti fi.Cu toate acestea, sunt convins ci practicarea exercigiilor in pu-

blic vn va face sI vi simliqi prost. De aceea, ve sfituiesc si le facegi

doar in intimitate. Daci vregi, totuti, si le exersaji in public, fera s;

creaji impresia ci aveli probleme cu stomacul, vd sugerez si incercali

urmitorul exercitiu:Agezaqi-vi cAt mai comod cu putinli 9i gAndiqi-ve la degetele de la

picioare Vorbesc foarte serios. GAndili-ve la degetele de la picioare -la greutatea lor, la temperatura gi sAngele care pulseazi prin ele, dar

Ei la felul in care se simt in pantofi, daci purtaqi aqa ceva Imaginagi-vi

cum o lumini calde qi aurie pitrunde prin fiecare deget, rispAndindu-se

apoi in picioare gi relaxAnd fiecare mugchi cu care vine in conracr

Lumina se rispAnde$te spre gambe, coapse, fese gi abdomen, sta-

bilindu-se labaza coloanei vertebrale. Dupi clteva secunde, ea va

r56 Qb er on $eff - lQrlenhecrt Qartea ucenicu[u i rrrdjitor t57

in zona umerilor relaxind vit.uald. specifici, ci stimuleazi imaginagia la diverse niveluri senzo-



incepe si urce pe coloani, rispAndindu-se 9i

toqi mugchii pe care ii intllnegte in cale. Ajunge apoi in zona gitu-

lui, a scalpului gi a mugchilor faciali, axandu-se asupra maxilarului.

Simliqi cum mugchii incep si se relaxeze in timp ce vd imaginali cum

lumina caldi vine in contact cu ei.

Acum, pentru ci sunteqi complet relaxali, e timpul si incepem

procesul de vizualtzare.

Q,xer ciliuf 2: qgm dnqr ea

Acest exerciliu este menit si vd perfecgioneze capacitatea de a vt-

ztalizaobiecte care nu se afle in faqa voastri. Este partea cea mai uqoari

din procesul de vizuahz"r.. irr."p"gi exerciliile intr-o camerl intune-

cati sau slab luminati, unde puteqi lucra cel pugin 15 minute fdr; se

fili deranjagi. Respirali adxnc de cateva ori Ei practicali exerciiiile de

relaxare pe care le dorili. tnchideli ochii 9i imaginali-vi cu ochiul mintii

o lumlnare. Cel mai ugor esre si vi imaginaqi cum fl.aciraei strdluceqte

gi danseazi pe pereli. incercaqi apoi si vi imaginaqi toati lumAnarea -culoarea, mrrimea, poate chiar gi picrturile de ceari care se preling

in timp ce arde.

Nu e atAt de ugor pe cAt v-agi inchipuit, nu-i aga? Nu vd ingrijorali,

cu putine practici, veli reugi sd vizualizaqi o lumAnare qi, in final. tot

ce vi dorili - chiar cu ochii deschiqi Vi recomand sI incercagi aceste

exercilii zilnic sau cAt mai des cu putinta pAni cAnd procesul de vi-

zualizare,executat cu ochii inchigi intr-o camerd luminatd difuz, vine

de la sine. Apoi, il puteqi pune in practici in diverse situaqii, chiar 9i

in timpul plimbirilor lungi qi plictisitoare pe care trebuie si le facegi

cu pdrinlii vogtri. Nu uitaii ci procesul de viztahzare s-ar Putea si

vi se par[ mai mult o senzatie gi mai Putin o imagine.

Qxer ciliuf i: Fortocq[a

tn -o-..ttrrl in care exercigiul 2 vi se va pdreaugor de pus in prac-

tic5, incercatri si vizualiza\i un lucru care nu are doar o dimensiune

ri.rle O portocah este ideali penrru acest exercigiu.

Dupi ce v-a1i relaxat, respectAnd indicagiile din exerciliul2, incercalis;i vizualizali o portocali, imaginAndu-vi culoarea, coajaaspri gi modulirr care lumina se reflecri asupra ei. inchipuili-vi apoi s.rrzatri" pe care

v-o creeazd" atingerea cojii ei in timp ce o mAngAiaqi cu degetele ima-ginare. Curilagi portocala;i simgili aroma pe care o degaji pulpa fruc-

tului. Mugcapi din ea, in acelagi joc imaginar, savurlnd din plin gustul..lulce. sunt convins ci o sd vi se faci pofti de porrocale de fiecare daticind vegi face acest exercigiu.

La fel ca in cazul exerciliului precedenr, puneti-l in practici gi pe acesta

cit mai des cu putinti, in diverse situapii Imaginagivd o varietate de lu-t'nrri pentru a exersa muqchii vizualizdrrigi pentru a stimula cAt mai multesimtruri De aceea, mAncarea 9i biuturile reprezintd,o alegere ideale.

Q,xerciliu[ 4: ffirut-ctnctncrs\*mrin intermediul acestui exerciliu, procesul de vizua- tft,

lizare atinge nivelul magic. Imediat .. u"1i reugi si l(nrl11a)lpracticali cu uqurinqi exerciqiul 3, veri putea l\ :l ltl

i ffi lT'iHl T1,:1f,il1"il:::fl :#ilt w \r/cruri gi situalii care s-ar purea si nu exisre 9i nici sd se fi intAmplat(cum ar fi, de exemplu, o nori bund oblinuti la un tesr pe care incinu l-a1i dat). Pentru asra, trebuie si reu;iji sit viz'talizagi un lucrucomplet fictiv. CAnd incepegi acest exerciliu, incercali si creatri un

rbiect fantezist din combinarea unor lucruri pe care deja le cunoaptegi.Fiica mea a inventat, de exemplu , mdrul-ananas, un ,,hibrid" tntre unrnir gi un ananas.

La fel ca in exerciliile precedenre, incercali sI vI relaxagi intr-unloc slab luminat, unde nu vi va deranja nimeni. incercali si vi inchipuili cum ar ardtaun mIr-ananas. Ar semina cu un dovlecel, cu coajagalbeni, acoperit cu spinii verzi aiananasului. tnchipuiqivi cd atingegi

cu degetele spinii ascugili 5i aspri. Aceqtia se desprind u5or de pe coaji.clezviluind pulpa moale gi galbeni a fructului. tmbataqi-ve cu aroma

r58 Qberon je[[- cl{r'cnft eart ('arleq ucenicu[ui I'rqjitor r59



mdrului-ananas, care seamini pulin cu cea a nucilor de cocos. Mugcali

din acest fruct imaginar, savurlndu-i gustul dulce-acriqor

Dupi ce aqi reugit si vizuahzayi mirul-ananas, incercaqi gi alte lu-

cruri imaginare Inspiragivi, de exemplu, din poemul clasic al lui Lewis

Carrol - Jabberuochy (cum credegi cd. aratl. arborele tumtum? $tim cI

ne putem odihni la poalele lui, dar vi putegi urca in el?)

Odatl ce v-a i perfeclionat capacitilile de urzualizare, lumea magiei

,,invizibile" nu va mai avea secrete pentru,roi. intre timp, insd, rrom stu-

dia clteva dintre instrumentele necesare infaptuirii vrijilor ,,invizibile".

{Qraja bomboqne[or

Ideea infaptuirii vrijilor cu a.iutorul bomboanelor mi-a venit in stu-

dengie. Aveam un curs foarte greu, iar examenul final se apropia ame-

ninlitor. Deqi mi pregitisem sArguincios pentm acest test, voiam si-mi

reimprospitez memoria infaptuind discret in ziua aceea o vrajd..

Nu puteam, firegte, si aprind lumAniri pe birou, aqa ci eram complet

descumpinit.

O prieteni fascinati de magie m-a sf;tuit si mi imbrac in galben 9i

portocaliu - culori asociate de obicei cu aptitudinile mentale gi arta co-

municirii. DeEi aceasta este o metodi eficienti prin care putem infaptui

vraji, era pulin probabil ca - imbricat in felul acela - si pot face o magie

in mod discret. in timp ce ii explicam acest lucru prietenei mele, ea mi-a

oferit o guml de mestecat \Wrigley's Spearmint. Gestul ei aparent banal

a aprins un beculeg in mintea mea. Plantele, precum menta, sunt aso-

ciate de foarte mult timp cu aptitudinile mentale. De ce n-ar fi gi guma

de mestecat cu aromi de menti un adjuvant minunat?

Experimentele efectuate in procesele de invlqare gi memorare au

demonstrat in repetate rAnduri ci oamenii obqin rezultate mult mai

bune la teste dacl - in timpul acestora - beau o ceaqci de cafea (asta

in cazul in care au gi studiat temeinic in timp ce se delectau cu o ceagci

de cafea...). Acesta se nume$te proces de lnodpare dependent,i de stare.

Nu vi recomand, firegte, si begi cafea la qcoali. Cofeina nu este buni

pentru voi. Ceea ce demonstreazdinsd rolul extrem de important pe

care il joaci simlurile noastre - gustul gi mirosul. Simprile olfactive

(rnirosul) sunt singurele procesate de latura emotivi a creierului nostruinainte ca latura raqionali si interprete ze senzaliile. Fiul meu, de exem-

plu, adori mirosul merelor gi al sco4igoarei. Aceste arome il transpunirnediat in atmosfera plini de veselie 9i iubire din bucitdria buniciiItri. Pentru ci mirosul este corelat cu gustul, nu este de mirare ci unlucru atAt de mic gi de banal ca o bomboanl poate fi un instrumentrnagic atlt de puternic.

Metoda prin care puteli infeptui o vrajacu ajutorul unei bomboane

cste relativ simple. Luali mai intAi bomboanele pe care vregi si le fo-

Iosili pentru inflptuirea vrijii 9i puneti-le pe altar. Acum incercagi sd virclaxali ;i si vizualizali cum energiile asociare cu vraja respectivi pltrundin bomboane. De exemplu, daci avefi o bomboanl cu aromi de ana-

nas, pe care vreti s-o folosiqi intr-o vraji meniti si vi aduci niqte bani,

rrnaginagi-vi, cu ajutorul procesului de vizualtzare, cum ,,energiile ba-

nilor" pitrund in bomboani inchipuili-vi ci suntegi in posesia banilor..le care aveli nevoie Cum v-agi simji? Ce agi face? Imaginagi-vi ci toate

.lorinlele voastre se regisesc acum in bomboana cu aromi. de ananas

Ca si puteli folosi corect aromele asociate cu vrijile, vi ofer acum

o listi scurti cu cAteva dintre cele mai oblnuite arome pentru bomboane:

M,ir - dragoste, vindecare

Banand - prosperitate

Afine - proteclieCire;e - divinalieCiocolatd - intuitieCui;oare - proteclie qi dragoste

Nuca de cocos - proteclie

Struguri - puteri menrale qi baniVoronic (pe care il g,isim adesea in bomboanele de tuse)

- capacitili mentale

L,imiie - purificare, prietenie, longevitateNalba - sindrare, iubire, proteclieMentd - ideah pentru procesul de invdlare qi memorarePortocald - dragoste, bani, divinalieAnanas - noroc, baniZmeurd - iubire, proreclie

Pepene aerde - sind,rare, capacitiqi psihice

(-.qrtea ucenicufui .,'rdjitorberon $etf - tl{r'enfr'eortr6r

gamd restrlnsi de arome asociate cu semnificajia lor divinatorie. Puteqi, de asemenea sd



Lista oferi, firegte, doar o

bomboanele. cu toate acestea, Lexa Rosean oferl in cartea ei, TIte

supermarket Sorceress (vrajitoarea de supermarket), ohstd completi a

,ro-.1o, magice asociate cu bomboanele gi produsele alimentare.

DupI ce bomboanele s-au ,,incircar' cu energiile fiecirei vriji in

parte,"9t.pt"9i un timp pAnI simlili nevoia sa infiptuili actul magic'

itrrrr.i, pnrr.qi bomboana in gurr' savurlndu-i gustul 9i vizualizAnd

energiile care pltrund in univers gi conlucreazd'la realizarea dorinlei.rorrlr.. Veti reuqi sa infeptuili vrlji puternice in timp ce toate lumea

va crede ci savurali o bomboanl delicioasd'

Daci nu puteli si mancaqi bomboane, nu vi lesali descurajali

putegi sa le inlocuili cu alte produse. Puteli, de exemplu, si mxncaqi

un mdr penrru invocarea vrljilor tdmdduitoare sau un ciorchine de

,r-g,r.ip"rrtru imbunltitrirea memoriei. Sunt oricum mai sinStoase

decAt bomboanele.

Cum sd fotosi{i simbofurite tainlce

DacI nu ave[i la dispozilie nigte cofetari magici, Precum \7illy

vonka sau Bertie Bott1, nu puteli avea acces la bomboanele magice

dupi bunul plac. Pe de altn parre, sunr situalii in care nu Puteli sd mancali

bomboane - cum ar fi, de exemplu, tn timpul orelor sau la masi.

Din fericire, nu roate magia ,invizibild" sebazeazd, pe dulciurile

primite de Halloween. Aga cum $rili, probabil, simbolurile magice

".,jrl."t de-a lungul timpului un rol extrem de important in arta ma-

giei. Astezi, p.r,.li descoperi acesre simboluri in locuri in care nimeni

,r.r p".. si le recunoasci. De exemplu, puteti gisi pentagrame Pretu-

tinieni, dar pulini le recunosc puterile magice, considerAndu-le doar

simple obiecte decorative.po"te ,rrr"le dintre cele mai cunoscute simboluri magice sunt ru-

nele - sistemul runelor magice din cultura germanici este, probabil'

cel mai larg rnsplndit. Veii gisi gi in aceasti carte un set de rune, cAt ii

1 \(/illy \(onka - personaj din romanul Cbarlic ;i fabrica de ciocoktd; Benie Bott -

vrijitor din seria Harry Potter (n. tr.).

, strdialiManualul de

inipiere in w,ijitoric ca sd descoperiqi gi alte semnificagii ale runelor.In momentul in care veli inqelege simbolurile divinatorii ale rune-

Ior, vegi identifica mult mai ugor semnificagiile lor magice. De exem-

plu, daci suntEi la gcoala gi profesorul vi dI un test la care vreqi si obqineji

trn rezultat foarte bun, runa Lagaz vd. poate ajuta si vi implinili dorinla.Dar cum si facem asta f.dre si atragem atentia?

DeEi oamenii le folosesc in diverse moduri, in funclie de culturapi tradijia lor, existtr gi cAteva coordonate comunel

a Le puteli desena sau grava pe un anumit obiect (cAt mai discretcu putinti)

o Le puteti rosri numele pur qi simplu (este o metode convena-

bila dace nimeni nu observi cI gopti;i ceva pe sub barbi). Le puteli desena in aer (este o modalitate extrem de discreti daci

reugiji si nu atragegi atenjia niminui)Modul in care folosiii un anumir simbol depinde de resursele pe

care le aveti la

indemlnl Ca sd folosili runa Lagazin exemplul pe carevi l-am dat ceva mai devreme, o puteti desena pe foaia pe care dagi tes-

rul, degi s-ar putea si vi se pard. prea osrenrariv. Poate ci preferaqi sispuneli in qoapti numele runei in timp ce dagi testul. Aceasti moda-litate distrage insr atentia de la intrebdri, iar profesorul ar putea sit'readi cd goptili rispunsurile cuiva. o altn modalitate ar fi si trasalicu degetul simbolul runei pe foia de test, fire sI treziqi suspiciuni.

ljna dintre metodele mele preferate esre sr rrasez in aer simbolulrunei cu ajutorul baghetei magice. Pentru ci nu pot sd-mi folosesc in-strumentele magice oriuride, trebuie si mr muljumesc cu ce am la inde-

rnlni. Acum cAliva ani, de exemplu, m-am urcat in avion cu o cartein mlnI, sperAnd cI zborul va decurge ftre probleme. in timp ce avio-rrul se pregitea si decoleze, m-am rezemat de spdtarul scaunului, cu('artea in faji, preficAndu-md cd ciresc. Ascuns intre paginile ci4ii, underrimeni nu mI putea vedea, am trasat in aer runa R aidho, rugAndu-misr avem pane de o celitorie liniqtitn. Am ajuns astfel la destinalie nu.loar in sigurangi, ci qi bucurAndu-ne de o cihtorie extrem de phcuti.

Indiferent de metodi pe care o veti alege, avefi griji sI vi relaxaqi

1i si puneqi in practici procesul de vizualizare. Imaginali-vi senzajia,

Q6eron $c[[- lllr'enfi ecrl ( urleq ucenicufui rrrdjitor t63

aspectul, gustul qi sunetul dorinlei pe care vreli s-o implinigi prin rn- puterea jucdrii[or din p1u;



termediul actului magic 9i porniqi la treabe

Cum sd t''d creqti proprii[e simbofuri

Yd. garantez cI distraclia va fi maximi

Nu sunteqi obligagi, fireqte, sd folosili runele germanice pentru acestgen de magie. Mi-am creat un intreg sistem de simboluri, destinate

artei divinaliei 9i a magiei, cdrora le-am conferit diverse semnificagii.

Crearea propriului vostru sistem de simboluri vi oferi nenumirate

avantEe. Pe de altd parte, este o experienl5 minunatd, care vi ajutisi vd perfecqionaqi capacitelile magice, precum creativitatea. Aceste

simboluri au, de obicei, semnificaqii mult mai intime, care vor stabili

cu timpul o leglturl magici intre voi. Deqi nu existd nigte reguli bine

definite, vi ofer cAteva sfaturi:o Crea{i simboluri cdt mai simple: Desenele simpliste pot fi tra-

sate in aer sau gravate pe un obiect mult mai ugor decAt lucririlecomplicate.

a Pentru tncepwt, creapi doar cdtetsa simbolurz.' Concepeqi, la ince-

put, numai cAteva, destinate dorinlelor primordiale (succesul,

protecfia etc.) Astfel nu vegi fi nevoigi si memoragi deodatd prea

multe simboluri noi.o Dali-le nume: Putegi folosi metode intuitive sau introspective

pentru a le conferi simbolurilor voastre nume deosebite.

Nu uitaqi si activaqi procesul de vizralizare atunci cAnd le creafi.

Insistenqa mea s-ar putea si vi se pari cicilitoare, dar nu trebuie si

uitali faptul cd frumuselea simbolurilor magice conste in semnificaqiilelor tainice. De exemplu, in sistemul meu de semne, semiluna re-

prezintd simbolul ,,secretelor", fiind corelati cu luna - simbolul mis-

terelor gi al tainelor noplii. tn timp ce creafi sistemul de semne,

incercali sd, vizualizapi cAt mai clar cu putinli obiectivul pe care

dorigi sI-l realizali cu ajutorul acestor simboluri mistice. Vi se vd

creiona in minte o anumiti forml - o semilund, triunghiul unei

flaceri sau cercul soarelui.

Daqi frAu liber imaginaqiei 9i bucurali-vI de o experienll uluitoare

Fiica mea foloseqte frecvent aceastiformd de magie ,,invizibile", care este

extrem de simpla. Alege unul dintrenenumiratele ei animdluge din plug, iitransferl energiile pozitive,care o vor ajuta

sa-qi implineasci doringa, apoi activeazdprocesul de vizualizare.

ratd, o vrajd' pe care a infdptuit-o recent Tocmai s-a transferar la oalti qcoah qi - aga cum se intampla cu orice copil de varsta ei - aveafoarte multe emolii. voia si f.acd, o vrafitcare si-i ofere nu numai pro-tecgie, ci s-o gi ajute si se simtd ca acasi, indiferent unde s_ar afla.

Primul pas pe care l-a fecut a fost si aleagi o figurini corelati cuaceste atribute. Broasca-gestoasi pdrea alegerea cea mai potriviti. ca-rapacea ei rare oferi nu doar protecgie, ci gi o casi mobila penrruorice imprejurare. Este, de asemenea, un animal care pare s;_;i

pistreze calmul aproape tot timpul. Este bine si te bucuride acesteatribute in orice situapie. Apoi, i-a transferat jestoasei din plug ener-giile asociate cu obiectivul ei, facandu-i intr-o parte o micd tiieturiprin care a introdus plante corelate cu dorinla ei de protecjie - ana-son, cuigoare gi sundtoare. Apoi a cusut festoasa, imaginAndu_gi _

cu ajutorul procesului de vizualizare - cum energiile po zitive aurimas,,prizoniere" iniuntru.

Degi ar fi putut si ia la qcoala figurina din pluq, a vrur si fie discrete,astfel incat gesroasa magicd a rimas pani in ziua de astizi undeva tncamera ei. Agadar, oriunde se afle, dacr simte nevoia de proteclie sau

siguranji, iqi imagineazd. cum broasca-lestoasi o crrpri.rde ;i o apiricu carapacea ei.

cAnd vregi si facegi o vra1d, cu ajutorul unei figurine din plug, tre-buie in primul rAnd sd alegeli animalul corespunziror, asociar cudoringa pe care vreqi s-o implinili. Iatd o lista cu atributele figurine-lor din casa mea, care v-ar putea fi de folos:

Aligator - protectie, putere, secrete

Urs - vindecare, purere, griji pentru familie

's1

164 Qb e r on $e[[ - @l enh e ar t (--.ar t e a ucen icu[u i rrrdjitor r65

4n conc[uzie



Flature - joacd, schimbare, frumusele

Vacd - bani, belgug, sinitate

Cdine - fidelitate, curaj

Balaur - putere, imaginalie, informalie

Leu - conducere, curaj, putere

Maimupd - inteligenql, zburdilnicie, agilitate

B"f"r[a - inqelepciune, secrete, capacitigi mentale 9i psihice

Iepure - prosperitate, rapiditate

Lebddd - frumusege, potenfial, gralie

Broascd-pestoasd - siguranli, stiruinli, capacitatea de a vi pdstra

sAngele-rece in situalii de stres

in Manualwl de iniyiere in ardjitorie, oberon Zell-Ravenheart vd

oferl atributele multor animale minunate (studiali in mod deosebit

cursul 6, leclia 4: Arta metamorfozdrir). tn acelaqi capitol, Morning

Glory Zell-Ravenhearr vd oferi o serie de ,Mottouri ale animale-

lor', care v-ar putea ajuta si alegeli animalul corespunzltor actului

vostru magic.

Dupi ce ati ales figurina din plug, va trebui si-i transferafi ener-

giile pozitive, necesare infaptuirii vriiii voastre. Acest proces se

numegte, in termenii mei, "pregltireajuclriilor din pluq" 9i poate

fi pe cat de complicar, pe arar de simplu. Puteli si aranjaqi un altar,

impodobinduJ apoi cu plante, pietre sau simboluri desenare pe har-

tie sau pureti sI vi relaxali pe marginea patului, vizrtalizind obiec-

tivul qi transferAnd energiile pozitive asupra figurinei din plu9. Dacd

vrefi sI folosili lumAniri in acest proces, trebuie si fili foarte atenli'

deoarece juciriile din plug pot lua foarte ugor foc, anulAnd astfel

efectul vrijii.Dupi ce i-aji transferat energiile, o puteli folosi. Indiferent unde

vi afla1i, ii puteqi invoca energiile necesare infiptuirii actului magic.

Daci trebuie sI dali un tesr la gcoald, imaginalivd penele gi creasta

bufnilei din plq, iar ea vI va ajuta sI alegeqi rispunsurile corecte. CAnd

aveli nevoie de purere, glndiqi-ve la blana gi muqchii ursului, iar dacd

vreti se vi afla1i in poziqia de lider, imaginaqi-vd coama leului. Daci

le folosili intr-un mod cumpltat qi responsabil, energiile figurinelor

de plug se pot dovedi extrem de utile.

Vrdjitorii din poveqtile noasrre nu au intotdeauna la indemAniinstrumentele magice. Le-ar fi greu si care cu ei un intreg altar.Dar,cu ajutorul acestor idei 9i obiecte simple, puteqi infaptui vrdji oriundeqi oricind. Nu trebuie si uitali insl ci acesre concepre reprezintd, doarinceputul clldtoriei voasrre in lumea magiei. Pentru a ajunge la des-

tinajie, avegi nevoie de imaginajie, o practici indelungatl qi experienqi.

Agadar, porniqi la drum

Qberon $c[f -Qrtanfr eart

r. 4nlroduce.re



Crede,

Copil al focwlui,

Crede, o, tu, aisdtorule,

Cd viseles reale,

Cdci wmbre lwngi arunc,i

Asupra lumii adormite,

De ai ochi sdu nu ca sd le ztezi

R,isfr,i n ge r I e - n t u n e ca t e

Crede, o, tu, oisdtorule,

Ce auzi tn oise,

C,ici ele ipi;optesc adeztdruri mult maiprofunde

Decit urecbile pot sd asculte

Crede, o, tu, visdtorule,

Ce parfumuri aduLmeci tn oise,

C,ici rdul dubneSte

Ca pe;tele druncat de aaluri,

Iar binele aroma trandafirilor o are

r68

Crede, o, tu, aisdtorule,

Senzapiile ce tn aise tu le simPi,

Cdci straiele-aspre amdrdciune tpi aduc

Pe c,ind mdtasea

in magie te inv,iluie

Crede, o, tu, oisdtorule,

Lumrnl.e pe care in vise tu /e tnf,iptuiqti,

Cdci viapa ;i-o aor schimba

Precum orice realitate

De soare scdldat,i

ElrzaeEtu B,qnnr,ttr

fte[ierut cIO:

fugite metafizicii (qc1t c'marinl

o, tu, aisdtorwle

Crede, o, tu, ttisdtorule,

Ce gusturi in vise Pi se aratd,

Caci fie dulci, fic AmAre,

Predestinate ele-Pi sunt

ine aqi venit in lumea metafizicii sau a ,,magiei minlii" Vom

vorbi in acest capitol despre toate capacitigile psihice 9i me-

todele de perfecqio nare, dar gi despre meditalie, explorarea vi-

se bazeazd pe inlelepciunea multor culturi.

Culoarea magiei in capitolul de fagi este cea a apei - transparen-

tul, care reprezintd.toate formele de magie mentale, Precum meditaliagi alte capacitiqi psihice. Corelatd cu zi:ua de vineri qi cu planeta Venus,

aceasti ,,culoare" induce linigte sufleteasci qi stimuleaze cugetarea.

Procesul de meditagie stl.labazamagiei gi vrliitoriei orientale, ju-

cAnd insi un rol crucial in cea occidentali, al clrei scop este sI punl

stipAnire pe fo4a voinlei - care, de altfel, guverneazi lumea magiei.

Dacd este pusr in practica in mod corespunzitor, meditaqia deschide

porlile citre progresul individual gi cdtre dezvoltarea eului.

z. prime[e [ucruri pe, cqre trebuie

sd, [e. inr'rd{c{i

tor| (Estg.ra $-'shiroi (nelrul

Urmitorii pagi sunt esenliali in arta vriiitoriei, oferindu-vi ;ansa

de a vd specializa in orice domeniu magic, constituind insi qi arme de

apdrare, daci este cazul.

1. tnvagali mai intAi metoda simph Acest lucru vd stimuleazi

doringa de a exersa, ajutAndu-ve in acelagi timp si inlelege9i care

ii este scopul. Existi, de asemenea, o versiune pe care o puteti

impirtiqi celor aflati in impas.

2. invdlali cel pulin o varianti Dupi ce v-agi insqit metoda simple,

studiali micar una, pentru ci veli descoperi astfel care sunt cele

mai bune metode pentru voi.

1 Tehnici magici asociati Cabalei (n. tr.).

(arlea ucenicu[ui lrdjitorQb e r on $e [[' fu r'enh e crt r69

3. Studiagi gi alte versiuni Acest lucru vi ajuti si ingelegeli modul yoga, artele ma4iale sau la alte acliuni relativ simple Pentm a vi lim-



de abordare al altor culturi qi rradilii, dar gi ce-ar trebui si faceli,

dacd a1i veni in contacr cu membrii lumilor respecrive. Cu cAt stu-

diaqi mai multe sisteme de magie 9i religie, cu atAt veqi ingelege mai

bine practicile aitor popoare qi modul in care ar trebui si reactrionagi.

NU ESTE SUFICIENT DOAR SA CITITI - nu uitatri asta Trebuie

sd exersaqi aceste metode pentru a le stipAni gi folosi in mod eficient.

$leditalia

Este un proces care implici trecerea de la starea normald de

congtientizare la una de concentrare gi liniqte. Capacitatea de a o aringe

este necesari in orice avenruri magicd sau spirituali. Este benefici Ei

in viaga cotidiani, deoarece influengele ei .analgeztce" detensioneazistirile de stres gi imbunitilesc capacitatea de concentrare.

Metoda simpld:Cea mai obiqnuite metode de meditaqie esre cea bazatd,pe ,,limpe-

zirea' minlii. Agezaqi-vi confortabil, respiragi adlnc de clteva ori gi

spunefi: ,,Limpezeqte-pi mintea " incercagi si vi alungali toate glndu-rile. Daci ele continul si vi invadeze, rrageli din nou adAnc aer inpiept qi repetafi: ,,Limpezeqte-1i mintea " Veqi avea nevoie de o prac-

ticd indelungatd ca si reugiqi si vi qtergeji complet din minte toategAndurile, dar veli observa o schimbare inci de la primele gedinte.

Daci aceasti metodi de meditaqie vi se pari srresante, incercali alta.

Agezali-vi confortabil, respirali adAnc de cAteva ori gi concenrrati-viasupra unui cuvAnt, a unei fraze sau a unei imagini incercapi, cu aju-

torul acestei ,mantre", si vi fixali gAndul asupra unui singur lucru,inleturAnd din minte orice alte preocupiri. GAndurile igi vor mai face

simliti prezenla, dar vor dispirea odati ce veli cepita experienqi.

Daci nici una dinrre aceste tehnici de meditagie nu dI roade, incercali

metoda concentririi asupra unei acliuni. Este similari cu tehnica pr.e-

cedenti, cu exceptia faptului cI acum trebuie si vi concentragi asupra

unei aqiuni, nu asupra unui cuvlnt sau imagini. Putegi apela la Tai Chi,

pezi mintea. Una dintre prietenele mele mediteazi in timp cebrodeazd.

Versiuni:Orice formi de meditalie este acceprari. Nu trebuie si uitali insi

cd procesul de limpezire qi concentrare nu este acelagi lucru cu relaxa-

rea: srarea de aqa-zisi transi in fala televizorului nu inseamni meditaiie.

p e.rf eclionqr e a c e[or[a[te simf ur i

Aceste activiteli sunt menite sd vi perfeciioneze simlurile astrale,

care s-ar putea se fie atrofiate qi inactive in viala voastrd fizica. Simprile

joaci un rol vital in detectarea Ei infeptuirea actelor magice, dar 9i in

comunicarea cu entitefile spirituale'

Metoda simpld:

Alegeli un obiect simplu Pentm simlul Pe care vreti sil Per-

feclionali De exemplu, puteti alege un suport de lumAniri Pentm acu-

tizarea simlului vederii, sunetul unui clopoqel pentru cel al auzului,

parfumul preferat pentru cel al mirosului, un fruct pentru cel al gus-

tului gi o pani sau o anumiti qesituri Pentru cel al pipditului.

Studiali obiectul respectiv, acordAnd atenlie fieclrui detaliu in parte

tndepanali apoi obiectul qi incercagi si-l recreagi cAt mai fidel cu putinli

Analizagi, de exemplu, suportul de lumAnlri, apoi inchidef ochii qi

incercali ,,si-l vedeqi" cu ochiul minlii

Versiuni:Dupi ce capdtagi experienli, incepeli si alegeli ca Punct de focali-

zare obiecte mult mai complexe Apoi ciutali s5 vI concentrali asu-

pra mai multor simguri deodati: strlduigi-vi, de exemplu, sI vI fixali

atenlia in acelagi timp asupra sunetului qi aspectului clopolelului. Iar

in final, incercaqi si vrzuializali obiectul cAt mai clar cu putinii, ca 9i

cum l-agi avea in fala ochilor.

Veli descoperi ci - odatd cu practica indelungati - 9i celelalte

simguri se vor acrLtiza.

Qbcron $cff- ll{alanheart (]arlea ucenicului rrrdjitor t7l

]letoda de centrqre Metoda simpld:



Presupune captarea;i concentrarea energiilor in trupul nostru fizic.

Acesta este un pas preliminar in procesul de auropurificare gi

,,impimAntare", ajutAndu-ne in acelaqi timp si echilibrdm chakrele in-

dividuale. Procesul de centrare ne ajuti si captlm energiile care se

rispAndesc prin activitiqile sau lipsa noastri de concentrare. Esre co-

relat cu meditagia qi fiecare capacitate o completeazd, pe cealaltd,.

Metoda simpld:Respiragi adAnc de cAteva ori ca sI vi relaxagi gi imaginagi-vi cd

urmati calea pe care o parcurge aerul in interiorul propriului corp.

Fiecare respiraqie vi poarti tot mai in adAncuri pAni ajungeli in cen-

trul trupului, exact in zona ombilicului.

Versiuni:Dupd ce cipitaqi experiengi, purefi incetini procesul de respiragie.

CAnd vi aflaqi in centrul trupului, incercagi si vd imaginali ci sunreliinconjuraqi de o lumini lichida. (Aceste experienle vor cipita mai

multi consistenli dupd perfecgionarea celorlalte simguri.) Observajiculoarea acestei lumini - este culoarea puterii in concepqia voastrigi poate fi folosit; pentru proiectarea qi controlarea energiei.

r4;rr.,. k' ..j)r):.,j1. .q/d

$leto da de,,impdmdntqr e"

Procesul presupune conectarea energiilor trupului

vostru cu cele ale pimAntului. Metoda esre beneficipentruâdepgii cultului PimAntului, dar are gi alte avan-

taje. In primul rAnd, energiile pnmlntului joaci rolulde ancore, impiedicAnd forgele exterioare si vd

dezridicine t". in al doilea rAnd, aceasti metodi rriajutl si vi conservali sau si vi sporili propriiie

energii. Iar in al treilea rAnd, vi oferl posibili-tatea sd inhturali energiile nedorite sau care

existi in exces.

Agezagivi gi calatorigi spre centrul trupului vostru Mergeqi inainte

pAnI ajungegtlabaza coloanei vertebrale De acolo, imaginagi-vi cio ridacini creqte gi iese din corpul vostru, precum o coada de animal,

9i se infige in pimAnt Cu fiecare respiragie impingeqi gi mai mult

redicina spre centrul pimAntului. Simlili cum riddcina ajunge.in inima

Geei, fiind cuprinsi de energii calde, aurii qi umeduitoare. tncercaqi

acum, tot cu ajutorul respiragiei, s[ atragegi aceste energii spre voi.Simligi cum vd cuprind qira spinirii, rispAndindu-se apoi in tot cor-

pul. DacI este cazul, puteli sI inliturali energiile nedorite, trimigAnduJe

in adlncul plmAntului (ca in metoda autopurificlrii).

Versiwni:

Efectele acestei metode sunt extrem de diverse. Puteii experimenta

o cildtorie astrali spre centrul pimlntului, care vi va imbognqi cu multe

alte triiri, pe lAngi energiile binefacetoare. In locul unei rrdicini, putegi

infige tn inima Geei un pilastru, ca simbol mai puternic al ancorei;

puteli infige ra-decini, stAnd in picioare gi transformlndu-vi in copaci

cu flori; vi puteqi lungi picioarele astrale pAnd cAnd vor atinge inima

pimAntului. Dupi ce veti stiplni aceasti metodi, incercali 9i altele.

procesul de autopurificar e

Este o alte metodi care vi consolideazi gi vi perfeciione azd ener-

giile gi puterea de concentrare necesare actelor magice. Ve ajutl si

inlituragi fo4ele negative care vd intuneci viaga fie din cauza menta-

litlpilor cirora vd supuneqi, fie din pricina sdnitilii precare sau a in-fluenqelor exterioare. Procesul de autopurificare este, de asemenea, un

pas preliminar pentnr alte exerciqii de meditaqie.

Metoda simpld:Porniji in cildtoria spre centrul trupului vostru gi corelagi-vi

energiile cu cele ale pdmAntului Puneqi mAinile pe pimAnt Respiragi

adlnc 9i imaginaji-vi ci boala gi gAndurile negative care nu vi dau

pace se strAng ghem in trupul vostru. Inspiraii adAnc gi - in momentul

Qbcron $eff-lQalenhearl Qarte a ucenicu[ui rrrdjitor t73

in care dali aerul afarl, - inchipuiji-vi ci aruncali ghemul cel rlu reprezintd, propria voastri energie. Imaginagi-vd cd ea se rispAndegte



in adAncurile plmAntului, care va transforma energiile negative inenergii pozitive.

Versiuni:Purificarea se poate realizagi stAnd in picioare, dacl nu vi incAntd

ideea de a sta in genunchi 9i a atinge pimAntul. Puteli inletura ener-

giile negative agitnnd mAinile prin aer (aveji grijx si nu lovigi pe ci-neva ). Le puteqi transfera, de asemenea, intr-o piatra de cua4

fumurie. Sau puteli rosti o formule magici prin intermediul clreia

anulagi efectele nocive ale energiilor negative. Dupi ce veti cipltaexperienll, veli reugi sl-i ajutagi 9i pe algii si se purifice, cerAndu-le

instr permisiunea.

Dacd avepi nevoie doar de o purificare exterioarl a trupului (sau

gi de una exterioarl), incercagi cu fumul de timlie - salvia este cel mai

des folosiU; sau cu un inel care sd vI trezeasctr energiile din jurul tru-pului. Dacd sunteli deja atAt de experimentali, incAt si inhturaqi cu

mAinile energiile negative, le putegi prelua ;i pe ale unei alte persoanepentnr a o curlla (avegi grije si vi purificali ulterior ). Trebuie sd pro-

cedali cu prudengi in acest caz pentm a capta absolut toate energiile

negative. Spre exemplu, ca si fili siguri ci veli curiqa totul, pornijide undeva din fala corpului gi mergegi pAni in spate sau incepeji din

zona capului ;i cercetagi cu atenqie pAnn la picioare.

$cutuf de protec(ie

Pentru un vrljitor care joacd rolul de inger plzitor) arta folosiriiscutului protector este vitali, iar avantilele sunt evidente. in funclie

de puterea gi intenqia scutului folosit, acesta poate varia de la un sim-

plu ,tampon" impotriva colegilor sAcAitori de la munci pAni la un

adevlrat arsenal impotriva atacurilor magice.

Metoda simpld:Infaptuili ctrlitoria spre centnrl trupului vostm 5i purificatri-vi,

inleturAnd energiile negative Yizualizagi apoi lumina coloratl care

in interiorul vostru gi vi inviluie ca intr-un scut protector, respin-

glnd energiile negative.

Versiuni:Cele mai multe ci4i despre practicile magice ne oferd cel puqin

rrna sau dour metode de autoapdrare - uneori, ele ne sunt inftrfi$ate

sub forma cercurilor magice. Scuturile protectoare Pot fi create cuajutorul unor formule magice, pot fi modelate sub diverse forme;i

decorate cu simboluri.

Chakrele individuale, pI4ile corpului sau obiectele Pot avea Pro-

priile lor scuturi de apirare. tnainte insd de a le conferi acest scut' tre-

buie sI vi purificali - trupul sau obiectul respectiv - pentnr a nu

include energiile negative in interiorul respectivelor cercuri magice

(degi acest lucru deschide calea magiei combative, care nu constituie

subiectul lecliei).

Q,chitibr qr e q chakr e[or

Chakrele sunt centri de energie localizaii de-a lungul coloanei

vertebrale. Fiecare dintre ele guverneazd diverse funclii, inclusiv

pe cele {rzice, mentale, emogionale gi spirituale. O viagl armonioasi

depinde de echilibrul gi de corelarea armonioasi ale acestor centri

de energie.

Metoda simpld:

infeptuili cilitoria spre centrul trupului vostru, indreptAndu-vlapoi spre baza coloanei vertebrale De acolo, analizagi fiecare chakri

in parte, mlsurlndu-le mdrimea gi strilucirea. Ele pot avea forma unor

sfere sau a unor roqi. DacI unele dintre ele vi se par prea mari sau

prea mici (mlrimea unei mingi de tenis este ideali), imaginali-vl ctr

ii reduceli sau ii miriqi forma dupl cum dorili. Daci, de asemenea'

vi se par obscure sau intunecate, conferili-le cu puterea minlii strllucire

qi puritate. Energiile extrase din pimAnt sunt cu atit mai benefice

pentm chakrele mici, intunecate sau obscure.

t74 Qberon $eff-Qlarfreart Qartea ucenicufui lrdjitor t75

1. Chakra redicinii: situatd labaza coloanei vertebrale. De ce ar medita un vrijitor?



Me

o#v{CD

ffi

Guverneazi dorinla de supravieluire fizicd'. Are culoa-

rea rogie.

Chakra sacrah: situatd in preajma organelor sexuale (in

zona abdomenului inferior). Guverneazi viala sexuale,

dar influeng eazd giempatia gi,,reacgiile stomacului". Are

culoarea portocalie.

Chakra plexului solar: situati deasupra ombilicului, subpiept. Guverneazi voinqa. Are culoarea galbeni.

Chakra inimii: situati in dreptul inimii. Guverneazl com-

pasiunea gi reprezinti punctul de echilibru al sistemului

chakrelor. Are culoarea verde (sau roz, daci preferaqi).

Chakra gAtului: situatd labaza gAtului. Guverneazi in-

telectul gi comunicarea. Are culoarea albastre.

Chakra celui de al treilea ochi: situati in mijlocul frunqii,

intre sprAncene. Guverneazd simgurile astrale. Are culoa-

rea indigo.

Chakra coroanei: situati in vArful capului. Guverneazitirlmurile spirituale 9i inpelepciunea 1or. Are culoarea

violet.

Versiuni:Ca si le echilibraqi, puteli folosi pietre sau lumAniri care sd aibl cu-

loarea chakrei respective. Celor care vor si aprofundeze acea$ domeniu

le recomand cartea scrisd de AnodeaJudith - Week ofLife (Roauviepii),

impreuni cu manualul TIte Snenfold Journey (Calatoria celor gapte c,ii).

3. proc esu[ de meditatrie

autor: Oonals Ntern lacrramarin;

Meditaqia este definitd in diclionar ca fiind o stare de relaxare qi de

examinare profundd. Pentru un vrijitor, acesta este doar inceputul -dar nu scopul prinqipal.

)

Procesul de meditagie oferd multe

avantaje. tn primul rlnd, conferi

calm gi relaxare. Dupn ce veli

cipita experienqi, veli descoperi

ci meditatia ne ajutd sd facem

mai ugor fagi stresului. Aceste ca-

racteristici se dovedesc niste atuuriimbatabile, pe care ni le putem insugi cu uguringi.

Principalul motiv penrru care vrijitorii se implici in procesul de

meditaqie consti in faptul cd ii ajuti si-qi perfecli onezeputerea de con-

centrare. Ceea ce implicn accesarea intuigiei gi a inlelepciunii ei, dargi corelarea cu procesul colectiv de congtientizare. Capacitatea de con-

centrare, obginuti cu ajutorul meditaliei, vd, ajutd. sd vd direclionaqienergiile spre dorinqa pe care vregi s-o implinili. Procesul de meditalie

pus adesea in practicd, prin intermediul unei discipline de fier, vd con-

solideazi puterea voingei. Pentru infeptuirea actelor magice, esre ne-

cesar ca - prin puterea voinlei - sI vi concenrrali gi si vi direclionaqienergiile spre obiectivul pe care vrefi siJ reaJizagi.ir, *o-"rrtrrl in care

vegi avea o voinli de fier, actele magice vor deveni din ce in ce maiputnernice Ei mai eficiente.

Inainte de a incepe procesul de meditalie, trebuie sd vi creali unspatiu sacru, care vi vaproteja;i vd va ajuta si vdcanalizagi energiilespre obiectivul dorit. Puteqi sdvizualizagi sau si vi imaginagi ci sunteliinconjurali de o auri alba de lumini sau purefi crea un cerc magic,

a$a cum procedapi de obicei.

Existl diverse forme de meditatie...

Procesul actia de meditapie i^poliremigcarea fizici. Dacd practicaliyoga sau Tai Cbi, gtigi deja cI acestea necesiti foarte multi concen-

trare. Ele sunt forme de meditaqie activl. O alu pracrici acriva o con-

stituie mersul pe jos, concentrAndu-vi asupra mi;cirilor trupului qi

numlrarea pagilor in timpul mersului. Puteli, de asemenea, sd repetali

un cuvAnt sau o frazd, cu fiecare pas pe care il faceqi.

O alte metodl este risucirea pe loc. Imaginagi-vi ci aveqi un cui sau

o bucati de lemn intre degetul mare gi urmitorul deget de la piciorul

3.

4.

5.

6.

7.

176 Qbcron $e[[ - <Ip.o enhe art Qartea ucenicu[ui lrdjitor t77

drept (procesul nu implici durere). Acesta va juca rolul de pivot de rrniversal este ,,Om', dar puteli folosi la fel de



sprijin in timp ce vi rotigi. 'fineti mAna dreapti in faqa ochilor 9i priviqi

centrul palmei Y5.va ajuta si vi concentratri qi sd vi pistrali echili-

brul. incepeli acum si vi invArtili incet spre dreapta, sprijinindu-va

cu piciorul drept de pivotul imaginar, continuAnd si vi privigi palma.

Daci preferagi, puteli face exerciliul folosind piciorul stAng gi mAna

stnngi 9i invXrtindu-vi spre stAnga. Exersagi metoda lAngi un scaun

sau o canapea, pentm ci s-ar putea ca la inceput si amelipi. Crono-metrali 9i cregetegi treptat timpul cAt reugiqi si vi invAniji Dupd cinci

minute, veti fi intr-o stare de serniconqtienqd.

Procesul pasie de meditapie reprezintd,procesul pe care il definim

in general cu termenul de ,,medita1ie". tn cazul acesta, trebuie si stalijos, firi si vi mi;cati. Putegi si stagi pe un scaun, cu picioarele pe

plmint (nu le gineqi incrucigate ) gi cu spatele drept sau pe o pernipe podea, cu picioarele incruciqate gi spatele drept. De ce este atAt de

important si stali drepgi? Deoarece avem canale de energie care trec

prin coloana vertebrale, iar atunci cAnd stlm drepli, energia circulemult mai ugor prin ele. Procesul contribuie la perfeclionarea capa-

citnlii de concentrare.

Un prim pas il constituie relaxarea. O modalitate simpli de rela-

xare este si vd fixaqi gAndul, pe rXnd, asupra fiecirei pi4i a corpului

vostru. VI puteli imagina ci soarele este un mic proiector care igi foca-

lizeazilumina asupra fiecdrui organ al trupului vostru. Incepeli cu vAr-

ful capului, apoi restrAngeji aria qi relaxali-vd. Concentrafi-vi asupra

sprlncenelor, ochilor, obrajilor, nasului 9i gurii Treceqi la gXt qi con-

tinuali in felul acesta plni ajungeji la degetele de la picioare, simqind

cum intregul trup se relaxeazd.

Acum, stlnd confortabil, concentragi-vi asupra respiragiei Simjiqi

cum aerul trece prin niri gi ajunge in plimAni, iar abdomenul se umfle

ca un balon. CAnd il dagi afard,, eliminaqi qi stresul sau tensiunea pe care

o simligi. Putegi continua sd vd, analizaji respiralia pe tot parcursulI

sedintei de meditatie. Incercagi si numiraji respiragiile - spunlnd ,unu*cAnd inspiragi qi -doi" cAnd expirali.

In timp ce respiraqi, puteli rosti un cuvAnt sau o propozijie care

si consolideze procesul de concentrare. O mantra sau un cuvXnt

lrine cuvinte precum ,,Pace",,Iubire", ,,LJni- i't:lte" sau orice cuvAnt pe care il considerali po-

rrivit. Putegi spune propoziqii precum ,Noisuntem un intreg" sau o inqiruire de cuvinte -,,Pace, Iubire, Lumind". Existi expresii care de-a

Itrngul timpului au devenit mantre - ,,Om Mani

l)adme Hum". Incantaliile sunt gi ele mantre ideale

in procesul pasiv de meditaqie. Acesrea trebuie cAn-

t;lte cu voce tare gi pot fi alcituite din cuvinte de

sine stdtdtoare, expresii sau o rugi.ciune mai lungl.o altn modalitate prin care puteli practicameditagia pasivr este si

privigi fix un obiect - o lumlnare aprinsi, o oglinda sau ambele lu-cruri, avAnd grija sa aseza+i lumAnarea in fala oglinzii. Daci ceva viclistrage atenfia, lualio dela capdt, axAndu-vi privirea asupra obiec-tului respectiv.

Procesul de contemplare este o alte formi de meditaqie pasivi.Presupune alegerea unui cuvxnt, a unei expresii sau propozilii inaintede a incepe qedinga de meditatrie. in timpul ei, glndili-vI la cuvAntul,expresia sau propozilia aleasl, analizind-o cnt mai profund cu putinfi.De exemplu, si presupunem ci alegeli si vi gAndiji la sensul propozijieiimperative ,Nu faceqi rru ". care este semnifica;ia ei? cum evitali sd faceliriu? Puteqi evita acest lucru? Credegi ci se referi doar la voi ingivi - laincercarea de a evita si vI facegi singuri riu? Nu este oare un punct de

vedere egoist? ce simlili atunci cxnd mancali carne? sau ce-atri {ace daciati fi soldat qi ar trebui si ucideji pe cineva? Pe parcursul gedingei de

meditalie vi vor veni ;i alte idei. Putegi cugeta asupra sentingei: ,,Sun-tem pringi cu tolii in pinzavielii." care esre semnificatria ei? Includemaici doar oamenii sau 9i animalele? Dar copacii? Cum influe nleaziacliunile mele aceasti p|nzd? ve descoperi gi alte cuvinte sau propozigiicare se preteazd, foarte bine actului cugetlrii.

Cum sd ad linigtipi gdndurileat

In timpul meditaqiei pasive, s-ar purea ca anumite gAnduri si vi dis-

tragl, atengia;i si interfereze cvprocesul de concenrrare. Imaginali-vi

r78 Qberon jcff - I$rtenhcorl farlea ucenicufui trdjitor

cd sunteli o apl linigtitd Apoi cd cineva aruncd o piatri in api, creAnd Ghid da. meditalie



valuri care-i tulburl suprafala calml. Privigi cum valurile dispar Aces-

tea sunt glndurile voastre. Lisagile si plece Nu incercali si le oprigi

Sau gAndiqi-vi la un cer senin, pe care plutesc nori - simbolul gAndu-

rilor voastre. Privili apoi cum norii se indepirteazd'

Procesul de meditalie vd ajuti sd vi perfeclionali capacitatea de

concentrare, si vd relaxali qi si vd educaqi voinqa printr-o disciplind

de fier. Aceste atribute vi vor ajuta sI infiptuiqi in mod eficient ac-

tele magice. Conferili, de exemplu, o misiune unui cristal sau unei

lumAniri - si spunem ci vreli sd transmitd energii timdduitoare.

Puneqi cristalul sau lumAnarea pe altarul vostru gi agezalivi in fala

lui Concentra i-ve asupra respiragiei Captaii energiile pimAntului

in centrul inimii gi atragegi apoi energiile cerului, dupi cum veqi vedea

in cele ce vrmeazl.

Permiteli acestor energii sI interfereze in centrul inimii Jineli mAi-

nile deasupra cristalului sau a lumAnrrii Transferaqi energiile

timiduitoare asupra obiectului resPectiv - acesta le va rispAndi mai

tirziu in univers. Respiraqi adlnc gi concentrali-vi asupra energiilor

din centrul inimii t., -o-.rrtrrl in care expiragi, lesagi energia si treaci

prin braqele qi mAinile voastre, transferAndu-le apoi in cristal sau in

lumAnare. Simliqi cum puterea Ei energia voastrr se propagi, prin res-

piralie, asupra obiectului respectiv. CAnd vreqi sI rispAndili energii

timiduitoare, concentralivi asupra obiectului insircinat cu aceasti

misiune (daci este vorba de o lumAnare, aprindegi-o ) ;i trimiteli ener-

giile pozitive celui care are nevoie de ele Puteqi folosi un cristal in

acelagi scop, conferindu-i energii pozitive ori de cAte ori vn simqili fe-

ricigi, increzitoriqi prosperi. Daci vi simlili deprimali sau descurajali,

captafi - prin intermediul procesului de meditagie - energiile pozi-

tive ,,ferecate" in cristal Jineqi cristalul in mAini in timpul gedinqei

Vi veqi simgi mult mai bine dupl aceea.

La sflrgit mulpmili spiritelor locului respectiv, zeitxitlor sau altor

entiteli care 9i-au ficut simlita prezen)ain timpul meditaliei' Trimiteqi

apoi pdmAntului surplusul de energie Astfel, veli reveni mai ugor

la realitate, feri si mai aveli senzagia de confuzie' Cercul de lumini

se va stinge treptat. Aruncali lumAnirile arse sau temAia Pe care ali

folosit-o Apoi vi puteli vedea in tihnl de treburile voastre.

Acest ghid este conceput de profesorul $colii Cenuqii de Vrijitorie -I'Iolly Ravenweed (indigo). Puteqi si rugaqi pe cineva si vi-l citeasciin timp ce meditagi, il puteli asculta pe o caserd inregistrati sau il puteqiciti gi pune singuri in practicd.

Aprindegi o lumAnare (e util, dar nu absolut necesar) Agezagivd

intr-un loc confortabil tnchidegi ochii qi incetiniqi procesul de res-

pirajie Analizagi pentru o clipi mirosurile gi sunetele din jurul vos-

tru Imaginagi-vd cd este noapte, iar luna vegheazi deasupra voastrd,

raspAndind o lumini strilucitoare gi albi, carevd.invdluie cu blAndete.

Captaqi lumina prin piele, iar ea vd. va conferi o senzagie de pace gi

relaxare. Simgigi cum vd pitrunde prin brage, picioare, cap gi trup pAnd

ejunge in centrul corpului. Simgigi cum inima vi bate cu putere gi de-

vine din ce in ce mai puternici, rispAndind in jur iubirea penrru Geea,

pentru oamenii, viejuitoarele, plantele gi apele ei. Simlili cum luminalunii pdtrunde prin trupul vostru gi ajunge in pimAnt. $tigi ci jucagi

un rol important in procesul de crealie. Sunregi con$tienfi de faptulci acliunile gi cuvintele voasrre influengeazd lumea inconjurdtoare. $tijici sunteli iubigi. Scnldaqi-vn timp de cAteva minure in aceasti armos-feri de pace gi armonie Clnd simgiji cd sunteqi pregitigi, ldsalivlciliuziji de lumina lunii, care vi va purta spre destinaqia dorite

4. oxercitii practice. da. me,tafizicd(Trwcuri ;i strategii pentru perfecpionarea capaciidpilor mentale)

qutor: qlrebart (E[mlar6intiu,s

In loc si vI explic practicile anrice, am preferat ca - prin interme-rliul acestei lecqii - si vI ofer solugii bazate pe experienga personalipentru situaliile in care vepi intAmpina greutigi pe parcursul aventurii.Astfel, le vegi putea aplica gi in alte circumsrange.

Strategiile clasice au fost folosite in intreaga lume gi includ proce-sul de vizualizare (un proces mult mai complex, care nu presupune

Q6eron $e[[-cl{r'anheart l-.arte a ucen icufui lrdjitor r8r

doar simlul viziunii), exerciqii de congtientizare (opuse procesului de rnulte simquri deodati declt si simlim realitatea doar prin inrerme-



gAndire sau interpretare a experienqelor) qi identificarea Ei controla-

rea energiilor ,,psiho-spirituale", numite chi, prana, manA, orgone, vril,

magis sa:u alte denumiri.

De;i aceste tehnici sunt diferite, existd cAteva exercilii simple care

vi pot ajuta sd vi le insuqili mult mai repede gi eficient.

Primul exerciliu pe care a$ vrea sI vi-l sugerez este cel de concen-

trare asupra experienqei multi-senzoriale. Este un fapt bine cunoscut

acela cd putem activa mai multe simguri deodati. Cele cinci simluri -vdzlu,l, auzrtl, pipiitul, gustul gi mirosul - sunt cele mai cunoscute, dar

existi qi simlul gAndirii, al sunetelor Ei imaginilor inchipuite, al emo-

qiilor, al echilibrului, al timpului sau al capacitlgii de percepere a

cuvintelor (cuvintele sunt nigte sunete care nu ar valora nimic dacl

ar fi lipsite de sens).

Acestea ;i multe altele fac parte din experienla voastri multi-sen-

zoriald. Cu cAt activali mai multe simluri deodati, cu atAt lucrurile din

jurul vostru par mai naturale gi mai reale - realitatealumii voastre capiti

deodata alte valentre. Acesta este un exercigiu de conqtientizare extrem

de important. Dacd vrefi sd vI perfec-

lionali intuigia, trebuie si vedeli lumea

printr-un unghi multi-senzorial. Cu

cAt veli obline mai multe informagii

\cu ajutorul experienlei multi-sen-

zoriale,cu atAt intuilia voastrl v5, va

putea oferi mai multe rispunsuri

legate de realitateainconjurdtoare.

Cu cAt veti activa mai multe sim-

i turi, cu atlt mai multe informatii va

o Procesa rntultla voastri.

Acest proces pare la inceput des-

tul de complicat. Dar este mult mai

firesc si mai ugor sI activlm mai

diul vdzului sau al auzului. un exemplu extrem de simplu in acesr sens

('ste ceL practicat la orele de gtiinpe exacre din inrreaga lume. Elevii suntlegagi la ochi 9i li se astupi ndrile in timp ce li se oferl ceva de biut.lri trebuie sd identifice lichidul pe care il gusti. ceea ce esre aproape

imposibil. Simqul gustului presupune acivarea celorlalte - gustul, mi-rosul gi adesea piplitul ne ajutl, toate impreuni, si identificim mAn-

carea pe care o gustdm pentru prima oari.Vi sfituiesc si gnsigi un loc in naturi, care sd vi induci senzagia

de frumusepe - un parc, o pidure, o formaliune stAncoasi sau chiaro seri, daci nu gisiji nimic din priveligtile descrise mai sus. Acum,dupi ce-a1i descoperit locul ideal, a;ezagi-vitundeva gi ascultali, privigi,rnirosili ... Secretul consri in oblinerea unui numdr cAt mai mare de

informaqii, fire ca vreun simg sd le domine pe celelalte. Dacd vi se

pare ci priviqi sau ascultagi ceva cu intensirate, incercagi sr controlalisimlul respectiv

Urmitorul exerciliu este extrem de important. Multe ci4i care vor-besc despre procesul de vizuahzare vi cer si ,,vedeqi" un copac sau o

piatri, dar pulini oameni gtiu cu adevlratcum arati, cum miroase sau

ce senzajie are coaja unui copac - cum putegi. agadar, si vizualizagiun lucru plni in punctul in care obiectul respectiv pare real? Darcunoa$terea pAnd in cele mai mici detalii a obiectului pe care vreqi sd-l

vizualizagi reprezi.nti doar inceputul, pentru cI - in timpul procesu-lui - trebuie si activati mulr mai multe simquri, nu doar pe cel al vizului.cu cxt activaii mai multe percepqii senzoriale, cu atAt scena respectivi.va deveni mai reald. Aqadar, daci vreqi sd, vizuahzaqi o piramide dinrur, nu vi limitali doar la imaginea ei. tnchipuiqi-vi cd o lirreti in mAni

9i ii simgiqi greutatea, ii atingeli collurile Ei marginile ascugite, o mi-rosiqi qi o atingepi cu limba, simlindu-i gustul gi mirosul metalic.

Acest lucru este extrem de important in procesul de experimen-tare gi controlare a energiei psiho-spirituale, penrru ci adesea oame-rrii nu vid, dar simt energia. Acrivarea mai multor simluri deodativi oferi gansa de a percepe cu mai multi intensitate energia din jurulli din interiorul vosrru. Nici eu nu o vid adesea, dar ii simr pre-zen)a. Modul in care fiecare dintre noi simte aceaste prezengi este

o chestiune personali.

/')t(

r8z Qberon $e[(-furenheart (-qrteq ucanicului vrdjitor r8j

puter ea una.i intr ebd,ri nu sunteli foarte curajoqi - glasul con$tiintei s-ar putea si vi spunl:



Experienqa multi-senzoriali este doar una dintre strategiile care vinetezesc inceputul de drum. O alti tehnici la fel de importantr pe

care vreau si v-o impirtigesc in aceasti lecqie este folosirea gi puterea

unei intrebrri. Nu md refer la intrebarile pe care i le adresaqi unui

profesor, ci la puterea pe care o intrebare o exercitd asupra sub-

conqtientului nostru.CAnd puneqi o intrebare, recunoagtegi cd lipseqte o piesi dintr-un

joc de ptzzl". t r -o*.rrtul in care formulaqi o intrebare, subcongtientul

incearci - pe cAt ii std in putinfe - sI umple golul cu piesa corectd de

puzzle. Vi sugerez sd nu puneii in practicl urmdtorul exerciliu pAni

nu stipanili foarte bine tehnica experiengei multi-senzoriale.

A;a cum am spus deia, o intrebare reprezintd un vid mental pe

care mintea incearci si-l umple. intrebirile descriptive si multi-sen-

zoriale activeazd, automat imaginapia gi procesul de vizualizare firri,

implicarea con$tientului.

Exemple:

,,Ce sunet ar scoate o molie cafenie, cu aripile acoperite de puf dacd' -in timp ce ar zbrtra prin cameri - gi-ar intra tn ureche?"

,,Ce gust ar aveasuprafala rece qi strilucitoare a unei piramide de aur?"

,,Ce senzagie 1i-ar provoca o cipgunl rogie gi zemoasi dacd ai mugca

din pulpa ei dulce-acrigoari?"

Sunt convins cd cel pu[in una dintre aceste intreb;ri ar declanga

o reacfie automati, care v-ar contura imediat in minte imaginea obiec-

tului respectiv. Trebuie si inlelegeli tnsd cr puterea unei intrebiri nu

consti doar in capacitatea de a invoca o imagine in mintea noastrl,ci gi de a stArni o emotie, o stare sufleteasci sau o dorinli.

Exemplw:

,,Ce este curajul? Cum m-ag simgi daci mi s-ar cuibari in piept' ani-

mAndu-mi inima gi fecAndu-mi cutezltor? Cum ar aritta axalul dactr

a$ putea sdl vld?"

Este ugor sd stArnim o emolie cAnd punem o intrebare. Putem

obline acelaEi rezultat Ei daci facem o afirmalie, dar in^cest

caz - daci

,,Nu e adevdrat, sunt un lag."

CAnd formulaqi intrebarea, nu spuneli ci suntegi curajogi 9i nici ci

,rbsenqa spaimei devine o senzagie palpabili, ci intrebaii-vi pur qi sim-

plu cum ar ardta curajul. Fire;te, dacr vegi fi atenli, veli observa

intr-adevlr cum indrdzneala pune, incetul cu incetul, stipXnire Pe su-

fletul vostru. Aceasta este influenla intrebirilor descriptive. In momen-

tul in care citili intrebarea, imaginea' starea sufleteascl sau senzaiiape care dorigi s-o invocagi in minte prinde deja contur. Dacd vd ve1i

concentra cu atenlie, vegi observa ci mintea voastri a schilat deja ima-

ginea obiectului respectiv. t.ttr"b"r"" nu trebuie si conlinl o minciund,

pentru ci ea se va dovedi o piedici in calea acceptirii lui, iar mesajul

nu va fi trimis subcongtientului.

Dorinlele pot fi cu uqurinli amplificate cu ajutorul intrebirilor.

Dar de ce am vrea si alAtem o dorinli? Dorinqa reprezintd' scopul

subcongtientului. Astfel, dacl vreli si incurajagi perfecqionarea unei

anumite capacitili mentale, o puteli creiona qi intensifica prin inter-

rnediul intreberilor descriptive.

Exemplw:

,,De ce ag vrea si perfecqionez scrisul automat? De ce aq vrea ca

pixul pe care il gin in mlnl si scrie singur lucruri pe care nici eu nu

le cunosc in mod con$tient? De ce ag vrea si-mi sondez tainele leuntrice

Ei de ce ag vrea sd aflu ce gAndeqte ;i ce vrea subcongtientul meu?"

Observali folosirea limbaiului multi-senzorial in exemplul de mai

sus Formulaqi cAt mai multe intreberi de acest gen, deoarece sub-

congtientul acordl o atenlie mult mai mare scenelor descrise aminun1it

decAt ideilor abstracte. Cu cAt scena este mai detaliatl, cu atlt impac-tul pe care il va exercita asuPra subcongtientului va fi mai mare. Viputeli consolida tehnica, glndindu-vI la lucrurile pe care vreli sI le

oblinegi cu ajutorul acestor exercilii.

Exemplu:

,,Ce cunoEtinle a$ putea si dobAndesc prin intermediul acestei stra-

tegii? Cui i-ar putea fi de folos arta scrisului automat? Ce poveqti sau

ce artl ag putea sd creez cu ajutorul ei?"

Carle a ucenicu[ui ."rajitor r85r84 Qb er on $e[f - [$renheart

Daci vegi continua si punegi in practici aceast; strategie, pro-cesul va incepe si

insi cd termenul ,,pozitivu nu se referd a atribute pozitive Precum



se desfigoare cu mult entuziasm. Dar nu vd oprigiaici - entuziasmul este doar inceputul Trebuie si exersali in con-tinuare pentru ca procesul si se desffuoare de la sine. Dacd nu maigrsili alte motive pentru care sd punegi in practici arta scrisului au-

tomat' savuraqi atunci senzalia pe care v-o creeazd, aceasti tehniciMotivele penrru care vreqi sd o insugiqi sunt mai pugin importante

decxt senzapiile pe care vi le creeaz'a. concentrati-vi asupra acestorsentimente gi imaginaqi-vd, avantajele pe care vi le poate aduce arrascrisului automar.

Acesta nu este singurul exemplu. Strategia folosirii inrrebirilor des-

criptive gi multi-senzoriale vi ajuti si parcurgeli mult mai uqor acesr

inceput de drum. tn *o-"r.r.rl in care a9i rodat subcon5tientul, avegi

la indemAna instrumenrul cel mai prelios carcvd,va oferi succesul scon-

tat. Majoritatea, daci nu chiar roate exercigiile mentale, presupun im-plicarea subcon;tientului pentru reugita misiunii voasrre. $i asta

deoarece subconqtientului ii revine rolul cel rnai greu.

pr op ozitriit e afir m ati.v e

Propoziliile afirmative sunr adesea percepure ca nigte formulemagice, care transformi visele in realitate. Eu nu sunt de acord cuacest punct de vedere, dar nu pot si ignor rolul important pe careil joaci in contextul dezvoltirii capacit;1ilor mentale. sunt extremde utile, corelare fiind cu tehnica intreberilor descriptive. Moti-vul consti in faptul ci - dupi ce agi pus intrebarea care evoci o

imagine sau o senzagie - ele s-ar putea si dispari foarte repede. Dardaci afirmali ci obiectul evocar prin intermediul intrebirii este real,imaginea va diinui mai mult timp, fiind mult mai bine ancoratiin realitate.

tntrebarea creioneazigi apoi consolideazi imaginea, senzalia sau

doringa, in timp ce propozigiile afirmative le conferd triinicie, trans-formAndule din idei absrracte in lucruri palpabile.

Propoziliile afirmative presupun .zugravirea" tn rermeni pozitivia lucrurilor pe care vregi si le vedeli realizate. Trebuie si inlelegeli

,,bine" sau ,,bun", opuse celor negative - ,,rdu" sau ,prost(' ci la des-

crierea lucrurilor aga cum sunt ele in realitate. Negagiile precum

nu, nici, nu este/nu sunt Sau alte cuvinte cu valoare negativd nu tre-

buie folosite.

Folosind exemplul de mai sus, unde ne intreblm cum arate cura-

jul gi dacl sunrem curajogi, ii putem afirma existenqa in viala noastre,

declarAndu-ne temerari.

Exemplw:

,,Curajul imi pitrunde in suflet gi mi ajuti sI infrunt toate obsta-

colele - mari gi mici. Teama imi este slugi, iar eu ii sunt stlpAn' Eu

sunt acum qi pentru totdeauna curajos."

Puteli folosi propoziql,,le afirmative ori de clte ori vreji sI conso-

lidagi un sentiment sau o dorinli, deqi vegi descoperi - in multe ci4i

de specialitate - faptul ci ele pot Provoca o schimbare in obiceiurile

mentale sau chiar in universul vostru inconjuritor. Veli observa insdcI uneori intreberile vI vor ajuta mult mai uqor decAt propozrgtrle ahr-

mative se infeptuiii aceste schimbti'

Qe facem mai daparte

De ce trebuie si invilim toate aceste lucruri? Ce legituri au cu

tehnicile strivechi descrise in cn4ile despre magie qi puterile men-

tale? Respunsul este foarte simplu: strategiile vi vor ajuta si treceti

cu bine peste greurelile inerente fiecirui inceput de drum. Daci nu

stnpAnili foarte bine arta vizualizdri| atunci tehnicile fundamentale

vi vor ajuta si ve conrurali in minte imaginea doritd. DacI nu reuqigi

si vr insuqili practicile mult mai complexe, cum ar fi' de exemplu,

psihokinezia, puteli - cu ajutorul intrebarilor 9i al propoztlnlor afir-

marive - sd vi inoculagi nu doar convingerea ci aceste capacitlli pot

fi ale voastre, ci gi increderea in propriile fo4e 9i in capacitatea de a

infaptui acte magice.

r86 Qb er on $ef[- lQalenlrean Qartea ucanicufui rrrdjitor r87

5. Cum sd rrrd creali sanctuaru[ astra[ ( )biectele din naturi, precum cele descrise mai sus, vor conferi fru-



tor: lDondtq ,A[rern loc.ramarin;

ce este spaqiul sacru sau sanctuarul? Este un loc destinat prac-ticilor spirituale, ceremoniilor Ei meditaqiei. cand pdgili acolo, in-diferent unde ar fi el, pitrundeli intr-o altd sferi a congtientului,

unde vi conectagi cu Eul vostru spiritual, intr-o lume aflatd din-colo de granigele universului vostru teluric. Dupi un timp, proce-sul devine automar, dovedindu-se un instrument extrem de util.Spagiul sacru are de obicei un altar, care vi ajutd si vi concentrafiasupra obiectivului pe care vrepi si-l realizagi in timpul unei cere-monii sau meditalii.

spagiul sacru sau sanctuarul poate fi o cameri sau o parte dintr-ocameri. Altarul il puteti aranjape o masd, pe un dulap, p€ un raft saupe pewazul unei ferestre. Nu trebuie si arraga atenqia, astfel incat -daci impirgigi camera cu cineva - persoana respectivi nu trebuie si

gtie cd locul acela este sacru pentru ,roi. il prr,"qi impodobi cu o faqide masd din dantele sau cu o eqarfi, pe care si aranjalianumite obiecte?nzestrate cu o puternici incircituri sentimentali. cristalele sunt ade-sea folosite ca piese de altar pentru frumusegea ;i capacitatea lor de a

amplifica qi de a sroca energiile. cristalele vi ajuti sd intragi inrr-o srareuEoari de transi. Tineti cristalul in mAnd gi privigi-l cu intensitate Dacivreqi, vd putegi imagina in interiorul cristalului, intr-o alti lume. Este

o modalitate plicuti de meditapie. O cochi-

Iie de scoici, un amonir mic (o fosihcu o spirah) sau o planti poare inrru-

chipa imaginea unei zei1e. Imagi-nea zeului o puteqi reda cu ajutorul

unui obiect vertical - un cristalagezat in pozigie verticald, un cornde cerb, un con de pin sau chiar o

ramuri micd de copac. Astfel,obiectele de pe altar nu vor atrage

niminui atenqia, deoarece numaivoi le cunoagte{i valoarea sacri.

nrusele sanctuarului vostru. Altarul si piesele lui vI vor capta ener-

*iile 9i le vor rispAndi in atmosferi, transformAndu-le in energii calme

ii puternice. Daci vi aflagi departe de casl 9i stresul vd tulburd exis-

tcnta, puteti sd vi gAndigi la altar 9i sn-i simliqi energiile. Ele vi vor

.rjuta si vi linigtiqi qi si rezolvaqi in tihne situaqia tensionatl.

Este mult mai uqor sd vd implicagi in practicile de meditatie $i ce-

remonie cAnd toate lucrurile sunt bine puse la punct. Puteli pistraItrmAndrile, chibriturile 9i temAia intr-o cutie pe sau sub altar ori intr-un

scrtar, daca aqi aranlat altarul pe un dulap. El devine astfel un cen-

tru de captare a energiilor voastre, amintindu-vi in acelagi timp de

leptul cl suntegi in permanenqi. conectagi cu tirlmul sacralitilii. Este

irnportant sd conEtientizali aceasti conexiune sacri gi sd.organizaqiztl-

nic o gedinli de meditagie gilsau un ritual sacru. La urma urmei, este

ca in viaga de zi cu zi, dacd locuipi cu familia voastri sau cu altcineva,

nu putegi duce o viagd armonioasi alituri de ei daci le vorbili doar o

dati pe siptlmlni 9i ii ignoraqi in restul timpului, nu-i aqa? Este la

lcl de important si stabiligi in fiecare zilegdttra cu Spiritele Atotpu-ternice. Aveli grije ca sanctuarul vostru se fie clt mai atrigi.tor cu

putinli CAnd onoraqi Spiritele Atotputernice, vi onorali pe voi inqivi.

Puteli crea un loc sacru gi in planul astral, nu doar in cel fizic. Dar

.le ce am crea un sanctuar astral? Din mai multe motive. ln primul

rind, exercigiile pe care vi le voi prezenta in cele ce urmeazd. sunt ex-

trem de relaxante;i de liniqtitoare. Mai mult declt atAt, cind cilatoriliin planul astral, vi perfecgionaqi creativitatea gi intuiqia - instrumente

cxtrem de importante pentru un vrljitor. Misiunea vrijitorilor depinde

in mare parte de o intuilie bine dezvoltati. Exerciliul pe care vi-l voi

r>feri este un exerciqiu de vizualizare creativd. Vi se va pdrea ci ima-

ginagia vi va juca feste, dar nu vd ingrijorati. Folosigi puterea vtzua-

lizirii sau a imaginaqiei. Acest proces este mult mai util decAt ,,visarea

cu ochii deschigi". Imaginalia devine un instrument extrem de puter-

nic cAnd este folositi aqa.

Exerciqiul de vizualizare este o formi de cilitorie astrali. Astfel

rle exploriri vi permit si descoperiti si lumi paralele. Sanctuarul as-

rral reprezintd,,baza" de unde plecaqi qi unde vi intoarcegi in timpul

cilitoriilor astrale. Dupi ce vegi inviqa cum si transferali sanctuarul

rB8 Qberon $e[[ - cl ,t enhe ar t ( -qrteq ucenicu[ui lrajitor

astral in imaginalia voastri, purefi ciletori 9i poposi acolo oricAnd vidorili. Clnd mergeji cu autobuzul

l)cste un plriu? tn timp ce pn9i1i pe el, podul s-ar putea si scA4Aie.

I'riviti



sau staji undeva la coade, putejicilitori o clipd in sancruarul vostru sacru. Po4ile vi. sunt intotdeaunadeschise. intr-una din acesre ciletorii, s-ar purea si vI intAlniqi cucdlduza voastrd. Aceasra vi va rispunde la intrebiri gi vr va ajuta oride cAte ori veli avea nevoie. Ea vI insogeqte pretutindeni, chiar dacisunteli sau nu congtienli de prezenga ei la acest nivel de cunoagtere,

aga ci o puteli ruga si vi se arate in sanctuarul astral.$i, in ultimd instangi, este distractiv si aveli un loc tainic numai

pentru voi. Locul sacru esre numai al vosrru. tl creagi dupl bunul vos-tru plac. Este un loc de refugiu, de munci, de odihnn sau de vacan[i,dotat cu tot ce vi doriqi penrm confortul si fericirea voastrd. Bu-curaqi-vi de timpul perrecut acolo

Ca sd creali spaliul sacru asrral, duceli-vi in altar Ei binecuvlntafi-vicu cele patru elemente (folosind sare qi apd sfinlite, dar qi timlie pen-tru elementele focului qi aerului) Puneti-vi la contribuqie putereaimaginaliei printr-un proces activ de vizualizare.

Inchipuipi-vi acum cI vi aflagi intr-un loc din naturi - un loc pecare il cunoa;te1i din lumea reale sau un loc imaginar. Uitali-vi in jurul

vostru Ce vedeli? Este ziui? Cerul este senin gi al-

bastru? Sau este noapte? Vedeli luna qi stelele? Este

cald sau frig? Ce al:zigi? S-ar purea sd, auzi:':i cin-tecul pdsirilor, foqnetul animalelor sau zgomotulpropriilor pa9i. Ce mirosuri simqili? Daci vI aflaqi

in pidure, s-ar putea sd simlipi mirosul pinilorsau - daci sunreli pe o pajigte - vi bucuraqi de

aroma florilor silbatice. Faceji exerciliul fire sI

vi grIbili, punlndu-vi la contribuqie toate sim-gurile. tncercaqi sn fipi cAt mai linigtili qi mairelaxaqi cu putinti

IntAlnili in cale un pod construir pesre unpArAu involburat. El r ep r ezintd, rrecerea spre

un alt nivel al con$tientului. Acum tra-versati podul Observagi din ce materiale

este construit - din lemn sau din piatrl? Este

vechi sau nou? Trece peste o rApi? Sau doar

pArAul gi ascultagi zgomotul pe care il face Observaji cAt de mare('ste, cAt de calm sau cAt de repede curge. CAnd ajungeli de cealalte parte

.r podului, vdtreziliintr-un loc cu adevirat feeric. Imaginaji-v5 un loc

strijuit de copaci, ape, munli, plaje sau alte peisaje de vis Construitio cabanl sau o casi, daci vre1i, cu tot confortul necesar. Aveli o grddiniirr apropiere? Dar peisajele din jur? Cum sunt? Vreqi un altar in cisula

voastril Dacd" da, imaginaqivn ci il impodobili cu obiectele din alta-rtrl propriu-zis

Dupi ce terminaqi de aranlat altarul imaginar, exploraqi impre-jtrrimile Chiar daci aqi stabilit deja un spatiu sacru in casa voasrriimaginari, puteti crea incdunul in naturi. Ciutali un loc cu totulspecial, care sd vd induci un sentiment de pace qi relaxare - un lu-rninig in pddure, un megalit sau o movili pe o pajigte. Locul poare

listrijuit de o api, de o plaj; sau de un pXlc de copaci, sau poate fiintr-un spatiu liber. Creali un loc dupd propria dorinti Dupi ce

veli gisi spagiul sacru din naturi, impodobili-vi altarul cu obiec-

tele pe care le dorigi. Sfingifl apoi cu ajutorul celor patru elemenre,.rg;l cum aqi procedat qi cu cel fizic, incredinlAndu-i apoi misiunea

doriti. Petreceqi cAteva minute, relaxali 9i liniEtili, bucurlndu-vi..{e armonia 9i frumusegea locului vostru sacru. CXnd vi afla1i in al-

tarul propriu-zis, glndigi-ve la sanctuarul astral, care va deveni ast-

lel la fel de real precum cel fizic. Iatd un pas primordial in carierar,'oastrd de vri.f itori.

Cind vn simgigi pregititri, mulpmili spiritelor locului respectiv gi

traversagi din nou podul peste plrlu. CAnd ajungegi dincolo, a$ezati-vi

pe pimlnt si transferaqi zeigei Geea energiile in exces. Relaxalivi gi

simqigi energiile pimAntului Inspiragi gi expiraqi de cAteva ori Acum,clupd ce-aji invijat strategia, puteti si vI intoarceqi oricAnd in acesr

loc sacru din naturi. Revenigi in altarul vosrru sacru Inspirati $i ex-

piraqi de cAteva ori, ancorAndu-vi inapoi in realitate. CAnd veli des-

chide ochii, vi veli treziin altarul vosrm fizic. Mullumili spiritelorpentm cd v-au binecuvAntat sanctuarul astral. Aruncali obiectele de

crre nLr mai aveli nevoie, stingegi lumAnirile qi vedeqi-vtr de drumulvostnr - relaxaqi 9i liniqtili.

Primitri binecuvAntarea

Qbcron $e[[ - fu,o enha art ('qrteq ucenicu[ui lrdjitor l9r

6. Qxptorareq.pise[or de ta ,,eta7u[ strd[ucitor" ,.ir-rd vi aflagi pe punctul de a adormi, etapd cunoscute sub numele



sutor I qtizabelh <'[\arr ettc lcenuqiu ;

,,Lacrimi adevdrate ni se prelingpe obraji sub porLara durerii din aise,

dar ;i mindria spore;te swb amprenta gloriei din vise."

Magia viselor este o mogtenire pe care tofi oamenii o primesc. Existidovezi care ateste faptul cd gi animalele viseazi. DeEi cultura moderni

acordi puqini atenlie acestor experienge nocturne, majoritatea cultu-

rilor tradiqionale le consideri importante, poate chiar vitale. tntr"rrr-

perea brusci a somnului pune capit procesului de visare, motiv pentm

care persoana respectivi se simte vleguiU de puteri sau iritati. Nu doar

trupul nostru are nevoie de odihnn pentru a-gi recupera energiile iro-

site in timpul activitigilor diurne, ci gi mintea noastri are nevoie de

relaxare. Aga ci visim.

Vrijitorii inleleg foarte bine puterea viselor. Aceste viziuni acti-

veazi subcongtientul qi ne pun in legdturd cu realitili mult mai sub-

tile decAt cea inconjuritoare. TerAmul viselor este un tarAm al magiei

gi al misterelor, unde lucrurile pe care le spunem, le facem sau le

descoperim pot influengaviaga de zi cu zi. Pentru a canaliza aceasti

putere tntr-un mod eficient, trebuie si explorim diverse strategii.

Qe trebuie sd qtim despre 1,ise

Pe parcursul noplii, omul parcurge mai multe etape din procesul

de visare. Prima etapi survine cam la o ori gi jumitate dupd ce per-

soana respectivi a adormit. Visele apar in timpul procesului cunoscut

sub numele de REM (R.apid Eye Movement - Migcarea Rapidi a Ochi-

lor). Par si se concretizeze in general in imagini vizuale, dar unii oa-

meni trliesc in timpul somnului gi alte experienge senzoriale - simt,

de exemplu, gustul unei plecinte cu mere. Expe4ii in vise pot atinge

niveluri ale procesului de visare inaccesibile oamenilor obignuili.

In afard, de visele care survin in timpul somnului adAnc, existd 9i

cele care se afli la granija dintre starea de congtienld gi cea de visare,

,lc hipnagogie, sau la graniqa dintre starea de visare qi cea de conqtienle,

eind vi aflagi pe punctul de a vi trezi, etapd cunoscute sub numele

tlc stare hipnopompicd. Am preluat titlul acestui subcapitol dintr-o

y,<-teziepe care am citit-o in studengie. Autorul folosea metafora unui

ii[, p.nir.t a descrie etapele somnului, unde starea hipnagogici se afla

..lr un etaj striluciror" - intre nivelul superior qi cel inferior - un loc

,rtrigiror, dar iluzoriu .Poeziarede frustrerile autorului provocate de

l'aptul ci rata intotdeauna acest loc extrem de interesant. Complet

trimit, eu i-am spus profesorului meu: ,,Dar eu acolo cobor in fiecare

rroapte " Am descoperit ci tdr|mul aflatla graniqa dintre starea de

conftienq; gi cea de visare joaci un rol deosebit de important in ex-

ploririle crearive qi descoperirile intuitive, aga ci am invilat cum

sir petrec mai mult timp pe acele tdrlmuri. De acolo, Pot si sondez

visele nopgii pentru a le deslugi mesajul.

Existl diverse categorii de vise - visele-amintiri, visele-nonsens

si visele-adevdrate. Visele-amintiri redau fragmente din anumite eve-

limente care au avut loc recent) deoarece mintea inci proceseazicxperienlele rrlite. Visele-nonsens sunt nigte vise ciudate, lipsite de

inqeler, in care episoadele par sI nu aibl nicio leglturd intre ele -visaqi, de exemplu , cd. patinaqi pe un lac de ciocolatl gi sunteqi

urmlrili de un grup de clovni cilare pe nigte strugi sau alte absur-

ditnli de acesr gen. Visele-adevlrate sunt viziuni extfem de puter-

nice, care igi au ridicinile in arta magiei sau sunt trimise de puteri

mai presus de noi. Acestea ne pot schimba via1a. Existi qi alte ca-

tegorii de vise - visele-mesaj (secvenle care ne transmit o anumitd

idee, de obicei dintr-o sursl externi), visele-revelaqii (ne oferi solulii

penrru anumite probleme), visele-enigmi (a ciror semnificaqie tre-buie si o inqelegem, deslugind simbolurile), visele-creative (ne tre-

zim ava.nd in minte o poveste sau un tablou) gi coqmarurile (pline

de spaiml 9i neliniEte), Ajungi la vArsta pubertlgii, majoritatea oa-

menilor incep si aiba gi vise erotice.

HotirArile pe care le luim Ei lucrurile pe care le realizimin tim-

pul viselor ne pot influenqa viaqa intr-un mod coplegitor. Vrljitorii

invaql si foloseasci spaliul magic pentru explorarea sinelui 9i ana-

hzarea arhetipurilor.

()h er on $eff - ($r'enfr eort (arle a ucenicu[ui ."rajitor r93

Puteli afla mai multe lucruri despre istoria gi qtiinja viselor citind Aceste lucruri vi vor ajuta si dezlegagi tainele propriilor vise. Pen-

tru a ingelege gi mai bine mesajele onirice, puteii apela la meditaqie



cdrqi de specialitate. Un punct de plecare este lucrarea lui David

Fontana - Teach Yourself to Dream (invap,i-te cwm sd visezi).

Condit i i fundama.nta[a.

Ca si putegi profita din plin de visele voastre, trebuie si indeplinilianumite condigii qi si vi formaqi nigte obiceiuri extrem de importante.

Pe unele dintre ele le puteli invila cu uEurinql; pentru altele insi aveli

nevoie de ani intregi ca sd vi le insugili.

1. linegi un jurnal al viselor Consemnarea viselor pe hlrtie viajuti si le analizati 9i se identificaqi temele principale. Jineiimereu pe noptieri o agende gi un pix.

2. Stabiliji-vi intenfia inainte de a vi urca in pat Spuneqi, de

exemplu: ,,tmi amintesc toate visele." Puteqi sd alegegi o teml

pentru visele din noaptea respectivi.

3. invnqali si adormili cAt mai relaxali cu putinfi DacI vd

risucili de pe o parte pe alta timp de doudzeci de minute,

nu veti mai reugi si captagi visele cu aceeagi receptivitate.

tncercali sI vi impuneli o stare de relaxare qi visare atunci clndvi culcati.

4. incercali si vi amintiji cit mai multe detalii din visele pe

care le-a1i avut in noaptea precedenti Visele nu vd pot ajuta

prea mult dacl le uitali inainte de a le deslugi tainele. tncercaqi

sI vi amintigi cAt mai multe detalii qi apoi notafi-le pe hArtie.5. Cind vd trezigi, gindili-vi pentru o clipi la visele pe care

le-agi avut Veqi reqi in acest fel si le captati inainte de a vidispirea complet din minte.

6. Creafi-vi propriul dicfionar de vise Diclionarele clasice de

vise sunt un punct de plecare, dar anumite lucruri au semni-

ficagii cu totul diferite pentru fiecare individ in parte. Sim-

bolurile joaci un rol extrem de important in deslugirea viselor,

dar trebuie si lisapi intotdeauna loc interpretirilor personale.

sau la gtiinga plantelor. Pe de alt; parte, arta interpretirii viselor viejuti si abordali qi alte domenii ale magiei.

Sehnicit e magiei onir ic e

Activitalile onirice presupun navigarea qi influenlarea spaqiului oni-

ric. Cu toate acestea, anumite lucruri din viala reala pot fi corelate

cu domeniul visirii. La urma urmei, definiliile conceptelor magice

pot varia de la o sursl la alta. Oamenii folosesc termeni diferiqi ca sd

descrie practic acelagi lucru. De asemenea, unele dintre tehnici pot fi

Lrtilizate atAt in scopuri benefice, cAt gi malefice' Unii vrijitori, animali

de intengii rele, folosesc tehnicile onirice pentru a-gi manipula victi-

mele sau pentru a le fura puterea.

Strategia intreruperii viselor - presupune trezirea deliberatddintr-un vis. Pentru asta, trebuie si fiii congtienii de faptul ci visali,

impunAndu-vi apoi voinla de a vd trezi. Aceasta este o modalitate

eficienti prin care puteli line cogmarurile in frAu.

Strategia inducerii viselor - presupune infaptuirea actelor magice in

spaliul oniric, cu influenqe in cel al realitftii. Ca si folosili spaqiul oni-

ric pentru infaptuirea activitililor magice, trebuie sa degineli contro-

lul asupra propriilor vise; uneori insd subcongtientul preia controlul

gi face o vraleinlocul vostru, in timp ce dormili. Aceastl tehnicl viajutd sd infaptuigi acte magice fdrd ca aceia din jur si fie conqtienli $i

si vi hiituiasci, in special daci trrili intr-un mediu ostil artei magice.Strategia interceptirii viselor - presupune caPtareacogmarurilor sau

a viselor rivigitoare tnainte ca ele si tulbure somnul unei persoane'

Anumite plante gi pietre, ca gi diverse obiecte magice, sunt inzes-

trate cu aceaste capacitate extrem de valoroasi. IJn maestru-vrdjitor

poate si intercepteze visele, manipulAnd spaliul oniric fie ci este

veaz, fie ci doarme.

Stratei4ia reluirii viselor - presupune reluarea aceluiagi vis dupi ce

v-atitrezito dati gi v-a1i culcat la loc. Unele se repetl de nenumirate

194 Qberon $ef[- [Srtenh eart lartea ucenicu[u i lrdjitor r95

ori fird ca procesul si implice schimbari dramatice. $i voi putefi

relua in mod deliberat un vis pe clnd vi aflaqi inci in stare de

instrument periculos in mAinile unor persoane firi scrupule, care

pot tulbura somnul unui individ trimigAndu-i vise neplicute.



con$tien d.

Strategia cilitoriilor onirice - presupune traversarea spagiului oniric spre alte locuri, timpuri sau lumi. Aga cum se intAmpla gi in

cazul clhtoriilor astrale, cele onirice vd, ajutd, sn vn deplqiqi granigele

mentale gi trupegti. Procesul este adesea spontan, dar destinalia nu

poate fi u$or controlati. Pentru asta, trebuie si invdlali si direcgio-nali fluxul viselor.

Strategia revelagiilor onirice - presupune revelalia dezvoltirii per-

sonale prin intermediul acliunilor sau al deciziilor luate in spaliul

oniric; beneficiile emolionale influenleazr viaja reali. E un pro-

ces care survine uneori de la sine, dar vrijitorii il transformi intr-o

adevirati misiune.

Strategia arhivirii viselor - presupune plstrarea anumitor vise intr-un

serterag al mingii, astfel incAt sd vi le amintili a doua zi de dimineagi,

dar gi pe termen lung. Procesul se referi gi la captarea puterii vise-

lor vizionare pentm a influenla lumea reale. Diclionarele de visegi jurnalele joacr un rol extrem de important in pdstrarea lor.

Strategia vizionirii viselor - presupune sondarea necunoscutului prin

intermediul viselor. Este una dintre nenumiratele activitdti magice

care pot fi infeptuite in spaliul oniric. Pentru a o

putea realiza in mod deliberat, trebuie sd aveqi

puterea de a influenla evenimentele din

vis. Cu toate acestea, nu este deloc un

Strategia modelirii viselor - presupune modificarea unui vis pe par-

cursul desfiguririi sale. Trebuie si fiqi con$tienti ci visagi pentru

a modifica apoi visul prin puterea voingei. Strategia este adesea

folositi pentnr a opri cogmarurile, degi o putegi pune in practici

doar din purl distraclie. Spaliul oniric este o ,,realitate virtuali".

Strategia impirtigirii viselor - presupune impirtigirea aceluiagi visde citre doui sau mai multe persoane. CAnd doi oameni, de obi-

cei buni prieteni sau membri ai aceleia;i familii, au acela;i vis, trliesc

impreuni o experiengi intim5. Acest lucru se intimpli uneori inmod natural in cultura laici moderni; dar in multe culturi tribale,

procesul devine o condilie sine qua non, potrivit cireia membrii

unei familii intregi trebuie si viseze impreund acelagi vis. in alte

culturi, oameni diferili vrseazl.secvenfe diferite dintr-un vis, pe care

apoi le potrivesc ca piesele dintr-un joc de puzzle.

Strategia influengirii viselor prin muzici - presupune influengarea

viselor prin melodii sau cAntece cum ar fi cele de leagin. Este unuldintre talentele tradiqionale ale unui bard. Peringii apeleaza ade-

sea la aceastd strategie atunci cAnd igi adorm copiii. Vrijitorii igi

pot dezvolta capacitatea, inducAnd vise liniqtitoare, risipind

cogmarurile qi oferind leacuri timdduitoare.

Strategia gnsirii unor solulii prin intermediul viselor - presupune

folosirea subcongtientului 9i a realiugii fluide a spaliului oniric pen-

tru procesarea provoclrilor din viaqa reali qi aflarea unor solulii.

Procesul survine uneori in mod spontan, dar, pentru a putea stipAni

aceastl putere, trebuie si invllagi si vi alegeli tema viselor.

Strategia interpretirii viselor - presupune interpretarea viselorvoastre, dar gi ale altora. Este un domeniu tipic vrdjitorilor. Vegi

descoperi cu surprindere cAt de repede vegi cipita reputagia unui

tdlmdcitor de vise gi cngi oameni vor apela la serviciile voastre. Aveji

nevoie de o intuijie foarte buni, dar gi de o cunoa$tere vasti a

arhetipurilor gi a simbolurilor.

Strategia creirii viselor - presupune controlarea lor prin alegerea

unei teme onirice. La fel cum firele se incheagi atunci cXnd toarceli

lAna, 9i visele pot prinde viaji din idei vag conturate. Aceastd

lucru neobignuit ca talentele magice

sI-qi faci aparigia, chiar daci nu ghidaii

in mod constient actiunea.

) Strategia trimiterii viselor - presu-

( pune crearea unui mesai sau a unui'

)vis intreg qi plasarea lui in mintea

altei persoane. Este o metodl com-

plicati, dar extrem de utila. Degi

este cel mai adesea uilizatd.intr-un

grup de prieteni care igi trimit me-

saje unii altora, se poate dovedi un

Qberon $ef[-(f{"'cnfr eart ('qrleq ucenicufui rrrdjitor

capacitate vi oferi accesul spre multe alte talente magice. tn t.r- Aveqi nevoie de timp ca si vi insugili toate strategiile onirice, cici

viselor subtili gi Toati lumea viseazi, dar



meni laici, procesul se nume$te ,,incubarea viselor".

Strategia navigirii prin vis - presupune cildtoria prin spagiul oni-

ric pentru acaptaideile gi pentru a le aduce in lumea reale sub forma

unor povegti sau imagini. Procesul nu este deloc uqor. Trebuie sI

navigali spre locul unde se afl; ideile, sd le captagi 9i si le aducegi

in universul teluric - daci vi scapi printre degete, trebuie sd re-

petali cilitoria. Pentru asta, aveli nevoie de talent, dar;i de o voingide fier.

Strategia con$tientizirii viselor - presupune trdireaunui vis in stare

de conEtiengi. Cunoscuti in lumea noastri ca fiind,,un proces lucid

de visare", aceaste capacitate sr.dlabaza altor talente magice. Pentru

a inlelege pe deplin un vis, trebuie sn 9ti1i mai intAi ce este.

Strategia sonderii viselor - presupune ,,invadarea" tdrAmului oniric

al altei persoane. Acest proces poate fi o experienli intimi intre

prieteni, dar poate insemna qi incllcarea abuzivd, a spaliului oniric,

dacd este vorba de un dugman. Strategia vI oferd ;i posibilitatea

de a ajuta pe cineva sd-gi rezolve problemele.

i

, Strategia sonderii viselor presupune explorarea psihicd a viselor

: sau a gAndurilor din subconstientul unei persoane. Procesul se dovedegte

: eficient atunci cAnd persoana respectivd doarme, degi poate avea re-

i zultate - intr-o anumiti misuri - gi atunci cAnd mintea individului

: este incelogatd. Nu e vorba despre o proieqie astrale. Autorul ex-

, ploririi psihice nu se proiecteazd\n planul astral. Tehnica poate fi

: aseminati mai degrabd cu procesul de bilocalie, unde o persoani poate

. exista in acelaqi timp in doui locuri diferite (Belanger, 2OO4). Metoda

, se poate dovedi o experienqi pldcuti daci este realizatd,intre prieteni

, apropiali sau intre doi iubili, dar poate fi un instrument cu influenle

, puternic negative daci o puneli in practici in scop de manipulare, spio-

' naj, furt de energie etc. Invadarea abtrzivd, a spaqiului oniric al unei

. persoane reprezintS, un atac psihic, ce nu trebuie infiptuit niciodati.

,or.EXzANDRrA Ba.reR, *,:::r:f;:::;:::;rri:ff::o

5tiinga este o arti complexl.

nu toate lumea qtie si foloseasci potenfalul acestei gtiinge. Puteqi incepe

si studiaji arta onirici din seara asta chiar, dar veli avea nevoie de o

viagi intreagi pentru a o stipAni. tnsi vepi reugi si vi perfeclionali

capacitiqile magice continuAnd si studiagi arta vrdjitoriei.

f . 9gstii practice

ontor Oberon lcenuqiu;

Urmltoarele leclii vi vor oferi exercigii practice menite si vi ajute si

vi perfecqionaji unele dintre cele mai imponante capacitdqi psihice. Ca

in toate artele frumoase - muzici, dans sau picturd -, gi aici elementul-cheie

pentru perfecgionarea talentului il constituie practica indelungati.

tn capitolul ,,Talente magice" din Manualul de inipiere in ar,ijitorie,rrm vorbit despre cele mai importante capacitiji psihice, oferindu-vi

5i exerciqii practice pentru cAteva dintre ele. Citigi capitolul, pentru

ci nu am de glnd si repet ce am scris acolo. Vi ofer, in schimb, alte

exercilii, concentrAndu-mi asupra subiectelor pe care le-am tratat ceva

rnai superficial in volumul precedent.

Cele mai importante, dar gi cele mai cunoscute capacitipi psihice sunt

telepatia gipsibokinezia. Am discutat pe larg despre aceste subiecte in ma-

nualul meu, oferindu-vd gi cAteva exerciqii practice. Acum vi prezint ;i.rlte exercilii menite si vi ajute sI vi perfecjionali capacitelile psihice.

{etepatia(,,comwnicdrea mental/i cu o dltd persoand")

Telepatia presupune capacitatea de a-i comunica mental unei alte

persoane gAndurile, ideile sau imaginile noastre. E un proces care ne

rrjuti ,,si auzim" gAndurile altor indivizi gi le si transmitem altora pe ale

noastre. Departe de a fi un ,,har" rarisim, descoperim cd e o capacitate

r98 Qberon jeff - tl{rranfr earl ('.artea ucenicufui lr4jitor r99

ce reprezinti o funclie naturali a creierului uman, care poate sd Deoirrece iegile telepatiei puse in migcare de neuronii-oglindi ope-

reaz.a la un nivel cit se poate de simplist, vi sfituiesc si incepeli si



influenleze intregul proces al comunicirii.

in 1996, cercetitorii in domeniul neurologiei au descoperit in cor-

texul premotor cerebral un grup ciudat de ncuroni care copiazi ac-

tivitatea desfisurati in aceeagi zoni cerebrah a unei ahe persoane.

Pentru ci sunt celule ce reflecti actiunile altora, cercetatorii le-au numit

,,neuroni-oglinda". Experimentele efectuate mai tirziu au confirmat

faptul ci - in afari de ;rceste acliuni in oglindr - ele redau senzatiile

si triirile unui alt individ.

,,Neuronii-oglindi ne ajur) si ne inchipr'rim ci ne aflaim in rnintea

unei alte persoarle, susline Marco Iacoboni, neurolog la Fecult:rtea de

Medicini UCLA. De frrpt, cu aiutorul neuronilor-oglind;i, nu trebuie

si ne mai inchipuim, pentru ci ne aflam Practic in rnintea altcuivir."

Neuronii-oglindi ii ajutir pe cercetitorii din domeniul stiintei

cognitive sI expiice curn dezvolt,i copiii teoria cognitiei sociale, care

: presupune c;rpacitatea unui copil de a inqelege faptul ci mintea celor

din jur este similari cu a lui. De-a lungul anilor, cercetatorii din dome-

niul qtiinlei cognitive au enunlat rnai multe teorii menite si explice

' modul in care se dezvolti cognilia sociali.

, Teoria sirnul;irii sustine laptul ci suntem inzestrati - inci de la

na$tere - cu harul de a citi gAnilurile altora. Ne "pl:rsirn"in rnintea

altcuiv;r si ne impunem propriile gAnduri.

\rittorio Girllese, neurolog 1a Universitatea din Parma' Itali:r, unul

clintre cercetitorii care lu descoperit neuronii-oglind:i, sr'rsline ci -atunci cAnd interactionim cu cineva - nu ne limitim do,rr h obser-

varea colnportamentului persoanei respective. El crede ci generim

reprezentziri inrerne ale acqiunilor, senzaliilor gi emoliilor ei' de parci

noi sLrntem cei care se migc;i, sirnt pi trziiesc resPectivele senzatii.

Mr.rlti oameni de qtiinti considera ca neuronii-oglindi stau la baza

teoriei simulirii. ,,impirti5im cu a1li indivizi nu doar actiunile, emoliile

, si senzaiiile, ci qi circuitele neurale care dau viati acestor acliuni, emoqii

$i senzatii: adici insusi sistemul neuronilor-oglindi", le-a spus Gallese

reporte.ilor de la LiaeScience.

' (Articolul ,,scientists Say Everl'one Can Re'ad Minds"/

,,Oamenii cle gtiinli srtstin c;i oricine poate citi ginclurile"'

scris .le Ker Thrn, in editia revistei Liresciertce din 27 aprilie 2OO5)

practica i exerciliile de telepatie bazate pe transmiterea senzatiilor, sen-

i imentelor, imaginilor ;i muzicii, 9i nu pe comunicarea cuvintelor si

.r propoziliilor.

La sfArsitul acestei cir1i, veli gdsi o paginl care conline trei seturi

.lc clte cinci cirti fiecrrre, folosite in exerciliile gi experimenteie de

tclepatie. Primele dintre ele - cele care lnfiliqeazi o stea, ult cerc, or'r-uCC, citeva linii gerpuitoare gi un pitrat - se numesc Cirlile Zen.er,

pLrrtind numele doctorului Karl Zener de la Universitatea Duke, cel

r',rre le-a perfeclionat, in anii '20, in colaborare cu doctorul J.B. Rhine

,1,-'1a Universit:rtea Harvard. V-arr explicat cum sa le folosili in

llanualwl de initiere in r,rrijirnrie.

in afari de cdrtile 'Zener,am conceput alte doui seturi de cirqi care

\ .rr putea dovedi mult mai eficiente pentrll anumili oameni. lJn set

,c bazeazi pe a;ii cirlilor de tarot - bagheta, pocalul, sabia gi penta-

qrima - c;irora le-am ad:iugat securea dubh ca fiind al cincilea ,,as".

Cehlait set este alcirtuit din simboluri cu o puternici incircituri('nrotionali: craniul, femeia senzuali, fluturele, ochiul qi svastic:r. Pen-

r ru a le putea folosi, faceli cinci copii ale p:rginii de la sfArtitul cdrlii,

.riroi decupaqi-le in a;a fel incAt si faceli trei seturi de cite 25 de cirliliccare Urnrali instrucliunile pe care vi le-;rm descris \r ManualwL de

r tt t tiere irt rtrtiiitorie pentru c;irqile Zenerl.

()ticron je[[ - il{ulenhcart ( ri'tcd ucenicu[ui lrd-iitor

Nu trebuie si vI bazagi doar pe aceste imagini. Puteqi si vI creaqi profesioniqti de golf au reugit de multe ori aceasti performangl. Nor-



propriile cirgi de telepatie, bazAndu-vi pe cinci imagini diferite care

vi trezesc anumite sentimente, apoi facegi cinci c6pii pentru fiecare

in parte Ali putea si le dagi puline culoare - fie colorAnd aceste ima-

gini sau altele, fie folosind hlnie coloratd: rogie, albastri, galbend, verde

gi stacojie. Cel mai important lucru este ca persoana cireia ii ,,trimiteti"mesajele sd nu vadi ci4ile pe care le pineqi in mAni.

psihokinezia(,,scbimbarea pozipiei wnwi obiect cu puterea minpii")

Psihokinezia presupune capacitatea de a muta sau de a influenqa

obiectele fir; se le atingem fizic. Este una dintre cele mai rare si mai

dificile capacitigi pe care le puteqi manifesta gi controla, dar mulpi

oameni pot invela exercigiile de baza, devenind - odatd cu trecerea

timpului gi cu o practicd indelungati - tot mai experimentali.

Veli gisi in Manwalul de nr,ijitorie citeva exerciqii exrrem de efi-

ciente care constituie un punct de plecare in manipularea tehnicilor

de psihokinezie. Vi recomand si le puneli in practicd pini clnd velicipita experiengi. Vegi gisi la sfArgitul cl4ii clteva modele de ,,titi-rez" , care sunt ni$te instrumente extrem de utile in metodele de psihokinezie. Xeroxali-le, apoi decupaqi-le Dupn ce veli invila cum siinvArtili titirezul, sIJ opriqi 9i apoi sn-l invirtili din nou in sens opus,

puteli si incercali si migcagi zarurtle. Pentru inceput, folosigi doar

un singur zar, migcAndu-l cu puterea mingii, astfel incAt si vi arate

cifra 6. Tinegi evidenqa rezultatelor voastre, incerclnd mereu sd vi

le imbunitijili.Un alt exerciqiu la fel de bun in psihokinezie este aruncarea la

linti. Vn va imbunitiqi nu doar capacitdlile fizice, ci gi pe cele psi-

hice. Sporturile precum baseballul, popicele, frisbee, baschetul, darts,

aruncarea culitelor, tirul gi golful vi ajuti si vi perfecgionali capa-

citigile psihokinezice.

Introducerea mingii in gauri din prima lovituri reprezintd visul

oricirui jucitor de golf - din catza mdrimii ei gi a glurii, dar gi din

cauza distanqei implicate, lucrul pare imposibil. $i totu$i, jucitorii

ruan Manley din California degine recordul mondial Pentru ci a inre-

cistrat cele mai multe performanqe de acest gen. A oblinut prima

victorie in 1,964 gi a repetat de patru ori performangain 979.

Cea rnai mare victorie din istoria golfului a fost inregistrati de

liobert Mitera pe data de 7 octombrie 1955 la clubul de golf Miracle

I lills din Omaha, Nebraska. El a introdus mingea in gaurd din prima

I,rviturd, aruncAnd-o de la o distanqi de patru sute de metri. Nici micarrrtr a vizut steagul din locul in care se afla, realizdnd ce performanli

irrregistrase numai in momentul in care a gdsit mingea acolo. Ului-

r()irrea lui realizare a fost corelate,fdrdindoiala, cu psihokinezia.

Existi nenumerate posibilitili prin care Puteli pune in practicd

,'xerciqiile de psihokinezie - cea mai u;oarl metode este sI aruncali

, , rcoloaqe de hlrtie direct in cogul de gunoi. Concentrali-vI asupra lintei

,rlcse si direcqionagi puterea minlii asupra lor, astfel incAt si le aruncapi

,lirect intr-acolo. ,,Folosiqi Fo4a", la lel cum a fdcut qi Luke Sklnvalker,

,'r'oul seriei ,,Razboiul stelelor", clnd a distrus Steaua Mo4ii.

pirokinezia(,,manipularea focwlwi cu l)utera min;ii")

Pirokinezia presupune capacitatea de a aprinde sau de a controla

l,,cul doar cu puterea minqii. Oamenii care fac acest lucru se numesc

l,irokinetici.Exerciqiile care stau labazapirokineziei implicl aprin-

tlt'rea unei singure lumAniri subliri intr-o cameri inchisl,,i intunecattr, care nu permite pitrunderea curenlilor de

.r.'r. Agezali-vi confortabil, ginlnd lumAnarea pe o masl

l,r o distanql de cel putin opt metri, in aga fel incltI l,rcira si fie la nivelul ochilor vogtri Respiraqi Pe nas,

irrcet gi regulat, urmlnd instrucqiunile din lecgia despre

..Meditagie" pentru a intra intr-o stare meditativi Lisaqi

ll.rc;ira si pltrundd in congtientul vostru, inlaturlnd

rrr.rte gAndurile din minte Yizrsaltzalifl,acdra, care se

,',1i.:i ;i coboarl Aprindeli-o gi diminuaqio tncercali

Q6eron $e[f -tI$.,renheart ( (r'lca ucenicufui rrrdjitor

s-o migcali, fecAnd-o si danseze Daci nu reugili si influenjali flaciradoar

2. Nu incercagi sd pitrunde in mintea unui individ firi permisiunea lui



cu privirea, indreptaji degetul spre ea, proiectAndu-vi aura gi

migcAnd-o Dupi ce veli cipita mai multi experiengi, puteli aplica

metodele pentru ,,modelarea" flacirilor dintr-un foc in aer liber sau

dintr-un gemineu.

Corelatd cu pirokinezia este gi tehnica ,,impletirii fumului", metode

pe care o manipulezfoarte bine gi pe care o pun in practici ori de

cAte ori stau in jurul unui foc de taberd., impiedicAnd astfel fumul sd

ne intre in ochi. Begigoarele parfumare, arezate intr-un suport ele-

gant, reprezinti un instrument perfect penrru exerciliile de piroki-nezie. Folosigi aceeagi cameri intunecati ca in exercipiul precedent,

dar punegi acum lumAnarea aprinsi in spatele unui paravan ca sI nu-ivedeqi flacira. Aqezaji beligorul parfumat la o distangi de doi-treimetri, in fala voastri, la nivelul ochilor, tn aga fel incAt fl,acdra

lumlnirii si se risfrAngi asupra lui, facAndu-l vizibil Este foarte im-poftant ca ln cameri si nu bati vAntul ;i nici si nu fie alli curenlide aer. Respirali pe nas, incet gi regular, exact ca in exercigiul prece-

dent. Indreptali apoi mAna, qinAnd degetele intinse, ,,modelAnd" fumulcu ajutorul aurei degetelor. ,,Ordonali-i" sd se ridice spre cer intr-ocoloani subpire, despicAndu-l in doud gi ,,comandAndu-i" sd danseze

gi sd se impleteascd. DupI ce vegi cdpdta mai multe experiengi, pureliaplica aceste exercigii gi in cazul unui foc de tabari, modelAndu-i,

impletindu-i 9i fecAndu-i fumul si danseze.

8. {etepqtiq.$faturi

uti[e

gutor.: (Elizsbelh $arr ette lcenugiu ;

Iati citeva sfaturi utile pentru perfeqionarea capacitdgilor telepatice:

1. Nu dezviluiqi informajiile pe care le captali din mintea altei per-

soane AEteptaqi ca persoana respectivi si vi le impirtigeascd inainte

de a vorbi despre ele. Poate ci nu le-a dezvdluit nimlnui sau poate

ci nici mlcar nu este con$tiente de ele.

3. Nu gAndigi cu voce tare, daci nu va adresagi in mod deliberat unei

persoane Nu este nevoie si vi trAmbipaqi lista de cumpirlturi gi nici

opiniile nu tocmai favorabile care vi trec prin minte, dar pe care

nu vreli neapdrat sl le dezviluili.

4. Puneli in practici metodele de impimAntare, centrare gi apirare

Ele vI vor ajuta si vi pistragi gAndurile numai pentm voi, captAndu-le

in acelagi timp 9i pe ale altora.5. PracticAnd frecvent exercigiile de telepatie, vegi cipita tot mai multi

experienli. La inceput, procesul va fi de scurta durati, fiind ex-

trem de greu sI desprindepi un anumit glnd din noianul de gAn-

duri pe care le veli ,,auzi". Daci vegi invdga si vi direclionafi puterea

de concentrare, veqi reugi si auzili sau si trimiteqi gXnduri mult mai

departe Ei cu mai multl claritate.

6. Nu impingegi lucrurile prea departe S-ar putea si vi inducegi o

durere cumpliti de cap, care va dura cAteva ore. Exersaqi doar

cAteva minute pe zi, crescAnd treptat intervalul.

7. Daci nu atri ficut cursuri de metafizici gi ane oculte, puteti consulta

programa $colii Cenugii de Vrijitorie, unde vegi glsi nenumlrate

materiale utile pentru perfecqionarea Ei manipularea tehnicilor

de telepatie.

Puteli consulta, de asemenea, lucrarea lui Suzette Haden Elgin -Tlte Gentle Art of Wrbal Self-Defense (Arta autoapdrdrii verbale).

Exerciqiile din acest volum sunt similare celor pentru cultivarea te-

lepatiei sau empatiei, qi vi ajuti si iegigi din anumite situalii-limiu.

Odatn ce vefi cdpdta mai multi experienld, telepatia se va dovedi

un instrument util gi eficient in diverse circumstange, vi poate fi de

lolos si invilali o limba strdini, si gisigi persoane dispirute, sI trirniteti sau si primigi mesaje de la prieteni, sI comunicali cu fiinle su-

pranaturale gi si simlili capcanele din conversalii, putlnd astfel si le

evitagi sau si le dezamorsagi.

8.

j

A

204 Qbcron jeff - fu r'enheart

t. clntroducere.



ftetieru[ 7):

\gocur i tamdduito qr e @tb astr u's

Refifc,ind bwcatd cw bucatd

inoap,i s,i md cuno;ti

$i s,i md eliberezi

De lucrurile ce suferinp,i

im.i st,irnesc

inoapa sd md cuno;ti

$i aici s,i m,i gise;ti

inr.,ap,i s,i md simpi,

in brape s(i md liigi leacwl s,i mi-l dai

Ca la pieptul tdu durerea eu s-o uitinvap,i s,i m,i simpi

$i-n hrape sd md strAngi

inva1i s,i m,i vindeci

$i puterea dsupra mea tu s-o reaerpi,

Din cioburi tu intreg s,i md refaci

inaapa sd md uindeci, a;adar

ine aqi venit in lumea leacurilor timiduitoare Culoarea spe-

cifici acestui atelier este ,,albastru". Capitolul se referi la toate

artele qi practicile magice menite si vindece bolile, si aline du-

rcrile gi suferinlele, si promoveze rcgenerarea qesuturilor, si redea vi-

t.rlitatea qi fertilitatea etc. De-a lungul istoriei, vracii au jucat rolul de

,loctori, asistente ;i moage - in special, in comunitilile rurale 9i ..pri-rrritive", unde oamenii nu aveau acces la medicii gi farmaci;tii cu diplomi.

Menirea acestui atelier este de a vi oferi qi explica notriunile fun-

tl;rmentale ale diverselor arte tdmiduitoare - este una dintre caracte-

r isr icile specifice vrajitoriei.

Culoarea magici asociatd cu atelierul in care ne aflim este albastru,

irrtruchipind elementul apei. Albastru este, de asemenea, o culoare cu

r r puternici tncircdturd emolionali, sugerXnd dragostea, pacea, arta

t:irniduitoare gi proteqia. Considerat culoarea inlelepciunii, a prudenqei

1i a zonelor astrale, el impane cu verdele ziua de vineri, dar 9i planeta

Vcnus (vezi nuanqele de albastru-verzui). Culoarea albastri este iden-

rilicati cu zodia Fecioarei gi a Capricornului, cu cea de a cincea chakri(cea a gAtului), dar gi cu 5tiinlele naturale. Este, de asemenea, culoarea

t ineregii, a armoniei qi a cugetirii, fiind folositl in artele timdduitoare,

tl;rr gi pentru inlesnirea procesului de comunicare Ei invocarea picii,.r creativititii gi a rezonantei.

Folosirea plantelor medicinale este o practice des intAlnitn in Eu-

ropa Evului Mediu. De;i biserica cregtini a descurajat-o, promovlnd

timdduirea prin credinli, cilugirii cre;tini pistrau multe texte de me-

dicind scrise in greaci. Ministirile cu grddini unde se cultivau plante

medicinale au devenit centre de tratament. Medicina pebazdde plante

era practicati gi de moagele 9i femeile inlelepte (vrijitoarele) din co-

rnunitilile locale. Teama gi superstiliile erau, insI, adAnc inridacinate

in mentalitatea oamenilor, ducAnd in cele din urmd la persecutarea

pi uciderea multor vraci gi femei inlelepte.

GrRRy M. TsonpsoN - Atlas of tbe Neru Age

Er-rzasEtFr BaRRE'rtr,

Q6eron $clf - fu r'anhearl ( drterr ucenicu[ui lrdjitor

Lecgiile din acest capitol vr vor fi oferite de membrii $colii Cenugu Medicina a fost abordati pentru prima datd in India qi in China,,r baza pe principiile celor patru elemente gi pe ideea de a stabili



de Vrijitorie - Fred Lamond gi Susan Pesznecker (Moonwriter).

z. clstoria si simboluri[a. qrte.[or tdmdduitoare.

qutori: ffredlgyond 1a[Oastrul si $(oonwriter lindigol

CAnd sinitatea incepe ,,si scA4lie", ciutlm modalititi de vindecare.

Practicile timlduitoare se pot incadra in doul categorii:

1. Metode fizice de timiduire - care implicn leacuri sau acliuni

concrete de vindecare: plante medicinale, medicamente' Pietre

timiduitoare qi masaje.

2. Metode psihice de timiduire - in care energiile vitale circuli

dintr-un loc intr-altul: terapiile pranice, terapiile cu ajutorul

chakrelor 9i terapiile Reiki.

Labaza artelor timlduitoare stl, probabil, o combinaqie intre

metodele magice qi cele practice, care includ leacuri pebazd'de plante,

comprese, incantalii qi alte remedii de acest gen. Unul dintre cei mai

importangi pagi pe care i-a inregistrat omenirea in Epoca de Piatrd a

fost trecerea de la statutul de comunitate nomadi, care trlia din

vAndtoare, la statutul de comunitate stabile, care se ocupa cu agricul-

tura. Oamenii din perioada neolitici au devenit expe4i in agriculturi,

cultivAnd sute de soiuri, printre care gi plante cu veleitiqi timdduitoare.

Pentru oamenii din vremuri atlt de strivechi, medicina ;i magia se

contopeau, iar plantele aveau proprietili medicinale, dar Ei misterioase.

Primele documente scrise despre plantele medicinale dateazd' din

jurul anului 3OOO i.e.n., clnd sumerienii au consemnat veleitdgile

vindecdtoare ale unor plante precum dafinul, chimenul gi cimbrul.

Plantele medicinale au iucat un rol important in ritualurile 9i cere-

moniile lor religioase pAni in perioada egiptenilor (adicn pAni in anul

25OO i.e.n.), cAnd medicina ,,ragionald",bazati pe gtiinfi, a inceput se

prinde teren, inliturAnd pulin cAte puqin leacurile profane.

't',', lrilibrul trupesc. In secolul al cincilea, a apdntt Ayuraeda - o enci-

, lrpedie medicale hindusd.

Medicina chinezeascl reprezintio tradilie striveche, ce are redlcini

irr prircticile gamanice, deoarece primii vraci chinezi alegeau plantele

in lrrnctie de capacitatea lor de a alunga spiritele rele. Primele docu-

ur('nte scrise despre plantele medicinale din China date^zd, din jurul.rrrtrltri 2700i.e.n. gi cuprind trei sute gaizeci qi cinci de plante medi-

( rr:rle impreunl cu instrucliunile de folosire. Vracii chinezi isi folo-',.'.rrr simlurile gi percepgiile pentru a diagnostica ,,dezechilibrul",

',rrbolile erau considerate un dezechilibru al intregului organism.

'l'r.rtamentulavea ca scop restabilirea echilibrului prin activarea pro-

1'r'irrlui sistem de vindecare al trupului uman.

Vechii greci au inregistrat progrese extraordinare in medicind, dar

intcresul grecilor pentru anatomia umand este un fapt bine cunoscut.

t ilccii sunt, de asemenea, renumili pentru metoda hipocratici, ce

l)lcsupune prescrierea leacurilor timiduitoare pe baza observdrii'-i'rcmatice a pacientului. Hipocrate, plrintele medicinei moderne,

.' .'l,rsificat plantele in funclie de caliuqile lor fundamentale: calde, reci,

rrst':lte sau umede. Releta pentru pistrarea snnitilii implica o terapie

I't' baze de plante medicinale, odihni, aer curat gi menlinerea unui

r.'gim corespunzitor.

Grecii ;i romanii descriau plantele in funcgie de energiile celor patru

.lt'rn€rt€ (pemAntul, aerul, focul qi apa) qi de gustul lor (picant, amar,

,lrrlce, acru, sirat gi insipid), teorii puse in practici qi de contempo-

'.rniilor din India 9i din China.

Romanii sunt cunoscuti pentru interesul pe care il acordau menli-rrt'rii sIn5tljii, ca gi pentru construirea primelor spitale moderne.( irrlen, celebrul medic roman, credea ci trupul uman este alcituit din

l).rtru umori: sAngele, flegma, bila neagri Ei bila galbend. El a ficut

1'r'irnele legituri intre sdnitarcaftzlce gi stabilirea valorilor semnelor

r it.rle precum pulsul si respiraqia.

Evul Mediu (epoca cuprinsi intre anul 400 9i 1500 e.n., intre cul-

rrrril greco-romani gi Renagtere) a insemnat o perioadi nefasti pen-

tr tr rnedicini. Oamenii degineau prea putine cunoqtinle referitoare la

zo8 (Jberon.,je[[' clQrlcnfre art ( (u'leq ucenicu[ui lr{jitor

modul in care funcqioneazi organismul uman gi iqi duceau vra\a- in spe-

cial cei care locuiau la orag in spaqii inguste gi insalubre. Este perioada

Secolul al Xllea a atras dupi sine dezvoltareagcolilor de medicini

pe tot cuprinsul Europei, bazlndu-se pe sistemele promovate de Hi-



-marilor epidemii de ciumi, corelate cu o creqtere excesivd a populaqiei,

cu condiliile de trai mizere gi cu prezenga ddunltorilor.

in Evul Mediu, biserica a descurajat practicarea medicinei qi a firoterapiei, considerAndu-le pe amAndoui substitute sau imitalii ale pu-

terii divine. In cele din urmI, biserica a mai fecut un efort ca si suprime

vechile tradilii. Din fericire, artele strlvechi s-au pdstrat in manuscrisesau au fost memorate gi transmise, de-a lungul secolelor, pe cale orali

de la profesor la ucenic - adesea in mare taini.Cunoscute in Evul Mediu ca nigte centre scolastice, mdndstirile au

devenit gi centre de practici fitoterapeutice, unde se transcriau de mAni

manuscrisele despre plantele medicinale. Cilugirii le pistrau in cimirinumite ,,officinae", de unde provine gi terminalia latineasci offi.cina-

lis din componen[a multor denumiri moderne de plante. Mdnistirile

au devenit celebre pentru cultivarea plantelor medicinale alituri de

legumele qi fructele tradigionale. S-au transformat apoi in adevdrate

centre de medicini, ale cdror gridini, cimiri gi manuscrise au pus ba-

zele botanicii qi ale qtiingelor moderne despre plante.

Degi atAt birbalii, cAt ;i femeile practicau fitoterapia in Evul

Mediu, berbalii - cilugiri sau cirturari - sunt cei care au scris qi

au compilat lucrlrile de botanicd gi fitoterapie. Femeile nu aveau

acces la educapie, dar petreceau mult timp punAnd in practicd lea-

curile timiduitoare pentru a alina suferinpele membrilor familiilorlor gi ale vecinilor. Medicina populari a prins astfel aripi gi a pro-

movat practicile fitoterapeuticebazate pe metode gtiinqifice, dar qi

"pigAne".

Printre vracii pnglni se aflau gi

,,femeile injelepte", care ofereau lea-

curi naturiste, vechi de cind lumea,

impreuni cu vriji qi incantalii. Ele

au fost insemnate cu stigmatul

vrijitoriei, dlnd nagtere unei adevi-

rate isterii la vremea respective, iar

fitoterapia a fost corelatl cu supersti-

jiile pngAne qi creEtine, in detrimen-

tul amAndurora.

l)ocrate sau Galen. Cea mai renumitl gcoali de medicini era cea de

la Salerno - locul unor cunoscute statiuni balneoclimaterice - care

urma disciplina impusi de Hipocrate,bazatl. pe exerciqii frzice, aer

.'urat, plante medicinale 9i o dieti corespunzitoare.

In timpul Renagterii, medicina a inceput si inregistreze progrese

rrriage. In aceastd perioadi, independenla politicl fagi de bisericd;iinteresul pentru operele clasicilor au dus la o dezvoltare a gtiinlei

1i medicinei fIrI precedent in istoria omenirii. Atunci s-au scris, s-au

compilat qi s-au tipirit numeroase lucriri despre plantele medicinale.

Andreas Vesalius a perfeclionat gi stilizat $tiin[a anatomiei umane, iar

$Tilliam Flarvey a explicat mecanismul sistemului circulator.

Secolele al XVi-lea gi al XViI-lea au adus cu ele pierderea intere-

rului pentru fitoterapie. Activitatea doctorilor gi a cercetitorilor de

rcnume, crearea unor noi tehnici medicale gi dezvoltarea chimiei gi

,r ;rltor gtiinpe exacte au impus - in anii 1800 qi 1900 - supremajia me-

..licinei alopate. Philippus Paracelsus, un doctor elveqian, ne oferi unt'xemplu edificator in acest sens. Ca medic, dar qi ca alchimist, Para-

cclsus a catalogat teoriile lui Galen ca fiind invechite, pledAnd, inschimb, pentru introducerea alchimiei in tratamentele medicale,

scoqAnd in evidenld calitelile unor elemente precum cuprul, sulful,

.rrseniu, mercurul qi fierul. Lucrlrile sale au diminuat interesul pen-

tru practicile naturiste, provocAndu-le, in schimb, multor pacienli o

toxicitate organicd bazatd. pe metalele grele.

In secolul al XVIII-lea, Edward Jenner a sugerat posibilitatea vac-

cinurilor, iar in secolul al XIX-lea, au apdrut razele X gi metodele

.rntiseptice. La inceputul secolului XX, plantele reprezentau incir r r ateria de b azd, pentru fab ricar ea medicamentelor, vopselurilor qi

lrtrrfumurilor. Medicina populard continua sd se bazeze pe meto-

,lcle fitoterapeutice. Tot atunci, homeopatia a inceput sd prindiridicini, bazAndu-se pe ideea lui Hipocrate de a elimina bolile cu

,rjrrtorul sistemului imunitar qi al capacitelii de regenerare a corpu-

Irri uman. Adeplii homeopatiei susqin ci medicamentele naturiste,

.rplicate in doze microscopice, stimuleazd capacitatea de refacere a

trupului uman.

f\ \S-,,t\1

-\Q6eron,je[[ - ll{arrenheart ( .rrteq ucenicu[ui lrajitor

Medicina moderni a beneficiat de progresele inregistrate in dome-

nii precum biologia, chimia qi fizica. Dezvoltarea tehnologiei medicale3. $feto da fizice de tdmdduire



a contribuit la stabilirea mult mai rapide a diagnosticului, la impu-

nerea tratamentului de rigoare, ca gi la cregterea arsenalului de medi-

camente. $tiinla terapiei genetice promite ca intr-o bund zi si corecteze

bolile genetice care cAndva erau considerate incurabile.

Astizi, interesul crescut pentru leacurile naturiste qi tradiqiile

populare au reinnodat leglturile cu toate tipurile de medicini magicd.

Mulqi oameni iqi fac o adeviratd profesie din fitoterapie, narurorerapie

sau alte practici care urmiresc in primul rAnd mentinerea unui stil de

viali sinltos gi apoi tratarea bolilor.

$imbofur i[e a,rte[or t qmd,duitoqr e.

Cadwceul este un simbol mitic al medicineigi artelor timiduitoare. Bastonul inaripat al

lui Mercur sugereazd linigtea gi armonia care

se agtern dupi o furtuni sau o luptd. Aripileintruchipeazi transcendenqa, iar cei doi serpi care

se incol5cesc in jurul bastonului reprezinti sim-

bolurile binelui si riului.Cunoaqtegi probabil cu totii simbo-

lul universal al primului ajuor: Cru-

cea Rogie. Uneori este albi sau verde, dar intotdeauna

e asociatd cu ideea de sigurangi sau prim ajutor.

in timpurile noast;e moderne, Iitera H pe un fun-

dal albastru Ei strilucitor ne indrumi spre cel mai

apropiat spital.

In $coala Cenuqie de Vrdjitorie, un simbol impor-

tant al artei timiduitoare este culoarea albastru,

aleturi de lumina albastri care ne parvine din univers. Studenlii care

vor si se specializeze in artele tdmiduitoare (decizie pe care o iau inal doilea an) pot si adopte uniforma albastra. Ei pot, de asemenea,

sd-si alcituiasci trusa de prim ajutor, dar gi materialele magice aso-

ciate cu practicile timiduitoare.

qutori: ffredc\yond 1a[bastrul si {oonrvriter lindigol

lati cAteva dintre

t,rrn;iduire a rdnilor qi

FitoterapiaIritoterapia reprezintd. gtiinga gi arta inlelegerii

'.r lolosirii plantelor in funcgie de proprietdlile lorrrr.rgice, medicinale sau de altd naturi - in special, a

1'l,rntelor aromate a cdror tulpind nu devine lemnoasd

1,i care se usucd, in general, dupi ce ajung la matuntate.

I)lantele folosite in fitoterapie sunt selectate in funcqie de pro-

lrrrctilile lor medicinale. Veqi gisi mai multe informalii despre acest

,,rr['iss1 in urmitorul capitol.

Terapia cu pietre (;i cristale)I)ietrele gi cristalele - fiecare cu proprietilile

,,' ..',rrespondenqii lor magici - joacd un rol extrem

,1.' important in menlinerea sindtdgii sau ln oferi-

r(',r unor remedii timiduitoare. Multe dintre ele in-

I lrrcnleazi energia gi,,vibrajiile" trupului uman.

ln majoritatea cazurrlor, cele mai importante aspecte

It'gate de pietre sau de cristale se referi la culoarea sau claritatea aces-

r, rrrr. Culoarea gi claritatea sau opacitatea pietrei influenleazi gi alinn

,.rrlcrinqa

pacientului, infunclie de calitigile

9iproprietiqile ei.

Iati cAteva exemple de pietre qi cristale utilizate in aceasti terapie,

.rl,ittrri de proprietilile lon

Anretistul (violet): vindeci insomnia gi alungi bolile (atunci cAnd joaci

rolul de amuleti).

I lcliotropul (ro;u 9i verde): opreqte hemoragiile ;i vindeci ranile gi

traumatismele.

( ,;rrneolul (portocaliu): alini sau alungi bolile de piele.

cele mai importante metode naturiste de

bolilor fizice

2t2 Qbcron $e[[-ll$lenhearl ( (il'lcq ucenicu[ui lrajitor 2t3

Cuarlul (transparent): alinn durerea de cap 9i febra; este eficient in

orice terapie.



Granatul (roqu): regleazd ritmul cardiac gi vindeci inflamaliile.

Lapis lazuli (albastru): alini suferinqa qi stimuleazl ritualurile de

timiduire.Malachitul (indigo): relaxeazd sistemul nervos, stimuleazl somnul qi

induce o stare de liniste.

Safirul (albastru): vindeci bolile oculare qitrateazi febra.

Una dintre terapiile despre care vorbim presupune aplicarea pie-

trei pe zona afectati, cel pulin o ori pe zi, qi apoi purtarea ei sub formi

de inel, pandativ, talisman sau amuletl ca si influenleze vibraliile or-

ganismului pacientului qi/sau ca sd insufle celui care o poarti pro-

prietiqile curative ale pietrei sau ale cristalului respectiv.

Pietrele pot fi folosite gi in timpul gedingelor de meditalie sau masaj.

in tradiqia popularr, terapeutul aplicd pe trupul pacientului, in zona

mugchilor principali, pietre mari gi grele dupi ce acestea au fost

incilzite in prealabil. Tratamentul este urmat de masaj.

AromoterdpidIn aromoterapie se folosesc plante, timlie, lumAnari;i uleiuri esenfiale

caracteristice pentm parfumul lor deosebit. Aroma lor poate sd influen-

)eze starea de spirit a pacientului, precum gi nivelul de congtienli.

Aromoterapia poate sI aibi, de asemenea, efecte imediate. De exem-

plu, daci pacientul a ricit, poate si faci o baie sau un dug fierbinte

tn care si adauge doui-trei picituri de ulei de ienupir sau rozmarin

benefice pentru desfundarea sinusurilor gi pentru u$urarea proce-

sului de respiralie.

Ea este adesea asociatd cu alte metode terapeutice. De exemplu,

dacd ardeti ulei de levlngici in timpul terapiilor pranice, pacientul

devine mai relaxat gi rnai receptiv la tratamentul aplicat.

de plante benefice tn aromoterdpie:

alini durerea, depresia gi anxietatea gi di-

stimuleazi energiile pozitive.

lenupirul: purifici, proteleazi ;i limpezeqte gAndurile.

l,avanda: relaxeazd,, purifici gi calmeazi diverse tulburiri. Este unul

dintre uleiurile indispensabile.

Limiiul: stimuleazl, improspite azd., ridicd, moralul, purifici qi dimi-

nueazd stresul.

Portocalul: ridici moralul, restabilegte echilibrul organismului, re-

vitalizeazd qi vindeci insomnia.

Rozmarinul: pr otejeazl, purificd, improspiteazi qi stimule aztr gindir ea.

Santalul: relaxeazS., purifici qi echilibreazd sistemul emogional.

TemAia reprezintd, o versiune in stare ,,solidi" a uleiurilor esentiale.

Iiste fabricati sub formi de begiEoare qi conuri parfumate. Ca s-o puteli

lolosi, trebuie s-o agezali intr-un vas ignifug qi s-o aprindeqi. Uleiurile

csentiale pot fi folosite gi in componenla lumAnerilor parfumate.

---l

Notd de o importdn{d majord: Nw ldsapi niciodatd nesuprdae-i

gheate be;i;oarele de tdmdie sau lumdndrile aprinse Si nu le apindeyi i

niciodatd dacd od pregdtili de cwlcare, pentru cd este posibil sd IeI

witapi a;a tn timp ce dormiyi

l

Terapia prin alimentalieMulte boli pot fi tratate sau ameliorate cu ajutorul unor terapii

prin alimentalie. De exemplu, o persoani care are probleme cu ve-

'zicabthard se va simli mult mai bine dacl va adopta o dieti scdzuti

Iatd cdteaa exemple

Bergamot: ridici moralul,

minueazi stresul.

Mugcata: ridici moralul gi

2t4 Qberon $cff- tQrlenheart l-.qrte a ucen icufu i lrajitor 215

in grisimi, in timp ce o persoand care suferi de diabet trebuie sI evite

consumul de zahdr. Un individ care suferr de obezitate sau are nive-

rnoderni poate avea rezttltate miraculoase, salvAnd mii de vie1i. Nu-iputem contesta importanga covArgitoare. Existl situaqii cAnd numai



lul ridicat de colesterol trebuie sd adopte un regim sirac in calorii.

Persoanele care se confrunti cu probleme gastrointestinale se vor

simgi mai bine daci vor evita alimentele gi produsele bogate in grdsimi

sau acizi (sucul de portocale) sau greu digerabile (fructe, legume, cereale).

Postul reprezintS,o altl terapie. in timpul lui, consumul de alimente

;i fluide se poate modifica pentru detoxifierea trupului, pierdereagreutilii sau cu alte scopuri.

I NurL Postwl poate fi periculos si trebuie aplicat nwmai sub strictaI

Mulli oameni adopti regimuri ce restriclioneazl consumul anumi-

tor alimente. Un exemplu in acest sens il constituie dietele vegetariene.

Dieta vegetarianS: sebazeazd,in principal sau in totalitate pe legume,

fructe, cereale, nuci qi seminle. Unii vegetarieni minXncl ;i peqte.

Dieta lacto-ovo vegetarianiz sebazeazl. pe aceeaqi releti ca aceea ve-

getariand,, dar include oudle qi produsele lactate.

Dieta pur vegetariani: se bazeazS.doar pe produsele din plante. Unii

dintre adepgii ei refuzd sI foloseasci orice alt produs de origine

animali, nu numai pe cele care au legituri cu alimentaiia (spre

exemplu, cele din blani sau din piele).

4. ffe.dtcina occidenta[d, orienta[d qi a[te,rnati1ld

qutori: ffredlgnond la[bastru\ qi $(oonwriter lindi6oy

Medicina occidentali tradilionala - cea care implicn activitatea

doctorilor, spitalele etc. - se bazeazS,pe tratamentele medicamentoase

gi chirurgicale. Ea poartl gi numele de medicini alopati. Medicina

rnedicina alopatd, poate salva viaga unei persoane.

Cu toate acestea) metodele magice de timlduire supliment eazi me-

tlicina alopatd, putlnd adesea sd trateze probleme care nu rdspund tra-

t amentelor tradilionale.

De exemplu:

Pacienlii care suferi de migrene au nevoie de analgezice; dar se potsimli la fel de bine dupd o ;edinli de relaxare, aromoterapie gi alte

rnetode magice de tlmdduire.

Pacienlii care primesc tratamente cu antibiotice pentru sinuzitd acutd

pot gribi procesul de vindecare fecAnd bai fierbinli in care pot si presare

cAteva picituri de ulei de ienupir sau rozmarin. Suferinga poate fi ame-

lioratl qi cu ajutorul ritualurilor timiduitoare, dar gi cu infuzie de salvie.

Termenul de medicini orientali este adesea folosit pentru a des-

crie practicile medicale alternative (ne-occidentale). Iati cAteva prac-

t ici orientale sau alternative bine cunoscute:

Chiropractica: terapie in care bolile sunt considerate rezultatul dis-

funcqionalitlpii sistemului nervos. Tratamentul implicn manipu-

larea coloanei vertebrale gi a altor structuri din organism.

Homeopatia: terapie bazatd, pe administrarea unei doze infime

dintr-un drog sau o substanli care - daci ar fi administratdin doze

masive - ar produce simptomele bolii sau chiar boala insigi. Teo-

ria care stdlabaza homeopatiei susjine faptul ci administrarea unei

doze infime dintr-o substanqi stimuleazi capacitatea organismu-

lui de recunoagtere a substanqei respective, ajutAnduJ si-Ei dezvolte

un sistem de apirare corespunzitor.Obstetrica (meseria moaEelor): moagele se ocupi de ingrijirea femei-

lor inainte, in timpul gi dupi na$tere.

Naturoterapia: terapie bazatd, pe remedii naturiste - cum ar fi, de

exemplu, lumina soarelui, diete naturiste qi masaje.

Osteopatia: terapie medicah bazatipe ideea ci tulburdrile sistemului

muscular qi osos influengeazd celelalte pI4i ale corpului. Osteopa-

tia incorporeazd, multe tratamente medicale alopate, dar sebazeazd,

de asemenea, pe manipularea structurilor musculare gi osoase.

Qbcron $e[f - [$r'enheart ('drtad ucenicufui rrrdjitor 217

Medicina tradilionali chinezeasci: include fitoterapia chinezeascd,

acupunctura, acupresura, termoterapia qi alte metode terapeutice.

dcficitele qi echilibrul sau dezechilibrul dintr-una sau mai multe chakre,

cum si consolideze legitura dintre ele qi cum si le reechilibreze,



Acupunctura: terapie bazatd pe pozijionarea acelor de-a lungul me-

ridianelor invizibile ale energiilor care stribat corpul uman. Acele

echilibreazi qi redirecgioneazi fluxul de energie.

Acupresura: terapie similari cu acupunctura, dar, in locul acelor,

folosegte terapia prin masaj cu ajutorul degetelor.

Termoterapia: terapie bazati pe arderea unor plante sau substangeintr-un vas special, aplicat direct pe pielea pacientului.

5. $feto de. psihice de. tdmd,duire.:

o recqpitu[qre q me.tode.[or terape,utice.

qutori: ffred clgJnond 1a[bastruy si {oonwriter lindi6o'1

tn terapiile psihice, terapeutul aftage energiile vitale ale universu-

lui qi le direcgioneazi spre trupul pacientului. Voinqa ;i intenlia tera-

peutului joaci un rol vital in obqinerea succesului scontat. Trebuie

sd credeqi cu tarie ci pacientul vostru se va face bine. Trebuie chiar

s,i-l aedepi cum igi revine ori de ord., zi de zi.

Puterea qi sindtatea voastri joaci un rol crucial in terapiile psihice.

Dacd nu veli impdmAnta, centra qi canabza corect energiile psihice,

s-ar putea si vi imbolnivigi la rAndul vostru.

Terapia cw ajutorul cbakrelorSistemul chabrelor este alcituit din gapte centri de energie care

activeazd, in interiorul corpului uman. Pentru ca o persoand si aibio sindtate de fier, toate cele gapte chakre trebuie si funcqioneze

corespunzdtor.

Studentrii acestui atelier i9i incep studiile invIlAnd la inceput com-

ponenta gi mecanismul acestui sistem, dar gi conceptele dezechilibru-

lui chakrelor qi modalitlgile prin care pot sI reechilibreze energiile

chakrelor unei persoane. tnvagi apoi cum si interpreteze excesele,

.rrneliorAnd astfel sindtatea pacientului.

Terapia cu djutorul aurei

Fiecare individ este inzestrat cu o aurd - un cAmp bioelectric ce

crnand. gi inviluie trupul persoanei respective.

Terapia presupune modificarea stirii pacientului, inconjurlndu-lctr o lumini coloratd., special aleasi, care poate si intregeascd gi si

irnbogileascl aura pacientului. Motiv pentru care terapia aurei este

t, variantd de cromoterapie.

Terapia prin culori (cromoteraPid)

Cromoterapia este ,terapra prin culori" - se bazeazd pe culoare

si lumini. La urma urmei, culorile existi datoriti luminii. Cromo-

rerapia sebazeazi pe ideea potrivit cireia fiecare culoare vibreazi

l.r o anumitd, rezonanld, exercitAnd astfel - asupra organismelor

vii (oameni, animale 9i plante) - o influenql biologici ;i psiholo-gici specifici.

Terapeutul iEi trateazi pacienlii, scildAndu-i intr-o luminl colo-

rati, captati din univers. Fiecare culoare are corelagii specifice. De

.'xemplu, tulburirile emolionale pot fi tratate cu aiutorul luminii in-

digo, in timp ce culoarea verde induce o stare de calm.

Poliunile sau elixirele colorate se pot dovedi, de asemenea, ni;te

.,,rdjuvanqi" eficienqi in cromoterapie.

Terapia reikiReiki este o terapie japonezd, care incepe si prindi teren in intreaga

lume. Ea implici transferul de energie de la terapeut la pacient ;i ree-

chilibrarea acesteia pentru a stimula capacitatea native de vindecare

.r corpului.

Este o terapie holistici, bazatd pe energie, care influenieazdtoate

nivelurile organismului: trup, minte gi spirit. Metoda terapeutice incor-

y'toreazd,elemente specifice altor practici de tlmiduire: terapiaspirituali,

cea cu ajutorul aurei, a pietrelor gi cristalelor, a chakrelor, meditalia,

.rromoterapia, naturoterapia qi homeopatia.

Qbcron $eff -il{rrenheart ('qrteq ucenicu[ui rrrdjitor 219

tn cele mai multe cazuri,terapia Reiki nu implici atingerea fizici.Terapeutul igi gine mlinile la clliva centimetri distangd de trupul pa-

alrl qrt a r efl exot e.r qpi ei



cientului, manipullnd de acolo cAmpul energetic.

Terapia pranicdIn terapia pranicl, terapeutul transferi energia - prana - din cor-

pul lui in cel al pacientului cu scopul de a stimula pi4ile afectate ale

corpului, redAndu-i energia 9i funcpiile normale. Aceasti terapie impliclde obicei contactul fizic - atingerea pacientului cu mlinile, mesaje

terapeutice etc.

Pentru a nu-qi epuizapropriile resurse de energie, terapeutul preia

de obicei energia dintr-o sursi universale sau o capteazl, dupd invo-

carea unei zeitegi atotputernice.

Terapia la distanldPurtAnd qi numele de ,,terapie in absenji", aceastd metodi de

timdduire presupune transferarea energiei timiduitoare spre un pa-

cient care nu se afld in prezenja terapeutului. Principiile sunt simi-lare cu cele din terapia pranicl, iar energia ia de obicei forma unei

lumini albe.

e. ]kro.lu[ picioare[or qi ref[e.xoterapia

cutor.t Oberon lcenugiuI

,l4aseaz,i-i picioarele " - Robert Heinlein, Tlte l,,[otebooh.s

of Lazarus Long (nsemn,irile lui Lazarus Long)

Una dintre cele mai uloare gi mai eficiente terapii pe care i-o puteli

aplica unei persoane este baia qi masajul picioarelor.Arta timiduitoare a masajului picioarelor se nume$re reflexotera-

pia picioarelor - bazatd. pe ideea potrivit cdreia ,,meridianele" sau ciileenergiei stribat corpul uman, a$a cum liniile Ley stribat pimAntul,

din vArful capului pini in vlrful picioarelor, cuprinzAnd toate sistemele

noastre vitale.l Astfel, talpile picioarelor reprezinti un microcosmos

,il trupului uman, avAnd zone care corespund cu organele, glandele gi

rnembrele corpului. Masarea acestor zone ale picioarelor diminueazi

si alind tensiunea gi durerea din zonele corespondente trupului uman,

restabilind echilibrul natural gi revitalizlnd organismul.

Reflexoterapia moderni igi are radacinile in cercetirile efectuate

in 1890 de Sir Henry Head din Londra, care i-a dat gi numele acestei

rcrapii. Doctorul William Fitzgerald a introdus reflexoterapia in Sta-

rcle Unite, in anul 1913, sub numele de terapia zonelor. El a divizat

1 Liniile Ley sunt aliniamente ale unui numir de locuri de interes geografic, cum

,rr fi megaiilii antici (n. tr.).

Ochi

Ureche

SinusuriUmirIlrat

l)iafragmi

Ficat

Vezicabiliare

RinichiColonul

irscendent

Apendice

Genunchi

PiciorNervul sciatic

GlezniOsul sacral flurinarl gold

Ochi

Sinusuri

Ureche

Umdr

Braq

Diafragmd

Splinn

Colonultransvers

Colonuldescendent

Rinichi

Colonulsigmoid

Genunchi

Picior

Nervul sciatic

Glezni

avtor. Oberon $ett' cI renhearl

Glanda pineali

Glandapituitari

Creier

ZonacervicaldTiroidl

Git €Bronhii

PlimAniInimi

Plex solar

StomacFicat

Zona toraciciFi

Glandasuprarenali

UretrI\ZonatlombariIntestinul

sub ire

Qberon $e[[ - <I{t,t enh e art ('drteq ucenicu[ui lrajitor 221

trupul uman in zece zone verticale, suslinAnd ci ,,energia bioelectricl"

trece prin aceste zone ca sd ajungi in ,punctele reflexe" din mAini gi

1i spiritul funcgioneazi la cote maxime, insuflAndu-ne vitalirate gi

() senzalie de bine.



picioare. Eunice Ingham, fondatoarea Institutului Internaqional de

Reflexoterapie, a dezvoltat-o in anri 1930-1940, concentrAndu-se asupra

picioarelor gi concepAnd prima ei harti.

Reflexoterapeufii cred ci - prin intermediul acestei metode -pot rezolva sau ameliora foarte multe probleme provocate de stres:

migrenele, sindromul premenstrual, tulburdrile digestive, circulaliaproaste, hipertensiunea, astmul gi durerile cronice carrzate de artritlgi sciatici.

Agezali-l pe pacientul vostru pe un scaun confortabil, scoateli-i pan-

tofii 9i ciorapii qi spllaji-i picioarele cu sipun 9i apI, dupi care i le

veli gterge cu un prosop moale gi pufos. Apoi, cu ajutorul degetelor

mari, aplsali qi masaqi tnlpile picioarelor in funclie de zonele prezen-

tate in ha4ile de reflexoterapie

Dacr pacientul se vaiti de durere, verificali zona pentnr a identi-

fica organul sau membrul care corespunde zonei dureroase. Acest lucru

ar putea indica o problemi a organului sau membrului respectiv.

Continuagi si masagi, fere sa vI grIbili, toatd suprafafa picioarelor

gi a gleznelor, analizindgemetele de plicere ale pacientului. Ve asigur

cd acesta vI va coplegi cu recunogtinqa sa.

Puteji gisi o harta interactivi a reflexoterapiei de Barbara Ei Kevin Kunz

pe: http:/uk.dk.comlstat ic/ cs/ uW \t / feattres/ reflexologylextrad.html.

7. j\etodete proprii de tdmdduire

qutori: ffredfumond latbastruy si $(oonwriter lindi6o's

Practici de menpinere d sdndtdliiPentru ca metodele magice ale unui vrljitor si dea roadele scon-

tate, el trebuie s; fie inzestrat cu o slnltate de fier gi cu un trup pu-

ternic ai viguros.

Starea de sinitate nu presupune doar imunitatea in fala bolilor.

Sinitatea reprezintdo stare dinamici gi pozitivi, in care trupul, mintea

Iati cAteva sfaturi utile pentru menqinerea sinitigii:

I. tncercali si vi menqinefi greutatea normali2. Jineli un regim bazat pe o gami largi de fructe 9i legume proas-

pete, cereale integrale ;i surse de proteine precum carne, pegte,

oui, produse lactate, pdstii gi soia3. Evitagi alimentele prelucrate sau prijite Pentru ctr sunt bogate

in sodiu, s-ar putea si conjind conservanji gi acizi gra{i - elemente

extrem de periculoase. fnvapgi si citili etichetele de pe produse

DacI pe o eticheti scrie ,,produs pa4ial hidrogenat", inseamni

cI alimentul respectiv este bogat in grisimi qi trebuie evitat.)

4. Beli zilnic cantitlpi mari de api

.5. Dormili cel pugin 7-8 ore pe noapte

6. Facegi exercijii fizlce cel putin o jumdtate de ori in fiecare zi7. Dedicagi-vi timpul liber pasiunilor voastre Cercetdrile au de-

monstrat faptul cd activitiqile phcute reduc considerabil stresul.

B. Petrecegi cAt mai mult timp in compania oamenilor pe care iiiubigi (un alt factor care reduce stresul)

9. Implicali-vl zilnic in sedinge de meditalie sau practici spirituale

10. Ducepi-vi la dentist sau la doctor pentru consultalii de rutinigi tratamente de imunizare Urmalile sfaturile

Metode profilactice Si curatizse

Inainte de a incerca sd vindecaqi pe cineva, trebuie si invijaqi sIv,i menjineli sindtatea gi si vi administrali singuri leacuri timlduitoare

,rtrrnci cAnd este nevoie. Iatd, o metode curativd pe care vd sfituiescs-o puneli zilnic in aplicare ca si vi mentinefi sdnltatea, si prevenigi

l',rlile qi si deveniji imuni in faga 1or.

Rezervaji-vd treizeci de minute in fiecare zi - fie cAnd vI trezigi,lirnineala, fie cAnd vI pregitili de culcare, fie in ambele situatii - ca

\.i vi concentrati asupra trupului gi organelor voastre: tilpi, picioare,

1i.'nunchi, abdomen, stomac, organe digestive, plamAni, inimd etc.

Agezaqi-vi, relaxali, intr-un scaun confortabil dintr-o cameri linigtitiyi incercali - prin metodele bine cunoscute de impimAntare gi centrare

Qber on $att - <I$ranheorl ( drtcd uccnicu[ui .urdjitor 223

a energiei - si vi induceqi o stare meditativd Analizagi-vi apoi pnrgile

corpului - din cap plni-n picioare

Exemple

Haideli sd ne imaginim ci puneti in practici un ritual de vinde-



Concentrali-vl asupra fiecirui organ individual ii vorbili cu el de

parci ar fi o persoani. Spuneqi-i ci ii sunteqi recunoscito^ri pentru con-

tribuqia pe care o aduce bunistlrii ;i fericirii voastre. Incercaqi apoi

si descifraqi sentimentele sau senzaliile care se concretizeazd.in orga'

nul sau membrul respectiv gi pregatiii-vi si reacqionali in consecinqd.

Daci mesajele pe care le primili vi sugereazd. prezenga unei bolisau a unei rini, concentrali-vi qi mai mult asupra pi4ii respective a

trupului vostru. Transferali cAt mai multd energie asuPra organului

sau membrului respectiv, descifrAndu-i mesajele ulterioare.

CAnd sunteqi bolnavi, s-ar putea sd nu mai reuqili si captagi intreaga

energie din trupul vostru pentm a vindeca organul sau membn-rl bol-

nav, cu atAt mai mult cu cit gi rezervele de energie v-ar putea fi afectate

de boale. Agadar, in timpul terapiilor curative, cereti intotdeauna aju-

torul puteriior timiduitoare ale universului - indiferent care ar fi ele.

Imaginagi-vi ci o razdalbastri de lumini pogoari asuPra voastrl din uni-

vers, concentrlndu-se apoi asupra p54ii vitdmate a corpului' Repetali

acest proces de doui ori pe zi, timp de treizecr de minute, pAni cAnd vIveqi simgi mai bine. Folosiqi in acelagi timp gi procesul creativ de vizua-

lizare: imaginati-v; energia sub forma unui cavaler rlzbundtor care ucide

microbii ddunitori Cercetirile au demonstrat faptul ci aceasti metod;

devtzualizare a accelerat procesul de vindecare.

Daci sunteli qintuiqi la pat de boale, veti avea mai mult timp la

dispozilie ca si puneli in practicd aceste metode curative. Spre deose-

bire de medicamentele prescrise de medicina alopati, lumina albastri

a universului nu are efecte secundare, aga ci nu trebuie si vi temeti

cd urmarea indelungatd a acestui tratameltt v-ar putea face riu.Dupi incheierea ritualului timiduitor, impimAntaqi Ei centragi ener-

gia, apoi revenili incet la realitate

I |t[otd: incercapi s,i notapi semneLe ztitale inainte ;i dupd punerea in

: aplicare a acestei metode de oindecare Facepi asta de mai rnulte ttri,

"in diaerse ocazii Veyi reu;i astfel nu numai sd cdpdtapi experienyd, ci ;i

i sd obseraapi schimbariLe semnelor aoas?e vitale inregistrate ca urmare

a pract icdri i ri t ual u I u i tdmddu i tor.

care gi vi concentrali asupra picioarelor Daci vi transmit semnale

clureroase, inseamni fie cd vI string pantofii, fie ci nu purtali o

inc;lqiminte adecvati, fie cd staqi prea mult timp tn picioare.

Putepi si vI induceqi o stare meditativl Pentru a Putea transmite

picioarelor voastre energiile timiduitoare. Dar puteli lua 9i alte

rnisuri - si vi cumpdrali nigte pantofi mai buni gi si incercati si nurnai stagi atAt de mult in picioare.

Daci vi confruntaqi cu probleme digestive, este posibil si fi rnAn-

cat prea mult sau alimentele si nu fi fost cele corespunzitoare. Daci

rr$a stau lucrurile, lumina sau energia timiduitoare pe care o trans-

rnitegi stomacului s-ar putea si aline simptornele. Pe de alti parte,

o ceagci de infuzie de ghimbir sau menti s-ar putea si rezolve pro-

blemele. Sau adoptaqi un regim corespunzitor pentru a evita alte

tulburiri.Daci veqi lua misuri imediate, vi veqi simqi mai bine in doar cAteva

z-ile. Daci simptomele persisti, va trebui sa consultali un medic.Trebuie si punegi zilnic in practici metodele profilactice impreuni

cu gedinqele de relaxare 9i meditagie.

8. $feto de curqtine prin cqre putem q[inq

suferinla p e.r so qne[or bo[nofl e.

autori: flred ( r,rnond 1a[bastrul si ftoonu'riter 1indigo1

Dupi ce veti invita cum si vi ment ineli sanitatea 5i cum si puneli

in aplicare metodele curative, puteli sr alinagi gi suferinga altor persoane.

Metode curatiee aplicate tn prezenpa pacienyilor

Dacl pacientul accepti metodele voastre de timiduire, puteli se-l

intrebaqi: ,,Poqi si-qi imaginezi - prin procesul de vizuahzare - ci tru-

pul, mintea gi sufletul s-au vindecat complet?" Prin implicarea directi

rt

;

Qbcron,je[[-rlQrlenhccrt ( -arteq ucenicului lrdjitor 225

a pacienrului in procesul de vindecare, ii activagi propriile puteri

timiduitoare, stimulAnd vindecarea in sine.

( )ontinuali procesul cAt mai mult timp cu purinte sau pAni cAnd

1,.r, icntul se simte mult mai bine Pentru ca terapia sd dea roadele



IMPORTANT: Dacd nu vd confruntali cu o situayie de urgenpd, iar

pacientul este conttient, trebuie sd-i cerepi permisiunea lnainte de a aplica

metodele tdmdduitoare. Dacd pacientul se afla in stare de inconstienld

saw ,ud confruntali cw o situapie de urgen;d, primwl pas pe care aatrebwi sdJ faceli este sd swnali la salaare Si sd primi,ti ajutor medi-

cal c,it mai repede cu putin{d.

in"inte de a trece la treabi, notafi semnele vitale ale pacientului,

precum 9i observaliile pe care le faceqi referitoare la condigia sa.

Centraqi apoi energia qi respirali de cel putin qapte ori, adAnc qi

incet, captAnd in trupul vostru energia vitali a universului gi amin-

tindu-vi cd sunteji doar o cale de transmitere a acestei energii timi-

duitoare, 9i nu izvorul ei

Invocaqi apoi in ticere puterile bineficetoare ale universului

\( ()ntate, infeptuigi ritualul timp de treizeci de minute Cu toate.r( (':jtea - mai ales, dacl vi aflagi la inceput de drum - trebuie si avetri

lir ij:i s; nu vd irosigi sursa de energie. Dacd incepeli si vi simtigi obosili,crtt' timpul si vi opriqi.

l-a incheierea ritualului, trebuie sn dnruiji plmAntului surplusul de ener-

lirt'pi si revenigi - dupl un moment de meditagie - in planul material.

Notali semnele aitale ale pacientului tmpreundcu dlte obseraapii

I)aca puteli, invipali-i pe paciengii vogtri cum si infeptuiasci sin-

lqtrri ritualul de vindecare. Explicalile cum si-gi canalizeze energia\l)r'c un anumit organ sau membru.rl ,'orpului lor, adresAndu-li-se aces-

r()rir ca unei persoane. Sfdtuigi-i sipr'.rctice aceasti metodl curative de

,,'l pulin doui ori pe zi, chiar ;i.rtrinci cAnd nu vi aflaji de fagi pen-

t'rr a-i ghida. Terapia nu are efecte

.,r't'undare ;i - chiar dacd pacientul

n r este experimentat - poate fi ex-

rr'('rn de benefici. ti puteqi ajuta, de asemenea, si punl in practici

;t rocesul de vrz:ualtzare.

Metode cwratiae aplicate de la distanldPentru a vindeca un pacient de la distanjl, trebuie si stabiliqi o

It'giituri psihicn. Daci o iubili pe fiinla respectivi sau o/il cunoa;te1i

lr.rrte bine, ve[i putea stabili legitura extrem de ugor. in r^tcontrar,

',rga1i-o/l sd vi trimiti o fotografie Ei o guviqe de pdr Daci aveli simg

,rrtistic, puteli sd o/il desenagi sau si o/il pictagi pe pacienta/ul\()rlstri/vostru, bazAndu-vi pe fotografia eillui sau si creagi o figu-rin:'r din lut, cireia si-i conferiqi numele persoanei respective.

Dupi ce aqi stabilit legitura psihicl, putefi incepe terapia de la dis-

r.rn1i. Intr-un spafiu liniqtit, ageza\i pe un ahar, in faja voasrri, obiec-

tt'le care stabilesc legitura dintre voi gi pacienrul vostru. Centragi gi

i\

ZCLI

)sPu

piil<

in<

tra

5,2

res

p

oam

I

I

i

:-<a

Ire

ra-

vi

'leela

car

tere

riv-tsal

rpel

lu(rltrlui

oisiar

'su

v(

atj

raUe

timiver

uca

acd

Lific

l"un

ntr.

.D

nn

:.)

le

per

:ri.

sem

;ice.

erilt

lfpoQtr

ise

rgi(

.ter

lorvo

mit

rm,P'5iile

Llor

nltima

pu

iile .

orr

lur

lor

f€,

)rg

Iril

le sa

inpu

efsu

ta v(

a ati

tca

1tt

ni't

.ru

oa

ln(

oa

loritoI er:

rcie

auo

iqiilc

duit

azd, e

Pac

are a

radiq

Lmid

ntea:

rati I

CA

trtiriir[er

itiqi r

und

lor trcred

:ansft

ant

rlc,are

ner

en

tr'/

doar la propriile energii, sursele voastre ar

seca rapid gi a1i cidea prada simptomelor des-

crise de paciengi.

CAnd ii vindecaqi pe al1ii, captati energiatimiduitoare a universului gi revirsali-o, sub

forma unei lumini albastre, asupra zonei du-

reroase a pacientului Puteli, de asemenea,

s-o direclionati spre un anumit loc sau chakra

din trupul acestuia. tn timpul acestei terapii,

c analizagi-v d. intr eaga f o rg i qi vo inq I asup ra

procesului de vindecar e, v rzualizind succe-

sul misiunii voastre

/,

---t;I'lt

ll,,,,y\11

zz6 Qberon $e[f - fu r'enheorl ( drleq ucenicului vrdjitor

capta[i energia timiduitoare a universului, inviluind apoi obiectele

(imagini mentale sau fizice ale pacientului) in lumina albastri a uni-

l)<rui lucriri extrem de eficiente care vd. invalI cum si acordali

;'r rrrrul ajutor qi sI luali mlsuri de sigurangi in situajii de urgengd sunt



versului, concentrAndu-vd in mod deosebit asupra pi4ilor sau zone-

lor lui dureroase. Daci simqiqi dupn un timp cI lumina tlmiduitoare

a universului ii inviluie in mod spontan imaginea, fer; si mai treacl

prin voi, nu vd impotriviqi - lisaqi lucrurile si se desfiqoare de la sine

Puteli, de asemenea, sI facegi parte dintr-un grup de terapeuli, care -printr-o activitate colectivl - pot si vizualizeze gi sd reverse energia

timlduitoare a universului asupra pacientului. tn"..rt

caz) vatrebui si

vI consultali unii cu ceilalgi inainte de a incepe ritualul timdduitor pen-

tru avizualiza cu togii in acelaqi timp gi in acelagi fel energia binefrcltoare.

Dupi ce agi incheiat ritualul de vindecare, nu tulburaji liniqtea care

s-a aqternut. Discuqiile, chiar gi cu ceilalgi terapeufi, pot si spulbere

energia timiduitoare, inleturAndu-i efectele benefice. Numai dupi ce

pacientul se va simqi mai bine, puteli sd analizagi, impreunl cu cei-

lalli terapeuli, procesul de vindecare, impirtdgindu-vi astfel lecjiile

pe care le-aqi invl9at. Tradigia de a prstra ticerea dupi ce a1i infeptuitun act magic este un principiu bine cunoscut in toate artele magice,

nu doar in cea a timdduirii.

9. Cum sd qcordali primut ajutor qi sd [ua\i

mdsuri de sigurqntrd in situaf ii de. vr7enld

qutor: Xoonwritar lindi7oy

TrIim intr-o lume minunati, plini de aventuri gi neprevdzut. Fie

ci explorim pddurile, modelem o baghetd magici, aprindem lumlniripentru un ritual magic, facem drumegii intr-o zi senini sau inotdm

intr-un lac, este important sI ne luim misuri de siguranli.

tnsugindu-vi mdsurile de siguranqi qi noqiunile de prim ajutor, vepi

reugi nu doar sI vI protejaji propria viaqi, ci gi pe cea a semenilor vogtri,

sirind in ajutorul celor afla1i in pericol.

\ilt1, .\(:ors Handbook Si Boy Scout Fieldbook.

Vi recomand qi alte cdrqi utile:'I'he

American Red Cross First Aid and Softty Handbook (Ghid al|t rtt'ii Ro;ii americane de acordare a primului ajutor pi alte mdsuri

'lr ltrotec{ie), scrisi de Kathleen A. Handal in colaborare cu Crucea

l(,,5ic Americani.l:tst Act Pocket First Aid Guide (Gbid practic pentru acordarea pri-

tttrrlrri ajutor), scrisi de Kurt Duffens Ei Brad Rickey.

l:irst Aid & Safety for Dwmmies (Primul ajutor & Mdsuri de protecpie

l,('tttru neinipinpi), scrisi de Charles B. Inlander giJanet'$ilosley Norwoodirr ,'olaborare cu People's Medical Society.

Majoritatea noqiunilor de prim ajutor sunt cAt se poate de logice -, lri,rr daci nu vi amintiqi exact ce trebuie sd facepi intr-o anumiti impre-

lur,rrc, veqi intui mdsurile pe care trebuie si le luaqi, daci veli analiza

',rtrrrr[ia cu sAnge rece. De exemplu:

l)aci o persoanl are hemoragie, trebuie sd oprigi hemoragia.

I)acd o persoand nu mai respiri, trebuie s-o faceli sd respire din nou.

I )aci o persoand este riniti, trebuie sd curdlagi qi si dezinfectagi rana.

[ )acd o persoani suferi de frig, trebuie sd-i oferili o sursi de cilduri.I )aci o persoand suferi de cildurd, trebuie s-o ajutali si se ricoreascd.

I)acd un individ are probleme digestive, persoana respectivi tre-

buie si mlnAnce ponderat.

l)aci o persoand ;i-a rupt sau gi-a luxat oasele, incheieturile sau

mugchii, nu trebuie s-o migcaji din loc.

I MPORTANT: Ca s,i nu o,i infectapi cw anurnite boli transmisibile prin

',inge(in special SIDA si anumite forme de bepatiai), puneli-ad rndnuSi

tlin latex saw cauciuc tnainte de a trata rdnile singerinde

i,rainte de a aplica un tratament - un unguent, un medicament sau

,rrr lcac pebazd, de plante - trebuie sd-i intrebagi intotdeauna pe pa-

, rcrrli dacl sunt alergici la substanga respectivi. DacI sunt, nu trebuie,, ,, lolosi1i.

Q6eron $e[[- [Qlenheart ( ril'lcd ucenicufui rrrdjitor 229

Nu trebuie sd le administraqi copiilor sub 18 ani medicamente qi

leacuri pe bazd, de plante frrr permisiunea pirinqilor lor.

Trebuie si observali, de asemenea, daci pacientul respirl ugor

r,rrr greoi, daci tuEegte sau daci scoate nigte zgomote ciudate (guieri,



Examinarea fizicti; semnele oitalelJn aspect extrem de imponant din procesul acordirii primului

ajutor il constituie examinarea pacientului rinit sau bolnav. Semnele

vitale redau ritmul cardiac al unui pacient, ritmul respiraliei, tempe-

ratura gi tensiunea. Ca si stabilili semnele vitale, avetri nevoie de unceas de mini si de un termometru.

Ritmul cardiac sau pulsul: Ca sd stabiligi ritmul cardiac al unui

pacient, luagi-i pulsul, apisAnd u$or cu mAna exact labaza degetului

mare. Numerali betiile timp de 15 secunde 9i inmulgiqi cifra cu 4. Pro-

cedeul vI va indica numirul batailor inimii pe minut.

Ritmul cardiac al persoanelor adulte gi sinitoase este de 50-100

de bitai pe minut. Cel al copiilor 9i al bebelugilor este mai rapid.

Ritmulcardiac al sportivilor cu

ocondiiie fizici extraordinarl

ajunge la 40-50 de betai pe minut - la fiecare betaie, inima lor pom-

peazd mai mult sAnge, ajutAndu-i astfel sl inregistreze performanle

deosebite.

S-ar putea ca, in unele cazvri, si nu gisigi pulsul radial (cel de

la incheietura mAinii). in aceaste situaqie, puteqi si verificagi pul-

sul arterei carotide. Aceasta este localizatl exact sub mandibula.

Ca si stabiliqi pulsul, apisagi ugor in locul indicat - avegi griji se

nu apisagi prea tare pentru a nu bloca fluxul sanguin. La fel ca in

cazul precedent, numiraqi betiile timp de 15 secunde 9i inmulqiqi

apoi cu 4.

Cind verificagi ritmul cardiac, observagi daci acesta este regulat

sau neregulat

Respirafia: Ca sn stabiligi ritmul respiraliei, rugali pacientul sd res-

pire normal, urmirind cum pieptul se ridici 9i se lasi. Numlraqi de

cAte ori'respiri pacientul in 15 secunde Ei inmulqili rezultatul cu 4.

Ritmul normal al respiraliei unui adult este de 1.4-20 de respirapii

pe minut. Copiii 9i bebelugii respiri mult mai repede.

lrorciie etc.).

Temperatura: Stabilirea temperaturii depinde de termometrul pe

r .rre il aveti la indemAni. Daci este electronic, urmaqi instrucqiunile

,lc folosire

in.nzrrl adulqilor gi al copiilor mai mari, termometrul cu mercur

('\te un instrument ideal pentru stabilirea temperaturii. Scuturaqi-l

in.rinte de folosire Pacientul trebuie siJ qini sub limbi timp de 3-4

rrrinute. Dupd folosire, scuturali-l din nou, apoi spilaqi-l in api RECE

(rru fierbinte ) qi uscaqi-l bine

Temperatura normale a corpului uman este intre 36,t-36,6 grade.

I ).rci trece de 37,7 grade, atunci pacientul are febri.

Cind stabiligi semnele vitale ale pacientului sau facepi alte observa1ii

It'grte de condilia sa, notati data ;i ora cAnd l-agi examinat. Nu tre-

I'rrie sI aveti incredere in memoria voastrl. Consemnirile voastre ar

l)utea iuca un rol extrem de important in procesul de vindecare a pa-

, icntuiui Yostru.

$ituafiite de urgen[d

Situaqiile de urgengi pe care vi le voi prezenta pe scurt in cele ce

rrlrneazi nu constituie subiectul acestui capitol. $i totuqi, trebuie si

1r i1i cite ceva despre ele, pentru ci - printr-o actiune corecte - a1i putea

s.rlva viala unei persoane.

in majoritatea cazurilor, pasul cel mai important pe care trebuie

'.rI laceqi este sd chemaji Salvarea gi si cereli ajutor medical. DacI vi

.rlleti intr-o situalieJimiti gi nu putegi suna la Salvare, rugali pe cineva

'.ro faci ldrdintirziere.

Stop respirator:

Simptome: Pacientul nu mai respirl. Pielea capdtdo nuanti palida

'.rugri-albistruie. Pulsul este foarte slab sau inexistent.

230 Qberon,je[[- il$lenheart ( (n'lc.l ucenicu[ui rtrajitor 2j1

Tratament Chemagi Salvarea Daci vi se pare cI victima se sufocl,

aplicaqi manevra Heimlich. Aplicali, de asemenea, manevre de resus,

goc anafilacticSimptome: Pacientul prezintd, semnele unei reaclii alergice -



citare. Scoateji pacientul din starea de qoc

Hemoragie arterialdSimptome: Pacientul este rinit gi pierde foarte

mult slnge. Este palid qi igi pierde cunottinla.

Pulsul este foarte rapid.Tratamenfi Chemagi Salvarea Apisaqi direct

pe rani Daci vI mai insolegte cineva, rugafi

persoana respectivi si apese pe cel mai apro-

piat punct de presiune dintre rani gi iniml.Ridicagi membrul rlnit deasupra nivelului

inimii. Scoateqi pacientul din starea de goc

Pwncte de presiune

Artera brahiald

Artera radial,i Artera popliteald

(din spate le genuncb iului)

Artera femurald

Atac de cord (cunoscut Si swb numele de infarct miocardic)

Simptome: Pacientul se plAnge de dureri in piept, in umirul sau in

bralul stAng. S-ar putea si aibe probleme respiratorii gi sd transpire abun-

dent. Respiralia qi pulsul sunt foarte rapide. Pulsul ar putea fi neregulat.

Tratament: Chemaqi Salvarea Desfacegii hainele care il strAng

Ajutagi-l si se relaxeze, aqezAndu-l intr-o pozigiesemiinclinate. tncercaji

siJ convingeli sd nu vorbeasci. Dactr poate si inghiti, dagi-i o aspirini.

t.rcercagi sd-l scoateqi din starea de goc

rrrincirimi, umfleturi, probleme respiratorii, respiralie grea, buze

rn:lrite, urticarie etc. Ritmul respiraliei gi pulsul s-ar putea sI creascd.

I .r fel gi temperatura.

Tratament: Chemaji Salvarea Dacd pacientul are o trusi sau o

rt'ringd cu adrenalini, folosili-o Daci poate str inghiti, dali-i pe gurl

\O mg de Benadryl. incercaqi srJ lini;ti1i. Dacd are probleme respi-

r.rtorii, aqezalr-lintr-o pozilie semiinclinatd. tncercali si-l scoateli din

\l,lrea de $oc

Atac cerebral (cunoscut ;i sub numele de accident cerebroaascular)

Simptome: Pacientul acuzd migrene gi ameleli puternice, are pro-

l,lcme de vorbire sau locomotorii.

Tratament: Chemapi Salvarea tncercaqi se-l linigtili. DacI are pro-

l, l cme respiratorii, aqezagr-l intr-o p o zigie semiinclinati. tncercali siJscoateli din starea de qoc

Stare de ;ocSimptome: Orice ranl sau situalie de crtzd. poate fi insoqiti de o

\trrre de goc. Pacientul este palid gi transpiri din abundengi, are stiri,lc grea15 9i de legin. Ritmul respiraliei poate fi lent qi sacadat. Pulsul

poate fi rapid 9i abia sesizabil.

Tratament: Chemaji Salvarea tntindeli pacientul pe jos 9i ridicali-i

picioarele (Notd: Persoanele care au probleme respiratorii trebuie a;ezate

intr-o pozipie tnclinatd cu picioarele ridicate.)Aveji grije ca pacientu-

lui si-i fie mereu cald

$impte tdieturi, zgdrieturi Ei rrdndtdi

tn cazrll hemoragiilor puternice, apdsagi rana pAni se opreEte he-

rnoragia DacI vepi ridica membrul rdnit deasupra nivelului inimii,

hemoragia se va opri mai repede. Dupi ce opriqi sAngerarea, spdlagi

u$or rana cu apI gi sipun, apoi dezinfectali-o bine. Aplicali unguente

\:1\\*"-

232 Qber on $eff - llSlenfr eort ('rrrtec ucanicufui lrdjitor 233

antibacteriene 9i inf4uraji rana cu pansamente sterile (tifon lipir culeucoplast sau plasturi)

lrrrlirrlilc de apd. Daci le tolereazd,cregteli cantitatea de apd, adaugAndu-i

l ('l)r ,lt o supi ugoari, apI minerali, ceai indulcit sau suc de mere diluat.



Notd: Termenwl ,,steril" tnseamna ,,f,lra microbi". Avepi grijd sti rcu atin-geli partea sterild a pansamentulwi saw a plastwrelui

ln caz.rl vAnitdilor, punefi gheapn pe zona afectatd.timp de doudzecide minute la fiecare doui ore Dupi doud zile, renungali la tratamen-tul cu gheald 9i aplicagi pansamente fierbinqi timp de doulzeci de mi-nute la fiecare doui-trei ore

Infuziile de coada-goricelului gi gilbenele sunt bune penrm spdlarea

rinilor superficiale. ca sr faceqi o infuzie, fierbe dour cqti de api dulce,

apoi luaii ibricul de pe foc Adeugagi una-dour lingurige de flori uscare

qi zdrobite de coada-goricelului sau gdlbenele (sau doud-patru lingurijede flori proaspete) 9i opirili-le timp de zece minute strecurali infuzia

9i spdlagi rana Aaepi grija sa o lAsapi sd se rdceascd tnainte de a o folosi

Cprobfeme. digesti,oe

Dacd vd dagi seama sau aveli vreo supozigie ci agi mlncat - voi sau

altcineva - ceva otrivitor, sunapi imediat la Salvare.

Pentru simple tulburiri digestive, anttacrztj pebazd, de calciu re-

prezintd un remediu foarte bun.

Infuziile (sau ceaiul) de ghimbir sau menre alind suferingele pro-

vocate de un stomac iritat. Ca si facegi o infuzie, fierbegi doui ceqtide apd dulce, apoi luali ibricul de pe foc. Adiugali 2-3 lingurile de

f.runze uscate Ei zdrobite de menti sau 2-4lingurile de frunze proas-pete; pentru ceaiul de ghimbir, tiiaqi o bucati groasi cam de doi cen-

timetri dintr-o rid;cine proaspitd de ghimbir;i punepi-o in apa fiartd.Opdriqio timp de 5-6 minute. Strecuragi infuziagi oferiqi-i-o pacien-tului Ceaiul poate fi indulcit cu miere, daci doriqi.

Daci pacientul vomiti, nu-i dagi nimic (nici micar apr) pAna cAnd

nu elimini totul Puteqi sd-i oferiqi apoi bucigele de gheaqi sau careva

I'rrr..1i ,,condimenra" dieta cu cereale, fructe gi, tN CEI-E DIN URMA,

l,'1,,rrrnc. Daci pacientul incepe si vomite din nou, reluali regimul.

l),rci are probleme digestive 9i se pllnge de dureri abdominale -,r..,,, i,rre cu febrl - trebuie si chemali imediat medicul pentm a vi asi-

1,,rrr,r t'i nu suferi de apendiciti.

\'suri pro.'locctte de soare. scru de crtte surse. de cdldurd

Arsurile catzate de sursele de cdlduri sunt clasificate ca arsuri de

lir,r,ltrl unu, doi sau trei.

irr crrzul arsurilor de gradul unu, pielea se inrogegte, dar fdri si crape.

l'.r, rcrrtul ar putea avea dureri. in aceastd categorie intri arsurile Pro-lot.ltc de soare.

i,' cazul arsurilor de gradul doi, pielea se inrogegte, apar pustule,

r.r p,rcientul are dureri foarte mari.ln cirzul arsurilor de gradul trei, pielea crapi gi se desprinde adesea de

lr(' ( ,u'ne. Se inrogegte foafte tare sau capiti nuante cenugii. Se pot vedea

1r'..rrturile li oasele. Uneori sunt dureroase, alteori durerea nu se mai simte.

'l'rdtdment:

irr .azrrl arsurilor de gradul unu qi doi, puneli apd rece sau ungefi

;,,rr,1 1fs61"1i cu gel de silicon, apoi infeEurali-o cu un pansament ste-

,,1 i,r arsurile de gradul unu, pielea se poate descoji. Puteqi aplica o

l,,1irrne inodord. Alifia de gilbenele este un remediu eficient (intrebaqi

l.r l,lafar cum o puteti pregiti).i,., cazul arsurilor de gradul doi, aplicapi pansamente sterile pe zona

, rr pustule. Nu le rupegi Jinegi pansamentele pAnn cAnd rinile incep

'..i st' vindece. Dacd pacientul are dureri, ii putegi administra ibupro-

lr'n s;lu paracetamol. Dacd zonele afectate de arsurile de gradul doi',rrrrt rn2i mari decAt o felie de pAine, trebuie sd chemali un doctor.

i,r car.rl arsurilor de gradul trei, acoperiii zonacu bandaje sterile,

',r ,,rte[i pacientul din starea de ;oc gi duceji-l la urgenqi Arsurile de

1i,,r..lul trei reprezinti o URGENTA MEDICALA.

Qberon $eff -c[{"renfr eart ( ril'lcd ucenicu[ui .'rrajitor 235

' Notd: Ideea potriait cdreia este bine sd aplicayi unt pe o arsurd este o po-

Persoanele care suferd de hiperterm re au faga rogie, transpirl abun-

rlt'nt, par slebite qi nesigure pe ele. Se deshidrateazdfoarte repede qi



' oeste de adormit copiii, care face mai mult rdu decit bine.

in c"zul arsurilor provocare de substange chimice, spdlagi cu multiapizona afectati. DacI starea de iritare persistd sau mai existd inci urme

de substanli, cereli sfatul unui doctor. Daci substanta v-a afectat ochii,continuati si vi spilali cu multi api, apoi consultali un docror.

(Hiper qi hipotermia

Termenul ,,termie" se referi la temperaturi. Daci suferiqi de hiper-

termie, avegi temperatur^ corpului prea mare gi vd simtripi tot timpulca qi cum a1i arde. Daci suferigi de hipotermie, temperatura corpuluieste prea micd;i aveli senzalia de frig. Ambele sreri pot avea consecinqe

periculoase dacd nu le tratali.Hipertermia gi hipotermia pot fi prevenite daci purtali haine co-

respunzitoare gi daci incercali se evitali condiqii meteorologice exrreme.

Persoanele care suferi de hipotermie par confuze, vorbesc incet,

pierd simgul^coordonlrii ;i merg cu dificultate. Pot fi nervoase sau

capricioase. In cazuri extreme, i;i pot pierde cunogtintra, intrlnd incomi. Ritmul respiraliei, pulsul gi temperatura por incetini sau scldea.

Aceste persoane sunt predispuse la degerituri, existAnd pericolulca in cazul unor temperaturi foarte scizute sa le inghege degetele de

la mlini ;i picioare, nasul qi urechile. fesuturile degerate capdti nuanle

cenugii, albistrii sau negre.Victimele hipotermiei trebuie duse de urgenti la spital. Dacd este

posibil, transportalile intr-o cameri incdlzitF^. Scoategi-le hainele reci

9i inlocuigi-le cu haine cilduroase, invelindu-le apoi in plturi. Oferili-leceva cald de baut Procesul de incilzire trebuie si fie treptat; daci este

prea r:apid, pacienlii pot suferi un qoc.

Victimele care au suferit degerituri trebuie duse imediat la spital.Zonele degerate trebuie acoperite ugor. Nu avefi voie si le masagi sau

sn le begaqi in apd. Ambele acliuni distrug lesuturile deja afectate.

i1i pot pierde cuno$tinla. Victimele hipertermiei trebuie duse intr-un

lrc ricoros, sd-gi scoati hainele inutile qi si bea api rece. Ventilato-

,rrl se poate dovedi o solulie salutari, ca Ei compresele, tot cu apl rece,

,rPlicate la subral 5i vintre.

O formi gravl de hipertermie este insolaqia, clnd mecanismul de

r.icorire al corpului uman cedeazi qi nu-gi mai poate cobori tempera-

rrrra. Pacientul arde, are pielea uscata gi palide qi leqini. Temperatura

.rltrnge la sau depiqe;te 40 de grade. Poate si aib; probleme respira-

r,rrii gi sd sufere un atac de cord. Insolagia reprezinti o urgente me-

,licali. Pacientului trebuie neapirat si i se scadd febre, Pentru ce, in

r .rz cofltfxf, poate si moari. O persoani care suferi de insolaqie trebuie

,ltrsir de urgenle la spital.

pustu[eSpllaqi 9i uscaqi cu grijd zona afectatl. tncnlzigi in foc vArful unui

.rt' sau briceag pentru a-l steriliza, apoi sparge9i pustula (pielea respec-

rrvi este moarta, a;a ci procedeul nu e dureros). Aplicali un unguent

, u antibiotic gi un pansament steril.

({gxofii5i entorse

() persoani suferi luxalii sau entorse atunci cAnd muqchii, tendoa-,'.'le sau ligamentele se intind sau se rup. Pacientul se plAnge de du-

rt.r-i acute gi nu-gi poate folosi membrul afectat. Luxaliile gi entorsele

1,,rt fi insoqite de umflituri gi v|nitii. (Fiica mea qi-a scrXntit glezna

,,tl.rti, gi piciorul i s-a umflat cAt un pepene.)

Oa si evitali luxapiile gi entorsele, purtaqi pantofi sau ghete so-

lr, k', aveli grij; pe unde mergegi gi folosili un toiag atunci cAnd faceli

,lrrrrneqii. Avegi grijn cum traversagi sau stribategi pantele abrupte

,,r i :tlunecoase

46 Q6eron $e[[- cl{alenheart ( (il'lcq ucenicufui .i'rdjitor 2i7

Pacientul care a suferit o luxajie sau o entorsd nu trebuie si-qi

mai foloseasci membrul rinit. Acordagi-i primul ajutor, aplicAnd'r, ,rpion - scorpion din specia

. l nuroctonus phaiodactylus



urmitoarea metodl:

Relaxare: Nu lesali pacientul si-gi mai foloseasci membrul afectat

Imobilizaqi zona rinitd, daci puteqi

Gheafi: Punegi gheall pe locul respectiv timp de doudzeci de minute

la fiecare doud ore, ca si nu apari vAnitiiCompresie: Bandajagi zona af.ectatefArA s-o intindegi

inillarea membrului afectat: Ridicaqi partea vdtimatd deasupra

nivelului inimii

Pentru alinarea durerilor, administraji-i pacientului ibuprofen. lncazurile grave, va trebui siJ scoategi din starea de qoc. Daci umfllturile

sau durerile sunt acute, iar rana nu pare si se fi ameliorat dupi doulzile, pacientul trebuie sd consulte un dodor ca sd vadi daci nu cumva

a suferit o fracturi.

$(uscdturi de insecte, pdianjeni qi cdpuqe

Trebuie si inviqapi si recunoagteji insectele qi animalele otrlvitoarecare trliesc in zonavoastri. De exemplu, in Oregon, trebuie si mi fe-

resc de inlepiturile qi mugclturile viespilor, scorpionilor, ale gerpi-

lor-cu-clopoqei qi ale plianjenilor precum viduva-neagrl sau alte specii

de plianjeni veninoqi. Obignuiqi-vI sd scuturagi minugile, inciljiminteaqi alte lucruri inainte de a le purta, pentnr a evita contactul cu o in-

secti sau cu un animal veninos. tn timpul drumeliilor, rula1i sacul de

dormit 9i inchideqi fermoarul ca sd impiedicali accesul vreunui musa-

fir nepoftit. CAnd lucragi in aer liber, purtagi minuqi de protecjie

in zonele infestate de gAnqari;i de aite insecte, folosigiinsecticidele

gi spray-urile antifAnfari qi evitaji apele stltitoare, pentru ci acestea

sunt locurile unde el eclozeazd, gi se dezvolte.

Persoanele care sunt alergice la ingepiturile de albine trebuie si aiba

intotdeauna la indemAni antidotul (inclusiv o seringi cu adrenalini),

iar cei care le insolesc trebuie si $ie cum s-o foloseasci.

Aetes Mosquito - 1An1ar

Cipugi-deJemnviespe-aurie

in regiunile unde triiesc diverse specii de cipuge, imbrdcagi-vI din

, .rp pini in picioare, avAnd grija sa nu lisaqi nici o zoni neprote-

1,rr.i - tragegi ciorapii peste pantaloni, indesali cimaga bine etc.

\1,'rificaqi patul gi agternuturile inainte de culcare pentru a descoperi

"',rsafirii nepoftili

l)urerile provocate de muqciturile qi inleplturile de insecte pot fi,rlrrr.rte cu unguente pebazd,de cortizon. Daci vd aflaqi intr-un loc uitat

,1,'lume, mAlul se poate dovedi o solulie salutari;i la fel de potriviti.rr l'i o solulie din apd Ei bicarbonat de sodiu. $i alifiile din plante -irr special cele de gilbenele - sunt eficiente, ca gi compresele cu api

r ('( c sau cu gheali. Sau putegi spdla zona afectatd cu infuzii Ei ceai de

, r,.rtl;r-soricelului qi gnlbenele (urmagi instrucliunile din subcapitolul

,,Sirnple tiieturi, zgirieturi 9i vAnitii").

[)aci vi injeapl o albini, scoate[i acul din piele cu ajutorul unuilrrit't'ag, apoi aplicaqi tratamentul pe care vi l-am descris mai sus

[)aci o persoani este alergici la inqepiturile de albine, adminis-

r,,r1i-i imediat antidotul, aplicaqi-i o compresd cu gheali qi duceli-o

1.,'pitall)cntru a indepdrta o cipu;d, folosiqi o penseti ca s-o extrageii din

1,,, trl in care s-a infipt. Aplicaqi apoi tratamentul specific oricirei alte

', r r r i . Consultaqi un doctor in vederea altor tratamente (In unele regiuni,

, .'1'rrtrele sunt asociate cu diverse boli.)

din specia Aedes

:*r:/,Vdduva-neagrd

238 Q6eron $eff -([{rlenfr eart ( .r't('d ucenicufui .,rrdjitor

p[ante otrd.oitoqre sau iritqnte Unguent antibacterian (de exemplu, Neosporin)

Unguent cu cortizon in propo4ie de lo/o (disponibil in orice



DacI locuili intr-o zoni unde trliesc specii de plante otrivitoare,

precum toxicondendronul sau sumacul1, trebuie sI inviqaqi si le re-

cunoa;teli. Toatl,lumea trebuie sr gtie cum arate urzicile (nu se poate

si nu fi nimerit niciodati intr-o tufe de urzici )

Nu mlncaqi plante sau fructe silbatice' dacd nu gtili ce sunt Nu

mAncaqi niciodati ciuperci in salbeticie, dacl nu sunteti insoligi de unexpeft care sI le cunoasci

Dacd intrali in contact cu o plantl otrivitoare, scoateli-vi imediat

hainele, faceqi un duE cald 9i spnlaqi-vi cu foarte multi api qi sipun

DacI vI apare o erupqie, aplicagi unguente cu cortizon qi comprese

cu apd rece sau trataqi zona clr infuzii de gilbenele, coada-;oricelului

sau hamamelis.

Daci suspectali pe cineva cd ar ftmlncat o planti otrdvitoare, sunali

imediat la Salvare gi urmagi sfaturile medicilor

Cum sd crea(i o trusa de prim ajutor

Trusa de prim ajutor trebuie sr fie destul de mici pentru a o putea

lua pretutindeni cu voi. O trusl de prim ajutor nu-qi poate dovedi

utilitatea dacd o lisagi acasi intr-un dulap.

Ea trebuie sd conlinl mici recipiente - cum ar fi, de exemplu,

cutiulele de filme foto sau cutiugele Altoid - in care puteii pistra me-

dicamentele sau leacurile timlduitoare.

Dupi ce goliqi flacoanele, aveqi grija se le umpleli la loc cAnd

ajungeli acasi. A$a, trusa voastrdvafiintotdeauna pregdtiti si acorde

primul ajutor.

Ce trebuie sd conpind o trusd de prim tiutor:Un sipun invelit intr-o pungl de plastic

MInugi din latex sau din cauciuc

O basmalupl sau un material gen bandanl

1 Specie de arbugti mediteraneeni din famiiia Anacardiaceae (n. tr.)

farmacie)

Plasturi de diverse mirimiTifon

O rola de leucoplast

Moleschin (pentru pustule)

O foarfeciO penseti

Creioane

3-4 pungi de plastic care pot fi sigilate

O cutiujd cu lojiune antisolari

O cutiupd cu unguent antiinsecte

Clhibrituri

Aspirine (disponibile in orice farmacie)

Articole oplionale:

C) cutiuql cu gel pentru sterilizarea mAinilorI)ansamente pentru arsuri cu gel de silicon

Geluri pentru arsurile provocate de soare, spray-uri aneste-

zice/antiseptice (de exemplu, Bactine) etc.

Bandaje qi pansamente

Mascl din silicon pentru respiraqia gurd la gurlUn sistem rabatabil de atele

Folie de supraviequire

Un ac de cusut

l'astile de Benadryl (disponibile in orice farmacie)

I)astile de ibuprofen (Ir4otrin) sau paracetamol (Tylenol) (disponibile in orice farmacie)

Medicamente cu efect antiacid (de exemplu, Tums, disponibil

in orice farmacie)

l)irstile de furificare a apei

I)lante uscate, alifii din plante etc.

$i orice altceva care v-ar putea fi de ajutor.

240 Q6eron $ef [ - tl{r.r'enheart

r. clntroducere



,4(e[iervt QCI:

Sti in(a p[antetor 1,oer dey

Pieffe de temelie

Viatra mea e ca o panoplie:

E un butoi de coriandru ;i de cimbru,

Care-au strdpuns cu lujerele lor doagele din stejar

$i cercurile de rugin,i,

2;nind spre lumind din adincul pdmintului roditor.

Este un aechi rezentor plin de zilele copil,iriei mele

in ,orc sddeam uise imposibile, ce prindeau rddticini

Ca tarhonwl tropical, ce capul refuz,i s,i ;i-l plece

Sub aiforul ndprasnic al iernii,

Revenind apoila oiap,i in

fiecareprimhtard.

Este wn colp de aerdeayd din gr,idin,i,

De unde menta spre soare se-nalPd,

Strecurindu-se printre cdrdmizi ;i pietre de temelie

Pe care stau gravate cuvintele:

,,Dragoste",,,Generozitate",,,Pace" fi ,,Speranpd".

An ine ati venit in lumea plantelor - a gtiingei care stndiazdproprie-

*l-<i tdqile tainice ale plantelor - apanajul celor ingelepf. $tiinqa lor

P+l{ cuprinde toate aspectele legate de artele magice qi de inviqitu-

, ii" rtJ"..hibazatep. -irte.el. ierburilor. lr,"..rt

atelier veli grsi, de

,rscmenea, sfaturi gi lucriri practice legate de gridinirit gi arta culinari.Menirea acestui departament este de a le oferi elevilor sii cunogtinle

',rlidedespre lumea plantelor - de la mituri la metode practice sau de

l,r aplicagii practice la credinqe populare. Pentru ci este o tradiqie cu

r.ldicini adAnci in arta vrijitoriei, gtiinla plantelor le oferl vrijitorilorinstrumente utile atAt in lumea magiei, cAt gi in ceea ce numim realita-

rt'.r de zi cu zi. Subiectele despre care vom vorbi in acest capitol, firiirrsi si ne rezumim la ele, sunt cunoa$terea naturii, metode terapeutice,

rn.Isuri de siguranli, diete alimentare, ecologia qi comuniunea cu natura.

Culoarea asociatr acestui atelier este verdele, reprezentind ele-

rrrt'ntul ptrmAntului. Verdele este culoarea vegetaliei, dar Ei a anei1ir'.idinirirului, fitoterapiei, fertilitllii gi prosperitngii. Sperania, bucu-

r i.r, incAntarea, procesul dezvoltarii gi al schimbarii - toate sunt re-

l)r'('zentate de culoarea verde. Verdele pndurii este asociat cu ideea de

l.'rtilitate, cu trupul uman, cu notiunea de curaj, dar gi cu muzica cla-

'.rr'.i sau cu sunetele selbeticiei. Verdele cenugiu este corelat cu aspec-

rt'k' emojionale - mAhnirea, gXndurile depresive, cu muzica in surdini

\,rrr cu linigtea adAncS. Verdele-pal, precum cel al firului de iarbr care

incoltregte, stimuleazl procesul de vindecare.

z. Ce este qtiin[a p[ante[or}

outor: S(oonwritar 1indi6ol

( )unoagteli, probabil, foarte multe lucruri despre plante. Poate le

l,,lrsigi la gltit sau cAnd faceji ceaiuri. Poate cd, atirnaji prin casl

,r.lnunchiuri de plante uscate sau vI spilali cu sipunuri din planterrzenstn BeRnEn'r

242 Q6eron $e[[-tI{venheart ( (il'lcq ucenicului rrrdjitor 243

sau uleiuri esenliale. Daci aveqi o gridinl, este

bine sr cre$teti plante - fie ci le-ati cultivat

intengionat, fie au risirit singure.

., tu rizvritit impotriva taxelor uriaEe pe care trebuiau si le pla-

rr',rsci pentru minunatul lor ceai englezesc, considerat un etalon



ciCare dintre ele intre in sfera noastri de in-

teres? Cele aromate, folosite de obicei in me-'dicinn sau in arta culinar i, care in termeni

qtiinqifici sunt definite ca plante ale ciror tul-

pini nu produc qesuturi lemnoase gi care in ge-neral se usucl dupi ce ajung la maturitate.

Fitoterapia reprezintl,arta inlelegerii ;i a folosirii plantelor in funclie

de proprietilile lor magice, medicinale etc., iar gtiinqa care se ocupl

cu studiul plantelor se numeste in lumea vrijitoriei Etiinga plantelor.

Ea are o istorie lungn Ei bogati. Oamenii folosesc din vremuri

imemoriale plantele in scopuri medicinale qi culinare. Multe cul-

turi le-au introdus plantele in practicile lor religioase sau spirituale,

in timp ce pentru alte popoare planteie 9i condimentele erau mai

valoroase declt aurul qi nestematele. Dupi ciderea Romei din se-

colul al V-lea, drumul sirii qi al condimentelor a devenit atAt deprelios, incAt oamenii au pornit rdzboaie pentru a-l cuceri. Unuldintre cele mai ,picante" momente din istoria Statelor Unite a fost

cel cunoscut sub numele de ,,Boston Tea Party", clnd colonigtii

.rl ..'ivilizaliei.

Astazi, viata noastri este strAns legatd de cea a plantelor, descope-

r rrr.h-r-le la tot pasul: in mXncare, siropuri, biuturi, vopseluri, qesdturi,

l',rrlumuri, articole decorative, paste de dinti, in lumnniri sau in gridini

,'rr'. Industria plantelor medicinale a cunoscut Ei ea o dezvoltare ex-

tr.r.rdinarl in ultimii ani, datoriti interesului din ce in ce mai mare

I)('nIru medicina alternativi.

Itlantele au jucat intotdeauna un rol extrem de important in lumea

,n.rgiei - fie in descAntece, vriji, acte magice, ritualuri timiduitoare,

1',rlir.rni magice, fie in qJte scopuri. Culorile, uleiurile gi aromele plan-

tt lor pot si influenleze extraordinar de mult starea sufleteasci, atitu-

,lint'.r;i intengiile noastre - aspecte vitale de care depind acqiunile

rrr.rgice ale unui vrljitor.

Oum sd cwlegem si sd folosim plantele - no{iuni de bazdSubstanqele chimice - 9i proprietilile terapeutice - ale plantelor

,rr,'.licinale pot fi influenlate de momentul 9i de metodele de cules.

lrr lrrnclie de specia plantelor, putem culege florile, frunzele, tulpi-

rrrlt,, ridicinile, bulbii, coaja, seminqele gi/sau seva.

I.rta clteva noqiuni fundamentale legate de culesul plantelor:

Plantele inflorite trebuie culese dimineala, intr-o zi senini.

Ridacinile gi coaja unora dintre ele trebuie culese doar in anu-

mite anotimpuri.

Dupi ce sunt culese, plantele trebuie folosite imediat sau us-

cate rapid, intr-un loc ferit de razele soarelui sau de o luminiputernici.

Dupd ce se usuci, trebuie pistrate intr-un loc intunecat, in re-

cipiente din sticli sau din ceramici, pe care si le scrieqi numele

qi data cAnd le-agi cules.

Majoritatea plantelor uscate iqi pistreazl proprietilile timp de

12-18 luni.

*#*

I.

t.

t.

( ril l(d ucenicufui r'rdjitor 245

3. @[osaru[ qtiin[ei p[ante[or

qutor:

t rebuie menlionat pe etichetele flacoanelor). Ele sunt benefice pen-

t ru durerile de mugchi gi incheieturi.

I lnguent: Plantele se amesteci bine cu grisimi, ceard (ptarafrnl, ceard



Koonwritcr lindigoy

Pentru cd veqi incepe si lucrali cu plantele, va trebui sd invIlaliun vocabular nou. Iatd cAtiva dintre cei mai cunoscuqi termeni:

Bezoar: Antidotul unor otrivuri periculoase.Amuleti: IJna sau mai multe plante (uneori in componenga altor

substanle) plasate intr-un mic recipient sau siculeq. Proprietllile

plantelor gi voinla beneficiarului sunt cele care ii conferi putere

amuletei.

Compresi: Se inmoaie un tampon intr-o infuzie fierbinte sau caldl

qi se aplici pe zona care trebuie tratatd.

Cremi: Plantele se amesteci in apl, grlsimi gilsau uleiuri pentru a

forma o compozilie cremoasi.

Decoct: Plantele proaspete sau uscate se fierb in api la foc mic sau

mediu timp de o ori.IJscarea plantelor: Proces prin care se indeplrteazd, apa din plante

pentru a putea fi pistrate perioade lungi de timp. Daci apa nu se

eliminl complet, ele vor mucegii Ei iqi vor pierde proprietilile cu-

rative (devenind chiar periculoase).

Elixir: Infuzie care vindeci bolile, mentine sinitatea sau induce lon-

gevitatea.

Infuzie: Infizia seamini cu ceaiul, dar este mai tare (se folosesc mai

multe plante, care sunt opdrite in api mai mult timp). IJneori se

adaugi 9i alte substange, precum indulcitorii.

Infuzie cu uleiuri: Plantele se fierb la foc mic in ulei vegetal o anu-

mitd perioadi de timp. Se strecoari apoi uleiul qi se pistreazi intr-un

1o. ,i.oros gi intunecat. tn infuziile reci, plantele tre-

buie si stea in ulei un timp indelungat, uneori chiar

NUMAI PENTRU UZ EXTERN (acest lucru

r)roartea. Unele articole medicinale pot deveni,rtrivitoare, dacl sunt luate in doze necores-

ptrnzitoare sau folosite incorect. Simbolul

strbstantelor otrivitoare il constituie doui,,lse incrucigate sub un cap de mort.

I'r.rl'uri: Plantele uscate sunt procesate intr-unHrrixer sau pisate intr-un mojar, cu un pistil, plnd se transformi

intr-un praf fin. Praful se toarni apoi in capsule goale din plastic.

l'oliune: Orice fierturd (infuzie, decoct) cu rol curativ.

t .rt:rplasmi: Plantele - intregi, tiiate sau zdrobite - se oplresc pulin

irr api ca si se inmoaie. Apoi se aplicd pe zon care trebuie tra-r,rti, infi;urate intr-un pansament.

|orrradi: Vezi definigia,,unguentului".solrrtii pentru spilarea pielii: Infuzii pentru spllarea gi dezinfecta-

lcrr rinilor, erupliilor etc.

\ir'<rp: Se adaugi miere sau zaher nerafinat intr-o infuzie sau decoct

,lin plante. Siropurile sunt adesea folosite in prepararea medica-

nlr'ntelor de tuse sau pentru a conferi anumite arome medicamen-

rt'lor pentru copii.( e:ri: Ceaiul se prepari prin opirirea plantelor uscate sau proaspete

intr-o anumiti cantitate de api fiarti timp de cAteva minute.I'r oprietifi terapeutice: Calitatea a ceva de a deline proprietiji tera-

l,cutice: fie trateazd o boalA, fie contribuie la pdstrarea sinitiqii.l irrcturi: Plantele (proaspete sau uscate) se macereazi in alcool sau

intr-un amestec de alcool cu api. Tincturile se administreazdindoze

Iortrte mici.t , r og cald: lJn amestec tradilional in care o infuzie fierbinte din plante

.,c clizoivi intr-o cantitate de alcool. Se mai adaugl suc de limAie

si nriere.

,le albine) gi/sau uleiuri pentru crearea unei compozilii uleioase.

I lixir pentru dragoste: ,,Po1iune de iubire".

I'l.rsture: Vezi definiqia,,cataplasmei".()travi: Orice substangi toxici ce poate si provoace boli sau chiar

gi doul-trei slptimXni, fare sa fie fierte. OAlifie: Se folosegte aceeagi metodl de preparare ca 4 1\

pentru tincturi, avAnd insd la baza alcoolul pen- F? lfltru frecqii. in consecinli, TREBUIE FOLOSITE a: g

246 Qberon $eff - cful enhe arl ( ,r'tcrr uccllicu[ui lrnjitor 247

Tonic: Infuzie care vindeci bolile, menline sinltatea sau promoveazl

longevitatea. Este adesea asociat cu anotimpurile, cum ar fi, de

exemplu, ,,tonicul de primdvari".

1. Vd aflapi la tncepwt de drwm tn cariera de ardjitori.De aceet, trebwie sd folosipi numai plantele pe care le

cwnodrte{i foarte bine, wrmdnd sfatwrile wnui mentor



4. Cum sd folosifi p[ante[e

fara sd rrd peric[ito.[i sdndtatea

qutor: ?(oonwriter lindi6oy

IMPORTANT CITITI NEAPARAT ACEST SUBCAPITOL

ivemrr, DE A vA IINTTNUA cALAToRIAt

Nimeni nu trebuie sn inghitn sau sI recomande altcuiva o planttrmedicinale flr; g studieze mai intAi efectele ei secundare (vezi biblio-

grafia cu lucririle care explicd efectele secundare ). Daci aveli probleme

de sinitate, trebuie sd consultali un medic..

In vrljitorie, fitoterapia reprezintd o qtiingi, o artd qi o practiclmagicl. Este o qtiinll pentru ci folosegte substange care congin ele-

mente chimice active, ce dau nagtere unor anumite reaclii. $tiinja fo-

losirii plantelor implicl precizie gi o atenjie deosebita pentru detalii.

Este gi o arti deoarece un fitoterapeut priceput igi pune la contribuqie

toate simjurile pentru a estima cAt mai bine condigia pacientului gi

pentru a stabili cel mai potrivit tratament.

Fitoterapia este extrem de importanti in practicile magice.

Metodele ei presupun un studiu riguros. Dacd,vdhotIrAli sI urmalio carierd in domeniu, trebuie si studiaqi gi si practicali ani intregi

inainte de a deveni expe4i.

Multe plante au numai efecte curative, in timp ce altele pot avea

qi efecte secundare. Unele pot fi chiar ucigltoare. $i atunci, trebuie

folosite cu multi inqelepciune gi prudenqd. Ca ucenici vrijitori, este

important si invilaqi cum sI folosili plantele in mod corespunzitor.

Iatr cAteva reguli fundamentale gi explicaliile pentru ele:

n sAn ale wnwi profesionist tn domeniu.In timp ce invilaqi cum si folosigi plantele, notali-vi observagiile

irr jurnalul magic, descriind, de exemplu, experimentele pe care le-aqi

l;icut qi metodele pe care le-agi folosit. VI veli concepe astfel un dosar

,rl plantelor pe care le cunoagteli gi pe care le puteli folosi fere reami.

2. Notali toate lucrwrile pe care le tnadpapi

De fiecare dati cAnd folosili sau studiagi o plantd noud, luagi notife| )cdicaqi fiecirei plante in parte o paginl separat[ din jurnalul vostrurrr,rgic Scriegi tot ce gtigi sau descoperigi despre planta respectivd

| )csena[i planta, daci puteli Descrieqi apoi experimentele pe care le-a1i

Licrrt In acest fel, vegi inlelege mai multe lucruri despre ierburi gi pro-plietilile lor curative.

3. Doar pentru cd o plantd are calitdti medicinale, nufnseamnd cd are numai proprietdli cwratiae.

Mul1i oameni cred ci plantele medicinale au numai calitagi. $i igi

rnregineazi ci, de vreme ce sunt naturale, nu au efecte secundare.

Greqit

(lhiar gi plantele medicinale pot fi nocive. De exemplu, dege-

1,'lrrl-rogu - care are nigte flori minunate - ne oferi substanta cunos-

, rrti sub numele de digitalinn. Medicii folosesc digitalina penrru atrata

l,r,rblemele cardiace... dar, luati in cantitigi necorespunzdtoare, digi-

t.rlina se poate transforma intr-o otravdextrem

depericuloasl.( la si nu vi periclitali sinitarea, trebuie sd tratali plantele cu multi

I'rrrtlenfd. Este bine si aveli intotdeauna la indemAni numirul de

l,r S.rlvare.

-1. Stwdiapi plantele inainte de a le folosiManwalul de inipiere in or,ijitorie vI oferd informagii fundamentale

r h'spre plante. Putegi sd studiagi ci4ile de specialitate, dar gi paginile de

rrr('r'net, carevd, oferi informajii detaliate gi fotografii despre plantele

24948 Qb er on $e[[ - clpr a nh e arl ( ,r,t('d ucenicufui lrdjitor

medicinale gi proprietilile lor curative. Consultagi bibliografia de la

sfArsitul ciniiproduselor naturiste care provin de la companii de renume specificl

intotdeauna elementele sau substanlele folosite.



5. inainte de a foiosi o pldntd, at:efi grijd s-o id.entificapilTrebuie sd fipi absolut siguri cI Etili despre ce planti este vorba

atunci cAnd vi propuneli si o folosili.

Cel mai sigur este s-o cumplrali de la magazine de specialitate,

cum sunt plafarele. Puteli cumpira plan^te proaspete, neprocesate sautablete, capsule ori ceaiuri din plante. Inainte de a cumpira produ-

sele naturiste, verificali denumirea qtiinlificl a plantei, componen-

tele folosite, data fabriclrii qi a expiririi, numele gi adresa firmei

producltoare.

O altl modalitate este si cultivali voi ingivi planta respectivl, fo-

losind seminjele sau risadurile de la un magazin de specialitate.

CAnd studiagi plantele, nu vi grlbili gi cercetajiJe pe rAnd, cu foarte

multe atenlie, ca si inviqali cAt mai multe lucruri despre ele

E bine si cunoaqteli gi sn folosili denu-

mirea in latinl a plantelor. A9a vegi fi si-guri cI vorbiji exact despre aceeagi plantldespre care v-a vorbit gi profesorul vostru.

Daci spuneli ,,mentl", vd referiji la toate

spegiile de menti. Dactr spunegi inslMmthaaruensls, expe4ii in domeniu

vor $ti ci vI referili la o anumittr

specie de menti utilizatd,in me-

dicina chinezeasci.

7. Nu aitapi cd plantele pot sd interacpioneze unele cu

celelalte, dar gi cu medicamentele alopate.

Daci folosiqi remedii naturiste in combinalie cu medicamente alo-

p.rte, puteli avea probleme de slntrtate. Unele produse naturiste conlin

irrgrediente active, care pot avea efecte secundare. De exemplu, pal-rrrierul pitic din specia Serenoa repens conline o substanll chimicn

.rscminitoare cu estrogenul, in timp ce Ginkgo biloba poate sl impie-

.lice coagularea sAngelui.

Dacr luali medicamente, trebuie sd discutaqi cu doctorul vostru

interacliunile pe care acestea s-ar putea str le aibd cu remediile natu-

lisre. $i chiar dacl el vl asigurtr cI puteli lua medicamentele alopate

irrrpreuni cu cele naturiste, ave\i grije cum le combinali, pentru ci e

1r.rsibil si interaclioneze

8. Fipi pregdtipiirrainte de a incepe experimentele naturiste, pregitili-vl toate in-

gn'clientele. Verificali inctr o datl toate informagiile gi citili cu atenlie

rrrstrucliunile Avef grije sa ve luali toate misurile de siguranll Jineiil,r irrdemlni o hArtie;i un creion pentru anota fiecare detaliu al

lxpcrimentului

9. Dacd pregdtipi un remediu naturist, urmali instrucpiunile

cu strictele

Olnd lucrali cu plantele, trebuie si ridicali prudenia la rang de lege.

{ ilrirrr Ei cele considerate sigure pot deveni toxice, daci sunt folositerr('( orespunzltor. Urmali instrucliunile cu stricrete' resPectlnd can-

rrrtlile gi dozajul recomandate

10. Administrdli cu prudenpd remediile naturiste femeilor gra'

aide sau care aldpteazd, copiilor sub 6 ani Si bebelugilor

lrctugii 9i bebelugii nu pot str elimine substanlele chimice nocive

pr('zcnte in plante gi in remediile naturiste. Orice substanltr chimicd

, r' plttrunde in corpul lor poate provoca tulburiri grave. Cafeina este

Mama Naturd este Regina Pkntelor,

care ne ddruieste binecuaintarea

pkntelor magice pi medicinale.

Daen realizat de lesw'Wolf Hardin.

5. inainte de a folosi unremediu naturist, oeri-

ficapi-i componentele

Remediile naturiste ar putea

avea in componenta lor qi alte

medicamente sau substantre. Nufolosiqi niciodati leacuri naturiste

fare sa cunoageti elementele

din componenga lor Etichetele

250 Q6cron $cf t - <I{r'anhzart ( rrt('d uc€,iicufui lriijitor

un exemplu revelator in acest sens. Cafeina dintr-o ceagci de cafea se

elimind din corpul unui adult intr-un interval de cinci ore, in timp

ce aceeagi cantitate de cafeind se eliminl din corpul unui nou-nlscut

I)aci ele intervin, incetaqi imediat tratamentul in cazul in care per-

,,ist.i, trebuie si consultali un medic.



dupi optzeci de ore.

Cu toate acestea, existd foarte multe plante benefice pentru copii

qi bebeluqi. lJnui nou-niscut i se poate administra un leac naturist prin

intermediul laptelui pe care il suge de la mama lui. Mugegelul este un

remediu clasic pentru bebelugii cdrora le cresc dinqii, iar floarea desoc le scade febra. Multe plante pot fi, de asemenea, preparate cu aju-

torul glicerinei vegetale qi administrate copiilor.

Pentru cd nu s-au efectuat studii qtiinlifice asupra multor plante,

elevii trebuie sd studieze cu asiduitate efectele secundare asociate cu

cea pe care intenlioneazd, s-o foloseasci sau s-o recomande unei alte

persoane. Cartea Herb Contraindications & Drug Interactions (Plante

;i contradicpiile lor & Interacpiwni ale swbstanpelor), scrisd de Francis

Brinker, reprezintd, un punct de referingi in studiul efectelor secun-

dare ale plantelor.

Persoanele in vArsti de peste 65 de ani qi cele care se confruntd cugrave probleme de sinitate (in special probleme hepatice gi renale)

trebuie si foloseascl remediile naturiste cu multd prudenqd.

Nu administrati qi nici nu recomandali leacuri naturiste tinerilorsub 18 ani f.6,rd, permisiunea pirinqilor lor

11. Acordapi timp remediilor natwriste ca sd-;i facd efectul

Leacurile naturiste igi fac efectul in timp, aga ci lisagi-le si lucreze

in tihni inainte de a schimba doza)ul sau de a intrerupe tratamentul.

Ceregi sfatul instructorului sau mentorului vostru in acest domeniu.

Ca in orice alt tratament, qi remediile naturiste iqi fac mai repedeefectul daci sunt stimulate de factori externi benefici: un somn sinitos,

exercilii fizice gi o dieti corespunzitoare.

12. Dacd interrsin efecte adaerse, incetali imediat tratamentul

Efectele adverse reprezinti efectele nea$teptate gi nedorite provo-

cate de remediile naturiste administrate. Efectele adverse (denumite

gi efecte secundare) includ stiri de greai',d, vomd, erupfii, diaree, stiride agitagie etc.

13. Eticbetapi plantele ;i nw le lineli la tndemina copiilor

Aveti grija si etichetali plantele, specificlnd denumirea 9i data cAnd

,rrr l'ost culese. Aga veji reuEi sI le identificali mult mai ugor, amin-

tirrtlu-vi in acelagi timp data clnd planta expirl.

l.a fel ca orice alt medicament, plantele trebuie pistrate in locuri

l,'riter, unde copiii nu pot ajunge. Pdstraqi-le in locuri intunecate, in

,,'se din sticld bine sigilate Daci sunt expuse la lumini sau la cdlduri,

I'1.,'rtele iEi pot pierde proprietigile curative.

14. Nw tnghipipi niciodatd wleiwrile esengiale

t Jleiurile esenliale se folosesc doar pentru uz extern sub formd de

l,'1irrni, creme gi flacoane destinate inhalaliei. Pot fi periculoase daci

',rrrrt inghigite Ei nu trebuie niciodati folosite in remediile naturiste

, ,u (' urmeazi a fi ingerate. Nu le qineli la indemlna copiilor

15. Cdnd nw;tipi cen6t, OPRITI-VA;i cerepi p(irerea

wnwi expert

, l ccasta s-dr putea sd fie cea mai importantd reguld. Cind nw ,tipi ,ro)i,I

ltttneti capdt dctivitdlii aoastre ;i incercapi s,i aflapi rdspwnsul doriti

( t,r trtai usoard modalitate este sd cereli pdrerea unei voci aaizale. :

i

l)o;rte Ci nu vi place sd puneqi intrebiri. Poate ci vi sperie ideea

r .i il u curo?gteli toate rispunsurile. Dar vrljitorii rImAn intotdeauna

rrr',t. ciutitori. Niciun vrijitor nu degine toate rispunsurile gi chiar

',r ,,'i rnai mari vrijitori pun intrebiri.

I'r rncipiile gtiinlei plantelor gi ale fitoterapiei impun in primul rAnd

lrr,rrt'.r tuturor misurilor de sigurangl. CAnd indoielile vi macini,

l'l r111111 tNtREeRrut

25i52 Qberon $e[t - cl?gtt enhear t r 'n tr'(t uccnicu[ui lrdjitor

5. Cum sd cu[tirr ali o grddind

de ptante medicinate

Itozmarinul - aveqi grije ce soiuri alegeli Unele rufe sunr

pitice, in timp ce altele cresc foarre inalte. O tufe mai mare

poate sd fixeze marginea unei buclli mici de pimAnt. Tul-



autor: $(oonrryriter 1 indi6o;

DacI puteli, nu sldigi plantele in straturi, ci clt mai comPact cu

putinld, pentm ci vor ocupa astfel tot spaqiul oferit'Alegegi un loc care se bucuri de soare cel puiin rase-oPt ore pe zi,

Cu cAt mai mult, cu atlt mai bine.

Pregitili ptrmAntul inainte de a sidi plantele Apoi preslrali

ingriqdmAnt natural.

incercaqi sd folosipi numai substanle organice. Pesticidele 9i ierbi-

cidele alungd viermii, gindacii, albinele 9i piianjenii care v-ar ajuta sI

menlineli slnitatea ecosistemului gi a gridinii voastre.

Iattr citeva sfaturi referitoare la plantele Pe care le puteli cul-

tiva, pentru ctr sunt frumoase, ugor de crescut gi au intrebuinltrri

multiple:

lavanda - existtr nenumlrate specii de lavandl, care au diverse

mlrimi. Tufele de lavandi reprezintd un Punct de

atraclie pentru privitori, dar Ei pentru albine. , [X]

Menta este o plantd care - prin rizomii ei -se poate inmulf necontrolat. Pentru arezolva

aceastd problemd, unii oameni o planteazFt

intr-rln ghiveci, pe care il ingroapr apoi in pimAnt.

Dar o puteqi hsa sI creasci in voie, smulgAnd apoi plantele

nedorite.Salvia - speciile de salvie care au flori divers colorate conferl

frumusele grddinii voastre.

CimbrulOregano - albinele adord aceasti plantd.

Gilbenelele - sau"filimica" -

^tragalbinele qi au nu-

meroase intrebuingiri medicinale. Petalele acestei

plante pot fi folosite in salate.

Arpagicul

pinele speciilor mai mari pot fi folosite pe posr de frigirui.l(oinilaMuqefelul

Daci aveqi loc, puteli, de asemenea, sd cultivatri pitrunjel, hasma-ltrchi, usturoi gi mdcrig silbatic din specia Rumex sanguineus. Toate.,unt comestibile qi au proprietili medicinale. Micriqul sdlbatic, cu

I runzele sale dotate cu nervuri roqii, conferd grndinii voastre un as-

1't'ct deosebit.

Toate aceste plante (cu exceplia mugepelului) sunt fie perene, asr-

ltl incit - odati ce le-aji plantat - veli putea si vi bucurdji de ele inliccare an.

Pentru inceput, poate ci ar fi bine sI plantali risaduri, nu se-

rrrinte. Dar, indiferenr ce veji planta (risaduri sau seminje), trebuie

',r ltigi ci majoritatea plantelor sunr ugor de cultivat dacd urmagi

rrr strucliunile.

Udaqi-le la cAteva zile pentru ca pimlntul si fie mereu reavdn. Dactr

r'.'1i acoperi plmAntul din jur cu un srrat protector din ace de pin sau

,,',rjii de copac, le veli ajuta si rejinl apa.

Plantele se vor dezvolta Ei mai bine daci le vetri curdja frunzele sau

r.rnrurile uscate.

6. O 7rddind in ghi,oece

outor: Koonwriter lindi6o;

Nu avegi nevoie de o gridintr ca sd cultivagi plante. Multe dintrer lt' pot la fel de bine si creasci in ghivece. Iati cum puteti crea orrrrrrigrddini in ghivece, pe care le putetri areza pe verande, pe bal-

' {}n, pe scara de incendiu sau intr-un loc insorit din curtea casei.

Q6eron $ef[-Qlcnfraart { o'lc.l uccnicufui .trriiitor 255

MATERIALE:Un ghiveci mare, cu dimensiunea de gaizeci de centimetri (ave1i

grijd, ca fundul lui sa aibn cel pulin doui giuri )

Daci plantagi seminqe, citiqi cu atenfie informagiile de pe pliculege

r,r si aflafi cAt de inalte vor cregte plantele. Urmali instrucgiunile re-

It'ritoare la adAncimea optimd de plantare. Trebuie si 1ine1i seama de



Pietre de rAu (mai mari declt gdurile din fundul ghiveciului) sau

buclti dintr-un ghiveci spart

PdmAnt de flori de cea mai buni calitate (vi sfituiesc s; nu folosigi

pimlnt obi;nuit, ci sd cumplraqi de la magazinele de specialitate)

IngrisimAnt granulat pentru floriO lopegicd

Risaduri (plante tinere, crescute in seri sau risadnill) ori seminqe

IatI cAteva exemple pentru ce le-agi putea folosi:

o O gridinr cu plante folosite la gitit: salvie, cimbru, rozmatin,

mentI, oregano, panselule sau violete. O gridini cu plante pentru ceaiuri: menti (doud-trei specii),

mugegel, roinili, salvie din specia Sahsia elegans, isop 9i qtevia-dulce,

plantr din specia Stevia rebaudiana

o O grldind cu plante medicinale: mentl din specia Mentba pipe-rita, muEegel, gdlbenele, salvie qi usturoi

lnainte de a incepe sa le plantaqi, alegegi un loc potrivit Plantele men-

qionate mai sus au nevoie de soare cel pulin $ase-opt ore Pe zi.Dacd'vre1i

si cultivaqi plante pentru gitit, ar fi bine sd a1eza+ighiveciul cit mai aproape

de bucitirie pentm a le putea folosi atunci cAnd faceqi mAncare.

Agezali ghiveciul gol in locul dorit Punegi apoi pietrele de rAu sau

cioburile ghiveciului spart deasupra giurilor de pe fundul vasului unde

veli sldi plantele Umpleqi-l cu pimlnt de flori CAnd acesta este Pe

jumdtate plin, udali-l treptat pentnr a tasa pimAntul Preslraqi cAteva

linguri de ingrigimlnt granulat pentru flori 9i, in final, umplegi ghi-

veciul cu pimAnt, presirlnd alte clteva linguri de ingrIgImXnt.

Dacd optagi pentru risaduri, incercali si le plantagi in ghiveci, ast-

fel incAt si obgineqi un aranjament floral cAt mai frumos cu putinfe.

Verificali informaliile referitoare la plantele respective ca si vedeqi cAt

de inalte vor cre$te cAnd vor ajunge la maturitate.

Plantagi risadurile folosind lopelica. Acoperiqi-le rrdicina cu mult

plmlnt pentru a evitaformarea golurilor de aer din jurul 1or. Udali-le

apoi din abundenqi

l.rptul ci - intr-un ghiveci - puteli planta seminlele mult mai apro-

1ri.rr.e unele de celelalte decAt pe obrazde. Udaqi-le din abundenqi, avAnd

irrsri griji ca jetul de api si nu le scoate din pdmAnt

lndiferent daci sldiqi risaduri sau seminge, linegi un jurnal de

lir,idinirit in care si notaqi datalacare le-aqi planrat, desenlnd in acelagirirnp $i o schila a minigrddinii voastre pentru a nu uira numele 9i locul

1'l.rntelor sidite.

Acum a$teptali ca plantele si rlsarl gi sd creasci - un exerciqiu ideal

l)('ntru cultivarea rebdlrii, o treseture extrem de importanti pentru,rrr ucenic vrijitor.

Daci ali plantat risaduri, vor incepe sl creasci peste o slptdmAnd sau

,l,rtri. Odati ce au inceput si se dezvolte,le putegi mpe pentru a le folosi

irr diverse scopuri. Nu trebuie si vi facegi griji: plantele nu vor avea de su-

l,'r'it. De fapt, cu cAt le veji rupe mai muh, cu arAr se vor indesi mai tare.

Daci aqi sidit seminle, atunci plantele vor incepe si creasci in de-, rrrs de qapte-zece zile. Urmagi instrucliunile de pe plicuri referitoare la

'rr.,clulin care trebuie si le rdrili qi sn le ingrijiqi Dupi doui luni, le puteli

l,'losi

in diverse scopuri.

Udagi-le indeajuns pentru ca pimAntul sd fie mereu reavdn

Pentru a cultiva qi usca plantele, urmati instrucjiunile pe care vi le-am

,,lt'rit la pagrna 73. Aveli grije sa le pistraqi intr-un loc inrunecat in bor-r .rne din sticle bine sigilate

RETETE CULINARE: CAnd faceqi oui jumiri, adeugapi cimbru

ir pitrunjel. Salvia gi rozmarinul dau un gust minunat preparatelor,lrrr carne, in timp ce oregano este un ingredient des folosit in bucdtdria

rt.rliand. Petalele de panseluje gi violete sunt delicioase in salare, con-

l,'r'irrdu-le, de asemenea, un aspect atrdgFrtor. DacI vregi un meniu cu

t, rt trl deosebit, preparagi un amesrec de plante proaspere. Taiali cAteva

l,'lii de pAine franpuzeascd,. Ungegi-le cu unr gi presiragi apoi deasupra

.uncstecul din plante. Adnugaqi piper negru gi caEcaval ras. Puneli-le

tx' llritar (tineri vrijitori, rugati-ve pdrinjii sd vI ajute ) pAnd cAnd toate

,"gredientele se topesc gi incep sI sfArAie pe foc

256 Q6eron $a[f - (f{alenhaarl ( (r'lcq ucenicufui lrdjitor 257

RETETE DE CEAI: Operili timp de 5-10 minute 1-2 lingurile

de plante uscate sau2-3 lingurile de plante proaspete intr-o ceaqcl cu

apd,fiarcdl Strecurali ceaiul qi turnat;l intr-o cegcuqa cdda. Apoi, puteli

Florile pot fi mAncate crude: preslrali flori proaspete

l)c un tort aniversar sru pureti si le fierbegi in zahdr gi siIc folosili maitirzit.In acest caz, trebuie se le cletili cu



si-l beqi. Daci vretri un ceai rece, opiriqi plantele gi strecurali ceaiul,

pe urmi hsagi-l si se rrceasci in frigider. incercaqi sI amestecali di-

lr.rs" pl"rrt. ca si savurali arome qi gusturi diferite. indulciii ceaiul

cu frunze de $tevie-dulce.

RETETE NATURISTE: Operili cAteva petale de galbenele intr-un

sfert de ceagci de ulei vegetal sau de migdale pentm a crea o creml

de piele. Ceaiul de mentl alini problemele digestive, pe cAnd ceaiul

de muqegel induce o stare de calm qi somnolenli, ajutAndu-i pe oa-

meni si doarml. Amestecul de mqegel ;i mentd este delicios. Infu-

ziile cu salvie sunt un remediu ideal pentru riceli sau dureri de glt -nu begi insi mai mult de o ceagci de trei-patru ori pe zi Usturoiul

are multe intrebuinpiri medicinale: pentru durerile de gAt, punegi intr-o

tigaie cu ulei de mdsline cnqiva cilei de usturoi, fere sa-i curilaqi de

coaj5, 9i prljiqi-i in cuptor la o temperaturi de t76 de grade plni cAndcileii capiti o culoare maronie gi devin foafte moi. Lasapi-i si se

rlceascl, apoi puteli sl le curilagi coaja gi si-i mlncali

T. Cum sd fofosi\i p[antete. comestibite

in funclie de o"notimp

sutor. (Etlen (E.rert(Hopman

1,rerd,e1

primdrrarq - "tiotetete;i pdpddia

Primlvara este anotimpul violetelor. Clutali pXlcurile de violete

albe qi purpurii care cresc in gridini qi pe pajiEti. Puteqi si gItili frun-

zelelafel cum gitili spanacul sau in salate. Frunzele violetelor conlin

foarte mult fier qi vitaminele A si C.

,rprl rece gi sI le treceli prin albuguri de oui, folosind o

pcnseti. Aqezajile apoi pe un qervejel curat qi pre^siraji

T.rhiir pesre ele, laslndu-le acolo pAni se usucd impa-. hctali-le dupi aceea cu griji intr-o foaie de staniol

Pep;dia este, de asemenea, o plantl comestibile. Puteli folosi frun-zele de pepidie in salate sau le puteli fierbe pe posr de zar-

zayat. Frunzele sunt bogate in vitamina A, iar florilegalbene conlin calciu, benefic penrru inimi. Addugali

petalele florilor la salate, avAnd griji se indepdrrali se-

palele verzi gi amlrui. Tulpina nu se minAncd.

CXnd adunaqi plantele 9i florile din grldina voasrrl,incercali si le culegeli pe cele care se aflelao distangd

de cel pujin 300 de metri de strade penrm a le evita

astfel pe cele poluate. Inmuiaqi planrele, timp de 20 de

minute, in api, turnAnd tn prealabil cAreva linguriqe de()(('t sau sare, pentm a indepirta insectele gi parazigri.

teleuri din petale de aiolete sda pdpddieUmpleli un borcan fie cu flori de pipldie (indepertAnd sepalele gi

rrrlpinile), fie cu violete albastre.'furnagi apl clocotiti peste ele pAni se umple borcanul gi lasaqi-le

,rl.l Peste noaPte.

Strecuragi apoi florile gi pdstrali lichidul. La doui ceqti de lichid,,r.hugapi sucul de la o lamAie stoarsd gi un pliculej de gelatini pudri.

'l'rrrnagi lichidul intr-un ibric, care si nu fie din aluminiu, gi punegi-l lalicr-t. Adiugali o buctrjicd de unt (ca sI impiedicali formarea spumei)

1i patru ce$cule de zahdr, apoi puneli-l din nou la fierr. Lasali-l si fiarbirrrr minut, pe urmi turnali lichidul in borcane curare qi sigilali-le

RETETE CULINARE CU PLANTE SALBATICECOMESTIBILEI>rimdvara este anotimpul cAnd putem sI clutim plante silbatice

,,rnrestibile. IatI cAteva relete culinare cu plante silbatice:

258 Qb er on $e[[ - rfur a nh e arl ( (rlea ucenicu(ui 1'fajitor 259

Cldtite cu urziciAdunali :urzici tinere, folosind mlnugi din cauciuc Pentm a evita

usturimile. (Dacd veli clati frunzele cu apl rece, veli indeplrta

dar cele roqii sunt mult mai spectaculoase.) Aqezali cupa de

lalea pe un strat de leptuci gi umpleqi-o cu salati de ton sau

de oul Putegi, de asemenea, sI rupegi petalele de lalele gi sI



acidul care provoaci ingepiturile.)

Taiagi 9i fierbeli la foc mic frunzele de urzici pAni se

inmoaie. Amestecaii-le cu piure de cartofi. Adiugaqi sare

9i piper dupl gust.

Modelali-le apoi sub formi de ,,cletite", dali-le prin flindqi prijigi-le in ulei de mlsline, timp de 5-10 minute pe fiecare

parte, pAnd capiti o culoare aurie. Se servesc cu smAntAnl'

Brio;e cu troscot

Adunali lujeri tineri de troscot, inalli de 5-20 de centimetri Rupeli

frunzele qi taiagi-le mirunt. Aveli nevoie de doui ceqti de frunzetdiate

de troscot.

Presirali peste ele o ceagcl 9i jumitate de fiini, o lingurile de praf de

copt 9i o linguriql de bicarbonat de sodiu. Adiugali o iumitate de ceaqcl

de petale proaspete de pipndie (lndepanAnd, fireEte, tul-pina gi sepalele) Amestecagi intr-un vas separat un

pachet de unt topit, o cea;cd de zahdr brun, doui ouI,

o lingurila de vanilie gi o ceagcl de iaurt sau smAntlni

Adlugaqi cele doul cegti de frunze tiiate de troscot,

apoi melanjul cu fiini gi amestecali bine. Turnali com-

poziliain tivi speciale pentru brioge. Ldsagi-le sd se coactr

la cuptor, timp de 15-20 de minute, la o temperaturi de 176 de grade

GogoSi cw floriCulegeli flori comestibile precum cele de plpidie (indeplnAnduJe

sepalele 9i tulpinile), glicinn sau salclm. Amestecali-le cu ouI qi lapte,

apoi dali-le prin pesmet sau fiine. Prejigi-le in ulei de misline pAnI

capdtl.o culoare maronie. Agezali-le pe un gervetel ca sI se scurgi uleiul

9i apoi puteli sd le serviqi.

Rulowri cu laleleindepertali staminele 9i pistilurile lalelelor, pistrlnd floarea intactdl

(Lalelele albe, roz sau de culoarea piersicii au cele mai bune arome,

le agezali in cerc pe un platou, apoi sd le ornagi cu salati de

ton sau de oui. Rulourile se servesc cu mAna.

Salate din flori

Adiugaji flori comestibile in salate. Puteli folosi, de exemplu, floricle forsilia, frunzele 9i florile violetelor, flori de panseluge, flori de gli-

cini sau de salcAm, petale de lalele, flori de prpidie (clrora trebuie sd

le indepnrtali tulpinile 9i sepalele), flori de a4ar, petale de trandafiri

5i multe altele.

$farqit de primdlusrd-inceput de \qrd, -

[ohoda sd[bqticd qi urzicite

,,, /,,

Puteli gisi lobodi sdlbatici in grldini la sfArgit de ' ''1" '

lrrimlvarlli inceput de vari. Este o plantd anuali, cu ) i'

lrunzelunguiege gi crestate labazF^gi frunze irrgl.rrr. gi rr.- x. ',r,,:4''":

t'r-estrt€ in vAr[. Frunzele sunt u$or cirnoase 5i aproape ' i

.rlbe pe partea din spate. Planta poate sd creasci pAna la \ I,, inilgime de 30-90 de centimetri. Verificali dacd nu cumva

- \;lrtrnzele au un miros pdtrunzdtor, ca acelade lac tn

"aarta"r,

l,rboda silbatici s-ar putea si fie de fapt temAila, plantl care nu trebuie( onsumate (nu este insi niciun pericol daci faceji ceai din frunzele ei

,rrcate). Puteqi gdti mAncdruri delicioase din loboda silbatici, folosindrt'tretele pentnr spanac, la care adlugaji pulin unt 9i lemAie. Indienii

americani tratau scorbutul cu aceaste planti. Ceaiul rece

este un remediu contra diareii, iar frunzele proaspit

tliate pot fi folosite ca pansamente pentru arsuri.

O alta planti pe care o putegi gisi pe cAmpuri ne-

cultivate sau prin zone pirisite este urzica. Nu vegi

avea nicio indoiale asupra identitajii ei odati ce o

veli atinge, cdci vi va provoca mAnclrimi gi b4icuge

Qberon $eff - [Qlenfr eorl ( (u'lcq ucenicufui rrrdjitor z6r

ro$ii pe picioarele goale qi pe braqe. Dar acest lucru nu are consecinle

nefaste pentru sdndtate, deoarece lurzica este una dintre cele mai bene-

fice plante din lume. Acidul care produce iritaliile pielii dispare foarte

ti sub formi de comprese pentru tratarea mastitei. Existd dovezi care

,rtesti faptul ci ridicinile au proprietlli antibacteriene. Ele congin,

rlc asemenea, ;i colchicind,, care se utilizeazl,in tratarea gutei. Totuqi,



repede dacd planta e uscati sau dacl o cletili cu apd rece (pentru a evita

aceste mici nepliceri, purtati minugi cAnd culegeli urzici ).

Urzicile sunt plante perene, care pot atinge chiar gi un metru inil-gime, cu tulpini gi frunze acoperite de peri urticanli gi cu flori verzui

sub formi de ciorchini. Au un gust extraordinar cAnd sunt crude 9i mici,neavAnd mai mult de cincisprezece centimetri inellime. Clitigi 9i tniaf

mdrunt frunzele plantelor tinere, apoi ad;ugali-le in supe sau faceli o

ciorbi doar din :ulrzici. Acestea sunt bogate in proteine, fier, vitamine

gi minerale. Sunt antihistaminice, atenuAnd aEadar alergiile. Daci begi

iarna ceai de urzici,vi ajuti si vi incilzigi, imbunltiqind in acelagi timp

gi procesul de digestie. Opirili timp de zece minute doui lingurile de

frunze uscate intr-o ceagci cu api fiarti. Pentru uz extern, ceaiul rece

de urzici este benefic pentnr arsuri qi pentnr iritaliile pielii.

{unie - frinii sd[batici

4.In luna iunie, crinii sllbatici cu flori portocalii conferl o frumusele

apafie multor gridini. Aceasti planti crepe in cu4i, dar 9i in salbaticie,

in ferme qi gospodirii abandonate. Are frunzele in formi de sabie,

iar florile - cu petalele risucite tn exterior - caute soarele Ei trdiesc

doar o singuri zi.

Provenind din Asia, planta este cultivatl ca legumi pentru pielele

din Orient. Bobocii poartdnumele de ,Sulile Aurii" gi se servesc cilili

in ulei de misline sau in unt. Florile deschise se pot f.rlmintain aluatqi prnji ca nigte gogogi sau pot fi ingrediente delicioase in supe ori

tocinile. Frunzele se folosesc la salate, iar tuberculii pot fi gitili pre-

cum cartofii sau pot fi adaugaji l" srl"t". itr-,tia1i

plantele in api cu otet sau sare timp de doui-

zeci de minute Veli inhtura astfel insectele sau

parazilli. Cldtili-le apoi 9i savurali-le.

Crinul salbatic are 9i calitiqi medicinale: in China,

ceaiul din redacina lui se foloseqte ca diuretic, dar

nu cred ci este o idee prea buni si consumagi planta tn fiecare zi.

O alti planti obignuiti in aceasti perioada este cea din

specia Impatints capensis, cu flori galbene sau ponocalii, tul-

pini fragile qi suculente qi frunze ovale. Creqte in zone

rurnede, cum ar fi pedurile cu grad inalt de umiditate. Lainceputul primiverii, tulpinile delicate pot juca rolul de

irrgrediente pentru salate, iar mai tirziu, planta poate

li foiositi cazarzavat. Fierbeli-o timp de 10-L5 minute,

schimbAndu-i apa de doui ori, dar {ere si o begi.

Planta este folositi gi in tratarea eruptiei provocate

.le iedera otrivitoare. Unii oameni aplici plantazdro-

lriti direct pe piele. Altii fac un ceai, spnlAnd apoi cu el zona afec-

tati. O alta modalitate este si puneqi plantele in api qi si le amestecagi

intr-un robot de bucitirie plni se transformi intr-o pasti, sI turnati

compoziqia in tiviga pentm cuburi de gheaqi qi s-o begaqi in congela-tor. Puteti pistra apoi cuburile intr-o pungi de plastic in congelator,

trrmlnd s-o folosiqi maitirziuori de cAte ori avegi nevoie. Compozipia

sc poate aplica gi sub formi de comprese pentru ttatarea arsurilor, a

t:iieturilor, inlepiturilor de insecte, vAnitdilor, a iritaliilor provocate

tlc urzici 9i a luxagiilor.

i:tnceput de :pard - ndsturetut qi trifoiu[ ro;u

Nistureii incep si tnfloreascd la inceputul verii, pe spa-licre qi garduri. Florile lor roqii, galbene sau ponocalii cresc

1re tulpini inalte de la unu pinirla trei metri gi sunt mai

rrr;iri decAt frtnzele,care au o formd rotundl. Presirali pe-

t.rlele proaspete pe o felie de pAine integrali, unsd cubrinzd.

topiti sau folosiqi-le la salati. Le puteli incerca gi la supe

t.ru la decorarea torturilor.Aro m a p dt runzdto are a fl oril o r a1utF, la desc o n gesti o-

'r.rreaplimAnilor; mAncalile crude sau luali de trei ori

( urleq ucenicufui vrnjitor6eron $,e[[ - @l enh e art

pe zi care o jumltate de linguriln de suc proaspdt. Sucul din flori poate

fi folosit qi extern pentru dezinfectarea rinilor.O altl plantd care infloregte in aceastr perioadi este trifoiul rogu.

Primulele cresc inalte de la 30 de centimetri

pini la 1,50 metri qi au flori galbene, ale ciror

petale (patru la numir) se deschid pe inserat gi ' ''



O prezenqi obignuiti pe pajigti qi in grldini, el cregte

inalt pAni la 30-60 de centimetri qi are tulpinile aco-

perite cu peri. Frunzele,verzi sau albicioase gi ugor

crestate, sunt dispuse cAte trei, in formi de V. Pe-

talele sunt trandafirii, cu nuante mai inchise sau mardeschise. Culegeqi florile proaspete gi presirali-le in

supe sau folosiji-le la salate ori la decorarea torturilorqi a prljiturilor. Puteqi, de asemenea, si facegi sandvi-

ciuri pentru o gustare in gridind, folosind felii de pAine

albi (cireia i-aqi indepdrtat coala), unse cu unt, flori de

nlsturel 9i de trifoi. Le puteqi servi cu ceai negru din plante organice.

Trifoiul ro gu facilitea zd expector a\ia gi calmeazl tusea, dovedindu-se

un remediu benefic pentru tratarea ricelilor, a astmului, a brongitei

gi a altor forme de tuse spasmodici. Ceaiul contribuie gi la ,,purifica-

rea sAngelui" (stimuleazd funcpiile hepatice), fiind folosit in tradigiapopularl ca leac impotriva cancerului. Poate fi utilizat gi extern pen-

tru tratarea arsurilor, a rinilor Ei a pustulelor. Florile lui constituie un

ingredient in fabricarea liglrilor pebazd, de plante. Iar dacd.le uscapi qi

le folosili impreunl cu alte plante uscate precum iarba-mA1ei qi lumAniricl

potolesc tusea astmaticd.

Releti de ceai: Opnrigi florile timp de 10-20 de minute, folosind

dour lingurige de flori la o jumitate de cana de apI fl pnteli utiliza ex-

tern sau il puteji bea indulcit cu miere. Adullii (sau o persoand care

are 68 de kilograme) pot si bea cAte o jumdtate de cani de trei ori pe

zi in timp ce copiii (sau o persoand care are 34 de kilograme) trebuiesd bea o pltrime dintr-o canl sau mai pugin, in funclie de greutatea

corporale, de trei ori pe zi.

{Qord - primu[q- de.-seqrd ;i coqdq-qoriccfufui

Primula-de-seard gi coada-qoricelului sunt doud plante comestibile,

pe care le intAlniin vara pe cAmpii.

sc ofilesc a doua zi. incep sI infloreasci in iunie.

I'lste o plantl bianuali - trdiegte doi ani gi infloregte

in cel de-al doilea. Puteti si curiqali de coaje

lidecinile plantelor din primul an 9i si le fierbeqi timp

rlc doudzeci de minute sau plni se inmoaie, schim-binduJe apa de doud ori. Aruncali apa de fiecare dati,

rrtr o beli Rrdncinile au un gust mai dulce primdvara

1i toamna, devenind mai picante vara' Se servesc cu unt qi cu sare.

Puteqi, de asemenea, si fierbeqi, timp de doulzeci de minute, tot

irr doui ape, gi frunzele tinere de primuld, servindu-le apoi cu unt.

Indienii americani foloseau comprese cu ridicini de primuh pen-

lru rratarea vlnitlilor. Seminqele produc un ulei benefic pentru ficat'

,.',rntribuind qi la vindecarea eczemelor.

Coada-goricelului,,,Planta-vraci", cum au numit-o inaintaqii nogtri,

.riunge la o indllime de 30-90 de centimetri qi are nigte flori dis-tincte, mici 9i albe, care cresc in mlnunchiuri. Culegeli frun-

zcle tinere cAnd nu au mai mult de 2-5 centimetri qi folosili-I."{y ,

l,r salate (dupi ce le-agi flnut, timp de 20 de minute, in api,. ;.tl :,

('u otet sau cu sare ca siindepirtagiparaztii).Frunzele piroase ,;t'1"

,lcvin tot mai aromate odatl cu trecerea verii, cipitAnd tn ;

, cle din urmi un gust amar. Dupi ce planta a inflorit, puteli

,-,r culegegi gi s-o uscali, folosind-o apoi la ceaiuri. Ceaiul de coada

l,rricelului este un remediu ideal in tratarea febrei 9i a ricelilor,

l,rcilitAnd Ei funcqiile tractului intestinal. Combinat cu frunze de

rrrcnti si flori de soc, ceaiul de coada-goricelului are efecte beneficeir) tratamentul contra gastroenteritei. Pentru cI are un gust nephcut'

r'.i sfituiesc si nu beqi mai mult de doui cdni pe zi.

Denumirea in latini a acestei plante este Achillea millefolium;

lcbilleavine de la numele eroului grec Ahile, tar millefolium se ref.erd,

l.r lrunzele segmentate in mii de secliuni. Ahile a fost renit in timpul

li.izboiului Troian, sAngerAnd pAnI la moarte. Ca o ironie a so4ii'

, ,,.rda-;oricelului are proprietlgi stiptice - opre$te hemoragiile atunci

, jnd este aplicatd pe rani sub forml de comprese.

'{v.;{,i,1

:.r . i't.l'""

264 Qb er on $e[[ - n(r enh e ar t ( (il'lca ucenicufui lrdjitor 265

{()ard - mentd

Menta silbatici, dar gi cea cultivati, cregte in gridini umbroase, p€

dac,i jeleul este gata: Luali pulin lichid cu o linguri rece din metal.

Aplecali lingura 9i dacl jeleul se prelinge compact, nu sub formi de

picdturi, este gata. Sau turnali clteva picituri pe o tivifd 9i b4a1io



cAmpii mligtinoase gi pe malurile rAurilor. Menta silbatici poate sI

ajungi plni la 60 de centimetri inil1ime. Frunzele, acoperite cu peri,

sunt u$or intoarse, iar florile albe-purpurii cresc in mdnunchiuri la

capitul ramurilor. Ca gi alte specii de menti, cea silbaticd are un miros

puternic aromat gi tulpina pitriloasi. Aroma specifici vi,alutits-o iden

tificali cu ugurinji.

Cea mai simpla modalitate prin care puteli savura gustul puternic

aromat al mentei este si opirili, timp de 5-10 minute, frunzele proasF

pete sau uscate in api fiartl, luAnd in prealabil ibricul de pe foc.

Indulciqi ceaiul cu putini miere Toate speciile de menti sunt un re-

mediu ideal tn tr^t^rea ricelilor, stirilor febrile, a durerilor de gAt,

flatulenlei, a indigestiilor gi a crampelor stomacale. Adiugaqi la sala-

tele de fructe {runze de ment5, uscate sau proaspete, tdiate miruntlPuteli presdra, de asemenea, f.runze de mentl pe morcovi, spanac, fa-

sole verde sau cartofi. Menta poate fi un ingredient ideal in ceaiurilecu gheali, iar frunzele proaspete pot fi folosite la decorarea torturi-lor gi a deserturilor cu inghelati.

Repetd pentra jeleu de mentd:

Teia$in buciqi un kilogram de mere; nu le descojigi (coaja are un

continut bogat de pectine, necesard formdrii gelatinei)

Puneli fructele tiiate intr-o oali qi acoperigi-le cu apd. Puneli de-

asupra un capac qi lxali-le si fiarbi la foc mic, timp de 3-15 minute,

pine clnd incep sl-qi lase znamd.

Strecurali lichidul prin strecurdtoare qi apoi prin cAteva straturide tifon. Lisali-l si se scurgi cel pulin o ori ca si se adune cel pulin4 cegti de suc.

Fierbeli cele 4 cegti de suc timp de 5 minute. Adaugali 3/s dinrr-o

ceagci de zahdr pentnr fiecare ceagci de suc.

Puneqi o ceagci de tulpini gi frunze de menti tiiate rnirunt pen-

tru fiecare ceagcd de suc. Fierbepi compoziqia timp de 10-30 de mi-

nute pini cAnd jeleul incepe si se inchege in timp ce jeleul fierbe,

puteti adhtgacitevapicituri de colorant alimentar. (Cum s,i zterifi.capi.

Qbar on $aft - {fu.t enh ear I

in frigider ca sI vedeli dacl se incheagi dupi ce se rice;te. Voila )

tndepanali spuma;i turnali lichidul in borcane fierbinli qi sterilizate.

Sigilali-le cu capace din metal sau ctr parafindgi depozitali-le in cimarl.

l)ard tdrzie - ceara-a[binei qi brusture[e

Daci aveli norocul sI locuili lAngi un teren necultivat, putegi gSsi

ceara-albinei, care infloregte in aceastd perioadl. Este

planta preferati a fluturelui-monarh. Are frunzele u$or

pufoase, opuse gi mari, putAnd sd ajungi gi la 20 de cen-

timetri lungime. Florile rogietice, grupate in umbele,

se formeazi in lunile iulie gi august. Tulpina contine

un latex alb, care tncepe si se prelingi imediat ce ii rupEi

o frtnz.d. Toamna, planta - care poate si atinglgi

unmetru inalgime - produce niqte pistii mari gi {epoase, ce se

usuci qi se desfac, eliberAnd sute de seminle pufoase, folosite la

confeclionarea pernelor 9i a juciriilor din plug. Puful este impermeabil

qi a fost folosit in trecut la {abricarea colacelor de salvare.

Bobocii - aten{ie , numai cAnd sunt VERZI - pi pistiile imature

pot fi consumate inainte de a se deschide. Trebuie sd le fierbeli in cA-

teva ape, apoi le puteti servi cu pulin ulei de misline 9i sos de soia

sau unt. Aveqi griji sI puneii bobocii in apa care a inceput deja si fiarbe,

nu in api rece, pentnr a evita sd-gi lase gustul amirui. Puteli opdri un

minut florile, apoi si le frimAntali in duat qi sI le prljili ca pe gogoqi.NU CONSUMATI ALTE PARTI ALE PLANTEI

Brusturele este o planti obignuiti care cre$te pe terenurile necul-

rivate. Florile de brusture seamini cu nigte ciulini maronii, care

roamna ni se agali de pantaloni gi de blana animalelor. Are frunzele

rnari ca aceleade rubarbl, iar florile sub formr de ciulini maronii au

trn diametru de aproape doi centimetri. Planta infloreqte la sfArEit de

vari gi inceput de toamni. Frunzele pot fi folositeintratareaeruPfiilor

de piele, precum urticariile sau eczemele, sub formi de ceai cu care

\' orlea ucenicufui vijitor 262

se spald zonele afectate ori sub formd de comprese pentrutratareaarsurilor qi pustulelor. NU MANCATI FRUN-

ZELET Brusturele este o plantd bianuald (rriiegte

din frunzele gi fructele lui? Culegelifrunzele cAnd boabele sunt inci

verzi gi opirigi, timp de 20 de minute, doui lingurige de frunze proas-

pete intr-o ceagci. Indienii americani foloseau ceaiul din frunze ca,,sd



doi ani gi infloregte tn vara celui de-al doilea an).

Puteqi fierbe ridecina plantelor din primul an

purifice sAngele". Beli acest ceai din frunze de afin doar cAteva zile

Puteli, de asemenea, si fierbeli, timp de 20 de minute, o lingurile de

efine uscate intr-un ibric cu capac (pentru a plstra uleiurile volatile)

9i puteli sr beli doui cegti pe zi cit timp doriqi.

COord tdrzie - mrre[a. :

Este perioada murelor. Ceutagi rugii sdl-

batici care cresc la marginea regiunilor impidurite

si a zonelor abandonate

Murii au tulpini spinoase, verzi sau rogcate, care Pot si atingd

1i 1,80 metri inllgime, qi frunze palmat-compuse, dispuse in gru-

puri de cAte trei pAnn la qapte frunzulile. Florile - mici, albe 9i

cu cinci petale - infloresc in iunie, iar fructele negre se coc latllrqitul lui iulie gi inceputul lui august. Fructele au un confinut

bogat in bioflavinoide, care intiresc sistemul imunitar - toatl lumea

rrr trebui sd minAnce, pe tot parcursul verii, fructe gi legume bogate

irr pigmengi (mere roqii, coacdze roEii, struguri rogii, varzi rogie, prune,

nrsii, ardei roqii etc.). Frunzele proaspete gi tinere qi vArfurile fragede

.rle tulpinilor pot fi folosite in salate. Din frunzele uscate puteli face

trn ceai pentnr tratareadiareii. Ceaiul din rxdecini de mur este, de ase-

nrenea) un remediu tradilional pentru diaree gi dizenterie. Folosili doua

lingurile de frunze uscate la o ceagci de apl fiartd. Opirili-le timp de

l0 de minute 9i begi o ceagcl pe zi. Sau fierbeli, timp de 20 de minute,,r lingurigi de ridecina tocate mirunt la o ceaqcl de apl intr-un ibric

( u capac. Dupd ce se riceqte, puteti si beii una sau doui cegti pe zi'

Jeleul, dulceaga gi vinul de mure sunt eficiente in tratarea diareii.

t )1etul de mure este o delicatesi. Puneqi murele intr-un borcan curat

1r turnali olet peste ele. Lisalile trei zile la macerat, apoi strecurali

li..'hidul prin siti.Frunzele proaspete de mure pot fi zdrobite intr-un robot de bucitirie

1,r aplicate sub forml de comprese pe arsuri gi pustule. Adiugali apd

pentru a face un ceai care ,purifici sAngele", stimulAnd

funcgiile hepatice. Fierbegi, timp de 20 de minute, o lin-

gurila de red;cina la o ceagci de apI" in Orient, ridicina esteconsideratd legumd. Fierbeqi in doud ape, rimp de 30 de minute,

redecina unei plante din primul an gi serviqi-o cu unr. Este delicioasl

CEAIURI DIN PLANTEPrintre florile care infloresc in grldina voasrri se pot regdsi 9i cA-

teva specii pe care le putegi folosi in componenla ceaiurilor naruriste.De exemplu, menta-indiand, care in perioada victoriani era o plantdde grddini, cu flori purpurii, rogii sau roz, este preferata albinelor gi

a plsdrilor colibri. Cregte pAnn la 90 de centimetri inilqime gi, la fel

ca menta, are tulpina pitripoasi gi acoperiti cu peri gi frunze ovale,gi zimlate pe margine, dispuse in pd4i opuse. Puteli sI opirili, timpde 10 minute, frunzele 9i florile (folosili doui linguriqe de frunze ;iflori proaspete sau o lingurila de frunze 9i flori uscate). Ceaiul de

menti-indiani este un remediu benefic pentru tulburirile digestive gi

indigestii. Seamdni cu ,,Earl Grey".

Cimbrul-de-cAmp este o alti planti obignuita in zona noasrri, pe

care o putem gisi in gridini gi pe pajigti. Are frunzele micupe, iar plantanu depigegte L5 centimetri inilgime. Florile, care cresc in minunchiurila capitul ramurilor, pot avea diverse culori - de la alb la purpuriu.

In fitoterapia tradilionali din Europa, cimbrul era un remediu bene-fic in tratarea tusei, a ricelilor ;i a durerilor de sromac. Opirigi, timpde 10 minute, doui lingurige de cimbru proaspir sau o linguriqd de

cimbru uscat la o ceagci de apd fiartlr.tn tradiqia populard, jor.e .rn rol important in gedinqele de me-

ditalie. Plantali, asadar, pugin cimbru in locul in care vre[i sd cugeralica si vi bucuragi de linigte gi armonie

Afinul este o alti planti obignuiti in regiunea noasrri. Toati lumea

gtie cI fructele afinului sunt comestibile, dar qtiaqi ci putefi face ceai

Qberon $eff-Qlenhcart ( .u'lerr ucanicufui lrdjitor

peste frunzele zdrobite pentru a crea o pastl. Turnali pasta verde intr-un

vas gi adiugali pulin praf di" coaja & ulm sau flini integrdl ca so intfif.Intind4i compozigia pe un pansament curat gi aplicali-o peste o arsurl

si tiiali clteva ramuri de mesteacin gi sI le

puneti intr-un ibric. Turnali apl rece peste

ele, acoperili-le cu un cap_ac etanq gi lesali-le



Jineqi pansamentul pe piele timp de o ord, apoi putefi sIJ aruncagi. .

Iarna, puteli si turnapi apd, fiartd, peste frunzele uscate ca si le

inmuiali 9i si le aplicali peste arsuri.

l)ard tdrzie-toamnd - ;i copacii se pot mdnca

Atunci cAnd vd gandid la plantele comestibile din gradina, nu ignorali

copacii La sfArgitul verii, savuri"m cu tolii fructele pomilor cum ar fimerele, cirqele, dudele, perele gi piersicile. Dar copacii

pot fi comestibili 9i in alte anotimpuri.

Primivara, putefi culege frunzele copacilor ti-neri ca sI le folosili la salate: frunze de a4ar, care

au incl o nuantl trandafirie, frunze de fag sau

muguri de piducel. Primlvara, abia agtept siapari mugurii de tsuga. (Nu, nu sunt otrlvitori.

Filozoful grec Socrate a murit dupi ce-a fost obli-

gat si bea cucuti, care este o planti, nu un conifer.). Coniferele tsuga

au conuri mici qi ace minuscule (doar 8-18 milimetri lungime). Scoa4a

este maronie Ei piroasi. Consumali mugurii cruzi, de un verde-pal,

care cresc in vArfurile ramurilor. Au o aroml delicate, ca de hmiie,qi un conlinut bogat in vitamina C. Puteli sI faceli ceai din muguri

de tsuga, si-i adaugali in salate sau sl-i mincali cruzi. Pe parcursul verii,

mugurii capdtd, o nuanle de verde-inchis gi devin prea tari pentru a

mai putea fi mnncali.Primlvara, putem savura, de asemenea, seva de mesteacln, pe care

o obginem seclionind coaja copacului,la fel ca in cantl a4arului. Nueste nevoie s-o fierbeli, puteti s-o bef in timp ce se prelinge din coaja

copacului. Toate speciile de mesteacin, cu exceplia mesteaclnului alb,

au o aroml plicutd, ca aceea de salicilat de metil. Primlvara, puteti

*Denumirea in lb. englezi a coniferului tsugd este

"hemlocktree", iar a cucutei

"waterhemlock" (n. tr.).

Q6eron $eII - cfur enhe arl

l

si fiarbl 20 de minute Indulcili ceaiul cu mrere

sau cu sirop de a4ar, adeugind gi cXteva feliuge de

rid;cini proaspitd de ghimbir sau coaji de radlcina

de dafin-american ca si-i conferili o aromi deosebite.

Pinul alb are ace de un verde-alb;strui, care cresc in grupuri de cAtecinci 9i au intre 2,50 ;i 12 centimetri lungime. Coaja este cenutie, Pu-

l'oasi gi cre$attr. Ceaiul de pin are o aromi c aceeade lemAie. Puteli

folosi acele gi ramurile tot anul. Puneli-le intr-un ibric cu aqi rece,

,rcoperiliJe cu un capac etanq ;i hsali-le sa fiarbe 20 de minute. In toiul

iernii, ceaiul este un remediu ideal in tratarea ricelilor, avAnd pro-

prietili antiseptice gi un conlinut bogat de vitamina C.

S. Anformq+ii vtite despre ciupereite sdtbatice

autor. Oberon lcenuEiul 9i $(oonwriter lindigoy

,,Ciupercile" pe care le vedem noi sunt doar fruaele unorvaste incren-

grturi de fungi care se efiind sub pimint - uneori pe suprafep intinse.

Fungi constituie unul dintre cele cinci regnuri ale

vielii pe plmAnt. Iati care sunt acestea in ordinea

apanliei lor evolutive: Monera, Protistq Plantae,

Fungi qi Animalia. Existi mii de specii deciuperci sllbatice; multe sunt otrl-vitoare, iar unele sunt letale,

putlnd sI provoace instantaneu

nloartea celui care a mugcat din ele.

Existl, totu$i, cAteva specii de ciuperci care sunt

, .rclevirati delicatesd culinari. Ele sunt ugor de iden-

tilicat, pentru ci nu seaminl deloc cu"rudele"

lor

1'r'riculoase. Cele din America de Nord fac parte din

( drlca ucenicului Triiitor 271

familia Calvatia gigantea, Cantharellws (ciupercile,,gtrl-

biori") ;i Morcbella. in Europa, trufele reprezinti un

'*'

adevarat trofeu culinar. Toate sunt foarte delicioase -

Procedee de identificdre d ciwpercilorBiologii care se ocupi cu studiul ciupercilor se numesc ,,micologi".

Pentru o identificare exacte a ciupercilor, micologii iau in calcul mai

mulli factori, cum ar fi, de exemplu, culoarea, forma paldriei, sporii,



cialitate 9i porniqi la drum insolili de un ghid. O lucrare extraordinard,

care descrie 703 specii, oferindu-vi qi fotografii in culori, este Natio'

nal Aurl.wbon Societ| Fielcl Guide to Nortb American Musbrooms.

tiiate 9i prljite in unt, amestecate cu alte legume qi gitite

stir-fry sau folosite in alte retete.

Dupd ce veqi invlla cum si le identificali, veqi putea porni

ceutarea acestor delicatese culinare in locurile unde cresc.

T'otugi, la inceput trebuie si cereqi pirerea unui expertin dome-

niu. Daci vreti si explorali acest r;ram exotic, consultali c14ile de spe-

piciorul gibaza ciupercii. Sporii trebuie examinali la microscop pen-

tru a detecta diferenlele. Micologii qin seama qi de locul in care cre$te

ciuperca pe care o analizeazd,: in pidure, pe cAmp sau in copac. Pro-

cedeul este atAt de complex, incAt este imposibil sn identifici o ciu-

perci doar dupl o simpli descriere la telefon. Procesul de identificare

reprezintl.o arta dificila gi minugioasi, care cere precizie ;i exactitate,

dar Ei foarte mul1i ani de studiu. (CPCS and Regents, University o{

California, 2000; http://www.calpoison.orglpublic/mushrooms.html)

9. ftanto $i qltqntaje[e e.i

autor:rrconwriter

1 indi6o;

Familia mentei include multe specii - Mentha piperita;i Mentba spi-

cata sunt doui dintre ele - pe care le puteli cultiva si folosi cu ugurinqd.

Din punct de vedere medical, menta este un remediu ideal in tra-

tarea indigestiilor sau a problemelor digestive.

Din punct de vedere magic, menta este asociatd cu inteligenla, eloc-

venta, arta divinagiei, studiul, autoperfecgionarea, inleturarea obice-

iurilor negative, comunicarea gi ingelepciunea. Iati clteva sfaturi

referitoare la modulde

folosirea

mentei:

CUM SA CRE$TETI $I SA CULEGETI MENTA:Metoda 1: Plantaqi-o intr-un colg insorit din grddina voastri gi

trdagio la cAteva zile. CAnd incepe sI creasci, rupeli lujerii de deasupra

lrunzelor; in acest fel, planta va deveni mai stufoasi. Rupegi lujerii qi

.r.lunaqi frunzele dis-de-dimineaticasi obgineqi o aromi cAt mai bogati.

I)acd vregi si uscagi plantele, puneli tulpinile ;i frunzele pe o tivild,intr-un loc ferit de luminS, pAni cAnd frunzele se usucd complet gi

Ciupercile pe care trebuie si le evitaqi

in totalitate sunt cele sub formi de

pehrie cu picior, care seamin'i foarte

bine cu cele pe care le cump'iraqi din

magaz:ne. Deqi existi multe specii co-

mestibile, care au aspectul celor descrise matsus, ciupercile otrivitoare qi poate chiar le-

tale sunt aproape identice cu cele inofen-

sive, fiind imposibil si le distingeqi de

acestea. Evitati, aEadar, si culegeqi ciu-

perci cu palerie

Cazwri de otrriaire cu ciwperci in Statele Unite

Anual, in cadrul Asocialiei Americane de control a otrlvurilor,

se inregistre azd peste noui mii de cazuri de intoxicalii cu ciuperci.

Desi doar o suri de specii sunt responsabile pentru maioritatea into-xicaliilor c' cirrperci gi mai pulin de doursprezece sunt considerate

letale, trebuie si le identificim pe cele comestibile dintr-o varietate

de cinci mii de specii cAte triiesc in Statele Unite. Daci o ciupercd

este otrdvitoare, va fi cu atAt mai periculoasi pentru copii, persoane

in vlrsti gi pentru cele care se confrunrd deia cu probleme de sinitate.

chiar gi cele considefate ,,comestibile" au provocat moartea unor copii

qi a unor adulli foarte bolnavi. Existi nenumdrate caztri cAnd anu-

mite ciuperci au produs moartea unor adulli sinltoqi'

Ciuperci otrdaitoare: Cele dinfa'

m i I il A n t a n i t.t - bu rct cle-tipct'ei,

bu r e tel e p est r y, bur e te I e'pim d a,i"

ratic 5i buretele'Panterei.

(-)beron $eff - tQl.rcnfreart ( (rrteq ucanicu[ui lrajitor 273

se sfirAml. Dupi ce se usuci, rupeli frunzele de pe tulpinl gi aruncali

tulpinile Puneqi frunzele intr-un vas curat din sticla (sau plastic) gi

pistralil intr-un dulap.

O lingurila de afine uscate (tot pentru memorie)

O frunzd de dafin (pentru inlelepciune)

O bucatd rotundr de pinzd cu diametrul de 15 centimetri (culoa-



Metoda 2 (mult mai rapidi, dar nu la fe1 de distractivi): Cumplragi

de la piagi un buchet de mentd. Uscagi-l ;i procesaqiJ, urmAnd in-

strucqiunile din metoda precedenti.

Metoda 3 (cea mai rapide): Cumpirali de la plafar sau din f.arma-

cii menti uscatd gi gata procesati.

Cum sd preparali o infazie (sau ceai) de mentd:

Puneli la fiert intr-un ibric, care sI nu fie din aluminiu, o ceaqcl

de apd rece. Dupd ce a fiert apa, luali ibricul de pe foc ai punegi

in apa fiani dour lingurile de frunze zdrobite de menti.

Acoperigi ibricul cu un capac ai lasali-l a$a timp de

5-10 minute (cu cAt lasaji mai mult plantele in apa

fiarrd,, cu atat infuzia va fi mai puternici)Strecurali apoi lichidul intr-o ceaqcl incnlzitr qi

tndulciti-l cu miere sau cu zaher brun

Feliciteri Infuzia e gata Puteli savura acum ceaiul de mentl

intr-un loc linigtit. Dacivitderarfeazd,stomacul - poate ci a1i mAn-

cat prea repede, prea mult sau ceva care nu v-a priit - preparafi o infu-

zie de mentd, pe care s-o beli incet. Problemele vor incepe si disparl.

ro. poliuni qi [ofiuni

Iati cAteva retete pentnr pogiuni, logiuni, uleiuri, prafuri qi talismane

magice:

Talisman pentru inpelepciune si memorie (Moonuriter)Ingrediente:

O crengultr de rozmarin (pentru memorie)

Qberon $e|I-@renhearl

rea gi modelul trebuie si corespundi cu intenliile voastre magice)

lJn qnur din bumbac, lung de 30 de centimetri (de aceeagi culoare

ca pinza)

Jineli plantele gi fructele tn mAna pe care o folosili cu precddere

Rugaji-le sI vtr diruiasci puterea lor ca sI vd ajute si treceqi un exa-men, sr indeplinili o sarcind sau sr duceqi la bun sfArgit o alti misiune.

Exprimali-vd dorinla in termeni cAt mai clari cu putinliPuneli plantele gi fructele in pinza rotunda 9i lega1i-o cu gnurul

din bumbac, ca pe o boccelultr. Dormili cu ea sub pernl A doua zi

de dimineajl, agterneqi pe hArtie visele pe care vi le amintili.

Purtagi talismanul cu voi pAnd cAnd dorinla vi s-a implinit. Apoi,

puneli plantele gi fructele intr-o cani Turnali apd, fianl. peste ele gi

oplrili-le 5 minute indulcili ceaiul cu miere Savurali:l in tihnn 9i

gAndilive la actele magice pe care vreti sI le infdptuili. A;a si fie

Poliune pentru proteclie Si inpelepciune (moonaniter)

Yzlingurild de mentd uscatd (pentru memorie)

lzlingorild de salvie uscatl (pentru protectie 9i tnjelepciune)

% Iingtrigd'. de isop uscat (pentnr noroc)

Apalunii (api care a capt^t puterea lunii pline)

$tevie-dulce uscate (opiional, pentru un gust dulce)

Punegi la fiert o ceaqcl de apl minerali proaspitl gi doui linguripe

din apalunii

Dupi ceapa

adat

in clocot,stingeqi focul gi adaugaqi

planteleus-

cate. Llsali-le 5 minute in apd fiarti

tncnlzili in prealabil o ceaqci sau o cani de ceai, turnAnd apd fiartd

peste ele. Strecurali infuzia gi turnali-o in ceagci.

Jineli, cu ambele mAini, ceagca, ridicind-o la nivelul feqei gi ex-

piraji aerul din plemini, trimijind intenlia magictr in undele ceaiu-

lui. Inspirali-i apoi aburul, captXndu-i esenlele Beli ceaiul incet,

concentrAndu-vi asupra misiunii magice gi a rezultatului pe care doriqi

sa-l ob1ineqi.

274 Qartea ucenicufui lr{jitor

r[Jlei pentru alwngarea tristegii

$ase picituri de ulei de chiparos

$ase picituri de ulei de lavandi

(Estara T'sbirai) r r. Qonctuzii

qulor: lftronrvriter lindigo;



O picituri de ulei de mu;e1el

Un strop de ulei de mighiran

Ulei pentrw obpinered unor rezwltate bune la

(Estara T'sbirai)Ulei de lavandd

Ulei de mu5elel

Ulei de virnant

tmbunitilegte puterea de concentrare gi calmeazi emoliile.

Talisman pentru consolidarea

(Estara T'shirai)Anason

Lavandi

PltrunjelTrandafiri

Strugurii-ursului

respectului de sine

Mighiran

Ridicini de irisi

Cuart roz

Clteva picituri de ulei Venus

Punegi toate aceste ingrediente intr-o

verde gi legali-o la guri ca pe un sdculeq

bucati de pAnzi roz qi/sau

Praf pentru obpinered iertdrii (EstaraRozmarin

Mighiran

Lavandi

Creluqci

VerbiniMenti

T'sbirai)

Folosili acest praf clnd vregi si diruiqi iertarea cuiva pentru a viputea continua via1a.

Ati aflat din acest capitol cI stiinta plantelor reprezintd, o arti in ade-

viratul sens al cuvAntului, care implici foarte mr.rlti responsabilitate.

Ca ucenici vrijitori, trebuie si folosili si si administrali plantelesi remediile naturiste cu multl precaulie gi intelepciune.

Dupi ce veti cipita mai multi experienli in acest domeniu, veli putea

discuta cu alli vrijitori si fitoterapeuli despre experimentele voasrre.

Dar este important si transmitegi numai informaliile corecre si sigure.

Daci nu sunteli convingi ci un anumit remediu naturist este suti1a suti benefic, nu-l recomandaqi 9i altora De asemenea, daci cineva

vi propune sau vi prezinta un leac narurist, puneqi intrebiri 9i cereqi

cAt mai multe informatii pentru a vi convinge ci folosirea lui nu vipune viala in pericol.

Nu trebuie si vi ingrijorati pentru faptul ci intre-f f

birile voastre ar putea jigni pe cineva. Oamenii

trebuie si inqeleagi si si. respecte interesul

si grija voastri pentru propria sinltate, dar qi

pentru cea a semenilor voEtri. Ei vor dori sivi demonstreze cd, puteti avea incredere incuvAntui lor si in remediile oferite.

inrtdydturd

276 Qbcron $c[[-tQrlcnheart

L

t. clntroducere

ine ati venit in lumea divinatiei Aceasta este arta de a pre-

vesti viitorul de a descoperi lucruri pierdute, ascunse sau



ftetiervt c()cICIt

{l'ta di.rin aliei lgatbenY

Capnomanpie

Ea modeleazd,

in ale fumului coloane,

chipuri;i imaginipeiare numai eu le deslu5esc.

in aaluri albasdi ;i cenu;ii,v,id oiitorul 5i trecwtul:

tot ce prin aer se inalY,i

un fior in urmd lasd

un aArtej de curcnli mi5cdtoriin adincul spiritului lumii.

Din nouri de fum,de pe t,irimuri de naluci,am inadtat tainele cuainLelor

sd le citesc.

in ,otocoalele de fum,sfirsitul si inceoutul lumiilr-o'. oitrt - intr-un frmmai strdlucitor decit orice curcubeu.

Vino pi fumul tu-l intreab,i,caci el iii aa rdspunde,

iar eu mesajulti-l uoi deslusi

EuzaserH BaRnstle

-secrete. De;i nu toli prezicitorii erau vrijitori, toli vrijitorii

sunt consid era1t. prezicdtori. Mr.rl1i oameni din vechime erau obsedaqi

de arta divinatiei, feclnd rareori un pas f;ra si ceari mai lntAi sfatul

prorocilor, al prezicitorilor, al oracolelor sau al profelilor. intl--plarile neobiqnuite, visele tulburitoare qi semnele prevestitoare erau,

de asemenea, incircate cu puternice semnificalii divinatorii. De-a

lungul timpului, prezicitorii au ndscocit nenumirate tehnici de di-

vinalie, care poarta numele de arte mantice (de la cuvlntul mantis,

care inseamni ,,proroc"). Aceste arte includ sistemul runelor, alfa-

betul Ogham, citirea viitorului intr-un glob de cristal, ci4ile de tarot,

descoperirea apei sau a altor obiecte cu ajutorul unei baghete, chiro-

manlia, interpretarea viselor ;i a semnelor prevestitoare, precum 9i

nurneroase alte metode.

Culoarea magici a acestui atelier este galben, care reprezinti ele-

mentul aerului. Galbenui este asociat cu activitilile mentale: me-

ilitaqia, voinqa, intelectul, divinaqia gi comunicarea. Fiind gi culoarea

aurului, galbenul este corelat cu prietenia, generozitatea ;i credinqa.

Culoarea galben (dar pi nuanqele de galben-pal) este asociati cu ziua

cie miercuri, cu planeta mercur, cu zodia Taurului gi cu cea de a treia

chakri (a plexului solar). Galbenul-auriu este culoarea increderii, a

farmecului, a verii, a rlsetelor c:ristaline gi a muzicii vesele. Galbe-

nui-pastelat este corelat cu primavara, cu act jvitilile psihice $i cu ima-

ginalia creatoare. Galbenul consolideazi echilibrul, respectul de sine,

charisma, divinalia gi creativitatea, stimulind, totodati, puterea

voinlei, vitalitatea, scopul qi randamentul.

De-a lungul timpului, oamenii au niscocit nenumirate sisteme

de divinaqie. Puteqi consulta ManualwL de inipiere in ar,ijitorie ca sit

le descoperili pe cele mai cunoscrr,.. in acest capitol, vom explora

doar cAteva dintre ele, oferindu-vi insi destule informalii ca sd le

puneti singuri in practici. Vom studia pe larg sistemele mai com-

plicate in cirlile ce vor urma.

278 f)6cron $e[[' (ortenheart (lortea ucenicu[ui lrdjitor

z. fflsiunea, unui profet

autor: {Votf %ardin lcr6intiul

Ne putem perfecgiona harul profetic printr-o concentrare intensd

Ei progrese constante inregistrate in progresul de recunoagtere percep-

tuale gi emfatici. Pentru ci toate lucrurile Ei evenimentele creeazi niqte

tipare, toate aceste tipare igi lasi amprenta asupra existentei noastre.



:tesse

Vrijitorii, gamanii gi preotesele sfinte din diverse culturi;i religii

prezic viitorul de zeci de mii de ani. Oamenii au dat ascultare mul-

tora dintre aceste previziuni, in speranqa ci vor putea si prevind sau

si diminueze consecinlele dramatice ale unei posibile tragedii. Nu vildsaqi insi ingelali: valoarea unei profelii constd in gradul in care putem

folosi informagiile gi viziunile ce ni se oferi.

tn ciuda surprizelor gi a turnurilor pe care ntle rezewdviala, toate

intAmplarile sunt corelate cu oamenii, energia gi evenimentele care

ne marcheazr existenla. Acest lucru se poate dovedi in multe fe-

luri, inclusiv cu ajutorul noii qtiinge a turbulenqei, care descrie un

proces considerat recent nu doar haotic, ci cu totul imprevizibil.

Profeqiile corecte nu sunt consecinla revelaqiilornoastre trupeqti,

ci a recunoalterii acestui fenomen de relaiionare a evenimentelor:

progres gi regres, cerere qi ofertl sau cauzi qi efect. Degi stirile de

transi stimuleazi aparitia previziunilor gi capacitatea noastrd de

perceplie, aptitudinea la care ne referim acum depinde de un cod

genetic, de percepgiile noastre trupeqti ce ne ajuti si inlelegem in-

terconexiunile gi scopul determinat al evenimentelor trecute, Pre-

zente Si viitoare.

Spre deosebire de semenii lor, unii oameni sunt inzestrali cu un

har aparte de a prevesti. Aceqtia se bucuri de un avantaj, fireqte, dar

poarti cu ei gi o povari. CIci cunoagterea viitorului presupune Eianumite responsabilitili - capacitatea gi necesitatea de a reacgiona.

Complexitatea 9i implicaqiile acestui har i-au conferit intotdeauna pro-

fetului statutul unui individ respectat, dar Ei temut in comunitatea sau

in tribul tn care triia. Totugi, toli oamenii se nasc cu harul de a vedea

viitortrl gi de a acliona in consecingd - har pe care il putem consolida

printr-o practici indelungati, folosindu-l apoi spre binele nostru gi al

intregii omeniri. inliuntrul vostru salesluielte un vizionar, care vrea

sI descopere gi si asimileze toate misterele universului.

Amprentele joacd rolul de ,,semne", iar ,,citirea" viitorului nu presu-

pune doar o revelalie, ci desluqirea acestui text atAt de complicat al

vielii noastre. Semnele sunt nigte urme - lesate de animale, de trece-

rea oamenilor sau de spirite. Daci le vomanalizacu atenqie, vom putea

descoperi nu doar caracterul celui care le-a lisat, ci gi direclia de unde

a plecat qi cea spre care se indreapti: originea gi destinalia sa. Toate

semnele transmit un mesaj, pe care trebuie - pe cAt ne sti in putinli -si-l deslusim.

Presimqirile sunt semne care prevestesc anumite intAmpleri. CXnd

ele nu sunt foarte clare, le numim ,,prefiguraqii". CAnd o persoane e$e

conqtientd de semnele care ii influenleazd existenqa, atunci presimlirile

bazate pe anumite informaqii se contopesc cu o premonigie inexpli-

cabila. Subcongtientul este cel care face conexiunile, astfel incAt putem

sd creionim tabloul de ansamblu,,,unind

punctele" din locul in care

ne afltm pXnn in locul in care merg lucrurile. Auzim atunci vocea tuni-

toare a Spiritului Naturii - vocea care siligluiegte inliuntrul nostru,

vocea autocunoagterii gi autodirecqiondrii.1In ciuda concepqiei vehiculate de-a lungul timpului, prevestirile nu

sunt nici de ,,bun", nici de ,,riu" augur. Daci evenimentele sunt fa-

vorabile sau nefavorabile, prielnice sau primejdioase, depinde nu doar

de situaqia, atitudinea gi perspectiva noastri, ci ;i de capacitatea de a

ne pune in migcare energiile qi de a folosi lecqiile pe care le vom invdqa

din respectivele evenimente. Prevestirile joaci rolul unor prognoze

girecomandd,rt, avertizindu-vi in acelagi timp asupra greutelilor pe

care le veqi intAmpina. Semnele prevestitoare qi presimqirile nu sunt

doar nigte indicii, ci gi nigte sugestii. Fiecare dintre ele vi inviti sI sta-

biligi relagii Ei sI reacqionagi in mod intengionat, oferindu-vi informalii

importante pebazaciroraputeli trece la acliune. Prevestirile sunt mai

mult decAt un simplu avertisment - sunt un prilej de a influenga, de-

liberat gi cu multd bundvoingd, evenimentele viitoare.

Prevestirile sunt adesea corecte, dar pot deveni cu uguringd rodul

imaginajiei noastre sau pot fi interpretate greEit. Un individ care se

Qberon $ef f - cl{l.renfr eart farlea ucenicu[u i ."rdjitor z8r

teme de un anumit lucru iqi va imagina cI fiecare semn prevestitor

anunta sosirea iminentl a evellimentului de care se teme. un individ

bintuit de nesiguranlS tinde si interpreteze toate prevestirile ca fiind

de bun augur, ciutind astfel sentimentul de siguranli de care are I1e-

noi primegte lecqii fundamentale de viaqi, fie ca le folosegte, fie ci nu.

Destinul reprezinti cAntecul pe care Geea ni l-a deruit, dar depinde

numai de noi dacd dansim sau nu cu tot sufletul. Modul in care ne iucimrolul individual in coregrafia cosmicd gi ritmici depinde de intengiile



voie ca s; mearg; mai departe. Cu toate acestea, modul in care corehm

semnele prevestitoare si reaclionim in fala preyestirilor corecte de-

pinde tot de noi. Ele ne trezesc la viaqi liberul arbitru, iar fiecare mo-

ment din viala noastrddevine astfel unui decisiv.

consoiidlndu-ne puterile profetice cu care sunrem inzestrati, ne

perleqiondm propriile metode terapeutice, vindeclndu-ne de tendinla

de a ne victimiza, dar 9i de credinla oarbi, urmlndu-ne astfei desti-

nul, in loc si cedim in fala sorlii. ,,Soarta" trebuie sa o indurarn, pe

clnd destinul trebuie sd ni-l implinim. Soana o acce'ptiin, iar desti-

nul trebuie sI nil urmim. El presupune tot ceea ce suntem 1i putenr

fi... in paralel ti in colaborare cu intenliile;ifonele Pimintuiui si ale

Spiritului Naturii. Destinul reprezinti forla noastri primordiah. dar

Ei potenlial.rl nostru personal, cu ajutorul ciruia ne indeplinin mi-

siunile terestre, magice Ei spirituale.Faptul ce suntem inzestrali cu puterea 9i curajul de a ne duce la

bun sfArSit misiunile ar trebui si ne dea aripi. Indiferent clt de vitregi

ne este soarta, destinul ne oferi momente cruciale, locuri Si dasclli

care ne ajuti si ne perfecqiondm capacititrile native. Si fiecare dintre

;i de realizdrile noastre, inspirate din experiengele trecute 9i prezente

ale acestei lumi si incurajate de avantajele qi speranpele oferite de profelii.

. Cercetati-vi viaqa qi incercali sa vi amintiqi care dintre lucrurile

pe care le-a1i prezis, ce anume din ceea ce ati simlit, la un moment

dat, cd se va intAmpla, chiar s-a implinit mai tArziu

incercati si faceli distincgie intre o apreciere estimativi bazatd pe

asocieri gi doar"ghiciti"

gi ceea ce s-ar numi un presentiment adevirat

Atunci cAnd sunteli siguri ci se va intAmpla ceva, firi sa cunoa$te[i

motivul acestei convingeri, trebuie si 9ti1i ci intuiqia voastri nu

sebazeazd doar pe inteligenqi, ci qi pe harul vostru profetic.

CAnd ,,simgigi" ceva, notali-vl in jurnalul vostru prediclia flcutd, impir-

tftind-o in acelaEi timp celor mai apropiaqi prieteni. ir, ,."r, fel, nu

doar suntem sinceri cu noi ingine, dar menlinem qi evidenga preves-

tirilor, lucru care ne va fi de folos mai tArziu in cariera de vrijitori.

tr,.ercaqi sd prezicegi lucruri care se vor intAmpla intr-un viitor apro-

piat, nu dupd ce veli fi murit de mult

Este bine sd-i avertizali pe oameni de lucrurile pe care le presimgigi,

daci le stl in putinqi sd schimbe situagia.

Nu trebuie si vI simligi prost daci o profegie nu se adevereqte. I)aci

predicqiile noastre au dat greg, trebuie si con-

tinuim si ne perfecgionim harul profetic.

Existi cazuri in care profeqiile noastre se

adeveresc, dar nu a$a cum ne a$teptam.

S-ar putea ca evenimentele sI se intAmple

intr-un alt moment decAt cel anticipat sau

intr-o alta conjuncturd, motiv

pentru care le vom recunoagte

mai tirzi:u (,,O, despre ASTA

era vorba in viziunea mea ")

o Ferifi-vd de ,,Sindromul Ca-

sandrei" (spuneli adevirul,

farl e aucen icu [u i.r,rdjit

or 283

dar nimeni nu vI crede) Profegiile sunt cu atAt mai importante

cu clt foarte pulini oameni le dau crezare.

r incercali si vedegi nu doar viitorul vostru qi pe cel al cunogtinqelor

voastre, ci gi viitorul altor forme de viali - al Geei gi al intregului

Regula 1: f'rebuie si formulaqi intrebarile fdri echivoc. Asta

inseamni sI specificali tot ce vreli si aflaqi, oferind informatii supli-

mentare, daci este cazul.

Regula 2: Folosili numai cuvintele, expresiile frazele care se pre-



univers, dincolo de acest glob sacru

o CAnd prezicegi un eveniment, glndigi-vi ce putegi face pentru a-i

consolida avantajele Ei a-i diminua pericolele

3. Cum sd formu[ali intre.bdri[e.

qutor: Donals Nlern laclomarinl

Ori de cAte ori folosili un sistem de divinaqie, aveqi grij; si puneqi

intrebirile, folosind urmitoarele formule interogative: A; putea sd,

Pot sti;i Ar trebui sa...? Acestea au anumite semnificalii:Ag putea si...? inseamni: Am permisiunea de a prezice aceastl

situaqie? Pot si...? inseamnl: Am capacitatea qi sunt pregetit se fac

prediclii in acest domeniu? Ar trebui si...? inseamni: Am dreptul si

fac prediclii in acest domeniu? Daci primigi un rispuns negativ la una

dintre aceste intrebiri, nu vi descurajagi

Retrageqivi intr-un loc linigtit impreuni cu instrurnentele de lucru

Va trebui sI punegi ni;te intrebiri practice, fir; incircituri sentimen-

tah, ca de exemplu: vitamina C din corpul meu se incadreaziin cote

normale? Nu vi afecteazl.la nivel de emolie daci nivelul vitaminei

C este pulin mai mare sau mai mic. Alegegi domenii care si nu viafecteze structura sufleteasci sau puneli intrebdri la care nu gtigi deia

rispunsul. Practicagi acest exerciqiu in fiecare zitimp de 5-10 minute

CUM SA PUNETI |NTREBARILETrebuie si fili foarte atenfi la intreb;ri. De exemplu: rispunsul la intre-

barea'Magina

mea are nevoie de benzind" este ,,DA", chiar dacd' rezer-

vorul este plin. Maqina merge cu benzini, deci este normal sd aibd nevoie

de benzini. Arta divinaliei implici sensurile proprii ale cuvintelor'

9iteazila o anumiti metodi de rispuns, utilizlnd instrumenrele aferente.

Regula 3: Formulali intreberi care presupun rispunsuri foarte clare

Nu puneli intreblri ca qi cAnd agi cere pirerea cuiva. Daci v-aq intreba,

deexemplu: ,,Eqti puternic?", aqi formula rispunsul, baz|ndu-vdpe im-plicaliile cuvlntului ,,puternic" - puternic din punct de vedere fizic,

mental, emolional etc. Aplicali acum regulile 1, 2 9i 3 (formulAnd intre-

barea astfel incAt si conlini cAt mai multe informagii pentru ca

rispunsul se fie lipsit de echivoc) Egti desrul de puternic, in momen-

tul de fa1i, ca sd ridici aceasti cutie cu aproape patru litri de lapte?

Putegi si-mi daqi un rispuns corect la aceastl intrebare?

cuM sA F)RMULATT iLrnr,neRrLECAnd vreqi si exploraqi un domeniu nou, incercaqi urmdroarea

metod;.: punegi intreb;ri care implici rispunsuri afirmative sau echi-voce Rispunsurile echivoce vi indici faptul cd intrebarea conline anu-

mite informagii pe care nu le-aqi descoperit inci.De exemplu, in cazul in care vreqi si descoperigi dacl existd apd intr-un

anumit loc, puneti urmitoarele intrebiri (Analizaqi-le sensul de bazi ):

Existi api in (locul indicat)? Rispunsul este DA. (Existi api peste tot.)Existi o sursi de api la mai pulin de nouizeci de metri adlncime, care

si asigure nouisprezece litri de api pe minut? Rispunsul este DA (in

special, dacd ploui torengial). lJrmitoarea intrebare s-ar putea si vd

dea de inleles ce ceva nu e in reguli: aceastd sursi de apd,, care alimen-

teaz\, rezewele dintr-o flntAn;, poate sa ofere, tor anul, nouisprezecelitri de api potabili pe minut? DacI rispunsul esre NlJ, atunci trebuie

si qtigi ci nu aqi formulat corect prima intrebare. intr"barile multiplevd ajutd, si descoperiti nenumirate probleme, putAnd si le formulaliapoi cAt mai corect.

Testaqi intotdeauna intrebirile prin intermediul metodei interogagiilor

multiple ca sd vedegi dacd putegi sd daqi de fiecare datd un rdspuns corect.

In acest fel, puteqi analizacu multi arenlie semnificaliile cuvinrelor, des-

coperind in acelagi timp daci - atunci cAnd aqi formulat intrebarea -

284 Qberon $eff - cl{r'enhearl (lorteo ucenicului .''rdjitor

a1i omis anumite informalii importante. Este bine s[ formulali o intre-

bare in doul moduri diferite.

Nu fili prea seriogi Relaxali-vi 9i daii frAu liber intuiliei voastre.

Clutati intotdeauna doar ce este mai bun pentru voi gi semenii voqtri

A - slnetare

@ - dragoste, cisdtorie

H - probleme legalecI - starea sufleteascd in care vI aflagi



4. S(eto de de di,oina[iecutor: qgop4r d{fiancer lcenuEiu;

cJtp:toda dirvina(iei cu zaruri

Metoda, cunoscutl gi sub numele de cleromanlie, este o formi

strlveche gi relativ simpla de divinalie. Primele zaruri au fost con-

feqionate din oasele unor animde, dar gi din argiie. Ele sunt ,,strimoqii"

zarurilor moderne. Tibetanii pra$ice aceaste metodl de divinaliesub

numele de Sho-Mo. Degi este o formi strlveche de divinalie, cele fo-

losite astizi au fost create tn secolele al XIXJea 9i al XXJea 9i repre-

zintd mai mult o modalitate de distraclie.

Se spune cI mesaiele transmise de zaruri se adeveresc dupi noui

zile. Nu trebuie sI practicali cleromanlia in zilele de luni sau mier-

curi gi nici nu trebuie si considerali mesaiele drept literl de lege.

CLEROMANTIA CU UN SINGUR ZAR

CAnd folosiqi un singur zar, facegi un cerc Precum cel de Pe Pa-

gina alituratt Aruncaji zarul in cerc ,Cifra zarului gi litera din cercau amAndoui cAte o semnificagie, care - imbinate - vi oferl rlspunsul

dorit. Nu puneti intreberi, lasali zarul si vI indrume paqii.

{ - anul viitor

$ - bani

C - cilitorii() - casi, familie

Q, - prezent

in prezent

$ * carierl

\- prieteni

{,*dugmani

t-2-

3-4-5-6-

situalie in general favorabilasuccesul depinde de prieteni

o gansi extraordinari de reuqitldezamdgire gi necazuri

intenlii bune

nesiguranli

W

wLEROMANTIA CU DOUA ZARURI

Dupi ce aruncali cele doud zarvrt,adunagi cifrele pe care le afigeazlAceastd metode seamdnd cu oracolele care ofereau rrspunsuri cu ,da"

qi ,,nu" sau ca bila magici ,,Magic 8-Ball".

z-da 3-nu 4-aigrija5-fiiingelept 6-noroc 7-desigur8 - fii increzdtor 9 - ai rlbdare ro - cu siguranldrr - eindoielnic rz-existio gansl

CLEROMANTIA CU TREI ZARURIAceasta este

cea mai cunoscutl metodl de divinalie cu zaruri. Searunci toate cele trei zaruri;i se aduni cifrele afigate. suma totale veoferr rrspunsul dorit. Metoda nu se aplici in cazul intrebdrilor curispunsuri clare.zarurile vtr dezvrluie mesajul pe care doriji srJ aflagi.

3 - ve a;teaprtr surprize plecute in viitor4 - vA a$teaptl o perioadd nefasri, cu muhe ghinioane

5 - duceji la bun sfArgit anumite planuri6-suferiqiopierdere

Q6eron $eff -Q.rcnhccrt (artea ucen icu[u i rrrdjitor 282

7 - ave\\ greutili in afaceri

8 - atentie la bArfe

9 - idila voastri ia o turnurd neaEteptati

ro - na$terea unui copil sau conceperea unui plan

tJ\letoda di,oinaliei cu moneda.

Existi mai multe variante ale acestei metode. Cu toqii am jucat ,,cap

sau pajur5". O faqn a monedei vi ofera un rispuns afirmativ, iar cea-



rr - vi despirgiqi de cineva

rz - primili un mesaj important

13 - veli avea parte de o suPirare

14 - vefi descoperi unnou

Prieten15 - nu veli demara proiecte noi in urmdtoarele zile

16 - veqi intreprinde o cihtorie cu rezultate pozitive

rZ - este necesari infiptuirea unei schimbiri de planuri

18 - vd a$teapte evenimente pline de bucurii 5i succese

CLEROMANTIA CU ZARURI CARE AU 20 DE LATURI

Metoda presupune aruncarea unui zar cu 20 de laturi, iar cifra pe

care o afiqeazi vi oferi rispunsul dorit.

r - aveli greuteli in familiez - analizagi cu atenqie lucrurile, pentru ci nu sunt ceea ce par

j - vi agteaptd surprize Plicute

4 - vi pindegte o suPirare

5 - vi se va indeplini o dorinqi

6 - veli avea parte de un ghinion

7 - relaqiile cu cei din iur nu merg prea bine

8 - atenlie la birfe sau la critici nejustificate

9-urmeaziocisitoriero-urmeazionagtererr - vi imboln;viti in curAnd

rz - veli primi in scur-t timp un mesaj important13 - veti avea parte de o suPirare

14 - cineva vi va oferi un ajutor inestimabil

15 - vefi descoperi un nou Prieten16 - veqi face o cilitorie plicutitz - nu vi lasali pradi tentaliilor

18 - qineqi seama de sfaturile primite

19 - vi a$teapti evenimente profitabile

zo - primiqi vegti bune

lalti vi oferd un rispuns negativ. Jineli moneda in mXni in timp ce

vi concentraqi asupra rlspunsului. Apoi aruncati-o Ei verificali pe ce

parte a cdzut.

O alte metoda implici ntilizarea a doulzeci de monede, degi puteqifolosi orice numir par de lazece in sus. Monedele cu valoarea cea mai

mici se preteazd,cel mai bine acestui joc, pentru ci le puteqi gisi foar-te

ugor. StrAngeli douizeci de monede;i punegi-le intr-un siculel CAnd

vregi si afla1i rlspunsul la o intrebare, ginegi saculetrul in mAnI, concen-

trindu-vi asupra rispunsului dorit Scoateli apoi din siculeq cAteva

monede Daci numirul acestora este par, rdspunsul este afirmativ. Daci

numirul este impar, rispunsul este negativ.

ftetoda dfuina[iei cu pietre

Existi foarte multe variante ale acestei metode. Majoritatea sunt

extrem de elaborate, dar sunt gi cAteva foarte simple. Putegi folosi me-

toda de mai sus, inlocuind monedele cu pietre. Adunali zece sau mai

multe pietre (aveti grije ca numirul lor si fie par), de aceeagi mirime,

qi puneqi-le intr-un slculeq Pietricelele folosite in acvarii sunt o va-

riantl ideale. ln plr-rs, au gi un aspect plicut. Jinegi siculequl in mlniin timp ce vd concentrali asupra intrebirii Scoateli apoi cAteva pie-

tricele Daci numirul lor este par, rispunsul este afirmativ. Daci e

impar, rispunsul este negativ.

Mai puteqi folosi doui pietre de aceeagi formi gi mdrime, pe care

si le vopsigi - pe una in negru, iar pe cealaltd in alb. Sau ciutagi unele

care si aibi aceste culori. Puneqi-le intr-un siculeq Ei gineli siculegul

in mAni in timp ce vi concentrati asupra intreb;rii voastre. Scoateli

apoi o piatri Daci este neagrd,, rispunsul este negativ; daci este albd,

este pozitiv.

w

z8B Qberon $eff - tf{'renheart (.artea ucenicu[ui .,rrdjitor

ftatoda di.'rina{iei cu apa

Aqezaqi o petale pe fundul unui vas Umpleqi apoi vasul cu api,

concentrlndu-vi asupra intrebirii voastre. Daci petaia pluteqte,

ne ;ucim ,.cap gi pajuri" si dim cu

iranul, o facem la intAmplare. int'artomanlie (ghicitul in cirgi), pri-rnul lucm pe care il facem este sd ames-



rispunsul este afirmativ. DacI rimlne pe fundul vasului, atunci este

negativ. Daci plutegte la inceput, dar apoi se scufunde, rispunsul nu

este inci accesibil.

Puteli folosi, de asemenea, trei foile de hlrtie, pe care si scrieli DA

pe una, NU pe alta, iar pe cea de a treia s-o lesali goali. Puneqi-le pe

toate trei pe fundul vasului Umpleli-l apoi incet vasul cu api, con-

centrAndu-vi asupra intreb;rii. Prima foili care se ridici la suprafagd

vi oferi rispunsul; dace foita goali este cea care se inalli prima la su-

prafaqi, atunci rispunsul nu vl este incd accesibil.

$(etodo dilina{iei cu f[ori

Iatialte doui metode pe care sunt convins ci le cunoagteqi

Joculcu

,,md iubegte, nu mi iubegte" poate fi la fel de bine pus in practici, inlo-

cuind celebra incantaqie cu DA Ei NU. Luali o margareti Ei concentraqi-vi

asupra intrebirii Rupeqi-i apoi petalele, spunlnd la fiecare dintre ele:

,,Da", ,,Nu", ,,Da", ,,Nu" etc. Ultima petald rupti vi va oferi rispunsul.

Sau putegi folosi un puf de pnpddie. Jineqi planta in mAni, in timp

ce vi concentrali asupra intrebirii, apoi suflagi semingele in aer. Daci

toate ipi iau zborul, atunci rispunsul este afirmativ. DacI mai riminclteva, este tot afirmativ, numai ci rezultatele le veli vedea mai tlr-ziu. Daci seminqele refuzd, si zboare, atunci este negativ.

5. Cum sd creali o cutie de diluinalie

qutor: (-)beron lcenusiu;

Majoritatea formelor de divinaqie incep cu o distribuire aleatorie

a elementelor, din care incercim apoi si deslusim anumite tipare. Clnd

tecim ci4ile. Alte metode de divinaliepresupun ,,aruncarea" la intAmplare a zarv-

rilor, runelor, oaselor sau pietrelor. Unele sis-

leme folosescplanqe sau panouri cu diversesemnificagii; rispunsul pe care dorim sil afldm ne esre oferit de sim-

bolul ori semnificalia din sectiunea in care ,,cad" zarurile, runele,oasele sau pietrele ,,aruncate".

Adesea, cAnd nu ne hotirlm asupra unei destinaqii de vacangi,inchidem ochii gi aruncim o pionezi intr-o harti. Locul in care

se infige devine destinaqia noastri de vacanli. Horoscoapele sunrniste tabele care indici pozilia planetelor gi a stelelor, ce ,,cad" lndiverse ,,case". Ghicitorii ,,aqazd" cdrgile de tarot in funclie de un.rnumit tipar.

IatI un sistem simplu de divinalie pe care il puteli crea singuri:Clutati o cutie nu foarte adAnci, cu dimensiuni de 20x30, sau uncapac de cutie. Luali o bucati de hArtie de acelea;i dimensiuni si

impiturili-o in parru secliuni tn s.cqi.rne" din dreapta sus, scrieqi cu-

vintul ,.DA" itr part"" stlngd sus, scrieqi cuvlntul ,,POATE" in pnr-

tea stlngi jos, scrieqi cuvAntul ,,NU" Iar in ultima sectiune, scrieti

,,NU $TIU" Agezali apoi hArtia in cutie in aga fel incit sd vedeti cu-

vintele scrise Apoi, pe o alti bucatd de hArtie, scrieli o intrebare simpli,la care rispunsul sd fie ,,da" sau ,,nu". Gisiti apoi o pietricici sau uncristal care vi place in mod deosebit. Tineli pietricica in ciu;ul pal-

melor gi scuturagi-o cu putere, repetAnd intrebarea de nenumirate ori.Rostiqi apoi urrnltoarea incantagie:

Sorpi Atotputernice,

Norocul voi mi.l ardtafi,

Cdci eu pactul l-am semnat

Aruncatri apoi pietricica in cutie Locul in care ea va cidea vi va

oferi rispunsul dorit.

L290 Qberon $e[f -tf{r'cnhcart [artco ucenicufui vrdjitor 291

Daci vreqi si amplificali gradul de probabilitate al acestei predicqii,

puteti si folosili urr zar in loc de o piatri. Cu cit cifra afigatd este mai

mare, cu atAt cregte gi gradul de probabilitate.

Practic, toate sistemele magice de divinatie se \azeazi pe acest prin-

ci ;ahul 9i ci4ile de joc igi au originile in practicile divinatorii ale po-

poarelor primitive, dar ideea nu are prea multi sustinitori. O alti teo-

rie promoveazaideeapotrivit clreia cel care a adus in Europa conceptul

ci4ilor de joc este Marco Polo, dupi cilitoriile intreprinse in China.



cipiu simplu; unele dintre ele sunt insi mai complexe ;i mai elabo-

rate decit altele. Puteli impa4i hirtia in clte secliuni $i forme dorili,

scriind tot ce vreti in sectiunile respective. Sau incercali sd folositi za-

ruri in loc de pietre, pentru ci cifrele lor confera mai multi "greu-tate $i semnificaqie" secliunilor in care ,,cad". Dar indiferent cAt de

complex este sistemul, principiul este acelasi.

6. $(eto da di.vinalia.i cu cdr{i de joc

qulor: (troPaYd$uncer lcenusiu;

Ghicitul in cirli de joc (cartornanpie)se aseamini cu ghicitul in ci4i

de tarot, dar este o metodi simpiificati si mult mai ugor de realizat.

clstoric

A-lte voci le plaseazi originile in Egipt, unde ci4ile de joc erau alcltuite

din cd4i numerotate) grLrpate in funcgie de patru simboluri. Acestea

infigiqau sibii, crose de polo, cupe gi monede. Fiecare grup consta dinzece ci4i numerotate

;itrei ci4i

,,nobiliare"aseminitoare cu popii, da-

rnele gi valeqii de astdzi. Cruciaqilor si tiganilor li se atribuie, de aseme-

nea, originile ci4ilor moderne de joc. O alti teorie le leagi originile de

rnvazlaSiciliei de citre sarazini, dar si de cucerirea Spaniei de citre mauri.

O dovadi in acest sens ar fi radlcina araba a termenilor care desemneazi.

ci4ile de joc in spaniol; si italiani (naipes, naibi). Cerr este, insi, faptul

ci originea le este la fel de diversi precum cea a rudelor lor - ci4ile de

tarot. $i, la fel ca ele, cirtile de joc pot fi decorate cit mai elaborat cu putinli.

Ce4ile de joc sunt menlionate pentru prima oari in Italia, in anul

1299,in Spania, in I37a, iar in Germania, in 1380. Primele cdrli de

jocdin

Europa, care seminaucu

cele moderne,erau alcdtuite din cinci-zeci gi doui de ci4i, grupate in functie de patru simboluri; fiecare grup

conlinea zece cirgi numerotate, un popi qi doi maresali. Pentru fran-

cezt, reprezentau un adevirat instrument de divinalie. Napoleon qi-a

planificat (9i chiar a cigtigat) cAteva dintre biteliile-cheie, folosindputerile profetice ale cirtilor de joc.

Modelul pe care il folosim astizi este cel francez, alcituit din cinci-

zeci Ei doui de ci4i. Fiecare grup conline un

as, un popi, o dami, un valet ;i ci4i nu-

merotate dela2la 10. Grupurile au nume

si simboluri diferite in diverse tiri.Englezii au adoptat simbolurile franlu-

zeqti, dar au schimbat numele. Simbo-

lul franquzesc piqwe (pici) a devenit

,,spade" (vArf de lance) in englezi,

carceALr (caro) a devenit ,,diamond"(romb), trefle (trefla) a devenit

,,club" (trifoi), rar coeur (cupf) a rimas

.,heart" (inimi) in englezi.

Existi mai multe teorii cu privire la ori-

ginea ci4ilor moderne de joc. Unii suslin

ci provin din China secolelor al VII-lea - al

XJea, unde cirtile de joc seminau izbitor cucele moderne. Cinile de joc chineze$ti, gra-

vate pe phcule din cupru qi argint, erau

alcituite din cirti numerotate) grupate in

funcqie de patru simboluri. C;ryile de joc in-

diene, din aceeagi perioadi cu cele chinezegti,

erau, de asemenea, alcdtuite din patr-r"r sim-

boluri, infitiqAnd sceptre, sibii, cupe 9i inele.

O teorie cu totul iesiU din comun sustine

2q2 'i

J

0

ii

lR

Ix.t

i0

l'

,i

il

IIH

u

3

I{]

f

'y', \f ,r,1 ,t;ta

Qbcron $e[[- tl{rlenhcort (-qrted uccnicu[ui rrrojitor 293

Cum sd ghicili in cdrli

Unul dintre marile avantaie ale ghicitului in cn4i este acela ci -indiferent unde vd aflaqi - puteli si cumprragi un pachet de ci4i de

Cdrpile de caro

Ci4ile de caro corespund pentagramelor din

cirqile de tarot. Acest grup este corelat cu elemen-

tul pimlntului Ei reprezinti informaqiile acumulate



.ioc, avAnd imediat la indemlni un instrument de divinaiie. Totugi,

dacl vreti si transformali aceasti metodi intr-o adevdratd art1, tre-

buie si rezervayiun pachet de cd4i numai Pentru acest scoP, ginAnduJ

sub perni sau pe un raft inalt, inf;qurat inmltase neagri, departe de

atingerile profane. Un alt avantaj al cl4ilor de joc il constituie fap-

tul ci le puteli folosi la iocuri sau la scamatorii.

Puteqi ghici pentru voi, dar Ei pentru al1ii. Ce4ile vI pot oferi

rdspunsuri la intrebdri simple sau complexe. DacI ii ghiciti unei per-

soane, amesreca[i clrqile de cAteva ori, rugAnduJ apoi pe individul res-

pectiv si faci la fel. Persoana trebuie si taie cd4ile de trei ori (de obicei,

.n -Atrr stAngi, penrnr cI este asociati cu intuiqia) gi sI amestecaii ci4ile

din nou. Puteqi s-o rugali pe respectiva persoani sd ageze ci4ile in cerc,

cu fala in jos, descoperinduJe apoi la intamplare. Deslugirea mesaielor

este misiunea voastri.

$emnific atiite cdrli[or

Semnificaliile ci4ilor nu sunt bltute in cuie. Ele pot fi adaptate

penrru fiecare individ in parte, ferd st schimbali sensul de bazi. Nu

difern foarte mult de mesajele cl4ilor de tarot, dar, cu siguranqd, stau

in umbra celor pe care le oferi Arcanele Minore.

Daci vreli se includegi gi jokerii, ace$tia s-ar putea si sugereze aparilia

unor factori sau evenimente cu totulneagteptate, avAnd aceleaqi sem-

nificaqii ca runa neagri. Totugi, rimlne la alegerea ghicitorului dacn

ii folosegte sau nu. Eu, personal, ii evit, a$a cum evit 9i runa neagrl'

Perechile 9i formagiili de ci4i au semnificalii deosebite. Patru ci4icare infXqige azl acelaginumir Su,gereazi amplificarea unui rezultat, fie

pozitiv, fie negativ. Trei cirli cu acelagi numir simbolizeazl armo-

,ri" ,rno. fo4e diferite. Doud ci4i cu acela;i numdr indicn un con-

flict, o impicare sau o legituri, in funclie de culorile implicate. Daci

apar mai multe ci4i care infeqigeazi popi, dame sau valeqi, trebuie sI

va axali asupra oamenilor, nu a situaqiilor.

cu ajutorul celor cinci simluri 9i al rajiunii. Cerqile de

caro se referl la lucrurile practice.

As

-o noud problemi financiari sau practici, schimbarea casei, un pro-

iect legat de casd sau atingerea unui anumit nivel de prosperitate.

Doi - un echilibru intre doud aspecte ale vieqii sau intre doui dome-

nii de responsabilitate, un parteneriat avantaios pentru ambele pdrli

implicate, probleme familiale rezolvate printr-un efort suslinut,

o noui sursi de venit.

Trei - o acliune bine consolidatd, mirirea familiei (de obicei, prin

aparilia unui copil), obligaqii sau ,,greute1i", care vd oferd in final

avantaje pe termen lung.

Patru - anumite restricgii in sfera practici, unde trebuie si vi hotirlgi

dacl riscagi sd intreprindefi un anumit lucru sau vi mulgumitri cu ce

aveqi, decizii dificile legate de castr sau de copii, probleme financiare

sau legate de proprietiqi, care nu par se aibi o rezolvare imediati.

Cinci - problemele practice sau financiare vi induc un sentiment de

izolare. Ceregi ajutorul sau sfatul cuiva Nu vi abandonaqi planu-

rile, dar modificaqi-le daci este necesar

$ase - documentele sunt extrem de impor-

tante. Jinegi o evidengi strAnsl aaface-

rilor voastre gi evitali sd vi implicagi in

alte acqiuni Conservali-vi energia qi nu

vi maiasumati

obligaliiS-ar putea sI

vi concentrati un timp numai asupra

vietii de familie.

$apte - problemele casnice gi financiare par

sI se rezolve. Este o perioadi prielnice

pentru conceperea planurilor pe termen

lung. Aveli incredere in visurile, intuiqia

gi raqiunea voastri. Copiii sau animalele

s-ar putea si vi insenineze via1a.

(lartea ucenicufui ."rdjitor294 Qberon $ef[-tlQrlenhcart 295

Opt - s-ar putea si vi descoperili un nou simg practic sau un nou ta-

lent de-a face bani. Situaqia familiala sau financiari s-ar putea

schimba dramatic. Canalizativi orice urmi de nerdbdare, astfel

incAt sd tnregistragi progrese vizibile

Trei - rivalitate in dragoste sau prietenie; conflicte sentimentale in

care doi oameni cautd simpatie sau favoruri; momente tensionate

pe fondul stresului emotional sau al gantajului.

Patru - decizii pe plan sentimental; nelinigte gi dezamlgire in dra-



Noui - puneli pe primul loc interesele personale. Puteli avea succes

fecAnd speculajii ;i lirgindu-vl orizontul. Este o perioadi prielnicr

glndurilor gi acqiunilor independente.

Zece

-succes pe plan financiar sau fericire in familie. Realizarea planuri-

lor ori rezolvareaproblemelor practice; sau o noui obligaqie familialr.

Valet - o persoani tinlrd,,cu siml practic qi demni de incredere, inzes-

trati cu un ralionament, o atitudine qi responsabilitdli financiare

ce-i conferi o inqelepciune ieqiti cu totul din comun, in ciuda vAr-

stei sale fragede, vi oferl sprijinul siu la bine Ei la greu.

Dami - o femeie mai in vArsti, cu simg practic qi bine organizati sau

o femeie cu care avegi o relaqie pe termen lung, vi aiuti si vi re-

zolvaTi problemele; un aliat gi un prieten tandru pe care vi puteqi

baza oricind aveti nevoie.

Popi-

degi este considerat un individ plictisitor, popa rePrezintl o

persoani pe care vi puteli baza din toate punctele de vedere; este

inzestrat cu o ribdare iegita din comun; igi arati afecliunea prin

fapte gi mai puqin prin cuvinte.

CARTILE DE CUPA

Acest grup corespunde cupelor sau potirurilor din

cirtile de tarot. Ele sunt corelate cu elementul apei

gi simbolize azd de obicei dragostea, viala sentimen-

tali, intuilia, relaqiile de orice naturd, indrigostili sau

oameni invArsta de

douizecisau treizeci de ani.

As - o noud relaqie sau o prietenie importanti; un nou inceput pe

plan sentimental; o manifestare brusci a intuiqiei, in care trebuie

si aveli incredere; fericire neaqteptatd sau un nou inceput dupi un

e$ec sentimental; o iubire neimplrtigiti.

Doi - o uniune din dragoste, un angajament sau o cisltorie din dra-

goste; consolidarea sau reluarea unei vechi prietenii; contopirea a

doui aspecte diferite din viaqa unor persoane.

goste; angajamentele altei persoane nu inspird incredere gi sunt puse

sub semnul indoielii.

Cinci - neinlelegeri; nevoia sincerl de comunicare; acceptarea realitilii

qi renunlarea la vise imposibile; pasiuni nebune, nu tocmai inpelepte.

$ase - armonie gi implinire intr-o relagie de dragoste sau prietenie;

influenje pozitive din partea unor prieteni loiali; acceptarea fap-

tului ci diferenqele de atitudine ale oamenilor nu dau nagtere unor

relagii armonioase; impicare intre persoane mai in vArsti.

$apte - intuigie, vise ;i comunicare prin telepatie. Aveli incredere in

instinctele gi in vocea con$tiintei voastre Aveli parte de o comuni-

care spirituale 9i profundi cu cei apropiaqi. S-ar putea si descoperili

ci suntegi pe aceeagi lungime de und; cu colegii, tovarigii de muncd

gi cuno;tinlele voastre, care sunt dornici cu tolii si colaboreze.

Opt - atingerea unui nou nivel intr-o relaqie. Trebuie si punegi capit

geloziei, relaliilor distructive gi qantaiului sentimental. Poate ci ar

fi bine sI vi bucurali de o vacante alaturi de cei dragi.

Noui - independenfi pe plan sentimental; incredere in fo4ele proprii.

Noud de cupd este o carte norocoasil aveli succes in dragoste, intr-o

acgiune sau intr-un proiect pe care doriii snJ reahzagi.

Zece - fericire pe plan sentimental 9i impli-

nire prin intermediul altora; deruigi 9i

primiqi dragoste; fericire in cdsnicie sau

intr-o relalie.

Valet

-o persoand tAniri, un individ mai

in vArsti, vulnerabil pe plan sentimen-

tal, sau un romantic incurabil, care

cauti perfecqiunea in dragoste, ,,cavale-

rul in armuri" indrdgostit de ideea de

iubire.

Dami - o femeie maturi, o femeie implicati

intr-o relatie de duratl sau o femeie care are

grij; de a$i, oferindu-le tuturor un umir

Qarteaucenicului

lrqjitor96 Q6eron $e[['tfu

'renheort297

pe care sn plAngi. Se implicd atAt de tare in dramele celor din jur,

incAt iqi pierde propria identitate. Le ripeqte independenla senti-

mentali fara sa-gi dea seama.

Popi - un birbat mai in vlrsti, charismatic, ce-i face pe toli si se

esenpiah, chiar dacd acestea incetinesc lucrurile. Comunicarea scrisi

poate fi mult mai valoroasi decAt cea verbald in clarificarea pro-

priei poziqii, dar qi a altora.

Cinci - devenigi avocatul apiririi, dar qi al acuzdrriin cazuri care nu



simti deosebigi 9i valoroqi. Dacd este loial partenerei sale, iqi do-

vedeqte dragostea prin gesturi romantice, pline de tandreqe; poate

fi insi ugor sedus prin cuvinte me;tequgite. Se implici in proble-

mele existenliale ale omenirii, dar nu poate sd-gi controleze pro-

pria viatrI sentimentald.

CARTILE DE TREFLAAcestea corespund cu baghetele sau toiagurile din

c54ile de tarot. Sunt asociate cu elementul focului gi

simbolizeazi ambiqia, succesul, cariera,sinltatea, clli-toriile, dezvoltarea, proiectele de afaceri, comunica-

rea, persoanele mature gi colegii/tovarigii de munci.

As

-un nou inceput in carieri, o noul ambiqie, idei originale, o noui

perspectivi sau ocazia de a cilitori; un nou canal de comunicare;

dorinla de a vI elibera dintr-o situaqie restrictivi.

Doi - avegi ocazia de a discuta despre diverse opliuni sau cii. Planu-

rile legate de cei din jur par restrictive. Trebuie si gisili un echi-

libru intre cariera tot mai solicitanti gi sinitate, cu atat mai mult

cu cAt epuizarea qi stresul incep si-qi

spuni cuvlntul. Abordali cu griji pro-

iectele sau partenerii de afaceri

Trei - decizia de a cilitori si ocazia de a

vi hrgi orizonturile. Afacerileqi

obliga-liile de serviciu vi solicitl tot mai multienergie; comunicarea inseamnd impli-

carea mai multor persoane.

Patru - mergegi mai departe, in ciuda pie-

dicilor puse de al1ii, degi acest lucru

poate fi extrem de frustrant. Capacita-

tea de a cAgtiga increderea celor din jur

este vitalS, iar comunicarea deschisi este

2g8

vi privesc. Avegi grijl de sinitatea voastri pentru a evita acciden-

tele provocat e de epuizarea Ei stresul implicirii in problemele cau-

zate de algii S-ar putea ca rivalii sr nu fie deschiqi la comunicare

sau compromisuri. Avegi grije si vi se recunoasci meritul pentru

energia qi ideile voastre

$ase - vI bucuraqi de o perioade liniEtiti la serviciu; ar trebui sd pro-

fitaji de aceasti ocazie ca sI luagi o scurti pauzd de relaxare qi

odihnl; sinitatea ar trebui si vi se amelioreze. Este o perioadl pro-

pice creativiteqii 9i stabilirii de noi contacte pentru actiuni viitoare.

$apte - aveqi pane de succese gi impliniri. Depunegi foarte multi ener-

gie ;i efort creativ. Idealurile joaci un rol important in viaga voastri;

principiile vi le suslineqi cu stiruinti. Fericirea supremi nu consti

in oblinerea succesului imediat, ci in conceperea unor obiective

pe termen lung.

Opt - manifestali o energie debordanti; vd schimbati cariera, destinaqia

clldtoriilor sau stilul de via1i. Vi ghidaqi dupl zicala ,,Carpe diem ".

Poate ci vregi sI demaragi o afacere sau si intreprindeqi o acqiune

pe cont propriu.

Noui - responsabilitilile devin din ce in ce mai solicitante, iar tim-

pul din ce in ce mai scurt. Ar trebui si pasagi o Parte din aceste

responsabilitati. tndoielile qi pierderea increderii in fo4ele proprii

inriutilesc ;i mai mult lucrurile. Mergeli mai departe cu incredere

qi mult curaj

Zece-

vdduceli

la bun sfArqit un obiectiv; avegi qansa de a vi schimba

direclia gi de a vi perfecgiona anumite capaciteqi, cum ar fi, de exem-

plu, arta comunicirii. Ve vegi implini tn viitorul apropiat un vis,

un ideal sau o ambiqie. Puneli pe primul loc fericirea, increderea

in sine gi independenqa

Valet - o persoani tAniri Ei dinamicd sau un individ care trece mereu

de la un lucru la altul. Aceasti persoanl are tendinia de a-gi pierde

interesul pentru o anumiti activitate daci lucrurile nu merg bine,

leslndu-se insd absorbiti cu totul de munca sau pasiunile sale pAnd

Qbcron jeff -iI{venheorl l-,arl e a ucen icu [u i lrdjitor

intr-acolo, tncAt ii exclude pe oameni din viala sa' StipAnegte foarte

bine arta comunicirii, dar adevirul il spune feri menajamente.

Dami - o femeie maturi, care igi pl'streazd' independenla, fie cd are

sau nu o relalie de durati. Are un simq foarte bun de organtzare,

si asimilati lucruri, care - desi nu vi se par utile in Prezent - s-ar

putea sd vi fie de folos mai tirziu.Patru - limitele Ei obstacolele iqi au rldicinile in temerile noastre laun-

ftice,bazate pe experienlele din trecut. S-ar putea si vi supere ne-



este dinamici gi poate si imbine foarte multe aspecte ale viegii. Asta

poate duce, insi, la epuizare. Este inzestrati cu tact 9i putere de con-

vingere, obqinAnd intotdeauna ce-qi propune, fire ca acest lucru si

fie in detrimentulcelor din

iur.Popi - un birbat ambiiios, care a oblinut succesul in viaqi;i stipAneEte

foarte bine arta comunicirii. Are tendinqa de a privi cu indiferenli

dorinqele ;i sentimentele celorlalqi, pentru ci este obsedat de ideea

de a-qi duce misiunea la bun sfArqit. De obicei, gisegte o solulie

pentru orice problemi. Este un individ idealist, care nu face com-

promisuri in materie de principii.

CARTILE DE PICAAcestea sunt echivalentul slbiilor din cirtile de tarot

gi reprezinti elementul aerului. Simbolizeazllimitele,

provocirile, tradiqiile, procesul de invilare, dreptatea,

oamenii in virstd Ei betrlnii.

As - un nou inceput dupi o perioadi de greutili qi suferinle; o noui

formd de invilare; un recurs pentru dreptate; o noui provocare

ce poate si vi deschidi anumite uqi.

Doi - trebuie si alegeli intre doui posibi-

lit51i, care nu par deloc atrigetoare. Tre-

buie si apelali la logicn atunci cAnd

existi un conflict intre oameni sau intreaspectele vielii. Trebuie si descoperili,

din doui informalii, care este cea adevi-

rati gi corecti.

Trei - riutlqile sau rivalitalile se pot re-

zolva doar prin puterea ratiunii. Trebuie

si acceptirli provociri sau obstacole, care

vd cer timp ;i efort, dar care vi vor

oferi in final succesul scontat. Trebuie

dreptilile, dar - daci pot fi rezolvate - nu trebuie si le acordali

prea multi importanql. Progresul PresuPune gi pierderi, indiferent

cAt de nedrept vi se pare acest lucru.

Cinci

-analizaTi cu atenlie lucrurile ca sI evitaqi greqelile, ura gi fap-

tele necinstite ale altora. Dezamigirea Provocati de faptul ce se-

menii vo$tri nu au acelea;i standarde inalte ca voi nr.r trebuie si vi

determine si vi abandonali planurile, deqi in acest caz Ya trebui

sd vi dezviluiqi intenqiile cu mai multi prudenli.

$ase - mijloacele oficiale de impunere a dreptdlii s-ar Putea dovedi

eficiente. IJrmeazdo perioadi de liniEte dupi turbulenqe sau indo-

ieli. Relaliile tensionate cu anumite persoane s-ar purea dezamorsa.

$apte - intuiqia se poate dovedi eficienti acolo unde logica 9i opi-

niile avizate dau gre;. Profitati de avantaje ;i nu va retrageqi din

fala conflictelor

Opt - puteli intreprinde schirnberi in viaqa voastr; dacl lisali trecu-

tul in urmi gi priviqi cu speranti spre viitor. Analizaqi-v5 temerile

si nelinistile qi veqi descoperi oportunitili la care nici nu v-a1i gAn-

dit vreodati Noi cli gi contacte se vor dovedi extrem de eficiente.

Noui - curaj ul qi voinla pot dobori orice obstacol din calea voastri.

Teama de egec qi de respingere este neintemeiati. Este bine si

purtafi bitelii reale, nu imaginare. $titi mai rnulte lucruri decAt

vi inchipuitri.

Zece - vi aqteapti timpuri mai bune. SfAriitul acestei perioade va marca

un nouinceput favorabil. Optimismul reprezinti elementul-cheie.

Valet - o persoanl tlniri sau mai in vlrsti, dar imaturS, care ii poate

rini pe cei din jur fire si vrea sau in mod deliberat' Este o Per-

soani inteligenti $i amvzant[ care se poate dovedi pe cAt de spi-

rituali, pe atAt de sarcasticd' Nu are incredere in oameni qi in viaqi,

degi aceasti neincredere este indreptilita.

Dami - o femeie maturi, decepqionati,inzestrati cu un siml cri-

tic asculit; prototipul vecinei clevetitoare qi al soacrei mereu

nemulqumite. Poate fi insd o femeie loiale li puternici, ce-qi apiri

(-)beron $cff 'tQrrrcnfreorl ('drlc.l uccnicu[u i rrojitor

-

cu indArjire teritoriul. Este adesea posesivi, pentru ci se teme si

nu rimlni singuri.

Popi - prototipul personajului autr:ritar, al judecitor-ului neindurator,

al plrintelui sever, care - din cauza cuno$tinlelor vaste pe care le



deline - nu tolereazi gregelile altora; un perfeclionist, care se teme

de propria-i vulnerabilitate, preferAnd astfel sa se izoleze.

Cum sd distribuif i cdr{ite de joc

Existi mai multe modalititi prin care puteqi distribui ci4ile in tim-

pul divinaqiei, inclusiv cele pe care le folosili pentru cirlile de tarot.

Puteti interpreta o singuri carte sau mai multe cirli' folosindmode-

lul celor trei cdrpi, rnodelwl potcoavei de cal $ modelul crucii ceLtice'

Intelpretared unei singure cdryi vi oferi o privire de ansamblu asu-

pra unei situaqii. in modelwl celor trei crirpi, se tr;rg la intlmplare trei

ci4i gi se aqazi de la stlnga la dreapta, fiind apoi interpretate in aceeaEi

ordine. Primacar-te (din partea stAnga) reprezinti trecutul, cea din mij-

loc - prezentul, iar cea din dreapta - viitorui. Acest model poate fi

aplicat in orice situalie pentru a oferi un indiciu asupra influenlelor

care au cavzat situaqia respectivi (trecutui), influenlele predominante

in momentul de fa1; (prezentul) 9i rezultatul final (viitorul).

ModeLwl potcoavei de cal este sirnilar modelului celor trei cir1i, cu

exceptia faptului ci de aceasti dati se trag Eapte cirti. care se asazi

tot de la stinga la dreapta. Modelul se folose$te pentru interpretarea

unei singure situalii sau pentru aflarea rispunsului la o intrebare. Prima

carte reprezint;i trecutul gi influenqele care au dat na$tere situaqiei pre-

zente. A doua carte redi circumstanlele prezente. A treia reprezintisperanlele gi temerile autorului divinaliei referitoare ia situalia sau la

intrebarea care il macina. A patra descrie obstacolele 9i problemele

pe care autorul divinaqiei trebuie si le intAmpine pentru rezolvarea

situatiei. A cincea se referi la oamenii qi la viala autorului. A gasea

reprezinti viitorul qi evenimentele care

vor influenla situalia respectivi. Iar cea

cle .r ;aptea gi ultima redi rezuitatul final,

b.rz-rrt pe celelalte cir i.

.lo2

Err

Modelul c'nrcii celtice se foloseste in multe forme de divinalie, pre-

.um tarotui qi sistemul runelor. Acesta vi poate af uta si

rrfla1i rispunsul la intreb;ri cornplexe sau si descifrali

situatii complicate.

I - Prezentul. Er.enimente, intimpiiri. ati-

tudini si influente preclominante, care

au marcat situalia respectivl.

2 - Crucea. Obstacole, probleme,

conflicte si greutirli cu care au-

torul clivinatiei se confmnti in

prezent.

3 - Ridicina. Cauzasituatiei care

este in prezent..1 - Trecutul. Evenimente sau influenle din

trecut care incep si pileasc;i.

5 - Coroana. Avantajele pe care le puteli

obtine din situatia curenti.

6 - Viitorul. Evenimente qi influente care urmeazi si-si facd aparilia.

7 - Autorul divinagiei. Cum se integreazi acesta in situagia prezenti.

8 - Casa. Modul in care oamenii din preajma autoruiui divinatiei in-

fluengeazi si privesc evenimentele.

9 - Speranlele gi temerile. Speranqele qi temerile autorului divinagiei

legate de situaqia sau intrebarea respectivi.

10 - Rezultatul final. Consecinlele pe rermen lung ale situaliei pre-

zente sau leclia pe care o puteli invdla de aici.

B.fll)rtgjE

L

(-)bcron jclf - tl{arorhcart(-a11cq uccnicufui

lrdiitor

7. Saseomanlia: arta de a citi rriitoru[

in frunze de. ce.ai

reprezentantele inaltei societtrgi. Aceasti artd eruimpirtiqiti doar intre

prieteni foarte apropiaqi.

CUM SA GHICITI VIITORUL iN FRUNZE DE CEAI



rtori: Qberon gi \oonrvriter

Ceaiul a fost pentru prima oari folosit in China acum mai mult

de 5.000 de ani - atAt ca bluturi ricoritoare, cAt gi ca medicament.A fost importat in Anglia cam pe la mijlocul secolului al XV[-lea 9i

era considerat o biuturl exrrem de fin5. Plnd in 1885, majoritatea sor-

timentelor de ceai proveneau din China (de aici expresia: ,'Not for

all the tea in China " care inseamni ,,Cu niciun pre "), dar apoi, India

;i Ceylonul au intrat in joc, devenind in curAnd cei mai mari furni-

zori in Occident.

Ceaiul era atit de valoros in perioada victoriani, incAt era ade-

sea plsrrar in cutiuqe ferecate, departe de ochii indiscreii ai servi-

torilor. Tot atunci, taseomanliasau arta de a citi viitorul in frunze

de ceai a devenit o formi de divinalie, practicati cu precidere de

"Cititulin ceagcr", de NJ. Crowley.

Pentru fiecare oaspete in parte, puneli intr-o cea;cd o linguriga de

frunze uscate de mentl. Turnali apdfiarfi, peste ele gi lisaqi-le sI se

opireasci cinci minute. Oaspetii pot si bea ceaiul sau puteli sd aruncali

apa, ltuAnd frunzele cu pufin lichid in ceagcd. Persoana respectivi tre-

buie si acopere gura cegtii cu mAna;i s-o agite apoi de cAteva ori. Apoi,

invitapii trebuie si schimbe ceqtile qi sI deslugeasci simbolurile, for-

mele, literele sau numerele care prind contur in frunzele de ceai.

Din picate, a$a cum se intimple gi in cazul tilmicirii viselor, existi

mai multe variante de interpretare a imaginilor schiqate de frunze. Iatd

una dintre cele mai cunoscute:

Avion: o ctrldtorie iminentiAncori: o situalie neplicutiMir: prosperitate, reahzdri

Sigeati: necazuri in dragoste

Topor: un pericol sau o greutate pentru voi

*':?.5:llili:;1il.''"ir

?'tClopolel: vegti bune ^- a ' e

;:il::ril:;" ffiprieten -d- r$t

H#j*::fr'd,1;l*ll[iltffi,'r]"'i;u".,

* {r'*il:'#l;;:'"'ffi1i,,r, Y'. * k,erc: succer \

Monedi: prosperitate

CAine: un prieten loial

Oui: o viatri nouiOchi: precaugie, viziune

FintAni: o mare fericire

-5i\ -fr

(' arteq ucenicu[ui rr{iitor 305

Pilirie: vi se conferi un titlu de onoare,

o promovare sau o mirire de salariu

Casi: confort, familie

Ibric: liniEte in casi 13;'Libanomantia reprezinti arta divinaliei cu ajutorul timlii. ,,Tilmi-

citorul" desluge;te semnele gi mesajele in fl;carile gi trosnetele timAii care

arde printre cirbuni, dar gi in fumul care se ridica in aer. Tdmlia care

conline seminge (coriandru, iasomie, chimen si clnepi) sau nirrat de po-



Zmet: doringe care se vor impliniScari: succes in afaceri

Frunzi: o viali nouiLitere: numele unor prieteni sau rude

IJn om: un vizitator - barbat sau femeieNumere: indicn perioade de timp - luni sau ani

Bufnili: vi agteapti un noroc sau un ghinion

Porc: licomie

$arpe: un du;man din apropiere

Piianien: risplati pelltru munca depusi

Pitrat: nevoia de prudentrd

Stea: speranqd

Sabie: certuri viitoare

Copac: sinitateTriunghi: un semn de bun augur' noroc

Broasci-festoasi: criticiLup: gelozie

tasiu vi ajuti si aflagi rispunsul la o intrebare care vi macini. in ti-pce rostili intrebarea cu glas tare, incercagi si deslugigi rlspunsul introsnetul seminlelor sau in lumina nitratului de potasiu De exem-

plu, pentru un rdspuns afirmativ, veqi vedea sau vegi auziun singursemn, pentru un rispuns negativ, veli primi doui. semne consecutive,

iar dacd rdspunsul este incert, acest lucru va fi marcat prin ticere. Putelitleslugi, de asemenea, semnele in direclia spre care se indreaptd fumul.Daci se indreapti spre voi, semnul este de bun augur.

Dacd sortii sunt de partea mea,

Fwmule, spre mine tu te-ndreapt.i

Dacd potivnice ele imi sunt,

Fumule, de rnine tu te-ndepdrtedzd,

Sltre dreapta sau sprestinga ...

Daci timlia tinde si ardi prea repede inseamni ci ,,nu este tim-pul sd punegi intrebiri". Putegi deslugi, de asemenea, mesaje in cenuga

timlii, dupi ce a ars complet, descoperind forme ;i simboluri ase-

mindtoare cu cele conturate in cegtile de ceai. Magicienii ;iprofetii din secolul al XVI-lea qi al XV[-lea foloseau seminle

rromate in ritualurile de divinatrie. Ei aruncau semin-

lele intr-un ceaun incins pe foc gi citeau viitorulin formele conturate de fum. Magicienii aflatri

in ceutarea comorilor foloseau timlia giincantagiile magice de venerare a focu-

lui pentru ca strldaniile lor si nu fie in'tadar, a$a cum reiese din aceasti veche

l'ormuli magici:

Focule, focule, binecuvintat sd fii,Si comoara ce-o visez

Tu mie sd mLo incredintezi

JI.i?EIrl

t,

-J

0 LtL 4t>

=$.-(i'

,

'q'{ ll8. { on omctntic' qrtq dhina[iei

cu oiutoru[ td,maii ,

autor: (Kglftn $reene

Carnea mirodeniilor arse Si glasul oinului mistwit,

Stiruttirile 5i fr,irnint,irile buzelor din flac,ira pulsind'

Micupe broboane de mir uscat

in jurul bobocilor ro;ii ard mocnit.

Florile in foc se prefac, dar rdmin ca de gheayti,

Ca semn al celor iertfite...

AlcenNox SwrNouRNe,,,NePermis''

306 Q6cron $eff - tl(o."enheart 107

9. )ilin alia prin radiestezie

autor: lDonqls Nrern laclamarinl

anstrume.nte de. bazd, a[e radieste.ziei

Existd foarte multe sisteme gi metode de radiestezie, cu sau firlinstrumente. Cele mai cunoscute dintre ele implici folosirea baghe-



Notd: Acest material este addptat, cu permisiunea autorului, dup'i ;

cwrsul intitulat ,,Letter to Robin", creat de lValter Woods pe site-ul:

http:/ /www.lettertorobi n.org. Putepig,isi, de Asern'enea' mai multe

i

conform ASD (American Society of Dowsers), ,,divinagia prin ra-

diestezie reprezintd. o experientrI activd qi sistematici a intuiqiei".

Aceasti formi de divinalie implicl folosirea unui instrument. oame-

nii o pun in practicl de foarte mult timp ca si giseascdapd' Se pare

ci apa, mineralele ;i alte obiecte sunt inzestrate cu o energie magne-

ticl, electromagneticl sau de alti naturi. Corpul uman este sensibil

la acesre energii. Printr-o practici indelungati, oamenii i'ipot per-

fecgiona capacitatea de a percepe energiile electromagnetice. Instrumen-

tele folosiie in aceasti formi de divinaqie vi ajuti sn simliqi cu mai

multe acuirare reaqiile subcongtiente. Ele sunt mijloace de comuni-

care ce par controlate de subcongtientul vostru. Cel mai cunoscut din-

tre ele este pendulul.

,,parru metode de a practica di1inapia prin radiestezie", Abbe de villemont,

Tratat de fizicti ocult,i, 169.

telor in formi deL, a baghetelor in formi de Y gi a pendulului.Adepgii acestei forme de divinaqie igi confeclioneaztr nenumirate in-strumente ajutdtoare. Voi putegi si optali pentru cele pe care le con-

sideragi potrivite qi eficiente.

?:,K::: ::

"1^::;{

:,. , ,1^", alrful din metal poate si aibl intre zece centi- I

metri gi trei metri lungime. Lungimea obignuitl variazd,intre treizeci

;i patruzeci de centimetri.

Materiale: De obicei, se folosegte sArmi. Umeragele din metal repre-

zinti o varianti ideale. SArma de sudurl reprezintd,, de asemenea,

un material foarte bun.Puteli folosi orice material flexibil, pe careil puteji indoi in formi de L.

Cum se foloseqte: Tinegi bagheta lejer in mAni, cu vArful din metal

ugor aplecat spre pimAnt CAnd folosili o singurd baghetd, ea func-gioneazd ca un ac indicator. Poate si indice o linrd sau o direcqie

clari sau si se migte dintr-o parte tn alta atunci cAnd intAlneqte

un cAmp de energie (o auri sau o zoni periculoasi). Cind fo-

losili doui baghete in formd de L, acesrea sunr programare ast-

fel incAt si se alinieze automat cAnd sunt gata de acgiune, si se

incrucigeze cAnd indici un rispuns afirmativ sau au gisit obiec-

tul-qinti gi si se indeplrteze una de cealalti arunci clnd rispunsuleste negativ.

Avantaie: Este un instrument ugor de concepur gi de folosit, flexibilqi foane cunoscur. Funcqioneazi bine pe reren accidentat. in g.-

neral, nu este influenlat de adierile de vAnt.

Dezavantaje: Nu este la fel de ugor de cdrat sau de ascuns precum

pendulul, degi pe cele lungi de 10-15 centimerri le puteli pune in buzu-

narul cimigii sau in geanri.

farlea ucenicu[ui lrdjitor

BAGHETA iN ponrue DE Y

(BAGHETA arcuncarAlFormi: Este un ba1 bifurcat, care seaminl cu litera

Y. Poate sd aibi orice mirime, dar modelul clasic

Cum se folosegte: Jineli capitul sforii intre degetul mare

gi cel arItltor, lesAnd pendulul sI atArne liber Daci

se miqcd in fa1i, rispunsul este afirmativ; daci se migci

lateral, rispunsul este negativ, iar dacd formeazi un



are de obicei cam 30-60 de centimetri lungime.

Materiale: Pot fi confeclionate din lemn, metal sau plastic' Baghe-

tele moderne sunt confecqionate in general din plastic' Poate pen-

tru ct sunt mai ugor de pistrat.Cum se folosegte: Tineti bagheta cu vlrful indreptat spre pimlnt, cu

degetele mari in sus gi palmele spre centru Strlngeli-o

gi trageli de cele doui braqe bifurcate, rlsucindu-vd

incheieturile spre exterior Degetele mari sunt

acum indreptate spre exterior, iar palmele spre

cer. Bagheta se afli intr-un echilibru pre-

car, cu vArful indreptat in sus, intr-un

unghi de 45 de grade. Daci are ten-

dinga sr-gi indrepte vArful spre pImAnt,

asta indicl faptul cI a gisit un izvor deapi sau obiectul-1intd. Poate fi, de asemenea, un indiciu pentnr un

rdspuns afirmativ. Dac'a are tendinqa sI-gi indrepte vlrful sPre cer'

acest lucru indicn de obicei un rlspuns negativ.

Avantaje: Funclioneazd, rapid, indicAnd direct un izvor de apl sau

obiectul-qintl. Funcqion eazd bine Pe teren accidentat sau in tim-

pul rafalelor de vlnt.Dezavantaie: Nu este la fel de flexibil ca alte instrumente. Miqcirile

sunt limitate - doar in sus gi in jos. Trebuie si vi intoarceli cu tot

corpul ca si gisili direcgia.

PENDULULFormi: Orice obiect pe care il putegi atirna pe o sfoari sau

pe un laniic. Poate si aibi orice formi sau mirime - chiar

qi o agrafd de hArtie agdr,atd de o all ioacd foarte bine

rolul de pendul. Lanqicul sau sfoara au de obicei cam

Eapte-zece centimetri lungime.

Materiale: Tot ce gnsigi la indemAnl. Urmali-vi instinctele Crista-

lele, metalul Ei lemnul se preteazi foane bine'

unghi, puteti sl-i formulali intrebarea dorite.

Avantaie: Este ugor de confeclionat 9i uqor de folo-

sit. Este un instrument extrem de cunoscut gi des-

tul de mic, incAt il puteqi

linein buzunar sau in geanti.

Vd oferi rdspunsuri rapide. Este un instrument ideal pentru he4ile

de divinalie.

Dezavantaje: VAntul sau balansul trupului in timp ce mergeti il pot

dezechilibra. Ca si evitaqi aceasti probleml, puteli sI programali

pendulul si se migte in direcgia acelor de ceasornic sau in sens in-

vers pentru a indica rispunsuri afirmative sau negative.

Cum sd fofosif i pendutu[

Gisiti un loc liniqtit, unde si nu vi deranjeze

nimeni Tineti-l ca in desenul de mai suslVretri si

Etili cum vi va oferi pendulul rispunsurile dorite.

In cazul unui rispuns afirmativ, se va migca in fagl,

iar in cazul unui rispuns negativ, se va migca la-

teral. Tot lateral se va migca qi daci rlspunsul este

nesigur, precum ,poate" sau ,,nu este momentul

potrivit". Unele pendule se migci in sensul acelor de ceasornic in cazul

unui rispuns afirmativ gi in sens invers in cazul unui rispuns nega-

tiv. Programagi-vi instrumentul dupi cum dorili.

Pasul 1 - Relaxalivi 9i intrali intr-o stare de transl

Pasul 2 - Tineli capltul sforii sau al hnjicului intre degetul mare qi

cel ardtitor Legnnali apoi pendulul deasupra h;4ii de divinalie,

cum este cea de la pagina urmitoare.

Pasul 3 - Migcali mAna qi degetele in aga fel inclt pendulul sd se

indrepte spre rispunsul ,,DA", a$teptandu-vI apoi sd se migte firiajutorul vostru Dacd se opreSte, lualio de la capit Repetaji

3lo Qberon $e[[' fu r'enheart (,arlea ucenicu[u i rrdjitor 3|

Pregitit pentruintrabiri

t.r lp

{ (r}U = Utor

N : Normal

gi oase. tn ,..rt fel, veqi direcqiona energiile spre pendul, nu spre

voi. Asta vi va ajuta si vi concentrali atenlia asupra pendulului,

nu asupra energiilor.

3. Trebuie si formulagi intrebirile filre echivoc. Subconqtientul

fdrd si faci alte supozilii' DacI

tl

tt



E : Echilibrat

P: Puternic

FP : Foarte puternic

C : Critic

() : D"/icienP, sctidere etc.

(+) : Exces, crettere etc.

Crh, : intensitate

tt,1,

figura pini clnd pendulul se miEci singur Important este ca pendu-

lul si se migte feri ajutor din partea voastri.

pasul 4 - Repetaqi procedeul pentm obqinerea unui rispuns negativ

pasul 5 - odati ce se migci singur, indicand un rispuns negativ, pro-

gramati-l si se roteascl in sensulacelor de ceasornic pentru a in-

dica un rispuns afirmativ

Pasul 6 - Acegtia sunt pagii fundamentali pe care trebuie sl-i stipXnili.

Apoi putegi trece la treabe. Daci incercdrile voastre nu dau rezttl'

tutrrl ,.orrt"t in cincisprezece minute' puteli si repetali figura peste

o jumitate de ori sau a doua zi. Nu renunlali

Qe. trebuie qi ce nu trebuie sd face\iin timpul radiesteziei

1. Nu vi insu;i1i informaqiile pe care le detectafi De exemplu,

daci vedeli un film, pureli si reaclionali in multe feluri. Modul

in care abordali cdutarea informaqiilor depinde numai de voi.

Avantajul folosirii unui pendul sau al altor instrumente de ra-

diestezie consri in faptul ci nu trebuie si vl insuqigi energiile pe

care le detectaqi.

2. Trebuie si ve protejali. Ca si evitali caPtarea energiilor nedo-

rite, vorbiqi cu pendulul vostru de parci ar fi o persoani in carne

percepe mot-)-mot intreblrile,

intrebali, de exemplu: ,,Ma;ina mea are nevoie de benzini?"'

rlspunsul este DA. Credeqi ci subconEtientul Etie ci vi referili

la cantitatea de benzini din rezervor, dar nu este deloc a;a' Multe

rlspunsuri aparent greEite sunt in realitate corecte daci inter-

pretim intreberile ad litteranr. Formulali intreberi care si conlini

clt mai multe informalii, in a;a fel inc|t rispunsul sd fie lipsit

de echivoc Nu punegi intreberi ca 9i cAnd ali cere plrerea in-

strumentului de divinalie despre trecut, prezent sau viitor. Intre-

barea trebuie si conlini cAt mai multe informalii edificatoare.

Iati un exemplu de intrebare incompleti 9i echivocd: ,'Ai des-

tui bani?" Pentru ce? Rispunsul va fi neclar. Daci intrebali in

schimb: ,,Ai destui bani in buzunar, in momentul de fatr5, ca si

cumperi un cornet de inghelati de un dolar?", veli putea da unrispuns cAt se poate de clar.

4. Nu depngigi anumite bariere Nu este etic sI vi amestecali in

,,Lectiile de via1i" ale unei persoane sau sd incercali si-i influeniaii

karma ori liberul arbitru. intrebagi intotdeauna pendulul: Ag putea

si...? Pot si...? Ar trebui si...? Daci rispunsul este NlJ, atunci nu

puneqi intrebarea

5. Respectali intimitatea oamenilor Nu puneli intrebiri referitoare

la viaga altor persoane flre gtirea lor

6. Jineli intotdeauna seama de karma Nu ignorali legea cauzei qi

a efectului sau legea karmei potrivit cireia primim ceea ce dim.Folosili formele de divinaqie pentru binele semenilor voqtri, nu

pentru a le face riu

7. Nu stabilili diagnostice qi nici nu dafi sfaturi medicale Daci

cineva are probleme de sinitate, sf;tuiqi-o pe respectiva persoanl

si consulte un doctor.g. Folosili metode cit mai simple de radiestezie pentru a le pune

cit mai des in practici

I,,-tq'll1t

,

i

ri1

1t2 (-)bcron,jef f -{I(rlenfraarl

larleauce nicu[ui vrdjitor 3t3

ro. Cum sd rpd crea[i propriuf set de. rune

qutor: qtaarendut llQbert ft,e t5kipt <Effison tgafben;

si ghi-

gisi pietricele pentru rune in magaztnele de artizanat gi si le cumplrali

cu siculeqele aferente, dar nu e rdu si le adunali gi singuri de pe malul

unui rAu. Indiferent de modalitatea preferatd, pietricelele conferl ru-

nelor un aspect phcut.



Runele reprezintl, un instrument valoros care ne ajutn

cim viitorul gi sd descifrlm mesajele subcon;tientului. Se considerd

ci runele sunt cu adevlrat eficiente daci sunt create de persoana

care le folose$te. Deoarece metodele de creare sunt extrem de va-

riate, in funclie de talentul oamenilor de a le da via1d, vI voi pre-

zenta in acest capitol diverse tehnici - de la cele mai simple la unele

pulin mai complicate.

Cea mai simple modalitate este si cumpirali de la magazinele de

artizanat cAteva discuri plate, cu diametrul de 2,50 centimetri, pe care

si desenali cu un marker fiecare runi in parte. Discurile sunt de obi-

cei confecqionate din lemn de esenle tare gi pot fi cumpirate in seturi

de cAte dourzeci gi cinci de piese, puse in sdculeqe, fiind astfel ideale

pentnr acest proiect. Runele create in acest mod se pistreazd foarte

bine de-a lungul timpului.

lJrmltoarea metodl implicn folosirea aceloragi discuri plate, dar,

in loc si desenali runele cu un marker, le puteli pirograva pentru a

le face si pard mai vechi. Folosirea aparatelor de pirogravurl nece-

sita o practici indelungati. tnainte de a incepe sd lucrali cu discurile,

perfecgionagi-vd talentul, pirogravAnd runele pe diverse buciqi de lemn

ca si invltraqi sn folosili aparatul.

A treia metodl implicn tot folosirea discurilor plate pe care si

gravali runele cu un instrument de cizmirie, conturAndu-le apoi cu

un strat sublire de vopsea. Metoda presupune mai mult efort Ei timp,

dar runele sunt mult mai frumoase.Puteqi si

vopsiqi fiecare aett (grup de opt rune) cu o

culoare diferiti, sd le vopsitri pe toate

intr-o singuri culoare sau si vopsiii fie-

care runi in parte cu o altd culoare.

Urmitorul material pe care ilputeli folosi sunt pietrele. Cele mai

bune sunt pietricelele de rAu, cu

suprafaqa glefuiti de api. Puteli

Mai multe detalii despre semnificagiile runelor gl'siiiin Manualul de

inipiere in vrdjitorie. Puteli desena runele pe pietre, folosind un mar-

ker sau le puteli grava cu un aparat Dremel. Folosirea acestor aparate

presupune o practice indelungatd, la fel ca qi in cazul aparatelor de pirogravare, a;a cd rezervali-vi timp gi materiale pentru respectiva metode.

Dupi ce v-aqi hotirAt ce materiale gi ce metode folosiqi qi agi exer-

sat tehnicile suficient, este timpul si vd apucali de treabe. Daci a1i

cumpdrat discurile sau pietrele, poate ci ar trebui si le purificagi,

expunAndu-le, timp de douizeci gi patru de ore, in lumina soarelui qi

a lunii. Strilucirea lunii pline este cea mai eficientd in acest sens.

Runele vor constitui un liant cu subcongtientul vostru, de aceea este

important si-l implicim in procesul de creagie.

Aqezagi toate discurile sau pietrele pe o masd in fala voastrl. GAndiqi-vn

la numele runei pe care o creati$i

incercali s-o vizualizagi cu ochiul

minqii. Rostigi-i numele cu multd rezonangd Plimbagi apoi uqor mlna

pe deasupra discurilor sau a pietrelor, repetand numele runei pAni cAnd

simliji cum una dintre ele vi ,,cheami" - pe aceea trebuie s-o folosiqi.

Luagi discul sau piatra respectivi pi scrieli pe ea cu creionul numele

runei sau punefi-i o eticheti ca si gtiqi cireia dintre ele ii apa4ine piesa

aleasi. Deocamdatl, nu faceli altceva declt si selectali discurile sau

pietrele care vor reprezenta runele. S-ar putea catoatd aceasti activi-

tate si dureze o ori sau doui.

Dupi ce aji delimitat toate piesele^, conferindu-le numele runelor

respective, putegisi

trecegi la treabe. In timp ce o modelali, prin me-

toda preferati, repetali de nenumdrate ori numele runei, cu multi re-

zonanld,vizualizind-o cu ochiul minlii. Timpul alocat creirii fieclreia

dintre ele depinde de metoda aleasl, dar - dacl ii rezewagi uneia clte

zece minute - procesul va dura patru ore. Aga ci aveli griil se virezervali suficient timp pentru aceasti activitate.

Dupi ce agi terminat gi etapa explicati mai sus, este timpul si vi bi-

necuvXntali runele 9i si le pregitipi pentru misiunea lor. Puneqi-le in

siculepl in care le veqi pistra qi invocagi zeii gi spiritele strlbunilor vogtri,

3t4 Q6aron $ef f 'cl$'rren[reort

(.artea uce nicu[ui .rrdjitor 3r5

rugAndu-i si vi ajute. Putegi face acest lucru, rostind o rugiciune druidi:

,,Ascuhapi-mi ruga, ooi, strdbuni ai mei, spirite ale natuii ;i zei in fapa

cdrora m,i tnchin V,i ofer acest set de rune, care sunt roadele mAinilor mele.

Vd promit c,i le aoi folosi intotdeauna cu incredere ;i cu sufletul curat, cd



le aoi deslu;i thlcurile curn aoi putea mai bine gi voi pdstra aechile tradipii.

Spirite atotputernice, rwga aoi mi-o ascuhapi ;i runele mi le binecuaAntapi "

Acum, dupd ce aji trecut prin toate etapele, este timpul si vi con-

topili energiile cu cele ale runelor. Pistrali-le intr-un siculel gi

1ine1i-lelAngn voi in timp ce dormiqi. Luali-le cu voi ori de cAte ori puteli $i

atingegi-le in timpul ztlei ca sI vi obignuili cu forma ;i senzaliile pe

care vi le induc. Atunci cAnd vreqi si le folosili ca instrumente divi-

natorii, atingeqile cu mAna pAnn cAnd o simgigi pe cea carevd,,cheami".

Cu timpul, veli cipdta incredere in runele voastre si vegi invila ci me-

sajele lor sunt adevirate.

fte[ierut (){cIcI:

{r,to ituzionismufui (portocqfiu )

Aceste stiburi nu sunt doar incercdri timide

Aceste stihuri nu sunt doar nilte incercdri timide

De a-mi atterne gindurile pe birtie.

Cuointele au oiaPa lor -Eu doar le dau aripi ;i le ajut sd zboare.

Nu am un ocbi de artist

Ca sd pictez ori sd gravez.

Dar stiburiLe mele nu sunt nitte'ncercdri tirnide.

I'{u poyi cuaintele s,i le incdtufezi,

Indiferent cit te-ai lupta,

Cdci ele i;i au viaPa lor.

imi d,au aripi 5i zbotrul md ajutd s,i miJ iaw

Spre culmi unde nicicind nw am aisat s'ajung,

unde pAnd;i luna imi z,imbe;te'

Ne tntindem aripile ;i zborul noi ni-l lu,im,

Cu slovele ;i ale lor spirite,

Caci poepii nu yiu sd fic prea timizi.

()arreaucenicufui 'rdjitor

IZABETH B'A*Rlttn

317

t. clntroducere

ine a1i venit in lumea magiei qi a iluzionismului Arta iluzio-

nismului, cunoscuti si sub numele de scamatorie sau presti-

digitatrie, presupune iluzii ,,miraculoase" ;i efecte speciale, care

interesele qi aptitudinile lor. Tema pe care i-am incredingat-o fieclruigrup in parte reprezenta unul dintre cele patru roluri ale magicia-

nului: scamatorul, iluzionistul, clarvdzitorul ;i inqeleptul. Aceste

patru arhetipuri intruchipeaza un ciclu de viaqi gi un nivel diferit

din procesul de invigare, dar existi si alte personaje magice pe care



au ficut parte din ritualuri inci de la inceputul omenirii. Scamato-

riile, acrobaliile, jongleriile, spectacolele cu pipugi sau numerele

inghigitorilor de fldceri - toate igi au originile in aceste ritualuri. Vom

vorbi aici ;i despre artele barzilor - muzica, poezia, cAntecele

rizboinice gi religioase gi povegtile.

Vegi invdla in acest capitol cum si vi insugili capacitdtrile fizice qi

conceptuale pentru a inf;ptui ritualuri gi acte magice clt mai credi-

bile, mai eficiente si mai remarcabile, cu atit mai mult cu cAt artele

de care vorbim isi au radecinile in ritualuri ce, de-a lungul timpului,

au reuqit si captiveze publicul.

Culoarea magicd asociati acestui atelier este portocaliu, ce repre-

zinti mlndria gi curajul; eroismul qi puterea de atracqie; insugirile co-

mune gi prosperitatea (cum ar fi, de exemplu, o recolti bogati).

Portocaliul este, de asemenea, culoarea cildurii sufletegti, a prieteniei,

abundenlei, spiritualiuqii, voinlei, principiilor, teoriilor qi vigilentei.

Este asociatd qi cu arta tluzionismului gi a magiei.

i

i

actorul/magicianul este liber sd le joace.

Scamatorii vorbesc gi glndesc foarte repede. Ei reprezinti elemen-

tul aerului. Mulqi magicieni se simt atragi de aceasti arti de la virsta

adolescenlei. Scamatorii ne invaqi cum sd ne perfeclionim capacita-

tea de comunicare cu ajutorul magiei. Unii magicieni rimAn la statu-

tul de scamatori, fari si mai simti nevoia si exploreze si alte arhetipuri.

Scamatorii moderni, precum Penn gi Tellerl, Dan Harlan si Robert

Neale, au transformat aceasti profesie intr-o adeviratd. artd,. Scama-

torul reprezinti prima etapl din ciclul vielii unui magician, dar gi mo-

mentul care dI nagtere fascinaliei noastre pentru magie.

Iluzioniptii sunt talentali qi disciplinali, diruind actului rnagic foane

mult din timpul Ei energia lor. Ei reprezintd. elementul focului. Nu-i

intereseazi doar propria ani, ci Ei cea regizorali gi actoria. Existi nume

marcante in istoria iluzionismului modern, printre care JonathanPendragon, Siegfried & Roy2 5i Lance Burton. Mulgi magicieni devin

iluzionisti dupd ce au explorat pini la epuizare arta scamatoriei.

Iluzionismul presupune o condilie fizici perfecti si se poate practica

intre douizeci gi patruzeci de ani.

Clarvizitorii sunt interesapi de intuilie ;i probleme psihologice,

explorAnd tehnicile subtile ale mentalismului ;i psihologiei. Ei intru-

chipeazi elementul apei. Sondarea subcongtientului colectiv a deve-

nit apanajul clawdzdtorilor moderni, precum Max Maven gi Alain Nu.

Aceasti etapi este corelati cu vArsta maturititii magicianului - intre

patruzeci gi gaizeci de ani.

Inleleptul este mentorul si stipnnul artei magiei, a cdrui menire

este si ofere cupa ingelepciunii celor care vor si guste din ea.

intelepqii reprezinti elementul pimintului, toleranla gi puterea.

Sunt preocupali de filozofia qi istoria magiei, iar misiunea lor este de

I Penn Jilette 5i Raymond Joseph'Ieller (n. tr.).

I Siegfried Fischbacher qi Roy Horn (n. tr.).

(-qrtc4 ucor icu[u i lrajitor

(portocqfiu )

z. frhetipurite magicianu[ui

aulor :,)eff ,,t \r6nus" i\gt|,ride

La Scoala Misterelor, ne-am dorit si le

creim participanlilor o atmosferi de in-

tirnitate ii si le inducem un sentiment de

incredere pentru a putea si relaqioneze cu

u;urinli unii cu ceilalli. $tiam ci pentru

asta trebuia si crelm grupuri mici, motiv

pentru care i-am impirqit pe oameni in

patru categorii, in funclie de dorinlele,

3r81 )beron

$c[[-'f{ulenfreort

a transmite mai departe invllitura proprie Pentru ca aceasti artl sd

poate d1inui. Eugene Burger gi Rene Lavand sunt doi dintre cei mai

importanli inlelepji ai lumii moderne. Este o etapd ce reprezintdamur-

gul vietrii magicianului - de la vArsta de qaizeci de ani in sus.

Studiem aceste arhetipuri de foarte mulii ani gi am afTat ceun magi-

,,in primul;i in primul rind, Bizarre Magic este Teatru. $i, cind spun

asta, md refer la tot ce implicd teatrul: dramd, contedie, suspans, trac,

emoyie, spectacol ;i spiritwalitate. Teavul modern i;i are rdd,icinile in

tragediile religioase grecetti, care eeocau intlmplari din viapa zeilor.

Pove;tile respectioe incercau s,i le ofere oamenilor o percElie asupra



cian adevirat poate si joace oricare dintre rolurile amintite, in diverse

momente ale vielii, uneori chiar gi in timpul unui singur numlr de magie.

Dar, pentru inceput, vi sfdtuiesc si vI concentrali asupfa unui singur

arhetip. Pe care dintre cele patru chipuri ale magicianului l-a1i alege?

3. $izarre $Qt6ic'

O ramuri a iluzionismului, care se axeazd mai mult pe latura

artisticl a acesrei profesii qi mai pulin pe amdgitea publicului, este

,,BizarreMagic", a$a cum ii spun iluzioni;tii profesionigti' Implici

elemente teatrale qi efecte speciale pentru ca intreaga experienqi

sd devinl o aventure cu adevdrat magicl. Piesele de decor trebuie si

semene cu vechile artefacte de magie. Iati cAteva opinii ale unor

magicieni de prestigiu:

,,Arta cwnoscwtti sub numeLe de Bizaffe Magic le ofer'i magicianului

j actorulwi posibilitatea de a conferi unui spectacol magie ;i mister, de

a reda vraja vechilor magi, a lui MerLin din poae;ti ;i de a crea adeod.rata

magie, nu doar scamatorii;i iluzii. Spectatorii trebuie s,i plece de la un

spectacol de acest gen cu sentimentwl cd existd cu adettdrat lucruri ma-

gice, pe care ei tocmai le-au ad.zut... orizontul ne este limitat numai de

mintea noastrd, asa c,i dapifriu Liber imaginapieipentru a nu maifi doar

ni;te simpli iluzioni;ti, ci autorii unor adettdrate miracole "

FnaNx Attrtr

\ Btzarre Magic este o ramurl a iluzionismului, alituri de scamatorie sau presti-

digitaqie, care, spre deosebire de acestea, folose;te cu precldere arta naraliunii qi a

comunicdrii, punlnd mai pulin accent Pe dexteritatea manuale a magicianului sau

pe complexitatea echipamentului sIu (n. tr.).

leg,iturii lor cu universwl, a relapiilor interumane ;i, in final, a aiepii de

dupd rnoarte. Bizzare Magic foloseSte toate elententele teatrale - arta

narapiunii ;i arta regizorald - pentru d ne spune poaetti, care ne aor ajuta

la un moment dat sd tnpelegem care este locul nostru tn lurne, relapiile

cu semenii nottn ti relapia cu intreg universul... Arta magiei convenyionale

sufer,i de restricpii ;i inadvertenle - pentru Bizarre Magic nu existti

limite Si opreli;ti."

Fnto Ztuurnu,tN

,,Bizarre Magic contureazd, in cel mai realist mod cu putinld, tabloul

ar,ijitorilor din timpwrile strriaechi... al adeu,irapilor ardjitori din tre-

cut, cAre ;tiau sd facd diferenpa dintre iluzie si adea,ir; inpelepli care

cunotteau putered ;tiinpei, a cuuintelor ;i a minunilor, conferind aieyii

noastre profane misterele MAGIEL"

Cr-src BnotvNtNc

$izarre $(a6ic

qutor, Don (Wi[d6rube {portocafiul

Am aflat la un moment dat cd arta scamatoriei f;.cea parte din sis-

temul religios, deoarece religia a devenit o institugie organizatd., dar

nu i-am inqeles utilitatea. Am citit despre templele anrice din Egiptde la Crocodilopolis, ale cdror ugi scoteau un bubuit asurzitor, ca de

tunet, atunci cAnd se deschideau, sau despre altare misterioase, pe care

aprindeai focul pentru sacrificii, iar o statuie turna in foc o cupi de

vin. Am citit despre mormA.ntul lui Belos, pe care l-a descoperir Xerxes,

regele Persiei, Ei care adipostea un cadavru imersat in ulei, firi ca ule-

iul sd umple complet sicriul. O steh ridicatd alituri spunea cd cel care

va deschide sarcofagul fira se completeze cantitatea de ulei va ayea

120Q6eron

$c[[-9furlenft ecrt (arle a ucenicu[ui rrrdjitor 32t

parte de necazuri in viaqi. Xer-

xes a ponrncit si se aduci ulei,

insi oriclt de mult turnau sluji-

torii sii, nivelul nu putea fi com-

pletat, motiv pentru care regele a

foloseau sau nu scamatoriile? tn cazul ,,chirurgiei psihice", mai conteazd

oare daci doctorul-qaman scoare dintr-o incizie inexistenti organe ;isAnge de pui atAta timp clt persoana respectivi se simte mai bine?

scamatoriile se foloseau in Antichitate gi sunt menlionate chiar qi

in Biblie, unde se spune ci vrijitorii faraonului au transformat toiegele



poruncit ca mormAntul sI fie inchis

la loc. De aici se spune ci i s-ar fi tras

moartea, el fiind strangulat de propriul

in ;erpi. Toiagul era de fapt un $arpe - nala baje sau cobra egipteand -care are o particularitate ciudatd: dacr o 1ii strAns de cap, se intinde gi

paralizeazd'temporar. Dacd o arunci pe pimAnt, se incoliceqte din nou.

Scamatoriile gi qarlataniile au cdpdtat amploare in Erul Mediu.MergAnd mai departe in cihtoria noasrri in timp, trebuie sl spu-

nem cd iluzionismul a dat na$tere, in epoca moderni, unei ramuri cu-noscute sub numele de ,,Bizarre Magic". Am fost norocos si gisesc

cAteva ediqii vechi ale ziarului rlte Neu Inaocation. in edigia din lunafebruarie a anului 1989, Eugene Burger definea aceasri noui ramurd.astfel: ,Bizarre Magic este, pe scurt, o incercare de a conferi specta-colelor de magie un caracrer neobignuit." MaitA.rzits,, Tony Andruzzt(sau Masklyn ye Mage) o descrie dupi cum urmeazd,:

,lJnii oameni preiau efectele speciale din filme qi incearci sr le prac-tice in sufragerie. Goeticii se inrudesc cu alchimigtii. (Tony

-

prefera si foloseasci termenul goetic in loc de bizane.)l Eicred cd, dac; infiptuiesc anumite ritualuri, pot sd conrroleze

elementele naturii gi ale cosmosului. O concepqie grandioasl

Bizarre inseamni diferit. Goeticii indepdrteazd. voalul de

neincredere care s-a aSternut peste noliunea de magie gi ri-tualuri magice, purtAnduJe pas cu pas pAne in perioada

strdbunilor lor, care credeau cu convingere cd acele lucruri

siu fiu, in somn. Am citit qi legenda zeu-

lui Bel din Babilon, clruia oamenii ti lasau

seara mlncare drept ofrande, iar dimineata

giseau farfuriile go"le. ,,tn antichitate" -spune lWalter B. Gibson in Secrets of Magic

(Secretele magiei)- ,,odati ce trecea pragul unui

templu plgAn, vizitatorul se afla la cheremul

dispozitivelor optice qi acustice. Discuri

metalice, bine lustruite, unele modelate

sub forma unor oglinzi concave, proiectau lumini strilucitoare 9r

imagini in migcare. Printre camerele qi galeriile templelor se auzeau

qoapre qi voci ciudate care puteau fi atribuite nenumiratelor zeitlli

din epoca panteisti."

Am citit despre gamani care, in timpul ritualurilor de timdduire,

foloseau obiecte ce pireau sd se materiahzeze din aer sau Practi-

cau ,chirurgia psihicd", scolAnd lucruri ciudate gi inslngerate din

rini inexistenre. Sau despre vindectrri miraculoase infiptuite in lo-

curi speciale. N-am inleles niciodati cum puteau oamenii str creadl

a$a ceva.

in .rrt"" sa despre gamanism, Mircea Eliadel spune cd gamanii l-au

invilat si pund anumite ,,lucruri" in trusa lui medicala Pentru a le fo-

losi mai tirziu. tn timpul gedinlelor de timlduire, unele dintre ele

dispireau gi apoi reapdreau, demonstrlndu-se astfel ci procesul de vin-

decare s-a dovedit eficient. Fie cI erau sau nu scamatorii, pacientul era

convins ci s-a vindecat. Oare mai are vreo importanll daci gamanii

1 Lucrarea ,,samanismul 9i tehnicile arhaice ale extazului'; pentru edilia romAntr

vezi Humanit as, 1997, trad. Brlndu;a Prelipceanu gi Cezar Baltag (n. red')'

existl cu adevirat. Eu pun acum in scend o iluzie gran-r.-9

dioasi. Imi incep intotdeauna tiradele de la inceputulspectacolelor, spunAnd:

"Ce veti vedea acum nu linenici de religie, dar nu este nici un sacrilegiu, ci doarun experiment psihodinamic prin care vrem sIrecredm concepliile in care credeau vechii magi. Sivedem acum cnt de intemeiate erau aceste concepjiilo

1 Goetic vine de la Goetia - o practici ce presupune invo-

carea ingerilor qi a demonilor deopotrivi (n. tr).

Qarte a ucenicu[ui rrrajitor

Vlr

322 Qber on $e[[- cl$rrenheart

Este o adevdratdsatisfaclie sd qtii cI ai amigit pe cineva cu ajutorul

Goeticii. Nu faci doar niqte simple scamatorii magice. Pentru o clipi,

nu reugegti si spulberi vilul de neincredere, dar mai tirziu oamenii iEi

vor pune singuri cenugl in cap. Goeticii iqi dau viaia pe scenl' In

clipa in care le oferi scena, ei i1i vor derui un adevdrat regal teatral."

ce si-l stripungi cu sabia pe discipol. Din fericire, ea a reugit si evite

o tragedie. Cum era legat la ochi, discipolul n-a $tiut ce s-a intAmplat.

Clnd mi aflam in fruntea Bisericii Tuturor Lumilor din St Louis la

inceputul anilor '70, am folosit cAteva elemente pirotehnice in timpulritualului Yule. Am scris o piesi in care evocam iarna gi inghelul pe care



Citind aceste rAnduri, s-ar putea sr vi intrebaqi daci Tony Andruzzt

nu face parte dintre plgAnii gi vrljitorii moderni. Daci veii cduta in-

formaliidespre el pe site-urile de internet, veli vedea cd toatd lumea il

considerl un magician. Ce nu se spune insi este faprul cI Tony a fost

un vrdjitor sicilian gi un adept al plgAnismului - l-am cunoscut in 1972

la ,,Gnosticon"1. $i-a folosit talentul magic ca sd interpreteze rolul ve-

chii preolimi, transformlnd magia ceremoniale intr-o adeviratd artd.

VI intrebaqi probabil de ce dedic atAt de mult spaliu arteiBizarre

Magic sau Goeticii. Pentru ci este timpul si conferim strilucire ritua-

lurilor noastre, presirnndu-le cu efecte speciale gi elemente pirotehnice.

$i cine ne-ar putea invila mai bine aceste trucuri decAt Tony Andruzzi?

M-am simpit atras de aceasti arti cAnd am jucat rolul Marelui Preot.

cand ne a$rernem speranlelegi doringele pe hartie

Eiardem hartia la

flacIra unei lumAniri sau intr-un cazan,nu folosim Pergament din piele

de animale 9i nici pergament vegetal. Folosim hArtie de nitrocelulozi,

care ia foc extrem de repede. Yiteza;i durata cu cafe arde ne a.iuti si

spunem cAt de eficiente a fost.rraja. in acest fel, intAlnirile noastre magice

devin mult mai incitante.

in n r-erele sale de magie, Andruzzifolosea gi ,,praful vrdjitorilor" -compus din praf de magneziu qi nitrat de potasiu amestecate intr-o

pompiqe cu ejector. Magicianul il pulveriza in flacira unei lumAn1ri,

.rr. ,. transforma intr-o limbe de foc latd de treizeci de centimetri

gi lungi de nouizeci de centimetri. Este un numirde magie impre-

,iorr"*, degi poate fi 9i fatal. in timpul unui ritual de iniiiere in gra-

dul intli, discipolul stitea legat la ochi in uga cercului magic. Marea

Preoteasi igi linea sabia indreptati spre pieptul lui qi ii cerea parola

de acces. ir, ,..rt timp, Marele Preot a pulverizat ,praful vrijitorilor"

in flacdra lumAnirii, arzindu-i fundul Marii Preotese, care era clt pe

1 Evenimenr magic qi neopigAn, organtzatintre l97l qi 1976 in Minneapolis,

Minnesota (n. tr.).

ea il aduce cu sine. Ritualul avea loc in sufrageria mea, pe care o trans-

formasem in sala de tron. Regele 9i regina erau trigti pentru ci vara tre-

cuse, lesAnd loc frigului pustiitor. L-am invocat atunci pe ,,bitrAnul spirit

al iernii" (interpretat de Oberon)) care - dupi un discurs aspru - s-a

hotfuAt si le redea oamenilor cildura bineficetoare a soarelui. El a arinat

cu mAna spre un cazan aqez t pe mdsuli, care in clipa aceea a luat foc.

CAnd Oberon a indicat cazanvl, un complice a apisat pe un buton.

Acesta a declanqat un dispozitiv de propulsie, asemlndtor cu moto-

rul de racheti, aclionat de o baterie, ale cirei fire, bine ascunse pe sub

covoare, stribiteau camera, ajungAnd pe sub misulI in gaura din cazan

bine camuflatd. Dispozitivul, inconjurat de chibrituri, se afla intr-ocutie plinl de hArtii, buciqi de pinzdgi parafini. ir, -o-"rrtrrl in care

s-a aprins, au luat foc ai chibriturile, acqionlnd dupl ele buclgile de

pinzd, hArtiile gi parafina. Impresionant

Cu ajutorul unor substanje chimice, pot si confer flIcerilor diverse

culori. Praful de friqci pentru cafea Cremora inalji flacerile spre cer

(nu trebuie sd-l lineji prea mult in mAni, pentru cd absoarbe trans-

piralia din palma). Existi qi alte substange chimice care confern lichi-

delor o anumitd strdlucire. Reqeta lui Morning Glory pentru un

cocktail ,,Intergalactic Gargle Blaster" este foarte simple. A ameste-

cat suc de grepfrut cu rom, a turnat compozilia intr-un vas curat dinsticle, a aqezat pe fund cAteva brigeri fosforescente gi, in final, a pus

doul cuburi de gheaqn uscate (gheald carbonici).

Sd vorbim acum despre qarlataniile practicate de adeplii mi;clrii,,New Age". Sunt convins cd, at-i auzit de metoda de testare muscu-

lari cunoscutl sub numele de ,,kinesiologie", prin care oamenii igi ve-

rifici nu doar reziste nga fizicd., ci gi lucrurile care le influengeazi viaqa

in sens negativ. Metoda presupune doi participanli: ,,operatorul" -cel care testeazd, gi ,,subiectul" - cel care este testat. Subiectul stI inpicioare infaja operatorului, cu o mlni intinsi lateral, foarte rigide.

Operatorul iqi pune o mAni pe umirul subiectului, cerXndu-i acestuia

324 Qbcror'r $eff - fu 'renfreortQarlea ucenicu[ui .rrdjitor

si reziste cAnd va incerca si-i apese bragul in jos. Operatorul apastr

mAna subiectului cu o miqcare fermd, rapida gi o presiune constanti.

Ideea este de a apisa suficient de tare pentru a verifica gradul de re-

zistenli gi opozigie ale subiectului. Apoi, operatorul pune un obiect

in mAna liberi a subiectului sau ii bagi o ligari in guri. In momen-

Trebuie, aqadar, sd cunoaqtem gi si folosim, in avantajul nostru,imaginile, migcirile, obiectele sau simbolurile codate. Dacd ne vomputea insugi aceste ,,super puteri", vom deveni magicieni in adevlratulsens al cuvAntului. Cdci scopul magiei conste, la urma urmei, in re-

zultatul pe care il obpinem - agitAnd fie o bagheti magici, fie o ba-



tul in care operatorul apasl din nou mAna subiectului, acesta nu mai

depune nicio reziste nyd, iar operatorul ii da cu uqurinll braqul in jos.

Testele s-ar putea si fie corecte in unele cazuri, dar eu le privesc cu

scepticism. Daci vegi privi cu atenlie modul in care operatorul igi gine

mAna pe umirul subiectului, veqi vedea ci degetul mare este plasat

exact deasupra claviculei. Printr-o simple apisare in locul acela, ope-

ratorul il poate imobiliza complet. Aceasta este gi tehnica pe care o

foloseqte Spock din Star Trek atunci clnd iqi imobilizeazi victimele.

Un articol dintr-o edigie veche a revistei Fate relateazi cum mai

mul1i indivizi, puternici qi bine ficugi, incercau in zadar si ridice in

brage o fati miculi de staturd, cu o constitugie fragili. DacI privegti

cu atenlie fotografiile, vezi imediat care este trucul folosit. individul

trebuia si-qi strecoare mAinile pe sub coatele fetei Ei apoi s-o ridice.

Fata i;i qinea mAinile pe antebraqele celui care incerca s-o ridice, ininteriorul cotului. Printr-o simph apisare cu degetul mare in locul

acela il poqi imobiliza chiar qi pe cel mai puternic individ. Credeli-mi

pe cuvAnt, mi s-a intlmplat 9i mie

$i liganii cunosc foarte multe trucuri. Nu mi refer la escrocii de

rAnd, ci la cei care folosesc trucurile subtile. De exemplu, un negus-

tor de cai a hrinit zilnic,timp de luni intregi, un cal cu frunze de tutun,

apoi l-a vAndut unui cumpiritor naiv. A doua zi, calul a fugit de la

noul proprietar, intorcAndu-se la vechiul lui stipAn.

Alfabetul Ogham ne-ar putea oferi anumite trucuri de comunicare.

Acesta este alcetuit din patru seturi a cAte cinci litere. Ceva vi se pare

cunoscut? Avem cinci degete gi patru incheieturi ale lor pe fiecare

mAni. Prin anumite miEciri ale mAinii in care jinem un obiect dinainte

stabilit, putem transmite un mesaj unei alte persoane care cunoa$te

acest cod de comunicare. In lucrarea sa, The Wite Goddess, Robert

Graves ne oferi un corespondent (o culoare, un animal sau alt obiect)

pentm fiecare dintre simbolurile Ogham. Putem transmite astfel me-

saje codate, pe cale orali, fira ca aceia neiniqiaqi si le inqeleagr.

ghetd de alti naturi.

4. Qodu[ magiciqnutui

4utor: (&,n lftucony ${ptter lcenusiu;

Multe mituri, povegri, ci4i qi articole fac referire la ,,Codul magic,,.

Degi nu existi nici mrcar un singur document care sd ateste existenlaunui asemenea cod, toate aceste referiri au anumite teme in comun.

$i totuqi, codul nu este doar un ,,acord nescris". Este un legimlntprin care promiji si pdstrezi cu sfinlenie ideile

9itainele magice. Veqi

intalni oameni care nu vor face acest legimlnt sau, daci il vor face,

il vor incilca. Dar voi, ca ucenici vrdjitori, trebuie si inqelegeji gra-

vitatea consecinpelor actelor magice pe care le invdlali gi le practicali.Este ugor si faceqi ,,scamatorii" fdrd constrAngerile unor promisiuni.Dar, odatl ce veli incepe si explorali tot mai mult magia gi artele ei,va trebui sd stabiligi un echilibru intre propriul cod etic de acpiuneqi legile lumii profane.

Arta magiei este inviluiti tn mister. Iatd qi cAteva motive:o Legitura dintre istorie, qamanism gi magie

. Reprezintd un mijloc de existenpi ce trebuie protejat

. Elementul-surprizi

. Tehnica distragerii atenlieio Legitura de fraternitate intre magicieni

Codul s-a nlscut, a;adar, mai mult din necesitate decAt dintr-unsiml al onoarei. Mai simplu spus, daci toatd lumea ar gti ce avegi de

gAnd sd facegi, agi spulbera vilul magic al experiengei. De aceea:

Qberon$e$-furenheart

(.--artea ucenicu[u

ivrrijitor

,1(

I

I

l

L

1.

2.

3.

4.

Nu dezvlluiti nimlnui numerele de magie, cu excePlia altor

magicieni

Nu infeptuiqi acte magice pe care nu le-a1i practicat indelung

Nu repetaii acelagi numlr de magie in fala aceluiaqi public

Nu recunoaqtegi niciodati cl un anumit numir nu a ieqit a$a cum

5. clnstr vmente[e mq7ice

autor: )crrid |irtwclt (portocaliu;

Daci veqi privi cu atentie cartea



trebuia (nu recunoafteli ce a1i gregit)

5. Nu sustineti cI un anumit numlr de magie reprezintd invenlia

voastri

ftgam dntu[ m a gici qnu[ui

Ew, (spunePi-od nwmele), jur:S,i p,istrez todte secretele ti metodele magice pe care le ooi tno'i1a, aoind

grij,i sd nu Le dezarilui, din greseald sau dinadins, celor care nu au dr.eptul

s,i le afle.

Sa nu infaptuiesc acte magice fdr,i o practicd. indelungatd Si fir'i sd

cercetez cu atenlie imprejurimile ca sd nu deza,ilui din gre;eald secretele

sau metodele magice.

Sd respect si s,i sprijin creatittitatea ;i inaenpiile frapilor-magicieni Si

sd recunosc meriteLe inaintaSilor noStri'

Sd aleg cu grij,i numerele de magie pennu un anurn'it loc ;i public'

S,i nu jignesc Si s,i nu'i fac niciodat,i sd se simtd prost pe spectatorii

care se oferd ttolwntari in numerele rnele de ntagie'

S,i nu folosesc niciodaai ara magiei ca s,i-i inSel sau xi-i pri.cdlesc pe alpii.

A;a sd fi.e

Studentul care depune acest legimant nu mai {ace parte din lumea

Iaicilor, ci din comunitatea magicienilor.

magicianului din cI4ile de tarot, vegi

vedea instrumentele vrijitorului (sau

ale magicianului). CAteva dintre ele

reprezintl, cele patru elemente.

Bagheta pe care magicianul o

jine in mlni reprezintd, Ele-

mentul Focului (sau al Apei).

Cupa sau pocalul de pe masi

r epr ezintd Elementul Apei.

Sabia (atham6-ul sau pumna-

lul magic) reprezinti Elemen-

tul Aerului (sau al Focului).

Moneda, pentagrama sau dis-

cul de pe masl reprezinti Ele-

mentul Pimintului.

Una dintre cele mai importante puteri pe care le poate degine un

vrijitor este puterea de a controla cele patru elemente. Acesta este apa-

najul $colii Portocalii de Vrdjitorie. Vd voi prezenta acum cAteva nu-

mere de magie pentru a vi demonstra fo4a uluitoare la care un vrljitor

poate aiunge.

ffocuI - putereq baghetei mq7ice

Urmltorul numir de magie folosegte bagheta magici, ce repre-

zinti elementul focului. Bagheta este unul dintre cele mai impor-

tante instrumente ale vrijitorului. Trebuie s-o trataqi intotdeauna

cu respect.

Rostili cu voce tare urmitoarele cuvinte in

singurii martori ai legdmlntului vostru, dar

singurul lucru care conteazd'.

fala unei oglinzi Sunteli

pentru un vrdiitor este

THI lltSSICIn]iI

328Qberon

$c[[- tT$r'enhecrt Qarlea uccnicu[ui rrrnjitor 329

Cel mai bine ar fi sd folosili o bagheti simph qi netedd, confeclio-

natl din creanga unui copac (consultagi Manualul de inipiere tn ardjitone

ca sI vedeii cum puteli sd vI concepeqi propria bagheti magici) sau

puteli str vi cumpirali din magazinele de specialitate o bagheti pre-

cum cele din seria filmelor cu Harry Potter. Aveqi grije si alegeli o

qi le returnaqi intregi qi nevltimate. Brilerile trebuie sa fie solide, fara

sisteme de inchidere. Daci vreli sd le folosigi pe ale voastre, puteti sI

le purtali 9i apoi sd le dagi asistengilor. Daci nu vi place sI purtali

briqiri, puteti folosi inele solide din metal, pe care le gisili la maga-

zrnele de ar'.izanat Nu trebuie sI vI limitaqi doar la doui inele. De



baghetr neted5. Veqi vedea mai tArziu de ce.

W

NUMARTJL DE MAGIE:Iluzionistul le explici spectatorilor faptul ci bagheta este un in-

strument magic extrem de puternic. Pentru a demonstra acest lucru,

are nevoie de ajutorul a doui persoane.

Magicianul scoate doud sfori pe care le line prinse de brAu qi le leagn

de baghetl. imprumuttr doutr brigdri din public ai le introduce prin

capetele sforilor pe care le leagl tncd o datl. Cei doi asistengi lin cu

mAinile de capetele sforilor.

Magicianul roste$te apoi o vraja gi scoate bagheta din nodurile sfo-

rilor odati cu brdqirile. Asistengii 1in in continuare de capete. Pute-

rea baghetei a eliberat brnlnrile

INSTRUMENTE:Magicianul trebuie si poarte sforile legate de brAu ca Pe un cor-

don. Nu este obligatoriu sI le iineqi legate aga, dar acest lucru conso-

lideazd caracterul mistic al intregii experienqe, crelndu-i publicului

impresia ctr toate obiectele iluzionistului sunt magice.

Sforile ar trebui si aibi 1,50 metri lungime, dar nu-i obligatoriu,

puteli folosi orice lungime dorili. Cele mai scurte nu vd oferd destul

spaliu la capete. Practicali numdrul de magie pAnd cAnd descoperiii

lungimea ideala. Vi sfituiesc si folosili o sfoari rnoale din bumbac

sau un cordon. Este mai greu sI lucragi cu o sfoari rigidi' Sfoara de

intins rufele este ideale, ca gi cea pe care o puteii gisi la magazinele

cu articole pentru magicieni.

Bagheta trebuie sI fie un instrument uqor de folosit.

Nu este obligatoriu si imprumutagi brrqirile, dar este bine si

imprumutaji obiecte de la spectatori, atAt timp cAt avefi grijl de ele

obicei, eu folosesc patru brdgdri sau inele, dar s-ar putea sI fie greu sI

gdsiqi in public patru brlpiri identice.

SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:Acest numir de magie este cunoscut Ei sub numele de ,,Sforile magice".

Se pot folosi diverse articole: un creion, ate sau gireturi de pantofi gi cA-

teva inele. Cred insi ci va iegi cel mai bine daci veli folosi sfori qi bagheta

magicd. tn plus, vi oferi;ansa de a demonstra puterea baghetei voastre.

Pasul 1 - Desfaceqi cele doui sfori din jurul taliei qi oferiqi-le pe amAn-

doui unuia dintre asistenli. Rugaji-l pe celelalt si jini bagheta, cu

ambele mlini, in pozilie orizontald Trebuie si ginl cu cAte o mAnI

de fiecare capdt al baghetei.

Pasul 2 - Luatri cele doud sfori din mlinileasistentului gi atArnapi-le de bagheti. Dese-

nul 1 vi arati cum trebuie si procedagi.

Pasul 3 - Legaqi cele doui sfori in jurul ba-

ghetei, facAnd o jumltare de nod (vezi

desenul 2), apoi strAngeqi cu putere

(Vedeli in desenul 3 cum trebuie sd arate

nodul.)

Pasul 4 - Rugagi-i pe asistenli si pini de ca-

petele sforilor, astfel incAt bagheta si atArne legatl intre sfori. Fie-

care asistent qine de cAte un capet - unul la dreapta, celalalt la stAnga.

(Desenul 3 vd" aratd, cum trebuie sd procedaqi.)

Pasul5 - t*p--rrtapi din public doul br{dri (sau folosigi-le pe ale voas-

tre. Gasigi mai multe detalii in subcapitolul Materiale.) Introduceqi

3.1o Qberon $eff- Q."enfiearl larteaucenicu[ui lrdjitor

331

o brdgarlt prin capltul sforilor din stAnga

baghetei 9i rugali-l pe asistent si iini din

nou de capit. Introduceqi apoi Ei cealaltl

bri4ardprin capitul sforilor din dreapta ba-

ghetei 9i rugali-l pe cel de al doilea asistent

Puteqi si le agezagi pe toate pe o masI, simulAnd ajutorul celor doi

asistengi. In timp ce exersam acest numir de magie qi ajungeam la

pasul 7, legam capetele sforilor de doui scaune. Daci vi pot ajuta

doi prieteni, cu atAt mai bine.

CAnd tragetri bagheta ca s-o eliberali din nodurile sforilor, veqi ob-



sd qini din nou de capit. in"."rt

moment, bagheta voastri trebuie

si arate ca aceea din desenul 3.

Pasul 6 - Rugagi-l pe unul dintre asistenli sidea drumul unuia dintre capetele sforilor.

Nu are importanqi ciruia dintre ele ii d;

drumul atlt timp cAt il gine pe celelalt.

Rugalil qi pe cel de al doilea asistent si re-

pete figura. Ca;i in cazul precedent, nu are

importanld ciruia dintre ele ii di drumul atlt timp cAt il linepe celelalt. Legagi sforile libere intr-o jumitate de nod qi ruga1i-i pe

asistengi sd lini din nou de ele. Vezi desenul 4 pentru mai multe

detalii. Rezultatul final va ardta ca desenul 3, cu excepgia faptului

ci va mai avea inci o jumitate de nod.

Pasul 7 - Acum rostili formula magici, adoptlnd o mini serioasl:

Prin puterea Baghetei ntagice Si a Focului, ad conjur pe aoi, br,ipdri, s,i

v,i eliberapi... la fel cum ;i Bagbeta o oa face

Dupi cum puteli vedea ;i in desenul de mai sus, ridicagi brnllrile

spre centrul sforilor, unde este legati bagheta, qi 1ine1i-le cu o mAnI

(si spunem, cu mlna dreapti). Jineli acum bagheta cu cealaltd mAni

(cea stAnga) in pozilie verticali. Trageli apoi de ea plni iese din no-

durile sforilor. tn timp ce eliberali bagheta cu mAna stAngl, eliberaii

gi brignrile cu mAna dreapti. Nu trebuie si trageqi prea mult de ele,

pentnr ci se vor desprinde cu uquringd. Acest lucru implicd o singuri

miEcare simultani.

Sunt convins ci, la prima vedere, numirul de magie pe care vi l-am

prezentatvi se va prrea extrem de complicat, dar il veii inlelege mult

mai ugor dacr il veli citi avAnd la indemAni toate articolele necesare.

serva ci acestea rimnn nemigcate, astfel ci bagheta iese cu uguringi.

AEa cum am spus deja, brigirile se elibereazide la sine. Daci sunt ale

voastre, le putegi ldsa si cadd,lapimAnt. Nu vi recomand insd si faceqi

acest lucru dacibrdgirrle sunt imprumutate. Trebuie sd tratagi lucru-

rile pe care le luaqi din sali cu foane multe grija. S-ar putea si aibi o

valoare sentimentali pentru spectatorii care vi le-au dat.

Acest numir de magie este intr-adevir uluitor, fiind pus in prac-

tici de foarte mul1i magicieni 9i vrijitori de renume din timpuri pre-

zente gi trecute. Pistragi secretul 9i folosigi-l cu prudenql

Aga - putereq pocatutui

NUMARUL DE MAGIE:Magicianul aduce in fala publicului trei pocale qi un vas cu apa. tl

roagi apoi pe un spectator slJ ajute sd infiptuiasci un numir de magie

care si demonstreze puterea elementului apei. Magicianul ii cere asis-

tentului si rimAni la locul lui. El agazi pocalele in gir indian, in pozigie

orizontaldfajl' de public. Toarnd apoi api in pocalul din mijloc. Spec-

tatorii trebuie si vadi toate migcdrile magicianului.

Iluzionistul miqci foarte incet pocalele, schimbAndu-le pozigia. Pe

urml il roagl pe asistent sI spuni care dintre ele conline api - cel din

stnnga (magicianul il aratl,cu mAna), cel din dreapta (magicianul il arati

din nou cu mAna) sau cel din mijloc. Indiferent pe care dintre ele ilindici asistentul, iluzionistul ii demonstreazi cd, toate pocalele sunt

goale, intorcAnduJe, rAnd pe rAnd, cu gura in jos.

SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:Ideea acestui numir de magie mi-a venit in timpul unei conversapii

cu bunul meu prieten, Adiian Deery. Adrian practica Bizarre Magic

sau magia povegtilor (vezi subcapitolul dedicat acestei arte magice).

332Qberon

$e[['([{r'enheorl Qartea ucenicu[ui

",rrdjitor i33

Secretul consd intr-un produs cunoscut sub numele de ,,slush powder",

un praf extras dintr-un polimer superabsorbant, pe care il putefi gdsi la

magazinele cu articole pentnr magicieni. il pntegi obqine qi cumpirAnd

un produs extrem de banal de la orice supermarket - pamper$i pentru

copii. CAnd intre in contact cu un lichid, acest praf se transformd intr-un

trrtr-rrr* din aceste cupe, puneti o lingurijn de praf superabsorbant.Vegi inviga cu timpul cAt praf trebuie sI puneli ca si absoarbd o can-

titate mai mare sau mai mici de220 de mililitri de api. umplegi o carafd

sau un vas cu apl. Agezaji apoi toate aceste lucruri pe o masl sau in.rpropierea locului de acqiune.



gel. Dacd il puneli in pocal inainte de a turna apa, atunci cAnd veli

risturna pocalul, gelul va rimAne fixat pe fundul acestuia.

Cumpdrali, aSadar, clliva pampergi sau, dacl aveli copii sau alli be-

beluqi in familie, ii puteli folosi pe ai lor. Inainte de a vi apuca de lucru,acoperiji masa cu o folie de hArtie sau de plastic ca si faceji cAt mai pulinimizerie. Teiali pampersul cu o foarfecd ;i adunali praful diniuntru.

Acesta este ingredientul ,,magic", necesar numirului nostru de magie.

Materialul din bumbac dintre straturile pampersului contrine qi el pulinpraf. Puneli materialul intr-o geanti etangi, inchideqi fermoarul gi scu-

turali bine geanta. Praful se va hsa pe fundul gentii dupi ce o vepi scu-

tura bine un timp. Va trebui si tiiagi doi sau trei pampergi ca si oblinegi

cantitatea suficientd de praf, in funclie de mirimea fieclruia in parte.

O lingurili de praf poate si absoarbe 22Q de mililitri de api. Este bine,

de asemenea, si nu absorbiqi praful, chiar daci materialul din pampers

nu are efecte secundare (doar vine in contact cu pielea delicati a be-

belugilor). Totqi, trebuie si fili foarte atenli si nuJ virsaqi, mai ales

dacl aveqi animale de companie. Se transformi in gel dacl vine in con-

tact cu un lichid, putAnd si provoace diverse nephceri.

INGREDIENTE:o ,,Slush powder" - praf superabsorbant

. 3 pocale opace

o O carafl sau un vas cu apd

. 220 de mililitri de apd

o O linguril[ de sare de bucitirie

/NSZR UMENTE:incercagi si gdsiji trei pocale sau cupe care seamini cu cele fo-

losite de magicieni. Pot fi confecqionate din orice material, farl sa

fie insi transparente. Doar nu vrem si ne dezviluim secretul in faqa

spectatorilor

TRUCUL:Pasul 1 - Aduceji cele trei pocale qi carafa plind cu apd,, dacd, acestea

nu se afl; deja pe masi

Pasul 2 - Rugagi-l pe un spectator sd vd ajute si infeptuili acesr numerde magie menit si demonstreze pvtere^ elementului apei Ceregi-isi rimAni la locul lui

Pasul 3 - AEezaji pocalele in gir indian, in poziqie orizontaldfald de

voi Puneli in mijloc pocalul in care se aflI praful absorbant

Pasul 4 - Turnaqi pulind api in pocalul care congine praful absor-

bant Cantitatea de api pe care o turnali depinde de mirimea po-calului gi de cantitatea prafului absorbant. Rostili apoi o formuldmagicd in timp ce agitatri bagheta deasupra pocalelor:

Prin puterea Elementulwi Apei, poruncesc ca apa sd rdmind ascunsd

ocbilor no5tri.

Pasul 5 - Mutaqi apoi pocalele, schimbAnduJe pozilia cu migcdri lentepentru ca asistentul sd vadi ce faceqi. Pe de altd parte, praful absor-

bant are nevoie de pugin rimp ca se se rransforme in gel, astfel ctr

aceste migciri lente vi oferi ristimpul necesar. Dupi ce veli cepitamai multl experiengi, veti $ri cu exactitate de cAt timp avefi nevoie.Aveqi griji si stali cAt mai departe de public pentru ca spectatoriisi nu vi descopere secretul. Ferili-vd, de asemenea, de spectatoriiinalpi, care s-ar putea sd stea in picioare. Vi recomand ca asisten-

tul - dacd este inalt - si stea pe scaun sau cAt mai aproape de sceni.N-ar fi o idee prea bund ca publicul sau asisrenrul si vadi ce se afltr

pe fundul pocalului.

334 Qberon$eff-

fu rtenheart [ortea ucenicufui rrrajitor335

pasul 6 - tntrebali-l apoi pe asisrent care dintre pocale congine api.

Nu are importantri pe care dintre ele il alege spectatorul nostru'

dar cel mai probabil il va alege pe cel care confine praful absorbant.

trrtoa.celi focalul cu gura in jos Aveli griin sI nu-l intoarceli cu

gura spre public, ci spre dreapta sau spre stAnga' Este extrem de

Magicianul descrie puterea sabiei. El o agiti deasupra sforii, ros-

tind niqte cuvinte magice. Nodul aluneci spre unul dintre capetele

sforii. Iluzionistul le aratl acum spectatorilor sfoara intreagd.

SECRETUL NUMARULUI DE MAGIE:



i-pori"nt Spectatorii nu trebuie sr vadi ci se afli ceva pe fun-

dui pocalului. Dar faptul cr il intoarceqi cu gura in jos le va crea

iluzia ci pocalul este gol.

Pasul 7 - Dupi ce le demonstrali ci pocalul este gol' sPuneli urmltorul

lucru:

Nu fi.yi dezam,igipi, cdci i-am cerut apei sd rdmind ascuns'i Vedeyi? Nu

este niciun strop dc apti in pocale. Aceasta este pwterea ELementului Apei.

ii simpim lnereu prezenpa, f,ir,i *o aedem.

Apoi intoarceti cu gura in jos gi celelalte doud pocale, a9a cum ati

procedat gi cu primul.

CUM SA FACETI CURAIENIE:Nu trebuie sI turnali gelul in chiuvetl, pentru ci s-ar putea si se

infunde. Trebuie sd transformali din nou gelul in api. Daci veli turna

sare peste praful absorbant, acesta igi va pierde consistenla gelatinoasi.

Presiraqi,"9"d".,

o linguriie de sare peste gelul din pocal 9i lasali-l aqa

un minut sau dou5- Apoi putegi si amestecaqi compozilia' Dupd ce

ali amesrecat, iar gelul gi-a pierdut consistenla vAscoasi, il putegi arunca

in chiuveti,lasAnd"poi "p"

si curgd. NU iL ARUNCAJI in chiu-

veti daci nu l-agi amestecat cu putini sare

ft:rut - Pute.rea' sqbiei

NUMARUL DE MAGIE:Magicianul line o sfoarl in mAni. Apoi i'i scoate din teaci sabia

(sag atham6-ul) qi o taie in doul. Capetele sforii sunt legate intr-un

nod. Nodul se vede foarte bine pe sfoari.

ExistI mai multe modaliteli prin care putefi realiza acest numer

de magie, folosind ,,sfoara tiiatl gi refdcutd". Vd prezint

acum una dintre metodele cele mai simple.

Sfoara nu este tdiatd la miiloc. Magicianul taie doaro micl porliune de la unul dintre capete. Din cauza mo-

dului in care o gine, spectatorilor li se pare ci taie sfoara

la mijloc.

Ca si urmagi mult mai ugor aceste instrucgiuni, vd

sfituiesc si qineli in mAni o sfoari lungi de un metru.

Dupd ce vegi cdpita mai multd experienld, veqi putea

folosi pi altele, de diverse dimensiuni.

Sabia este de fapt un pumnal scurt sau atham6-ul

vrijitorilor - unul dintre instrumentele magice ale aces-

tora. Trebuie si fie destul de ascugit ca si taie sfoara Ei

mAnuit cu multd atentie in timpul numerelor de magie. ClndnuJ folosigi, trebuie sdJ puneli intr-un loc sigur pentru a nu fi la inde-

mAna copiilor.

NOTA: (tnele tradipii din religia tilicca insist,i ca pumnalul sau at-

hamd-ul s,i nw fic ascuyit ;i s,i nu fi.e folosit ca instrument de t,iiat. Opi-

nia nu este imp,irt,i;h,i ins,i de or,ijitori. Dacd oreyi sdfolosipi un pumnal,

acesta trebuie s,ifie ascupit. Voud od reoine, in scbimb, sarcina sd invdpapi

s,i-l mAnuipi tn mod corespunzdtor.

LUCRURI NECESARE:. O bucati de sfoari moale, lungi de 1-1,50 metri. Sfoara moale,

din bumbac, folositi la intinsul rufelor sau sfoara ,,magicieni-

lor" reprezintd o alegere ideale.

o O sabie mici sau un cutit destul de ascutit ca si taie sfoara.

$6Qbcron

$c[[-fu r'anhearl Qartea ucenicu[ui lrijitor 337

/NSZR UMENTE:

sfoara poate fi unul dintre instrumentele folosite in numerele de

magie destinate puterii focului; o Puteli aseza Pe masd sau o puteli

qine legatl la brAu.

Sabia sau atham6-ul trebuie linut in teacd,la brlu sau pe masi'

{ormatl la mijlocul sforii (vezi desenul 11).

Puteli vedea in desenul L2 cum ar^td sf"oarafdre

prezenla mAinii stAngi.

Pasul 8 - Acum trebuie sI tiiali sfoara'



TRUCUL:Imaginile de alituri sunt concepute din unghiul magicianului.

Trebuie sd 1ine1i, agadar, palma mAinii spre voi, iar dosul mAinii

spre public.

Pasul 1 - Dupd cum putefi vedea in desenul 5, trebuie sI lineli &sfoara de capete, in timp ce mijlocul atirnd' in jos.

lft 'Pasul 2 - Prindeli cu mAna dreapti mijlocul sforii, introduclnd ll\\

degetul ardrdtor qi degetul mare in bucla formati in centruUvezi desenul 6)

Pasul 3 - Ridicali bucla spre vXrf, a$a cum vd aratdd",,- 'ffinul 7. Lucrali incet, faie ta vi gribili, urmAnd cu grije "l\\ '

instrucliunilel ll\

Pasul 4 - Clnd vI apropiali cu bucla de virf, prindeli cu mAna k\dreapta po4iunea de sfoard indicatl in desenul 8. / 7

fi mai

in dreptul buclei care se vede deasupra

degetelor mAinii stAngi. Publicul crede cd

acesta este mijlocul sforii. ,X-ul" din desenul

L2 vd aratd, unde trebuie sI taiagi sfoara, iar de-

senul 13 v5, aratd" sfoara dupl ce a fost tliatd.

Pasul 9 - Puneli sabia sau atham6-ul pe masiPutegi acum str dali drumul celor doui capete

lungi ale sforii (cele prezenrate in desenul 14).

Legaji apoi cele doul capete scurre ale sforiidin partea stAngl, formAnd astfel un nod injurul acesteia (vezi sigelile din desenul 14)

Am eliminat mAna stAngtr din desen penrru a

relevant.

Pasul 5 - Aceasta este migcarea cea mai importanti, de

care depinde secretul tntregului numir de magie. In

timp ce trageti de po4iunea indicati la pasul 4,

formali o a doua bucli (vezi desenul 9).

Pasul 6 - Continuati se trageli de aceastd bucld spre vlr-

ful mlinii stAngi, dXnd drumul primei bucle formate

la mijlocul sforii (vezi desenul 10)

Pasul 10 - Trucul este complet. Pureti artrta acum

sfoara, care pare o bucattr dintr-o sfoari tiiati la mij-loc. In realitate, este o sfoard lungI, care areun nodla mijloc.

Pasul 11 - Jineli-o cu o mAni 9i fluturali sabia deasu-

pra nodului, spunlnd:

Prin puterea sabiei magice,

ii porunrrrc sforii sd redwind un intreg

Pasul 12 - Lisali acum pe masd sabia sau atham6-ul impingeli nodulpe sfoari spre unul dinrre capetele acesteia Acest lucru ar trebuisI meargi repede, deoarece nodul este format dintr-o bucati scurtide sfoarl, legatl de cealalti. Nodul poate fi apoi aruncat, iar sfoara,

ardtatd publicului in toatl splendoarea ei.

mmPasul 7 - lineli acum in mAna dreapttr, altrturi de cele doui capete

ale sforii, cea de-a doua bucle, degi spectatorii cred ctr este cea

358Q6eron

$e[[-

(fQrlenhccrl Qartea ucenicu[ui rrdjitor

NOTA: Pwteyi, de asemenea, s,i infd;urapi sfoara in jurul mdini| sd cu'

prindepi nodul in ltwmn ;i s,iJ tragepi spre capdtul ei. Sau, dac'i doripi,

fluturapi sabia deasupra pwmnului ;i rostiyi cwintele magice, apoi scoatepi

sfoara de pe mind, ascunzAnd noduL in palm,i.

In acest numlr de magie, vom folosi prestidigiratia ca si schimbimun cristal transparent cu unul inchis la culoare sau chiar negru.

Perspectiva de a folosi presridigirajia nu trebuie si vi sperie. Nuvi se va mai pirea atAt de grea odati ce veti cipdta experienli. Visfituiesc si exersagi pAni cAnd veqi reugi si faceqi miqcirile in mod au-



pdmdntut - puterea cristqtu[ui

NUMARUL DE MAGIE:Magicianul le descrie spectatorilor proprietilile magice caracteris-

tice anumitor pietre, cristale gi minerale. Se axeazd,asupra proprietllilor

cristalelor. Scoate un cristal transparent din siculequl magic' spunAn-

duJe spectatorilor ci vrea si le demonstreze puterea lui'

Iluzionistul pune apoi cristalul in pumnul unui membru din pu-

blic, rug}ndu-l si se concenrreze asupra unor gAnduri negre sau asu-

pra unor probleme cu care se confrunti. Il roagl pe participant sI se

.or...rr..r. ;i asupra cristalului, glndindu-se in acelaqi timp la asPec-

tele negative ale vielii sale.

Magicianul ii cere pe urmi si deschidi pumnul ca sd vadi daci pu-

terea cristalului s-a materializat. CAnd participantul deschide pumnul,

publicul descoperl ci acesta qine in mlnl un cristal inchis la culoare

sau chiar negru.

Faptul ci Ei-a schimbat culoarea - ii spune iluzionistul persoanei

respective - reprezintddovada puterii sale incontestabile, dar Ei a ca-

pacitalii lui de a capta durerea 9i gAndurile negative. Acest lucru rimAne

adAnc

intipiritin memoria publicului.

SECRETUL NUMARIJLUI DE MAGIE:

Secretul depinde in mare misuri de talentul de prestidigitator al

magicianului. E un numir de iluzionism ce se nume$te ,,Trucul lui

Bobo" - de la numele iluzionistului care l-a inventat - J'B' Bobo'

Magicienii folosesc de obicei monede, dar la fel de bune sunt qi alte obiecte

de mici dimensiuni. Dupi ce veli invlta miqcdrile, Putefi inventa

propriile voastre scamatorii.

340 Q6eron.je[f- cIS'rcnh eart (-.artea ucen icufu i lrdjitor

341

tomat. Vd prezint in cele ce urmeazd pagii pe care trebuie si-i urmagi.

Dupi cum am spus deja, trebuie si folosiqi doud cristale aproape

identice ca forml gi mirime pentru a-i crea publicului impresia cd,

datoriti puterii sale, cristalul igi schimb; culoarea. Puteli cumpira cris-

tale, la preluri modice, de la magazinele unde se vAnd bijuterii dinpietre qi minerale. Daci nu gisili cristale adevirare, le puteqi inlocuicu bile sau cu mirgele din sticla pe care si le achizigionatri de la ma-

gazinele de artizanat.

Degi pietrele ascugite de cuarg arate cel mai bine (vezi desenul

alaturat), sunt mai dificil de mXnuit daci nu stipnnilifoarte bine ,,Trucul lui Bobo". Ve sferuiesc si folosilipietre de cuarg cu diametrul de 24 de milimetri. (vezi

desenul aliturat)

Pietrele de cua4 le putegi gisi sub formi de cristale trans-

parente gi cristale fumurii. Daci nu gisiqi un cristal fumuriu, cu

care sd-l schimbagi pe cel rransparent in timpul numirului de magie,

il puteli inlocui cu obsidian sau ,,lacrima apagilor", pietre extrem de

ieftine, care nu costi mai mult de un dolar bucata.

/NSZR UMENTE:o Puteli qine cristalul transparent intr-un siculel, in buzunar sau

pe masi.. Trebuie si jineqi cristalul inchis la culoare intr-un buzunar sau

intr-un loc de unde il pureli lua cu ugurinqi gi ascunde in palmi(vezi mai multe detalii in subcapitolul urmitor).

o Puteli folosi o bagheti pentru a conferi ;i mai multi magie

numdrului vostru de iluzionism.

TRUCUL:Luagi cristalul inchis la culoare din ascunziroarea lui 9i fixati-l in

zona digito-palmari sau in cea palmari (vezi Manualul de inipiere ln

ardjitorie pentru mai multe detalii 9i ilustralii ale zonei palmare) Eu

voi descrie miqcarea dtn zonadigito-palmard' (vezi desenul 15)'

Ca si inqelegeli mai bine miqclrile, ar trebui sd le puneli in prac-

tictr, folosind cristalele. DacI nu le-aii achizilionat incl, puteii tntre-

buinla doul monede. Nu uitaqi cI instrumentele folosite inilial in acest

(La primele incerciri, urmali pagii tncet. Dupi ce veqi cdpita ex-

periengi, veli putea sd, realizagi migcdrile mai rapid.)

tndreptali mAna dreapti spre cea stAngd,

jinAnd cristalul transparenr intre degete.

1)



numir de magie au fost monedele.

Pasul 1 - DupI cum purefi vedea in desenul 15, trebuie sl lineqi cris-

talul inchis la culoare in zona digito-palmard, intre primele doui

falange ale degetului inelar qi cele ale dege-

tului arltltor. Desenul esrc conceput din un-

ghiul magicianului. Publicul nu trebuie sd

qtie de existenqa acestui cristal.

Dupi ce a1i ascuns cristalul in palml, trebuie

si tineti minalateral. Puteli ascunde cristalul

in palmi in timp ce scoateli bagheta magicd dintr-o

cutie. Sau il puteli ascunde sub masd, lipinduJ cu un soi

de clei folosit pentnr fixareaPe

pere[i a

Posterelor9i a fotografiilor.

Clnd considerati ctr suntefi pregdtiqi, desprindegi-l 9i fixali-l inzona

digito-palmari.

Pasul 2 - Scoateqi cristalul transparent din geant[ sau din buzunar,

folosind mAna dreaptl (in care se afle deia cristalul inchis la cu-

loare) ine1i-l apoi intre degete pentru ca pu-

blicul sdl poad vedea. Desenul 16, conceput

din nou din unghiul magicianului,vd" arati

cum trebuie sI lineli cristalele. Observaii cAt

de ugor poate filinut

in zona digito-palmari

cristalul inchis la culoare, in timp ce cristalul

transparent sti fixat intre degete. Publicul il vede doar

pe cel transparent.

Urmitorii pagi trebuie sl-i faceli simultan:

a) trageli cristalul transparent, ascunzandul sub

degete (numai voi il putegi vedea acum)

b) dali drumul cristalului inchis la cu-

loare, ldsAndul sr cadr in mAna stAngi

(vezi desenul 1Z)

Pasul 4 - CAnd cristalul inchis la culoare cade inmAna stlngl, strAngeqi-l imediat in pumn penrru ca publicul si nuvada cl le-a1i schimbat

Lesaji mlna dreapti in jos, fixAnd cristalul transparenr in zona di-

gito-palmari, unde a1i ginut ascuns inainte cristalul inchis la culoare.

PAni veli reuqi slJ fixaji in pozigia doriti, pureli si-l gineji intredegete. Nimeni nu va pune migclrile voastre sub semnul intreberii.

NOTA: Exersapi mi;cririle folosind doar cristalul transparent (fara sa-t

rnai ascundepi pe celalalt in zona digito-palmar,i), mutAndu-l din m,inadreaptd in mina sting,i Astfel, veli cunoaSte senzapiile pe care le trdiesc

adeodrapii magicieni - creapi publiculwi iluzii magice.

Trebuie sd exersapi acest numdr de iluzionism, ca Si multe altele, in fataunei oglinzi, pin,i aepi cdpdta rutina necesard. Desi nu este un numdrdifi.cil, necesitd o practicd indelungatd. Nu infaptuipi nuftTere de magie,

dacd nu suntepi stdpini pe mi;c,irile aodsne, dacd nu sunteli convinsi cd

le putepi realiza tn mod automat, ftird sd le mai urmdripi.

Pasul 5 - A1i dus la bun sfArgit misiunea cea mai grea. Rugagi-l acumpe asistentul vosrru din public sd ia cristalul, cerAndu-i si intindi mAna,

cu palma in sus. Jineqi acum pumnul (in care se afle cristalul inchisla culoarQ deasupra miinii asistentului vostru Spunepi-i apoi sd vicuprindi pumnul cu mAna, momenr in care ii pasali cristalul Toli

2)

Pasul 3 - Este pasul cel mai important, de care depinde intregul numlr

de magie. Ldsali impresia cI puneqi cristalul transParent in mAna

stAngi, cAnd, de fapt, il Pune1i pe cel inchis la culoare' Iatd cum

trebuie str procedaqi:

142 Qberonjeff - cfu r'cnfr eart Qartea ucenicufu i rrriijilor

343

ace$ri pasi trebuie realizagi dintr-o singuri mlcare, creand impresia

spectaiorilor cI nu faceqi decAt si-i Pasali cristalul asistentului vostru'

Do"r. ,r., vrefi se |e sugerali ci aqi schimbat cristalele DacIJ priviqi

direct in ochi pe asistentul vostru, acesta va deveni mult mai cooPe-

rant. Puteli, de asemenea, si vi retrageli mAna pAna ca persoana res-

6. Cutiite magice

outor I Oberon lcenuqiul

Cutiile magice sunt special construite cu. compartimente ascunse



pedive si strAngi cristalul in pumn. DupI o practici indelungati' veqi

ieugi se faceli toli ace$ti Pati cu migciri rapide 9i succesive'

pasul 6 - Puteli si luaqi bagheta magicd in mana dreapti, avand grija

sd nu o atingeqi de cristalul transparent, Pentru ca zgomotul si nu

vdrrddeze secrerul. Experienla va rezolva gi aceastS probleml.

Agitagi bagheta deasupra mAinii asistentului, rostind urmltoarele

cuvinte magice:

Spirit al cristalwlui, ce din p,imd'nt te nasti,

Durerea tw o spulberd ;i alinarea ddruie;te-ne-o

DupI ce terminali, puteli si sclpali de cristalul Pe care il 1ine1i in

mAne atunci cAnd puneli bagheta magici la locul ei. Dacl nu puteli

face acest lucru, plstraqi-l pAnI la finalul numdrului de magie. Atunci

e momenrul si scdpagi de el, punand un alt instrument la locul lui.

Pasul 7 - Rugali-l acum pe asistentul vostru si deschide pumnul ca sI

vedeli dace e"perimenrul a fost incununat de succes. in momentul in

care el deschide pumnul, incercali sI vi prefaceli la fel,de uimili ca el.

Explicaqi-le speitatorilor cI experimentul s-a incheiat cu succes, iar

cristal.rl"

p."l.r"t o parte din sentimentele negative ale persoanei

respecrive. Faptul cd piatra Ei-a schimbat culoarea repiezintl pu-

terea magiei voastre.

Dace mai aveli cristale inchise la culoare, ii putegi dirui unul asis-

tentului vosrru, explicAndu-i publicului cI, ori de cAte ori persoana

respedive se va simqi rdu sau va avea o problemi, Poate sd ia cris-

t"lrrl i' mani, iar el ii va prelua suferinqa qi gandurile negative.

Este bine si ddruiti ceva, mai ales dacd darul vostru readuce zAm-

betul pe buzele cuiva. Gandili-vl lavraia pe care o crea[i in iur -gi asta pentru o sume derizorie

care le permit obiectelor sd apard sau si dispari in mod misterios.

Acestea pot fi mai mici decAt o cutie de pantofi sau mari cAt un

dulap de haine. Ele par complet goale; totugi, magicianul scoate

din ele diverse obiecte (ba chiar mai mult... iepuri ), spre uimirea

publicului sau. tn urmitorul subcapitol, Jim Fish vd va arita cum

si vi concepeli propria cutie magicd, decupAnd-o qi asamblAnd-o

de la sfAr;itul cnrqii.

CAnd veqi realiza numere de magie cu ajutorul cutiei voastre in

faga prietenilor gi a membrilor familiei, sunt convins cd vI vor ruga

si repetaji figura, dorind sd qtie cum afi procedat. Dar farmecul unui

numir de magie consta tocmai in misterul lui. Dacd ii dezviluiji se-

cretul, vraja se spulberd. Odatn distrus elementul-surprizd, nimeni

nu va mai fi interesat de scamatoriile voastre. Trebuie si respectagi,

aqadar, doud condigli sine qua non: nu trebuie sl repetagi niciodatd

un numdr de magie in acelaqi spectacol gi nu trebuie si-i dezviluili

niciodatd secretul.

Qutia ma1icd a [ui $im jish

qutor: gim frish lportocafiu;

NUMARUL DE MAGIE:

Magicianul asambleazi piesele unei cutii aqezate pe masi. CAnd o

deschide, descoperi lucruri minunate ascunse in ea.

Sau asambleazl, cutia, pune obiectele in ea qi, dupl ce o dezasam-

bleazd, descoperd ci acestea au dispdrut.

Sau ambele variante. Trebuie si vd concepeji cutia magicd in funqie

de propriile intenlii qi dorinqe.

344Qb er o n

$e[[- {I "a enh e ar t Qarlea ucenicu[ui rrrdjitor

ATENTIEAcesta este modelul clasic al cutiei magice pe care o folosesc astlzi

magicienii de profesie.

Pdstraqii secretul cu sfinlenie

Vi sfituiesc s-o folosiji in prezenla unei persoane care sri la masd,

indoili. lnainte de a decupa piesele, trebuie si desprindeii liniile intre-

rupte, folosind o rigla sau partea neascutitd a lamei unui culit de bucitlrie.

Decupali patru piese pe care apoi le veqi lipi. Iati care sunt acestea:

Baza

Perelii



pe scaunul din fala voastri.

Nu este un instrument pentru incepitori.

Nu puteli sd inviqaji s-o asamblali9i

si realizagi numere de magie

de pe o zi pe alta. E bine si exersali punlnd o oglinde pe scaunul spec-

tatorului, privindu-vI migcirile din unghiul acestuia. Clnd veli reugi

si vi picdlili singuri, puteti si incercali numirul de magie in faqa unuibun prieten, care va pistra secretul daci veli da greg. A.cest numir de

iluzionism este extrem de important, necesitAnd timp qi arenlie pen-

tru a-l duce la bun sfArgit.

Dupi ce vegi ingelege mai bine conceptul cutiilor magice, puteficonstrui modele mai mari pentru a le folosi pe sceni sau in fala unorgrupuri mici de oameni, spre uimirea Ei incAntarea lor. Eu am con-

ceput o cutie din care micul meu asistent, in vArsti de zece ani, a scosun hamster spre deliciul celor o suti de spectatori.

mc.1icis,nului:

Rostili aceste cuvinte in fapa oglinzii pe care o folosili in timpce exersati:

Promit, tnainte de a purcede mai departe, sdfac tot ce-mi std in putinld

ca sdpdstrez secretul acestei cutii magice, s,i inchei un pact al tdcerii Si sti

respect principiile morale.

Am incredere in voi, aga cd e timpul sd pornim la treab;Veli gesi la sflrqitul cirqii o pagind intitulata ,,MODELUL CU-

TIEI MAGICE". Decupali-o gi xeroxali-o, mirind-o plni la I21o/o.

Liniile neintrerupte indici rraseul pe care trebuie siJ urmali atunci

cAnd decupali, iar cele intrerupte indici laturile pe care trebuie sd le

Capacul

Camera secreti

Baza este un dreptunghi, cu tije de suslinere in fiecare col1. Decupali

baza, apoi desprindeii qi ridicali tijele (vezi desenul 1) Acestea vor

susline peretii cutiei.

Decupali laturile care vor deveni Peregii cutiei tndoifle qi lipili-le

de marginile dreptunghiului (vezi desenul2)

PERETil CUTIEI

Decupali marginile capacului Acesta este alcituit din doun pI4i:

parte^compacti din stAnga gi fereastra din dreapta (vezi desenul 3).

$urdmdntvl

=c

ooc

346 Q6cron $e[[-cl$lenhcart Carle a ucenicu[u i rtrdjitor 347

fel

Apoi

Fereastra are patm clape pe care trebuie si le

indoiti (vezi desenul 4).

Decupali ,,camera secret5" Ei asamblati-o, in aga

incAt si faceti o cutie cu perelii negri in exterior.

lipigi marginile (vezi desenul 5)

Capac



< Snurulete

u lete

Atasati,,camera secreti" de spatele capacului, folosind doui gnu-

rulele negre, aga cum puteti vedea in

desenul 6. Lipili capetele gnurulelelor de

spatele clapei situate cel mai aproape

de capac, iar pe celelalte de spatele ,,ca-

merei secrete". Aceasta trebuie si stea

agiqati in spatele capacului, ca in dese-

nul 7. Capacul ascunde astfel ,,camera se-

creti". Desenul B vi arata cum trebuie

si asamblali toate piesele. Tijele de la

baza cutiei ii suslin peretii din exterior,

in timp ce clapele de pe fereastra capa-

cului trebuie introduse in ,,camera secretd", ascunsi intre pereqii cu-

tiei, camufllndu-i astfel marginile.

Va trebui si creaqi un raft secret in spatele mesei

de lucru (vezi desenul 9) sau si agezali piesele pe o

carte (vezi desenul 10), ori si le lineqi ascunse si sile scoateli pe rlnd in timp ce asamblaqi cutia.

Daci linegi cu degetele debaza ferestrei (vezi de-

senul 11), mlinile qi capacul vor pizi,camera secreti"

de ochii spectatorilor (vezi desenul 12). Lisali capa-

cul in spatele cutiei pAni introduceli ,,camera secreti"

9i asamblali fereastra Apoi puteli si puneli gi capacul

(vezi desenul 13)

Masa

< Snur

Ca nera Secrel

Latu rr

7*&:-/< Camera secrela/-.---__t/

CUTII MAGICE SUB FORMA DE CARII:Marele magician Jeff McBride mi-a diruit o curie magici sub formi

de carte. Acolo tin piesele cutiei magice. ,,Camera secreti" este plinicu monede aurii din plastic.

Ca sd vi puteli concepe si voi o cutie de acest gen, trebuie si viduceli mai intAi la un anticariat si si cumpiraqi un exemplar ieftin

148 (Jbcron $c[f - tftr.'rorheort

L

(-artca ucen icu[u i lrqjitor149

din Comoara din insulA sau o alte carte despre pirali. Volumul tre-

buie si aibe cope4ile atrigtrtoare, cu litere de-o qchioapi. Scoateli cu

grija coperta gi tiiaqi-o in trei pi4i: coperta din fapi, coperta din spate

gi cotorul. Luaji o bucatl groasd de carton gi faceli o coPerttr de carte

de aceeagi mrrime, avAnd insa cotorul gros de trei centimetri. Trasali

pistreze ca si-gi aminteascd mereu de cllitoria in tirAmul basmelor

gi al viselor magice.

Distraqi-vi gi creali iluzii



liniile unde trebuie si indoili cartonul. Lipitri cope4ile tiiate ale cl4iide cope4ile de carton, apoi lipili ;i cotorul.

Luaji apoi o bucatd de carton ondulat gi tniali-o sub forma unei

fAtii late de trei centimetri. FAgia trebuie si fie destul de lungl ca s-o

puteli introduce printre cope4i, creAnd astfel perelii cutiei-cl4i; co-

perta din spate constituie fundul cutiei, iar coperta din fa15 joacr rolul

de capac. Marcali collurile ;i lipili-le pe toate

Pentru ca efectul si fie complet, luagi o foaie de hArtie lungi de

trei centimetri gi, cu ajutorul unei rigle, trasali cu creionul mai multe

linii subgiri care si sugereze paginile cdr4ii; lipili-o apoi pe perefii cu-

tiei ca sI parl o carte. Puneqi iniuntru piesele cutiei magice 9i puteli

incepe spectacolul

NUMERELE MELE DE MAGIE:tncep p.in a vorbi despre minuniqiile imaginagiei noastre, dar

Ei despre puterea unei cirli bune, care ne poartl sPre teramuri unde

visele pai sl prinda contur. tn timp ce imi scot cutia magici sub

formi de carte, le vorbesc spectatorilor mei despre fascinagia gi dra-

gostea pe care le nutrim pentru povegtile cu pirali, precum cele din

Comoara din insuld, imaginlndu-ne ci descoperim cufirul cu aurul

piralilor. tr, .rr"-" ce deprn toate aceste lucruri, deschid cartea gi

scot din eabaza, pere[ii gi capacul cutiei mele magice. Pun capacul

peste ,,cartea" inchisr, ca in desenul 10 (pagina I34), ascunzAnd ast-

fel ,,camera secrete".

ti in rit pe spectatorii mei si-gi imagineze ci voi crea cuferul piralilor

plin de comori. Dupd ce asamblez cutia gi inchid capacul, fac o pauzFt

qi apoi ii intreb pe privitorii mei ce-ar face cu un cufir plin de gal-

beni. tntorc apoi cutia spre public, deschid incet capacul qi ristorn

monedele de aur. li las sa le studieze in timp ce pun cutia magici

la locul ei in ,,carte'. Dar - vai - monedele sunt doar din plastic, pen-

tru ce triim, la urma urmei, in lumea imaginaliei. Ii las insi si le

7. $ezdtori[e bqrdice

cutor, obefon lcenugiul

O ,,gezitoare bardici" este o reuniune magici, unde participanliicAnti, spun povesti, poezii sau anecdore, fIcAnd chiar qi scamatorii.Se pot line acasi, in sufragerie, in fala focului din Eemineu sau, gi mai

bine, afari, llngi un foc de tabare. Eu gi Morning Glory am gdzd'ti:r.

numeroase ,,gezltori bardice" gi am dori acum si vi impdrtigim reletanoastrl ca si organizali gi voi acesr gen de reuniuni literare qi ma-

gice in acelagi timp.

CAnd facetri invitagiile, spuneti-le oamenilor cd vor participa la o

,,sezitoare bardici", si ci trebuie si se inarmeze cu instrumentelenecesarer cAntece, poveqti, poezii etc. Acestea pot fi sau

nu compozijii originale. Daci esre vorba de o reuniune

muzicale, rugaqi-i pe invitali sd-gi aducd insrrumen-

tele muzicale.

Cnnd gezito area e gat^ sd inceapl, participanlii

trebuie si se ageze confonabil intr-un cerc. Dacd

aceasta face parte dintr-un ritual mai complex, avepi

grije si aduceli cAt mai multe scaune, perne, bdnci,

canapele etc., pentru ca invitalii sI stea cnt mai comod cu putin1tr. Cel

mai important element este un pocal mare sau un corn de blut al ciruiconginut este menit si potoleasci setea participanjilor: apa, sucul de

mere gi miedul sunt bduturile preferate in timpul acesror reuniuni.

,,$ezitorile bardice' incep qi acum) ca qi in timpurile strivechi, cu

o invocaqie adresati lui Brigit (zeijn irlandezd,, patroana tururor acri-

vitigilor creative) sau muzelor grecegti (patroanele gtiinlelor gi arte-

lor frumoase). Imnurile orfice inchinare diverselor divinitali reprezintd

o sursi de inspirajie.

350Q6cron

$eff-Qrtcnfr aart ()arte a ucenicu[u i lrqjitor

Brigit

Ruga ne-ascult,i, draga mea Brigit,

Primelte-ne darti-n locul t,iu sfinyit,

Stapin a cou,iliei si-a stiintei'

Elti o doamnd cu inima credinPei,

Incepeqi gezitoarea explicAndu-le invitalilor simbolistica reuniuni-

lor bardice:

in timpurile strdl)echi, barzii le impdrtdseau oamenilor - prin

pooeptile, poeziile ;i cintecele lor - legendele ;i miturile popoarelor. Cu

mii de ani inainte de aparipia televizorului ;i a cinematografiei, cele



Cu risul ca de bard 5i darul lecuirii,

inaat,i-ne dcum, merer ;i-n aecii firii.

Imn orfic indlPat muzelor

Fiice-ale lui Jupiter, muze cnrnte ;i dioine'

De prin Munpii Pieiria, oorbind dulce ;i-n suspine,

Clio 5i Erato, ce vederea iti desfuta,

Euterpe, care-auzul pi-L incAnta dintr-odat'i,

Tbalia, infloritoare, Polimnia cea iubit,i,

Melpomene, ce prin dramd e atAta de aestitd,

[Jrania, Terpsicbore, cer pi dansuri imi aduc,

Da 5i tu, tu, CalLiope, ce lumin,i-mi dai s'apwc.

Wnerabile j bune, o, descindepi maiestuoase,

Aducind cu aoi seninuL pi darwri miraculoase,

Stirnipi-mi, vd rog dorinpa cea fierbinte chiar pe loc,

$i inflacarapi-mi pieptul cu aL vostru sacru foc.

rnai frumoase spectacole erau oferite de barzi. Ei le prezentau copiilor

gi adulpilor istoria strdbunilor lor, miturile zeitdpilor, aventurile eroi-

lor ;i morala legendelor.

Nu trebuie totu;i s,i fiyi barzi in adevdratul sens al cuaintului ca sd

participayi la aceste reuniuni. Oricine poate sd spund o pooeste, o anec-

dotd sau sd citeascd un poem - chiar dacd nu puteli cLnta cu r.,ocea gi nici

la vreun instrument muzica/. ,,Sezdtorile bardice" seamdnd cu petrece-

rile sau reuniunile in care fiecare participant f;i aduce propria contribwyie.

Este un fapt bine cunoscut cd activitdpile din cadrul ;ezdtorilor de care

vorbim sunt solicitante, iar in'zLitayilor li se face sete... Le oferirn, aydar,

cornul de b,iut (sau pocalul) pe cdre participanpii trebuie sti-l treacd de la

unul la altul. Cind ajunge la z;oi, lwapi o inghipitwra ;i intrapi apoi in

cerc cd s,i ati aduceli pinosul. Dupd ce o,i tncbeiati rolul, luapi incd o

ingbititur,i;i dapi-l mai departe persoanei de lhng,i aoi. Dac,i nu vti simpipi

pregitiyi sd intrapi in scend atunci cind cornul sau pocalul ajunge la aoi,

pasatil urmdtorului in"uitat

Daci sunte r gazda reuniunii bardice, beti din el 9i intrali primiiin sceni, apoi oferitri cornul sau pocalul persoanei din stAnga voastri

352

Qbaron,jef[' LQrlenhearl

F

t. clntroducare

ine agi venit ln lumea alchimiei gi a stiinlelor magice Acest

departament se ocupd de gtiinla magiei si de magia gtiin1ei, inspecial de transmutagie ;i metam orfozd,. Predecesoarea chimiei

moderne, alchimia, iqi



,4( e [ie rut qqr

At"f, imia ;i qtiint,ete magice (roqu )

Vr djitorwl informatician

Misterele aielii ;i ale cunoasterii

Tainele ;i le deza,iluie

Ca ni;te flori ciudatePrintre spayiiLe strdlwcitoare ale unui ecran de cristal.

Am devenit oare un sibastru

Pierdut intr-o pustielate de uistal?

Caile inPelepciunii rn,i atrag

gi chipul mi-l reodd in mii de particule de cristaL.

Pot rnagii sd inf,iptuiesc

Cum nici sd. aisez nu am sPerat.

$i lui Merlin stigmatul nebuniei

Pe chip i l-au infierat.

Dar Camelot a pierit

Fdrd a lui bagbet'i magicti.CristaluL ferntecat il voi roti pesindu-mi araja

Precum o pinzti de p,iianjen intr-o peSterd ascunsd,

irtreb,iri aoi cerne ca Ploaia

$i r,ispwnsuri ca a;chii de gheap,i aor cddea.

Iar cind in fapa ecranulwi eu r',i voi chema,

O lume noud aeti oedea -Lumea pe care eu am zdmislit-o.

EI-tz,i\egrrt BanREttl'.

are ridicinile in Egipt, Grecia;i Orientul Mij-lociu. Alchimi;tii incercau si prefaci metalele in aur, si glseascl ,,eli-xirul vie1ii", care le-ar fi oferit nemurirea, gi si creeze un om artificial,pe care il numeau bomunculus. Pe de alti. parte, alchirniEtii lncercauin taini si transforme si si desivlrgeasca ipiritul uman. prinrre ra-

murile moderne ale acestei discipline menlionim chimia, fizica, me-

talurgia, ftlozofia, metaftzica, studiile de prelungire a vielii, geneticaqi procesul de clonare, r,rbotica, cibernetica qi inteligenla arrificiald -de fapt, toare domeniile in care magia gi ;tiinta se intrepitrund, ma-

nipulAnd substangele sau obiectele.

$tiinla moderni a luat na$tere in laboraroarele alchimiqtilor, iaroamenii de qtiingi din ziua de astizi au fost cAndva alchimigti * sau

vrijitori rogii.

culoarea acestui atelier este rosu, asociati cu activitdlile fizice,cum ar fi, de exemplu, metodele terapeutice aplicate oamenilor gi

animalelor, dar Ei cu pasiunile fizice. Rogu este

culoarea puterii, corelati cu noliunea de

autoritate, cu planeta Marte, cu ziuade marli, cu zodia Gemenilor gi cu

prima chakri (cea a ridncinii).E,ste culoarea focului, a

inspiragiei, a vitalitilii, mAndriei,

rnAniei, curajului, emoliilor pu-

ternice, purificirii, locuriloraride, muzicii agresive (in special

a ritmului de tobe) Ei a furtunilornimicitoare. Este, de asemenea, aso-

ciata cu alchimia, cu artele magice gi cu

5tiinga transformirii. Este o culoare care respinge

pericolul, sugerAnd ideea de stabilitate, siguranli, prosperitate gi

sanitate fiziclr.

tu

Qberon $cff - iQr.renheorl (-arlcq ucenicuIui vrajitorJ55

z. $imb o[vrite atchimiei

qutor: (Nlcho[as { ar anette (rosu )

Era friglind, linsoase z,iai

Simbolurile le permiteau alchimigtilor si-gi comunice gAndurile qi

ideile celor care nu gtiau si citeascd sau si scrie in aceeagi limbd ca a

lor. Astfel, un alchimist din Grecia putea si comunice cu un alchi-

mist din Orientul Mijlociu fdrd ca bariera limbii si-i mai impiedice.

Pe de alti parte, aceaste metode de comunicare s-ar putea sr fi fost

gi extrem de distractivd - era un joc simplu, dar ingeletor, prin care



Se tot gyraw, gimblau in ob;

N u ma i n i n soare-n borogirt i,

Cind momii sor de5ciob.

Lnvts CaRRol, Trdncdoiada'F

Degi Lewis Carroll nu a fost alchimist, scrierile sale par si ne

contrazicd.PoeziasaTrdncdztiada este la fel de cripticl precum orice

scriere a alchimigtilor."" De ce foloseau alchimigtii simbolurile in

locul cuvintelor simple? Pentru ci pot sd transmiti mai multe in-

formagii decAt cuvintele - simbolurile

. sunt,,tridimensionale".

A1i auzit cu togii expresia ,,tabloul

Ista valoreazd. o mie de cuvinte".

tnc.r."ii si descrieqi tot ce vedeli in

ir. tabloul de aleturi al lui Heinrich

Khunrath, intitulat,,Amfiteatnrl".

. $ffi,,' Pnt"gi sil descrie{ in doar cAteva

cuvinte? Probabil cn nu. $i totuqi,

un alchimist putea si transmiti

gAnduri 9i idei extrem de com-

bului in aur

-printr-o singurl imagine.

Folosirea simbolurilor consolida caracte-

rul ezoteric al activitetrilor alchimiqtilor, ajutAndu-i si-gi ascundi me-

todele de neinilialii timpurilor lor.

" ,,Peripe1iile Alisei in Jara Minunilor", Ed. Ion Creangi, 1976, l'Jad'Ftida

Papadache (n. tr).',', in poeziaJabberuocky - Trdnc,iaiada, autorul foloseqte cuvinte inventate de el,

inexistente in limba errglezd, (n. tr.).

ii puteau picili cu ugurinqi pe cei din jur. (I.I-"ti folosit niciodati un

sistem codat de comunicare doar ca sd vi distraqi cu cineva?)

Ce credeli c5. reprezinti toate aceste simboluri? Toate simbolizeazdtElementul Aurului.

#*vreRffiXVi voi prezenta acum semnificatiile cAtorva dintre cele mai im-

portante simboluri folosite de alchimigti. Veji descoperi, de aseme-

nea, ;i un tabel al hieroglifelor utilizate in alchimie. Putegi descrie

in jurnalul vostru experimentele pe care le-aqi flcut, folosind aceste

hieroglife criptice.

3. $emnificafiite simboturi[or fo[osite

de qtchimiqti

outor: Oberon lcenuqiul

Acvili = Mercur fllozofrc; tincturi albiAdam = ,,Prima Materia" (substanqa primordiald) - aspectul masculin

Apollo = Tincturi roqie

Balaur/garpe inaripat = Principiul volatil (mercur)

Balaur/Sarpe firi aripi = Principiul fix (sul{)

Bazilisc = Elixirul transmutatiei

Broasci = Etapd in care materia se umflI in procesul de putrefaclie

Ciine gi cifea = Mascul - fierbinte, uscat; femeli - rece, umed

I plexe - putea sd descrie, de exemplu,'intregul proces de transformare a plum-

Qberon $ef[-(fSrrenfrearl Qartea ucenicu[u i lriiitor

Cap = Vas pentru separare gi descompunere (alambic)

Casi = Vas pentru alchimie

Castel/fortLreall = Vas inchis ermetic

Cerb/c1prioarl = Mercur une$te trupul gi spiritul pietrei filozofale

Chihlimbar = Aur

Cioari neagri Materie neagrd sau purificatoare

Mercur/Hermes = Agentul universal al transmutajiei

Miere = Dizolvant filozofic; elixir timiduitorMormAnt/sicriu/cavou/inchisoare = Vas pentru descompunere

Munfi = Locul unde se gise;te Prima Materia

Nunti chimici = Reaclie chimici



=Coadi de piun/curcubeu = EtaPd de tranzilie intre negru 9i alb

Cocoq gi giinn = Aspectul masculin gi feminin al materiei

Copac tiliat = Etapa de dizolvare

Copil/prunc = Piatra filozo{ale

Corabie = Vas folosit pentru dizolvarea materiei negre

Corb negru = Compoziqie neagrd

Crin alb = Elixir alb; simbolul purit5lii

Cuib = Vasul alchimistului

Decapitare = Divizarea materiei negre in alambic

Diana/ Artemis = Tincturi albd

Eva = ,,Prima Materia" (substania primordiala) - aspectul feminin

FAntini = Transformarea substanlei prin magie

Flori = Substange sub formi de praf

Gemeni = Rege/soa re / sulf aur 9i regin/lu nd/ argrnt

Gridini = Vas secret

Grifon = Principiul feminin

Hermafrodit = imbinarea principiilor/elementelor masculine gi

feminine

Inorog = Aspectul masculin al lui Mercur; spiritul pietrei filozofale

ingeri = Materie volatil5 sau spiritualizati

Labirint = Munca alchimistului

Laptele Fecioarei = Compozigie alba; mercur alb

Lebndn = Etapa alba a materiei (albedo); elixir care transforml me-

talele in argint

Leu inaripat = Mercur

Leu = Sulf

Leu roqu = Sulf roqu; slmlnla masculinr a metalelor

Leu verde = Minereu de antimoniu

Lup sur = Antimoniu (lupus metallorum)

Mare rogie = Apr mercuriali; materie primi

Ou = Vas de transmutafie in care cloceEte piatra filozof.ale

Ouroboros = Aspectul ciclic al procesului de transformare

Pisiri de pradi indrigostite=

Procesul de dizolvare gi coagulare

Pintece = Alambic sau vasul in care este conceputl piatra filozof.ale

Pasirea phoenix = Piatra frlozofala

Porumbel care se inal6 - Sublimat alb

Pug/izvor = Vas pentru dizolvarea gi purificarea substangelor

Rndicini = Cele patru elemente: pdmAntul, aerul, focul, apa

Rege negru/etiopian = Materie neagrl (nigredo)

Rege rogu (Sol) - Aur; sulf

Regini albi (Luna) = Argint; elixir alb

SnmAnfn = ScAnteia vieqii metalelor

Salamandri = SdmAnla masculini a metalelor; sulfSaturn - Plumb; marerie primiSchelet/craniu = Materie neagrd (nigredo)

Soare - Aur; dar gi principiul masculin

Stea cu gase virfuri = Antimoniu; dar qi Mercur, agentul transformirii

$arpe = Materia veche la inceputul procesului

$arpe crucificat = Fixarea volatilului

Trandafir alb = Etapa albe a materiei (albedo), care survine inain-

tea etapei finale rogii (rubedo)

Trandafir rogu = Pratrafrlozofala de un roqu perfect (rubedo)Trei gerpi = Trei principii (mercur, sulf, sare)

Turn = Cuptorul alchimistului

Venus/Afrodita = Cupru

Vierme = Dizolvant pentnr materia comptl

Vulcan/Hefaistos = Arhetipul alchimistului

Vultur = trrtr""g, activitate a alchimistului

Zetl mdrii = Crearea pietrei filozofale

.35ttQbaron

$eI(- cI?gt enh e art Qarte a ucenicufui rrrijitor 359

*lierogtife fofosite in qlchimie

cete t 2 procese cete 4 etemente f"tl:,*ilt"*tt'oxtdare Y pan.'antuV$ ora X

ilL# D

+?Calcar l-Lesie l9Magneziu E' UAluminiu t

si exploraji cristalele, stirile materiei, transformirile fizice qi chi-

mice gi fluidele non-newtoniene. Veqi avea gansa si amestecagi soluqii,

si creali coloizi, si faceqi cerneali magici ;i si experimentafi efec-

tul de triboluminiscentd.



l-,ill,,""nu i"1ap. 6; l-ocul z-J Luni El

IH;.JAAPa V

stte-rnateriate

Dirtit"." & ceb 3 principii l,.o#t"t"Subrimare 9 Griaerima)nn ;i.;;4separare [L ? L6*ffiF^ o'""nT&CArdere * V"ir"' tni'LU Y A."tgr.AF"r."nt"ru b Sare (Metaloid) O Cou*.",$Transmutatie fi cei. z metale Anelezit lt). -

rransrormare * ll,.5of.Pirgr il:1'J: H:;5lo$ratiuniArgint ({/ ;;'";'+sx

AmestecareJ(, Fier O+dBismu5o

Dizorvare$ Mercur Y :::'J-Fterbere&, cositor\/|{ lJ,r"^'t,,,.

?'',:"t*f= cupru 9X Uleiesentialt

gsdimsng2ps 6

i.r"""*r*'S er"'u t1f,p- ;1'i".1$

4.

{chimlain bucdtdrie

cutor: Susq n p esznecker 1$(oonwriterl

Bucitiriile noasrre sunt laboratoare alchimice. Sunt dotate cu aPa-

rate de incilzire qi rdcire, cu instrumente pentru mdsurarea;i ames-

tecareaingredientelor qi cu tot felul de substanqe chimice - produse

alimentare gi beu^turi - inclusiv cea mai importantd molecuh din

lume: cea a apei. t.r"..rt

capitol, vegi inviqa si folosiqi bucltiria ca

Uleide maslinefAurioisment cr-o

Platina" )OEPotasiu tPrecipitat $Precioitare llCF

Cloruri de amoniu i(Nitrat de potasiu OotelllAcetat bazic d".rP.u {Sublimare rAl

E

I:';,"":r

oqet Vvitrior (hno:r AAA

Ceari \ ' &Trioxid de arsenic d

Plumb alb IZinc Ft

Irnportant: Ucenicii care nu au implinit inc,i 14 ani trebuie sd ceard

ajutorul parinpilor in timpul acestor experimente.

$e ce-am,q[es

bucdtdriq}

Limba noastrd este inzestrate cu cinci senzori diferiji (gusturi):

dulce, acru, sirat, amar gi umami - gustul de glutamat de sodiu, pe

care il glsim in roqii, tn parmez^n, in sosul de soia etc.

Gustul joaci un rol extrem de important in procesul de supra-

vieguire. Cu mii de ani in urmi, cAnd strlmogii noEtri nu inviqaseri

incl sI vineze sau si cultive plante gi legume, mnncau tot ce le picain mlni. Multe dintre plantele pe care le giseau erau otrivitoare.

Gustul i-a ajutat si le identifice pe cele necomestibile, care erau de

obicei amare) le provocau arsuri sau chiar ii paralizau atunci cAnd

le incercau.

Sinrtatea oamenilor depinde de o dieti cAt mai variatd.. Zaherul

;i carbohidragii reprezinti o sursi importanti de energie. Sarea joaci

un rol vital in procesele chimice din corpul uman. Grisimile asi-

guri energia organismului qi stimuleazi sistemul hormonal. Pro-

teinele sunt elementele de bazd ale enzimelor gi ale qesuturilor din

corpul uman.De fiecare dati cAnd aplicali o refetd, facepi un experiment. Reca-

pitulapi procedura 9i ve gAndijila rezukatul final, creAnd o ipotezi.

Pregntiqi apoi pentru experiment ingredientele gi instrumentele ne-

cesare. in final, misurali cantititile ingredientelor, le amestecali $i

testafi rezultatul. in funclie de acesta, vi veli gAndi probabil ce vegi

schimba data viitoare cAnd vegi repeta reteta sau cum veli modifica

experimentul.

360 Qberon $et{ - cl?gt enhe ar I Qarlea ucenicu[ui lrdjitor j6r

Procesul de dezvoltare a unei ipoteze, conceperea gi punerea in prac-

tici a unui experiment qi evaluarea rezultatului final poarti numele

de ,,metode gtiingifici". $i unde a1i putea s-o invilali mai bine decAt

in bucdtdrie?

tn secolul XX, oamenii de;tiinli au identificat 9i au explicat legiturile

atomice, creAnd in laboratoare materiale sintetice gi elemente non-naturale.

Cdutarea pietrei filozofale continui gi in ziua de astdzi. Mulli oa-

meni de gtiinjd consideri cI rlspunsul ni-l va oferi fizica/mecanica

cuantici, susqinAnd ci toate materiile - vii sau moarte - sunt alcituite

din aceleaqi particule gi aceleaEi tipuri de energie.



timp ce focul era fierbinte gi uscat. t '' 'uiftPrincipalul scop al alchimiei era .'-' :")lj

$curtd istorie o, qlchimiei

Chimiaqi alchimiaigi au redicinils i'--'l:- : :in Grecia; grecii credeau ce toate ma-

teriile sunt compuse din cele patru

elemente: pdmAntul, aerul, focul gi

apa. Mai mult, fiecare dintre ele in

parte avea deopotrivl proprietllifierbinqi/reci gi ude/uscate. De exem-

plu, pimAntul era rece gi uscat, in

identificarea pietrei frlozofale, o substanii care le-ar fi permis alchi-

migtilor si transforme metalele in aur.

CuvAntul alchimie vine din arabe: al este articol hotdrlt, iar kbem

inseamnd Egipt. Degi originile alchimiei nu se cunosc cu exactitate,

mulli cred cd a apdrut in Egipt in jurul secolului al Vllea e.n.

tn secolrrl al XVIJea, doctorul Paracelsus a redireclionat alchimia

spre medicini, dAnd nagtere ramurii cunoscute sub numele de iatro'

chimie. Munca sa a incorpo rat metalurgia (qtlinya qi tehnologia meta-

lelor) in metodele terapeutice.

tn secolul al XVIIlea, Epoca Raliunii a pus un nou accent asupra

Etiinlei, inlaturAnd ideile mistice. Robert Boyle a atacat,,teoria celor

patru elemente" gi a propus definirea elementelor chimice. Antoine

Lavoisier a dezvoltat chimia analitici moderni, urmat apoi de John

Dalton, plrintele teoriei atomiste moderne, care sus[ine cr toate ma-

teriile sunt alcituite din atomi.

Chimia organici Ei electrochimia au apirut in secolul al XIXJea, ca

qi tabelul periodic al elementelor, creat de Dimitri Mendeleev. Tabelul

grupeazdelementele in func1ie de proprietilile qi similitudinile acestora.

Deocamdatd, pentru ci vi aflali la inceput de drum, vd sfdtuiesc

si vi limitaqi experimentele de alchimie doar la cele din bucitirie, bu-

curAndu-vd de experienle distractive (9i delicioase).

clntroducere in chimie

Atomii sunt cele mai mici particule ale materiei. Toate materiile

sunt alcituite din atomi. lJn atom este compus din nucleu gi elec-

troni. Nucleul contine unul sau mai mulqi protoni cu sarcini elec-

trici pozitivi qi unul sau mai mulgi neutroni (particule lipsite de

sarcini electricd).Unul

saumai mulli electroni

cu sarcindelectricinegative se rotesc in jurul nucleului ca nigte mici satelili in jurul

unei planete.

Ca si ingelegeti cat de mic este un atom, imaginagi-vd cd tdiajiun singur cristal de zahl,r intr-o suti de pir1i. Aceasta este mlrimea

unui atom.

Elementele sunt alcdtuite dintr-o materie compusd dintr-un singur

gen de atom. Elementele nu pot fi divizate in alte substange. IaticAteva exemple de elemente: oxigen, carbon, fier gi sulf.

Elementele sunt grupate in tabelul periodic al elementelor. Mai

multe detalii puteqi gisi pe site-ul ,,A Visual Interpretation of the Tableof Elements" - http:/ /www.chemsoc.orglviselements

ExistI noudzeci qi doui de elemente naturale, care s-au format

in nature qi alte douizeci qi ceva de elemente, care au fost create inlaborator. Acestea sunt radioactive.

Moleculele sunt structuri chimice create din imbinarea elemente-

lor. Acestea se conecteazi intre ele prin legituri atomice, formate intre

atomii unor substange diferite.

rq

-',' / ';

362 Q6eron $a[[- fur'enheort Qartea ucanicu[ui rrrdjitor j6j

MOLECULELE DIN BUCATARIEUna dintre cele mai importante qi mai cunoscute molecule din

bucltirie este H2O sau apa. Este compusi din doi atomi de hidro-

gen (H) gi un atom de oxigen (O). Apa este un element vital pentru

toate procesele chimice din organismul uman. FIri apl, oamenii ar

muri in trei zrle.

cln6r e dientele qi instr umente[e nec esar e exp erimentetor

Sare

Zaher

FiiniAmidon de porumb



O alte moleculi la fel de cunoscuti este NaCl sau sarea' compusi

dintr-un atom de sodiu (Na) 9i un atom de clor (Cl). in gastronomie,

sarea intireqte aluatul, de gust preparatelor culinare gi are rol de con-servant. Corpul nostm nu produce sare' aga ci trebuie s-o prelulm din

mAncare. De aceea, oamenii simt nevoia uneori si minince ceva serat.

Zahlruleste compus din carbon, hidrogen;i oxigen. Asigurd ener-

gia organismului gi stimuleazr funcliile cerebrale qi ale qesuturilor mus-

culare. itr g"tttotromie, zahdrul ne ajuti sI gdtim preParate delicioase

precum tarte gi bezele.

Grdsimile 9i uleiurile sunt compuse din carbon gi hidrogen. Aces-

tea conferi mlnclrurilor un gust sa\uros gi cremos, feclnd adesea parte

din produsele noastre preferate, cum ar fi ciocolata, macaroanele cu

brinz|, sau ingheqata. Grisimile ajutl organismul uman sI stocheze

energia, stimullnd sistemul hormonal.

Proteinele sunt alcetuite din laniuri de aminoacizi, care au in com-

ponenla lor carbon, hidrogen Ei azot. Proteinele controleazdacqiunile

biochimice ale organismului uman; de aceea, nu trebuie sd lipseasci

din dieta noastri. Ele igi modificl proprietllile cAnd sunt incilzite la

foc sau bitute pentru a fi apoi addugate tntr-o anumiti compoziqie;

la temperaturi inalte, pot cataltzaanumite reaclii chimice, motiv pen-

tnr care joacd un rol extrem de important in gastronomie' OuIle sunt

un exemplu revelator in acest sens: imaginaqi-vi cum igi schimbn as-

pectul gi consistenia cAnd le bateli sau le puneli la foc

Amidonul este alcituit din molecule mari, create din imbinarea

mai multor molecule de zahar. Amidonul nu are un gust dulce, de-

oarece moleculele sunt prea mari ca sd atingi pi4ile sensibile ale pa-

pilelor gustative. in g"rr.orro-ie, cele mai importante surse de amidon

sunt ridicinoasele (cartofii, morcovii, napii), cerealele (orezul, ovdzul),

dar 9i feina sau teifeii. Granulele de amidon pot si absoarbe cantitili

insemnate de api.

Un prosop de bucltlrie din bumbac

Un culit ascufit

O tigaieO tavl pentru prdjituri

Farfurioare

Pliculege de ceai negm

Oget

UntSfoari din bumbac

Band; de hArtie autoadezivd,

Castroane (plus unul mic)

Clteva linguri (din cele cu care mXncati cereale)

Bicarbonat de sodiuBomboane medicinale cu salicilat de metil

lJn burete de vase din sArmr

Coloranji alimentari (oppional)

O ceapi roEie sau una obiqnuiti

Amidon lichid pentru apretarea rufelor

lJn tocdtor

ApI oxigenatl

Fulgi de cartofi

O lupl

$tdrite mqteriei

Toate materiile sunt compuse din particule - atomi sau molecule.

Majoritatea materiilor de pe pimAnt sunt fie solide, lichide, gazoase,

fie o combinagie a acestor stiri. Fiecare stare a materiei are caracte-

ristici specifice:

364 Qb er on $e[[ - n{t enh e ar t l-.art e a ucen icu[u i lrdj it or 365

SOLIDELE (Elementul PimAntului)

Particulele din materia solidl au o structuri omogeni, fiind aproape

imobile.

Nefiind o materie fluida, solidele nu curg.

tgi pistreazd forma. Nu o iau pe cea a vasului in care se afli.

Ocupi intotdeauna acelagi spaliu. Nu se imprdqtie precum gazele.

1. Privili cuburile de gheall Ce observaji? Care este srarea

materiei?

Puneqi cuburile in tigaie gi aEezagi-o pe aragaz la un foc mediu

2. Ce se intAmpla cu ele in crariti? Care esre srarea mareriei acum?



LICHIDELE (Elementul Apei)

Particulele dintr-un lichid au structuri neomogeni, deci se pot migca.

Fiind materie fluida, lichidele curg.

lgi schimbe forma, luAnd-o intotdeauna pe cea a vasului in care se aflr.

Ocupd mereu acelaEi spatiu. Nu se imprigtie precum gazele.

GAZELE (Elementul Aerului)

Particulele dintr-un gaz se afll,la distange mari unele fagd de altele,

migcAndu-se astfel cu uEurinqi.

Gazele se impriEtie in voie. Ocupd mai mult sau mai pufin spaliu,

in funcgie de mirimea vasului in care se afli.

Pot fi compresate, ca in cazul tuburilor de oxigen puternic presurizate.

A patra stare a materiei - PLASMA (Elementul Focului) - apare

doar in condijii unice; de obicei, fenomenele plasmatice nu se petrec

pe pimAnt in mod natural. Cel mai apropiat loc unde puteti vedea

fenomene plasmatice naturale este aurora boreald. TotuEi, puteli gisi

veioze sau generatoare de plasmi in multe magazine de gadgeturi.

A cincea stare a materiei - MATERIA NEAGRA - existtr doar

in adAncurile universului gi nu poate fi vdzutl,.

Q.xperimentuf r: tr ansformdri fizice

Aveli nevoie de o tigaie mici, o tavi de plicinti, un suport pe care

sI puneli vasele fierbinli gi o farfurioari cu cuburi de gheatri. Inainte

de a incepe experimentul, punegi cuburile de gheali pe fundul tdvii

de plicinti 9i lasagi-o deoparte

CAnd incep si iasi aburi din cratipl, puneli deasupra suportul pen-

tru vase fierbinqi (aproximativ cincisprezece cenrimetri mai sus decratiqi) 9i aqezaqi pe el tava de phcinte (Avegi grije ca aburul sd nuvd. ardi mlna )

3. Ce se intAmpla pe fundul uvii?

Doui procese importante au loc aici:

A. Apa suferd o transformare chimici. Trece de la starea solidi la

cea lichida qi apoi la cea gazoasi, revenind in final la starea lichide.

Dacd o turnali in tivila pentru cuburi de gheaji gi o puneli in frigi-der, apa va inghega din nou. tn ciuda faptului ci a trecut prin toate

aceste stdri, compozigia apei nu s-a modificat. Transformdrile sunt de

naturd fizicd,, ceea ce inseamni ci materia a suferit modificiri tempo-rare doar la nivelul aspectului fizic, fard. si-gi modifice aranjamentul

molecular. Compoziqia apei nu a suferit nicio modificare.

B. A9i demonstrat, pe de altd parte, circuitul apei in naturl. AparAurilor se evapord 9i se ridicl in aer. CAnd vaporii din atmosfere intAl-

nesc temperaturile scizute de la altitudinile inalte, se transformi in

picituri de ploaie care cad la pdmAnt.

Q,xperimentu[ zr tr ans|ormdri chimice

Puneli o tigaie mici pe aragaz qi lesali-o sd ardi la foc mediu. Aqezagi

la indemAnd un pahar cu api rece. Mdsurali doul lingurije de zahdr.

Observaji, cu ajutorul unei lupe, forma cristalelor de zahlr.

366 (-)beron $eff- T{."enheart Qartea ucenicufui lrdjitor 362

1. Ce formi au cristalele individuale? Care este starea materiei?

Virsaqi zahdrul in cratili, observlnd cu atenlie ce se intlmpla

Amestecali din cAnd in clnd in el.

2. Ce se intAmpli? Care este starea materiei?

Turnali soluqia intr-o farfurioard adAnci sau intr-un capac de bor-can. Puneli-o intr-un loc ferit. Priviti farfuria cAteva zile mai tirztuciupd ce apa s-a evaporat.

IPOTEZA: Ce credegi ci se va intlmpla cu solulia?



Continuagi sd amestecaii pAni cind zaharul se topegte qi se trans-

formd in sirop. Stingeli focul Luagi o lingurigi de sirop gi introducegi-oin apa rece.

3. Ce se intlmpli? Care este acum starea materiei?

Siropul se solidifici ;i capdti un aspect ca de caramel sau o formi ca-

santd (1; funclie de cAt de bine s-a"r,

i"h;*l). il pnteli mlnca - are gust

de caramel. De fapt, zahFtrul ars sti labaza multor regete de dulciuri.

Lisaqi cratila si se riceasci complet. Examinaqi siropul cu lupa

4. Ce observagi? Mai putegi vedea acum cristalele de zahdr?

Adaugali apoi o jumltate de canl de api in cratila rece gi amestecati

5. Ce se intAmple?

Zahdrul a suferit o transformare chimici, ceea ce inseamni o mo-

dificare permanenti a structurii sale. Zah;rul din cratilS nu se mai

prezintd, acum sub formi de cristale, deoarece gi-a schimbat definitiv

structura molecularS.

Q,xperimentu[ 3: cristafe ;i sofuf ii

Studiagi cAteva cristale de sare cu o lupd foarte puternici. Ce formi

au? SeamSnd sau sunt diferite de cele de zaher?

Preparali o solulie dizolvAnd o jumitate de lingurile de sare intr-o

jumitate de ceagci de ap[ ftarti.

1. Ce s-a intAmplat in final cu solugia?

2. Ipoteza voastri s-a adeverit?

3. Sarea a suferit o transformare fizica sauchimici?

in -o-..rrrrl in care ati dizolvat sarea inapd, api creat o soluqie salini. Cristalele de sare

s-au dizolvat in solugie, dar cAnd ea s-a evapo-

rat, cristalele s-au modificat. Procedeul se numeste

evaporarea soluliei.

4. Ce credeli ci s-ar fi intAmplat daci a1i fi fiert soiutia in loc s-o

lisali sd se evapore?

Q.xperimentu[ 4: cofoizi gi amestecuri

Ati invilat deja despre solulii. Exemplu: O substanti (sare) se di-

zolvi intr-un dizolvant (apa). Dupi dizoivare, substanta dizolvati nu

mai este vizibih. Daci solulia nu esre agitati, substanla va rimAne di-

zolvat'a si nu se va depune pe fundul vasului.

Un amestec cbimic impliclpunerea laolalti a doui substante, care

igi pdstreazi proprietalile caracteristice. Nici una dintre ele nu se di-

zolvi qi nici nu se modifici, ambele rimlnAnd vizibile. Daci ameste-

cul nu este agitat, cele doui substange se vor separa, iar una dintre ele

se va depune pe fundul vasului.

Un coloid este un amestec in care nici una dintre substante nuse depune pe fundul vasului. t.rrr-rrn coloid, o substanti nu poatetrece de cealalti, dar amAndoui rimAn nedizolvate. Una dintre ele

368 Q6eron..je[['cfu r'enhearl L-qrteq ucenicu[u i lrd.jitor 369

sau ambele substanle pot remane vizibile. Exemple: crema de ras,

gemurile Ei jeleurile, pudingul sau sipunul care plutesc pe api.

LUCRURI NECESARE:

Patru borcane de un litru, cu capac

Ape

in borcanul D turnali o cea;cd de ojet qi r/+ deceagcd de ulei punegi-i

capacul qi agitali-l timp de veizeci de secunde.

Ce se intAmpld in borcan? Puteji vedea uleiul qilsau oletul? Se de-

pune ceva pe fundul borcanului?

Lisaji borcanul nemigcat timp de doui ore



Nisip

Un pachet de praf de biuturi ricoritoare Kool-Aid (orice aromi)

Un pachet de praf de gelatini Jell-O (9i arome)

Ulei vegetal

Olet

Punefi etichete pe borcane' pe care scrieli A, B, C Ei D

in borcanul A turnati doui cegti de apd 9t % de ceaqcd de nisip.

Puneqi-i capacul qi agitaqi-l timp de 30 de secunde.

Ce se intAmpla in borcan? Mai vedeqi inci granulele de nisip? Se

depune ceva pe fundul borcanului?

Lisali borcanul nemigcat timp de doui ore

in borcanul B turnaii doui ceEti de apl gi pachetul de Kool-Aid

Puneqi-i capacul 9i agitagi-l timp de 30 de secunde

Ce se intAmpld in borcan? Mai vedeli inci granulele de Kool-Aid?

Se depune ceva pe fundul borcanului?

Ldsali borcanul nemigcat timp de doui ore

Turnaqi pachetul de gelatini in borcanul C Puneli la fiert o ceaqci

de api, apoi turnaqi-o cu griji in borcan. Amestecali compozilia pAnicAnd gelatina se dizolvd.

Addugaii o ceagcd de api rece qi amestecati timp de treizeci de

secunde.

Ce se intAmpla in borcan? Mai vedegi inci praful de gelatini?

Se depune ceva pe fundul borcanului?

Puneli borcanul, fdrd. capac, in frigider gi lesalil nemiqcat timp de

doui ore

A;teptapi doud ore ca gelatina din borcanwl C s,i se intdreascd Apoir,ispundepi la urtndtoarele tntrebdri

f . in borcanul A se afli o solulie, un amesrec sau un coloid?

2. tn borcanul B se afld o solutie, un amestec sau un coloid?3. in borcanul C se afli o solupie, un amesrec sau un coloid?4. in borcanul D se afle o solugie, un amestec sau un coloid?

5. tn borcanul A se afli o materie solide, lichida, gazoasl sau o com-binatrie intre aceste stiri?

6. tn borcanul B se afli o materie solidi, lichida, gazoasd.sau o com-binapie intre aceste stdri?

7. tn borcanul C se afle o materie solid;, lichidi, gazoasd.sau o com-

binatrie intre aceste stiri?8. in borcanul D se aflI o materie solide, lichide, gazoasd,sau o com-

binatie intre aceste stiri?

NOTA: Ad,iugayi incti doud ceSti de apd in borcanul B ;i putepi savura

o b,iutur,i Kool-Aid delicioas,i

Gelatina din borcanul C se poate minca,

Ad,iugapi % de linguripa de sare Si piper in borcanul D 5i aepi avea

un sos de salate delicios. Agitapi-l bine inainte de folosire

Q,xperimentuf 5: acizi qi baze

Acizii sunt subsranle care in solulie apoasi elibereazdt ioni de hi-drogen (H+), iar bazele sunr subsranle care in solulie apoasl elibe-reazd,iomde hidroxil (oH). cand solugia conline o cantirare mai mare

Qbcron $e[f -cl{rlenheart ('qrtaq ucenicu[ui rrojitor i7l

de ioni H+, esre vorba de o solupie acid,i. Cind conline mai mulqi

ioni OH-, atunci este vorba de o solupie bazic,i.

Reacliile dintre acizi gi baze sunt extrem de importante pentru toate

funcqiile organismului uman. ,,Tdria" relativi a acizllor 9i bazelor se

mlsoari cu ajutoml scirii logaritmice a pH-ului, cu valori intre 0 9i 14.

Cu cAt valoarea pH-ului este mai scdzut6, cu atAt aciditatea substanlei

3. Ce-ati vdzrtt.?

4. Ce-agi mirosit?

5. A avut loc o transformare chimicn sau fizicl?

6.Ipoteza voastri s-a adeverit?

7. Repetali experimentul, folosind alte

cantitdti de oqet gi bicarbonat de sodiu. Care dintre reacqiile



este mai mare. Cu clt valoarea pH-ului este mai mafe) cu atAt creqte mai

tarebazicitatea substangei. Valoarea 7 a pH-ului indicd o solulie neutri'

i., g.t.r"l, alimentele acide au un gust acru, in timp ce alimentele

bazice au un gust fad. Iati valorile pH-ului pentru cAteva dintre ali-

mentele debazd

Ldmit:2,\ Suc de mere: 4,0

Lapte:6,4 Albuq de ou: 8,0

Salatele ,,Tum": variazi; de obicei, 10 sau mai mult

,,.'J"?J'":* fi ;i:l;:i'.1 lll-P "

ru \e '.ryLUCRURI NECESARE' 6q1-_ffi

3;"j:;:**" { w insrrri de mrsurat :6L__Coloranli alimentari (duPe gust)

Turnali intr-un pahar inalt un sfert de ceagci de o1et qi cAteva picltul

de colorant, apoi amestecaqi compozigia

L. Cum denumigi amestecul de oget gi co-

lorant?

Mdsurapi dou,i lingwripe de bicarbonat de

sod.iu;i ad,iwgapi TOATA CANTITATEA O DATA tn opet

2. Ce s-a intAmplat?

celor doud experimente a fost mai impresionantd?

Reacqia puternici dintre acid (oget) 9i bazi (bicarbonatul de sodiu)

a provocat acest efect impresionant.

CA MIJLOC DE DISTRACIIE:

Creali un vulcan din plastilind Modelagi vulcanul in jurul unei ceqti

din plastic sau din hArtie, care joacd rolul de crater. Puneli in crater

o anumiti cantitate de bicarbonat de sodiu. Pregdtigi solugia din oget

qi colorant rogu. Turnaqi apoi solulia, TOATA O DATA, in crare-

rul vulcanului. Daci agi folosit cantitelile corecte, ,,lava fierbinte" va

incepe si sfArAie qi va erupe.

Q,xp er imentu[ 6 : c erne ata alch im iqt ifor

Acest experiment se bazeazS. pe transformirile chimice ale sub-

stanqelor implicate. Puteli sI scrieqi, insi, cu aceastd cerneali alchimicl.

LUCRURI NECESARE:

Olet

O strecurdtoare

l]n castron mic

Un pliculeg de ceai negru

O cratili mici

Un burete de vase din sArmd

O scobitoare

ApI oxigenatd,3o/o (pe care o puteli cumpira de la farmacie)

Qartea ucenicu[ui lrdjitor372

Qberon $eff '(f{r'anfr cart 37i

Puneli pliculequl de ceai intr-o ceaqci Adnugali o treime de ceaEci

de apl fiarti 9i lesagi pliculelul si stea in ap1rfiartlrtimp de 15 minute

Stoarceqi-I, apoi aruncagi-l Ceaiul confine tanin.

incalzigi intr-o cratiql mici un sfert de cea;ci de oiet. Teiaii in bucili

buretele de sArmi 9i punegi bucdiile (cAt putegi de multe) in ogetul fier-

binte, avXnd grrjd. ca acesta si le acopere cu totul. Jineqi compoziqia

IPOTEZA: Ce se va intAmpla daci veqi adiuga un amestec de oqet

gi bicarbonat de sodiu intr-o cremi de prdjiturn?

LUCRURI NECESARE:

1 ceagci de zahdr

1 linguripa de unt



pe foc pAnn cAnd buretele de sArmi plutegte intr-o soluqie colorati (sul-

fatul de fier). Lasaqi-o apoi si se rlceasci

Turnaqi ceaiul intr-un castronag. Strecuragi sulfatul de fier gi turnaqi-l

in ceai t.t ,..r, fel, se formeazd. tanatul negru de fier. Trebuie sd-l

mlnuigi cu foarte multi griji, pentru cd, pdteazn definitiv hainele,

covoarele qi tot ce atinge.

Introduceli scobitoarea in ,,cerneah" gi incercaqi sI scrieti cu ea.

Daci aceasta pare apoasi, lisagi-o descoperiti o zi sau doui pentru ca

apa si se evapore, iar substania si devini pulin mai groasl.

Pdstrali apoi cerneala intr-o sticluii cu capac

Pentru ca distraclia sd fie gi mai mare, folosili o pani de pasrre sau

cumpiraqi o pani de scris de la un magazin de artizanat Ascuqili-le

vArful cu un briceag 9i folosiqi-le ca instrumente de scris. La fel ca

vrdjitorii adevlragi.

iNtnEsAnI'1. Cum arita amestecul cu ceai?

2. Substangele din acest amestec au suferit o transformare chimici

sau fizicl?

3. Ce culoare are solugia alcdtuiti din olet qi burete de sArmI?

4. Substanpele din aceasti solulie au suferit o transformare chimici

sau fizici?

5. Cum scrie cerneala voastri?

Q,xperimentu[ 7r prdjitura magicd

Avegi nevoie de cAteva ingrediente simple, de nigte ustensile de

gltit... gi de cAliva oaspeli fleminzi care si testeze prljitura in formi

de fagure.

% dintr-o ceagci de apd

2 linguripe de ojet

O tavi de gntitl/c dintr-o lingurigi de bicarbonat de sodiu

O cratipi de 4 litri

Ungeli tava cu pulin unt. Amestecali zahdrul, untul gi apa intr-o

cratigi mare. Puneji compozigia pe foc, mestecXnd tot timpul in ea.

Dupi ce de in clocot, nu trebuie sd mai amesrecagi, dar lasa1i-o in con-

tinuare sI fiarbn pAni capiti o culoare aurie

Luali comp ozigia de pe foc i amestecagi repede ogetul cu bicarbo-

natul de sodiu. (Cereli ajutorul cuiva; unul dintre voi trebuie sI adaugemelanjul in compozilie, iar celalalt si amesrece repede.) Compozilia

se va umfla din cauza dioxidului de carbon, aga ci trebuie sn aveli grijisd nu se reYerse.

Turnaqi compozigia in tava unsi cu unt. CAnd se ricegre, purefi se

tiiaji sau si rupeli prijitura in formi de fagure de miere qi s-o serviqi

invitalilor.

iNTnEgeRr'1. Cum arlta gi mirosea compozigia?

2. Ce s-a intAmplat in momenrul in care a1i adeugat in compozilieotretul cu bicarbonatul de sodiu?

3. Descriegi aspectul prnjiturii in stadiul final

4. Ce gust avea prijitura?

5. Ipot.eza voastrl s-a adeverit?

tr, ,."rt experiment, reacliile chimice intre acizi gi baze sunt respon-

sabile pentru rezultatul final. Oletul intra in reacgie cu bicarbonatul de

37574Qber on jeff' I{r'enheart (artea ucanicu[ui lr{jitor

sodiu, producAnd gazul de dioxid de carbon. Gazul umple prljitura cu

mii de biqicuqe, conferindu-i aspectul unui fagure de miere.

Q,xparimentuf 8r efectu[ de tribo[uminiscenld

Q,xperimentuf 9: ftuidete non - newtoniene

V-am demonstrat ci fluidele au un comportament specific.

Fluidele non-newtoniene au fost denumite astfel dupi numele luiSir Isaac Newton, care a formulat multe dintre legile dinamicii flui-

delor. Este vorba de lichidele care au un comportament neobiqnuit.



Una dintre cele mai simple modalitili prin care puteqi

crea un spectacol de lumini in miniaturi este si mAncali

bomboane medicinale cu salicilat de metil.

IPOTEZA: Ce credeqi ci veli vedea daci veli ron1li

bomboanele in faqa unei oglinzi? (Nu vi mai glndigi la

bunele maniere - doar faceli experimente ;tiinlifice )

EXPERIMENT: Puneli in guri doui bomboane medicinale, stind

intr-o cameri intunecata in faga unei oglinzi Zdrobili-le intre dinli

li deschideti gura

1. Ce vedeti?

2. Ce culoare are lumina?


Bomboanele medicinale au in componenfa lor salicilat de metil.

CAnd cristalele de zahir din bomboane sunt zdrobite (prin mes-

tecare), electronii eliberaqi se imprdgtie in aer. Ei incearci apoi si

se integreze din nou in cristalele de zahar din care tocmai s-au eli-

berat. Dar moleculele de azot (din aer) le-au luat locul. CAnd elec-

tronii drn zahdr se ciocnesc cu electrontt de azot, azotul emite o

lumini ultravioleti (ca o raztr). Raza ultravioleti este absorbitl de sa-

licilatul de metil, iar acesta emite, la rAndul lui, o lumini strilucitoare,

ca o sclnteie.

Fenomenul se numeqte triboluminiscenqi, emisiune slaba de lu-

mind pe care o prezintiunele substanqe cristaline atunci clnd sunt

sfirAmate sau sparte. El ar putea stalabaza altor lumini misterioase

observate in naturi, cum ar fi, de exemplu, luminiscenla din adAn-

cul mirilor.

De exemplu, oiscozitatea lor depinde de fo4a aplicati. V-a1i jucat

vreodatd cu juciriile Silly Putty? Acestea sunt fluide non-newtoniene.

DacI tragegi incet de ele, juciriile se intind Ei se preling ca un fluid. Dacile punegi pe o suprafald durd, se turtesc, luAnd forma unei belgi - la fel

ca un fluid. Dar daci le lovili cu putere, se sparg ca un corp solid. Cu

ajutorul amidonului de porumb, puteli crea un fluid non-newtonian.

IPOTEZA: Ce credeli ci se va intlmpla daci

amestecati amidonul de porumb cu api?

LUCRURI NECESARE:

Amidon de porumb

ApilJn castrona5

O cutie goah de lapte din carton sau o pungd solida

din plastic

Turnaqi in castronag lz ceagcd, de amidon de porumb

Adiugagi clte o linguriqi de api, amestecAnd bine de fiecare dati.

CAnd compozilia incepe si se intireasci, loviqi-o cu putere cu dege-

lul sau cu o linguri. Daci vi se pare ci aqi lovit un corp .,solid", atunci

fluidul vostru non-newlonian este gata.

Jucapi-vi cu aces fluid ciudat. Dacn il strAngegi in purrrn, pare solid. Daca

desfaceqi pumnul, incepe si vi se prelingi printre degete ca un lichid.

1. Ce s-a intlmplat?

2. Cum arita amidonul de porumb inainte de a adduga apa? Cum

vi se pirea la atingere?

3. Cum arlta amidonul de porumb dupi ce agi adiugat apa? Cum

vi se pirea la atingere?

(Jbcron $e[[- iI{renheort (artea uce nicu[ui lrdjitor

4. Compozilia din amidon de porumb este un corp fluid sau solid?

5. Ipoteza voastrd s-a adeverit?

6. Ce agi creat in acest experiment?

IMPORTANT: Dup,i ce api tncheiat experimentul, puneyi compozipia

Lisapi qervelelul nemigcat timp de 20-30 de minute. Observaqi ce

se intlmple in acest rdstimp. Repetagi experimentul, folosind alte douiculori.

1. Ce culoare a9i folosit la inceputul experimentului?

2. Ce culori a1i obginut la finalul experimentului?



intr-o pungd de plastic sau int-o cutie de lapte ;i arwncapi-o la gunoi Nu

o arunca{i in cbiuaetd, pentru cd se aor infunda peoile

Qxperimentu[ ro: cromato1rafia pe hdrlie

Cromatografia este o tehnici folosit; pentru separarea amestecu-

rilor de culori. in cromatografia pe hArtie, culorile sunt separate cu

ajutorul unei hArtii absorbante.

Dupi cum Etigi probabil, majoritatea culorilor se obqin din com-

binalia altor culori. De exemplu, daci amestecim galben cu rogu)

obqinem portocaliu; daci amestecim galben cu albastru, obpinem

verde; iar daci amestecim ro$u cu albastru, oblinem purpuriu.

Dacd aji putea amesteca toate culorile existente, aqi obgine alb. Iar

dacd tndepirtali toate culorile dintr-un loc, rimAne negru.

IPOTEZA: Ce credeqi cd se va intlmpla daci amestecali pe un fil-

tru de cafea o cerneale colorati gi api?

LUCRURI NECESARE:

Filtre de cafea (acestea sunt cele mai bune) sau Eerveqele de hArtie

Markere colorate (a clror cerneali se poate splla)Ape

O pipetn sau o lingurili foarte micl

Desenagi pe un gervelel de hArtie, cu un marker colorat, un cerc

cu diametrul de doi centimetri.

Turnaqi in el cAteva piclturi de api, una clte una, pAni cAnd lichi-

dul iese din el.

3. Ce credeqi cI s-a intAmplat?


Fibrele din filtrul de cafea sau din qervepl de hArtie au absorbit

apa printr-un procedeu care se nume;te ,,acliune capilarl".

CAnd apa a trecut prin cercul desenat cu markerul colorat, vop-

selurile solubile in apn din cerneala markerului s-au dizolvat in api

(s-au transformat in solulie) ;i au trecut prin hArtie odatl cu apa. Clndapa a trecut prin qervegelul de hlrtie, a lisat in urmi culorile indivi-

duale, amestecate initial in cerneala markerului.

Unele vopseluri sunt compuse din molecule mari qi grele, in timp

ce altele sunt alcituite din molecule mai mici Ei mai u$oare. Cu cAt

moleculele sunt mai mari, cu atAt trec mai repede prin hArtie. Astfel,separarea vopselurilor depinde de mirimea moleculelor 1or.

La sflrqitul experimentului, agi dat nagtere fenomenului de croma-

tografie: o modalitate prin care puteli vedea toate culorile qi vopse-

lurile individuale folosite in cerneala markerului.

CA PURA DISTRACTIE:tnce.caqi si vedegi .At. ..rlori putegi identifica in cerneala unui singur

marker.

irrcercali si vedeli dactr gi alte markere, produse de diverse com-

panii, folosesc aceleagi combinalii de culori.

Qum sd ptacali in cupru un cui din fier

LUCRURI NECESARE:

Un cui din fier

Vzhngurrgl, de sare

Oarlea ucenicu[ui ."rdjitor378 Qberon $ef f - cl{rrren[rearl

Vz ceaqcd. de oget

lJn borcan mic 9i curat de sticli

Un burete abraziv

10 monede coclite de cupru (din 1983 sau mai vechi)

Amestecati in borcan sarea cu o1etul.

Turnaqi intr-un pahar api minerald sau o bduture ricoritoare aci-

dulati. Adiugagi stafidele si privili cum bulele de dioxid de carbon

se prind de stafide, plimbXndu-le de sus in jos.

$tia1i ,d...?



Addugagi monedele coclite in amestecul cu olet qi lesagi-le acolo

pAni capiti strilucire. Apoi puteli sI le scoateli, pistrlnd compozigia

cu otet.CurIqatri cuiul de fier cu buretele abraziv.

Puneli cuiul in amestecul cu olet gi lasaqi-l si stea zece minute in

solulie. CAnd il veti scoate, cuiul va fi acoperit cu un strat strllucitor

de cupru.

$otu{ie pentru batonaqe de sdpun

LUCRURI NECESARE:

lJn borcan curat de sticleO ceagcd de ape caldi

Doul lingurige de detergent lichid de vase

Amestecaqi apa 9i detergentul, apoi turnali compoziqia in borcan gi

nu mai umblagi la ea pe timpul nopgii Putegi face apoi balonage de sIpun.

I,{OTA: Pentru ca balona;ele s'ifie mai rezistente, putepi s,i adriugapi citeva

picdturi de glicerin,i (pe care o g,isipi la orice farmacie).

$tafidete car e dqnseqzd

LUCRURI NECESARE:

Stafide

Api minerah sau o biuturi rdcoritoare

acidulati incolord (cum ar fi 7-Up)

Daci am putea si imprigtiem sarea din oceane pe toatl suprafaga

pimlntului, s-ar forma un strat gros de 150 de metri?Ca sI facegi un experiment de evaporare a sirii, dizolvaqi o lingurigl

de sare intr-o ceagci de api fiarti. Turnaqi apa intr-o tavi de plicinti,pulin adAnci, gi punegi-o la soare sau intr-un loc insorit pAni cAnd

apa se evapori, lasAnd sarea pe fundul tdvii

{ghidut cqre iqi schimhd cu[oares,

Acesta este un mic experiment de ,,alchimie in bucitirie" pe care ni-l

oferiJim Fish. Poate fi folosit ;i ca numir de iluzionism. Magicianul toarniin cinci ceEti un lichid purpuriu. Acesta iqi schimbd culoarea in toate cele

cinci ceqti, devenind incolor clnd este turnat in ultima dintre ele.

Lichidul purpuriu se obline din tiierea gi fierberea unei verze rogii,

strecurarea Ei diluarea cu api a sucului de varzd, pAnn cAnd capeti o

nuangi purpurie.

Fiecare dintre cele cinci ceqti conqine o cantitate mici de solulie

lichida, care conferi sucului de varzi urmitoarele culori:

1. Rogu: dacd folosiqi acid - otet alb

2. Albastru: solulie de bicarbonat de sodiu3. Verde: sodi de rufe (solujie de carbonat de sodiu);

soluqia de amoniac care nu face spumi este, de

asemenea, o varLantd. ideali

4. Galben: solugie slabe de clor

5. Incolor: o solugie concentrate

de clor va transforma sucul de

varzi intr-un lichid incolor

j8o Q6eron $eff-tl{rtenft eart [artec uce nicufui rrrdjitor 38r

NOTA: NU BETI lichidele

Este ugor sI oblineli aceste rezultate turnAnd sucul purpuriu pe

rlnd, in fiecare cea;cd. Faceli experimente, folosind diverse cantititi

Experimentul este cu atAt mai mult o experiengi magici, deoarece

lucrdm cu pigmenqii frunzelor, ai florilor qi ai fructelor de roamni,clar gi cu licopenele - antioxidanli puternici atAr de necesari vieqii.

Se spune cd pigmenlii plantelor sunt rezulratul simbiozei dintreflori gi insecte, dar adevirul esre cu totul altul: pigmenpii s-au dezvol-

tat in momentul in care plantele au ieqit la lumind, intr-o atmosferi



din soluliile menlionate

Este posibil, pe de alti parte, ca - prin echilibrarea pH-ului - si

turnati acelaqi lichid din cea;ci in ceagci, in ordinea descrisd mai sus,

schimbAndu-i astfel pe rlnd culoarea.

Acest pas reprezintS.un progres, dar presupune controlareaatenta

a procentajului de substanqe folosite. Trebuie sd facegi mai multe ex-

perienle ca si determinagi cantitatea exacta a solugiilor pe care tre-

buie sd le folosili pentru schimbarea culorii lichidului. Metoda se

poate dovedi extrem de puternici in timpul unui ritual sau al unui

numlr de magie.

Daci vreji sd folosiqi experimentul in timpul unui ritual - cu oca-

zia solstijiului de vard (cAnd vreli si invocali spiritele celor patru

puncte cardinale) - puteli sd puneji pe un altar un vas cu lichidulpurpuriu gi patru-cinci ceqti. Apoi, incepAnd cu Elementul Focu-

lui, transformali sucul purpuriu intr-un lichid rogu, turnagil intr-o

cea;ci 9i agezagi-o pe altarul din sud. Pentru Elementul Apei, con-

ferili lichidului culoarea albastri, turnagi-l in cea de a doua ceagcd

qi punegi-o pe altarul din vest. Pentru Elementul Pdmlntului, con-

ferigi lichidului culoarea verde, turnafi-l in cea de a treia ceagci ;iageza\i-o pe altarul din nord, iar pe cea de a patra, unde lichidul

este galben, pe altarul din est, pentru Elementul Aerului. A cincea

ceaqci poate si conlind lichidul incolor gi poate fi plasati in alta-

rul din centru, pentru Elementul Spiritului. Pentru a conferi ritua-lului vostru un caracter cu adevirat mistic, pute i si cumpiraqi un

set de cinci lumAndri colorate ,,Kizzy Color Flame Candles", ale

clror fliclri au aceleagi culori ca lumAnirile - rogu, portocaliu, verde,

albastru qi violet. Daci nu le putetri gisi la magazine,le putegi co-

manda online pe site-ul: www.krzzycolorflame.com. Le putefi a$eza

in suporturi pe fiecare altar in parte, aprinzlndu-le in momentul

in care puneli ceqtile pe altar.

ostili, plind de CO2, care a emis razele ultraviolete, distrugAnduJe

:istfel clorofila. Pigmenlii s-au dovedit, aEadar, un scur de proteclie.

Acest lucru s-a intAmplat insi cu mult inainte ca plantele si distrugdatmosfera prin emisiile otrivitoare de oxigen, dAnd nagtere mirocon-driilor, care au mAncat oxigenul si ne-au conferit atributele specifice

animalelor. Mitocondriile blocheazi efectele radialiilor, repard.

ADN-ul, minAnci radicalii liberi de oxigen qi ne ajutd si absorbim

vitaminele din legume.

IJn act cu adevirat magic

5. clnte.n[ii minunate

aulor Oheron lcenusiu;

Dapi-mi o pirgbie destul de lungd, un pit,ot ti un punct de sprijin, ;ipun pdmintul tn mi;care

Ansmrol (230 i.r.N.)

Unii dintre cei mai cunosculi vrijitori ai lumii au fost gi mari in-ventatori. Arhimede din Siracuza Q87-2II i.e.n.) a invenrar sisteme

de pArghii gi scripeqi penrru ridicarea qi mutarea obiectelor grele; a

descoperit modalitagi de misurare a unui cerc Ai de determinare a vo-

lumului corpurilor solide. ,,$urubul lui Arhimede" este un mecanism

spiralat folosit pentru transferul apei la un nivel mai inalt, cu ajuto-

rul cdruia oamenii puteau iriga cAmpurile din Egipt, utilizAnd apa dinNil. Arhimede a folosit geometria qi observaliile astronomice ca si

382 Qberon $cf[ - [Srtenheart C.a,rte a ucenicufu i rrrdjitor 385

Fig. 1

determine circumferinga pimAntului 9i a in-

ventat un mecanism de misurare a unghiu-

rilor de unde risare soarele, calcullnd astfel

pentru prima dati durata exacte a unui an.

Dar cel mai renumit vrljitor 9i inventa-

tor din istoria omenirii a fost, fire indoiale,

(1452-1,519). Printre



Surubul lui Arhimede, din

tratatul lui Vitrutius De

Architectura, pubLicat in

1522 de Fra Giocondo

Leonardo da Vincimiile de pagini ale manuscriselor sale, existd

schiqe de elicoptere (precwm cea de alAturi),tancuri blindate, submarine, paragute, in-

strumente de desenat, fo-

reze hidraulice... dar

gi cea a unui aparat de zbor, cunoscut sub nu-

mele de ornitopter (,,aripi de pasire"). Spre de- iosebire, insi, de Arhimede, Leonardo n-a\ffconstruit nici una dintre aceste invenlii e"- \\Ntraordinare. Voi puteqi crea, in schimb, ma- \cheta aparatului siu de zbor, folosind paginile de

la sflrgitul cirqii. Copiali paginilela xerox, mlrindu-le pAni la t2to/ol Puneqi

desenele xeroxate pe o suprafaqi tare gi

netedd 9i, folosind partea neascutiti a

lamei unui cutit de bucitirie, trasali li-

niile punctate, urmlnd curbele indicate,

acolo unde este cazul. De-

cupati apoi piesele 9i indoili pliurile aripilor Pie-

sele reprezinti doui aripi, coada, fuzelajul,

doui braqe de suslinere Ei doui gaibe (vezi

desenul 1).

Veti mai avea nevoie de cAteva vergele

din bambus, lungi de treizeci de centi- j?

metri, precum cele folosite pentru frigirui,

pe care le putegi cumpira de la supermarketuri, patru agrafe de hir-

tie (vezi modelul de la sfArgitul cirlii), o bandi din elastic ;i aqn de

cusut de culoare maro, care si imite cablurile. Ca instrumente de

lucru, avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucitdrie, o pili (pila

Fig. 4

Fig. 5

k- 2"----------Nr-.-.---*_****-

+J.

t\

Fis.

nd{'1

,lblll ,01

n^0

84 (Jberon $ef [ - {{r'enfrearl

de unghii este foarte buni), un flacon de lipici, un cle;te cu cioc

lung 9i un cleqte de tiiat sArmd.

Urmali instrucliunile de pe paginile xeroxate Unul dintre cele mai

importante lucruri este si realizali clt mai corect cu putinld marginile

curbate ale aripilor gi ale cozii, in aga fel inclt si semene cu aripile unui

balaur. Apoi lipigi vergelele de-a lungul aripilor ca in desenul2 Verge-

fac gi (vezi 3) aibd

vergelei celeilalte aripi (vezi desenul 9) Prin presiunea exercitati

de banda din elastic, aripile se vor inllqa spre cer, in timp ce prin

puterea mugchilor picioarelor, aripile se vor lisa in jos, imitAnd ast-

fel zborul pislrilor.Felicitiri Atrr reahzat o macheti a celebrei invengii create de Leo-

nardo da Vinci. Daci vi duceli pe un teren cu iarbi, puteti folosi or-

10).



lele care legitura intre fuzelaj coade desenul trebuie sI

treizeci de centimetri lungime, ca $i cele de deasupra, care suslin ari-

pile. Pe celelalte trebuie si ie tiiali conform dimensiunilor indicate,folosind clegtele de tiiat slrmi.

Asamblali mai intAi fuzelajul9i coada (vezi desenul 3) Apoi con-

struili bratele de suslinere in jurul vergelelor tiiate, dupi cum puteti

vedea in desenele 4 ti 5 "fliali si indoiqi patru agrafe de hArtie qi

introduceli cAte un capit, orizontal, in coliul fiecirui bral de susli-

nere (vezi desenul 5) Lipili apoi brajele de susqinere in corpul fu-

zelajului. Urmitorul pas pe care trebuie si-l faceli este si asamblali

aripile (vezi desenul 2). Pargile din exterior ale vergelelor aripilortrebuie si fie t.{iate pe jumdtate gi qlefuite ca si alunece una pe alta,

perrnitrlnd astfel miqcarea aripilor (vezi desenul 6). Introduceli ca-

petele din exterior ale vergelelor aripilor prin inelele agrafelor din

bragele de suslinere, apoi indoitri 9i lipili marginile bragelor de

susginere in interiorul aripilor pentru ca acestea sd se migte in voie

in sus qi-n jos.

Trebuie si asamblali apoi bridele de suslinere a picioarelor qi ca-

blurile pentru a face aripile sI fluture, aga cum a1i proceda daci agi

zbura cu ornitopteml, stind pe platforma fuzelajului, introducAndu-vi

picioarele in bride qi linAndu-vd cu mAinile de aripile lungi.

Teiati doui bucigi din a1a de cusut, lungi de 30 de centimetri Apoi

scurtali doul vergele in aEa fel inclt si misoare 1,50 centimetri Facelio bucli din a1i, aga cum putefi vedea in desenul Z, ;i lipili brrciqica

tiiatl de vergea in interiorul buclei

Introducegi apoi a1a prin agrafele de hlrtie din spatele fuzelajului

qi - dupn ce o treceti prin qaibe - legalio de marginea aripii in punc-

tul indicat (vezi desenul 8)

tnfiguragi, in final, banda din elastic in jurul vergelei unei aripi

9i - dupi ce o treceti prin fala fuzelajului - infeEurali-o in jurul

nitopterul ca pe un planor (vezi desenul

Aceasta este schila unei paraqute realizate de Leonardo (vezi de-

senul 11). incercagi si creali gi voi un model, folosind o bucati de car-ton, citeva nuieluge din bambus, o sfoarl 9i o figurini din plastic.

6. {ehnomlgir':. exp[ordri in cyberspo.ce

autor : Q[izabeth $arr ette lcenugiu ;

Bine a1i venit in cyberspace, poate cel mai accesibil dintre tlrAmurile

metafrztce Termenul de ,metaftzici" inseamni,mai presus de naturafizicd" - cum am putea, a;adar, si definim altcumva cyberspace-ul decAt

ca pe o lume a ideilor Ei mai putin a obiectelor? Cyberspace-ul existi

in componenya frzicd a unui computer, dar nu se limiteazl doar la

carcasa acestuia - aga cum nici sufletul care sililluiegte in trupul uman

nu se restrAnge doar la osatura corpului nostm. Putem si manipulim

cyberspace-ul. Putem si pitrundem cu mintea in universul lui, dar

nu cu trupul. $i totugi, putem si facem minuni aici. Ar putea exista

oare o magie mai mare?

fu,mea din interiorul crist a[u[ui

Cea mai frumoasi descriere a tehnomagiei o aflem in versurile

cAntecului The World Inside the Crystal, apa4inAnd compozitorului

Stephen Savitsky. Cea mai cunoscutt interpretare este cea a lui Kathy

Mar, pe care o puteti gisi pe albumul ei Plus Qa Change. CAntecul ne

infetisea* terlmul cyberspace-ului (,lumea din interiorul cristalului")

f)beron $ef [- tT{."enfr eart larlea ucanicufu i .rrajitor s87

9i limitele ei (,,unde fizic nu pot ajunge"). Face o paraleli intre tehno-

logie Ei vrijitorie, aseminlnd computerul cu ,,o oglindi magici din cris-

tal". Surprinde, de asemenea, simlul puterii, dar gi senzalia de izolare

gi stramutare care ii caract erizeazdpe cei inzestrali cu un talent ce imbinidomeniile adesea incompatibile ale magiei Ei gtiinqei: ,,Suntem hackeri

sau vrijitori - spuneli-ne cum vreli - in derldere sau cu respect "

Primul lucru pe care il invalaqi in spaqiul virtual este multitudi-

nea definitiilor pe care le capitd pronumele personal ,.eu", cici aici

suntem ceea ce vrem si fim. In cyberspace, vI puteqi schimba identi-

tatea, sexul, vlrsta, clasa sociale, rasa sau infitilarea ftzicit - orice, ca

si creagi atitudinea gi ,,tunelul realitiqii" optime online. Acest lucru

vi ajuti si vi conturali caracteristicile ,,definitive" - oare clt de mult

in



Versurile ne descriu gi legea care dominl in cyberspace: ,,Ratiunea

este singura credinqi." Cyberspace-ul este un loc magic pentru ci ,,aici,

simbolurile capiti puterea de a se intrupa". Ce-ar putea fi mai misticdecAt o lume in care cuvintele - inci.rcate de simboluri ezoterice - dau

viali lucrurilor pe care le definesc? Computerul vi poarti in toatilumea doar cu un simplu click. Nu este aceasta o vraji ca oricare alta?

Rostili o dorinli gi computerul o indeplineqte.

Firegte cd acest lucru line mai mult de tehnologie 9i mai puqin de

arta magiei, dar ,,grani1a dintre tehnologia suficient de avansati qi magie

a devenit aproape imperceptibil;", ca si-l cit;im pe Arthur C. Clarke.

Dar 9i reciproca este valabili: graniqa dintre magia suficient de avan-

sati $i tehnologie a devenit aproape imperceptibila. Motivul pentru

care cele doul Etiinle s-au imbinat consti in faptul ci ambelefuncqioneaz i, la aceleaSi niaeluri.

Clberspace - o experia.ntd non-fizicd

Cyberspace-ul ne oferi posibilitatea de a cunoagte qi alte niveluri

ale realiugii. Este un spafiu cu totul de-

osebit, pentru cI - in ciuda faptului

cI are o legituri strAnsi cu realitatea

de zi cu zi - se deosebeste de ea. In- |t

teracliunile personale nu mai

sunt aceleaqi aici. Capacitilile pe

care le veti cAqtiga explorAnd cy-

berspace-ul vi vor fi de folos

cAnd veqi cerceta lumea spirite-

1or, cAnd veqi cdldtori spre alte

dimensiuni etc.

pot si schimb, dar si rimln continuare ,,eu"?

Spagiul virtual vi dezviluie, de asemenea, noi aspecte ale persona-

iitigii voastre. Unii oamenii devin cu totul aite persoane cind suntonline faqn de cum sunt in realitate. Ceea ce reprezintd. uneori un as-

pect negativ - exista situagii in care oamenii se indrigostesc online ca

si descopere ci nu se pot suferi atunci cAnd se intAlnesc faqa in faqi.

Pe de alu parte, spaliul virtual le permite persoanelor care nu pot sd

comunice in mod direct in viata de zi cu zi si interacgioneze pi si se

bucure de compania semenilor 1or.

Atmosfera din cyberspace vi poate influenqa, de asemenea, per-

cepgiile. Puteli detecta anumite ,,semnale de alarmi", care vi deter-

mini si puneli capit unei relalii online, chiar daci nu vi aflagi in

apropierea persoanei respective. Poate ci ,,tonul" lor este prea ostilsau poate ci incearci si pitrundi cu fo4a in intimitatea voastri. Spaqiul

virtual va deveni pentru voi asemenea unui ocean de libertate, in care

veti inota liberi, dar gi un element vital - la fel ca apa sau ca aerul.

Daci nu sunteti niEte bigoli prin excelenpi, cu mintea inchistati,

atunci veli reuqi si inliturali rapid orice prejudecati, deoarece in spaqiul

virtual toli oamenii sunt egali - interlocutorii din cyberspace nu sunt

obligali si vi spuni cI sunt negri, ci sunt de sex feminin sau ci sunt

atlt de sdraci, incit folosesc calculatorul de la o biblioteci publice. tn

timpul discutiilor online, oamenii pun mai mult accentul pe inteli-

genla) arta conversaqiei gi personalitatea interlocutorilor lor declt pe

aminunte irelevante. Poate ci vd vine greu si credeli, dar vi asigur

ci este adevirat

Vi imaginali, probabil, cum puteti cilitori in lumea intreagi ferisi vi deplas agi fizic - spaliul virtual vi indeplineqte visul, cici cyber-

space este, de fapt, o cilitorie non-fizici. VI agezagi pe un scaun gi

incepeli si butonaqi tastele, trezindu-vi intr-o clipi in Elveqia sau in

Noua Guinee, fer; si vi ridicali de pe scaun.

.J88 (-)beron $e[[- {lSlenfiearl l-.arte s ucen icu[u i lrajitor

Experienla seamlnl cu celetoriile astrale, cAnd gAndurile se materia-

lizeazd.,iar inten{a determini direclia. Aceste"cihtorii

determinate de

intenpie" vi ajuti in procesele de meditaiie, in explorarea viefi de din-

colo, dar 9i a altor realitiqi, unde nu putefi aiunge frztc.Daciaqi infnptuit

deja cilltorii astrale, atunci vi veli adapta mult mai ugor in spaliul vir-

tual. Este bine si exploraqi cAt mai mult spaliul virtual, deoarece vrijitorii

ciezvdluindu-vi vlrsta, sexul, caracteristicile fizice etc. Asta dovedegte

faptul ci suntegi sinceri, degi eliminali factorul-surprizl,. Poate si fie,

totugi, riscant si dezvdluili prea multe aspecte din viata voastri, pre-

cum adresa unde locuiqi sau unde lucrali. Pute{i, in schimb, sd vi as-

cundetri in spatele unei md;ti - pretinzand ci suntepi mai tineri sau

mai bxtrlni, mai inalqi sau mai scunzi; puteti si vd schimbali Ei sexul

(handle) sau un pseudo-



opereazd.foarte mult in sau cu dimensiunile metafizice.

Nu pledem pentru eliminarea realitilii frzice - vrem doar sI vi

demonstrim ci acliunile dintr-o realitate non-ftzicdpot si aibi efecte

directe gi profunde asupra realitdlii frzice. Daci vreqi si faceli

cumplrituri online gi agi gnsit un site care vinde bagheta magici per-

fecti, nu trebuie decAt sI scrieli numirul cd4ii de credit, iar bagheta

va sosi la ugi. Aceastl conexiune extraordinarl intre doue lumi atAt

de diferite, dar atit de ingeminate ne aiuti si inlelegem influenlele

pe care le exerciti asupra noastrl magia, ritualurile qi rugdciunile. Ne

ajut1, de asemenea, si ingelegem cum pot sI existe in acela;i loc uni-

versuri preqrm cyberspace (spaful virtual) gi ,,meatspace' (spaliul fizic),

care - de;i nu se aring - se conecteazi"prin leglturi cu totul speciale.

in acelagi fel, putem sI atingem - in anumite momente sau in spalii

cu incircituri mistici - lumea zinelar sau a altor spirite.

1dentitstea in sPqtiuI rrirtuo[

Nu sunteqi incitugali in trupul vostru) cici spiritul vd poartd corpul

in acelaqi fel in care Ei voi purtali o haini preferati. Parul, pielea,

culoarea ochilor, greutatea gi mlrimea trupului - toate sunt efemere.

Vi caracterizeazddoar latura fizi6i, nu sunt triseturi permanente ale

sufletului vostm.

Spiritul nu are forml, mirime sau culoare. La fel ca apa, preia ca'

racteristicile ,recipientului" siu. Este greu si ne schimbdm trupul; spi

ritul cunoagte insi nenumirate metamorf.oze. Altfel spus, in termeni

de tehnomagie, daci a9i fi un computer, corpul ar luca rolul de hard-

ware, iar spiritul, de software.

Clnd prtrunde{ in spaliul virtual, descoperili un orizont nemlrginit

cle oportunitigi. Puteii si vI prezentafi a$a cum sunteli in realitate,

daci dorigi. Multri oameni folosesc o porecli

nim (screen name) online - ca numele magice folosite de profesorii

$colii CenuEii de Vrnjitorie.tn spaqiul virtual, oamenii gtiu despre voi doar atAt cAt sunteli

dispu;i si le dezviluili prin cuvinte qi acliuni. Daci nu aveli o camerl

web, ei nu vi pot vedea, catalogAndu-vl drept un utilizator frecvent

al unui anumit site, un participant pasiv intr-un chat-room, un me-

diator care dezamo rseazd. conflictele sau un ,,forumist" care provoaci

clispute aprinse despre un anumit subiect online. Pot si vi considere

niqte ,,vrijitori ai computerelor", fascinali de tehnomagie, cu un lim-

baj obscur gi ezoteric, sau nigte ignoranli firi experienqi. Totul de-

pinde numai de liberul vostru arbitru.

Spaliul virtual este unul dintre cele mai accesiL,ile tirlmuri magice,

unde putegi fi nigte vrijitori tn adeviratul sens al cuvAntului. Acliunile

voastre depind numai de voi. Folosiii-vi puterea cu inlelepciune

7. Q[osar de tehnomagie

eulor. (rjtizlbeth <$arr ettc lcenusiu I

Cilitorie astrali - capacitatea spiritului uman de a se teleporta spre

alte dimensiuni; ,,proiecqie astrali" sau"experienli

non-fizici".

Censorware - soft destinat sI blocheze, sd modifice sau si gteargi pro-

gramele ori materialele pe care informaticianul (sau utilizatorul,

ca de exemplu, un pirinte) ie consideri periculoase.

Computer wizard (vrnjitorui informatician) - termen cunoscut publi-

cului larg, care definegte o persoand ale cirei capacitaqi tehnomagice

39o Qber on $e(f - Qrlcnfr eart Ll.lrtea uccnicufui lrdjitor i9t

o aiutd se infiptuiasci acte de magie cu ajutorul computerelor;vezt

qi tehnomag.

Cyberspace (spaliul virtual) - dimensiune care face legdtura intre rea-

litate ;i imaginaqie, generatl de reqelele informagionale qi de comu-

nicare ale computerelor; calitdiile spaiiului virtual sunt influengate

de capacitiqile computerului qi de performangele informaticianu-

lui, dar nu sunt limitate de realitatea frzicd, depdgind granilele im-

acest concept, puteti studia ci4ile scrise de Robert Anton'Sililson.

in locrrl unui tunel ingust, vrijitorii siligluiesc intr-o regea de tune-

luri ale realitelii, precum un complex de pegteri in stil labirintic,

prin care vrijitorii pot oricAnd sd navigheze.

Spamuri - e-mailuri nedorite, adesea cu caracter obscen sau fraudu-

los.

Tehnomag - termen cu caracter ezotertc pentru ,,vrijitorul informa-



puse de lumea computerelor, a Programelor sau a utilizatorilor.

Caracteristici definitive - caracteristicile ereditare ale unui om, pecare acesta le poarti cu el in lumea eternitilii, cu ajutorul cdrora

entitelile se recunosc intre ele atunci cAnd spiritul pirisegte tru-

pul sau cAnd se reintrupeazi intr-o alti formi.

Emoticonuri - semne sau simboluri care initial trebuiau sd transmiti

timbrul vocal sau expresiile faciale ale unui interlocutor nevizut.

Se pare cd primul emoticon a fost cel care zlmbeqte. Acum, printr-o

simple apisare a tastelor, putem trimite nenumdrate figurine de

acest gen, care transmit sentimentele utilizatorului.

Facetime - perioadi de timp pe care oamenii o triiesc in compania

unei alte persoane, faqi in fagl, spre deosebire de timpul petrecutin spaliul virtual.

Muzica filk * clntece cu tematici fantezistd sau Etiinlifico-fantastici;melodii ale ciror versuri vorbesc despre computere' vrljitori in-

formaticieni, tehnomagie etc.

Handle - porecle pe care o persoand o folosegte online; sau ,,screen

name" - pseudonim.

Meatspace - antonim al spaqiului vinual, acesta se referi la realitatea

de zi cu zi, la lumea fizicd.aoamenilor;i a obiectelor. Nu vi sfituiesc

si folosigi termenul de ,,realspace" ca sr desemnali realitatea, deoa-

rece spatiul virtual este unul real, care insi nu se materializeazS'.Metalizici - termen care in sens literal inseamni,,mai presus de rea-

litate"; se referd la aspectele magice sau spirituale.

Multi-User Dimension - ,,loc" in spagiul virtual, unde oamenii pot

si interacqioneze unii cu al1ii, adesea prin intermediul unui joc; algi

termeni - multi-user domain sau multi-user dungeon'

Tunelul realitalii - mod de percepgie a lumii, cum ar fi, de exemplu,

o metodologie politicd sau o religie; pentm mai multe detalii despre

tician"; se referd la o persoani ale cdrei performanle in informa-

tici ii permit si infiptuiascl acte magice cu ajutorul computerelor.Tehnomagie - o ramuri misticd, ce imbini informatica si misticis-

mul; vezi ;i computer wizard.

Q6eron $e[f -cl{"rtenheart

r. 4ntrodvcere

ine ati venit in lumea relaqiilor interumanel Acest capitol vIof.erd ocazia si puneqi in aplicare arta magiei in viatra voastre

de zi cu zi, dar;i in relajiile cu familia, prietenii qi comunita-

tea in care triili.Acest atelie r are c^ principal obiect de activitate relaqiile interu-



De ce merit,i sd pldtim

Prepul pentru viapa ce-o trLiim?

CinJ poaara anilor pe unteri o

purtdm

$i azt in pdr argint aaem,

Cine speranpa inapoi ne-o dd?

Prietenii ce-n cale ii'ntilnim.

Timpul ni sc sctrrge zi de zi;

Lacrimile ne-au secat ;i zAmbetele

ne-au pieri.t.

De ce meritd sd pl,itim

Prepul pentru viapa ce-o trriim?

Pentru prietenii ce-n cale-i intilnint.

Er-rz,reetH B,qRRrttE

mane... relagiile r)oastre. Fiecare dintre voi are, sau va avea mai tAr-

ziu, o anumiti relatie cu cei din jur - cu membrii familiei, prieteni(oameni de aceeagi vlrsti), profesori, parinqii prietenilor voqtri Ei alli

adulli sau figuri marcante ale vielii voastre. Aveii, de asemenea, o

relalie cu animalele de companie, dar despre acest subiect vom dis-

cuta in capitolul dedicat animalelor. Stabilili o relalie cu oamenii din

comunitatea sau din grupul in care triili. Legltura Pe care o aveli cu

pimlntul (despre care mulgi cred ci este o fiinge vie) este qi ea extrem

de imponanti. Apoi, cXnd veli cregte, veli avea relaiii romantice' Dar

poate cd cea mai importantl relalie este cea cu voi IN$IVA, cu EUL

vostru. Ea implici, de fapt, doui euri: cel leuntric (mintea, latura sen-

tinentali 9i spiritul) ;i cel exterior (trupul).Misiunea acestui capitol este de a vI ajuta si atingegi cel mai inalt

nivel al dezvolterii personale ca si ajutatri, ia rAndul vostru, prin

acliuni eficiente, intreaga ornenire. Cunoaqterea gi capacitiiile do-

blndite in procesul de dezvoltare qi pertecgionare sunt esentiale la

orice nivel al artelor magice, fiind evaluate prin prisma rezultatelor

pozitive obtinute de ucenicii vriiitori. Printre aptitudinile deosebite,

menfiontm capacitatea de autoevaluare, de cercetare gi organizare,

stabilirea obiectivelor, evidenqa riguroasi, impunerea unui program

strict, indeplinirea sarcinilor, dobAndire a ar'"ei comunicdrii gi a ana-

lizei critice.Culoarea magici a acestui atelier este roz. La fel ca aram\ roz este

culoarea lui Venus. Arama este corelatd cu aspectele agrariene ale lui

Venus - cu fertilitatea qi cregterea plantelor, in timp ce culoarea roz

este asociati cu aspectele emolionale qi spirituale ale acestei zei7e, in

special cu iubirea de sine, dar qi cu cea Pentru semenii noqtri. Rozul

este culoarea relaliilor noastre cu cei din jur - cu cei care simbolizeazi

familia, dragostea, intimitatea qi romantismul.

,4(etierut qL

ttttqtiite interumane Vozl

Prietenii ce-n cale-i tntilnim

De ce meritd sd platim

Prepul pentru aiapa ce-o trdim?

Prea mare ni se pare,

Pin,i ce prietenii in cale-i intilnim.

Speranpele ne poartli spre ztiri

indepdrtate,

Dar puterile ne lasd 5i de ptetre nc

zdrobim.

De ce rneritd sd pldtim

Pretul pentu oiapa ce-o trdim?

Cine lacrirnile ni /e ;terge

$i-al destinu/ui antar ni-l ostoieSte?

Prietenii ce-n cale'i intilnim.

infringerile aisele ni le-au spulberat

$i aripile ni le-au fr,int.

394 f)6cron ..jcf[ - tl{rrre nheart Qarlea ucen icu[ui rr{jitor

z. c()ia(a ca vdjitori

outoris ftlana dcgenus 9i c{pda C. l6un0 (roz)

Relapiile interumane swnt cele care faporizeazd procesele de schimbare

(;i dezaoltare).

DaNE RuouveR

Sunteqi o Fiingd-Spirit care siligluiegte intr-un trup fizic. Adopta-

rea acestui punct de vedere dezleagd, multe mistere.

Qoi qi famitia roqstrd

Premisi de bazl: Prin lege, pdrinlii sau tutorii voqtri sunt res-



cl-tremise de bazq

lr,"..rt

capitol dedicat relaliilor interumane, plecrm de la nigte

,premise debazd". Una dintre ele este un ,,fapt" pe care il considerimadevirat si il accepum ca punct de plecare pentru o acqiune, argu-

mentagie etc. Iatd c}teva:

1. Viaqa vi oferd adesea mai multe alternative. Consecinqele ale_

gerilor voastre vi vor influenga viitorul.2. Veqi cunoagte unele ,,adevdruri absolute" (lucruri pe care nu le

putefi schirnba). Descoperirea acestora 9i modul in care vegi

inviga si le inlgglagi in viaga voastri fac parte din procesul de

dezvoltare gi perfeclionare. O modalitate prin care pureli face

asra este sd vi schimbaqi punctul de vedere gi si adoptaqi o noui

Perspectivi. tn."r.uqi si vedeli o situagie dintr-un unghi diferitsau din perspectiva altei persoane.

3. Greqelile se por dovedi lecgii inestimabile. Daci a1i fi perfecgi,

nu aii mai invita niciodati nimic. Gregelile ne oferi posibilita-tea de a ne

perfectiona.4. Perioada adolescenlei reprezintdun runel spre viitor. EXISTAo luminile la capitul tunelului. Meritd si ajungegi acolo

5. CAnd credeqi ci v-a1i definit personalitatea, vd schimbaqi din nou.

,,Identitatea" voastrd este in tranzigie. Vestea buni este aceea cd, -daci nu vi place ce afi devenit - avegi ocazia (gi puterea) de a vischimba. Procesul de inviqare, perfec{onare gi schimbare nu rre-

buie si incereze niciodati.

ponsabili pentru intreginerea gi acgiunile voastre pAni cAnd impliniqi

18 ani, adici pAnd la vArsta majoratului. Legea mai spune ci cel carepoart; responsabilitatea are gi dreptul de a-gi exercita conrrolul asu-

pra minorului, ceea ce inseamni cd el vi dicteaza ce puteti sau ce nu

puteli si faceli.

Atmosfera familiale poate sI fie extrem de pldcuti, chiar daci voisunteli singurii ,,membri-vrijitori" din familie. Ca si o creagi trebuie

sI stabilili, in mod frecvent, intAlniri cu ceilalji membri. tn timpullor, avegi ocazia sI comunicagi unii cu ceilalli. (Comunicarea esre unfactor extrem de important pentnr un vrijitor, motiv pentru care am

dedicat un capitol acestui subiect.) tn timpul intAlniiilor, puteti se

aducegi in discuqie lucruri pe care vregi si le faceli, dar care ar pureaavea un anumit impact asupra celorlalqi membri ai familiei. Discutagi

despre problemele care ii macini pe ei Cereqi ajutorul altor rude. Poate

ci avegi cu tolii probleme care vd tulburi viaqa.

Puteqi si acceptaqi anumite sarcini in timpul respecrivelor intAl-

niri. Sau si propunegi acliuni care sI fie pe placul intregii familii, pre-

cum o plimbare la gridina zoologici. incheiaqi intotdeauna intAlnirile

cu o activitate distractivi, care sn-i implice pe toli cei prezenli - unjoc sau un proiect sau poate chiar o serari muzic ald,, daci stili si cAntagi

la vreun instrument. Puteli si cAntaqi in cor, daci nu cunoa$teti in-

strumentele muzicale. (Imponant: tnchideli televizorul in timpul intAl-nirilor de familie )

Temi: Scriegi in jurnal despre familia voastrd - despre senrimen-

tele gi speranlele voastre legate de membrii ei Daci nu ali orga-

nizat.pind acum astfel de intAlniri, gAndili-vi cum le purefi sugera4.

asta. Intrebagi-i pe prieteni dacd ei organizeazd, gi rugali-i si vI spund

cum procedeazi.

396 Q6eron $e[[- [$"rtenheorl Qarte a ucsn icufu i rrrdjitor

c()oi 9i prietenii rroqtri

Premisi debazl: Trebuie si vi alegeli prieteni dupi acel4i calapod.

Nu este nicio pldcere si te trezeqti singur intr-o lume ostih. EXISTA

indivizi care seamlnl cu voi. Trebuie doar sd gtigi cum si-i gisigi.

Dacd avegi norocul sd faceli parte dintr-o familie de vrijitori, atunci

plrinlii voEtri au prieteni-vrijitori, care - la rlndul lor - au copii-vrniitori.

mai sus, spunlndu-le ci pentru a fi vrijitori trebuie si-gi modeleze maiintAi mintea, inima gi spiritul. Ei ar putea str vd imprumute, la rAndullor, alte cl4i, care v-ar putea inspira viitoarele acliuni magice.

Temi: Scrietri in jurnal despre prietenii vo;tri GAndili-ve de ce i-a;i

rrles ca prieteni Cum vd ajutali intre voi? Cum v-au influenqat viala?



Iati un punct de plecare pentru inceputul unor prietenii.

DacI proveniqi dintr-o familie obi;nuitl, puteti si clutagi la gcoalecopii care poarti un medalion sub formi de pentagraml (stea cu cinci

colturi prinsi intr-un cerc). Medalionul indicn faptul ci sunt pasionaqi

de magie sau de vrijitorie. Odati ce v-a1i imprietenit cu un copil-vrijitor,

va fi mult mai ugor sd gisili qi a\ii. Puteli s5, organrzagi, dupl ore, un

club unde sd vorbigi despre iucruri magice, impirtiqindu-vi unii altora

informaliile pe care le-agi descoperit.

Sau tncercaqi si vi imprietenili cu algi vrijitori dacl participaji la

festivaluri inspirate din arta medievala ori piglni. Purtali costume de

epocl sau micar o tunicl gi pantaloni, dacl suntegi baieli. Fetele ar putea

si caute in magazinele cu produse ieftine rochii sau fuste lungi pAnd

in plmAnt pentru a semlna cu prinjesele medievale. Gisiti mai multe

inforrnapii despre aceste festiv al:urrin Manualul de inipiere in urdjitorie.

Daci avegi prieteni care ar vre sl inveje arta magiei, dar pirinqii le-au

interzis, imprumutali-le cartea de fagd, precum si manualul men[ionat

Qoi gi comvnitateq in cqre trd,iti

Premisi debazd: Incitali autoritdpile Felul in care o faceli va in-iluen1a rezultatul final. Modalitatea in care punegi sub semnul intrebariiaut orit atea unei p e rs o ane infl uenle azd, r ezultatele.

CAnd eram in clasa a doua, biroul directorului se afla la capitul unorsciri inguste. Accesul elevilor era interzis acolo, cu exceptia cazurilor incare erau chemali de el. O alti reguli le interzicea si se dea pe balustradi

ca pe tobogan. Eu insi, cu inteligenqa unui copil de qapte ani, am consi-

derat ci ambele reguli erau lipsite de sens, aga ctr, inrr-o dtqi-amiazt,le-am

incdlcat pe amlndoui deodati. Consecinlele n-au intArziat si apartr. Alu-necarea pe ,,toboganul" ad-hoc gi aterizarea pe pimAnt au fost mai abruptegi mai dureroase declt mi-am imaginat. Iar aventura mea n-a rimasneobservatl - un profesor m-a prins asupra faptului qi m-a pedepsit,

obligAndu-mi sd-mi scriu tema penrru acasi de o sur[ de ori. Sfidarea

autoritefilor s-a dovedit, agadar, un acr complet gratuit.

CAnd vd hotlrApi si infruntatri autoritiqile, ave';i grijeca problemele

abordate si fie de maximi imporrangi incercali se vi clariiicagi foarte

bine motivele. CAnd Rosa Parks a refuzat in 1955 sI se ridice de pe

scaunul ei din autobuz, din zona rezervatd negrilor, invocAndu-qi drep-

turile cetiqeneEti, a aprins scinteia revoluqiei pentru drepturile omu-lui. Alegeli-ve cu griji subiectele penrru care vrefi si militali Aveligrija ca dreptatea sd fie de partea voastri (Puteli afla mai multe de-

talii despre Rosa Parks de pe paginile de internet.)

Premisi debazdz Oamenii sunt diferili. Nu-i putegi bega in aceeaqi

oali pe toli membrii unui grup, caralogAndu-i la fel. Am fi pktinitori5i incorectri dacl i-am considera

"profri" pe rofi suporterii unei echipe.

sq8 Q6eron $eff - cQrvcnfr earl (-ar1ec ucen icuf ui'rriijitor 399

F

A

in orice grup, existi oameni pentru care nutrili o admiragie extra-

ordinarl, indivizi pe care nu-i putegi suferi gi persoane care se integreazd

intre cele doua extreme. Vi sfituiesc si vi concentrali atenlia asupra

oamenilor pe care ii admiragi. Daci aveqi, insi, de-a face gi cu indivizi

dezagreabili (cum ar fi bxtiqul gcolii), putefi infaptui o vri1d, pe care

eu o numesc ,,vraji de relaxare". Scrieqi numele persoanei resPective

pe o bucilica de hAnie. Umpleli cu api un pahar de unici folosinli.

de clteva zile sau siptimAni un model de viaqi printre persoanele mat

tn vArsti decAt voi, pe care le puteqi admira. Notagi-le numele in jur-

nal 9i specificaqi lucrurile care v-au stlrnit admiraqia gi respectul.

Qoi qi trupu[ \'ostru



impituriti hirtia qi punetio in pahar. Lisali-o in api pAni se inmoaie

gi se duce la fund. Puneli apoi paharul in frigider, rostind cuvintele:

Fie ca de acum incolo,

Rdu sd nu-rni mai poatd face

ingbepot pe aeci sd stea

$i din ginduri s,i-mi dispar,i

Premisi de bazdz Stabilirea unui model in

viagd reprezinti un scop nobil.

Un scriitor a intervievat recent sute de ado-

lescengi. Acegtia au subliniat in primul rAnd im-portanla de a avea un model in viali dupd care

si-1i ghidezi paEii in copilerie qi adolescengi.

Acesta este o persoand pe care o admirali, care

se bucuri de respectul celor din jur gi despre care

puteli spune: ,,As vrea si fiu ca el (sau ca ea) cAnd

o si mi fac mare."

Ciutali un astfel de model printre oamenii pe

care ii cunoa$tefi DacI mai multe persoane vistarnesc admiralia Ei respectul, cu atlt mai bine.

Daci nu gisili un model in anturajul vostru,incercagi si identificali in personalitatea altor in-

divizi calit{ile pe care le admirali gi pe care dorigi

si vi le insugili Notagi-le in jurnalul vostru pen-

tru a inqelege mai bine personalitatea pe care vreti sI v-o conturali.

Temi: Concepegi o listi cu anumite"r0..,"

;i probleme pe care

le consideragi nedrepte, pentru care meriti se militati. Ciutali timp

TrupuL este wn aelmint sacru. Cu e/ pornim in aiap,i;i tot cu el plecdm;

de aceea, trebuie sd-l respectdm.

M,qRtrra Gnagarr,l

Premisi de bazi: Trupul uman cre;te qi suferi diverse metamor-

foze pe parcursul vielii. Fericirea voastri depinde de modul in care

percepeli gi vi adaptagi transformirilor.

Viaqa este intr-o continua schimbare. Natura ne demonstreazd, c5.

nimic nu rimAne la fel - nici animale, nici plante, nici minerale. $i,

fie ci este vorba de plante, animale sau oameni, tofi suntem supuqi

schimb;rii. Transformirile pe care le suferi corpul uman in adoles-

cenle sunt uluitoare Ei uneori stAnjenitoare, dar ele fac parte din pro-

cesul de cre$tere.

Premisi de bazd: Trupul este singurul lucru pe care nu-l puteli

schimba in viaqi. Daci nu aveti grijn de el, nu-l veli cdpita nou. Dacd

il urlgi, schimbaqi-vd atitudinea. Iar daci il veli ingriji cum trebuie,

el vi va sluji mult timp de-acum incolo.

Ca ucenici vrijitori, s-ar putea si vi doriqi si faceqi multe lucruri

in viagI. Avlnd un trup sinitos, veli putea si vi implinigi multe din-

tre obiectivele magice, ajutAnd in acest fel gi lumea in care treili.Vrijitorii igi respecti corpul, considerlndu-l un dar de la Creator (in-

diferent care este acesta - Demiurgul, Marea Zeiql, Dumnezeu, lJni-

versul, Marele Spirit, Geea etc.). Pentru vrijitori, este un dar sacru qi

au grija de el cu sfintenie.

Iati cAteva dintre elementele vitale care conferi trupului o dezvol-

tare armonioasi: aerul, apa,hrana, igiena personali, sportul, odihna

qi mAngiierile.

Q6cron je[[ - cf(r.'renheart (-,srte s ucen icufu i lrajitor 40r

AERUL - Primul gi cel mai important lucru pe care il faceli cAnd

venigi pe lume este si respirali. FIri aer, omul ar muri foarte re-

pede (am un tricou pe care scrie: ,,CAnd nu poli si mai respiri, nimic

nu mai conteazi"). La fel de importanti ca aerul pe care il respirlm

este qi calitatea lui. Trebuie si fie curat qi si conqini suficient oxigen. Dacd locuiqi intr-un orag cu aer poluat, incercali si vd duceli

cAt mai des cu putingi la gari, la mare sau la munte Putegi, de ase-

statisticile ingrijorltoare care ne parvin in ultimul timp despre

alimentele produse pe scard rulanri, v-ag sfitui si incercaqi si con-

sumali cAt mai multe produse organice.

Cu cAt un aliment este mai puqin procesat, cu atAt este mai sinitos,pistrAndu-gi calitilile nutritive. Vi recomand, agadar,

"sdmAncaqi

direct de la sursi". Ideal ar fi si vi cultivaqi singuri plantele pe care

le consumagi sau si prindeqi vlnatul direct din pidure. Dar nu triim



menea, sI creqteqi in casi clt mai multe plante pentru c; ele degajl

oxigen in atmosferi. Pe de alti parte, va trebui si vd obiqnuili sirespiragi adAnc.

APA - Apa puri este un privilegiu cu care ne na$tem' dar industria

moderni (gi o spun cu toati convingerea) o transformi intr-o ra-

ritate. Daci nu aveli norocul sI locuili lAngi un izvor de api', ca

mine, nu vi rimAne decAt o singuri posibilitate: si vi instalatri un

filtru de api de cea mai buni calitate. Daci piringii vogtri sunt

dispugi si cumpere un filtru, ii sfetuiesc si consulte mai intAi pa-

ginile de internet. Chiar qi un filtru ieftin, achizilionat de la far-

macie, este o varianti acceptabili.Unele magazine vAnd api filtrati prin propriile lor filtre. Puteli

si aducegi sticle 9i si le umpleli de acolo.

Se spune ci trupul uman are in compozigia sa 90olo api, rezerve pe

care trebuie si le alimentdm frecvent dupi ce eliminim apa prin

transpiralie sau urini. Eu am inviqat o regule de aur' pe care v-o

impirtiqesc acum gi voud: be{ in jur de 3 litri de api pe zi, in funclie

de greutatea corporali Dacd aveli 45 de kilograme, ar trebui sI

beli 1,50 litri de api in 24 de ore. Eu misor cantitatea de api pe

care trebuie s-o beau in fiecare zi, o pun in sticle gi beau la fiecare

jumitate de ori.

HRANA - Corpul uman este diferit. Un regim care se dovedeqte

benefic pentru o persoani ii poate face rdu alteia. Unii oameni

consideri ci ,,dieta crudi" este extrem de sindtoasi. Allii pre-

ferl si minAnce produse doar pe jumitate crude sau gitite. Unii

adoptd un regim vegetarian. Alqii simt nevoia sd minlnce pro-

duse din carne roqie, pui gi peEte. Dar daci qinem seama de

intr-o lume ideali 9i pugini dintre noi por si faci asra. Totuqi, am

putea apela la un fermier care si ne ofere produse organice. Sautatil vostru ar putea si vAneze roamna ciprioare gi si plstreze car-

nea in congelator.

Pornind de la premisa cd produsele organice sunr cele mai bune,

vi sfituiesc si consumaqi cAt mai multe fructe gi legume proaspere.

Carbohidralii ii putegi extrage din cerealele 9i pXinea integrali. Pro-

teinele le gnsili in produsele din carne gi lapte pe care vd sfituiesc

si le cumpirafi de la un furnizor organic. (Vi recomand si con-

sumati cu precidere produse din lapte de capri, care sunt mai u;orde digerat decAt cele din lapte de vaci.)

Incercatri sa. oblineli cAt mai multe informagii referitoare la grisimi9i uleiuri (tn lista de surse gi referinge de la sfArgitul cergii, vegi gesi

o pagini web cu informalii exrrem de utile.) Existi anumite grlsimibenefice pentnr corpul uman - acizti gragi esengiali. Cei mai im-portanli dintre ace$tia sunr omega 3 qi omega 6. Uleiul din seminge

de in gi uleiul de pegte reprezinti cele mai bune surse penrru ei.

Incercagi si evitali consumul excesiv de sare, zahir gi dulciuri(invetali sd cititi etichetele de pe produse ) inlocuili zahirul cu

miere sau sirop de arlar Inlocuili sarea de bucdtirie cu sarea dinalge marine sau cu sarea de mare integrali (compozilia rninerali

este aceeagi)

Pentru o viaqi cAt mai armonioasi, trebuie si eliminagi din dieta

alimentari cartofii p{Ijiti, bauturile acidulate, gogogile, turunul,alcoolul qi drogurile. Incercali si evitagi produsele care confin glu-

tamat monosodic. Acestea nu au calitili nutritive, putAnd provoca,

in schimb, grave probleme de sinitate.Aruncagi toate vasele gi ustensilele din aluminiu Ionii de alumi-

niu pot cauza maitirziu probleme neurologice. Unii cerceretori

402 Oberon $af[- if(a vorfiaart larlea ucor icu[u i rrrdjitor 403

considerd ci alimentele gitite in vase din aluminiu duc la aparilia

bolii Alzheimer. Aruncati $i toate produsele din teflon

Evitagi pasa de dingi care are in compozilia ei fluoruri de sodiu

Este o oiravl periculoasi, folosite pentru uciderea gobolanilor. Fluo-

rura de calciu sau clorura stanoasi nu sunt periculoase. Dar daci

pe etichera pastei de dinli vedegi un semn care indici pericolul, nu

i fotositi pasta de dinli produsi de compania Tom's of Maine nu

(erau hrdniqi de niqte roboli) nu se dezvolti armonios. De fapt,

mulqi dintre ei se imbolnlvesc Ei mor. Oamenii au nevoie de mAn-

glierile celor din jur. Persoanele care se bucurd de multe dez-

mierd;ri sunt mai fericite gi mai sdndtoase. tmbreligaqi-i pe cei din

jur 9i lisagi-vd, la rAndul vostru, imbrigigatri de persoanele dragi voui

cAt mai mult cu putinte. DacI simqiqi cI cei din jur nu vd alinti 9i

nu vi mAngAie indeajuns, lucrali ca voluntari la un azrl de betrlni



are in componenfa ei fluoruri de sodiu.

IGIENA PERSONALA - Probabil c; 9ti1i deja toate aceste lucruri.

Faceli bii sau duguri zilnice Spnlali-vn pe dinqi - de preferat, dupi

fiecare masd, dar cel mai important este sI nu vi culcaqi niciodati

fira sa vr spilaqi pe dinqi. Spdlali-vi cAt mai des pe cap

Schimbali-v it zrlnic ciorapii 9i lenjeria intimd Daci pantofii miros

urAt, presiragi in ei puti; bicarbonat de sodiu. inlaturagi mirosul

.r.pllcrrt de transpiragie, folosind deodorante naturale. Nu vegi reuqi

sI atrageli noi prieteni daci mirosili urlt.

SPORTUL - Probabil ciin programa qcolard sunt incluse 9i ore de sport.Profitagi din plin de ele Daci nu aveli ore de sport, atunci puteli se

mergeli pe jos, si vi plimbali cu bicicleta sau si faceqi jogging' Cor-

pul are nevoie de migcare. inchideti televizorul gi facegi miqcare

ODIHNA - Suntem preocupafi de atatea lucruri, inclt nu mai avem

timp sI ne odihnim. Dar TREBUIE sI dormili opt ore Pe noaPte'

Daci nu vi odihnili suficient, corpul nu va mai putea fi la fel de

puternic gi de energic. Starea sufleteasci gi rezultatele la invdglturl

"l.

prrr." avea de suferit. tnce.c"1i si vi programaqi activitlqile in

,q" f.l incAt sI vi rdmAni timp qi pentnr odihnn Puteli si renunqaqi,

de exemplu, la televizor. Vrijitorii au alte lucruri mai bune de fecut

decat si butoneze canalele Tv. (Apropo, nu vI culcali NICIODATA

cu relevizorul deschis; radiagiile pe care le emite sunt nocive atat

pentru corpul, cAt gi pentru mintea voastrl.)

UANCAIERILE - Cu mulli ani in urmi, un studiu medical a scos

la iveali faptul c5 bebelugii care nu se bucuri de mAng|ierile umane

sau la un spital de copii, maslndule mAinile gi picioarele. Veli des-

coperi cd aveau o nevoie disperati de atingerile voastre. Veqi primi,apoi, mAnglierile lor.

cArnvn cuvrNTE DESpRE ASUMAREA FAcroRrLoR DE

RISC - Riscul face parte din viaqa adolescengilor. lJn articol din

revista Preaention ne descrie stresul ;i frimlntirile zilnice prin care

trec adulgii din cauza riscului pe care ;i-l asumi copiii, suportAnd

adesea consecinpe dezastruoase ;i tragice. ,,Ce-a fost in mintea ta?" -ii intreab; plrinqii, iar rlspunsul este - au conchis cercetitorii -,,Nu m-am gAndit."

Acelagi articol (vezi pagina web de la sfArgitul cn4ii) susgine ci trans-

formdrile rapide suferite de creierul adolescentului, datorate pro-

cesului de dezvoltare, sunt responsabile pentru deciziile pripite luate

de acesta. Vd ofer agadar ,,un sfat inlelept", cum spunea bunica

mea - gAndili-vn de doui ori inainte de a face un lucru

Un risc enorm il reprezintd acum sexul neprotejat, carc vi poate

expune la boli foarte grave. Agadar, daci vreli sI facegi sex, folosigi

prezervativul

Temi: Faceqi un jurnal separat sau dedicali o parte din jurnalul

vostru magic ingrijirii trupului Notagi ce gi cAt mAncaqi in fiecare zi,

exercigiile fizice pe care le faceli, orele de odihni, mAngAierile pe care

le primili sau cantitatea de apipe care o begi. Daci locuiqi intr-un oraq

unde calitatea aerului este precard, observaqi conexiunile intre fluc-

tuajiile 9i schimbarile survenite in calitatea aerului, dar 9i modul in

care ele vi influengeazi. (Ziarele gi buletinele meteo vd, tnformeazd

atunci cAnd calitatea aerului este precari.)

4(J4Qberon $e[f -tl{rlenheart Qartea uce nicu(ui rrrd.jitor

Qu[ [duntric

Premisi debaziz Lumea liuntrici este zona voastrd de siguranld.

Aici vi reglsili echilibrul gi refugiul.

Clnd eram copil gi lucrurile deveneau tensionate acasi sau simqeam

nevoia sd respir aer curat, md plimbam prin pidure sau pe malul unui

plrlu. Clnd eram adolescent gi simieam cd lumea in care triiesc ml

Lecpiile din acest capitol exploreazd, aspectele personalitdtrii voas-

tre, ajutlndu-vd si vi determinali codul principiilor morale. Pureli

citi, intre timp, $i Manualul de inipiere in vr,i.jitorie ca si descoperili

valorile morale ale vrijitorilor.

Temi: Descriegi in jurnal principiile morale dupd care ve ghidaji

in viald qi semnificalia lor



copleqegte, inchideam ochii gi mr refugiam in ,universul meu liuntric".

Oamenii credeau cd dorm. Dar eu mi gAndeam. tntot.."* o problemipe toate feqele pAne reu$eam s-o inleleg. Sau evocam amintiri frumoase,

sau concepeam un plan interesant pentru viitor. Mai tArziu, cAnd am

invilat si meditez, ,refugiul in universul meu liuntric" insemna si dedic

cAteva momente procesului de meditaqie. Studiali lecgiile despre acest su-

biect din capitolul4 Meditagia este un instrument extrem de util pentru

un vrijitor.

Premisi debazil: Universul interior este locul in care sehgluieqte

EUL VOSTRU LALTNTRIC - ,,observatorul'ciruia nu-i scapi nimic...

gi care triie$te in trupul vostru.Cine este, aqadar, acest EU huntric? Una dintre misiunile unui

vrijitor este sI giseasci rispunsul la aceastd intrebare. Un vrijitor din

Antichitate, Socrate (469-399 i.e.n.), spunea: ,,Cunoagte-te pe tine

insuqi " Este un sfat bun, ve sfituiesc si-l urmaqi.

Veli descoperi cI valorile 9i principiile voastre morale fac parte

din acest eu liuntric, din universul vostru interior. Iati valorile in

care un vrljitor crede cu tirie - vi sfituiesc sI le sondagi gi si le

cultivali pe cele care vd lipsesc: onoare) loialitate, integritate, sin-

ceritate, respect, corectitudine, recunogtinqi, ospitalitate, genero-

zitate, onoare, reciprocitate, responsabilitate, inventivitate Ei

interdependengi.

Statutul de vrljitor presupune multi sinceritate, dIruire de sine gi

stdruinl5, dar gi dorinqa de schimbare. Pentru a infaptui acte magice,

trebuie si aveqi o personalitate echilibrate, sI acceptali provocirile pe

care le implici procesul de dezvoltare qi sr vi asumali responsabilita-

tea propriilor acfiuni. A fi. w,ijito,' - spune Oberon - nu inseamnd

doar sd ai putere, ci s'o folose;ti apa cum se cuaine.

,,Liniile uerzi" gi adrese utileVeli gisi intotdeauna ajutor dacd il vegi cere. Indiferent cAt de dis-

peratd pare situagia, existi mereu o persoani care vI poate ajuta. Puteli

apela, de exemplu, la liniile verzi - linii telefonice care vi pot oferi

consiliere pentru problemele cu care vd confruntali.

Telefonul verde pentru protecfia copilului: 0800 8200 200

Telefonul verde pentru copiii strizii: 0800 8200 218

Telefonul verde pentru lupta antidrog: 0800 87OO 700

Telefonul verde pentru prevenirea tentativelor de suicid la copii gi la

adolescen6i: 0800 080 100

Hotline asistenfa non-stop a victimelor violenlei domestice: 021 9833

UNICEF ROMANIA: Bd. Primiverii nr.48A,011975 Bucureqri, sector 1,

Ro m Ania, 021 .20 1.7 87 2, bucharest@unicef . org

AEPADO - Asociafia Europeani pentru Apirarea Drepturilor Omului:

021 2116061

ALIAT - Alianfa pentru Lupta impotriva Alcoolismului ;i Toxicomaniilor:

021,3348406; 031 8163068; Bucureqti, qos. Berceni nr. 10, sector 4

Asociajia Romini Anti&og: 021 3128895; Bucuregti, str. Anastasia Simu nr. 6

406 Qberon $a[[' fu rtenfraart larlaa ucanicu[ui lrdjitor 407

I

UNOPA - Uniunea Nafionali a Organizafiilor Persoanelor Afectate

de HIV/SIDA: 021 3199329

Centrul RomAn HIV/SIDA: 021. 2017883

Asocialia RomAni ANTI-SIDA: 021" 2102077;021 2100771

}7 l"T

in aplicare aceste princrpii in orice imprejurare, stabilind relalii qi prie-

tenii din ce in ce mai usor.

Cum sA construi{i o re+aa de vdjitori

Reqelele interumane sau netzaorklzg presupun stabilirea conexiu-



Accept Rominia: 021 2525620; O societate in care orientarea sexuald gi

identitatea de gen sunt considerate simple caracteristici ale fiinlei umane.

Educalie sexuali, planning familial Societatea de Educalie Contraceptivd

gi Sexuali, 021 3103313;021. 310331.4; Bucure;ti, Calea 13 Septembrie nr. 85,

bl.77C ap.74, Sector 5, w-ww.secs.ro

3. $ecre.tete anturajutui cum sd forma(i

o reIe.q de. tine.ri rrrdjitori

o,utor. q[is,qbeth $at etle (cenu$iu)

tnt.-o societate atlt de scindati cum este cea in care triim, relapiile

interumane se destrami adesea; mulgi indivizi nu mai reusesc si-gi faci

prieteni gi nici nu $tiu cum si pitrundd intr-un grup de oameni pe

care ii admiri.

Veqi descoperi in acest capitol cAteva strategii 9i principii debazd,

care

-daci sunt corect aplicate

-vi pot ajuta in procesul de dezvol-

tare, accentuAndu-vi in acelagi timp farmecul personal. V-agi intrebat

vreodati cum v-agi putea bucura de mai multi popularitate? Cea mai

simpla modalitate este si deveniqi indispensabili pentru oamenii a ciror

companie o ciutagi.

Daci aveqi acces intr-o comunitate de vrijitori, cu atAt mai bine;

dacd nu, nu e nicio problemi. Puteji si vi faceli prieteni-vrijitori la

gcoali, intr-un club din vecindtate sau in oricare alt grup social. Puneqi

408 Qberon,jeff - l(l.renheart larlea ucenicu[ui lrajitor

I

nilor intre oameni ;i folosirea lor pentru demararea unor acqiuni. IatI

clteva principii de networking:. VOI sunteti o comunitate, indiferent daci sunteqi novici sau expe4i.

impirtlsiti-le celorlalqi cunoqtintele voastre Studiaqi lucrurile p. ."r.nu le cunoaEteqi Implicali-vi in diverse acgiuni Nu existi o aurori-

tate supremi in aceasti viaqd: nimic nu vi poate sta in cale, doar pro-

priile bariere. Comunitatea presupune stabilirea unor legituri, unschimb permanenr de energie Ei celebrarea uniugii si diversitegii noas-

tre. Primiti ceea ce da1i.

Identificaqi-vi obiectivele gi concepeqivd un plan responsabil pen-

tru reahzarea lor Vi puteli insqi capacitiqile necesare infiptuirii aces-

tor planuri daci sunteqi dispugi si investili timp 9i efort. Cunoagreli,probabil, pe cineva care pare si faci totul - ce s-ar intAmpla daci per-

soana respectivi nu ar maiputea si munceasci? Lipsa implicirii celor

din jur le epuizeazd, energia liderilor, care nu-;i mai pot duce misiu-

nile^ la bun sfArgit. Aga ci luali taurul de coarne 9i porniqi la treabiIn procesul de networking, oferili-vi serviciile unei persoane inainte

de a cere o favoare. Cu tolii ne putem pune in slujba comunitltiicuno$tinlele, talentul, contactele, experienga etc. Daci vreli ca un prie-

ten sI vi ajute si studiaqi pentru un examen, corectali-i, la rAndul vos-

tru, tema pentru acasi. Daci vreti si-i atrageli pe oameni la o sesiune

literar'a, unde vegi citi poezii magice, anunfali-i, prin intermediul flu-turagilor publicitari, ci ii veli servi cu ceai ;i prijituri. Daci vregi siobqinegi ajutorul unei persoane pentru realizareaunui proiect, ajutaqi-o

9i voi si-qi ducl la bun sfArgit propriile proiecte.

Treceqi imediat la acqiune Putegi obqine rezultate extraordinare

doar prin simpla voastri prezen)e la o intrunire sau festival, unde

vi puteji face intrarea spunAnd: ,,Buni, sunt Danny la un Oakleaf gi

vin pentru prima oarl aici. Aqi putea si-mi spunegi despre ce esre

vorba?" Oamenii sunt sociabili gi incearci s5-i facd pe novici si se simti

cAt mai bine cu purinli. Participanlii mai vechi vd pot ajuta si triilio experienld cu adevirat unici.

Vi se pare greu si alegeli grupul potrivit de oameni? Puteli si vi

inscrieli, de exemplu, intr-o organizagie nagionald sau regionali. Acestea

por fi ugor localizate daci le ciutali in cartea de telefoane sau in zia-

iele locale. Prin intermediul lor puteli lua legitura cu alti membri care

unei acgiuni caritabile. Multe organizagri sebazeazd pe activitelile

de voluntariat.

Mie imi place si citesc, pasiune care m-a ajutat sd pitrund in iumea

minunatl a conventiilor de science-fiction. Cu ani in urmtr, mi-am

dorit si vorbesc despre cl4ile mele preferate in cadrul convengiilor

de science fiction qi si cunosc oameni deosebiii din aceastd comuni-

tate. Am organizat, aqadar, intllniri ;i m-am oferit ca voluntar Pen-



locuiesc in apropiere sau chiar in regiunea voastri.

Daci gtiqi de unde vreli si plecali, ag vrea doar sI vi mai spun cImulte domenii se imbini foarte bine cu vriiitoria. Daci sunteqi fas-

cinali de istorie , vi putegi inscrie in Societatea Anacronismului Crea-

tor sau in alte g*p.rri care recreeazi istoria. in afara de convenqiile

de science fiction, puteli participa la intruniri cu diverse tematici li-

rerare - fanii genului polilist pun uneori in scend un caz de crimi pe

care specrarorii trebuie sd-l rezolve. Daci vI simliqi atra;i de spaliul

.or-i., puteti afla tot ce vi dorili despre rachetele spaliale, inscri-

indu-vi in Consiliul Tinerilor Astronauli. Oriunde veli descoperi ma-

teriale despre subiectul care vi pasioneazd, gisigi de obicei 9i fani. Se

org nir"^)d, cluburi in naruri, in parcuri, in biblioteci sau chiar inmagazinele de artizanat - nu trebuie declt si le cdutaqi'

bace nu grsili un grup, puteli forma unul - cum ar fi grupul de-

dicat stuclierii mitologiei. Pentru ca oamenii si afle de existenla lui,

pureli lipi fluturagi publicitari in biblioteca, libriria sau supermarke-

tul din zoni. lJneori, instituliile publice - precum bibliotecile sau $co-

lile - vi pot oferi un spatiu pentru organizareaintrunirilor. La fiecare

intAlnire, ruga[i-i pe oameni sI vd dea datele lor de contact Pentru a-i

putea anunla cAnd va avea loc urmltoarea intllnire. Nu agteptagi ca

"lt.in.rru

sI preia iniliativa formirii unui grup - poate cI oamenii

a$teapti deja sn faceltrtoi acest lucru.

,{ptivitdf i de lo[untariat

Activititile de poluntariat sunt o alt[ modalitate de implicare.

Asta presupune sI vi diruili timpul qi energia ca sd realtzaqi un lucru

.leosebit - regizareala;coali a unei piese de teatru sau organizarea

tru orice activitate care nu presupunea o experienqi vastl. Nimeni

nu mi-a refizat serviciile. Niciodat,i. Am cunoscutoameni interesanqi

in timp ce verificam actele de identitate, goleam co;urile de gunoi Ei

le ofeream cafea invitalilor... oameni care mi-au apreciat doringa de

a da o mini de ajutor - asta dupd ce-am phtit treizeci de dolari ca

si pitrund in club.

Acum nu mai trebuie sI-mi plitesc accesul; dar md implic in conti-

nuare in activitijile de voluntariat. Toatd lumea are numai de cfutigat'

Mi-am croit cu succes drumul spre tinta pe care am urmdrit-o. Metoda

este intr-adevir eficienti. De fiecare data cind cineva md intreabi cum

poate si pitrunda intr-un grup, il sfituiesc si-Ei ofere ajutorul.

Vreli si va implicali in activitdlile orga-nizatriei pe care o admirali? Oferili-vl sd

lucrali ca voluntari in cadrul evenimente-

lor pe care le organizeazl qi, in decurs de un

an sau doi, veli aveaf.oarte mul1i prieteni 9i

relagii, precum qi o experienli de invidiat. Par-

ticiparea la anumite evenimente presupune

implicarea in diverse activittrli - organizare,

planificrri, programiri etc. - dar contribulia

voa$re va fi cu atAt mai mare gi mai valoroasi,

daci nu vd veli limita doar la cerinlele de pe,,fiqa de post". tnvigaqi sd facegi clt mai multe

lucruri: si direcqionali traficul (in locurile de

parcare), si promovali intAlnirile sau si gitilipentru invitali. intrebali ce puteli face in plus

S-ar putea ca, la inceput, organizatorii sI viincredinqeze anumite sarcini sub indruma-

rea unor voluntari mai experimentali, dar

4ro Qberon $c[[- cftrlenhcart f artea ucenicu[ui rrrajitor 4n

la incheierea evenimentului, veli capdtagi voi aceeagi experienli. Existi,

firegte, Ei alte metode... dar asta este cea mai buni.

Iati cum trebuie si procedaqi Mai intli, trebuie sI vd prezenta\i

in fata organizatorilor 9i si le spuneqi cd dorili si lucrali ca volun-

tari, specificAnd pregitirea gi experienqa pe care le aveti 9i stabilind

programul orelor de voluntariat. Daci vreli sI participagi la un eve-

,ri-".r, organizat intr-un cadru restrans, precum o sesiune literari,

intr-un scaun cu rotile Ei nu puteti sd aducegi lemne de foc, vi puteqi

ayzalao masi, indicAndule oamenilor unde si se semneze atunci cAnd

sosesc la eveniment. Daci frigul de afarit vd. deranjeazd,, puneji mAna

5i faceli focul Folositi-vi imaginagia Spuneli-le organizatorilor ci doar

pentru simplul fapt c; un participanr nu poate sd facd. totwl, nuinseamnd ci nu poate si facd. cepa.



mergeti in faqa gazdei,spunAndu-i: ,,Bund ziua'Mitnumesc Carol Mea-

dowlark. Particip pentru prima oarila aceastd sesiune Ei vreau si miimplic in organizarea evenimentului. Aveqi nevoie de cineva care si

vX ajute la curiqenie dupi plecarea invitaqilor?" Daci este vorba de

un eveniment important, cum ar fi un festival, organizatorii igi vor

desfiqura probabil activitatea intr-un birou, cort etc. Duceli-v' la ei

gi spuneli-le: ,,Buni ziua. Vreau si vi dau o mAni de aiutor ca sd iasi

bine evenimentul. Nu am prea multi experienli, dar pot si fac diverse

servicii, si spil vasele sau si lucrez la computer, daci aveli nevoie de

un informatician."

Daci vedeli ci puteqi si faceli ceva, nu mai staqi pe gAnduri - treceli

imediat la acliune, f;ra se mai aqteptati indemnul cuiva Acesta este

apanajul vrdjitorilor adevdrali. Daci vedeli ci nu mai este hArtie igie-

nici la roaleri, dar nu gtili unde o qin organizator1i, intrebaqi-i. Dacd

observaqi ci un bec pAlpAie pe hol, dar nu aveti notiuni de electrici-

tate) prezentagi-i problema unuia dintre organLzatori, unui adminis-

trator sau unei persoane care gtie ce sd faci. Dacd vedeqi gunoi pe jos,

nu treceti pe lAngn el, strAngeqi-l Asta inseamni si fii vrdjitor - si ai

grijn de lumea inconjuritoare qi de semenii tai.

De asemene a, dacd.aveti o idee bund, nu o pdstragi pentru voi, pre-

zentali-o celor din jur, dezvoltand-o qi perfeclionand-o. In cazul in

cafe aveti nevoie de ajutor ca s-o puneli in practici, nu ezitati si-l cereli.Nu-i lasagi pe algii si v-o ia inainte - este ideea lroastrd qi, deci, res-

ponsabilitatea voastri s-o transformaqi in realitate. De aceea, univer-

sul v-a incredintat-o voui, ;i nu altcuiva.

Nimic nu trebuie si vi stea in cale. Vriiitorii ;tiu cum si trans-

forme dezavantalele in avanraje. Daci sunteli prea mici 9i nu aiungeqi

si luali ceva de pe un raft inalt, puteli,în schimb, si vI aplecagi sub o

masi gi si bdgaqi televizorul in prtzi. in cazul in care sunteli lintuili

puterea inftuen[ei

Influmpa reprezinta actiunea pe care o exercitagi asupra altor persoane

gi evenimente. Putem s-o asemdni.m cu efectul pe care i\ creeazd,o piatriaruncati intr-un lac: undele stArnite migci frunzele care plutesc pe su-

prafaga lacului, chiar daci nu le puteti atinge din locul in care staqi.

Rezultatul este crucial. Lnudaqi efortul depus 9i rezultatul obtinutImaginagi-vd ci, dupi o munci asidui de trei luni, in care ati pregititcu minugiozitate un festival, cineva vi spune ci a triit cea mai frumoasiexperienli din viala sa. Nimic nu se compari cu sentimentele pe care

vi le stirnesc aceste cuvinte. Daci vedegi ci ceva nu merge, nu criticali;explicagi motivele pentru care acqiunea respectivi nu a avut rezulta-

tele scontate gi incercagi sd vi oferili propriile idei pentru un rezuhat

favorabil. Participali la disculii in care oamenii analizeazd,o conferinpi,

specificind ce i-a impresionar mai mult din evenimentul respectiv

Invilaqi se d;ruigi cu generozitate qi si consumaqi cu prudenliPriviqi fiecare banug ca pe un vot. De fiecare dati cAnd cheltuiti unban, acordali un vot idealurilor si practicilor companiei sau organizaliei

in contul cireia a1i depus banii. O dati sau de doui ori pe luni, putelisd renunla[i la un meniu de la McDonald's gi si trimiteli suma res-

pectivi in contul clubului vostru preferat sau al unei organizalii carese ocupi cu opere de caritate. Chiar qi o sumi foarte mici este

bine-veniti. in cazrrl in care duceqi o viagd instiriti, pureli sd puneliin practici proverbul ,,De unde dai, Dumnezeu i1i di", ficlnd donaliigeneroase. In schimb, daci profitali de mirinimia unui grup f;rd sA

deruigi nimic, dali dovad; de zgArcenie ;i proasti-cre$rere. Mergegi,

a;adar, la intAlniriie grupului vostru preferat, mAncaqi brio;e, beqi suc...

9i depuneli cAgiva benugi in cutia pentru donagii

Qbcron $e[[- lQrlenheart (-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor413

foncluzii

Arta magiei presupune asumarea responsabilitllilor 9i stabilirea cone-

xiunilor interumane. Vrijitorii vi invali ci trebuie sI vi asumali pen-

tru actiunile gi consecinlele acestora, dar qi faptul cd suntem cu tolii

conectali. Nu vi a$teptali, agadar, ca altcineva sI vd preia sarcilile ;i sd

munceasci in locul vostru. Suflecali-vi mAnecile 9i apucali-vl de treabi

tot ea este gi puterea pe care o invoclm atunci cAnd

trebuie si ne apirim, pe noi qi pe cei dragi noui, de

un riu iminent" Tendinla berbaqilor qi a beieqilor de a as-

culta mai mult vocea raliunii gi mai pu[in pe cea a ini-rnii este un handicap, dar, pe de alti parte, capacitatea

noastrd de a gindi ralional in momenre de cumpini ne

rjutl si realiz.Im lucruri uluitoare in mijlocul perico-



,,Daci nu eqti responsabil inseamni ci eqti iresponsabil, ceea ce este ;i

mai riu", spune mama mea, o femeie extrem de ingeleapti'Dupe ce pornigi la treabe, o si descoperili cu surprindere cate lu-

cruri veli inviga intr-un mod cAt se poate de distractiv' Chiar 9i ,,munca

de jos" poate deveni plicuti. imi amintesc cu pldcere cum' la un mo-

menr dar, aldturi de cei mai cunosculi gi respectaqi vriiitori, am curilat'

stAnd pe brAnci Si folosindu-ne cirlile de credit, ceara care se scursese

p. pod.". Toqi cei prezenli erau vrijitori de seami, obiinuiti si

infaptuiasct propriile lor ritualuri; totugi, in loc si lase pe altcineva

se c.rreqe pod.a.r", s-au apucat cu totii de treabi' ducindu-;i misiunea

la bun sfArgit in timp-record. Am inqeles inci o datd.cdmunca in echipe

este mult mai eficienti.Iatd secretul unui anturai cu membri aleqi pe sprAnceani'

4. ftcscutinitqteq qi trdsdtvrite sa[e:

Fon si Omu[ {()erde

qutor:Sessc

t\fiotf cHardin largintiu)

Geea este pentm noi o zeili sau Mama Pdmant, dar planeta noastrd

vie este plemedite dintr-un aluat de fo4e masculine qi feminine. Aceasta

"rt"fo.i, care pune viaqa in migcare. in aceste vremuri, cAnd berbagii

;i ,energiile masculine" poarri vina pentru toate asPectele negative

ale lumil noasrre - de la sexism la razboaie - este extrem de impor-

rant sI inlelegem ;i sI folosim puterea adevlratei masculinitdqi. Degi

noi, berbatii, venim pe lume inzestrali cu o agresivitate pronunlati,

lelor, furtunilor, sub stres sau in plina confuzie.

Pentru un tinir, procesul de cre$tere pare ex-trem de dificil, presirat la tot pasul cu nenumirare .SS?#

provociri, flra g mai fie nevoie si-i punem pe umeri povara vinovilieipentm faptul ci s-a niscur b;rbat. in ..nlitate, d"r.op"ii.., gi acceprarea

propriei masculinit;1i sacre joaci un rol vital in manifestarea iden-

titililor noastre magice, in exprimarea personalitiqii, in invocarea qi

dezvoltarea puterii noastre. Ca si devenim ni;te vrijitori responsa-

bili 9i se creim un univers magic, rrebuie si ne acceprim identitatea.Asta inseamnd sd ne iubim, si ne ingelegem ;i si ne fo-

losim trupul, indiferent de forma sau de mirimea lui, sd

ne percepem gi sI ne canalizim energiile sexuale gi si ne:lcceptim nu doar bllndegea;i sensibilitatea, ci gi impul-surile gi voinga lduntrici. Este importanr si ne aminrim,chiar daci am atins deja vArsta maturitigii, ci nu trebuiesi ne schimbim identitatea Ei personalitatea pentru a do-

vedi ci meritim darul viegii. Ne-am niscut ,,buni", nu

,,rii", qi putem deveni gi mai buni. Pentru binele magiei,

dar gi pentru binele lumii in care trdim, trebuie sd ne

punem cAt mai mult in valoare identitatea gi personali-

tatea, nu si le ascundem sau si le schimbem.

Unul dintre modelele revelaroare ale masculiniuqiinoastre este zeul Pan, mereu pus pe Eotii, un zeu cu o

infagiqare ciudati, jumitate qap;i jumitare om. El repre-

zintd echilibrul trisiturilor masculine, fiind jucduq ca uncopil, dar si inspaimAntitor de crud. Este desfrAnat ca o

silbiticiune din pidure, dar gi sensibil, dansAnd pe pajiqti

sau cAntAnd la nai impreuni cu pisirile. Pan inseamnd

,,totul", de aceea il putem gisi in toate lucrurile din naturi,

Q6eron $e[f -<Qrncnfrcart (.ortac ucenicu[ui lrdjitor 4r5

ca Ei pe Zeul sau Zeila supremi. Pan se poate exprima 9i manifesta

sub orice forma, fie ca o adiere de vAnt sau o salcie, un cAntireg de

rock & roll ori o piatri strilucitoare de rAu. il reg;sim in orice formd

de via1i, a$a cum toate formele de viaqi se regisesc in el. Pan e$e ade-

sea infiliqat avlnd tors de birbat, copite $i coarne de 1ap qi chip de om.

tn alte locuri, poart; coarne de elan sau un corn de rinocer gi danseazi

pe perelii cavernelor luminate de to4e, avind pene gi gheare, aripioare

in inqelepciunea stribunilor, care cuno$teau tainele pimAntului, dar gi

in dorinqa noastri de a ajunge la lumini... de a inflori, de a cregte 9i de

;r cunoaqte. Slligluiegte nu doar in grddini, ci qi in spiritul gridinarilor;

nu doar in seva copacilor de sequoia, ci gi in sufletul protestatarilor care

militeazd pentru salvarea lor.

Puterea vrijitorilor iqi are rldecinile in manifestarea liberi a per-

sonalitdgii 9i a spiritualitilii lor. ZeulPan 9i Omul Verde ne inspiri



9i cle;ti. El este o alti intruchipare a Spiritului omniprezent, dar 9i sim-

bolul zeului-bufon, al zeului-coiot din mitologia triburilor indiene qial lui Loki - zeu din mitologia scandinavi. Este un mic dricugor pus

mereu pe sotii, dar qi ocrotitorul animalelor, al pidurilor gi al tuturor

vieluitoarelor. CAnd ii aucl naiul, toate silbiticiunile ciulesc urechile,

devenind agitate gi sunt gata s-o ia la fugi.

Pan este partenerul, slujitorul qi tovarSgul de joaci alZerger supreme'

in toate formele ei. impreuni, continui si impuni magia qi spiritua-

litatea, demolAnd legi, reguli, rationamente, temeri gi obiceiuri. S; pro-

moveze pasiunea ;i empatia intr-o lume depersonalizati ri inerti. SI

stabileasci legituri acolo unde domnesc graniqele, dogmele qi separirile.

S; le inspire senzualitate celor lipsiqi de pasiune qi si-i trezeasci la viaqipe cei plictisiqi 9i nefericiti. Se aline rinile celor suferinzi.

Cel de-al doilea arhetip al masculinitilii noastre este Omul Verde.

Sunt convins ci ati vizut misti cu chipul Omului Verde sau a1i asis-

tat la ritualurile Beltane, unde participanlii se vopsesc in verde Ei iqi

prind in pir crengule ;i frunze. A;a cum Pan reprezinti spiritul tutu-

ror animalelor gi vieluitoarelor de pe pimAnt, Omul Verde intruchi-

peazi spiritul plantelor pe care le mAncim gi al copacilor la umbra

cdrorane odihnim. Este sirbitorit in diverse culturi, sub diverse nume:

Omul de Paie sau Omul de R;chit;, zeul recoltelor sau simbolul

schimberilor de anotimp. in c;rlile lui Tolkien, este intruchipat subforma copacilor uriaqi, care luptl impotriva agenlilor mo4ii 9i distru-

gerii. il regisim in sexualitatea norilor de polen care polenizeazdfl,o-

rile, griul gi porumbul, dar gi in spiritul curaios al seminqelor de pipidie,

care i;i croiesc drum spre iumini printre cripdturile din asfalt.

La fel ca zeulPan, Omul Verde sahgluieEte inliuntrul nostru' dar

Ei in preajma noastre. il regisim in dorinqa de a ne face o casi gi de a

ne efiinde ridicinile ca ni;te ancore sau in lupta Pentru supravieluire.

si dim frAu liber identitiqii noastre. Un inlelept indian din Taos mi-a

impirtn;it aceasti sentintd: ,,Din adnncul 9i din preajma pdmAntului,din adlncul si din preajma dealurilor, din adAncul 9i din preajma

munqilor, spre tine puterea se pogoari." Iati puterea de a fi noi inqine.

4o Imprieteniqi-vi cu oameni cirora si le puteli impirtfui sentimen-

tele Ei frdmlntirile legate de propria masculinitate Ei nu trebuie

si faci parte neapirat din anturajul vostru magic qi poate este chiar

Ei mai bine daci nutresc conceplii diferite. Evitali prietenii care dau

dovadi de un comportament agresiv, arogant sau lipsit de bun-simq+ - r r - 'r'Incercaji si descoperiqi singuri adevirata semnificatie a cuvan-

tului ,,masculin"o Faceli o listi cu trisiturile, calitilile 9i inclinaliile personalitiqii

voastre pe care le considerali masculine (autoritate, putere,

voinqi etc.). Sub fiecare dintre ele trageli o linie in aga fel incAt

sd formagi doui coloane: una in care si specificaqi cum se ma-

nifesti respectivele trisituri ;i daci sunt nocive pentru voi gi

cei din jur, iar cealalti in care si specificaqi daci exerciti o in-

fluenqi pozitiva asupra voastri gi a semenilor vogtri.

o Aveli grije se puneli pe altarul vostru sacru un obiect care

si simbolizeze masculinitatea: o statueti sau un desen care

s;-l tnf;qi;eze pePan, un bi1 sau o ciuperci uscati sub formdde falus.

o tncercali si confeclionati o masci a Omului Verde, folosind

o piele uda 9i netib;cit;, impodobita cu tulpini impletite din

trestie sau o scoarli curbati de copac, presirati cu crengule;i

frunze qi avlnd o barb; din licheni sau muqchi

o Povestili gi scrieqi scrisori, clntece sau poeme despre masculi-

nitatea sacri Descurajaqi acqiunile indivizilor care ne conferi

{

I

i

l

4r6 Qberon $e[['tl{r.renheart (-.arlea ucen icu[u i lrdjitor 417

noud, birbaqilor, o reputalie proasri, dar luaji apirarea sexu-

lui nostru cAnd auzili pe cineva atribuindu-ne tururor califi-cative negative.

I Faceli tot ce vi sti in putinli, folosindu-vi resursele 9i energiilemasculine, pentru a ne conferi o imagine pozitivi - imagineaeroului pasional, sensibil, purernic, hotirAt, iscusit gi onorabil.

De exemplu, un tAnir trece printr-un ritual de iniliere dacdiahotlrlrea,

din propria-i voinpi, si se angajez.e pentru a contribui la plata cheltuie-

liior familiale sau clnd se decide, aflAndu-se intr-o situalie dificile, si faci

pentnr prima oarl.ceeace consideri el ci trebuie farut. fere si mai aplece

urechea la cei din jur. Alegerea unei facultili poate fi un ritual de

iniliere daci este consecinla unui vis pe care vreli si vi-l implinili, qi

nu al dorinqei de a face pe placul plrinqilor sau de a vi miri ;ansele



6rfh,'./l

5. ltSua[uri de. ini(iere in .riafo unui bdrbqt;

mqrite etape. q[e existe.n(ei -copi[Ari e, tine,re.te qi bdtrdne1e,

autor: rJcssc Wof tHsrdin largintiul

Berbaiii vin pe lume inzestrali cu talente gi tresituri care ii ajute

si infiptuiascd lucruri minunare, purtXnd ins[ pe umeri povara res-ponsabilitijilor. Totuqi, viala le oferi oponunitdqi cu ajutorul ciroraigi duc misiunile la bun sfArqit. Cildtoria noastri de la copihrie la ma-

turitate implici anumite momente ritualice, unde

vedem lumea din alte perspective qi ni se incre-

dinleazd poveri mult mai grele. Respectivele

momente se numesc ,,ritualuri de initriere" -ceremonii planificate qi infeptuite sub indruma-

rea celor vXrstnici, care presupun teste elaborate,

vriji speciale qi juriminte memorate. Alte ritua-

luri de iniliere survin exact cAnd ne a;teptim maiputin, clnd viala ne scoate in cale provociri uriage

pe care trebuie si le infruntim gi sI le rezolvdrn.

in sufletul fiec,i|ui ordjitor batrin saLa;luieste un copil curios ;i juc,iup, iar ln su.

fletulfiec,irui copil'salspluie5re un arcijitor care abia asleaptd sd inz,ele cum sa-si punain practicd talentele magice.

Desen de lesse lVolf Hardin

de a cXEtiga mai mulli bani... chiar Ei renunlarea la qcoali poate si fie

un ritual de initiere dacd. rezultatul este unul pozitiv, indeplinindu-neastfel o misiune sau un vis magic. Momentele ritualice ne ajuti si tre-

cem mai u$or peste problemele sexuale specifice pubenilii sau sd ne

acceptem rolul de betrAni inqelepqi odati ce inaintim in vArsti. Ca in

orice act magic gi sacru, cel mai important element dintre momentele

ritualice este intenlia noastra constiente qi bine determinati. Astfel'

ne asumlm fiecare etapi in mod voluntar, nu ca Pe o obligalie impusi

de naturi sau de societate.

Majoritatea triburilor organizeazdceremonii specifice ca si marcheze

momentele-cheie din existenla unui birbat. De exemplu, apagii din tri-

bul Muntelui Alb trebuie si treacd prin anumite teste gi si execute dan-suri ritualice, locuitorii din Samoa tatueazd pielea fiilor lor cu dinti de

rechin, iar vichingii obiqnuiau si-;i povesteasci via1a, stAnd intr-un cerc

ritualic. tn alte culturi, din Asia pAni in America. copiii sunt rzolalr de

restul tribului ca si invele arta tdmiduirii 9i legile barbeliei, apoi sunt

reintroduqi in comunitate. Unele triburi au dus aceste ritualuri pAni

la extrem, izollndu-i pe beieqi in camere secrete subterane sau kiva1.

Imaginaqi-vi ci stali inchiqi luni sau chiar ani intregi intr-o cameri cir-

..rl"ri gi intunecatl din adAncul Geei tnchipuiqi-vi momentul in care

a1i vedea lumina zilei pentru prima dati dupi atAta timp

Poate cd asa ar trebui s5 privim lumea dupi fiecare moment iniqia-tic - proaspiti qi uluitoare, nu innegurati de vechile conceptii 9i obi-

ceiuri. S-ar putea ca in timpul acestor ritualuri sI fim stropili cu apa

sflntd a unui rAu, si fim acoperigi cu noroi, si purtim Pe caP Parura

din pene de papagal a unui rizboinic indian sau si fim atingi pe umeri

I Camere folosite in scopuri ritualice de indienii din tribul Pueblo din sud-vestul

Statelor Unite (n. tr.).

4r8 Qbcron $e[[-tlQr.''enheorl ('.artea ucanicu[u i lrdjitor

de tiigul unei sibii. Acceptlnd toate acestea, le dem de inqeles celor

din jur ci ne-am asumat misiuni importante 9i cd vom acliona afa cum

ne cere noul nostru statut, acela de berbali puternici gi demni' care

igi pistreazi cuvAntul dat, cici in fond chintesenga masculinitdlii noas-

tre este pistrarea promisiunilor ficute.

o Daci vi apropiagi de perioada pubertllii sau vI aflali deja in acest

voi. Cu fiecare pas pe care il facegi, deveniqi egalul lor, purtlnd

acum responsabilitatea destinului vostru pe propriii umeri.

Repetagi ritualul de iniliere in fiecare moment crucial din viaqa

voastrl Ori de clte ori intervine o schimbare dramatici in exis-

tenla voastri, iar responsabilitagile devin tot mai mari, ritualu-

rile iniqiatice le conferi o imponanqi covArgitoare. Martorii lor

ne ajuti sd ne indeplinim jurimintele, fiind demni de pozigia,

statutul, vocatia qi rolul nostru.

o



stadiu, rugafi-i pe oamenii care vd sunt alituri si vd ajute sI creali

un ritual de iniqiere. DacI nu faceqi parte dintr-un trib care prac-tici astfel de ritualuri, atunci vi revine sarcina seJ iniliaqi. Puteli

si ceregi ajutorul adulgilor din anturajul vostru sau al unei co-

munit;qi adepte a religiei plgAne.

. Nu uitatri ci un ritual de iniliere trebuie si includr cel puqin aceste

elemente:

1. O perioadi de timp pe care s-o dedicati unor sarcini 9i mi-

siuni speciale... unor teste de cunoagtere' forgl 9i percepqie.

S-ar putea si fiqi nevoili si porniqi intr-o aventurl a cunoaqterii,

unde veqi sta singuri, cu inima deschisl, undeva in pidure, ve-

gheagi in taini de adulgi.

J.

O ceremonie in prezenla celor Pe care ii iubiqi gi care exerciti

o influengd asupra voastrl: pnrinqii sau tutorii' care trebuie sd

vi acorde acum mai multi libertate; prietenii gi partenerii-vriji-

tori, care trebuie si vi ajute in aventura in care intraqi. VI su-

gerez sd. adoptagi costume speciale, potrivite evenimentului.

un moment in care si vd exprimagi recunogtinga fa1d, de oa-

menii care v-au dat viaqi, v-au modelat si v-au indrumat paqii;

pentru experienqele dure prin care aqi trecut gi din care aqi invi-

gat nigte leclii pregioase de viall; 9i fagi de Geea qi Spiritul atot-

puternic care vegheazd, asupra noastri.O promisiune rostitr cu glas tare in prezen)aparticipan1ilor

gi un jurimAnt solemn, fecut in tdcere, prin care s; fagiduili

cl vi vegi asuma noile responsabilitali qi veli folosi, spre binele ruturor, noile capacitili dobAndite'

5. O ceremonie demni de un eveniment atAt de important.

Nu trebuie si uitaqi ci aceste etape vitale ale existen1ei umane

pot fi la fel de dificile pentru pnrinlii voqtri cum sunt qi pentru

tncurajali-i Ei pe alqii, indiferent de vArsti, sd, organizeze ri-

tualuri de iniqiere Cu cAt identitdqile qi scopul lor sunt mai

bine definite, cu clt cei din jur le recunosc mai mult valoa-

rea, cu atAt cercul nostru de relagii, dar;i actele magice vor fimai puternice.

femei-nrdjitoerE:2.

4.

6. Qtu aturi de initriere pe.ntru

cum sd ce.[ebrdm

frumusel e a tr ansf ormdri[or no astr e

outo", t(rrc (Qse lrozy

Nu se vorbegte prea mult despre femeile-vrijitoare, gi

asta pentnr ci majoritatea miturilor gi legendelor au fost

scrise de b;rbaqi. Au existat intotdeauna fete gi femei

tnzestrate cu o sensibilitate gi un simg al percepliei

atAt de mari, incAt igi puteau disputa superioritateaI

Femeile pot st,ipini arta magiei lafel de bine ca barbapii

sau poate cbiar mai bine. Kiaa Rose i1i impline;te cu cinste

destinul, lnind hotririri dificile, folosindu-;i puterile l iwntrice

si infaptuind acte magice intr-un canion fermecat, unde le

inrtap,i pe tinerele ucenice tainele ardjitoriei.

Desen de Jesse \Volf Hardin

(arteaucen icu[ui rrrdjitor420 Qberon $e[[-cl{r'enheart

421

chiar gi in fala mai-marilor inlelepte ale tribului. Viaga acestor ,cu-

renderas" (tamaduitoare), ,,brujas" (vrijitoare) qi preotese implici anu-

mite perioade de tranzilie - schimbiri fundamentale in persoana sau

in direclia lor magici - ritualuri de iniqiere la fel de importante pen-

tru noi, femeile-vrljitoare, cum sunt pentnr berbali.

Fiecare eveniment imponant din viagi este marcat de anumite eve-

nimente care semnaleaz:a'r.recerea timpului. Ne na$tem, ne cresc pdrul

qi dinqii, invilim sd rldem gi facem primii paEi in lume. Mai rirziu,

iumea din adAncuri, arunclnd veqmintele, bijuteriile gi vanitaqile. In

acelagi fel, ne lepidam Ei noi de imaginea falsi pe care ne-am creat-o'

spulberlnd toate dogmele, ideile preconcepute gi iluziile, pini cAnd

ne dezviluim adevirata identitate: trupul, spiritul, sufletul gi mintea.

$i la fel ca Inanna, ne inilqlm din infern mai frumoase 9i mai pline

de viali ca niciodati. Fiecare etapi a existenlei noastre ne ajuti si ex-

perimentim, si inlelegem gi si ne bucurlm de provoclrile qi aventu-

rile propriei viegi.In momentul in care am invitrat sd ne cunoaqtem Ei



sXngerim pentru prima dati, ceea ce marcheazi inceputul cicluluife-

minin. Concepem gi aducem pe lume copii, apoi imbitrlnim pe mdsurl

ce ei cresc Ei Jescoperl singuri drumul in viali. in *orrr.nt.rl in care

ciclul inceteazd. si ne mai vini, am atins perioada senectuqii - vArsta

intrelepciunii. Toate momentele implici anumite transformlri - interne

gi externe. Suntem niqte fiinle vii gi prin natura noastri trebuie si

crestem, si ne dezvoltdm qi si ne schimbim cu o intensitate diferiti.

Ca si recunoa$tem Ei si celebrim rnomentele de tranzilie, trebuie si

creim noi ritualuri de inigiere,bazate pe cunoa$terea striveche a ci'

clurilor femeiegti, dar adaptate vielii noastre moderne.

Natura ne-a inzestrat cu o empatie instinctuald si o gAndire intui-tivi. Suntem fiicele Zeigei supreme, iar trupul nostru reprezinti exPre-

sia gi extensia lumii naturale. Datorit; capacitllii noastre extraordinare

de perceplie, simqim imediat frumuseqea gi tragedia lumii incon-

juritoare. Acest har deosebit ne conferi deopotrivi bucurie gi sufe-

rin1e. tn timpul perioadelor de tranzilie, trdirile noastre sunt mult mai

puternice decAt de obicei. Trebuie si avem grrjF' ca sensibilitatea noastri

extraordinari si nu ne provoace un dezechilibru emolional. Iati 9i

motivul pentru care multe ritualuri tradiqionale de iniliere Presupun

si petrecem o anumiti perioadi complet izolate de restul lumii. Fie-

care etapi din existenla noastri presuPune un proces rapid de dez-voltare, vulnerabilitate, putere qi cunoa;tere.

Fiecare moment de tranzitie ne oferr ocazia si ne sondlm din nou

personalitatea, intreblndu-ne cine suntem qi ce vrem si devenim, invi-pAnd astfel si ne cunoagtem mult mai bine. $i, totodati, si ne reechi-

libram viaga qi si ne asumim noi responsabilitaii gi provociri.

Procesul este cel mai bine simbolizat prin coborArea in infern azeigei

Inanna, ,,Regina Cerurilor" in religia sumeriani, care a mers spre

si avem grije de noi, vom reuEi si-i ajutim ;i pe cei din jur.

Fie cd experimentali primul ciclu din viala voastri sau vi pregltigi

si atingeqi vlrsta senectulii, bucurali-vi din plin de etapele existenqiale

. Imaginati-vr cum ar ardtaviaqa ideale Pe care aqi dori s-o ducegi

Ce viziuni noi a1i avut in ultimul timp gi ce visuri au rimas

neimplinite? inchipuigi-vi cum ali putea sI vi apropiali cAt mai

mult de propriul ideal.

o GAnditi-vi ce schimbiri aii vrea si inf;ptuili in personalitatea

gi in viaga voastri Ce aspecte ale viegii nu vi mai avantaieazd

sau pe care le-aqi lisat in urmi? Ce obiceiuri, situaqii sau stiluri

de viati ar trebui si modificim ori la care dintre ele ar trebui

si renunlim?o infaptuiti acum aceste transformiri Dacn vd este imposibil sI

le indepliniTi din carza prietenilor pe care ii ave1i, incercaqi si

vi faceqi alli prieteni care si vd, aprecieze qi si vi sprijine in

procesul de dezvoltare. Daci existi situaqii sau obligagii pe care

nu le putegi evita (precum qcoala), puteli si vi modelagi reali-

tatea, schimbAndu-ve profilul sau unitatea de inviqimAnt, optlnd

pentru cel la distanqi sau angajlndu-vd profesori particulari ca

si vi inveqe tot ceea ce trebuie sI gtili pentru a deveni nigte

vrijitoare iscusite.

o Glnditi-vi acum ce calitiqi, obiceiuri sau activitili vreli si ma-

nifestali sau si desfiguraqi in via1a. Acestea Presupun anumite

stiluri de viali, de studiu, de relaqionare, manifestare gi acqiune.

Sau ar putea si implice anumite visuri - de a urma cursuri de

fitoterapie, de a participa sau de a organiza o intrunire a vrdii-

toarelor, de a pune bazele unei formaqii de muzicd rock sau

422 Qbaron $e[[- {I{rlenheart Qarle a ucenicu[u i ."rdjitor 423

ale unei afaceri, de a iniqia aga-numitele ,,community gardens"lsau oe x vd muta undeva mai aproape de naturd.Nu trebuie si uitaqi cd nu ne putem realizavisurile peste noapte,iar schirnfirile pe care vrem sr le infeptuim in viala gi in lumea

"ott::l implic; mai mulli paqi. Fili mAndre de fiecare pas Pecare rl taceli, pentru ci vd apropiaqi tot mai mult de destinagiavoastrd.

Alcatuiti ritualuri si bucurati-vd de momentele de tranziqie, nu

CAnd putegi, organizagi ritualuri in aer liber ;i mAncali fructe

de pddure ca si stabilili o legituri tangibila cu Geea.

. Bucurati-vi de fiecare moment din viala voastrl, nu doar de eta-

pele existenqiale. Sunteqi nigte fiinge magice, inzestrate cu un

potengial nemirginit gi fiecare pas pe care il faceqi pe drumul

vielii este sacru gi binecuvAntat. Si sarbdtorim, agadar, prin toate

mijloacele posibile frumusetea trecerii noastre prin viald



doar izolAndu-vi de lume pentru a vd inchina Spiritului Atot-

puternic, ci Ei in mijlocul comunitilii voastre) organizAnd ri-tualurt speciale care si recunoascl qi si celebreze noile roluri pecare vi le asumati.In timpul ritualurilor, incercali sr purtaji haine cumpirare sau

tloit: special pentru respectiva ocazie,ca si reflecte noua etapidtn vralx voastri. Agi putea s-o ruga[i pe sora, mama sau o prie-tend apropiau

se vi vopseasci truirrl, mAinile sau faga cu h"rn"orl cu o altd vopsea naturale, punAndu-vd astfel frumusegea inevrdenl{ si simbolizAnd etapele importante din viala voastri.Spiralele reprezintd ,rr, *od"l parr.rrlt.r."l, care sugere azir infi-nrtatea ciclurilor si vietilor noastre. Florile ;i frunzele simbo-l.iz.eazdlegdtura cu pimAntul gi frumuselea viegii. Un model curnrml sugereazi dragostea pe care ne-o purtim noui insene, darsr celor din jur gi chintesenjei divine a vielii.

f."1t*o*enre pe care e bine si le petrecegi in compania fami-

Iel' a prretenilor apropiaqi 9i a partenerilor spirituali, celebrAndrmPreune procesul de dezvoltare gi impirtlgindu-vd visurile gi

".tt]"."il", dar qi legimintele pe care vi le-agi ficut voui insevist )plrrtului Atotputernic.Fiecare floare .."i.", infloregte, face fructe gi se ofilegte... gi fie-

cale vtali urmeazd.acelagi ciclu - un ciclu plin de pasiune gi sem-

nificatrie. Atingem perfecliunea gi frumrrsegea umana trecAndpnn aceste cicluri ale trupului, dar stabilind qi o puternici legd-turi cu pimAntul din care ne na$tem gi in care ne intoarcem.

I Terenuri libere, aflate in spaliul urban sau rural, pe care oamenii pot si cultivefructe, legume s,i flori (n. tr.).

7 . clmp orto'n+q qct iltismulu i

in rria{a uce.nicu[ui rrrdjitor

qutor: qesse Woff *Iordin lar8intiul

Termenul de ,,activism" inseamni,,a acgiona" qi nimic nu este mai

important pentru un vrijitor declt hoterArea de a trece la acliune

pentru a contribui la crearea lumii gi a realitllii noastre. Activismul

se poate manifesta sub forma unor proteste fagi de anumite acqiuni

reprobabile, precum defrigarea in masd a pidurilor tropicale din

Columbia Britanicl sau de pe Amazon, politica rasisti a unor cor-

porafii sau incilcarea drepturilor 9i libertililor individuale de anu-

mite guverne... sau sub forma unor acqiuni proactive pentru crearea

unor comunitipi alternative qi a unui stil de viagd mult mai sdnitos.

Indiferent cui ii atribuim instinctele, viziunile gi puterile noastre

magice - Zeilei;i Zeului suprem sau Marelui Spirit - ne putem ma-

nifesta recunogtinga, incercAnd si indreptlm nedreptiqile, si vin-

decim rinile, si crelm gi si dlruim frumusege. Putem si onorim,de asemenea, marile provociri ale destinului, care ne-au oferit nigte

lecqii preqioase de via1d, dar gi pe mentorii care ne-au indrumat pagii,

punAndu-ne in slujba universului inqelepciunea, perceplia, talentulqi miiestria dobindite.

Daci nu vom lua atitudine, s-ar putea ca in curAnd si nu mai avem

crAnguri unde sd inf;ptuim acte magice sau s-ar putea si aflim ci le-

gile emise de congresul Statelor Unite ne interzic practicile si religiile.

42524 Q6eron $ef[- fu r'enfr eart lartea ucenicufui lrdjitor

Evenimentele care survin in societate ca ur-

mare a politicii locale gi naqionale ne afec-

teazd, pe toqi, iar orice catastrofi ecologicd

nu ne pune in pericol doar planeta, ci 9i via1a.

Ni se pare adesea ci adeppii religiei pigAne nu

se implici suficient in acgiunile protestatare, aEa

cI s-ar putea sI ne revini noui, vrijitorilor, sarcina de

a schimba lucrurile.

Notagi pe hlrtie felurile prin care putegi influenga sau schimba in

bine o situalie ameninldtoare. impa4iqi lista in doui secgiuni - una

pentru modalitafle prin care puteli si impiedicagi c,omiterea unor

nedreptili sau acliuni de distrugere, iar cealalti pentru metodele

pozitive prin care putepi indrepta situaqia respectivi.

Puteli apela qi la alte mijloace legale de protest: organizarea,

inaintarea gi emiterea petiqiilor qi a comunicatelor de presi, in-

terviuri oferite presei, participarea ia proteste gi demonstrajii

a



Cei mai radicali activigti, aparittori ai mediului incon-

juritor, se consideri prgXni. Una dintre cele mai tinere

reprezentante ale acestei mi;clri protestatare este Julia

Butter{ly, care - in dorinla de a salva de la tiiere un copac

sequvoia - a stat cocolatd in el timp de aproape un an.

Ea gi-a motivat acliunea prin legitura spirituale pe care

o avea cu copacul.

in timp ce unii pagAni se inroleazi in fo4ele armate, manifestlnd

astfel un activism extrem, allii participi la diverse conflicte peste ho-

tare. Autoarea gi ,,vrijit oarea" Starhawk protesteazi de ani intregi nu

doarfa;,|,

de distrugereamediului inconjurdtor, ci qi fagn de prolifera-

rea nucleari, a rizboiului in Orientul Mijlociu qi a politicii Bdncii Mon-

diale. Ea ne oferd un exemplu de diruire gi abilitate, abordAnd fiecare

batalie mitici dintr-un unghi diferit. In campaniile sale, pe care le or-

ganrzeazl, impreunl cu un grup de adepqi, imbinl protestele nonvio-

lente cu educajia publici gi igi conduce protestatarii in fala birourilor

opozantilor ei, rostind pe ritmuri de tobe incantaniii, meditagii qi vriji.

o Identificapi 9i faceqi o listi cu pericolele care ameningl lucru-

rile pe care le apreciali cel mai mult, fie cd este vorba de liber-

tate sau de principii, de familiesau de

unclan, de un copac pe

care il iubili sau de intreaga naturi.

o Citili cr4i precum Trutb Or Dare (Adea,ir sau prouocare), scrisi

de Starhawk sau Gaia Eros, scrisi de mine... cl4i care descriu

problemele intr-un mod cAt se poate de elocvent, dar 9i alte

lucriri care ne inspirl si trecem la acgiune.

o Analizati problemele, descoperili cine are interese puternice gi

incercali si gisili cele mai bune modaliteli de abordare.

qi perfeclionarea instrumentelor de educaqie publici precum tea-

tre de gherili sau concerte publice cu mesaj protestatar, care sd

aduci la cunogtinla spectatorilor problemele respective.

Lipsa de obedienqi civile implici proteste 9i acliuni care incalcl

legile, dar care se pot dovedi eficiente cAnd alte acliuni dau greg.

Un exemplu il constituie inscripqiile gen graffiti, cu mesaj pro-

testatar, realizate pe zidurile cledirilor, blocarea drumurilor care

asiguri transportul copacilor tliagi, incilcarea proprietililor unor

companii din Nevada unde se efectueazi. teste nucieare... gi, de-

sigur, aruncarea ceaiului englezesc in portul din Boston care a

declanqat Rizboiul de Independenli al Americii.t.rce.caqi si descoperiqi dacr in regiunea sau in zona unde

locuiji existi grupuri ori campan ri organizate de activiqti care

se lupti si rezolve problemele ce vi macini gi pe voi, apoi ana-

lizagi metodele pe care Ie folosesc pentnr a vi inscrie sau nu in

rlndurile lor.

Daci nu gisiqi un grup de acest gen, infiinlaji unul Chintesenla

oricirei organizajii, indiferent cAt de mare sau de mici ar fi, o

constituie ,,grupul de afinitlli" alcituit dintr-o mAnI de oameni

care se cunosc gi au incredere unii in ceilalli gi gtiu foarte bine

ce trebuie si facd pentru ca lumea si devini un loc mai bun.Nu agteptaqi ajutorul gi alianqa cuiva pentru a trece la acliune

Porniqi singuri la treabl, iar ceilalgi vi vor urma exemplul. Cele

mai puternice manifestiri ale activismului le-au realizat protesta-

tarii prin propriile fo4e.

Vrajitorii igi asumi responsabilitatea deplini pentru rezultatele

qi consecingele acqiunilor sale.

Vrijitorii pornesc la acqiune stimulali de viziuni gi compasiune.

a

426 Qberon $e[f - cl{r"ren heart Qartea ucenicu[u i rrrdjitor 427

Vrejile magice nu vi pot ajuta sI vn indepliniqi toate misiunile...

dar putegi transforma magia intr-un element puternic la care

si apelaqi in toate acliunile voastre.

8. Ttgtti de. aur

Cum sd orBqnizali o Pe.tracere

cu rrrrdjitori

outor: grconrvriter

DE CE ATI VREA SA ORGANIZATI O PETRECERE

9.



outor: Oberon

Pentru ci am locuit citeva decenii impreuni cu alqi oameni, eu

Ei Morning Glory am alcituit un set de reguli care sunt esenliale pen-

tru o conviequire armonioasi. Le-am lipit pe frigider in toate casele

in care am stat qi chiar le-am oferit gi altor persoane. Vi le ofer acum

si voui:

tQ6utide aur

'1. Dacd ati facut mizerie, curaialil

2. Dacd v-ali trezit, faceti patul dimineatal

3. Dacd sc6pali ceva pe jos, ridicati-ll

4. Dacd vdrsaf i ceva, Stergeli mizeria

5. Dacd ati terminat de m6ncat. ;tergeti masa

6. Daca ali deschis ceva, inchideti la loc

7. Dacd ati luat un lucru, punefi-l la loc

8. Daca ali mutat un obiect, apezafi-l la locul lui

9. Daca aliimprumutat ceva, returnali proprietarului

10. Daca ati folosit un lucru, inlocuifi-l

11. Daca ati stricat un obiect, reparati-l

12. Dacd nu-l puteti repara, apelafi la ajutorul cuiva

13. Daca nu este stricat, nu-l reparafi

14. Dacd nu va place ceva, nu vefi avea parte de el

CU VRATITORI?

Pentru a vi sirbitori ziua de nagtere.

Pentru a sirbitori aparilia unui film sau a unei ci4i pe teme magice'

Pentru a sirbdtori absolvirea Ecolii de magie (de exemplu, $coala

Cenugie de Vrljitorie).

Pentru a organiza un ritual bardic sau magic.

Din puri distracgie.

UNDE SA ORGANIZATI PETRECEREA

Daca vremea e frumoasi, puteli s-o organizagi in aer liber. Vrijitorii

iubesc natura.

Daci vremea nu vi permite, atunci organtzagi-o acasi sau intr-un

loc spaqios, ca si incapi togi oaspeiii gi unde si a;ezagi masa, si jucaqi

jocuri etc.

INVITATIIPutegi si cumpiraqi invitagii, dar nu-i riu si le faceli singuri cu aju-

torul unui computer sau de mlni, folosind hArtie glasati. Iati cAteva idei:

tnfeEurali invitaliile sub forml de sul qi legagi-le cu o panglici

Confeclionaqi-le sub forma unui castel sau a unei Palerii de vrijitor

DECORATIIFacegi ,,lumlniri" din hArtie glasati qi agigagi-le de tavan cu un fir

sublire ca si creaqi o atmosferi ) la Hogwart's Sau agata:',L de tavan

stele, lune 9i planete ca si induceqi o atmosferi nocturni.

Puneqi pe masi o fald de masl in nuanle purpurii Ei argintii 9i

presiragi confetti argintii in formi de stele. Ornali camera cu baloane

argintii Ei leduri colorate ca si creaqi o ambianti plicutl.

428 Qberon $e[[- tl{rlenfre orl[ortca ucenicu[ui .rrdjilor 429

LumAnirile o pot intensifica, dar trebuie si aveli griie unde le

puneli. Ca si nu aveli surprize neplicute, a$ezali-le in borcane din

sticli. Chiar daci lumAnarea se ristoarni, nu existi pericolul si ia

foc ceva, iar pe de alti parte, borcanele luminate capdti aspectul

unor felinare.

Folosili farfurii Ei cini din plastic, pe care si desenali, cu rnarkere

colorate sau metalice, semne astrologice, rune sau alte simboluri magice.

man-

tn locul prijiturelelor in conuri de inghegati, putepi sd facegi un

tort, pe care si desenati cu diverse crenle castele magice, pil5rii de

vrijitor sau alte motive magice.

Ca biuturi ricoritoare, o idee buni ar fi ,,apele magice" - api cu

.rrome de fructe. Turnali-o in pahare, spunAnd Intensum Flavorum

l'}riviqi-i apoi pe oaspegi in timp ce beau. Veli citi uimirea pe chipu-

rile 1or, cici se agteptau si simti ,gustul" de api plati.

Sau puteli si le oferili diverse ,,pofiuni magice". Servitri-le o gamtr



tncurajagi-i pe oaspeli si vini imbricali in costume specifice:

tii, pehrii de vrljitori etc.

PREPARATE CULINAREServili aperitive ,,vrijitore;ti" Tiiali felii de $unci subtiri clt de-

getul Ei infigegi la un capit cAte o migdali, in aga fel incAt si creali as-

pectul unor degete de vrijitor. Din aripioare prijite de pui Puteli crea

aripi de liliac. Rosioarele mici, umplute cubrinzd'topite, pot sugera

globii oculari. Din sandviciuri cu ton, salad gi oui putegi modela pilerii

de vrijitori, sicrie etc.

Ca desert, puteti oferi bomboane Pop rocks, jeleuri sub diverse

forme, bomboane colorate pe ba1 sau sub formi de cristale. Daci veqi

intra intr-o cofetdrie, sunt convins ci veli gisi nenumirate dulciuri

interesante gi magice...

Teiaqi prnjiturile in formi de stele gi de luni, presirlndu-le apoi

cu zahdr albastru.

Prijiturelele in conuri de ingheqati reprezintl intotdeauna o deli-

catesl la petreceri. Presiragi-le cu confetti in formi de stea ca si in-

tensificali efectul magic. Sau lesali-i pe oasPetii voEtri sI faci ,,prijiturele

vrijitoregti'. Oferili-le conuri de inghelati sau alte suporturi de

prdjituri. Conurile de ingheqatl trebuie aqezate cu vArful in sus deasu-

pra prijiturelelor, formAnd astfel o pelarie de vrijitor. Le puteli ornaapoi dupi cum doriti.

Conurile pot fi folosite qi ca si crealr ,vrdlitori din inghelati".

Utilizali un poionic mai mic cu ajutorul ciruia si formali capul vrdji

torului de ingheqati, pe care si agezaqi apoi un con de inghelati pe

post de pelerie. Puneli ,vrljitorul" in frigider, unde va trebui sil lasati

cAteva ore pentru ca pdldrra qi capul si se intdreasci Dupi aceea)

scoateti-l pentru a-l decora, dar pistragi-l in frigider pAnI la petrecere.

l.rrgi de bluturi rlcoritoare, din care iEi pot face propriile "po1iuni"lirunzele de menti intensifici efectul magic.

ServiliJe invitagilor punci dintrlun cazan sau dovleac giurit. Ca

sir-l ricili, umpleqi cu api o minqi din cauciuc, strAngeli-o la guricr-r un elastic qi begaqi-o in congelator. in timpul petrecerii, desfaceji

rninuga 9i lasaqi gheaqa in formi de mAnd si pluteasci in punci

Puteli face, de asemenea, un milkshake delicios din compot de do*

vleac, inghepati de vanilie ;i lapte, peste care si presdragi frigci. Minunat

ACTIVITATI

O activitate interesanti este jocul ,,Cine sunt?" inainte de petre-cere, scriegi pe o bucati de carton numele unei fiinge magice (de exem-

plu, inorog, hipogrif, grifon, centaur, balaur etc.). CAnd oaspelii incep

si soseasci, ata$afi pe spatele lor cXte un carronaE, fdre si-i lisaqi se ci-

teasci ce e scris pe el. Ei trebuie si descopere numele creaturii ma-

gice din intrebirile celorlalli oaspeti: ,,Por sd zbor?",,,Arunc fleciripe nlri?" etc.

Confe4ionafi baghete magice: Punegi la dispozilia invitalilor ba-

ghete drepte (lungi cam de 40-45 de centimetri), sArmi din cupru sau

alami, sclipici, clei, polistiren, panglici metalizate, markere cu cernealipermanenti, ablibilduri, vopsea acrilici, cristale sau mdrgeluge, pis-

tol de lipit qi orice articole pe care credeli ci rnusafirii le-ar putea fo-

losi pentru confecpionarea baghetelor lor. Oferiji un premiu pentru

cea mai buni baghetX

Confecpionali obiecte vriiitoreqti: Oferigi-ie oaspefilor cozi de

mituri qi articolele folosite pentru crearea baghetelor

I

430 Qberon $c[[ - tlQrlanheart (arlea uccnicu[ui lr{jitor 431

or ganizagicompetilii vriiitoregti: incredinlaqi-le oaspegilor sar-

cini - in aer liber sau intr-un spaliu inchis - Pe care trebuie sI le duci

la bun sfArsit intr-un anumit interval de timp'

Pictafi-vi chipul: Modelele cu stele, luni sau fulgere sunt printre

cele mai cunoscute motive vriiitoreqti.

jocul,,ingepagi piliria vriiitorului"

Angaiagi un iluzionist care si vi ofere numere de magie

Ghicili in frunzele de ceai (raseoman;ie); Punegi in ceagca de ceai

a fiecirui invitat cAte o linguril; de fntnze uscate de menti. Turnaqi

;rpi^fiarti peste ele gi lisagi-le sI se opireascd timp de cinci minute.

Puteqi sd le oferigi ceaiul oaspelilor sau si-l arunca1i, pistrAnd frunzele

qi pugin lichid. Invitaqii acoperi apoi cegcula cu mAna, agitlnd-o de

cAteva ori. in final, schimbe cegtile intre ei gi ghicesc viitorul, desluqind



Jucagi

organizaqi un joc bazat pevolumul vostru preferat din seria Harry

potter Rugali-l pe un adult si punl intreberi direct din carte.

creafi jurnale magice: oferili-le musafirilor coli de hartie, apa-

rat de perfo rathirtiagi aqd colorati. Fiecare invitat trebuie si perfo-

,.t. .olil" cu aparatul de perforat, apoi si le lege cu ala coloratd'

Oferilile pene de scris qi cerneali qi ajutalii pe prietenii voqtri vrdjitori

si scrie in noile lor iurnale folosind aceste instrumente antice de scris

Qlot,i: inainte de petrecere, asculili - cu un culit asculit - capul penei de

scrlsf N-ar fi riu si-i invnqaqi pe oaspelii vogtri simbolurile runice sau

tebane si modul in care le pot folosi.

Aritafi-le musafirilor cum si qeezepofiuni Puneqi la dispozilia

invitatilor o gamd largi de sticle gi borcane goale (cele colorate, cu forme

ciudate, ,,.rni id."l. pentm aceste experimente), linguri 9i sticlule de

colorant alimentar. Oferiqi-le flacoane 9i borcane etichetate, pe care

si scrie denumirea materialelor pe care le conlin: jeleu de mente,

seminte de mac, bicarbonat de sodiu, ceapl marinatl, spaghete fierte,

ridicine de ghimbir, capere, api cu nisip sau pimlnt de flori, olet ames-

tecat cu .oll.rrr, alimentar ro$u etc. Puneqi-vi imaginaiia la treabd

Avepi griji sI lucrali intr-un loc ferit, unde nu vegi provoca prea multe

p"grrb , jaci veqi virsa poqiunile. tncuraiali-i pe participanli sI incerce

di*.r. combinagii. Nu uitaqi si amestecaqi bicarbonatgl de sodiu cu

oletul qi colorantul alimentar. Reacqia va fi uluitoare'

porniqi in ciutarea ,,pietrei filozofale" infaEurali bomboane in

folii de aluminiu 9i ascundeqiJe prin casd sau prin grddini

simbolurile, formele, literele sau cifrele formate de frunze. Pentru mai

multe detalii, citigi capitolul despre taseomanlie.

GENTUTA CU CADOURItnainte de plecare, oferiqi-le oaspetilor cadouri magice: pietre, un

set de ci4i de tarot in miniaturi, prafuri fermecate, vase pentru

prnjituri in formi de luni gi stele, brlqdri luminoase, piianjeni din plas-

tic, jeleuri etc.

SFATURI PENTRU ADULTIPuteji si modificapi sugestiile de mai sus

9isI le folosigi in cadrul unui

ritual magic sau bardic. tn ,."rt caz, oaspegii stau in jurul focului (sau

al unui minunchi de lumAneri) 9i spun, pe rAnd, pove$ti qi poezii ori

interpreteazi diverse cAntece. Gazdaii intlmpini pe oaspeti la incepu-

tul ritualului, iar la final, le mulgumeqte - printr-un discurs solemn -pentru participarea lor. Momentul aprinderii focului (fie in gemineu,

fie in aer liber) constituie o pane extrem de importanti a acestui ritual.

Pentru mai multe detalii, citigi capitolul despre ritualurile bardice.

4i2 f)6aron je[[ - tl{r'enh eart

De la a lui indlyime elefantul ne prioe;te;

Soricelul tot ce prinde intre dinpi mistuieSte.

Iute cafulgerul iepurele se aztintd,

Pentru ca ghepardul mereu sd-l infring,i.

$arpele are obiceiul pielea a-1i leapdda,

Iar balena, in adincul mdrii a se cufunda.



,{te[ieruf Q[I:

fumea qi cuno aqterea animqte.tor lmaro'1

A cre;te ;i a ocroti

ViepwitoareLor p,imintulwi cum sd le gl,isuie;ti?

$i cum s,i le chemi, ca sd le imblinze;ti?

Prin cintec, din suJlet s,i le sL,ioe;ti

inaap,i s,i Le cuno;ti ;i La drum sd porne;ti

Sarnan este ursul 2i puterea din aise ;i'o ia

Iar somonul inpeLepciwnea din izaoare ;i'o bea'

Pisica pti;e;te pe furi;, ca o umbrd imbLanita;

Si sconcsul miroase mai tare ca smirna smeritd'

Singuratic, lupul la lunricu glasul se ostoie;te

$i gisca anotimpurile trecdtoare aestette.

Cdprioara pe caP Poartd o cunund;

CAinele se rotc$te ;i la picioare ni se'adund.

Din lnaltul cerului, oulturul cu mdretia ne incintd,

Iar berbecul tot inainte cu capul mereu se apintd'

P,iunul coada cu mindrie ne-o aratd;

Cangurul peste riuri, peste adi tot sal.td.

Pasdrea colibri zboard cu grapie fdrd riaal;

C,in'rila se adapd 5i deSertul il trece f,;r,i egal.

Calul pamintul ln galop el poate sd-l dooedeascd;

Cum se na1te, puiwl de karibu e gata sd pornedscd.

Ale munpilor poairniSuri abrupte le urcd lama,

Iar pinguinul in pinuturile ingbepate d,i iama.

Albina mierea dulce ne-o ddruie;te, dar atenpie la ac

Bufniya pinde;te in beznd, precum moartea ale ei aripi tac.

Urswleywl panda ronpdie bambws fi la soare se tncdlze;te;

Hiena ameninldtor ne rinje;te... dar lista se isprdaepte

Cu legile s,ilb,iticiei, strd,rrecbi Si snanii cum sLtnt,

Cu topii trebuie s,i facem legdm,int.

Graiul animalelor s,i inaepi, tinere ordjitor,

$i la tine sd le chemi ademenitor

De vrei cw adeadrat sd le inpelegi,

Ale naturii taine trebuie s,i le dezlegi.

(arteaucenicu[ui 'r4iitor

I'IZABETH BRnnrtte

Qbcron $c[[-tl(rlenficart

435

r. clntrodvcere

ine ati venit in lumea animalelor i.t"..,t

capitol, vom inviqa

si cunoastem animalele, concentrAndu-ne mai ales asupra artei

comunicirii cu necuvlntitoarele. Profesorii sunt imblanzi-

,J.i'ai animale, oameni care cunosc limbajul cailor, parapsihologi

pentru animale gi alte persoane, care - datoritl capaciteqilor extra-

ordina.e - pot s.; comunice gi si lucreze cu vieluitoarele. Vom stu-

s;lu,,spiritele-cdld:uzd". Ele sunt alialii nogtri - nu doar penrru ci ne

s:rr in ajutor in momente de cumpind, ci mai ales pentru ce spiritul

i;i energia lor le oglindesc pe ale noastre. Pe de alti parte) slabiciunile

lor sunt qi slebiciunile noastre gi de la ele invilim si le corecrdm, sile compensdm sau si fim mai atenti. Puterea lor este Ei puterea noastri.

Daci goimul este totemul nostru, atunci avem aceeagi sinergie cu

irceaste pasire de prade, precum gi capacitatea de a vedea cAt mai de-

parte in zare... dar gi tendinga de a respinge relagiile prea intime. Dacd



dia zoologia qi vom dezlega tainele totemurilor.Vom invdqa, de

asemenea, si identificdm animalele, descoperind in acelaqi timp

modul in care au evoluat, hrana de care au nevoie ca si supra-

vieluiasci, comporramentul, stilul de viaqi, ritualurile de imperechere

Ei limbajul. veli descoperi Ei legendele animalelor magice precum

inorogul sau balaurul.

T.Ll"."rt,ri

atelier este de a vi invdga sI comunicaqi cu animalele

gi cu alte spirite ale naturii, anahzindtn acelali timp mediul pe care

il imparlim cu vieguitoarele, arta de a vorbi cu ele, legendele necu-

,rAntdtoarelor, ale totemurilor gi ale altor duhuri supranaturale.

Culoarea magicd a atelierului este maro - culoarea blenurilorde

animale Ei a perr.lo, de pisiri, dar qi a lucrurilor moi 9i pufoase'

vrnjitorii maro l,rcreazd adesea in pet shopuri, spitale veterinare,

adlposturi pentru animale gi grddini zoologice sau devin jandarmi

silvici ori sal.ratori de animale. $i sunt intotdeauna inconjuraqi de

viequitoare - fie ele animale de companie, animale crescute la fermi,

animale silbatice etc.

2. Nlimq[e.-cdtdrze qi totamuriqutor:

Sessec\[rotf <Hardin largintiul

Natura este un profesor extraordinar, oferindu-ne lec1ii de viali

inestimabile, dar - a$a cum anumili oameni exerciti o influenqi mai

puternici asupra viegii noastre decAt alli - unele animale ne rePre-

zinta mult -"i bin" energiile gi puterea. Acestea sunt ,,totemurile"

lupul reprezintd totemul meu, inseamnd cd sunt loial clanului gi

,,hai-tei" mele, dar gi principiilor mele, de la care nu mi abat niciodati,chiar dacd astfel devin un lup singuratic 9i neinleles, cAgtig mai pugini

bani sau chiar imi fac dugmani.

De cele mai multe ori, animalele noasrre c5"ldtnd nu sunt animalele

noastre preferate, pentm ci nu ne putem alege totemurile. Este posi-

bil, agadar, si fim inzestraqi cu energia elanilor, degi ne simlim atragi

de urgi. Sau poate cd ne dorim si nu avem prea mult din energia ger-

pilor, de vreme ce au o reputagie atAt de proasti. Daci ursul este tote-

mul nostru, inseamni cd avem o fire introveftiti $i ducem o existenlisinguraticl, la fel ca urgii care hiberneazi in pegteri. S-ar putea

si fimiuti la mlnie, de aceea va trebui si invitim si fim mai toleranli. De la

urgi trebuie si deprindem qi arta tdmiduirii, cici in trecut ei i-au ciliuzitpe oameni in locurile unde creEteau ciuperci qi plante medicinale.

Nu veli descoperi care este animalul vosrru rotem trdglnd la intAm-

plare o carte dintr-un pachet de cirgi infigiqAnd animale, ci anali-

zindu-vi^caliulile, slibiciunile, talentele, preferinqele qi dorinlele. Dupice veli invdga si vi cunoagteli personalitatea gi firea liuntrici, veti putea

si identificali in naturl viequitoarele sau acele spirite ale lor care vioglindesc trdsiturile liuntrice. Ele sunt ciliuzele voastre, profesoriipi aliagii

vo;tri,care

vi vor ghida nu doar in viaqa reale, ci gi in vise.$i vor continua si vi se infegiqeze, fie ci le invocagi spiritul, fie ci nu.

Acestea sunt spiritele animalelor care sdligluiesc in sufletul vostru $i

triiesc prin intermediul vostru.

Faceqi o listl cu trisdturile voastre inniscute Care sunt ternerile,

speranqele qi pasiunile voasrre? Ce lucruri infaptuiqi cu greurate, darpi cu qurinqi, parci de la sine? Ce mediu natural vi prieqte qi unde

credeqi c5, agitril cel mai bine (pe malul oceanului, pe un vArf de munte,

$6 Q6cron $afl-cl{rlenfreart [ortea ucenicu[ui .irrdjitor437

in dqert, in pidure sau Pe o pajigte)? Cum reacqionali in fala streinilor?

Dar in fata iovezilor de afecli.rne, a ameninlirilor gi a neinlelegerilor?

Facef doui liste cu animale t"t'-""" trebuie sd le enumerali pe cele

care vI apar cel mai adesea in vise sau in viala reald atunci cAnd nu vI

"Ur.p."fi.Iar in cealaltd trebuie sI le menqionati pe cele cu care aveli

trlslturi in comun. Incercali apoi si ve identificali cu fiecare animal

in parte, triind gi vlzand lumea prin ochii lor Aceste comParatii vi

.ro, sl vi descoperili aliaqii 9i cdlduzele din lumea animalelor'

incercali si gisiqi o modalitate cle a vi conecra direct cu anima-

l.'le-totem - vizitagi-le la gridina zoologici sau petreceti mai multti'rrp in habitatul lor, unde putegi sn le simgili prezenta, sa le identi-lrcati urmele sau chiar si vi intllnili fage in fagd. Dar nu vi sfituiesct,r pornili in ciutarea anumitor vieguitoare - nu este inlelept sd virrczigi singuri tn compania unui lup sau a unui urs 5i nici nu trebuies.i confundatri ,,comuniunea" cu un animal-totem cu o intAlnire care

\-irr putea dovedi extrem de periculoasd.



"jr'tt"

Nu uitagi ci micula pitulicese poate transforma intr-un adevirat

rizboinic,lucru care ,r" f".. si inlelegem c[ mirimea $i strllucirea

nu inseamni neaPirat Putere'

Descoperili-ve slibiciunile Ei corectaqi-le Acestea se aseamdni cu

cele ale totemurilo, voastre. Identificalivi calitllile - aseminitoare

cu cele ale totemului vostru - 9i puneli-le la treabd Pentru a sivAr;i

fapte magice

Identificaqi trisiturile 9i recunoaqteli lecliile de viati pe care vi le

oferi viepitoarele naturii - chiar Ei cele care vi se par cu totul di{erite

Ascultali ce vI spun Ei urmali-le sfaturile

Aduceli ofr".td" totemurilor 9i punelipe altar sculpturi care si le

*pr"ri",.f Confecqionali.migti .1r *lrylttemului vostru 9i purtaqi-le

pentru a-r rnvoca qr exprima Puterea qi energia

CAnd incercati se ,re .o,.l"fi cu alte animale-tote m' analizait-le ener-

giile 9i influenlele, calitaqile qi puterile tncercaqi sn le identificaqi

Irasaturile huntrice, nu doar pe cele exterioare

$oimul reprezintd capacitatea de a oedea cit mai dEarte in zare''Cind.

ztom descoperi cd Soimul este totemwl nostru' oom simpi o

legdturd extrem de puternicd cu lumea sdlb'iticiei' contopindu'ne

cu totul intr-un singur truP.

Desen de Jesse \Volf Hardin

CAnd primiqi lecjii de viaji gi ajutor din panea totemurilor , vd, re-

vine misiunea de a le ajuta la rAndul vosrru. Chiar daci invocaji invis doar spiritele clliuzelor voastre, trebuie si vi asumagi rdspunderea

dc a face ceva pentru ele in viaga reali. DacI lupul vd este aliar, cumirni este al meu, trebuie si gdsim modalitili prin care sd-i asigurimsupraviequirea in puqinele locuri silbatice care ne-au mai rimas. Fie citionim bani, protestdm faqi de exterminarea lor sau scriem scrisori, tre-

lrtrie si trecem la acqiune - ar fi necinstit si dezonorant sd invocim in.riutorul nostru spiritul lupului, daci vom permite exterminarea ul-

t imilor lupi selbatici.

3. $pirite[e qnimq[e[or micir

totemuri, istorie ;i comp[exitqte errro[utirrd

qutor. C[izabeth (Bqrr elte lcenusiu I

Puterea magicd a totemurilor este bine

cunoscute atAt din punct de vedere practic,

cit Ei teoretic. Oamenii se intreabd cum gi

de ce functri oneaz:a. Aventura mea in aceste

tirAmuri fascinante a inceput cu o discugie pe

forumul ,,Surorilor din Avalon". Vorbeam

clespre diferite totemuri, atingAnd in cele din

urmi subiectul scirii evolutive. Am inceput

astfel si punem diverse intreberi: Oare roare

('qrteq uceniculul rrrdjif orQ6eron $eff - cQrlcnheorl 439

totemurile trebuie si facd parte din ,,megafauna {otogenici", Precum

vulturul sau ursul? $o"r...1" poate sI joace rolul de totem? Dar insec-

,.io. t. putem incredinla statutul de^totem? Ce facem cu vieguitoarele

minuscule, cum sunt diatomeele?l' tn cele din urml' ne-am incheiat

dezbatereaintrebandu-ne: Existi un nivel minim de complexitate gi/sau

cunoagtere pentru ca o anumitl specie sd poati juca rolul de totem?

Daci da, care este acest nivel 9i de ce?

Am susqinrrt la inceput faptul ci vieluitoarele pot deveni tote-

yrrcat rolul de totem pentru Hitler mi s-a perut, aEadar, atAt de inte-

rrrciati, incAt am renuntat la concepgiile mele anterioare.

Virusul reprezintiultima treaptd pe scara evolutivi a vielii; de fapt,

rrnii oameni de qtiinln susfin in continuare ideea ci virusul nu este o formi

tlc viaqi, pentnr ci nu se poate reproduce singur, fiind nevoit sd giseascl

,, celuli-gazdi, pe care o transformi intr-o ,,fabricd" producitoare de vi-

rusuri. Nu mai existi nimic, agadar, sub ultima treapte evolutivi - cea

.r virusului. De aceea, daci el poate si joace rolul de totem inseamni cide calificare sau des-



muri in funclie dean,rmite criterii' tn primul rAnd' trebuie si

cunoa$tem foarte bine un totem Pentru ca acesta sd poatl exlsta ca

entitate activi in planul spiritual' in al doilea rAnd' un totem tre-

buieslaibitreslturigi/sauputeridistinctive'caresiexerciteoin-fluengl pozitivi asuPra oamenilo'; de exemplu' uliul ne conferd un

,i-q""ir"ordinar "l,,ederii,

dar 9i harul viziunii' acqionAnd atat pe

plan fizic,clt gi metafizic. tn al treilea rlnd' puterile unui totem tre-

t.ri. ,..rrtoscute de tradiliile magice sau spirituale' Aceste criterii

mi se pireau cAt se Poate de logice'

Dar m"i tirziu,.a.'d i-"* relatat dezbaterea partenerului meu,

acesta a venit cu un contraargumentzdrobitor: Dar dacl totemul lui

Adolf Hitler a fost virus.rll -candili-vI la natura perfida a amandu-

rora,ladistrugerile in masd provocate de amindoi' la numirul uriaq

de mor1i, d", qi 1" tendinga J""

p'"1"" entitatea altora qi de a o pro-

;;;,j.rpa b,rnrrl lor plac GAndigi-ve apoi la faptul.cl - m-ult timp

Srrpi _orrtea lui Hitler _ ideile sale vicioase au continuat sr dlinuie

qi ,I r" risplndeasci - uneori pe arii izolate' alteori pe arii extinse' cu

manifesteii violente Iar in final, daci veli anayza cu atenqie istoria

Holocaustului gi o veli rrece prin filtrul unei gandiri ralionale, veqi

ajunge la concluzia ci aceasta ar putea constitui "unvaccin" eficient

impJtri.,ra infeqiei cu memele na)istetlldeeapotrivit cireia virusul a

@en1iona1idenaturiproteici,1ipsi1i.de.oricetipdeacidnucleic, care produc.rn gr.rp de boli neurod.gerr.i"ti.re transmisibile ale animalelor

qi omului, numite boli prionice (n' tr)'r n. 1 i n

2 Meme - concePt *oi"tio"itt introdus \n 1976 de biologul Richard Dawrns in

carteaSaGenaegoist,i;,,..-."definegteipoteticaunitatedeinformalieculturahrnoqtenitl,utilizatiqitransmisadeindivid;simbolicvorbind'esteogeniinforma-

ti,rnali mentali, o purtltoare specificl de informalie culturale (n' red')'

sofisticarea evolutivi nu mai reprezinti un factor

celificare. Aqi putea susline, pe de alte parte, ci prionii se afli sub nive-

Irrl virusurilor, dar mulli oameni de gtiinla consideri ci prionii, ca gi

virusurile, nu reprezintd o formi de via1l, ci o otravd organici.

Aceste concepte dau naqtere altor idei fascinante. De exemplu, oa-

inenii igi aleg totemurile din rAndul animalelor pe care le cunosc gi

care cresc tntr-o anumiti regiune. Panoplia totemurilor s-a lirgit insi

considerabil, deoarece avem qansa si cunoagtem animale care nu triiesc

ueapirat in locurile noastre natale. Agadar, daci setea noastri de

(:unoaqtere ne-a impulsionat si creim aParate tot mai puternice, cum

;tr fi microscoapele ultraperformante, atunci, orizonturile noastre se

largesc tot mai mult, deschizAndu-ne po4i pAnn acum ferecate. Dia-

tomeele nu au jucat in trecut rolul de totemuri, deoarece manifesta-

rea lor fizicd nu este vizibih cu ochiul liber qi nimeni nu $tia de

cxistenqa acestora. Acum, faptul ci diatomeele nu mai sunt un mis-

ter pentru noi schimbl ceva? Unii oameni se simt atraqi de diatomee

qi mirturisesc ci gi eu sunt fascinati de aceste alge microscopice. Agadar,

ideea cI diatomeele pot juca rolul de totemuri in epoca moderni mi

se pare cAt se poate de logici.

De-a lungul istoriei, oamenii au recunoscut ,,personalitatea" diver-

selor boli care le ameningau viaga (poate cineva si conteste ci Yersi-

nia pestis/MoarteaNeagrd se manifestd cu o violenqd cumplita?), dar

nimeni nu a Etiut - pAnI acum cAteva decenii - care erau cauzele bolii.

Poate oare un spirit totemic nociv, cum este virusul, sd joace rolul ,,unui

spirit malefic" sau al ,,aburului negru", cum era uneori descris in ve-

chile scrieri de medicinl? Nu toate totemurile sunt binevoitoare. De

exemplu, unele triburi ii identificau pe rduficitori, observAnd compor-

tamentul nevistuicilor) care se simleau atrase, aParent fere motiv, de

Qberon $eff -{{rrenheorl Oarte a ucenicu[u i rrrdjitor 441

un anumit membru ai clanului. DeSi nu este singura explicaqie, aceasti

conexiune antnce o noui lumini asupra unor fenomene misterioase'

Pe de alti parte, dispare puterea unui spirit totemic odati cu ul-

tima sa m"nifestare {izici? Poate oare si supraviequiascl cu ajutorul

unei ancore spirituale? $tiu sigur, dintr-o experienlr personaii' ci

mamutii iqi fac inci simqiti pi"t"n1^ in viala noastre' La Institutul

Ancient Lifeways existd o pe;tera decorati in stil tradiqional' cu

desene in ocru, care infdtiqe azd' tnmamut qi un bizon' imagini la rea-

I)eoarece majoritatea desenelor de pe peretrii pegterilor sunt rm-

l)regnate cu puteri magice, reprezent|.nd desene ale unor spirite de

,rnimale, tragem concluzia ci acestea ar putea deveni o ancori pen-

rru un spirit totemic, al cirui tmp a displrut demult. Pe de altl Parte,

poate ci mai existi mamuli vii care trdiesc intr-un loc tainic sau

poate cI fosilele ori rimigilele lor le pot invoca spiritul. Aceasta

nu este o scuzi ca si permitem dispariqia speciiior de animale, dar

ridici anumite intrebiri fascinante despre spiritele totemurilor 5i



Iizarea cirora am contribuit 9ieu'

trrtr-o noapte, ne-am dus in pegteri ca si depinim poveqti' IntAm-

plarea a ficut si ascultim c-'legenda despre mamuti' La un moment

dat, am vizut cu coada ochiului cum o scanteie albistruie pluteSte

prin aer ;i m-am glndit ci nu poate fi altceva decit un licurici. Prie-

tenul meu, care stitea llngi mine, avdzutqi el 5i am a$teptat impreuni

ca,,licuriciul" nostru si-si faci din nou simliti prezen)a' dar nu s-a

mai intlmplat. Ni se pirea ci peretele din piatr; a devenit dintr-odati

,r".rrp.r.rrr, captAni tazele unei singure stele' (Nu existl electrici-

t"t. i., pe;teri, i", f"no-..tul la care asistaserlm amindoi plrea inex-

plicabii.) Mai tArziu, clnd am aprinslanternele' am observat cd

scAnteia de lumini aplruse exact in locul in care se afla ochiul mamu-

tului desenat p. p"r.t.le peqterii' $i atunci AM TNTELES: mamutul

ne priaise. Uluitor

puterile lor magice. Evoluiia gi schimberile pe care le-au suferit to-

temurile de-a lungul anilor constituie, de asemenea, un obiect in-

teresant de studiu, ceea ce mi face si mi intreb ce ne va fi dat si

nrai vedem.

4. {procesu[ de obsertqre qi cofac{ionqre

qutor: }(oonrrriter 1indi6ol

A obseraa inseamni a studia foarte minutrios. Procesul de observare

presupune cercetarea gi inregistrarea anumitor fenomene sau

intAmplari. Spiritul de obserr:ayie implici vigilen^1i qi atenqie.

Procesul de observare nu survine de la sine. In viata noastri de zi

cu zi, ne concentrim asupra unui anumit lucru fari sI mai observim

ce se petrece in jur. Din fericire, insi, procesul poate fi deprins printr-o

practice indelungati. Spiritul de observalie joacdun rol extrem de im-

portant in viaja unui ucenic vrljitor, ajutAndu-l si inqeleagi 9i sl puni

cu mai multi u;urinli in practici studiile magice.

Veli invila in acest capitol ci procesul de observare presupune doui

lucruri: r,ibdare si repetitrie.

Daci vreli sI vedepi ce se petrece cu adevlrat in naturl, trebuie si

vi inarmaqi cu multi ribdare gi se dedicaqi mult timp acestui proces.

Veji obqine cele mai bune informaqii, daci veli sta nemigcaqi intr-un

loc din naturl, observAnd cu atenlie ce se intAmpla in jur. tr, -o*..r-tul in care vieluitoarele se vor obignui cu prezenla voastrl, veqi fi mar-

tori la tot mai multe evenimente inedite.

mS:W.** -t**fE r,

frs

(.artea ucoricu[u i lrnjitor 443

Pentru a inqelege insl comportamentul animalelor, trebuie si le urmd-

rili de nenumirate ori. Ceea ce vi oferl gansa sd vedeli modificdrile'

dar gi reacgiile lor fali de schimberile de anotimp.

Procesul de observare vi oferi ocazia sd privigi natura cu qi mai

multi curiozitate, dar qi cu un siml al percepgiei mult mai vigilent.

Veli aprecia la justa lor valoare calitagile magice ale naturii gi veli da

na$tere unor idei novatoare pe care le veli integra in ceremoniile 9i

ritualurile de magie.

l)utea s-o faceli, cu atAt mai mult cu cAt gardul sau pererele din piatrd,rprrrtin domeniului public. $i se poate ca astfel si atrageji si soarecii

t.rtr sobolanii.

O altn metodd la fel de simpli esre se pune[i seminlele intr-un vas mare

,lin cositor, cu o piatri in mijloc, penrru ca pdsdrile si nul poati risturna.

Apa trebuie s-o turnali tot intr-un vas mare din cositor, in aqa felincit si se formeze o ,,piscini" in miniaturi pentru pisirele. Nu tre-buie si fie mai adAnc de trei centimetri ca si poata si bea din el, dar



,Ntq de a pri'oi pdsdri[e

Studierea pdsirilor este un hobby gi o plicere Pentm mulgi. Laurrna

urmei, existl milioane de zburitoare in intreaga lume. Fie cd locuigi

la orag sau la qarl, nu trebuie decAt si vn ridicaqi privirea spre cer qi

vepi vedea sau veli auzi imediat o pasire.

Ca orice alt proces de observare, qi analiza plsirilor presupune

rdbdare qi repetilie. Zburdtoarele sunt, prin natura lor, extrem de ti-

mide, de aceea este bine si le priviqi de la distanti, stAnd intr-un loc

complet nemigcali. Purtaqi haine in nuanlele mediului inconjurrtor,

evitlnd culorile aprinse ca roqu qi galben

Daci vi intereseazi viaqa pdsdrilor, ar fi bine si investiqi intr-un ghid

despre cele din regiunea voastri. tl pnteqi cumpira de pe Amazon.com

sau Powell.com la preluri rezonabrle' Puteqr

gisi, de asemenea, informaqii utile pe di-

verse website-uri.

CUM SA HRANITI PASARILEUn mijloc de a atrage plsirile in

curte pentru a le putea observa cAt mai

de aproape este si le momili cu mAn-

care gi api.

Cea mai simple metode este si le

impr{tiagi seminle pe un gard, pe un

perete de piatri sau pe alte suprafele.

Dezavantajrl este mizeria pe care s-ar

s.r se gi biliceasci. Trebuie sd schimbati apain fiecare zi sau la douizile gi si spalagi vasul ori de cAte ori este necesar. Ar fi bine si-l plasalil.r o innllime de 60 de centimetri pentru ca prdditorii, cum ar fi pisi-i:ile, sd nuJ poati ataca u$or.

$i pentru ci a venit vorba de pisici... ele sunt un adevirat pericol pen-

tru pdsirile de pretutindeni. Ca si evitali aga ceva, cel mai bine este si

1ine1i pisicile in casi. Dacd nu pureli, ar fi bine si le puneqi o zgardd. cu

clopoqei care si le trddeze prezen+a si si nu le lesali si iasi clnd hrinilipisirile (dimineata gi dupi-amiaza).

Trebuie si alegeqi mAncarea in funclie de speciile de pisiri care

traiesc tn zoni. Semingele de floarea-soarelui reprezintd, cea mai bunivarianti, pentru cd le minAncl foarte multe pisiri: cintezele, ciocini-torile, vribiulele Ei piligoii. Meiul esre mAncarea preferati a vribiuqelor,

in timp ce seul e o delicatesi pentru piqigoii-cu-coadalungi gi pentrudiverse specii de ciocinitori.

Aveli grijl si curdgali vasele plslrilor Daci minAnci gi beau apidin vase murdare, se pot imbolnivi.

Daci vi hotnrAli si hrdniqi pisirile, trebuie si qineli seama de fap-

tul ci ele devin dependente de aceasti sursd de hranl,, ceea ce inseamni

ci trebuie sd le-o oferiqi constanr, cu arAt rnai mult in lunile de iarni,cAnd seminlele sunt o raritate. tn

timpul iernii,pisirile au gi mai

multinevoie de apI; chiar daci nu le hrinigi, le puteqi asigura o sursd per-

manenti de apd proaspird.

ACTIVITATIIati cAteva modaliuli prin care puteli ,,colecgiona" pdsiri:1. Mulgi iubitori de pasiri 1in o evidenld a zburdtoarelor, notAnd

specia pe care avvdzut-o,locul, data etc. Unii deseneazi plsirile

444 Qber on $cff - tl$r'enfreart Qarlea ucenicu[u i trdjitor 445

sau mediul in care le-au surprins. Cei mai pasionali ornitologi

stribat sute sau chiar mii de kilometri ca si studieze o specie rarl.

Puteli sr colecqionali fotografii care infltiseazl diverse specii.

Putetri si le imortalizaqi trilurile cu ajutorul aparatelor de inre-

gistrat. Cel mai bine ar fi s-o faceli cu o orr sau doud inainte

de ivirea zortlor, cAnd plsirile cAnti in cor' Corul este cu atit

mai frumos primivara gi vara.

Putegi colecliona, de asemenea, diverse alte lucruri: pene, oul'

L.ucragi deasupra unui vas mare Faceli cu acul o gaurl in ,,vlrful.rst u1it" al oului, avAnd grija se nu spargeji coaja lateral

F;rceqi o gaurl Ei la celilalt capit al oului, dar pugin mai mare -( ,un de mirimea unei spaghete

Puneqi gura in dreptul giurii mai mici a oului 9i sufla1i incett i.ilbenugul va incepe si curgd prin gaura mai mare a oului. Dacd nu

t urr,€, va trebui s; lirgili gaura qi sr repetali figura.

Dupi ce s-a scurs tot conqinutul, spdlali oul pe diniuntru cu api

;3.

4.



cuiburi "t.. ttt acest caz,trebuie sivd asiguraqi ciau fost pirisite,

iar plsirile nu le mai folosesc.

CUM SA COLECTIONATI PENE DE PASARI

Multe pisiri sunt pline de peduchi. Ca sd omorlli piduchii, puneli

penele intr-o pungd de plastic qi bagali Punga in congelator, unde va

trebui s-o tineti trei-patru zile Temperatura extrem de sclzutl le va

veni de hac ai piduchilor, 9i ouilor' f;.{)TA: Dac'i foLosipi frigiderul

altcuiaa, ar fi. bine s,i'i cerepi mai tntLi permisiunea.)

Daci penele sunt indoite, le puteqi indrepta cu o periuqi

de dinii uscatl sau inmuiati in puqini apl.Apoi lasali penele si se usuce, daci le-aii udat

Aranjaqi penele pe o bucati de hArtie groasi sau Pe un carton

qi lipili-le cu ffuii subliri de bande adezivil'

Scrieli in collul de ios din dreapta data gi locul unde aqi gnsit

pana gi specia clreia ii apa4ine

Daci aveqi talent la desen, schilali pasirea ca sdreilizayio imagine

completd a colecaiei

CUM SA GOLITI OUALE

Ca si invigaqi cum sn goliqi ouile de confinut pistrlnduJe intregi,trebuie si exersali folosind gui de glini; astfel, dacd gisili un ou al

unei plsiri deosebite gi vreli strJ pistrali, va trebui si-i virsali

gllbenuqul. Iati ce trebuie s[ faceti:

Aveli nevoie de:

a Un ou crud

a Un ac mare de cusut.

Spdlali oul cu api gi sipun, apoi uscaliJ cu grije

, rrrati Daci apa nu se scurge toati afari, aplicaqi aceeagi metode pe

,,rr-e: a1i folosit-o qi atunci clnd a1i golit gnlbenu5ul Ldsaqi apoi oul sis(' r-rsuce in dreptul unei ferestre unde bate soarele, aqezlndu-l cu capitulrn;ri rotund in sus

Putegi s5-l agezali apoi printre piesele de colecgie.

CUM SA CURATATI -S1 SIi PREGATITI ALTE PIESEDE COLECIIE: OASE, DINTI $I COCHILIIDaci avetri norocul sn gisigi oase sau dinli de animale, le puteli

.r,lauga in colecqia din micul vostru muzeu de Etiinle naturale.

PASUL l: Procesul de cwrd{are. Punegi-vi o pereche de minugi dinlatex sau cauciuc tnmuiaqi oasele sau dinlii in ape fiartd, apoi frecagile

in detergent de vase cu o periugi de dinti sau cu o perie de unghii

I'ASUL 2: Proceswl de fierbere. Puneli articolele intr-ocratili gi acoperiqi-le cu api Puneqi crati\ape foc ai

lisatri-o si fiarb; cam 10 minute Astfel se eliminirnateriile inutile, dar 9i bacteriile prezente in res-

turile animaliere.'Dupi

fierbere, uscali-le qi

l;sa1i-le sd sericeascd Aruncali apa Ei adunali cugrije dinlii gi oasele Dintii din faq; incep si cad; in aceasri fazd., a;a

ci avegi griji se nu-i pierdeli

PASUL 3z Procesul de tndlbire ;i dezinfectare. tnmuiali piesele

de coleclie intr-o solugie alcdtuiti din clor gi api, unde va trebui si le

ginetri 30 de minute Scoateli-le apoi cu un clegre, clatiliJe cu apd ;ilisati-le s5. se usuce

446 Qbcron $eff - cl$r'enhaart (-.arte a ucen icu[u i rrrdjitor 447

cuM sA PREPARATI IzLUTIA on iNArnmr':

Amestecaqi solulia intr-o sticld sau intr-un borcan cu capac

puneqi sticla in chiuveta din bucitlrie inainte de a adiuga soluqiile

Addugali 10 pdrqi apI 9i o parte clor, lucrAnd cu grija ca si nu vl

stropigi hainele sau Pielea

S.ti"ti pe eticheta sticlei: ,,10:L Soluyie de in'ilbire"t'

(NOT|: Aceastd solwpie podte fi pericwloasd' Aveqi grijn s-o

,igil"1i ca si nu se verse 9i n-o lasali la indemAna copiilor )

',.rtr chiar ca pe surorile gi fragii noErri, ci ca pe o prelungire a propriein()irstre personalitdqi. ExplorAnduJe viaqa, descoperim, de fapt, mairrrrrlte lucruri despre noi ingine.

ln momentul in care vom inviqa si descifrlm urmele de animale,, ,,rrr afla povegti uluitoare - povegti scrise cu copite qi gheare, intipiriteirr pimAnt sau in nisip. Un loc in zipadi presirat cu pete de sAnge gi

l,cne de pasdre atesti faptul ci un goim flemAnd a ucis un iepure. Alte.'('nrne ne sugereazr masa pe care au luat-o pisdrile sau animalele oril.rptul ci se afli in perioada



pirr"iiarticolul care trebuie

dezinfectatintr-un borcan sau inrr-un de imperechere. cand cineva esre derutat

1i nu Etie pe ce cale s-o apuce, spunem despre persoana respectivl cInrcrge pe cdi necunoscute - o expresie folosite in trecut, care se referd.

l.r faptul cn biiejii de doisprezece ani trebuiau si recunoascl9i sd iden-til'ice urmele de animale ca si poati si vineze gi si asigure hranafa-rriliei. Chiar daci suntegi vegetarieni, cunoagrerea naturii gi legiturarrragici dintre om gi naturd., care se nagte din capacitatea de a deslugi

tcmnele sale, vi. ascut simgul de observajie gi percepqie, ajutlndu-vd si,lcscifragi cu mai multi uqurinli detaliile ti indiciile lumii inconjuritoare.

Examinarea minugioasi a semnelor -irr special dis-de-dimineatd sau seara .._rtirziu, clnd lumina soarelui cade la-

:ir --

teral - vd dezviluie nu doar identita-

tea animalelor care au trecut pe acolo, ci qi

direcgia in care s-au indreptat. AdAncimea

urmelor ne indici greutatea gi mirimeaanimalelor, in timp ce distanga dintre ele

ne spune daci vieluitoarele mergeau incet sau

repede. Daci urmele copitelor de ciprioarisunt foarte adXnci in pimnnt gi distanpate .

unele de celelalte, cdprioara a alergat sau a

sirit, incercAnd si scape de un pericol real

sau imaginar. IJrmele lisate de oamenine spun daci persoana care tocmai a

trecut prin locurile acelea este berbat

sau femeie, daci este un individ atletic, dacise gribea sau mergea relaxat.

larteaucenicufui lr{jitor

vas mic Ei turnali solulia de inllbire

Pistrati restul de soluqie intr-un loc

(NOTA: Cochiliile de scoicl se Pot

CAnd adunati cochilii, aveli grijl sd

intunecat, bine sigilatn

splla 9i dezinfecta la fel.

fie goale Daci nu sunt,

CAndztom deaeni tot mai inpe-

leppi pi vom pdtrunde tainelenaturii, cele mai primejdioase

urme aor fi chiar cele pe care

le aom ldsa in urmti.

Jrssr Wou

lasali-le unde le-aqi gesit )

ln ."r"f in care geiili cranii dezmembrate de animale' lipili-le

dinlii, apoi mandibrrl.l. cu aracet Legaqi-le cu o bandd din elastic

plndseusucdaracetul Amestecaqiapoiaracetulcuapiqiintindeli-l

i.-i.,r."rg" suprafaqi a craniului, avAnd grije sl pltrundd in punc-

tele de suturlLdsagi-le si se usuce' apoi puteli si le etalaqi in micul vostru muzeu

de gtiinle naturale, p,rrrl.,d piet"lt de identificare la fiecare piesi' Pen-

rru un efect estetic deosebii, le puteli aqeza Pe o suprafaqr acoperiti

cu o f"ge de masl din fetru sau lAnI (ln culorile voastre magice)'

Puteqi, de asemenea, si notali in jurnalul magic data 9i locul unde

aqi gdsit resturile de animale, dar 9i specia'

5. AItq de a identifica urme[e' deqnimqte

autor: Sessa Wotf %ordin largintiul

Natura nu este o entitate diferiti de noi' pe care trebuie"s-o

stu-

diem". Este o formr magicr de viaqi, care siligluieqte in iurul gi

inhuntrul nostru - ""pr"r[planetei noastre vlt - zeilaGeea' Trebuie'

,r"a"r, sd privim pl"nt"l. qi animalele nu doar ca pe nigte stribuni

aJ-t

w,/

-,li/,,

448Qberon $e[f -cl{lenheart 449

Pentru strimoEii nogtri, priceperea de a identifica urmele de ani-

male era vitali in procesul de supravieguire, cici astfel oamenii reu;eau

sI v5neze sau mLlreau de foame ori din vAndtori deveneau vAnat, pie-

rind in ghearele unui urs grizzly. Toli trebuiau si-qi perfecqioneze

simgul de observaqie qi perceplia, iar cei care excelau deveneau vAnitori

de excepgie, rizboinici spirituali, gamani 9i magicieni.

Dupi cum vedeji, responsabilitilile devin 9i mai mari odati ce ne

perfecgionim capacitatea de perceplie, dar beneficiile sunt uluitoare.

CCilt i

,,(or q

(Jrme de mamifere 6in frnericq de QSrd

SPATE FATA MERS ALERGARE



Dupd o zi petrecuti in naturi, printre sunetele ei divine, urechile noas-

tre vor percepe tonalitlgile mult mai subtile ale oricirei muzici pe care

o vom asculta. Ochii, obiqnuili si observe cele mai mici detalii din

naturi, vor detecta imediat gi detaliile unui tablou frumos sau indi-

ciile tainice ale unui film bun. Nasul, antrenat si simti mirosurile fine

din naturr, va simli numaidecAt aroma unui mese delicioase. Semnele

naturii joacl rolul unei vriji, care ne poarti pe tdrAmul magiei, aju-

tAndu-ne in acela;i timp si ne sondlm personalitiqile fermecate. Agadar,

la capitul unei cilitorii de identificare a urmelor de animale, ne vom

descoperi propriul sine - mult mai puternic qi rnai inielept.

ACTIVITA I:. Duceli-vi intr-un loc s5lbatic, luAnd ghidul de identificare a ur-

melor de animale, gi incercali si le desluqigi pe cele care vi ies

in cale Nu uitagi ci ele devin mai mari 9i mai rotunde odati cu

trecerea timpului sau daci ploui, schimblndu-gi forma iniliale

c Daci nu puteli ajunge pe o plajn izolatd, intr-un parc sau intr-o

pddure, ciutaqi pe un teren necultivat sau neasfaltat urme de

pisiri, goareci, cAini 9i pisici Nu trebuie si ieqili neapirat din orag

ca sd glsiqi urme de animale sllbatice, cici acestea se aventureazd

adesea in marile orage, unde isi fac silaiul -qerpii, veveriqele,

sconcaii, ratonii qi uneori coioiii sunt doar cAteva exemple, degi

s-ar putea si vI fie greu si deosebiii urmele de coioqi de cele ale

cAinilor domestici.

a Nu ctrutagi doar urme pe pimAnt, ci gi diverse alte semne: ace

de pin impriqtiate pe jos, buc5gi de blani agdqate in tufiguri sau

intr-un gard de sArmi ghimpatd ori chiar excremente. Puteti

identifica animalele in funcqie de ,,ingredientele" Pe care le gnsili

* 6--*'"+i'-t;J;;_-e-q €f.l r:f r-r ;i fS f.r, di tl

,.r1,rioaril3: ( :*. :'gi '.9 .'e :*,

,,,,,,"rr,p lp tr F-t F

,,r, t: {: ii; f a

,f r.r.t:t

'i-* 6 t?

.--'* - -'_

-riS rt-:-: ? t5r-:

tr'i.. ;,':t :

i:

f.: f.: rl: * rl: ;t>' ,(,r(-)r D-$ )-t

.'o

fc{:-

f;i=

ta:,i

*l:,:,

i.

F -s--==--t-=> € €*€*.€--

-.f- -- ,{=a- --aop ao

t-

tr i*f iraS

7: €i

ttt-

r::,5

cPureG e '.7 '.2 '.: ' .:

,.,,on .GC t= &= +: a== f: €: E:

450 Q6eron $e[[-tl{rrenheart (artea uce nicufui lrdjitor

lF

451

ln excrementele lor: pirul trldeaza identitatea animalelor de

pradd, iar cojile de nuci Ei resturile de plante indici prezen)a

unor rozitoare qi a ratonilor.

lncercali si stabiliqi direcqia in care s-a indreptat un animal, ana-

lizind nu doar mirimea urmelor, ci qi pimAntul din jur CAnd

merg, majoritatea viequitoarelor arunci pimAntul in spate.

tnc"rcali si stabilili momentul trecerii unui animal printr-o anu-

mitdzond, analizindurmele gi terenul inconjuritor: stabiliqi daci

, r inundagie sau un uragan. Dacd vi se intAmple sd gisili pui orfani gi

,Lrriqi si-i cre$teli pAni ajung la vArsta cAnd pot fi elilrcrati in habitatul lor natural, vi ofer clteva in-

lormaqii fundamentale pentru diverse specii de

rnamifere din America de Nord qi din Europa,

.ulaptate dupi materialele furnizate de Programul

,.1c Salvare a Animalelor Selbatice realizat de Ale-

x;rnder I indsay Jr Museum din Walnut Creek,



urmele sunt distincte sauqterse, dacd

pimAntuleste

acoperitsau

nu de frunze uscate ori daci a plouat

irrcercati sd faceti mostre dupr urmele bine definite pAni clnd

veqi reugi si obqineli tipare cu urmele tuturor speciilor de ani-

male care triiesc in zontr

Folosili-vi gi in viaqa de zi cu zi toate simgurile gi capacitalile

dobAndite in timpul procesului de identificare a urmelor de ani-

male - percep[ie, spiritul de observagie, intuiqia qi puterea de

deducqie, analizind qi descifrlnd faptele oamenilor qi situaliile

cu care vi confruntagi Veli afla imediat unde a fost o persoani,

ii veti anticipa actiunile Ei veqi hotiri, cu prudengi gi inqelepciune,ce trebuie si facegi mai departe.

6. Qum sd ingriji(i animq[e[e sdlbatice.

qutor: Oberon lcenusiul

tngrijirea animalelor silbatice orfane sau rinite qi reintegrarea lor

in mediul natural ii oferi unui ucenic vrijitor recompense qi bucuriide neinchipuit. Multe comunitiqi din intreaga lume au agenlii de sal-

vare a animalelor silbatice;i, prin activitatea lor, ii sfdtuiesc pe togi

vrljitorii maro si se implice cu trup gi suflet, cum am fdcut-o qi eu.

lJn aspect deosebit de important al artei magiei gi al cunoagterii ani-

malelor il constituie ingrijirea puilor orfani, pe care s-ar putea sa-i gnsili

in drum, dupi ce mama lor a pierit strivite sub rolile unei maqini sau

in urma unui dezastru natural, cum ar fi un incendiu de pidure,

t l.rliiia. in cazrl pisdrilor si al animalelor care triiesc

in alte giri, contactali agenqiile locale

in funclie de mirimea puilor orfani, trebuie si cumpiragi biberoane

si tetine de la magazinele de specialitate. SterilizaliJe inainte de folo-sire Va trebui, de asemenea, si pregitili culcquri cilduroase, cu pituri;i perne electrice care si le lini puilor de cald.

Notagi togi pagii pe care ii faceti atunci cAnd cregteqi animale

s:ilbatice qi raportagi informaliile la agenqia locah de salvare a ani-

rnalelor silbatice Nu cred ci mai e nevoie si vi atrag atenlia cd, nu

trebuie si eliberaqi o asemenea viequitoare intr-o zond care nu repre-

zintd. habitatul ei natural.

cllursuci

REJETA: Lapte Esbilac (supliment de lapte pentru cilelugi, dis-

ponibil in toate cabinetele veterinare qi pet shopuri).

METODE DE CRE$TERE: PAni deschid ochigorii (pe la 3-4

siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-5 ori pe zi Apoi puteli in-

troduce in meniu hrani pentru cAini, reduclndporlile de Esbilac. Adiugali un supliment de vi-

tamine gi minerale Vet-Nutri (disponibil in ca-

binetele veterinare; urmaqi indicapiile de pe

eticheta) Puteji sI le introduceti treptat goricei qi

pui de Eobolani, iar clnd ajung la vArsta de 4-5 sdptimAni, hsaqi-i

si vAneze singuri Dagi-le voie si sape in pimAnt, cici le place si-;ifaci vizuini subteranl

452 Qbcron $e[[' cf{"'enheart (larteo uccnicu[ui lrdjitor

LINDE fu nfrffll ELIBERA: tntr-o zoni subalpini, in apropie-

rea unei colonii de veverige, cAt mai depane de gospoderiile fermierilor

IS;i, finc;i

REIETA: Lapte pentru pisicupe Bordon's KMR

(disponibil in cabinetele veterinare qi pet shopuri)' Le

clepuri de cimp

REIETA: Lapte Esbilac

METODE DE CRE$TERE: Daci nu au incd ochilori, fr7-_ii puteli hrinicu pipeta sau cu seringa. Datile cite 2-3 pipete l;: - \,rri de ori, verificindu-le mereu stomacul Daci vi se Dare V_{$ci sunt balonaqi, ririli mesele Asigurali-le o remperrtr.i

(

,.Ie 29 de grade Celsius, incilzindu-i cu prosoape si cu o perni electrici



puteliintroduce treptat bucilele de carne de miel 9i

viqel, apoi conserve cu hrani pentru pisici- Daci nu

gdsili KMR, dali-le Esbilac amestecat cu bucilele de

carne, deoarece felinele au nevoie de multe proteine

METODE DE CRE$TERE: PAnd deschid ochiqorii, daqile Esbilac

de ;ase ori pe zi - 24 de ore din 241Este bine sI le daqi cAte pulin

sd minAnce gi sd-i ajutali si eructeze dupd fiecare masl (sunt pre-

dispugi la flatulenqi). Dup'i ce deschid ochiqorii, ii puteli hrini doar

de 5 ori pe zi. Nu le mai dali sa minAnce, daci vi se Pare ci sunt

consripaliqi

reduceqimesele, daci au diaree Spilali-i la fundulel ca

si nu se opireasci

Faceti-le un culcug cdlduros din plturi 9i o perni eletricl qi

alintali-i qi mAngAiali-i c|t mai mult Puteqi sd le faceqi baie intr-o

cameri incllzitd, usclndu-i apoi clt mai repede. Imediat dupi ce

ii gisiqi, {ace1i-le deparazitarea externi qi vaccinali-i impotriva bo-

iilor canine qi feline La 3 luni de viali, le puteqi face vaccinul

antirabic.

CAnd deschid ochigorii (la 3 sdptnmAni), puteli sI le dali hrani din

conservele penrnr pisicuqe, amesrecate cu Esbilac - % de lingurill la

fiecare masl, agteptAndu-vi apoi si elimineexcrementele.

La o sdptimAnl dupn ce deschid ochiEorii (a vlrsta de 4 sipttrmAni),

le puteli da conserve cu hranl pasati pentru pisicule. Aveqi grij; se

vedeli dacd au gaze sau sunt balonagi CAnd fac 5-6 siptimAni, le puteqi

imbognli meniul cu goricei, gobolani, iepuri etc.

UNDE iI f'ufEp ELIBERA: CAndincep strvAneze 9i sn-li ucida

prada, eliberaqi-i cAt mai departe de gospodrriile oamenilor

Clnd deschid ochigorii (la 8-12 zile), hriniqi-i cu pipeta sau cu

biberonul de 4-5 ori pe zi lntroduceqi treptat {runze de hptuci, mere

triate, cereale gi griunle pentru iepuri (pe care le puteli gdsi la pet-

shopuri) CAnd iepura;ii incep s) se hrineasca singuri, renun ati la

iaptele Esbilac, inlocuindu-l cu morcovi, mere, porumb ;i griunle

pe baz5 de lucerni

MlngAiagi-le fundulegul dupi fiecare masi ca si stimulali defecarea

5i spilaqi-i ca sI nu se opireasci Daci se opiresc, ungeli-i cu o alifie

pentru bebelugi (pe care o puteli procura de la orice farmacie - urmali

indicaqiile de pe cutie) Iepuragii au probieme cu eliminareagazelor, aqa

ci nu trebuie si-i hrlnigi in exces. Daci vi se par balonaqi, masalile

stomdcelul cu degetele si siriti peste o masi Daci au in continuare pro-

bleme cu eliminare a gazelor, diluaqi Esbilacwl cu % de linguriqn de api

Trebuie si-i gineqi in pat sau intr-un loc moale, ca si nu vi scape

de sub control Ei astfel si cadi;i sI se rineasci.

UNDE fu pUfE,TI ELIBERA: Clnd iepuragii mtulnci singuri

qi sunt destul de mrriqori, cam clt o pisicuqi, le puteli da drumul in

apropierea unei piduri, departe de oameni qi de cAini.

Qdprioare

REJETA: Laptele proaspit de capri este un meniu extraordinar.

Sau puteqi prep^ra urmltoarea releti: Intr-un litru de lapte de vacd

pasteurizat, adeugali lz de ceagcd de fri;ci Puneqi la fiert un litru din

compozigie, apoi adiugatiYz de ceagcl de supliment nutritiv Calf Mana

Qberon $eff-cl{"'enheart Carle a ucenicu[u i lrdjitor 455

(disponibil in magazinele de specialitate) qi amestecali cu mixerul

4-5 minute Jinegi compozilia in frigider 3 zrle. Amestecaqi din nou

inainte de folosire

METODE DE CRE$TERE: DacI se intAmph si gnsiqi un pui de

ciprioari pitulat in iarbd, departe de gosea, lasapi-l in pacel' Mama lui

pagte undeva in apropiere, incercAnd si nu atrag| atenlia asupra

micuqului. Acesta este in siguranld - nu emite niciun miros, este bine

camuflat gi aproape invizibil. Numai in cazul in care gisili un pui lAnge

UNDE LE PUTETI ELIBERA: Ciprioarele pot fi eliberate ime-

rlirrt ce incep si minAnce singure, de obicei, la 3-4 luni. Eliberati-le

irrtr-o zond populatd cu cdprioare, pentru ci vor trebui si se integreze

ir)tr-o turmi Totuqi, ciprioarele se atageazi foarte mult de oameni,

i,rr daci i-agi pus un nume puiului gi acesta l-a invdlat, se va intoarce

l.r voi ori de cAte ori il veqi striga.

cpu[pi, coiofi



o ciprioari moarti (loviti de o maginl), putegi si-l salvaqi.

Crprioarele intrl repede in stare de qoc, de aceea trebuie sr le gineqi

intr-un loc intunecat, tlcut qi celduros dupi ce le salvali. Vorbif-le cu blAn-

dege, mAngliagi-le, alintalile 9i dezmierdagi-le cAt mai mult Se simt mai

in largul lo, in compania femeilor. indepertaqi clinii din preaimi

Hrnnili puiul cu lapte de capri sau cu preParatul dupi reqeta de

mai sus, avind grrjx ca acestea si aib; temperatura corpului (puteqi

s-o verificali turnAnd puqin lapte pe mlni), folosind un biberon pe

care il puteti procura de la magazinele de profil. Ca sil incurajali sd

mlnAnce, prindeqi-i botul in ciuqul palmelor sau legaqi-l la ochi Puii

mai mari sunt destul de inclpdqAnaqi, refuzAnd adesea si mdnAnce, de

aceea trebuie si vi inarmagi cu ribdare gi perseverenld.

Un pui care cAntireqte aproape doui kilograme trebuie hrinit cu 0,12

litri de lapte de patru ori pe zi (la ora $apte dimineaga,laptinz,la cinci

dupi-amiaza qi la zece seara). MAngAiali-i fundulepl dupl fiecare masi

ca sr stimulaqi defecarea Mesele in exces pot provoca diaree. Daci se

intAmpli acest lucru, daqii cAte o lingurile de Kaopectate la fiecare masi

Un pui de 4,50 kilograme trebuie hrinit cu

0,15 litri de lapte (maximum 0,60 litri in 24 de

ore). Introduceli treptat in meniu lucerni, frunze

uscate (de exemplu , frunze de pyracantha), ramuri

qi frunze de pomi fructiferi ;i pAine din grAu in-

tegral DacI ii veqi IIsa pe afari,vor invila si pascd

singuri. CAnd implinesc 3-4 sdptimAni, reduceqi

po4iile de lapte 9i lasalii si pasci mai mult Lavir-sta de doui luni, daqile lapte numai dimineaqa gi seara

La trei luni, va trebui ,,si-i inqlrcaii"

456

REIETA: Lapte Esbilac.

METODE DE CRE$TERE: Plni deschid ochisorii

(la 3-4 siptimAni), daqi-le Esbilac de 5-6 ori pe zi Introducegi

lpoi conserve cu hrani pentru cAini, diminulnd portiilecle Esbilac Ad5ugali un supliment de vitamine ;i minerale

Vet-Nutri (de la cabinetele veterinare; urmagi instrucgiunile

cle pe eticheti), deoarece speciile canine au nevoie de multcalciu. imbogdligi treptat meniul cu ;oricei qi pui de gobo-

lan gi, cAnd implinesc 4-5 sdptimAni, lesaqi-i si vA.neze singuri Puilorde vulpe le plac gi fructele - oferigi-le o gami cAt mai diversi

Jinelile intr-un larc sau plimbali-le in lesl, clt mai departe de cAini,

cici trebuie si invele si se teami de ei

UNDE LE PUTETI ELIBERA: CAndimplinesc 3-4luni, facegi-le

deparazitarea externi qi vaccinul antirabic qi dati-le drumul cAt mai

departe de gospoderiile oamenilor gi de puii de giini

clepuri s4[6qtici

REIETA: Lapte de capri sau reteta penrru puii de ciprioari.

METODE DE CRE$TERE: Iepurii silbatici, spre deosebire de cei

domestici, se nasc cu blanI, iar ochii li se deschid imediat dupi nagtere.

Punegi-le foarte multe prosoape in culcug pentru ca iepura;ii sd se ascundi

.-o C.at<,O o-c4

Qberon,je[[' tf$r'en[r eorl (artea uccnicu[ui lrqiitor

printre ele Sunt foarte timizi Ei agitatri qi se sperie la cel mai mic zgo-

mot. Se pot rini singuri in incercarea de a scipa de pericole ireale'

Hrinili-i cu pipeta sau cu biberonul, urmAnd metoda descrisi pen-

tru iepurii de cAmp Au tendinta si sugi foarte mult, aqa ci avegi grija

si nu-i hrlniqi in exces Cind vi se pare ci au burtica piini, nu le mai

daqi sI mtrnAnce Stimulali-le procesul de defecare, mlnglindu-le fun-

dulepl Spslati-i apoi cu apa cilduqd

Oferitile mereu un meniu alcituit din produse proaspete si natu-

rale: frunze de muqtar, lSptuci, grdunle pentnr iepuri gi cereale Nu

METODE DE CRE$TERE: De obicei, un pui de oposum devine

,rrfan cAnd se ritdcegte de mama lui - are cam 10-15 centimetri lun-gime (cu coadl cu tot), blana ii acoperl tot corpul ;i are ochiqori. Nueste nevoie siJ hrlniqi cu biberonul. Amestecagi Esbilac cu o conservtr

pentru cAini si oui fierte tari gi tiiate mirunt Oposumii incep sirninAnce singuri destul de devreme, iar dupi ce mai cresc puqin

rninAnci orice; deci puteti si le oferili diverse delicatese, cum ar licartofi prijili sau floricele de porumb.

Se pot cIlira oriunde, a;a cdar fi bine si puiul de oposum inrr-o



mlnlncd prea mult, dar este important s'i ronliie cAte ceva tot tirnpul'

UNDE fu nUfElI ELIBERA: CAnd se fac mai miriqori, cam cAt

o pisicuqi, qi minlnci singuri, eliberati-i intr-o pidurice, clt mai de-

pane de oameni qi de ciini

($izami, cqstori

REJETA: Lapte Esbilac.

METODE DE CRE$TERE: Citili si aplicagi me-

toda de cre$tere a veverilelor CAnd deschid ochigorii,

dati-le frunze de ielind, ramuri qi frunze de pomi fruc-

tiferi, griunle pentru iepuri gi hrani pentru cAini (dis-

ponibila in petshopuri) CAnd puii incep si creascl, lisa1i-i

str inoate zilnic in cada din baie pentru ca blana si nu-qi piardi capa-

citatea de a respinge apa

UNDE it PUfnpELIBERA: Clnd sunt in stare sd minlnce

singuri, si le dali drumul lAngi un rlu sau lAngi un lac care nu seaci

niciodati

Oposumi

flne1i

cugci dotatl cu un ciorap din lAnI pe posr de ,,sac de dormir". Acoperijicuqca cu un prosop ca si faceli intuneric Daci puteti, luali-l cu voi la

plimbare intr-o plasd impletiti, pe care s-o fneqi agdlatd. de gAt

UNDE fi nUfElt ELIBERA: CAnd puiul de oposum atinge 30

de centimetri in lungime, puteti sI-i dagi drumul in preajma unui rlu.In libertate, oposumii din America de Nord triiesc doar un an, dar

pot fi animale de companie exrrem de pldcute gi de tandre... lucru la

c^re ar trebui si vn gAndigi...

futoni, coiof i, pisici -\eteritte


METODE DE CRE$TERE: ingrijirea unui pui de raron nece-

siti aceeaEi atentie pe care i-o acordagi unui bebelug. tncercali si nu-ihrdniqi in exces ;i si-i ajutali sd eructeze dupd fiecare masi (sunt pre-

dispuqi la flatulengl) PAnn deschid ochigorii, dagi-le Esbilac de 6 oripe 2i,24 de ore din 24t, Dupd ce deschid ochi;orii, pureli sd-i hrnnilidoar de 5 ori pe zi Nu le mai dagi si md.nAnce, daci vi se pare cd

sunt constipali, 9i reduceji porliile, daci au diaree Spilaqi-i la fun-duletr ca si nu se irite

tncelziti-le culcugul cu pituri gi cu o perna

electrici 9i alintagi-i cAt mai mult Facegi-le baie

intr-o cameri incltlzitit gi uscalii repede Este

bine si-i deparazitaji gi si le faceli vaccinurile

Qarlea ucanicufu i lrajitor458

RETETA: Lapte Esbilac.

Qberon $c[f - c-Ifo venhcart

tmpotriva bolilor canine qi feline imediat dupd ce ii gisili. La 3 luni,

le puteqi face vaccinul antirabic.

Dupi ce deschid ochigorii (la 3 siptimani), putegi si le dagi conserve

.rr."rrr" 9i legume amestecate u Esbilac (evitaqi insl conservele cu carne

de vaci 9i fasole verde); Pentm inceput, puteli purr,e l+ de lingurili de

preparat din conservi, aqteptAndu-vi apoi si elimine excrementele.^

L" o sdptlmlnn dupi ce deschid ochiqorii (cAnd au 4 slptim1ni),

puteli introduce tn meniu hrani pasati pentru cileluqi. Urmiriqi sI

,,ede1i dacl au gaze sav dacd sunt balonaqi La 5-6 sdptimAni' puteli

METODE DE CRE$TERE: Ca qi in cazul iepurilor do-

'rrcstici,toate aceste rozitoare se nasc fare blan; gi cu ochiqorii

irrchigi. Aceqtia se deschid cam dupi I4-lB zlle. Trebuie si le asi-

qrrragi o temperaturd de 29 de grade Celsius, cu pugini umidi-t,rte. O perni electrici infiquratd intr-un prosop le conferir('rnperatura ideala. Daci putegi, ar fi bine si cregtegi laolalte mai mulli

1,tri de veverild ca sr se joace impreuni, si-qi qini de cald unii altora erc.

,,Rogcatele" trebuie hrinite ponderat; hrinirea in exces poate pro-r"oca diaree. Dagi-le camO,5-O,75litri de Esbilac cam la 90 de minute,



inlocui meniul cu hrani pentru ciini adulqi Ei cu o dieti pe bazd' de

fructe, renunland complet la Esbilac. Le puteqi oferi uneori qi cate o

delicatesr - goricei sau Peqte.

UNDE fu nufEp ELIBERA: Cind puiul de raton incepe si

meargi, luaqiJ la plimbare pe malul rlurilor, lesandu-l si exploreze

gi se gdseasci singur de mAncare Presdrali drumul in prealabil cu peqte

.r,rdl Carrd i-p1in.qt" 4 luni qi a invdlat si vineze singur, il putegi

elibera llngd o api curgitoare. Trebuie si qtili insd ci ratonii se

ataEeazdfor.t. mult de oameni qi s-ar putea si nu fie prea dornici si

vi pdrlseascd.,

$concqi

NOTA: Nw tncercali sd cre;teli pwi orfani de sconc;i Ei

sunt principalii purtitori ai virusului turbarii 9i tocmai de

aceea puii de sconcs rdmln adesea orfani' Luaqi imediat

legituia cu direcliile sanitare locale Pentru a stabili dacl

puii orfanipe care i-aqi gisit suferi sau nu de turbare qi

incercali sl-i impiedicali si zgArie sau si mugte pe cineva

Turbarea este mortald

tQ e.o er il e, p op an dAi, .,te"ter i{ e - cu - falci, m armot e

REIETA: Lapte Esbilac'

lrraninduJe doar o singuri datr pe noapte Dupi fiecare masi, ajutali-le\ri eructeze gi mAngAiagi-le fundulequl penrru a stimula defecarea Daci,ru diaree, administrali-le cu pipeta Kaopectate de 4 ori pe zi pAni se

simt mai bine

Clnd blana incepe si le creasci, degi nu au incl ochiqori, dagi-le 0,25litri de Esbilaclafiecare 2-3 orepe zi Dupi ce deschid ochigorii, le putegi

rla 0,5-0,75 litri de Esbilac la fiecare masi. Daci se deranjeazd la stomac,

'educelipo4iile de lapte Introducegi rreprat cereale amestecate cu E,-

lilac,ldsinduJe apoi si rongiie in cugti felii de mere, cereale si frunzede liptuci Nu le dati portocale continuaqi si le stimulagi procesul de

.lefecare mxngAindu-le fundulelul dupr fiecare masd gi apoi spilagi-le cu

.rpi crlduln Acum vor putea sd suporte temperaturile mai scitzute Q3-26

.le grade Celsius), de aceea le putegi muta in cugti mai mari. Captugiqi-le

culcugul cu multe prosoape, dar puteli renunfa la perna electrici.Clnd incep si creascl, introduceqi-le in meniu fructe, morcovi,

seminle gi nuci - inceplnd cu arahidele ;i seminqele de floarea-soarelui,care se descojesc ugor. oferiqi-le gi ramuri sau frunze de pomi fructi-feri (adord coaja lor)

UNDE fu frUfnp ELIBERA: CAnd ajung aproape la vArsta ma-

turitiqii gi pot desface uqor nucile, eliberali-le intr-o pddure sau in apro-pierea locului in care le-aqi gdsit

c\vdstuici, hermine, dihori, nurci, jderi


(.arIe a ucan icu[u i .r'rdjitor46o Qberon $e[[-il{r'enfr eort

46'

METODE DE CRE$TERE: Puii de nevlstuicn deschid ochiqonr

abia dupi 25-30 de zile de viali. Dali-le Esbi'

lac de 5-6 ori pe 2t,24 de ore din 24, mingiin-

du-le fundulelul pentru a stimula procesul de

defecare Nu le mai dati si minlnce dacl vi se

pare cd sunt constipaqi gi reducegi porliile de

lapte dacl au diaree

incep sd minXnce carne crudi imediat cAnd deschid ochigorii. Intro-

gi gobolani care tocmai au fost uci$i, renungAnd

AMFISBENA - garpe monsrruos, cu ochistrilucitori gi cu doui capete, care se putea

clepiasa inainte gi inapoi. Numele siuinseamni, in greaci, ,,a se deplasa in ambele sensuri". igi baga unulclintre capete in gura celuilalt qi se invArte a ca o ro^td,. Se spune ci.rmfisbena'ie ocrotegte ferneile gravide, iar cea moarti te vindecide reumatism, daci o gii in braqe. Aceasra este, de fapt, o gopArle

tArAtoare din specia'4 mlthisbaenidae, a cirercoadr are aceeagi formr

cu capul. Lungimea ei ajunge plni la 50 de centimetri



duceti in meniugoricei

rreprar la Esbilac Oferili-le apoi adevirate delicatese - qoricei vii, pui

de giinl 9i pobolani tineri, lesAnd puii de nevdstuici sI-i omoare

UNDE fu f'ufE,1t ELIBERA: Cind puiul de nevistuic'avineazl

gi mininci singur, il puteli elibera intr-o zoni populati cu rozitoare.

Aveli grijn cum ii daqi drumul, deoarece se qtie ci toate speciile de

nevistuicd pot provoca rini grave prin muqcituri

7, frfrmate [egendqre

qutor: Oberon lcoru5iu;

in Manualul de inipiere in vr,ijitorie, v-am Prezentat unele dintre

cele mai cunoscute animale legendare. VI prezint acum cAteva din-

tre cele mai misterioase fapturi din menaieria mitici:

AMMUT - creaturd tnspiimAntitoare din mitologia egipteani,cu cap

de crocodil, coami de leu, blane de leopard

qi spate de hipopotam. Egiptenii o numeau

,,devoratoarea de mo4i". in Templul Dreptnlii al

lui Osiris, inimile mo4ilor erau a$ezate in balanqa

adevirului, alituri de o pani de pasire, iar cei

care nu reuieau si treacd proba, deveneau

hrani pentru Ammut.

Eise depla-

seazi tArindu-se inainte 9i inapoi (fera sx se roreascr insi ca o roati).

ANKA - pasire uriagi din mitologia arabi, care purea si ,. -_

transporte 9i un elefant. Asem;netoare cu prr;r., ',8Phoenix, traia I 700 de ani, iar cind ii venea

sflrgitul, ardea in flecari, reniscAnd apoi din'-propria-i cenu$d. Datoriti mirimii sale impre-sionante, este adesea asociatd cu paslrea Rocl.

BARLIATE

-specie de gAsci despre care se credea

ciprinde viati dintr-o scoicd ce crestea in copaci sau

stitea agitati de lemnele care pluteau pe apd. Le-

genda ei a pornir de la scoicile-rigugcd.

BAROMETZ - in mitologia ebraici, o creaturi pejumitate miel, pe jumltate legumi. Aceste fepturi

se nasc in interiorul unor terticuge prinse de

niqte arbugti. Dupi ce minAncl toati iarba dinimprejurimi, mor de foame. Baromerz este con-siderati

o delicatesd, deoarece carnea ei are gustde pegte, iar sAngele este dulce ca mierea. Oa-sele sunt folosite in ritualuri magice, cici pot sI

planta mieluqei, din specia Gomphocatpus frwticosus.

1 in mitologia persani, o pasdre legendari, despre care se credea cr poate str rrans-porte qi si minlnce elefanli (n. tr.).

462()6cron $elf -'l{avenheort (lartca uccn icu[ui .r'rajitor

463

BEHEMOTH - variantl a hipopotamului, care capdtdin Biblie pro-

po4ii exage'""' Tt""tnul vine de la pluralul cuvAn-

tului blhemab. carein ebraici inseamni ,,animal"'

\., Orice animal mare 9i greoi, despre care se $t^le

(IAMILA-LEOPARD - niscuti din impreunarea unei

cimile cu un leopard, aceasti creaturi are mdrimea

unei cimile, blani de leopard 9i doui coarne lungi

5i curbate. Descrierea nu mai lasi loc de indoiah:

prototipul infeqigat este cel al girafei.

tul inseamni, in greaci, ,,a opri cordbiile din

prea pulin, poartd numele de ,,behemoth"' In

iir"r"rrr." apocrifr, ca qi in legendele iudaice, Be-

hemoth este un monstru inzestrat cu puteri fan-

tastice. Este adesea infeqigat intr-o lupti crAnceni

<6G>,_^ f1) ECHENEIS : peqtigor care poate si opreasci o cora-

-- bie in plini vrtezd,,atagAndu-se de careni. Cuvln-

cu Leoiatban o versiune la fel de exageratd a cro-



x mers". Este identificat cu peqtele remora sau

pe;tele-parazit, care se ata$eazi de rechini.

GARIVI - cAine cu patru ochi, care improaEci sange

gi pize;te infernul in mitologia nordicl. Feroce

gi periculos, Garm a fost comparat cu Cerber, cdci

amnndoi sunt clini fiorogi, care stau de pazd,la

poarta iadului.

GARUDA - pasire uriaEi, cu infiligare de om, din mi-

tologia indiani, care il purta in zbor pe zeul Viqnu.

apoi spre cer, unde agteapte urmitorul ciclu. Asemi-

ndtoare cu varianta chinezeasci a pdsirii Phoenix -Feng-Huang, a devenit simbolul familiei regale, in I

-codilului feroce care triieqte in Nil'

BENU - v^rrarltd egipteani a pdsirii Pboenix'

aceastt zburdtoareaseminltoare cu bltlanul este

adesea identificati cu Ra, zeul soarelui' in graiul

egiptenilor, ben u inseamnd,,bAtlan purPuriu"'

dai 9i ,,palmier". Mitologia prsnrii Pboenix se

intemeiazr in mare Parte pe miturile egiptene

ale plslrii Benu. Ea era 9i simbolul lui Osiris,

care renagte duP[ ProPriamoarte'

PE$TELE-EPISCOP-creaturlmarinlcareseameni-conformle-

fi gendelor din secolul al XVIJea - cu un episcop al Biseri-

cii Catolice. Are capul ascufit' trupul acoperit cu solzi'

braqe sub formd de inotdtoare cu gheare qi o mantre

asemlnltoare cu inotltoarele pe;tilor' Aceasti des-

criere duce cu gAndul la tehnica impiierii, cunoscuti

sub numele de ,Jenny Hanivers", care a devenit o

formi de arti, iar ,,monstrul" infeiiqat este doar un

calcan tmpliat'

FURNICI URIA$E - descrise ca fiind'mai

mari decAt o

vulpe qi mai mici decit un cline", aceste furnici triiau in

deqerturile din India, unde sipau in nisip, scoflnd

aur la suprafali, pe care oamenii incercau sil fure.

Au fost identificate cu marmotele, rozitoare care

triiesc in colonii qi i;i sapd vizuinele in pimAnt, pre-

cum clinii de prerie.

HO-OO - varianta japonezi a plsirii Pboenix - Hofiind masculul, iar Oo - femela. Vine pe pamAnt

sd le faci bine oamenilor, iar aparigia sa

vesteste zorrle unei noi ere. Pasdrea se inaltd7 ls

$i- ti

J

BUNYIP - monstru acvatic din legendele abo-

rigenilor din Australia, despre care se spune ci

trliegte in mlagtini, lacuri sau alte ochiuri de

aptt (billabongy'. Descris ca o foci uriaqi, hipo-

por"* sau balaur, este un infricogltor devo-

rltor de oameni.

464Qberon $c[[ - I$r'enficari Cqrteq ucenicu[ui rrdjitor 465

special al impirltesei. Oamenii cred ci reprezintd soarele, drepta-

tea, fidelitatea gi supunerea.

HSIGO - creaturile Hsigo din mitologia chinezeascl

seamlni cu maimuqele zburltoare din W,ijitorul din

Oz, Credci legendele lor se bazeazd pe existenta me-

galiliecilor sau a ,,vulpilor-zburitoare" din India, Asia,

Indonezia qi Australia. Aceqti lilieci de mirimea unor

maimuge nu par sI aibi nicio legdturd cu celelalte

KI-LIN - Inorog in mitologia chinezeasci, cu cap de

balaur, cu un corn in frunte, coami de leu, corp de cerb

gi coade de taur. Ki este masculul, iar Liu,femela. Sim-

bolizAnd inqelepciunea, drepratea gi co-

)ectitudinea, igi face apari:,ia

numai in timpul domniei unuiconducitor bun ori inainte de naqterea sau moar-

tea unui inlelept. ln mitologia laponezi,poartinumele de Ki-Rin. Tot in mitologia japonezd,,



specii insectivore de lilieci, asemdnAndu-se genetic

cu primatele.

JORMANGUND - $arpele Midgardwlwi in mitologia nordicd, se

incoleceEte in jurul Pdmantului de Mijloc (Midga'rd),lumea oame-

nilor, introducAndu-gi coada in guri. Jormangund era al doilea din

cei trei copii ai lui Loki gi ai uriaqei Angraboda. Primul era Fenris -zeulJup, iar cel de-al treilea era Hel, zeiqa infernului'

KAPPA - creaturdcare sdligluieqte in rlurile din

Japonia,avAnd

corp de broasci-lestoasi ;i cap de maimuli. Dacd ii atdtagr

bunivoinqi, devine prietenoasl. Dar daci o chinuiqi, va

deveni nemiloasl, devorAndu-Ei celdul'

KARKADAN - inorog uriag din Etiopia 9i India.

Numit qi monocero.s (,,animal cu un singur corn"),

este descris ca avAnd cap de cerb, trup de cal' picioare

de elefant gi coade de porc mistreq. Descrierea ne

duce cu glndul la rinoceri.

KELPIE - creatvridin legendele scoliene. ltt mod

obignuit, este un animal negru 9i urAt, pe jumitate

cal, pe jumitate taur, cu doui coarne asculite.

Se poate preschimba insl intr-un cal frumos

ii alb. Dacn cineva se va urca tn gaua lui, calul

il va purta in galop spre o apd, unde il va ineca

qi il va devora pe cIhrel.

existd si Sin-U, care are trdsdturi leonine.

LAMASSU - lei inaripagi cu cap de om, care pdzeau po4iletemplelor 9i ale palatelor din Asiria. Vezi 9i taurii inaripagi Sbedw.

LIND\IURM - garpe inaripat din legendele germanice. Arecorpul acoperit cu solzi in nuanqe

de verde-auriu. Menirea lui era

aceea de a pizi comorile. tntruchi-

peazd, rinboaiele

;ibolile qi devo-

reaza vtte $r oamenr.

\*.rr

i

\-r-iljrl:.'

LYMPAGO - om-leu sau un om-tigru din he-

raldica medievali.

MERMICOLEON -,,Furnica-leu", creaturd

niscutd din gre;eala unui traducitor. CuvAntul,

care inseamni ,,un leu printre furnici", a fost

tradus gregit ca fiind rezultatul impreuniriidintre un leu gi o furnicd. Numele desemneazi

acum insectele care v|,neazd, furnici, sdpAnd

gluri conice in nisip 9i agteptAnd ca prada sise strecoare iniuntru. Este modelul dupi care s-a

ndscocit monstrul ,,Sadacc" din intoarcerea lui Jedi.

PE$TELE-CALUCAn - creaturl marind, infeqigate ca un cdlugircu robd qi glugi, cu braqe gi picioare sub formi de tentacule. Din

:-=

vj

466 Qberon $c[[-(ISlenfracrt Qartea ucen icu[u i r"rdjitor467

imagini reiese ci aceqti mongtri sunt doar niqte calmari impdiali

in spiritul artei ,Jenny Hanivers" (vezi peStele'episcop)'

NUCKALAVEE - in mitologia irlandezi, este

o parodie a Centawrwlui, care emanl o

duhoare cumplita. Se spune ci, prin respiraqia

sa, a rlspAndit ciuma. Este un monstru amfi-

biu, cu cap mare qi hidos gi picioare de broasci.

este subgire, umede transpa- \

SENMURV - creaturi din mitologia persani,cu trdsituri de mamifer, de pegte gi de pasire.

Se spune cI simbolizeazd uniunea dintrepimlnt, mare gi cer.

SERRA - pe$te zburdtor uriag, cu

inotitoare imense in formi de aripi. A fost identificat invechime cu peptele-fieristriu, dar este mult mai pro-

babil sr fie o imbinare intre pegtele-zburitor pi-



Pielea f*eper 9irenti, de aceea aratd ca un animal jupuit. Aceste

creaturi feroce iefuiesc 9i ucid din plecere.

de cal. in scrierile sale, Pliniu o infiliqeazl ca

pe o pasire uriagl, cu cap de cal. Este posibil

ca modelul ei si fie pasirea-sabot.

PHENG - paslre din legendele iaponeze,

atAt de uriagd, incAt eclipseazd soarele; poate cdra

qi mlnca chiar gi o cimile. Seamini cu paslrea Roc

din mitologia arabd.

PIASA - monstru marin din legendele nord-americane, care devo-

reazi oameni. Se pare ci indienii l-au desenat

pe o stAncI de deasupra fluviului Mississippi,

in apropiere de Alton, Illinois. Seamini cu

un balaur inaripat, cu chip de om, coarne

de cerb, picioare cu gheare, aripi de liliac 9i

coade de peEte.

scoLoPENDRA - monstnr marin asemlnitor cu balena, avlnd nu-

meroase inotitoare dorsale. Seamdnl mai

degrabi cu un rechin uriag ca marele

rechin alb, rechinul-balene sau rechi-

nul-peregrin, de care se agald numerogi

pe$ti-remora.

SHEDU - aseminitor cu Lamdssu, acest ani-

mal inaripat din mitologia asiro-babilonianiare cap de om gi corp de taur. Pdzegte po4iletemplelor gi ale palatelor.

SIMMURGH - regele

pisirilor in mitologia arabd.Asociatd cu Rocgi cu Pboenix, aceastd pasire triie$re fie 1700,

fie 2000 de ani. Unii susqin ci este nemuriroare,

stli$luind in Copacul Cunoaqterii. Este giganticiqi poate se transporte un elefant sau o cimili.

SLEIPNIR - calul cu opt picioare al zeului Odin dinmitologia nordici. Putea si fugi mai repede ca vln-tul, mergAnd prin aer, pe plmint sau chiar prininfernul stiplnit de zeiga Hel.

SZ - inorog din mitologia malaysiand., care seaminicu un bivol cu un singur corn in frunte. Se mai

numegte 9i Bivolul-Sabie.

9isica-de-mare, specii renumire penrru salturile la

suprafaja apei.

468 Qberon $eff - cI{r'enfreort (-.arlea ucenicu[u i lrajitor 469

cu solzi gi o coadl lungi qi gerpuitoare, al cdrei capit forma un cir-

-lig. Carapacea de piele de pe spate era acoperiti cu lepi'

Sfan," Marta a reu$it snl imbllnzeascl, apoi l-a legat cu

8. patru mode[e de bq[qvri

qulor: Oheron lcenuqiuy

Veqi gisi la sfArgitul volumului clteva pagini pe care va trebui si le

,lccupaqi pentm a face un model clasic al balaurului zburdtor,bazat

1re specimenele bine conservate ale qopArlei-cu-aripi, denumite Draco

toLens (,,balaurul zburdtor"), pe care primii mari-

nirri europeni le-au adus din Insula Madagascar.

cingdtoarea de glt qi l-a adus in oraqul Nerlue, unde lo-

."lni.ii l-au ucis cu pietre 9i suliqe' Oraqul s-a numit

apoi Tarascon, iar procesiunile care.au loc anual

sirbitoresc acest eveniment. in imaginile in care este

infeliqat, Tarasque seamini cu un ankyl oza:url sau gliptodon2



Irle au fost descrise ca fiind pui de balaur,

pe care imaginaqia debordanti a arti;tilorle-a transformat apoi in versiuni exagerate

,rle balaurilor zburitori cu patru picioare 9i aripi.

Acegtia se deosebeau de balaurii \Wyvern, cu aripi - ca qi in cazul

pisirilor, al liliecilor gi al pterozaurilor - care s-au dezvoltat din mem-

brele superioare.

Ca si vi creali propriul model, fotocopiagi paginile de la sfAr;itul

ci4ii, mirinduJe plni la l2|o/ot Colorapi-le apoi dupi cum vd dicteazd

imaginalia Aqezali-le dupl aceea pe o suprafati tare ;i neted; Ei trasali

cu marginea neasculi ; a unui culit de bucltirie liniile punctate de

pe desen Apoi decupali piesele 9i indoigi marginile Balaurul este

alcituit din 10 piese:2 aripi,2 piese pentru coad;,2 piese pentru corp,

2 piese pentru glt Ei 2 piese pentru cap.

Avegi nevoie de o foarfeci, un culit de bucdtirie, clegti de rufe, un

creion asculit si o sticluqi de aracet.

fiecare in parte, hsAnd aracetul sd

se usuce inainte de a lipi urmdtorul

TENGU - creaturi inaripate din mitologiaiaponeztr, pe jumdtate

om, pe jumitate pasdre, cu cioc in loc de nas'

YALA - bovine negre, de mirimea unui

cal, cu coadi de elefant gi maxilare de

porc mistreq. ,,Are nigte coarne ciudat de

lungi, care se migci in voie", una indreptati

in fatI, iar cealaltein spate. Triburile Nandi

din Kenya sucesc in aceeagi pozigie coar-

nele vitelor, care poartinumele de

,'vaciKamari".

site de ocrotirea ei - ar fi murit cu

mult timp in urmi.

t D.nr-i.., unei specii de broasci-lestoasi, care atingea doi metri in innllime

si cinci metri in lungime (n. tr.).

2 Mamifer urias din era cuaternarl (n. tr')'

470

solz Ca si nu pierdeqi timpul, ar fi bine si lucragi la mai multe piese

deodati, lipindu-le pe rAnd.

Dupi ce-agi lipit unul cAte unul solzii de deasupra, este timpul si

lipigi solzii de sub glt qi coad;. Aceqtia trebuie suprapugi unii deasupra

YETI - ,,Omul-maimuli", care trdieqte in muntii Himalaya din Tibet'

YO\rIE - alt ,,om-maimuqi", din Australia, aseminitor cu Yeti sau

Sasquatcb.

zlz - pomeniti in psalmii biblici, aceasti pasire este uria$I ca pasirea Asamblarea gAtului ;i a cozii: Lipili piesele respectAnd ordinea

Roc. Poate si eclipseze soarele cu aripile ei imense 9i este indicati in cazrl cozii qi al gAtului, lipigimai intAi

inzestrati cu o putere uluitoare.Se spune ci are me- solzii, unul cAte unul, tncepAnd cu vAr-

ful cozii Fixaqi-le cu cleqti de rufe penirea de a proteja pisirile mici, care - lip-

Fig. 1

1)6eron $e[[ -'(alcnheart Lartea uce nicu[ui ."rdjitor471

celorlalti, urmlnd numerele cu griji (vezi desenul 1). Introducegi sub

fiecare solz varful unui creion ca sd creagi un punct de sprijin 9i sI

modelati sectiunile curbate

clnd vreti sI faceli varful cozii, lipili doar pirqile de deasupra,

lisAndu-le pe cele de dedesubt nelipite Pe acestea trebuie sI le intindeli,

in aga fel inclt si faceli o aripioard triple triunghiularn'

Asamblarea capului: Lipili piesele capului, apoi marginile care con-

stituie baza gAtuluil Lipili maxilarele qi indoili urechiie spre exterior

rrnnind indicatiile respecrive Lipili in final marginile coatelor gi ale

qe nunchilor

Asamblarea abdomenului: Lipiqi solzii abdo-

menului, urmAnd metoda aplicatd in cazul gltuluiqi al cozii Introduceqi vArful ascutit al creionului in

interiorul solzilor pentru o mai buni aderenli

(vezi desenul 4)



Asamblarea aripilor: Curbaqi ugor suprafe-

lele mari ale aripilor, apoi introduceli fiecare aripd

in parte in deschizitura de pe fiecare laturi a cor-

pului, indoind;i lipind marginile in interior (vezi

desenul 2) DupI aceea, daqi un strat sublire de

aracet pe sub fiecare aripi in parte

Asamblarea corpului: Dupi ce se usuci arace-

tulcu care aqi lipit aripile, asamblaqi cele doui

jumntiqi ale corpului, imbinAnd in interior

capetele aripilor (vezi desenul 3) Apoi, lipilr

Asamblarea tilpilor: Modelali tilpile in faqd,\, curblnd degetele ,rrl forrn, r.rno, gh."r" Lipigi mar-

ginile sub cilclie si aranjali degetele, in aqa fel incAt balaurul si poatista in picioare (vezi desenul 5)

Balaurul este gata

Veli gisi, de asemenea, un set de aripi aseminitoare cu cele de li-liac, dar gi un cap in plus qi aite componente ale balaurului oriental ca

si putetri modela mai mulgi balauri, cu sau firi aripi, in diverse culori.Faceti un balaur mobil

pe rAnd, aga cum aqi procedat Ei in cazul gl- T

iului si al coz:ri,solzii de pe spate' fixAndu-i cu clegti

de rufe plni se usuci aracetulFig. 5

Asamblare a coziide corp: Introduceqi capitul cozii in interiorul

corpului 9i lipigi capetele de atagare tndoiti apoi celelalte margini ale

cozii gi lipili-le cu griji, urmind numerele indicate

Asamblarea gitului de corp: Lipili marginile de la baza gatu-

lui in interiorul corpului, exact intre umeri, ca atunci cind a1i asam-

blat coada

Asamblarea picioarelor: Aveli grrje ca imbinirile intre corp gi

picioare - cele din spatele membrelor superioare ;i din faqa coapse-

krr - si fie rezistent" Mod.l"gi piesele picioarelor 5i lipigi marginile,

472(-)6eron $cf [ - tl(rlcnh eort

t. clntroducere

un venit in lumea cosmologiei qi a metafiziciil ln acest atelier

vom explora minunile universului. Bolta cereasci - ce incon-joard micul nostru glob - a constituit dintotdeauna un subiect

.le studiu in arta magiei 9i a vrijitoriei. Miscnrile soarelui, ale lunii5i ale planetelor, dar qi semnele zodiacale ne-au ajutat si ne conce-

pem calendarul, sI stabilim timpul ;i si creim primele forme de di-vinagie. Cosmologia lncearci, de asemenea, si rispundi la marile



met af izic a

intrebiri despre existengi: Cum a inceput totul? Unde mergem? Maicxisti viati in univers?

Culoarea magici a atelierului este violet, asociati cu puterea, cu ave-

rea gi cu norocul. Considerat culoarea regalitilii, violetul este simbo-lul raliunii, al sArguinlei si al moralitdlii religioase, al planetei Jupiter,al zilei de joi, al celei de a Eaptea chakri (a coroanei) si al senectulii.Este, de asemenea, asociat cu cAteva zodii: Gemeni, Fecioari, Balanll,Sdgetitor qi Pe;ti. Violet este culoarea spiritualitigii, a tdrAmurilor ete-

rice, a inviliturii ezoterice, a intelepciunii strivechi si a tainelor cos-

mosului. Este benefici penrru rneditalia spirituali,dar Ei pentrucunoagterea qi percepgia cosmicd.

Cea mai mare contribuqie la realizarea acestui capitol a avut-o Susan

,,Moonwriter" Pesznecker, decanul Catedrei de Cosmologie 9i Meta-fizici, din cadrul Scolii Cenusii de Vrijitorie. Pe ceilalli autori, a cirorcontribulie este la fel de pregioasi, ii veqi cunoaqre pe parcurs.

2. Af;tronomie. cu ochiu[ [iber

rrutor: ll(oonrvriler lindi6oy

Cerul nopgii este plin de vraje.

Cu mii de ani in urmi, oamenii din Epoca de Piatri priveau cerulnoplii cu aceeagi veneralie qi uimire cu care il privim qi noi. Strlmoqiinogtri credeau cd. zeti stipAnesc cerul, motiv pentru care toate fe-

nomenele ceregti aveau o anumiti semnificatie. Monumentele

fte.[ierut {ICI:f osm o[ogia $i 1r,rioIet)

Dansul stelelor

Soarele rdsare, Soarele apune,

Fiecare zi ca o rozd r.tine.

Luna apune, Lunt rtisare,Itt lumina ei oceanul tresare.

Sprintett, Mercur ne aduce aesli

De pe tdrAmurile zeie;ti.

Venus cea fi'umoasd ca o porumbip,i zboard,

Lumina fru.musepii ;i-a iubirii ea in jur pogoard.

Rtizbuntitorul Marte du;man aprig poate sd devind,

Dar caltul ;i onoarea-i nicicind el nu inclin,i'

Asupra noastrd revarsd Jwpiter cel mareAaeri, belpug 5i bogapii din cele rare.

inturrcatuL Saturn ia ce alyii pot sd dtiruiascd,

Dar unit trebuie sti piard ca alpii sd trdiascd.

Tu invap,i., apadar, nwmele lor

$i in a stelelor taine vei fi p,ltrunzdtor

Elrza.nttH BaRRETtP

174 Qberon $elf -'(o tenheort (.artea uccnicu[u i lrdjitor 475

arheo-astronomice, precum Stonehenge ;i EL CaracoL dela Chich6n

ItzA, jucatrolul de obr..rrrror.e' construite de aga-zi;ii oameni "pri-

mitivi., pentru a urmlri evenimentele cereSti importante. Multe din-

tre aliniamentele stelare erau realiz.ate cu o acuratele aproape perfecti,

funclionand clesivlrqit 9i astizi. Mai tlrziu, poziliile soarelui 9i-ale ste-

lelor i-au aiutat pe navigatori sI cdlitoreasci pe uscat Ei pe apn' Studiul

steielor s-ar putea sI fi fost prima ;tiinqd adevirati'

Cu toate acestea, nici unul dintre oamenii aceia nu avea telescop'

erau ochii, mintea 9i ribdarea'

cvitlnd frigul qi alte inconveniente O modalitate eficienti prin care

[)ute i studia cerul este si va agez.aqi pe o pltur[ cu faga in sus.

Stali aga cel pulin 3O de minute Nu studiagi harqile stelare qi

nici nu vi pregdtili in prealabil Doar privigi stelele, lr.rna, punc-

tele luminoa^se care par si stribati cerul, Calea Lactee;i alte cor-

puri cereEti Incercati s; identificaqi stelele sau constelaqiile pe care

lc cunoaqteli Descoperili unde este nordul Imaginagi-vi ci vi aflali

in Epoca de Piatri 9i nu Etiqi nimic despre gtiinla astronomiei Cum

vi simgili?



Singurele lor instrumenteiJ.r.rl dintr. cele mai imporrante principii ale astronomiei susgine

ci universul este un loc ralional, cu obiecte corelate intre ele' care se

comporri previzibil, conform teoriilor din chimie, biologie 9i fizica.

Ca in cazul tuturor qtiinlelor, procesul de observare reprezinti teme-

lia 9i aptitudinea cea mai importanti'

cum si invitiim si desluqim tainele cerului noptii? Ridicati-vn ochii

si dati frau liber curiozitigii Lucrurile pe care le veli vedea vi vor deter-

mina si puneti anumite intrebiri: De ce? Cine? Clnd? Unde? Ele vi

,ror ghida pagii in studiul asrronomiei. Dupi ce veli clpita experienl''

veli"privi stelele ca pe ni;tevechi prieteni. Fie civeti reuqi s'i identi-

ficali constelaqiile, siiocalizali direclia stabilind pozilrastelelor, si_ vedeti

o pioni. de meteoriti sau si descoperili una dintre planetele vizibile cu

o.hir,l liber, veli trli o satisfacgie uluitoare' ahturi de noi provociri'

Deslugirea tainelor boltei stelare presupune studierea cerului cu ochiul

liber. Chiar ;i astizi, in epoca tehnologiei moderne' astronomii ne

recomandi si analizlm ..irrl .r, ochiul liber inainte de a-l privi prin

telescop sau prin alte instrumente. Ridicaqi-vi, agadar, privirea spre stele

Ei l;sati-va crrpringi de un sentiment extraordinar de uimire qi veneralie

Sunteli pe cale si porniqi intr-o aventurl minunati'

Este inceputul cilitoriei voastreprin univers'

{ventura stetard,

Uitaqi-vd la cer intr-o noapte seninf,, cam ia doui ore dupi apus

ca sI vedeqi mai bine, incercali si gisiqi un loc clt mai departe de orag

si de alte surse de lumini Aveqi grij; si vi imbricati cat mai comod,

Dup'i aceasti perioadd de studiu, notali-v; observaliile Poate ci,rr fi bine si scrieli in jurnalul magic experienla triitl

clofta ceru[vi

3. (Jnitdli de. mdsurd, puncre, cardinqte.

qi 6oftq cerea,sca

qutor: ,rconrvriter, in co[aborare cu Qberon

lmaginali-vi cerul din prisma

strimogilor noqtri - o sferi mare

9i goali, care inconjoari Pimln-

tul Sfera imaginari se nume$te

lroba cereascd.. Aceastd imagine

sferici ne ajutl si ne imaginim

,,directriile" cAnd vorbim despre

poziqia stelelor.

Lchipuili-vi ci vd aflati la Polul

Nord al Pimlntului GAnditiv5

rpoi c[ trasagi o linie verticali pe

cer - punctul ei terminus indicd

Polwl Nord cerescl Putegi folosi

aceeagi metodr ca si identificaqi

t-srleq uccnicufui .,'rdjitorl,'{' Qbcron $eff -tQrlcnheart 477

Polul Sud ceresc. CAnd incercim si localizim stelele pe

cer, putem folosi ca repere polii cere5ti'

Ce este Ecuatorul ceresc? imaginali-vi ci vi aflaqi pe

Ecuatorul pimAntului - linia imaginara care inconioard

giobul pimlntesc tnchipuili-v5 apoi ci trasali pe cer""..."silirrie

imaginari - aceasta este Ecuatorul cerescl'

Stelele circumpolare sunt stele care nu risar 9i nu

irr fatavoastrd este nordul. Steaua Polari

r('prezenta pentru marinarii din ve-

..lrime un instrument de navigare ex-

r rcm de util.

Orbita imaginari descrisi de

Soare, in miqcarea lui anuale aparenta

1,c sfera cereasci, se nume$te ecliptic,i.

l'lanul eliptic este inclinat cu un unghi

,lc 73,5 grade fatd. de planul Ecuatonr-apun niciodati, ci par sa se roteascd in jurul polilor

cereQti. l)atoriti poziliei fixe, pot fi folosite ca re-



Itri ceresc, deoarece axa de rotatie a

l'inrAntului este inclinati cu un unghi de23,5

srade faqi de planul sdu orbital.

Ecliptica intersecteazi ecuatorul ceresc in punctul vernal (echi-

'roctiulde primivari) si punctul autumnal (echinoctiul de toamni).

Pentru a mdsura distanlele pe bolta cereasci, astronomii folosesc

r,radele $ unghiwrile.

LJn cerc are36A de grade, iar un unghi drept,90 de grade. lJn c,orp

('cresc care se alle in poziqie verticali direct deasupra capului este la

rrn unghi de 90 de grade deasupra orizontului. Un corp ceresc aflat

.,lr jumitate de drum" spre cer (distanla egali dintre orizont;i poziliavcrticali de deasupra capului) se afl; la un unghi de 45 de grade deasu-

pra orizontului. Un corp ceresc in poziqie verticali deasupra capului

,)hservatorului este la zenit.

Puteli estima unghiurile linindu-vi mAna la o lungime de bra1. Pum-

nul strins indici un unghi de 10 grade, in timp ce degetul mare indica

I erad. Cu alte cuvinte, doul stele situate ,,la un pumn depirtare" se afliintr-un unghi de 10 grade, iar daci sunt la jumdtatea distangei dintre ori-

zont ;i zenit, se situeazi la un unghi de 45 de grade fali de orizont.

Aceste unitili simple de mdsura vi ajuti si citigi herqile stelare qi

sri localizaqilidentificaqi corpurile cerefti.

$iston{a qstronomicd

Degi nu este atAt de important si folosiqi conceptele detaliate

.rle distantelor astronomice, ele fac parte din limbajul astronomiei.

pere pentm a localiza alte stele qi constelalii, dar

5l p*r- a identifica punctele cardinale'

Steaua Nordului se mai nume$te 9i Steaua

PoLar,i. Cele cinci constelalii care inconjoari

Steaua Polari se numesc constelaqii circum-

polare nordice. Stelele circumpolare sunt vi-

zibile din emisfera nordici tot anul' Acestea sunt

(Jrsa Minor (Ursa Micn) , (Jrsa Major (Ursa Mare),

Draco (Constelalia Dragonului), Cepheus (Con'

stelalia Regelui Cepheus) 9t Cassiopeia (Constelalia Reginei Cassiopeia)'

Nu existl o stea a sudului' Cea mai apropiati stea de Polul Sud

ceresc este Sigma octantis, numiti uneori 1\ Polaris Australis. cu toate

acestea) Crucea Sudului (Crwx) indici Polul Sud ceresc'

Deoarece Steaua Polari 9i stelele circumpolare par si nu-gi schimbe

niciodatl pozilrape cer' se spune ca au proprietili magice' inducAnd

ideea de siabilitate si de incredere' Totuqi, din cauzafenomenwlwi de

precesiune a Pimintului - oscilalia uqoari a Pimlntului in jurul pro-

pri.i ,*. - stelele polare igi schimbl pozilia la citeva mii de ani' In

anul 2300 i.e.n., Steaua Polari " "fl"i" Constelalia Dragonului' in

anul12OOO e.n., steaua Vega din Constelalia Lira va deveni Steaua

Polari, iar aceasta va deveni o stea circumpolari greu de observat'

CeidinemisferanordicipotsSgiseascinordulcuajutorulSteleipolare. tn primul rlnd, trebuie si localizali Carul Mare din l;rsa Mare.

Ca sa identificali Steaua Polard, trasati o linie imaginard intre cele doud

roli ale carului in partea bazei mari a trapezului' prelungind apoi de

cinci ori ,.g-.n,.ti care une$te aceste stele (vezi desenul de pe pagina

aliturati). Dupi ce a1i gdsit Steaua Polara, aqezati-vi cu faqa spre ea

l ali(-)beron $ef[ - tl{rlorheart ('qrted ucenicu[ui rrr{iitor 479

Conteazdsi ingelegeji noliunile debazdale distanqelor, nu doar ca sI

aveli un puncr de reper cAnd studiaqi astronomia, ci Ei ca si conqtien-

ttzali mî bine complexitatea universului nostru.

Astronomii folosesc acelea;i uniteli de mlsuri specifice gi altor

gtiinle: kilometri, mile, metri, inchi, kilograme, grade etc. Dar, din

cauza distanpelor uriage dintre stele, planete qi galaxii, astronomii gi-au

conceput propriile unitdli de misuri. Iati clteva dintre ele:

Unitatea astronomicn (AU): AU este egali cu distanqa aproxima-

Magnitudinea aparentd presupune o descriere cAt se poate de re-

l.rtivi: cu clt un corp ceresc pare mai strilucitor pe cer, cu atAt este

rrrai mici magnitudinea sa aparentd. Aceasta este o unitate de misuri.'lcs folosite, pe care o vom 'vtihzagi noi. (NotI: Daci intAlnigi intr-untcxt despre astronomie termenul ,,magnitudin e" , fdrd alte note expli-

c.rtive, el se referl la magnitudinea aparenti.)

tn ambele cazuri, cu cAt valoarea este mai micd, cu atAt corpulccresc este mai strllucitor. Cu alte cuvinte, o stea cu magnitudi-nea 2 este mai strdlucitoare decAt una cu 10.



tivi dintre PimAnt qi Soare. 1 AU : 150 de milioane de kilometri.

Distanga dintre Pemant qi Jupiter este de aproximativ 5,2 AU - este

mult mai simplu decAt si spunem 780 de miiioane de kilometri'

Anul-lumini: distanla pe care o parcurge lumina intr-un an' De-

oarece vitezaluminii este de 3OO.0OO km/secundi, un an-lumini este

egal cu aproximativ 9,46trrlioane de kilometri.

Parsec: Parsecul este o unitate de mdsur d egal1, cu 3,26 ani-lumind'

Vd mai amintigi ci cercul are 360 de grade? Fiecare grad poate fi

divizat in 50 de arcminute, iar fiecare arcminut in 60 de arcsecunde.

Parsecul este distanqa necesarl pentnr a delimita o arcsecundd. Kilo-

parsecul are o mie de parseci, iar megaparsecul - un milion de parseci.

$trAlucir e ;i rnc.1nitudine

Unele corpuri cere$ri sunt mai strilucitoare decAt altele. Astrono-

mii folosesc un sistem inventat in secolul al ll-lea i.e.n. qi perfecqionat

inepoca modernl

-magnitudinea

-pentru a descrie intensitatea

strilucirii stelelor.

Magnitudinea este de doui feluri:

Magnitudinea absoluti se referi la strelucirea relativi a unui corp

ceresc situat la distanqa standard de 10 parseci Q2,6 ani-lumini). Aceasti

unitate de misurl este folositi cu precidere de oameni de qtiinii ;ide astronomi.

magnitudinea Valoa-rea magnitudinii aparente a corpurilor cereqti a cdror strilucire este

cxtrem de intensd - cum ar fi cazul soarelui - este indicati de unnumir negativ.

IatI cAteva exemple de magnitudine aparenti:

Soarele: magnitudinea - 27

Luna plini: magnitudinea - 1,2

Venus: magnitudinea - 5

Sirius 9i Canopus (cele mai strilucitoare stele): magnitudinea - 1

Cele mai opace corpuri cereqti vizibile cu ochiul liber: magnitudinea + 6Cele mai opace corpuri ceregti vizibile cu binoclul: magnitudinea + 10

i

i IMPORTANT: Nu ad witayi niciodatd cw ocbiwl liber la soare gi nici

i prin lentile S-ar putea sd ddwneze graa aederii, prooocAnd cbiar orbirea.

cld entifi c o,r e q st el e[ o r

ieEili afarl intr-o noapre senini.. Aqezaqi-vi intr-un loc conforta-bil si stali cAt mai muk cu putinle, ca sd vedeli schimbarile care

survin pe bolta stelari Descoperiqi Luna, constelaliile, o stea

strilucitoare sau alte corpuri cere$ti pe care le cunoaEteqi Priviti-lecel pujin o orl sau doud Notagivi unghiurile, gradele 9i direcgiile

pe care le observali

Qberon $c[[-tl{rlenheart larlea ucenicu[ui lrdjitor

4.,$trolabu| mqrinqri[or

qulor. Oberon 1cenu5iu1

La inceputul istoriei navigaliei pe oceane' marinarii nu gtiau cum

si determin e longitwdine-a est-vest a unei coribii Pe mare. Totu;i,lati-

tudinea nord-sud putea fi stabiliti uqor, misurlnd unghiul pe care ilforma lapr|,nzsoarele deasupra orizontului sau ghidAndu-se noaptea

Pentru a stabili unghiul format de soare, jineli astrolabul la nivelul

,rchilor, indreptali-l spre soare 9i invlrtili alidada, in aga fel incit razele

soarelui si se proiecteze prin spaqiile goale ale inelului Citili apoi

unghiul altitudinii de pe gradalia inelului Ca si stabiliqi latitudinea,

rnisurali unghiul \a prinz gi confruntagi misuritorile voastre cu cele

dintr-un calendar al declinatiilor solare



dupl o stea cunoscuti in momentul in care traversau meridianul - iinia

imaginari de la sud la nord. Marinarii ciutau apoi in anuarul astro-

nomic datele legate de declinayia soarelui sau a stelei respective (unghiul

format de Ecuatorul ceresc cu o razi vizuali^ care duce spre un astnr

sau spre un punct de pe bolta cereasci). Latitudinea era, astfel, de 90

de grade - altitudinea misurati + declinalia.

Ca si ajungl intr-un loc cu o latitudine cunoscuti, corabia naviga

mai intAi spre latitudinea respectivi, apoi naviga spre est sau spre vest'

de-a lungul latitudinii, pAni ajungea la destinalia doriti'Astrokbul este un instrument folosit pentru misurarea pozitriei as,trilor

9i a inillimii lor deasupra orizontului. Astrolabul marinarilor, folosit

cu precldere la sflrgitul secolului al XViea gi inceputul secolului al XM-lea,

era un instrument utilizat pentm determinarea latitudinii unei coribii pe

mare prin misurarea altitudinii soarelui laprinzsau a altitudinii unei stele

5. z{notimpuri, echinoc(ii qi sofsti{ii

qutor: ?toonwriter lindi1oy

Toati lumea qtie ci PamAntul se rotege in jurul Soarelui. $tiagi inslci PimAntul nu este drept? Este inclinat cu un unghi de 23,5 grade

faqd de axa sa. De aceea diferite pirgi ale globului sunt mai apropiate

sau mai indepirtate de Soare in diverse momente ale anului.

,{rotimpuri

tr, ,.", perioade a anului in care o parre din orbita PimAntului se

inclini spre soare, in zona respectivi a PimAntului este vari, iar inpartea indeplnatl de Soare este iarnl

Acest fenomen este gi motivul pentru care anotimpurile din cele

doui emisfere sunt opuse. Astfel, cAnd in emisfera nordicd esre iarni,in emisfera sudici este vari gi viceversa.

Q,chinoctii

La echinocjiu, ziua este egale (sau aproape

egale) cu noaptea. Cele doud echinocqii

anuale - de primlvarl gi de toamnd - apar

atunci cAnd soarele (pe ecliptica sa) traverseazd

ecuatorul ceresc.

(-'.ar t e a ucen icu[u i rrrij itor

.. :.--, in momentul dzclinatiei.Instrumentul era alcltuit dintr-un/,- \'.[. i) inel simplu, gradat, qio alidad,l rotativi pentm misurarea

unghiurilor formate de soare sau de o anumiti stea.

'l'll , . Inelul era confeclionat din alami, seclionat insi pe

dinluntru ca sd nu se indoaie sub bitaia puter-

nici avintului. Nu erainsi un instrument prea

bun, inregistrlndu-se adesea erori in stabilirea;ili, gradelor"cu cAte patru sau cinci grade.

ll Puteti sd vi creali propriul astrolab fo-

,,1 tocopiind 9i mlrind la 2Io/o pagina de la

,il sfArEitul cdrgii. Decupaqi inelul 9i alidada

9i asamblagi-le, urmind instrucliunile din

paginn Le puteli fixa cu ajutorul unei agrafe

de hlrtie sau al unei capse.

Qberon $e[[-cl{rlenheart

Termenul ,,echinocgiu" provine din latinl qi inseamnl ,'noapte egah".

tn perioada echinocgiilo r,ziuaeste egali cu noaprea peste tot pe Pimant.

Echinocliul vernal (de primlvard) arelocla20-22 martie qi repre-

zinti inceputul primiverii in emisfera nordicl qi inceputul toamnei

in emisfera sudici.

Echinocliul autumnal (de toamni) are loc la 20-22 septembrie 9i

este echivalent cu inceputul toamnei in emisfera nordici gi inceputul

primiverii in emisfera sudicl.

6. Qum sd, creqli un cqdrqn so[a,r

autor :, Oberon lcenugiu;

Cu mult inainte de aparigia ceasurilor, oamenii misurau trecerea tim-pului observAnd migcarea corpurilor cere$ri - Soarele, Luna qi stelele.

Noaptea, miqcarea stelelor in jurul stelei polare, mereu nemigcatl,

constituia un reper clt se poate de precis. Iar ziua, timpul se-1

putea stabili in funcgie de m\carea unei umbre aruncare



$otstilii

Solstiliile de varl;i de iarni reprezintd.punctele cele mai indepirtate

in nord sau in sud de pe ecliptica solari. Vr amintili, probabil, ci echi-

nocgiile apar in momentul in care ecliptica traverseazd. ecuatoful ce-

resc. La solstipiu, soarele se afli in cel mai indepdrtat punct nordic

sau sudic de pe ecuatorul ceresc, motiv pentru care in emisfera res-

pectivd zilele vor fi cele mai lungi sau cele mai scurte.

Solstitiul de iarni are loc, de obicei, la 21 sau 22 decembrie qi

marcheazd inceputul iernii: ziua cea mai scurti gi noaptea cea mai

lungi a anului. tn timpul solstiliului de iarni, soarele nu se inallr

prea mult pe cer in regiunile la nord de Ecuator (Sratele Unite, Eu-

ropa 9i China), rimAnAnd deasupra orizontului doar 8-9 ore sau chiar

mai pu1in.

Deoarece nu se inalgl prea mult Pe cer gi se migci foarte incet, soa-

rele pare sd stea nemigcat. Termenul ,,solstiqiu" provine din doui cu-

vinte latinegti: sol, careinseamni ,,soare", gi sistere, care inseamnd ,,a sta

nemigcat". Sintagma inseamni, aqadar, ,,soarele sti nemiqcat".

Desenul vd aratd cumse

miqcrsoarele pe cer in timpul

solstigiului de tarnd, din perspectiva oame-

nilor care triiesc in Statele Unite.

Solstiliul de varl are loc, de

obicei,La21. sau22 iunie qi.in-N

seamnl inceputul verLti zrtJa

cea mai lungd gi noaptea cea mai

scurtl a anului.

484

rle soare. Primul cadran solar a fost inventat cAnd cineva.r infipt un baq in pdmlnt qi a semnalat diviziunile create

rle umbra lui in migcare. De-a lungul timpului, au fosr creare

numeroase cadrane solare ingenioase, iar conceperea lor a rimasin continuare o formi de arti, in ciuda ceasurilor digitale moderne.

Veqi gisi la sfArgitul volumului un cadran solar pe care sd-l asam-

blali singuri. Acesta este modelul clasic, dorar cu gnomon (fus de ca-

dran solar) ca sd faci umbrd.Fotocopiali pagina, mirind-o lal2lohl Decupagi cadranul qi asamblagi-l,

urmAnd indicatiile. CAnd vregi siJ folosigi, afezali-l in aga fel, incAt punc-tele care indicd sudul gi nordul sd-i corespundi liniei

meridiane nord-sudclin realitate Folosigi o busoli ca sI identificali aceasre linie 9i verificaji-onoaptea cu ajutorul Stelei Polare Stabiliqi timpul in funcgie de pozigiarrmbrei aruncate de gnomon, tinAnd searna de orarul de vari sau de iarnl

/. \naqutor: }foonwritcr lindigo,s

O, nu jura pe-amdgitoarea lund

Ce-n fiecare lun,i-;i scbirnb,i discuL.

Nu oreau s,i fii ca ea de nestatornic.'S7.

SHaruspra.xx, Romeo Si Julietal

1 Romeo ;i Juliera in \flilliam Shakespeare, Teatru, trad. de Virgil Teodorescu, Edi-

tura Albatros, Bucuregti, 1971 (n. t.).

Qberon $e[[- I{r'enhaart('qrteq ucenicu[ui "'rrdjitor 485

Este cel mai ugor, dar 9i cel mai interesant si privim Luna pe cerul

noptii. Din punct de vedere geologic, ea este un corP ceresc lipsit de

,riagi. Nu lumineazi singurl; lumina pe care o vedem cAnd o privim

este, de fapt, lumina reflectati de Soare'

Luna inconjoare Pemantul o dati la aproximativ 28 de zile, deoa'

rece trece prin opt faze, descrise in funclie de creEterea sau descreg-

terea acesteia.

care

tn timpul fazelor sale, Luna risare qi apune in acelea;i momente

.rle zilei gi ale nopqii:

Luna noui

Semiluna in cre;tere

Primul pdtrar

Luna in crestere

Luna pliniLuna in descreqtere

Risare la ora 6.00 Apr.rne la ora 18.00

Rdsare la ora 9.00 Apune la ora 21.00

Risare la prinz Apune la miezul noplii

Risare la ora 15.00 Apune la ora 3.OO

Risare la ora 18.00 Apune ia ora 6.00

Risare la ora 21.00 Apune la ora 9.00



Luna noui este fazasatelitului natural al PimAntului' inemisfera vizibile este complet in umbri'

Semiluna in cregtere este fazain care tA din Luni este lu-

minatl de Soare.

Primul piltr* este faza in care 1/z din Lund este luminatd

de Soare.

Luna in crettere este faza in care satelitul natural al

Pdmlntului se apropie defazalunii pline; 3/+ din Luni este

luminati de Soare'

Luna plini este faza in care luna este complet luminatd'

Luna in descreqtere este faza in care satelitul PrmAntului

intre in umbr[; 3/+ din LunI este luminati de Soare'

Al treilea pdtrat este fazain care Vz dtnLtnd este luminatd

de Soare.

Semiluna in descreqtere este fazain care doar l+ dinL''nd

rrmAne luminatd.

Luna noui este fazain care satelitul PamAntului este din nou

complet in umbrl.

Al treilea pitrarLuna in descreqtere

Risare ia miezul noplii Apune la prinzRisare la ora 3.00 Apune la ora 15.00

Observagi schema? Fiecare fazi aLunii are loc la trei ore dupi cea

precedentd (18.00, 21.00, miezul noptii etc.).

Observali ci - in timp ce risare ;i apune - Luna respecti un ciclu

.le 12 ore (risare la ora 6 dimineaga gi apune totla 6, dar seara)?

In momentul in care ingelegeqi cum funcgioneazi schema gi me-

morali cel puqin un moment in care risare Ei apune Luna, le puteli

calcula singuri pe celelalte. Cel mai u$or moment pe care il puteqi me-

rnora este cel al Lunii pline, deoarece risare cind apune Soarele, este

vizibili noaptea ;i apune clnd risare Soarele.

fonota{ii ma7ice

Fazele Lunii au diverse conotafii magice:

Luna in cregtere: progres, noi inceputuri. Este un timp ideal pen-

tru demararea unor noi proiecte ;i idei novatoare.

Luna plini: perioadd de uluitoare puteri, ideal pentru desivlrgireagi realizarea planurilor qi a dorinlelor.

Luna in descrqtere: timp perfect pentru relaxare, studiu, meditagie

gi a face planuri.

Luna noui: timp ideal pentru odihni, pentru dornolirea atacuri-

lor de naturi psihicl, pentru explorarea pasiunilor qi resenti-

mentelor gi pentru infiptuirea dreptngii.

ooo

ooo

ooo

1ii(r Obcron $elf - cQrlenheart l-.artea uce nicu[ui .''rdjitor 487

Pentru ci clormim noaPtea - cAnd Luna vegheazi pe cer - mulli

cred ci acest astru stiplneEte tirAmul viselor'

tn noplile cu Luni plina, mul1i vri.iit'ori lasi afari un pocal cu apa

ca si capteze energia ecesteia.

8. $tcfe

,, constelatie circumpolari nordici - pare si graviteze in jurul PoluluiNord ceresc si nu apune niciodatii sub linia orizontului. O putem vedea

, cl mai bine in serile de aprilie, cAnd stelele din componenta ei srri-lrrcesc cu putere pe cerul noplii.

Asterismul este un grup distinct de stele din stmctura unei con-

stelatii. De exemplu, cel mai cunoscut asterism este Carul Mare din( ()nstelatia (Jrsa Mare.

I)acii vreti sii icientificeti stelele de pe cer, constelatiiie reprezinta

i ir reper fo,rrte bun. Cele pe care le puteli vedea pe bolta cereasci de-



autor: \oonrr'ritcr 1 indigo;

cind te ginde5ti ci in univers exist:i mili,rrde de galaxii, iar fie-

care galaxie contine miliarde de stele, nun-r:irul stelelor din univers

clevine infinit.Purem vedea cu ochiul liber in iur de 6 ooo de stele pe bolta ce-

reasci. Dar pentru c:i jumltate dintre ele se afli adesea sub linia ,lri-

zontului, rrel.-, de f,rpt, cam 3 OOO de stele din cele 100 de miliarde

cite existr in gaiaxia Calea Lactee.

Stelele de pe bolta cereasci

sunt grupate in BB de constelatii.

Fiecare constelalie rePrezinti o

,,bucitici" de cer, care include

anumite stele si grupuri de stele.

Constelatia Ursa Mare este

una dintre cele mai cunoscute de

pe bolta nordici. I-Jrsa Mare este

18li

yrinci de locul in cale vi aflati in lume, cle momentul ziiei si al anului.I ),rc;l sr.rnteti in emisferrr nordica, puteti vedel urmatoarele constelalii:

a

o

o

o

tr-rrr-,, searJr cle iarni sau o climineat,i c-le toamni: Orioni -'Intr-o seari de primiv:rri sau o dimine:r1i de iarnS: Carul Mare

intr-o seari de vara sau o dimineali de primivari: Triunghiul Verii

in,.-,, seara de toamni s;ru o dimine;rta de vari: I\,{areie Pitratal lui Pegas

CAnd veti inviita si le identificati, le puteli folosi ca repere -irnpreuni cu hirtile steiare sau planisferele - ca sa localizati alte stelerils;ru constelatii.

9. +ldrti ste[are si p[anisfere

rr u t or ;, u su n,, g\ orr rlr i t c y" tf g 5=

n c ck c r 1 i n di g o I

Ca s) vi ghidali pe bolta cereasci, vi sfiituiesc sir consult;r1i o harti

stel;rri sau o planisferi. Revistele de astronomie includ adesea hi4istelare valabiie pentru luna curenti, care prezint:i stele cu magnituc'li-

nea de 4,5. Hir-tile includ atlt poziti"r planetelor vizibile, cit si informatii,.lespre comete, ploi de meteori qi eclipse.

Site-ul \(eather Underground (vezi paginile cu referinte

t ul volumuhri) contine h:irti stelare pentrlr toate regiunile.

h;rrti stelare si in ghidurile de specialitate.

('dr1cq ucoricu[ui lru jitor

de la sfArsi-

Puteti gisi

L)bcron $e[[ - tl(rlcnhcarl 4s9

Programui ,,Starry Night" (vezi referinlele de la sfArgitul voiumului)

oferi hirqi stelare detaliate pentru orice regiune, timp ;i anotimp.

S-ar putea ca la inceput h;rlile stelare si vi se par'i derutante. DeEi

majoritatea indicl nordul in sus, estul este indicat, in general, in stAnga,

iar vestul in dreapta - o imagine in oglind; a h;rtilor terestre.

Ca si alcltuiqi o hartn pe bolta cereasci, luali ca reper o stea cir-

cumpolari Orientali apoi harta, astfel incAt imaginea de pe cer si co-

incida cu cea de pe harti

I,,IOTA: CAnd citipi un ghid stelar sau folositi planisfera in timp ce prioipi

stelele, nu aprindepi lanterna, cdci nu aepi uedea stelele Acoperipi, tn

schimb, lanterna cu un celolan ro;u, legat cu un elastic La lumina roSie

ztepi putea citi, privind in acela;i timp ;i stelele

S-ar putea sI observaqi cI stelele ,,liciresc". Asta, pentru cd sunt

foarte departe de pdmlnt, iar variabilitatea din atmosfera Terrei ne



Cum sq 1'd faceli propyio ptanisferd

autor: Oberon lcenusiul

Planisfera este un dispozitiv simplu, care indicd stelele ;i constelaqiile

strilucitoare, putAnd fi adaptati in funcgie de regiune, de timp qi de

anotimp. Majoritatea planisferelor indici numai stelele Ei constelaliile

strilucitoare ;i sunt instrumente ideale pentru incepdtori.

Puteqi copia ;i asambla o planisferi clupi modelul oferit pe site-ulwww.asahin et.or.jp /izs3t-tk/planisphere/planisphere.htm' Aici gisiqi

herli stelare pentru ambele emisfere.

Ca si creali planisfera, fotocopiali paginile mirind*le cAt mai mult

Decupali Ei asamblali cele doui pi4i care constituie discul orizontu-

lui Decupali apoi discurile circulare ale constelagiilor Introduceli unul

dintre discurile constelaqiilor deasupra discului orizontului qi

invArtili-l in aga fel incAt datele de pe discul constelaqiilor si coincidi

cu timpul indicat de discul orizontului

Jineli apoi planisfera deasupra capului, cu fala spre direcqia indi-

catl Constelaliile inf;gisate pe discul planisferei coincid cu cele de pe

cer, aqa ci veqi putea si le recunoagteqi ugor.

Marginea hergii stelare ovale reprezintd orizontul inconjuritor,

a$a cum l-aji vedea daci aqi sta intr-un loc deschis 9i v-agi invirti in

cerc. Centrul hi4ii ovale reprezinti cerul. CAnd vi invArtili in cerc,

direclia spre care staqi cu faga trebuie si coincidi cu cea indicati

de planisferi.

creeazd, impresia ci pAlplie. Planetele nu par si liclreasci, deoarece

sunt mult mai aproape de noi decAt stelele.

rc. p[anete

qutor: rrcon*'riter lindi6o;

La origine, cuvintul planetd a al'ut sensul de ,,cilitor". Astronomii

din vechime au observat ci anumite puncte luminoase de pe cer ,,cili-toresc" (igi schimba pozilia) fagi de celelalte stele. Acestea s-au dovedit

a fiplanete - corpuri cerqti care vrme^zi intotdeauna ecliptica pe cer.

In timpurile imemoriale, inainte de inventarea telescopului qi

inainte ca oamenii si inqeleagi structura prezeute a sistemului solar,

astronomii credeau cd existd doar qapte planete: Mercur, Venus, Marte,

Jupiter, Saturn, Luna gi Soarele. Aceasti structurl se diferengiazi dinmai multe puncte de vedere de structura planetarl moderni:

- PemAntul nu se afla pe lista iniliale, deoarece oamenii credeau

cl PimAntul e centrul universului; astronomii din vechime nu

gtiau ci 9i PemAntul se mi;ci prin spapiu.

- IJranus, Neptun Ei Pluto lipsesc de pe listi. Aceste planete erau

prea mici pentru a putea fi vdzute cu ochiul liber, fiind desco-

perite abia dupi inventarea telescopului.

- Degi qtim acum ci Luna Ei Soarele nu sunt planete, oamenii le-au

conferit in trecut acest statut, pentru ci pireau sI se mi;te pe

cer ca toate celelalte planete.

490 Qberon $eff- tl{rlenheorl (artea ucen icufu i rrrdjitor 49t

Oberon: in Manualul de iniyiere in or,ijitorie, am menlionat ci sta-

tutul planetei Pluto este discutabil, iar unii astronorni cred ci o si se

descopere o alti planeti mai apropiati, de distanqa de77,2 AU (uniteqi

astronomice) prezisi de Titius-Bode.

La 21 octombrie 2003 a fost descoperit:i o noui ,,planeti", mai mare

declt Pluto. Purtind indicele 2003 UB313, accrstr a avut numele de

cod.,,Xena", pAni cAnd oamenii de stiinta au clzut de acord asupra

unur nume permanent. Din picate, numele pe care astronomii ar fivrut si i-l dea noii planete descoperite - Proserpina sau Persefona (soqia

lui Pluto/Hades in mitologia romanl,/ greaci) - fusese tncredintat as-

Cunr sd idenlificati ptanetefe de pe cer

Venus, Marte, Jupiter si Saturn sunt u$or de observat firi telescop.

Iiiecare planeti devine vizibiii la un momenr dat, urrnnnd un orar fixpe care astronomii il cunosc foar-te bine. De-a lungul anului, fiecare din-lre aceste planete devine vizibii; un anumit tirnp. Pianetele vor apireaerr stelele; nu le veti putea obserua toate detaliile liri un telescop.

Ori de cAte ori igi face aparitia pe cer, Venus este mult mai striluci-toare decAt toate celelalte corprri cere;ti, cu exceptia Soarelui si a Lunii.



teroizilor cu un secol in urmi, nemaiputAnd fi folosit.

Diametr-ul noii planete este de aproximativ 2 859 de kilometri. Are

doi sateliti 9i graviteazi in jurul Soarelui in 560 de ani pimAnteqti. Lun-

gimea orbitei sale are 97 AU, iar distanla cea mai apropiati de Soare

a fost de 35 AU (mai apropiati declt distanqa planetei Pluto). Nu i-am

aflat insi distanla ,.r.di.-p.n,ru a o prlr., .o-para cu distanga de

77,2 AU, prezisi de astronomi...

Mercur, Marte, Jupiter Ei Saturn sunt mai strilucitoare decAt celelalte

corpuri ceresti, cu exceptia planetei Venus, a Soarelui gi a Lunii sau

.r celor doui stele exrrem de striiucitoare (Sirius si Canopus).

Din doi in doi ani, planeta L4arte trece de ia o strilucire intensd

lrr o stare de opacitate, devenind apoi din nou strilucitoare. lJneori,cste la fel de strdlucitoare ca venus. tn aceasta stare. capati o stralucirerosiatici, iar cind devine opaci, planeta ia o nuanli de roz-pal, fiindgreu de observat.

Ca si vedem planeta Mercur, trebuie si linem seama de diverse

rnomente ale zilei. Devine, de obicei, vizibili inainte de risirit,iniltAndu-se insi foarte rar pe cer. De aceea, trebuie s-o observimciintr-un loc liber, firri copaci, munti sau alte srructuri inalte care sd

ne obtureze priveligtea. Daci avern toate aceste condilii, putem observa

cu u;urinti planeta Mercur, pentru ci este un corp ceresc strilucitor,c;lre se vede cu ochiul liber.

AIto ma7iei ;i p[anete[e

Asemenea steleior, planetele din sistemul nostru solar au conotatiirnagice:

MERCURPoarti numele zeului-mesager din mitologia romani.Influen eazd arta comunicirii si cilitoriile.tn

".t"magiei, este simbolul metafizicii (proiectarea gindu-

rilor, telepatia, cdlitoriile astrale etc.).

492 Qberon $eff-tl{r'enfrcort (-drleq ucenicu[ui lrdjitor 493

VENUS

Poani numele zeitei iubirii;i frumuseqii din mitologia romani'

Influenqeazi toate aspectele legate de feminitate, energia ar-

tistici, dragoste gi bunlstare'

1.,"rt,

magiei, este simbolul armoniei, al echilibrului' al dra-

gostei gi al relaqiilor interumane.

pAuANrur

URANUSPoarti numele zeului roman al cerului.Influenleazd evenimenreie sau intlmplirile neprevizure, des-

coperirile gi rlsplata.

In arta magiei, este simbolul inovagiei 9i al puterii voinlei.

NEPTUNPoarti numele zeului roman al oceanelor.

Influengeazi imaginalia, idealismul si supranaturalul.

este



Poart1 numele zeilei Hertha din mitologia teutonici.Influenleazi responsabilitatea, spiritul de organizare ;iplanificarea.

in".,"

magiei, este simbolul stabiliuqii, al increderii Ei al

sigurangei.

MARTE

Poarti numele zeului roman al rizboiului.

Influenqeazl toate aspectele legate de masculinitate' Putere,

fo4i, agresivitate qi fertilitate.

tr,"rt"

magiei, este simbolul puterii gi al obstacolelor doborAte.

JUPITERPoarti numele zeului atotputernic din mitologia romanl'

Influengeazi prosperitatea, bunlstarea' banii, progresul

gi expansiunea.

tr,".t"

magiei, este simbolul bogigiei, al banilor qi al pros-

peritalii.

SATURNPoartd numele zeului roman al timpului, al morqii 9i al

recoltelor.

Influenqeazl karma, educaqia, procesul de invigare, respec-

tarea obligagiilor 9i a responsabiliteqilor.

in^n^magiei,

este simbolul educaqiei, al increderii, al vielilor

trecute 9i viitoare.

In arta magiei, simbolul intuigiei, al emotiilor 9i al ca-

pacitetrilor psihice.

PLUTOPoarti numeie zeului roman al infernului.Influenleazl puterea voingei, dorinla de dominare, aspectele

pozitive qi negative ale caracterului uman.In arta magiei, este simbolul schimberilor gi al antagonismului.

r. Comete, meteoriti si sctefifi

qutor: rrcorlrvritcr 1 indigo1

Qomete

Cometele sunt corpuri ceregti din roci gi gheali, formare cu 4,5rniliarde de ani in urmi din acelagi material care sri labazanucleu-lui planetelor gi al Soarelui. Sunt, aqadar, nigte fosile ceregti.

Cometele au forme extrem de diverse. Cele mai mari au peste 80

de kilometri in hqime gi cozi lungi de milioane de kilometri. Se spuneci o cometi care qi-a fecut apariqia pe cer in 184j avea o coadd lungade 804 672 000 de kilometri. Dacr ar fi fost transformati intr-o sfoari,.rr fi putut infaqura Pimlntul de peste 20 OOO de ori.

Orbita unei comete are formi ovoidi, indepartAndu-se de soare, undetemperaturile scizute din cosmos ii pistreazi nucleul de gheald. clnd

494 Qberon $e[[-iQovenheort(-qrteq ucenicufu i lr{jitor

495

orbita unei comete o poard mal aproaPe

de soare, aceasta se incilzeEte, se topeste

pulin Ei scoate gaze Ei praf, care reflecti

lumina li o fac vizibih de pe Pimint.

Gazele emanate creeazi o lumini incan-

descenti, dar gi o coadri vizibili.

Existi doui surse principale pentru

formarea cometeior: Centura Kuiper

9i Norul lui Oort. Centura Kuiper se

se de

Chiar gi astizi, pentru mulgi, apariqia unei comete reprezinti unscmn prevestitor, cu atAt mai mult in cazul celor periodice. Oameniit crcet€aZi. evenimentele legate de ultima aparilie a cometei gi preves-

rcsc intAmpl*i similare. Celebrul scriitor Mark Twain s-a nlscut inrimpul apariqiei cometei Halley qi a murit 75 de ani mai tirziu, clnd.rceasta a devenit din nou vizibile.

fieteori, meteoriti;i ptoi de meteori



afli in plirnui ecliptic si intinde

l;r orbita pianetei Pluto pAn:i aproaPe

de Soare. Norul lui Oort se e$inde de

la Centura Kuiper pinn la o distanli

de 50 OO0 AU fatd de soare. Nu se afli

in planul ecliptic, ci este o prezenti sfe-

ric'i pozilionati in jurul Soarelui.

Aceste doua surse conlin zeci de mii de corpuri meteoriticipe o dis-

tant; de 1OO de kiiometri sau chiar mai mult.

Unele comete sunt scurt periodice - adica au o perioad; orbital;

scurt; - de trei ani - sau lungf,, de 2OO de ani. Cometele cu perioade

orbit,rle rnai lungi de 2OO de ani nu sunt considerate scurt periodice.

Cea mai cunoscuti cometi din aceastii categorie este Hailey, care se

intoarce la fiecare 76 de ani. Poarti numele lui Sir Edmond Halley,

primui astronom care a sustinur ce acesre corpuri cere$ti - cometele -i". p"rr. din sistemul solar. Cometa Flalley a fost vizuti ultima dati

in 1986 si se va intoarce in2a6I. Cili ani ve(i aveil atunci?

Peste douis prezece comete pot fi vizute in orice moment prin te-

lescop. Din picate, majoritatea nu pot fi observate cu ochiul liber.

Dac; vreqi si aflaii lista cometelor vizibile, consultali Jet Propulsion

Laboratory's comet Page (vezi referinlele de la sfarsitul volumului)

COMETELE $I ARTA MAGIEIin trecut, aparilia unei comete avea conotalii magice. Se spune ci

acestea vesteau na$terea regilor, fiind uneori asociate gi cu anu.mite

fenomene ale naturii - furtuni, cutremure etc. In 1910, negustorll vln-

deau ,,pastile de proteclie" impotriva puterilor cometei Halley'

Meteorii sunt buceli de metal, rocl sau minerale care cad din cer.

lVlajoritatea ard complet cAnd aring atmosfera PlmAntului; daci unrneteor ajunge pe PimAnt, se nume$te meteorit.

Majoritatea meteorilor sunt foarre mici. Peste 100 de milioane de

rneteori, mici cit granulele de praf, pitrund in atmosfera PimAntuluiin fiecare zi.De-alungul unui an, cam patru milioane de tone de prafrneteoric cad pe pimAnt. *"-. :1i;i-r.tr'i.l;r,',,.",.:1'. l,:-;'.1. 'r ,.,1 .;.,'.. .

Uneori. meteorii sunt foartemari. .- *ri ,.-. ' . --:,': .:.-.chiar imenEi. Intriga filmului Arma- n;r.,J]J1",,.,"..,r,r:r,j,-,.-l.t;l

:

ycddon se desfesorre"in iurul ideii ci un ,]- =., ..-i-i' 'i' :1--:: :rl' '. ..,1

rneteor de mirimea statului Texas ar 5r*1'1:1.'..-;","-.;i"i;;i,;ilri:"r"'

lovi Pimintul. Se pare ci un meteorit :;:::i' -' : i- ' '*' ':::"--:

la fel de mare - -.r"o..,jil:;;;;:r-"' "'=: '

-';"':,"":::r

\,ocatdiSPari1iadinozaurilor.-:.Ploile de meteori reprezinti unul

dintre cele mai spectaculoase eveni-

rnente vizibile cu ochiul liber. Apar

in momentul in care PimAntul trece

printr-o zond, cu praf. Clnd particulele

cle praf intilnesc atmosfera PamAntului,

iau foc, arzind intens Ei dAnd na$tere

aga-numitelor,,stele cizltoare" . Chiar

si meteorii relativ mici pot crea un

spectacol uluitor, deoarece unul cAt o

nucd poate si pari la fel de strilucitorea Luna plini.

(-crteo ucenicufui rrrdjitor

Marea ploaie a Lectnidelor din 1833.

Grat;urd in lemn, realizat,i de AdolfVollmy dup,i tabloul original al pic-

torului elvepian KarL Ja.uslin.

,+96(-)bcron $e[[' tI{rlcnhe<rrt

Anumite ploi de mereori au loc la intervale regulate pe parcursul anu-

lui. Fiecare astfel de ploaie are un ,,radiant" - un punct pe cer de unde

meteorii par ,,si rad:rc2e". in timpul unui asemenea fenomen, numIrul

de meteori devine qi mai mare, daci radiantul se afle sus pe cer.

Vi voi descrie in cele ce urmeazd,principalele ploi de meteori care

au loc anual (datelevariazluqor de la an la an):

QUADRANTIDELE (maximul curentului se produce in ziua de

3 ianuarie) reprezinti un curent de meteori ce are radiantul in

Mulgi au crezut de-a lungul timpului cd meteorii sunr vesritorii mo4iisau ai dezastrelor. Allii au considerat ci sunt emisarii unei ere a rena;rerii,unde stelele cdzdtoarereprezintr zufletele care au coborlt din cer pe pnmlnt.

$otefili

Existi mii de sateligi creati de om pe orbita din jurul Soarelui. Degitrnii nu se vid cu ochiul liber, allii pot fi ugor de observat, daci qtitri

qi unde si satelilii Space Station qi

artifcic[i



apropierea granilei de nord a constelaqiei Bootes. Este unul din-

tre cei mai puternici curenqi de meteori, produclnd in jur de

40 de meteori pe ori. Activitatea cea mai bogati se desflgoari

intr-un interval de 19 ore.

PERSEIDELE (maximul curentului se produce in ziua de 11 au-

gust) reprezinti cel mai cunoscut curent de meteori, care pro-

duce intre 50 qi 150 de meteori pe ori, vizibili din emisfera

nordici. Activitatea Perseidelor se desfigoari pe o perioadi

de trei siptimAni. Aceqti meteori se nasc din rimiEiqele ldsate decometa Swift-Tuttle, care ne viziteazlsistemui solar. Perseidele

le provoacl adesea probleme satelililor orbitali - un meteor din

acest curent a spart telescopul Hubble.

LEONIDELE (maximul curentului se produce in ziua de LZ no-

iembrie) reprezinti un curent de meteori de 100 de ori mai in-

tens decAt ceilalti curenti. Cu toate acestea, intensitatea savar1azd

de la an la an. Activitatea Leonidelor urmeazi un ciclu de 33

de ani, iar activitatea cea mai bogati se desfigoari pe parcursul

a 5 ore. Radiantul se afli lAngi ,,gltul" constelaliei Leului'

GEMINIDELE (maximul curentului se atinge in ziua de 14 de-

cembrie) reprezinti un curent ce poate f-tvizut de pe 7 pinipe 15 decembrie, fiind unul dintre cele mai spectaculoase ploi

de meteori, ce produce 50-60 de meteori pe ori. Radiantul se

afli la nord de constelalia Gemenilor - Castor si Pollux'

cind privili. $i Space Shuttle se potvedea. Seamini cu nigte stelule care se miqci incet pe cer, in linie &eapti.

Q noud ssenturd steford

incercapi si aflagi cAnd va avea loc urmdroarea ploaie de meteoriinzona in care locuili;i faceli rot ce vI sti in putinli si n-o ratagi

Gisiji un loc cAt mai indepirtat de luminile oragului, care si vd ofereo priveliqte cAt mai buni asupra cerului Momentul cel mai propice

il constituie intervalul dintre miezul nopqii gi zori, clnd pimintul se

intoarce spre curentul de meteori.

e. jenomene optice

AURORA POLARAAurora polard este un fenomen optic, ce constd intr-o strilucire

intensi care se observd pe cerul nocturn in regiunile din proximita-tea zonelor polare, ca rezulrat al impactului particulelor de vAnt solarin cAmpul magnetic reresrru. Clnd apare in emisfera nordici, feno-menul e cunoscut sub numele de aurora boreali, iar cnnd apare inemisfera sudicd, fenomenul poarti numele de aurora australi.

Deqi are diverse forme, apare cel mai adesea sub forma unor pan-glici colorate, perdele sau raze in continui migcare, unde verdele este

culoarea predominanti, urmari apoi de roqu, violet Ei albastru.

498 Qbcron $e[f il{'*'enheart Qartea ucenicufui lriiitor499

CULORILE STELELOR

culorile stelelor pot fi observate usor. Ele sunt corelate cu tem-

perarura gi vArsta agt;ilor. Cele mai reci 9i mai bitrAne stele sunt roqii;

cele mai fierbinqi 9i mai tinere sunt alb-albastrui'

Culorile stelelor au, de asemenea' conotalii magice:

Alb: Purificare,f.o4d

Alb-albistrui: Pace, alungarea negativismului

Albastru: Linigte, vindecare

Alb-gnlbui: Inteligenli, dezvoltare mentali

mentale, inlelepciune

ac\ioneazd' ca o prismd in miniaturi, unde toate picdturile creeazdun spectru de culori.

Cascada Cumberland din State Resort Park se afla in pidurea Da-niel Boone National Forest. Cunoscuti sub numele de ,,Niagara Su-

dului", aceasta formeazd. o perdea de apd lati de 37 de metri, carese pribuqegre intr-un hdu adanc de 18 metri. ceala care inviluie cas-

cada creeazF,, iluzia curcubeelor lunare, vizibiledoar in nopgile senine, cu luni plind.

The Night of tbe Moonboza este o carte extraor-

dinard de Thomas Tryon, a cd,rei acpiune plasatd



Galben: Activitate

Portocaliu: Creativitate, magie

Roqu: Pasiune, Putere

Not,i: Multe d.intre culori nu pot fi distinse cu ocbiwl liber, dar culorile

stelelor se bazeazd pe o taxonomie ;tiinpific,i, cunoscwtd swb nutnele de gen

spectruL. Culorile fac parte din toate cLasifi.cdrile steleLor. De aceea este ne'

aoie doar de pwpin,i muncd de cerceta.re pentru a gdsi culoarea unei stele'

RAZA VERDE (GREEN FLASH)

,,Razaverde" (,,green flash") este un fenomen oPtic extrem de rar'

tn a.rrrmite conditii, cAnd soarele apune sau risare' pe cer apare Pen-

tru o clipd o lumini verde. Cel mai bine se vede daci reuqiqi sd cu-

prindeli cu privirea tot orizontul la apus sau la rdsirit' De obicei'

se observi de pe mare.

CURCUBEE LUNARE

curcubeelediurne de dupn ploaie sunt luminate de Soare ;i tot

astfel ,,curcubeele lunare" sunt luminate de Lund' Dar pentru ci Soa-

rele este mult mai strilucitor decAt astrul selenar, curcubeele diurne

sunt mai sclipitoare qi mai frecvent vdzute dec}t cele lunare. De-

oarece lrrmirr" Lunii este, de fapt, reflexia luminii Soarelui, culo-

rile curcubeelor lunare sunt aproape identice cu cele ale curcubeelor

diurne. $i unele, Ei altele sunt create de lumina pe care o rispAndesc

piciturile de api dupl o ploaie recenre; fiecare piclturi de ploaie

-intr-o tabardrde beieti din anii '50 - se deruleaztr

intr-o noapte intunecatd cAnd eroii surprind pe

bolta cereasci un curcubeu lunar.

Putefi vedea o imagine reugiti a unui curcubeu lunar pe site-ul:http / / antwrp. gsfc. nas a . gov ap o d / ap 0 1 OZO4. ht ml.

Iatd gi site-ul Parcului Natrional cumberland Falls state Resorr park:

http / / www. state.ky.us/agencies/parks 17 Sframes/ cumbfal2-body.htm.

HALOURI LUNARE (COLOANE LUMINOASE)

autor (Hanne6af $k1eIJneori, putefi vedea noaptea pe cer, in partea de nord a Lunii, de

la est la vesr, o fagie palid; de lumind. Acest fenomen se nume$te haloulunar' coroand lunari sau coloanr luminoasi produsd de Luni, feno-men rar qi extrem de interesant. Haloul lunar se f.ormeaziprin refracgialuminii pe cristalele fine de gheagi din atmosfera superioa rd., careplutesc paralel cu PimAntul.

Fenomenul are loc la risdritul sau la apusul Lunii. coloana luminoasrde deasupra ei esre, de obicei, scurtd;i butucinoasi. cea de dedesubt poateajunge pani la linia orizontului, unde ia forma unui punct. Fenomenuleste gi mai rar atunci cAnd ambele coloane se formeazi simultan.

coloanele luminoase se pot forma deasupra gilsau dedesubtul Lunii9i al Soarelui. in noplile liniqtite, cand nu bate ,rantul, iar prin aer plu-tesc cristale de gheagi, puteli vedea aceste coloane luminoase deasu-

pra gilsau dedesubrul felinarelor de pe strizi. S-a emis ipotezaconformcareia

"steauadin Bethleem" era, de fapt, un halou lunar, alcituit din

cloui coloane luminoase.

Qberon $eff -llSlenhaart (-.qrle a ucen icu[ui vrdjitor

Un alt fenomen similar este cunoscut sub numele de ,,moondogs"

sau ,,sundogs'1: coloanele luminoase parci apar din pi4ile laterale ale

Soarelui sau ale Lunii. Acesta este cauzat de forma hexagonah a cris-

talelor de gheapi, care plutesc paralel cu PemAntul, refractAnd lumina

de cAteva ori.

Daci vreqi si aflaqi mai multe informatii despre aceste fenomene

uluitoare gi si vedegi 9i imagini, internetul qi motoarele lui de ciutare

sunt instrumente extrem de eficiente.



r3. printre gataxii dincofo de. e.[e

autor: fton$'riter 1 indi6ol

Sistemul nostru solar face parte din galaxia Calea Lactee, care se

intinde pe cer ca o dArI de fum. Ceea ce vedeli este insi doar margi-

nea ei exterioari. Ca si inlelegeli mai bine, imaginaqi-vi ci vi aflali

in interiorul unui disc zburltor Frisbee 9i ii privili marginea

De-a lungul istoriei, oamenii din diverse triburi indiene au introdus

Calea Lactee in traditiile gi miturile lor, conferindu-i diverse nume. In-

dienii Cherokee ii spuneau ,,rlul de pe cer', imaginAndu-gi ci apare in

momentul in care Turtle (un personaj imaginar din cultura lor) inoati

pe fundul rAului, agitlnd nisipul. Alti indieni din America o numeau ,,dru-

mul nilucilor" sau ,rAul de fum". Vechii greci gi romani credeau cd este

un rAu sau un drum de lapte. De aici provine gi denumirea de astdzi.

Soarele face parte, alituri de alte o sutl de miliarde de stele, din

galaxia Calea Lactee, una dintre miliardele de galaxii din univers. Calea

Lactee are forma unei spirale uriage, ca o moriqci imensi, cu o ,,bArni*

in centru. Oficial, Calea Lactee poarte denumirea de ,,galaxia spiralati".

Sistemul nostru solar se afli cam la jumitatea unuia dintre bralele ei,

la o distanli de 26 000 de ani-lumini de centrul galactic, pe un mic"pin-

ten" de pe bragul lui Perseu, numit bralul lui Orion. in universul ma-

giei, Calea Lactee ne conecteazi cu restul universului.

1 Ciinii lunii, respectiv, ciinii soarelul - tn lb. englezi in orig. (n. tr.).

Deasupra gisiii un desen care infiiiqeaza galaxi:r Calea Lactee, alituricie pozigia gi numele bralelor sale.

Calea Lactee se rote$te in jurul propriului centru, motiv pentru

care toare stelele - inciusiv sistemul nostru solar - graviteazd.in jurul

centrului galaxiei la fel cum PemAntul graviteaz.d in jurul Soarelui. As-

trul solar are nevoie de 266 de milioane de ani ca sa parcurgi o sin-

gtrri orbiti galactici, merglnd cu o vitezi de 209-289 kilometri pe

secundi. (Calculele au fost flcute in L999, cu ajutorul sistemului Very

Long Baseline Array, alcituit din zece antene cu radiotelescop, pla-

sate pe o suprafald de 8 046 de kilometri pe teritoriul Statelor Unite,

clin Insulele Virgine pln:i in Hawaii.)

Universul este alcdtuit din miliarde de galaxii, fiecare dintre ele

conlinind miliarde de stele. Pentru ci planeta noastri se afli in inte-

riorul Ciii Lactee, aproape toate corpurile cere;ti pe care le vedem

cu ochiul liber fac parte din aceasti galaxie. Existi insi gi doud exceptii:

Cel mai indepinat corp ceresc vizibil cu ochiul liber este M31,

marea galaxie Andromeda, aflatd la o distanli de doui milioane de

SI

502 Qbcron $cf[-tfu r'cnhccrt (-ortea ucenicufui lrdjitor 505

ani-lumini. FIri ajutorul unui telescop, imensa galaxie spiralati pare

doar un nor lipsit de importangr din constelalia Andromeda.

Site-ul htrp / / antvtrp. gsfc. nas a .gov ap o d / ap 0407 1 8. html vl of eri

o imagine clard cu galaxia M31'

Norul Mare gi Mic al lui Magellan se observl ugor, dar numai

din emisfera sudici.

Puteli vedea o imagine a Marelui Nor al lui Magellan pe site-ul:

http:/ / antwrp.gsfc.nasa .gov / apod/ ap040902.html.

ERA BAKTUNA VI-a eri Baktun

A V-a erl Baktun

A IV-a erd Baktun

A III-a eri Baktun

A II-a eri Baktun

Prima erI Baktun

PERIOADA31L4 i.e.n. - 201.2 e.n.

8240 - 31.14 i.e.n.

L3355 - 8240 i.e.n.

1,8490 - 13365 t.e.n.

2361.6 - 18490 i.e.n.

28742 - 23616 i.e.n.

Cinci ere Baktun au in total 26000 de ani - precesiunea completd a

echinocgiilor prin toate cele doudsprezece ere zodiacale. Consultagr Ma-



Cum sd faceli un mode[ a[ go[axiei Qa[eo fuctee

qutor: Oberon lcenugiul

La sfArgitul volumui aveli un model al Ceii Lactee pe care il puteqi

asambla. Aveli nevoie de o minge alba de ping-pong. Fotocopiali cele

doul pagini, mirinduJe la 1.2Io/o. Lipili cu aracet marginile secliunilor

p. .ri. trebuie sd le tiiagi de pe ambele discuri Aranjaqi-le apoi in

jurul mingii de ping-pong, qinlnd seama de gaura din mijloc ai lipili

marginile, potrivind secqiunile tdiate de pe ambele discuri Mingea de

ping-pong va cuprinde suprafala care in galaxia noastri inconjoard

gaura neagrn din mijloc. Dupd ce veli asambla 9i suportul conic, mo-

delul vostru va pdrea ci plutegte in spaiiu.

14. dtmpu[ qi mqto$ii

aulor, Oberon 1cenu5iul

Mayagii din peninsula Yucatan erau obsedagi de ciclurile tempo-

rale. Cu 2300 de ani in urmi (in iurul anului 355 i.e.n.)' strimoqii

mayagilor au perfeclionar unul dintre cele mai complexe sisreme ca-

lendaristice inventate vreodate. Conform calculelor lor, de la incepu-

tul timpului au existat gase epoci, denumite Baktwn, alcituite din

5 1,25,36de ani fiecare. Iati datele erelor Baktun din calendarul mayag:

nwalwl d.e inipiere in ordjitorie gi observagi cAt de aproape se afle incepu-

tul celei de-a V-a erd Baktun - anul 8240 i.e.n. - de sfArgitul Erei Glaciare,

de inceputul perioadei neolitice Ei de inceputul erei zodiacale a Racului

Observagi, de asemenea, ci anul 2012, care marcheazi sfArgitul celei de-a

VI-a ere Baktun, corespunde inceputului erei zodiacale a VlrsitoruluiIn anul 2012, planul sistemului nostm solar (ecliptica)se va alinia cu

planul galaxiei noastre, Calea Lactee; iar in timpul solstiliului de iarnd

din acel an (din data de 21 decembrie), centrul galactic (din constelalia

Sigetitorului) va rlsiri in plan heliac $n linie directi cu soarele).

Pentru ci Soarele se va pozigiona direct deasupra centrului CeiiLactee, iar ecliptica se va alinia cu Ecuatorul galactic, planetele (in-

clusiv PemAntul) vor pirea ci se indreapti spre ,,calea intunecatd" de

praf, care formeazS. o linie din centrul galactic spre Steaua Polard.

Maya;ii credeau ci aceasti aliniere a planetelor va deschide poarta Lumiide Dincolo gi togi oamenii vor trece pragul spre o noud fazi a evoluqiei

spirituale. Iati de ce aceastt datd reprezinta sflrgitul calendarului 1or.

Mulli astrologi din epoca moderni cred cI acelagi moment con-

stituie, inceputul erei zodiacale a Virsdtorului.

15. piramide mistice

outor: (-)beron lcenuqiuy

Piramidele existd in intreaga lume inci de la inceputul omenirii.

Piramidele din Egipt - considerate cele mai vechi - au fost construite

Q6eron je[f - fu"'cnheart

(arlea ucenicu[ui rrdjitor 505

fficu peste 4800 de ani in urmi. Ele au fost din-

totdeauna intruchiparea misterului - cum

strugure pe suport Ei introduceli supor-

tul in interiorul piramidei Vedegi daci

se transformi in stafidn

Dar care este legitura dintre pira-

mide ;i cosmologie?

in 1995, inginerul egiptean Robert

Bauval a facut vAlvi, suspinAnd in car-

rca sa Tbe Orion Mystery ci ,,dupi 4000

de ani, secretele piramidelor au fost des-

cifrate". Teoria se baza pe faptul ci cele

qi de ce s-au construit sunt intrebiri la

care curioqii 9i inqeleplii de pretutindeni

incearca si glseasci un rispuns. Foarte

mulli cred in ,,puterea piramidelor" - se

pare cd forma lor creeazd'un cAmp special

in interiorul lor, datoriti ciruia cadavreie fa-

raonilor din Egipt s-au mumificat atlt de bine;

tot datoritf, acestui cAmp, hrana se poate pistra mai mult timp, tar



trei piramide din Giza erau aliniate -conform observ'atiilor sale - astfel incAt

poziqia lor oglindea pozigia stelelor din Centura lui Orion - constelalie

asociati cu Osiris, zeul Lumii de Dincolo in mitologia egipteanl. Bau-

val a observat, de asemenea, ci tunelul de ventilagie din partea de sud a

camerei moltuare din Marea Piramida a lui Keops didea exact spre aceea;i

stea din Centura lui Orion care corespunde piramidei respective.

Oamenii credeau cd, dupd moartea sa, ultimul faraon avea se devini

zeul Osiris. Harta era reprezentatd pe cer de constelalia Sab, identicd -

in epoca moderni - cu constelaqia Orion. Bauval a ajuns astfel la con-cluzia ci in mitologia egipteani, ca gi in multe alte culturi, tirAmul

mo4ilor era localizat in ceruri, iar pozilia piramidelor a fost stabilitl

in funcqie de pozigia celor mai impor-tante stele de pe bolta cereasci. Pi-

ramideie din Giza erau, asadar, o irnagine in oglinde - reprezentarea

R6ul

Nil

\AWYEfEL.ARYAN

lamele de ras par mai asculite, dace le puneli in interiorul unor pira-

mide in miniaturi. Se spune, de asemenea, ce paliriile in forrnl pira-

midale stimuleazi capacitiliie mentale ale celui c:rre |e poart5.

piramida care are tn vlrf ,,ochiul atotvizitor al lui Dumnezeu" a

devenit simbolul mistic al fraternitilii masonice, precum 9i ai rarntr

rii ei cunoscute sub numele de Iluminatii din Bavaria. Fiind masoni

;i Iluminali, Pdrinqii intemei.to.i ai revolutiei americane au introdus

acest simbol in Marele Sigiliu al Statelor lJnite, prezent acum qi pe

una dintre feqele bancnotei de un dolar.

CUM SA VA CONSTRUITI PROPRIA PIRA]VIIDA MISTICA

,,Cum e in cer, asa 5i Pe P,inilnt". PoztPw

stelelor din Centura lui Orion coincide

perfnt cttpzilia Piramtlelor din Giza

506

Veli gisi la sflrqitul volumului un

model de piramide,bazat pe imaginea

de pe Marele Sigiliu. Xeroxaqi pagina

folosind carton-pergament gi urmali

indicatiile ca sl asamblali o piramidi

in miniaturi Marcati mai intAi mar-

ginile pe care trebuie sI le indoigi, fo-

losind partea neasculiti a lamei unui

cu[it de bucatirie, apoi decupaliJe ;ilipiqile cu aracet.

Va trebui si asamblaqi 9i un suPort

pe care il veqi introduce in interiorul

piramidei ;i pe care veli aqeza un mic

obiect atunci cAnd veli experimenta

"putereapiramidei". Puneli un bob de

K,tilf,\"tr ,dr

(,-)bcron $ef f - tl$"'en[r ca rt (-qrteq uccnicufui lrdjitor

G,. Dhf Leltrrr lrl,l5 I l,1

507

terestra a Centurii lui Orion - destinalia faraonului mort. Astfel, Marea

Piramida a lui Keops nu era doar un simplu mormAnt, ci punctul de

unde faraonul avea si-Ei inceapi cdlitoria spre stele, leaginul naqterii sale.

16. Qe facem mai departe?

qutor3 9(oonr,r'riter 1indi6ol



Daci v-aqi molipsit de microbul astronomiei, vi puteqi continua

aventura stelard, studiind corpurile cereqti cu ajutorul unui binoclu

sau al unui telescop mic.

Printr-un binoclu bun puteli vedea nebuloasele din galaxia Cdii

Lactee, comete 9i galaxii indeplrtate, dar Ei detalii de pe Luni. Bino-

clul ii ajutd pe observatorii novici sdlocalizeze corpurile cereqti, cu

atAt mai mult daci aveti $i un trepied. Cu telescopul putegi vedea Ei

mai mult pe bolta cereasci.

O copie a programului ,,Starry Night" (vezi referinqele de la sfnr;itul

volumului) vd va ajuta si inlelegeqi fenomenele de pe bolta cereascd,

chiar daci vremea este neprielnici sau este o noapte cu Luni plind

ori vi aflagi tntr-un ora$ luminat ca ziua.

$coala Cenuqie de Vrnjitorie vi oferi, de asemenea, ore de cosmo-

logie, pe care le actualizlm tot timpul. Poate ci vi dorili sI studiagi

astrologia qi zodiacul stelar.

,{etierut dclcICI:

$@gia mqtemqt ici i (tr a,nstucid'

Radicalii

Pe cimpiile carteziene,

Vr,ijitorii contempl,i lwjerii de floarea-soarelui,Ce din seminte au rdsdrit.

Acest tdrim incEe la graniya realului$i se sfirSe;te la botarele irapionalwlui,

Unde lucrurile nw sunt reale, dar existd cw adeodrat.

Cine poate merge pe urmele efemerului?

Numai cei care pot sd ingemdneze legea

Cu poezia deslu;esc tainele miturilor

$i prefac pind ;i rdddcina rdului

In ecuapii elementare. Sunt cei

Care cunosc pwterea neantului

Si fluctuapiile infinitului.Ei p,itrund misterele integralelor aieyii,

Simbolurile pi logica tuturor lucrurilorCunosc ute ;i clasifi.cate.

Orice demonstalie are, pentru ei, o logicd,

Privit,i din toate ungbiurile.

Ei sondeazd adAncurile inyelepciun ii,Desenind figuri geometrice

Pin,i cind uniaersul insu;iIa forma unor pdnate magice.

LTzABETH BeRREtrn

Qartea ucen iculu i rrrdjitor 509

tclntroduce.Ye

ine ati venit in lumea matematicii magice Misterele pitagoreice

au pus baza tuturor ramurilor matematicii - aritmetica, geo-

metria $i muzica. Mottoul lor era: ,,Totul este orinduit dupi

numir." Conform teoriei lui Pitagora, toate lucrurile din univers au

drept temei acelaqi ,plan" fundamental, creat de figuri geometrice, care

se repeti de nenumirate ori intr-un dans neincetat de sunete, lumini

gi culoare. Aceste figuri geometrice formeazd o matrice de energie'

extrasi dintr-o sursi centrale. Ele creeazdintreaga lume a naturii, aju-

'ureprezinti doar canrireli sau unitiqi de mdsurd, ci Ei puteri funda-

rnentale ale cosmosului gi idei de naturi divinr. vechii adeppi ai cu-

rentului pitagoreic, vrdjitorii gi magii au explorat anatomia numerelorsi interconexiunea lor: ,,Omnia vi'u'unt, omnia inter se conexa.,. (,,Totulcste viu, totul se leagd.") Acest capitol este o introducere in practicilernagice ale aritmeticii sacre, urmAnd tradiliile pitagoreice. vi sfituiescsi citili capitolele din Manwalul de initiere ln ar,ijitorie ca si ingelegetri

rniri ugor subiectele pe care le vom aborda in cele ce urmeazi.



tAndu-ne si experimentam dualitatea, emotiile, timpui liniar si toate

realitlpile pe care le inlelegem. Vom vorbi in acest atelier despre geo-

metria sacri, despre numerologie qi despre teoria haosului.

Acest capitol iqi propune si-i ajute pe eievi si dobAndeasci aptitu-

dinile esengiale, practice ;i teoretice ca si inleleagi Ei sI foloseasci nu-

merele gi formele matematice in timp ce sivArgesc fapte magice ;i si

perceapd temeiurile ezoteric-matematice ale universului. Printre su-

tiectele despre care vom discuta in paginile urmitoare se numiri pi-

tagorismul, numerele arhetipale, numerologia, gematrial, geometria

sa-re, matematica ezoterrci, I-Ching, teoria haosului qi

Qwadriaiwmulezoteric (aritmetica, geometria, muzica gi astronomia).

Culoarea magici asociatl atelierului Pe care l-am inceput este cu-

loarea transparenfei, corelati cu ideea cd tot ce s-a creat este alcltuit

din formule magice - acestea sustin intregul univers, fiind insl invi-

zibile. Doar imaginalia ne ajuti si le descifrlm tAlcul ascuns.

z. ,{itmeticq sqcrA

outor: Aroffonius (afb)

$tiinga moderni se bazeazd pe numere, dar 9i vechii adepqi ai pita-

gorismului au ingeles ci numerele au o dimensiune magicd. Numerele

I$tiinla asocierii numerelor de litere, care include gi studierea semnificaliilor aces-

tei asocieri (n. red.).

(\rmerefi1urathe

Adeplii pitagorismului le dezviluiau elevilor uirtupile (puterile) ma-

gice ale numerelor, aranjXnduJe sub diverse forme, denumite numereiigurative. Am inclus cAteva exemple dinrre acesre figuri pitagoreice. celernai cunoscute se numesc figuri plane sau bidimensionale: triunghiuri,pitrate, dreptunghiuri, pentagoane etc. Ei araniau numerele gi sub formaunor figuri solide sau tridimensionale: pirami de, pdtrate, paralelipipede.ireptunghiulare erc. Numerele mai pot fi aranjate in forme liniare sau

r'rnidimensionale, care sunt utile, dar nu-gi dez-viluie structura interioard.Mulli inlelepli din vechime - printre care 9i adepgii teoriilor pita-

goreice - ficeau calcule ca si exploreze misterele numerelor. Foloseaupietre sau pietricele (ln latini, calculi). Astizi, facem calcule pe haniesau folosim calculatoare ca sr objinem mult mai repede rispunsuriledorite, dar este extrem de important si lucrim cu metodele antice de

calcul pentru a ingelege proprietdlile ezoterice ale numerelor.Pentru o mai buni ingelegere a noqiunilor prezenrare in introdu-

cere, vi sfatuiesc si rezolvaqi exerciqiile propuse in capitolul de faqiinainte de a incerca si exploragi numerele pe conr propriu. Vegi avea

nevoie de un set de 50 de pietre. orice obiecte mici gi rotunde sunrbine-venite, dar ca si pistrim tradigia vi recomand si folosili pietresau pietricele.

Vom incepe explorarea aritmeticii sacre cu seria de numere: l, 2, 3 etc.Aritmetica sacri diferi de aritmetica pe care o invilaqi la qcoala. tnaritmetica pitagoreicd, primul numir, 1, nu este un numir, in sensul

strict al cuvAntului, ci reprezinti ,,Monada" sau ,,lJnitatea,,. Monada,

f)6eron..je[[ - <ftr"rcnheart (.qrteq uccnicufui ."rajitor5il

principiul tuturor numerelor, intruchipeazi puterea, autoritatea sau

potenqialul tuturor numerelor (in latini,po tentia;in greaci, dynamis).

care le genereazdin actualitate (in latini, actio; in greacl, energeia).

Numirul 1 joaci un rol special in aritmetica sacri a lui Pitagora.

$i numirul 2 are proprietili speciale. Adepgii teoriilor pitagoreice

credeau ci toate numerele au caracteristici unice' Astfel, numirul 2

(Diada) nu este doar un numir obignuit, ci teprezintd principiul au-

toritilii, al diadei nedefinite, al puterii dltzirtt, al inegalitelii 9i al di-

versiti ii. Diadei indefinite ii revine sarcina de a transforma

potentialul Monadei (1) in actualitatea celorlalte numere.

Oontinuali si impi4igi grupurile de pietre in jumitate pAnn cAnd

ejungegi la un numir impar Repetaqi procesul de injumitiqire a grimd-joarelor de pietre, folosind numere diverse, pentru a-i ingelege meca-

nismul de functionare gi rezultatul final

Monada (1) reprezinta principiul identitilii, al unitigii, al punctului

terminus, al finitului si al determinnrii. Diada (2) este principiul diver-

sitilii, al inegalit;1ii, al infinitului 9i al nedeterminirii. Alte caracteris-

tici ale Monadei gi ale Diadei sunt ilustrate in exercigiile urmitoare.



Conform doctrinei pitagoreice, numerele pare sunt feminine, iar

cele impare, masculine (vezi desenele 2 gi 3). Spre deosebire de mate-

maticienii moderni, pitagoreicii consideri Monada (1) ca fiind unici,

nici pari, nici impari; in viziunea lor, este un numir androgin (pe

jumitate masculin, pe jumltate feminin), pentru ci ia naqtere in urma

divtzdrtrsexelor de citre Diada nedefinite, care contribuie la cre;terea

Monadei (1). Pentru ci sti la originea ambelor sexe' Monada poate

si schimbe u$or un sex cu altul (dace adundm 1 cu un numir par re-

zulti un numir impar ;i viceversa).

Fig. 1

EXERCIfIU:Exploragi, cu ajutorul pietrelor, caracterul masculin 9i feminin al nu-

merelor AtAt timp cAt numirul este feminin (par), procesul de impi4ire

poate continua, dar daci, la un moment dat, oblinegi ca rezultat un

numir impar (masculin), procesul nu mai poate fi continuat. Nume-

rele masculine (impare) sunt asociate cu lumea spiritualitigii sau a in-

telectului; ideile arhetipale sunt rigide, eterne, constante, definitive 9i

bine definite. Numerele feminine (pare) sunt asociate cu lumea mate-

riale gi cu materia, sunt la infinit divizibile gi permanent variabile.

Observaqi cl, atunci clnd impirqigi un numlr impar in doui gru-

puri egale, o piatri va rimAne intotdeauna pe dinafari Impirgili

pietrele in doui grimiioare egale (puneqi-le deoparte pe cele in plus)

tmparliti acum fiecare dintre grimijoare in altele doui egale

5t2 Qberon $eff' tl{rren[rearl (,orteq uceniculu i ."rdjilor 5r3

Fig. 2

Numerele triunghiulare pot fi aranjate sub forma unui triunghi echi-

lateral (cu laturi egale) (vezi desenul 2). Primul numir triunghiular este

1, al doilea este 3, al treilea este 6, al patrulea este 10 etc. Extrem de

important in numerologia pitagoreici este sd inlelegem genezanume-

relor triunghiulare gi a altor serii de figuri. Monada (1) reprezinti pri-mul numir triunghiular. Al doilea numir triunghiular il reprezintitotalul primelor doud numere: 3 : 1 + 2. Altreilea numir triunghiu-lar il reprezinti totalul primelor trei numere 6 : | + 2 + 3; al pa-

truleaestetotalulprimelorpatrunumere:10: 1+ 2 + 3 + 4 etc.

Fig. 3

Numerele triunghiulare se formeaz; cu ajutorul seriei de numere

1.,2,3,4 prin operatia de adunare. Iati cum puteli forma un numirtriunghiular din alt numir triunghiular: ca si obqinegi al patrulea

numir triunghiular din cel de-al treilea, adlugaqi 4 (vezi desenul 5);

ca si formatri al cincilea numir triunghiular din cel de-al patrulea,

adaugaqi 5 tn general, ca si obqineqi numdrul triunghiular N + 1,

adunati linia N + 1 cu numdrul triunghiular N Linia care transforml

o figuri intr-alta se numegte gn6m6n (in greacd, regulA), dar despre acest

subiect vom vorbi ceva mai tirzlt.

EXERCIJIU:Formaqi, cu ajutorul pietrelor, seria de numere triunghiulare. veqi

ingelege foarte repede cum sI le formaqi prin operagia de adunare.

Numerele pltratice sunr cele care pot fi aranjate sub formi de pdtrat(vezi desenul 4). Matematicienii moderni le numesc qi astizi pdtrateperfecte. g este cel de-al treilea numdr pdtratic sau pltratul lui 3, numirpitratic format pe o laturi de 3. (De asemenea, 27 este cel de-al trei-lea numdr cubic, cubul lui 3, care este un cub cu latura de 3.) Ob-servagi ci fiecare numir pitratic se poate forma din cel precedent prin,rdiugarea liniei in formi de L (gn6m6n) in jurul a doui laturi Dacied;uga1i un gn6m6n din Z pietre celui de-al treilea numir pitratic,puteli forma cel de-al patrulea numir pdtratic (vezi desenul 5).



Multe numere triunghiular e joaciun rol important in arta magiei.

Al patrulea numir triunghiula r, 0, reprezintl punctul central in nu-

-eiologia pitagoreicl; el se numeqte Tetractys. Al qaptelea numlr tri-

unghiular este 28, numirul zilelor dintr-o luni calendaristici (patru

siptimAni). Acest lucru stabileEte legitura dintre numerele 7 qi 28,

dezvd.luind astfel structu raezotericda lunii calendaristice' Al gaselea numir

triunghiular este 21 - numirul cirlilor de tarot din Major Arcana

(excluzAnd jokerul, carte de obicei nenumerotatd). Al qaselea numir tri-

unghiular ne oferl, de asemenea, numirul sumei a doud zaruri cu $ase

laturi, lucru care are$e legetura dintre divinaqia cu cd4i de tarot ;i cea

ct zaruri. Al doisprezecelea numdr triunghiulaf este 78, ce reprezintd'

numirul ci4ilor dintr-un set de tafot (c14ile Maior 9i Minor Arcana).

Este, de asemenea, numirul sumei a doud zaruti cu doudsprezecela-

turi, folosite in jocurile moderne, dar ;i in cele din vechime. Dode-

caedrul cu doulsprezece laturi este unul dintre solidele lui Platon,

asociat cu chintesenta sau cu cel de-al cincilea element. Pentru mai

multe detalii, consultali capitolul despre ,,ci4ile de tarot pitagoreice"

drn Manwalul de inipiere tn rsr,ijitoriet

Fig. 4

Fig. 5

EXERCI IU:

^

Aranjagi pietrele intr-un pdtrat destul de mare (cu laturi de 6 x 6).

Indeplrtali apoi laturile in formi de L (gn6m6n) pind rimAne o sin-guri unitate. Indepirtali mai intAi cele 11 pietre ale gn6m6n-ului dincel de-al qaselea pitrat ca si vi ritmini,cel de-al cincilea pdtrat. Puneqi

.leopafte, intr-o grimdioari, cele 11 pietre ale gn6m6n-ului tndep;na1iapoi gn6m6n-ul alcdtuit din 9 pietre din cel de-al cincilea pirrar ca sd

vI rimAni cel de-al parrulea. Punegi deoparte aceste 9 pietre, intr-oalti grimljoard., aga cum afi procedat qi cu celelalte 11. Continuatiprocedeul plni cAnd pitratul vostru se reduce la o singuri piatri, apoi:tnalizagi numerele pietrelor din laturile pe care le-a1i indeplrrar. Ceobservaqi? Acestea sunt numere masculine (impare).

Cuvlntul grecesc gn6m6n,pe care eu l-am tradus prin ,,reguli",provine dintr-un verb care inseamni ,,a gti". Acesta este gi riddcina cu-

vlntului gn6m6, care inseamni ,,cunoaqtere, inteligentd, maximi". Sen-

sul propriu al gn6m6n-ului este ,,instrument de cunoaqtere", referindu-se

astfel la diverse lucruri: echer de dulgherie (forma gn6m6n-ului folo-sit in construirea numerelor pitratice), rigli, indicator de cadran solar,cod de legi, reguli de viagi, interpret sau ghid inqelept. Gn6m6n-ul ne

invali sI traverslm granigele finitului spre infinit.

5r4()beron $e[[-'l{alenheart l-,artea ucenicu[u i .r'rdjitor

5r5

EXERCIJIU:Observagi cum se formeazd.pitratele din numerele masculine prin

operatia de adunare? Enumeraqi numerele masculine (inclusiv Monada):

1.,3,5,7,9... etc. Unitatea este primul numir pitratic. Adiugagi 3 pie-

tre la aceasti unitate ca si obginegi 4, al doilea numdr pitratic; adeugali

apoi alte 5 pietre ca si oblineli nurnirul 9, al treilea pdtrat etc.

Pitratul unui numir feminin este feminin, pitratul unui numir

masculin este masculin, iar pltratul unei unititi androgine este uni-

tate. Ca si inlelegeqi acest lucru intuitiv, imaginali-vi un numir fe-

minin in formi liniarl; este divizibil in doui iumltnqi egale. Pitratul

16 : 10 + 6). Repetaii exerciliul de cAteva

cAnd veli ingelege mecanismul

/Fig. B

.rl treilea triunghi (deoarece

,rri, folosind pietrele, plni



acestui numir este alcituit din alte patru pitrate egale (vezi desenul

6). Ca sI ingelegegi de ce pitratul unui numir masculin este mascu-

lin, imaginaqi-vi un numir masculin sub forma unei unitigi pe care

o adunaqi cu un numdr feminin, care poate fi impl4it in jumdtate.

Agadar, cAnd formim pltratul unui numar masculin, obqinem o figuri

cu patru pnrgi (vezi desenul 7). Oblinem pitratul mai mic, feminin

(ca in exemplul precedent), inconjurat deun gn6m6n alcdtuit din doui

linii feminine, dar 9i de o unitate indivizibila. De aceea, pitratul mai

mare este masculin.

s flg.6I

t...1...tl

I

____L

Fig. 7

EXERCITIUExisti o legituri strlnsi intre numerele triunghiulare qi cele

pitratice. Orice numir pitratic poate fi impn4it in doui componente -deasupra gi dedesubtul diagonalei, formAndu-se astfel doud numere tri-

unghiulare (numere triunghiulare consecutive). De exemplu, putem vedea

din desenul 8 cd al patrulea petrat este alcituit din cel de-al patrulea qi

EXERCIJIU:Enumeragi seria numerelor triunghiulare: I,3,6, 10, 15. Observagi

cum puteli obqine alte doui triunghiuri Ei cum le putegi combina cu

trn pitrat. G;si1i un numir pitratic in interiorul fiecarui triunghi. Pen-

tru asta, aranjati, de exemplu, cel de-al cincilea triunghi sub forma unui

triunghi dreptunghic, nu echilateral (vezi desenul 9) Observagi circesta este alcdtuit din cel de-al treilea pitrat 9i din doui copii ale celui

de-al doilea triunghi (1,5 : 9 + 3 + 3) Repetali procedeul gi cu alte

triunghiuri pAni vegi inqelege mecanismul

Fig. 9

Adunarea numerelor masculine duce la formarea pitratelor. Poate

ci vi intrebali ce numere se pot forma prin adunarea numerelo r femi-nine.Daca adunaqi 2 cu 4, urmdtorul numir feminin, obpinegi 6; dacd,

adunagi acest rezultat cu 6, urmdtorul numir feminin, oblinegi 12 qi

aqa mai departe. Seria acestor numere este 2,6, 1,2,20,30, 42. Le intuigi

forma? Acestea se numesc numere neecbilaterale (in greacl, beterom\-

'l

I

I

I

I

I

I

5r6 Qberon $eff -clfurlorheorl l-,aYteq ucen icu[u i rrr{jitor 517

Aes) sau numere dreptunghiulare gi pot fi aranlate sub forma unor drep-

tunghiuri, avAnd o laturi mai lungi decAt cealalti. Aceste dreptunghiuri

au urmitoarea formi: l'2,2'3,3'4, 4'5 etc. (vezi desenul 10)' Unele

numere pot forma diverse figuri: de exemplu, 6 poate fi un numir tri-

unghiular, neechilateral sau liniar. Acestea reprezintddiverse aspecte ca-

Iitatirse ale aceleagi cantitdti Ei au roluri diferite in arta magiei'

Fig. 10

Se pare ci Pitagora este cel care a descoperit relagia dintre inten-

sitatea sunetului, frecvenla vibragiilor Ei gama muzicale. El a consta-

tat ci numerele neechilaterale reprezintd intervalele muzicale in

o rdinea descrescitoare a acordurilor. Agadar, 2:1, r ep r ezinti raportul

octavei (C-c), cel mai armonios interval (unisonul nu este un inter-

val). Urmitorul raport neechilateral este 3:2, cvinta (C-G);urmitoruleste 4:3, cvarta (C-F); 5:4 reprezinti terla majori (C-E); 6:5 - terla

rninori (C-E). lJn ton, sau secunda mare, este redat de intervalul 9:8

(C-D) sau 10:9 (D-E), deoarece in teoria muzicald a lui Pitagora to-

nurile nu au aceeasi mirime; intervalul secundei mici E-F este 16:15.



EXERCIfIU:Aga cum agi procedat gi in cazul numerelor pitratice, studiaqi acum

formarea numerelor neechilaterale. Descoperiqi cum se aduni ungrt6m6n

(feminin) cu un numir inegal ca si iasi urmdtorul numir inegal.

Observati cd un numir neechilateral poate fi impn4it in doul copii

ale aceluiagi numir triunghiular.

Comparali dreptunghiurile neechilaterale cu cele ecbilaterale (p;tratele).

Numerele echilaterale sunt asociate cu ideile arhetipale, cw noyiwnea de

constantd,deoarece, in timp ce experimentim seriile de numere, figurile

nu-gi schimbd forma. Spre deosebire de acestea, numerele neechilaterale

sunt asociate cu lumea materiali a na;terii, a dezvoltirii qi a descompu-

nerii, cu noliwnea de deaenire, deoarece in timp ce experimentim seriiie

de numere forma dreptunghiurilor se modifica. tntre laturile dreptun-

ghiurilor echilaterale existi un /ogos (raport) constant, in vreme ce logosul

(raporrul) laturilor dreptunghiurilor neechilaterale se modifici mereu.

Toate dreptunghiurile neechilaterale sunt feminine' pentru ci o

laturi este intotdeauna feminini. Aceasta simbolizeazi naEterea lumii

materiale (considerate de ordin feminin: Mama Nature sau Geea). Pe

de alti parte, pitratul unui numir masculin este masculin, iar pitratul

unui numir feminin este feminin. Astfel, ambele numere masculine

9i feminine exsiti in lumea noastri materiali, dar ideile arhetipale tre-

buie sI aiba acelaqi /ogos.

Pitagora a observat ci legile armoniei nu se aplicd doar in muzici, ci

si in muzica sferelor si in armonia cosmicd, dupi care universul insugi

se ghideazi gi care joaci un rol fundamental in arta magiei.

ftedii

lJn concept fundamental in tradigia pitagoreici, dar 5i in multe al-

tele, este media sau mediana (in greaci ) meson sau tnesot\l: cea care

Lrneste opusurile gi trece dincolo de granila 1or.

Conceptul se aplici in toate domeniile filozofiei, dar gi in etici (,,Media

de Aur"), medicini (echilibrarea temperamentelor sau a umorilor), arti,,rlchimie gi magie. Mediile joaci un rol important in conectarea planu-

rilor realitatii Ei in stabilirea simpatiilor gi a corespondengelor magice.

In numerologia pitagoreici, media poate fi definiti prin raportul din-

tre trei numere: cel mijlociu (media) si celelalte doud (extremele). Media

are un raport similar cu fiecare dintre extreme. Adepgii teoriilor pita-

goreice au descoperit douisprezece rnedii numerice.

Cea mai simpli este cea aritmeticd, unde media este echidistanti

fagn de fiecare dintre extreme. De exemplu, media aritmetici dintre3 9i Z este 5, deoarece 5 se afli la o distanli egale intre 3 9i 7. Observali

ci existd o medie aritmetici intre doud numere numai dacd acestea se

diferengiaze printr-un numir par (feminin), pentru cI - in c^z con-

t^rar - media nu poate si aiba aceeaqi diferengi fati de doui extreme.

(In aritmetica sacri, nu folosim termenul ,,fracgie", dar apehm la

,,proporfie", dupi cum veti vedea in cele ce urmeazi.) Existi o medie

5rE f)bcron $c[[' il{rlen[r cart (--orte o ucenicu[ui rrrdjitor 5r9

arirmetici intre 3 qi 7 (care se diferenlia za prin 4), dat nu intre 2 9i 7

(care se dlferenliaze prin 5). Pentru a calcula media aritmetica' sta-

bilili extremele sub forma unor figuri Mutagi pietrele din extrema

mai mare in extrema mai mici pann cand cele doui figuri au aceeagi

mlrime; clnd terminali, ambele grimdjoare sunt egale cu media arit-

metice. Putegi vedea in acest fel cI media aritmeticl reprezinti echi-

libru qi egalitate. Mutlnd pietrele dintr-o parte in alta, vegi descoperi

qi o seriele perechi de numere cu aceea;i medie aritmetici'

EXERCIJIU:folosind

rurrnitoarea: A este alcituit din doui elemente S, iar B, din doui ele-

rnente T; aqadar, media inlocuieqte un element S cu un element T.

Media geometrici este corelatd cu extremele sale prin operaliile com-

binate de inmulqire ;i impi4ire (uneori trebuie si inmullim sau siimpdrqim la 1). GAndigi-vi, de exemplu, la progresia geometrici 9:6:4

Ca si ajungem de \a 9 la 6, inmulqim cu 2 qi impirqim la 3, la fel cum

proceddm cAnd trecem de la 6 la 4. Formula generali a progresiei geo-

rnetrice este urmitoarea: CSS:CST:CTT. Ca sd ajungem de la CST la

CTT, cu ajutorul mediei geometrice, inmulqim cu T 9i impi4im la S;

ca si ajungem de la CTT la CSS, inmulqim cu S 9i imperqim cu T.



Calculati media aritmetici a cAtorva perechi de numere

acesr procedeu observali ce se intampln dacn extremele se diferenliazd

printr-un numir imPar

cea mai importantd medie - media geometricd - pe care Platon o

nume$te ,,legetura perfecti" - are aceeagi propo4ie fali de fiecare din-

tre extreme. De exemplu,g:,6:4 este o progresie geometrici' deoarece

raportul dintre 9 9i 6 este acelagi cu raportul dintre 6 9i 4 (ln ambele

cazvr , acest raPort este 3:2).

Este ugorua obr.*"1i ci existi o medie geometricd.intre doui

petrate perfecte. De exemplu,g :3'3 qi 4 :2'2 au media 6 :3'2'}n

"ror..ir-,o extremi are doui perli S (unde S reprezintio calitate

oculti), iar cealalti extremi are doui parqi T (o altn calitate oculta).

EXERCIfIU:calculati media geometrici dintre cateva perechi de pdtrate per-

fecte pentru a inqelege mecanismul intuitiv. Lungimea unui pitrat 9i

letimea altuia vor crea un dreptunghi, rePrezentind media geometrici

dintre cele doui figuri.

vegi descoperi cd media geometrici existi intre doui extreme numai

daci sunt aceia;i multipli ai unor pdtrate diferite. Media este in acest caz

acelagi multiplu al produselor laturilor celor doui pdtrate. De exem-

plu, 30"ste

m.di" geometrici dintre 45 gi 20, deoarece extremele sunt

45 : 5,3,3 qi20 : 5,2,2 (ace|agimultiplu al unor pitrate diferite). De

aici rezulti ci media esre 5'3 '2 : 30. Formula af putea fi urmltoarea:

daci A : CSS 9i B : CTT, atunci, M : CST' (Observali ci S sau T

ar putea fi 1.) Interpretarea ezotertcd. a acestei formule ar putea fi

EXERCI IU:Si analizam acum progresia geomet ricdg:6:4 in..p.gi cu numirul

lritratic 9 inmultiti-l cu^2, feclnd o alta grimd.joarFr de pietre (ave1i

,rcum in total 1B pietre) Impirlili aceasti figuri in trei in aga fel incAt

si avegi 3 figuri a cite 6 pietre, ce reprezinti media geometrici Faceqi

.rcum aceea$i operalie de inmullire ;i impirqire: Dublali grimijoara

din 6 pietre in aga fel incAt si aveli acum 12 pietre, apoi impirqiti cele

12 pretre in 3 gramajoare a cite 4 pietre fiecare Veli vedea astfel cd

raportul 9:6 este egal cu raportul 6:4.

EXERCIfIU:Mediile aritmetice qi geometrice dezvdluie o altd relatie importanti

intre numerele (p;tratice) neechilaterale qi echilaterale. Enumerapi

seriile numerelor pitratice gi neechilaterale: 1,, 2,4,6,9,1,2, 16...

Observagi cd media aritmeticd intre doui numere neecbilaterale con-

secutive este pdtratui dintre ele; de exemplu, media aritmetici dintre

6;i 1,2 este 9. Pe de alti parte, media geometricd intre doui numere

pdtratice consecutive este redatd de numlrul neechilatera/ dintre ele;

cle exemplu, media geometrici dintre 4 ;i 9 este 6. Explorapi procedeulpinn clnd veli ingelege mecanismul de interconectare a figurilor con-

secutive Acesta este ugor de ingeles: intre doui pitrate consecutive,

SS ;i (S + 1) (S + 1), media geometrici este S (S + 1) . Tot astfel, intre douinumere neechilaterale consecutive, (S-1)S 9i S(S + 1), media aritmeticd

t'ste SS. Astfel, numerele echilaterale gi neechilaterale reprezint; ve-

rigile unui lanq legate intre ele prin mediile aritmetice gi geometrice,

520Qberon $e[[- fur'enfreart

('qrtea uccnicufui lrdjitor 52t

cu ajutorul caror^Monada progreseazd spre infinit. Procesul este con-

tinuu datorita factorilor comuni dintre termenii adiacenli: I'I, 1'2,

2' 2, 2' 3, 3' 3, 3' 4,4' 4. Observagi interconexiunea dintre puterile mas-

culine Ei cele feminine Observaqi, de asemenea, cum - intr-un ciclu

de 4 - genul numerelor echilaterale 9i neechilaterale se repeti

$-etract2s

Dintre toate numerele arhetipale, cel mai important este Decada (10),

si nonexistenla etc. lvlonadir corespunde principiului Tao (vezi

tl,lanualwl de inipiere in ar,ijitorie).

Cei de-al doilea nivel este Diada, care intruchtpeaztr dualitatea Ei

..listinctia dintre esenle, conturati la nivelul eterneior idei arhetipale;

reprezinti tirAmul existenqei, nivelul minlii universale. Acest nivelse formeazi atunci cAnd unitatea se extinde, generlndu-le pe celelalte.

I)iada corespunde principiilor Yin Ei Yang, dar Ei celor antagonice

(vezi Manualul de inipiere fu vr'ijitorie).

Cel de-al treilea nivel este Triada, simbolizAnd toate genurile de

rrreditalie qi unegte principiile antagonice (vezi Manualul de iniyiere



cel de-al patrulea numir triunghiular (vezi desenul 11), care se numeste

Sftntwl Tetractys. Meritul descoperirii i se atribuie lui Pitagora. Nu am

la dispoziqie un spaqiu suficient de amplu ca si va dezvilui toate sern-

nificatiile ezoterice ascunse in acest simbol, motiv pentru care trebuie

si mI limite z doar la clteva secrete explicate de aritmetica sacri'

in arrijitorie). Corespunde sufletului universal, care uneste mintea uni-versald cu trupul universal (realitatea materiale), materialtzind eter-

nele idei arhetipaie in spapiul si in timpul lumii materiale. Cele treirrnitali ale Triadei definesc un plan, care se extinde in spaqiu, dar nu

rrre consistenti. Acest nivel reprezintd existenla care ocupi un spaqiu,

iiri si aibi insi consistenl5 materiah. Este nivelul entir;tilor imate-

riale, precum sufletele ;i spiritele.

Cel de-al patrulea nivel este Tetrada, echilibrul stabil al puterilorirntagonice, prezente in caracteristiciie celor patru elemente ale rea-

lititii materiale: cald/rece, umed/uscat (vezi Manualul de inipiere inur,ijitorie). Tetrada ii corespunde trupului universal, insufleqit gi guver-

nat de mintea universali cu ajutorul meditatiei sufletului uni,rersil. tncel de-al patrulea nivel, planul se extinde in cea de-a treia dimensiune

pentru a forma obiecte solide, tridimensionale - planul realitilii ma-

teriaie. Aici, eternul dans al contrariilor duce la crearea, dezvoltarea

9i degradarea, in timp, a obiectelor ftzice.

Aritmetica sacri vi poate ajuta sI inlelegeli mai bine conceptul de

Tetractys. Figura numiti Lambdoma sau Lambda platonici, denumiti,rstfel datoritd similitudinilor cu litera greceascl lambda L (vezi dese-

nul 12), este corelati cu Tetractys. Platon susqinea ci numerele Lamb-domei (1., 2, 3, 4, B, 9,27) definesc graniqele ruturor numerelor. De

:rceea trebuie sd completim uniuqile lipsi din fiecare nivel ca si conec-

tirm Tetractysul cu intregul. Acest lucru il putem realiza cu ajutorul

Fig. 11

Membrii ordinului pitagoreic sustin ci Decada cuprinde intregul

univers, pentru ci dupi 10 reincepe numiritoarea; agadar, toate nu-

merele mai mari sunt imaginile Decadei intr-un plan mai amplu de

manifestare. Astfel, tot ce existi in univers face parte integrah din

primele 10 numere. Cu toate acestea, Tetractys ne demonstreazi ci

Decada este generati prin adunarea primelor patru numere: Monada,

Diada, Triada qi Tetrada. Ele reprezinti puterile fundamentale in uni-

vers, care le genereazi qi le guverne azd.petoate celelalte' Vi voi explica

pe scurt fiecare dintre ni'uelurile sau planurile Tetractysului.

tn ,rArful Tetractysul ui troneazdMonada, reprezentand inefabilul'

Ea uneqte toate lucrurile, chiar gi pe cele antagonice: aspectele mascu-

line gi cele feminine, mintea gi materia, veqnicia gi efemerul, existenla

rnediilor geometrice.

In acest desen, avem

Cea din stAnga este Axa

( qrteq uccnicu[ui lrdjitor

doud axe derivate din Monada (androginn).

Diferenlelor, generatd de puterile (feminine)

522 f)6eron,je[[ - tl$lenheort523

Fig.12 1

/\2' 3,

/\4 9,

/\827

Fio 1l 1

2-3

4,-6-9

8 -. 12 -'18 - 27

Fig.14 @

,/\) -tr_//\/\

/\

U- I -'r'J \J \ ,/ \^\rt \/ l\ ./\l

r.rngibilitifii 9i vizibilitiqii). Agadar, in cel de-al treilea nivel, por-

rrim spre dreapta, indepirtAnd un factor material (2) si incluzAnd un

l.rctor spiritual (3).

Mediile geometrice conecteazd, cel de-al treilea gi al patrulea nivel

( r.r o unitate, in acelagi timp leglnd ;i nivelurile intre ele. Observali ciprogresiile geometrice I:2:4:8 si \:3:9:27 unesc laturile Tetractysului,

i.rr progresiile 2:6: 1 8 ;i 3 :6:1.2 conecteazi elementele din interior

In alchimie, simbolul Tetractys (vezi desenul 14) este bogat in sem-

nificalii. Pentru ci nu vi le pot explica pe toate aici, vi sfituiesc si le

cxploraqi singuri, citind Manwalul de iniyiere in vr,ijitorie.Labaza Tetractysului stau cele patru elemente: pimlntul (dens),

ale Diadei: 2, 4, 8, iar cea din dreapta este Axa ldentitililor, generate

de puterile (masculine) ale Triadei: 3,g,27' La primul nivel' se aflicel de-al treilea,



,rpa (densi), aerul (volatil) qi focul (volatil). La cel de-al treilea nivel

sc afli Tria Prima - cele trei principii ale alchimiei: sarea, mercurul

;i sulful. La cel de-al doilea nivel sunt prezente Luna gi Soarele - prin-

cipiul feminin gi masculin din univers. La primul nivel se afli piatra

hlozofald,, care uneEte principiile antagonice. Daci veli explora, cu aju-

torul aritmeticii sacre, relaqiile - orizontale gi diagonale - din interio-

rui Tetractysului, vegi afla foarte multe lucruri despre aceste concepte

rnagice fundamentale.

4. clstoria numdru[ui t3

qutor: rconuriter lindi1oy

Ali observat ci numirul 13 provoaci fiori multor oameni? Acest

rrumdr stilabaza multor superstilii, motiv pentru care pAni gi astdzi

80o/o din hotelurile 9i cladirile inalte nu au etajul al XIII-lea, treclnd

,lirect de la etajul al XII-lea la al XIVlea sau numind etajul al XiIIlea,,72a". Mulqi oameni eviti sd cilitoreasci sau si semneze documente

legale in zilele de 13. Altii refuzi si extragi numirul 13 sau sd stea

pe locul al XIII-lea. In aeroporturi, gisegti rareori a XIII-a poarte,

cum nici in spitale sau in hoteluri nu prea existi salonul sau camera

eu numirul 13.

Care este originea acestor superstilii?

.rrrit"t"";la cel de-al doilea, figurile liniare (2,3); la

pitratele plane (4, 9);iar la cel de-al patrulea, cuburile solide (5,27)'

Axa din ,,Angn, generati de numirul prim feminin (2), este axa ma-

nifestirii -"t.rirl., deoarece toate aceste numere reprezinti puterile

Diadei - purerea divizirii, a creirii qi a multiplicirii. Repre zintd. calea

descendenti a eaolwpiei de la unitate - prin generare 9i inmullire - spre

existenta frzic'a. Axa din dreapta, generati de numirul prim masculin

(3), este axa dezvoltarii congtientului, deoarece toate aceste numere

ieprezirtaputerile Triadei - puterea uniunii, a minqii 9i a spiritului.

Constituie calea ascendenti a im'nlupiei de la divizare 9i fragmentare -prin integrare - spre reuniunea cu unitatea'

primele doui niveluri sunt deja complete (Monada 9i Diada); nu

existi o medie geometrici intre puterile numerelor prime 2 ;i 3. Al

treilea nivel este conectat prin numerele plane pdtratice 4 Ei 9; 6 este

media 1or geometrici. De aceea) 6 conecteazi' unificd 9i completeazi

Triadacelrri d"-al treilea nivel. Trebuie si existe trei unitili la acest

nivel (vezi desenul 13), trei componente la nivelul sufletului. Al pa-

trulea nivel este conecrar prin numerele solide cubice 8 $27. Euclid

a demonstrat ci avem nevoie de doui medii geometrice ca s5 unim

doui cuburi. Acestea sunt 12 gi 18; de aceea, numerele 8:12:18:27 for-meazd,o progresie geometrici, deoarece raporturile 8:1'2,1'2:1'8 qi 18:27

sunt toate egale (2:3). Aceastl progresie reprezintd o tranzigie gra'

duali de l" o ,tr.. flxvt (2'2'2), prin intermediari (2'2'3,2'3'3)'la

o stare volatili. Platon sustinea cd doui elemente - apa ;i aerul - tre-

buie si joace rolul de intermediari intre doui elemente extreme - peman-

tul qi focul, bazelerealitdqii materiale (deoarece reprezinti chintesenla

524(-)beron $ef [' tl{r"'enh eart ('arteq ucenicu[ui .rrdjitor 525

lJ: reqti proaste

Multi pun teama de numirul 13 pe seama mitologiei nordice.

Loki, unul dintre zeii demonici din panteonul mi-

tologiei nordice, gi-a fdcut aparilia neinvitat la o pe-

trecere din Valhalla, sala de banchet a zeilor. Era

o petrecere cu 12 invitati - Loki fiind al 13Jea; el

a provocat moartea lui Balder, zeul luminii, al bu-

curiei si al armoniei.

in antica Romi se credea ci vriiitoarele se aduni in grupuri de clte

S-ar putea ca numirul 13 sn fi avut de suferit din cauzapoziqiei sale

i'rediat urmitoare numirului 12. Multi numerologi consideri ci 12

cste un numir ,,complet", aproape perfect, care simbolizeazd, armo-rria. Sunt 12 luni intr-un an,12 semne zodi.aca\e,12 zeiin Olimp, i2munci ale lui Hercule, 12 seminqii ale lui Israel gi 12 apostoli ai lui Iisus.

Spre deosebire de 12,13 este numirul rransgresiunii. AdunAnd 12

cu 1, se strici imaginea desivArgirii si a echilibrului perfect.

tJ: rreqti bune



12, cel de-al 13-lea participant fiind Diavolul.

Cregtinii nutresc convingerea cd" ziua de vineri este purtitoare de

ghinion, deoarece este ziua ristignirii lui Iisus. Pentru cI 13 oameni

au fost prezenti la Cina Cea de Taini, numirul 13 - cu atlt mai mult

clnd se intAmph si cadi intr-o vineri - este considerat de riu augur.

De asemenea, daci ii luim in calcul gi pe Iuda, gi pe Matei, putem spune

ci la Cina Cea de Taini au participat 13 apostoli.

Superstiliile legate de numir-ul 13 au luat amploare qi mai mare in

Errrl Mediu. inzirrn de vineri, 13 octombri e 1'307, regele Filip al IV-lea

al Frangei a poruncit ca Jacques de Molay, marele maestru al cavaleri-

lor templieri, gi gaizeci dintre cavaleri si fie arestagi, impreuni cu mii

de credinciogi loiali cauzei templierilor. Cum acest ordin gia dedicat

viala unei cauze nobile - piqtrarea tainelor Sfintului Graal - episodul

a hrrnit temerile legate de numrrul 13.

in secolul al XVIII-lea, intr-o zi de vineri, pe data de 13, a fost lan-

sat; la api nava HMS Friday. La scurt timp, ea a dispdrut firi urmi'

Puqini oameni sunt mai superstilio$i declt cei care iqi cAqtigi existenla

pe mare, drept pentru care dupi acest episod navele sunt arareori lan-

sate la api in zilele de vineri sau in cele cu data de 13.

Extrem de interesant este cd data de 13 picn mult mai des in zilele

de vineri decit in celelalte zile.

Oamenii mai cred cI e de riu augur si invili la masi sau la o intAl-

nire 13 persoane. tn Fr"nqa renascentisti, membrii inaltei societiqi,

cunosculi sub numele de quatorzieni (,,alpaisprezecelea oaspete"), ve-

neau intotdeauna la petrecerile unde numirul invitatilor era 13.

Astizi numerogi oameni, in special adeplii magiei gi ai religieineopigAne si \ilicca, ce au adoptat simboluri cu o puternici incircaturirregativi, cum ar fi pisica neagrd, mitura qi intunericul nopgii, incearci.sii confere conotatii pozitive numirului 13.

Este considerat de mulqi, mai ales de adeplii religiei GardnerianWicca, numi.rul ideal al unei comuniteti de wiccanil.

ir, ,r.rmerologie, 13 este egal cu L + 3, care este egal cu numirul bazd 4.

l)atru este considerat de adepgii magiei un numir sacm, reprezentAnd cele

prrtru puncte cardinale, cele patru elemente, cele patru anotimpuri, cele

patru vlnturi, cele patru diviziuni ale anului (2 echinoclii 9i 2 solstigii) etc.

In religia iudaici, 1,3 reprezrntl vArsta maturiugii gi momentul ce-

rcmoniei Bar sau Bat Mitzvah (pentru baieti si fete)2. 13 ar reprezenta,

.lc asemenea, numirul seminliilor din Israel: 11 sunt fiii lui Iacob, iar 2

poarti numeie fiilor lui Iosef. 13 esre numirul principiilor credinleiir.rdaice, conform adeplilor lui Maimonider, iar in cultura iudaicil)umnezeu este inzestrat cu 13 atribute ale indurdrii.

r\Wiccaeste o religie neopigAni, care acordi o importanqi capitali naturii. A fost

lr.pularizati in 1.954 de Gerald Gardner, pensionar, fost funclionar public britanic.I .r vremea aceea, Gardner folosea termenii de ,,cult vrijitoresc" gi ,,vrijitorie', referindu-seI.r ,rceasti religie, iar cei ce o practicau erau denumili, ca grup, _,,vicca", rermen prove-rriir.l dintr-un cuvanr englez-esc care insemn.r,.vrejirorime". In prezent. adeptii aces-

rt'i religii sunt numiri wiccani (n. tr.).I Bar sau Bat Mitzvah reprezintr o ceremonie religioasi evreiasci, marcAnd trecerea

'1rrcmaturitate, ce corespunde comuniunii sau primei impinfuanii din cre;tinism care

.,re loc la vArsta de 13 ani (n .tr.).I Moise Maimonide (1i35-120a) - filozof, medic;i teolog evreu din Elul Mediu (n. tr.).

526(-)6eron,je[[ - tl$r'cnfi eort ( .rrtea ucenicu[ui ""rdjitor

in religia sikh, numirul 13 este considerat un numir special, care

inseamni,,aparginAnd lui Dumnezeu".

Pentru unii chinezi, 13 este un numdr norocos' deoarece Pronunlia

lui seaminl cu un cuvAnt care inseamnl ,,trebuie si trliesc".

in cirtile de tarot, cea de-a XIII-a carte simbolizeazd,,,Moartea"'

Cu toate acestea, ea este adesea interpretati ca simbol al renaqterii, al

regeneririi sau al transformlrii.

$i, in cele din urm1, magia matematicii este cel de-al XIIIJea atelier

al $colii Cenugii de Vrijitorie 9i cel de-al XIIIJea capitol din aceastl carte.

Faceqi un ,,x" pe fa1.;a coloratd a fAgiei. Pornind de la ,x", plimbapi-vI

cu degetul pe paftea din exterior a fAgiei de hArtie. Ce se intAmple cu

l'Xgia colorati pe care vn plimbagi cu degetul? Veqi descoperi cI - intimp ce urmirili faga coloratl a fAgiei - ajungeli tot in punctul de

plecafe ,,x".

Desprindeli cele doud fAqii dezlipindule capetele Daci le veliintinde, vetri vedea cd fiecare dintre ele misoari 60 de centimetri.

Nicio problemi, nu-i aqa? Totul se desfiEoarl cum v-aqi imaginat.

Aveli ribdare



5. $,anda fui $(66ius

qutor: $(oonwriter 1indi6ol

Banda lui Mobius este o suprafagl cu o singur5'fa1F,. Mult timp

s-a crezut ci cel care a descoperit-o este A.F. Mobius, de unde ii vine

qi numele. Dar cercetirile recente au scos la iveale faptul cd banda

fusese descoperitl, cu doui luni inainte, de matematicianul german

J.B. Listing.

Este mult mai distractiv si punegi mecanismul in aplicare decAt si

citiqi cum se procedeazi.

IatI de ce aveli nevoie:

FAsii de hArrie albe, late de 2,50 centimetri 9i lungi de 60 de centimetri

o Bandi adezivd transparente

o O foarleci

a Un markero Creioane colorate

EXPERIMENTUL 1: BANDA NU TREBUIE RASUCITA

Luagi o fAqie de hArtie. Coloragi o fagi cu roqu (sau cu ce culoare

preferali). Lipigi capetele, formAnd o bucle circulari. Teiaqi acum fAgia

de h}rtie pe mijloc, pe toatd lungimea ei, plnl cAnd veqi obqine doul

bucle separate. Examinagi-le pe fiecare in parte. Veqi observa cI cele

doud bucle sunt identice qi au doul fele: una rogie gi una albl.

EXPERIMENTUL 2: BANDA TREBUIEnAsucnA PE JUMATATELuali o altd fAgie de hArtie. Coloragi o faqi cu

roqu (sau cu ce culoare preferali). Risucili fAqia pe

jumitate. Dacd linegi cu ambele mAini de un capital panglicii, vegi vedea, la un capit, latura alblr, iar ,

la celdlalt, latura ro9ie. Lipiqi capetele la fel cum agi

procedat in timpul experimentului 1 Teiagi panglica

pe mijloc, pe toati lungimea, pAnn cAnd veji obqine...

ce anume?

Faceji un ,,x" pe laga colorati. Pornind de la el, plimbaji-vd cu de-

getul pe fala din exterior a fAqiei de hArtie. Ce se intAmple cu flgia co-

lorati pe care vi plimbagi cu degetul? La inceput, urmali cu degetul

flgia colorati, apoi trecefi pe fiqia albl, apoi din nou pe cea coloratiqi iarlqi pe cea albe, inainte de a ajunge la punctul de plecare ,,x". Darcum este posibil? Dacd panglica de hArtie pe care a1i pornit avea doulfe1e, cum si fie ambele culori pe aceeaqi laturi?

Rdspunsul: Api creat banda lui Mobius: o suprafaqi cu o singurd

laturi.

Desprindeji capetele panglicii, intindegi-o gi mlsuragi-oVeli vedea cd, are 60 de centimetri.

Repetali experimentul 2A De data asta, in loc s-o

tiiagi pe jumitate, tiiaqi-o la o treime de laterale, pe roare

lungimea ei Ce obgineqi? Extraordinar

Desprindeqi capetele panglicii qi mdsuraqi lungimea

benzilor

l'.artea ucenicu[ui lrdjitor6eron $e[f -(f{rrenheort

EXPERIMENTUL 3: BANDA TREBUIE

RASUCITA TE 1SO DE GRADE

Luagi o alti panglici de hXrtie Coloragi o fagi cu rogu

(sau cu ce culoare preferaii) Rasuciqi panglica la 180 de

grade ;i lipigi capetele, ca in experimentul #1 Teiaqi panglica

pe mijloc, pe toate lungimea, pAni cAnd obqineli... ce anume?

Repetali experimentul 3A. De data aceasta, in loc s-o

taiapi pe jumitate, tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea

Ce obqineqi?

Desprindeli capetele panglicii gi misuragi lungimea benzilor



EXPERIMENTUL 4: BANDA TREBUIE RASUCITA

O DATA, APOI CU iNCA O JUMATATE DE ROTATIE

Luali o alti panglici de hArtie. Coloraqi o fall cu rogu (sau cu ce

culoare preferaqi). Risucigi panglica o datr 9i apoi cu inci o jumitate

de rotajie. Lipigi capetele ca in experimentul *tl Teiaii panglica pe

mijloc, pe toati lungimea, pAni cAnd obgine9i... ce anume?

Repetali experimentul4A. De data aceasta, in loc s-o tIiali pe iuml-tate, tiiali-o la o treime de laterali, pe toati lungimea' Ce oblineqi?

Desprindegi capetele panglicii qi misurali lungimea benzilor.

ALTE EXPERIMENTE

Continuagi experimentele, risucind banda cu incd o jumltate de

rotajie gi repetAnd rezultatele

6. $tictq [ui Klgin

qutor, Oberon lccnuqiu;

tn 1882, matematicianul prusac Felix Klein a cusut doud bucle

Mobius ca si creeze o sticle cu o singuri suprafaqi, nedelimitati. Inte-

riorul se imbinl cu exteriorul. Practic, sticla se conline pe sine.

in Manualul de inipiere in wdjitorie,am vorbit despre sticla lui Klein,

oferindule cititorilor gi o fotografie a unor modele create de mine

itL L" de OIIERCU O SINGUM SUPRAFATA)

@,-lit*ih

G?ELL

o 1982

din inele rotunde de plastic, ca acelea din care sunt confeqionate anumitejuclrii pentru copii.

CAqiva cititori m-au rugat sI le ofer imagini mai clare ca si-qi creeze

propriile modele. Veli gisi, astfel, in imaginea de mai sus cAteva schile

ale"covrigil

or Zell" , surpringi din diverse unghiuri, pe care i-am dese-

nat cu mulgi ani in urmi. Incercaqi sI vi faceli Ei voi propriile modele.

7. Qeometria sc.crd

qutor3 gohn ,,,{po[[onius" Opsopaus 1a[6y

Geometria sacrd ne ajutl si recunoa$tem modelele qi legiturile as-

cunse din nature gi din arri. Ea studiazi relapiile ezorerice dintre for-mele arhetipale ale minlii universale, manifestate in formele gi procesele

naturii, gi aplici aceste relagii in artd, arhitecturl 9i magie. Folosegte

multe dintre practicile euclidiene, dar analizeazl in acelagi timp for-mele gi relaliile simbolice ignorare tn geometria pe care o invipim la

530 Qberon $e[[ - c[{r.renhcarl (.-qrtcq ucanicu[u i lrdjitor

$coald. Vrajitorii lnsu$esc aceste modele practicAnd

geometrie sacri.

Geometria sacri se ocupd de mirimile continue, cum ar fi lungi-

mile, unghiurile, suprafegele qi volumul. Aritmetica sacri se ocupi

de numerele intregi discontinue. Degi matematica moderni imbini

cele doui noliuni, matematica sacri le disociazi. in g"ometria sacrd,

mlsurim mdrimile, dar nu le reducem la numere. tn aritmetica sacri,

folosim noliunea de raport al numerelor, dar evitim noqiunile de fracqii

sau numere decimale.

toate transformdrile din univers - dragostea gi striduinga - puterilerrniunii gi separirii. Pe de altr parte, compasul nu poare crea nimic,daci nu are picioarele despirgite, ramanand insi unite prin dragoste.Este simbolul cosmosului ;i al corpurilor ceregri.

Deoarece trasarea unui cerc reprezintd, evolulia din centrul divinal unei unitigi complete, Schneider ne recomand; ca, in desenele geo-

metriei sacre, si trasrm cercurile dintr-o singurr migcare (ilustragiileprezentate infeliqeazn cercuri parjiale pentru claritate qi spatriu).

Miqcarea circulari este o caracteristicd a cosmosului. Miqcarea rec-

tilinie (dreaptr) este o caracreristici a PimAntului 9i a lumii materiale.Rigla e simbolul pimAntului roditor.



clnstrume.nte.

Pentru aceste exercilii, aveqi nevoie de hlrtie albe, de un compas

obipnuit gi de un dreptar sau de o righ (este de preferat rigla nemarcati).

Tratativi instrumentele (compasul, rigla Ei creionul) cu respect, fiindci

sunt instrumentele magice ale geometriei sacre Va trebuie sd le binecu-

vintaqi, dacl veqi continua si practicaqi exerciliile de geometrie'

tnleleptul rozacrucian Robert FluddQ547-1637)

descrie simbo-

lurile compasului mistic (vezi desenul 1). imbinarea dintre cele doui

picioare ale compasului reprezinti unitatea tuturor lucrurilor din uni-

vers. Piciorul fix (cel plasat in centrul cercului) simbolizeazi pivotul -tdrAmul ideilor arhetipale invariabile. Piciorul

mobil (de care se fixeazi creionul) gravtteazdin

jurul circumferinqei, delimitlnd fenomenele

- lumii terestre pe misurl ce ele se nasc din idei

$ si e,rol.te aztr.Parteacurbati a compasului, care

une$te cele doui picioare, reprezintdlegitura

dintre dragoste gi dreptate. CAnd fixim com-

pasul pe hlrtie, acesta simbolizeazi axa lumii

care conecteazduntversul de planul terestru.

Deschiderea compasului reprezinti dragostea

divini pe care o emani centrul universal in

lumea manifestirii - actul central al creaiiei.

Empedocle, adept al glndirii pitagoreice,

suslinea ci douS forge primordiale guverneazd'

YnilaselsenttaVnras Derrs

Fig. 1

532 Q6cron $eff - t[{r'enfreart l-.arlea ucen icu[u i rrrdjitor53.1

Liniile drepte indici direcqia ener-

piei gi a miEcdrii; trasali liniile cu incredere, dintr-o singuri migcareln lumea terestre, toate lucrurile sunt muritoare, avAnd un inceput

;i un sflrgit, ca un segment de linie. t.r .or-or, rransformirile suntciclice gi eterne. cercul si linia simbolizeazi perfecgiunea cereasci pi

limitele terestre. compasul gi rigla reprezintd. aspectele spirituale gi

materiale ale naturii 9i ale vielii.Termenul grecesc care desemneaza rrgla, kan6n, are Ei sensul de

,,reguli, standard, model, canon, principiu ftlozofic"; kan6n-ul, rigla

sau regula, ne aratd.calea. Compasul se numegte diab€ttsin greaci, pen-

tru ci std cu picioarele larg depirtare unul de cehlalt (diabain6), creAnd

un pod intre tiramul existenlei gi cel al devenirii, intre lumea arhe-tipale gi cea materiale.

compasul qi rigla consrruiesc relaqii formale intre liniile circulare(masculine), liniile drepte (feminine) Ei punctele (androgine) de la in-tersecgia liniilor. Acesre relalii formale existi numai sub forma idei-lor arhetipale. Pentru a le descoperi, trebuie sr le manifestali inrealitatea materiali, cu ajutorul unui creion gi al unei foi de hArrie (oa-

menii din vechime foloseau un be1 si pimAnt). Creionul, compasul

si rigla sunt cele trei instrumente din geometria sacri, ce corespundtriplei emanagii divine a universului. Hxrtia reprezintd, spaqiul undeare loc manifestarea - mareria primi alchimici gi matricea (plntecele)creagiei. Transformagi intotdeauna exercigiile de geometrie sacri intr-unact de meditalie conremplativa. cAnd trasaqi o figuri geometricd, tre-buie s-o percepegi ca pe un act magic, un acr al materializririi, o emulaqieqi un simbol al creagiei divine.

F

in final, vi recomand si nu $tergeti desenele pe care le greqili; co-

rectati-le in timp ce le construili Este important sI inlelegem ci nu

vom reuEi niciodatd ca prin crealiile noastre sI atingem perfecqiunea

formelor arhetipale","in..

Am da dovade de aroganli daci am crede

aqa ceva (vi mai amintiqi de mitul grec al lui Arachne?) In geometria

sacrd, ca ii ir,".,"

magiei, trebuie si fim conEtienfi ci nu putem anula

ce am ficut, degi putem acliona in aSa fel incAt sI restabilim armonia

9i sd ne atingem scopul. (Vezi Catrenul LI din prima versiune a Poe-

melor lui Omar Khayyim, traduse in limba romAni qi intitulate Rz-

baiatele lwi Omar KhaY,im)-

jurul punctului A si arcul de cerc AGC'in jurul punctului B Fixaliapoi compasul pe segmentul de linie Cts Trasaqi arcul de cerc DB injurul punctului C si apoi arcul de cerc CD in jurul punctului B. Tragelio linie de la punctul A spre D, punctul unde se intersecreazl aceste

arce de cercl aceasti linie este perpendicul ard, pe AB (cu ajutorul com-

pasului ne desprindem de PnmAnt). F reprezinti punctul in care se

intersecteaza linia perpendiculard AD cu arcul de cerc CFB. Folosiliaceea;i metodi ca si descoperiqi punctul G; folosind acelasi segmenr

de linie, trasaqi arcul de cerc AE in jurul punctului C' gi arcul de cerc

EC' in jurul punctului A Linia BE esre perpendiculari pe AB; ob-servaqi ci aceasta se intersecteazl, cu arcul de cerc AGC' in punctul



{ehnici de bazd

Geometria sacri folosegte tehnicile geometriei tradilionale euclidiene'

Vi voi prezentac}teva dintre procedeele fundamentale care vd vor aiuta

sI explorapi mijlocul de aur. Vom incepe prin a construi un pitrat pe

,rn ,"g-"t, de linie, folosind o foaie de hlrtie, un compas qi o righ'

EXERCITIUL 1 (Construirea unui pitrat):vom desena un pitrat pe segmentul de linie AB (vezi desenul 2).

Extindeqi ,.g-"rrrrri in ambele direclii, mirind de cel puqin trei ori

lungimea orili.r"h (imaginalivi ci aceastl linie de bazi este PimAntul)

primul scop esre si ridicim linii perpendiculare din punctele A qi B.

Fixagi .o-prrrrl pe segmenrul AB. Trasaqi apoi arcul de cerc cFB in

G Trasati linia FG ca si complerati petrarul ABGF'r'Daci aqi fi trasat liniile AH 9i BH, a1i fi construit un triunghi

echilateral, prima figuri geometricd plani formati pe segmentul prin-cipal de linie.

$ec{iunea de. qur

Implicaqiile si aplicatiile magice ale raporrurilor gi ale propo4iilorsunt ignorate in geometria clasicd. Daci a1i studiat Manualul de iniyierein vr,ijitorie, cunoasteli importanga corespondenqelor qi a analogiilorin arta magiei. in geometria sacrd, aceste ielaqii sunt exprimate in me-

diile raponurilor mdrimilor (lungimi sau suprafete). Raporturile sta-

bilesc corespondenlele gi analogiile qi coreleazi fenomenele, dovedindu-se

extrem de utile in practica magiei.

In cel mai simplu caz, doud. raporturi pot fi egale. De exemplu,A, B, C gi D sunt patru mirimi. Daci raportul dintre A qi B este egal

cu raportul dintre C gi D, atunci scriem A:B::C:D. Aceasta este o

proportie (analogie, in greacl) geometrici discontinui. Daci avemdoui cercuri diferite, raportul diametrelor lor este egal cu raportulcircumferingelor lor. Dacd d qi D sunt diametrele cercului mai micsi mai mare, iar c si C sunt circumferinlele lor, atunci, d:D::c:C. Sem-

nificalia magicd a proporjiilor consri in corespondenqa pe care ele

o indici. Daci A:B::C:D, relapia dintre A gi B este paraleli sau ana-

loagi cu cea dintre C Ei D; relaliile corespund. ir, -od similar, relaqia

Q6eron $eff -tl{rlenhcart ('qrteq ucenicu[ui lrdjitor 535

dintre A qi C este paraleli cu cea dintre B gi D' ln propotlia discon-

tinua, cei patru termeni sunt cu togii diferiqi, astfel ci raporturile sunt

complet independente. Aceasti proporlie corespunde cu analogiile

din domeniul manifestd,rii{rztce 9i al obiectelor distincte. Deqi pro-

portia discontinud implici patru dimensiuni, numai trei dintre ele

sunt independenre, fiindcn cea de-a patra poate fi determinati de ori-

care dintre celelalte trei.

Propo4ia discontinui stabileEte o relaqie intre patru dimensiuni -o relaqie intre doud perechi care, altfel, nu sunt corelate' In scopuri

magice, ne dorim adesea o relalie mai strlnsi, stabilitx de o medie geo-

metrica, ce creeazd. o relagie intre trei dimensiuni - A, M gi B' Intr-o

Fig. 3

<- -l) >+

l*------,,,,-P+l

Cea mai strAnsi conexiune implicd doar doui dimensiuni, core-

late insi printr-o propo4ie continui. Putem realiza acest lucru impir-qind o dimensiune in ,,rapoftul dintre medie si extreme". Asta inseamni



proporlie continui, raportul dintre A 9i M (media) este egal cu ra-

portul dintre M gi B. Asta inseamnl A:M;:M:B' raport pe care il putem

scrie A:M:B ca si scoatem in evidentl existenqa unei relaqii intre trei

dimensiuni. (A Ei B sunt extreme faqi de media M.)

Ca si vi dau un exemplu de medie geometrici, imaginaqi-vd ci aveqi

doui cercuri, iar suprafaga A a cercului mai mare este echivalentul a

noul suprafele B ale cercului mai mic Media geometricd reprezinti

cercul cu suprafala M, echivalentul a trei suprafege a cercului mic.

Avem, aqadar, o proporlie continui A:M:B, deoarece raportul A:Mcoincide cu raportul M:B, adici trei la unu. De;i proPo4ia continui

implici trei dimensiuni, numai doui sunt independente, cea de-a treia

fiind determinati de celelalte doui. Ca in cazul tuturor proPorliilor,

avem relalii corespondente A:M gi M:B, dar pentru ci media M este

aceeagi in ambele raporturi, acestea sunt strAns conectate, nu paralele.

tr,. -"r"*rtica ezotericd, mediile geometrice conecteazd planurile

realitdlii. Ele ne ajuti si trecem de la un sistem la altul, depnqind

granilele sistemelor corespondente. Aceasta este propo4ia conexiu-

nilor gi a influenlei magice. Proporliile continue reprezintd adesea

emanalia principiilor superioare ;i fuzionarea lor cu cele inferioare,

aritAndu-ne in acelaqi timp interconexiunea lor. Acestea se conecteazt

cu principiile Triadei, care strucru reazd, planurile inalte, corelAndu-le

cu sufletul universal. El este un intermediar intre mintea universale

;i naturi (vezi exerciliile din capitolul dedicat aritmeticii sacre, pen-

tru mai multe informagii despre semnificaliile ezoterice ale mediilor

qi ale proporqiilor geometrice).

sd impirqim o dimensiune in doui pd4i, astfel incAt raportul dintre

intreg gi partea mai mare si fie egal cu raportul dintre partea mai mare

Ei partea mai mici. In termeni matematici, avem dimensiunea \7 -intregul - gi vrem sd descoperim partea P, astfel incXt raportul'$7:P si

fie egal cu raportul P:p, unde p reprezintd partea care a mai rimas

din intreg - p:V-P.Pe scurt, P este media geometrici dintre intreg

gi partea mai micl - \7:P:\7-P (vezi desenul 3). Aceasta se nume$te

secfiunea de aur (sau diviziunea) lui W, iar P este media de aur. Relaqia

implicl numai doui dimensiuni - V 9i P. Folosind indici diferili pen-tru aceleagi dimensiuni - W:P+p - putem scrie raportul P+p:P:p.

Raportul dintre P qi p este egal cu raponul dintre P+p gi P. Acesta

se nume$te ,,raportul de aur".

Degi raportul de aur implici doui dimensiuni, numai una este in-

dependenti, deoarece - dupi ce am ales intregul - putem sIJ impn4im

in raportul dintre medie gi extreme doar intr-un singur mod. Secgiunea

de aur este unici. Din punct de vedere ezoteric, secliunea de aur este

inclusi in unitatea originald. Prin dualitate, unitatea se divizeazi in cel

mai armonios mod posibil (raportul de aur). Conform filozofiei pita-

goreice, fenomenul ne aratd emanalia naturali 9i inevitabih a unitagiigi divizarea ei in doui, proces care di naqtere diversitiqii ideale - divizareain idei arhetipale, dar gi in procese, transformiri, energie gi ma-

terie - elemente din care este compusi lumea noastrd. Este un subiect

ideal, pe care il puteli explora prin intermediul geometriei sacre.

Raportul de aur poate fi considerat doar o ciudigenie matematici,

dar importanqa lui este demonstrati de frecventele sale aparilii in

536 Qberon $e[f - cl{rlenfieart (lartea ucenicu[ui lrajitor 537



U

F

Fig. 9

-1

A

In desenul 9, am trasat arce de cerc in pitrate ca si construiesc o spi-rali de aur descrescitoare. Evolugia gi involugia pot fi combinate intr-o



Fig. 7

Acest proces se numeqte evolulie gnomici, deoarece fiecare drep-

tunghi nou creat ia nagtere prin construirea aceluiagi gn6m6n (in cazul

de fagl, un pltrat) pe vechiul dreptunghi (vezi gn6m6n in capitolul de-

dicat aritmeticii sacre). Existi un proces similar al involuliei gnomice,

unde dreptunghiurile de aur se rotesc in interior spre adAncurile infi-

nitului (ln latine, inrtoloo inseamnr ,,a infegura" sau ,,a cuprinde").

EXERCITIUL 5 (Involulia gnomici):

incepeqi cu dreptunghiul de aur JBGN (vezi exercigiul l). tn inte-

riorul dreptunghiului mai micJAFN construili un pitrat precum cel

din desenul 8. Fixagi compasul pe segmentul de linie JA gi trasali arcul

de cerc AR in jurul punctului J qi arcul de cerc JS in jurul punctului

A. Arcurile de cerc se intersecteazd cu liniile JN gi AF in punctele Rqi S. Este uqor de observat cnJASR este un pdtrat,liniaJRN se imparte

in secqiunea de aur, iar RSFN este un dreptunghi de aur mai mic.

Procesul poate continua la infinit, construind dreptunghiuri gi mai

mici in interiorul primului dreptunghi (vezi desenul 9); acestea sunt si-

milare cu ele insele. Acesta este procesul involugiei gnomice, prin care

un obiect finit se rote$te in interior spre unitate, firr s-o atingr vreodatr.

singurd spirala de aur universah, care se rotegte in spaliul exterior,

dar gi in interior spre adAncuri, unind infinitul interior gi exterior

printr-un singur raport de aur.

penta7rama

EXERCITIUL 6 (Pentagonul):

Existi o leglturi strAnsi intre raportul de aur gi pentagonul (dargi pentagrama). Construili secgiunea de aur, ca in exercigiul 2 (vezt

desenul 10). Fixagi compasul pe segmentul de linie BJ qi trasaqi arcul

de cerc JPO in jurul punctului B. PastrAnd lungimea aceluiagi segment

de linie, trasali arcul de cercJ(P(O in jurul punctului A. Cele douiarce de cerc se intersecteazi in punctul O; acesta este vArful pentago-

nului. Fixali compasul pe segmentul de linie AF Ei trasali arcul de cerc

540 Qbcron $e[[-([{r'enft earl (-.srle a ucanicu[u i lrajitor 54r

FPQ in jurul punctului A; P este punctul unde se intersecteazd ar'

cele de cerc FPQ Ei JPO. Trasaqi arcul de cerc GPQ0 in jurul punc-

tului B ca si determinagi punctulP(. Ca sd completali pentagonul,

trebuie si unili punctele OPABPCO.

EXERCITIUL 7 (Involufia pentagramei):

Pentagrama poate fi construitl prin unirea

punctelor pentagonului OPABPC (vezi desenul 11). P

DupI cum puteli observa, pentagrama conline in mij-

loc un pentagon mai mic. Astfel, involulia gnomicia pentagramei/pentagonului poate continua la infinit.

PROIECTI iVom incepe cu instrumente simple - com- |

p,rsul forestier. Vedegi in desenul 13 cum pen-

trrgrama determini proporgiile compasulut .t

(pentagrama nu face parte din compas, se folosegte ,t,loar pentru mdsurarea dimensiunilor celor doui ,,picioare"). Faceli o pentagrami mare pentru a putea '1

rnisura secliunile de aur ale diverselor mlrimi Picioarele por fi con-l-ecgionate din carton sau din alte materiale rigide (lemn subqire, foige

de metal). Picioarele pot fi depirtate sau apropiate pentru a misurar,rporturile de aur ale dimensiunilor qi ale mirimilor. Le pureli fixa



Puteli observa cu uqurinqi cI forma pentagramei se Y

datoreazd. raportului de aur. Din constructia pentago-

nului (vezi exerciqiul6), qtigi ci segmentele de linie PB 9i AB se lnca-

dreazd in raportul de aur. Aqadar, datorite autosimilitudinii din

secliunea de aur, multe alte linii Ei segmente de linii din pentagrami

{ac parte din raportul de aur. incercagi si descoperiii cAt mai multe

dintre ele

EXERCITIUL 8 (Evolufia pentagramei):Tot astfel, din punctele pentagonului OPABPI

puteli trasa linii ca si construiqi o pentagrami

(vezi desenul 12). Unind punctele Pentagramer

pentru a forma un pentagon mai mare, puteli

continua la infinit evolu1ia gnomici a pentagonu-

lui/pentagramei.

cu un gurub gi cu o piulila, cu o agrafe de hirtie din alami sau cu unelt dispozitiv. Acestea trebuie sd fixeze picioarele, permiglndule insi.lestuli flexibilitate. Pentru ca misuritorile si fie cAt mai corecte cu

putinli, este important ca vnrfurile picioarelor si se alinieze cu vAr-

lurile pentagramei, iar punctul de imbinare al picioarelor compasu-

lui sI corespunde cu punctul de intersecpie al liniilor pentagramei.

Acest gen de compas poate fi folosit penrru a compara doui lungimica si vedem daci se incadreazd. in raportul de aur. De exemplu, daci

laturile mai scurte ale picioarelor compasului corespund cu laturascurte a dreptunghiului de aur, arunci laturile lungi vi vor oferi dirnensiunea laturii lungi a dreptunghiului.

Puteli observa u$or cum funcgioneazi acest compas. Unghiul din-tre laturile lungi ale picioarelor este intotdeauna egal cu unghiul din-tre laturile mai scurre. Triunghiul format de laturile lungi este similar(are aceeagi forml) cu cel format de laturile scurre. Raportul dintrelungimea laturilor lungi gi lungimea laturilor scurre (acesta esre ra-

portul de aur) este egal cu raportul dintre distanla vArfurilor laturi-lor lungi gi distanla vlrfurilor laturilor scurre.

Fig. 12

PROIECT:Fig. 14

fomposu[ de qur

Multe obiecte din naturd sunt modelate parci dupd media de aur

gi multe lucruri frumoase au fost zimislite, conqtient sau nu' dupr le-

gile ei. Ca si descoperim raporturile de aur din lumea inconjuritoare,

Michael Schneider ne sugereazi sI folosim compasurile de aur, simi-

lare cu cele intrebuinlate cAndva de arhitecqii strivechi, dar 9i de alli

practicanli ai geometriei sacre.

Un alt instrument asemindtor cu compasul fo-

restier este pantograful. In desenul 14 puteqi vedea

rnodul in care pentagrama ii determini propor{iile. Da-

toriti celor patru joncpiuni, picioarele pot fi depdrtate

sau apropiate pentru a misura sec[iunile de aur ale

542 Q6eron $eff - llfurlenhcart l'.qrtes ucen icufu i lrdjitor 543

diverselor mlrimi. Pentru ca misurdtorile sI fie clt mai corecte, este

important ca vArfurile asculite ale picioarelor sd se alinieze cu linia

debazd, iar punctele de joncgiune ale pantografului si corespunde

punctelor de interseclie ale pentagramei (vArfurile rotunde ale pi-

cioarelor pot fi proiectate in exteriorul pentagramei, cum se vede

in desenul 1,4). Ca qi in exemplul precedent, crea[i o pentagramd des-

tul de mare ca sI puteqi misura sec{iunile de aur ale mlrimilor gi

ale dimensiunilor Ca si vi vin in ajutor, vi ofer un model de com-

pas forestier si un pantograf.

PROIECT:

,lialogul sdu Timaeu.r, cu puternice accente pitagoreice, cum defi-

nesc aceste corpuri desivArgite esenfa celor cinci elemente (pe care

lc numegte corpuri primare).

Q,manalia corpvri[or perfecte

lJn punct nu are nicio dimensiune, dar doui puncte determini o

linie, care are o singuri dimensiune; trei puncte determini un plan,

c;rre are doui dimensiuni, iar figura plani, perfecti gi cea maisirnpli este triunghiul echilateral. Patru puncre definesc un



Puteqi folosi aceste instrumente ca si verificali media de aur a obiec-

telor naturale ;i artificiale. Cartea lui Schneider congine multe sugestii

in acest sens. Verificali propo4iile propriilor mAini gi feqe, dar 9i pe

cele ale altor oameni; verificali dimensiunile chdirilor gi operelor de

ani surprinse in^fotografii; investigaqi obiectele din naturi (flori, co-

chilii, animale). in curAnd, veli descoperi media de aur pretutindeni.

Menlionaqi in jurnalul vostru apariqiile mediei de aur

Am explorat geometria sacri doar la suprafaqi. O puteqi aprofunda

insi studiind alte cI4i de specialitate. Consultali in acest sens refe-

rinlele de la sfArqitul ci4ii

8. finci moda[e. de so[ide ptalonice

qutor: {)o[[onius 1of61

tn gAndirea pitagoreicd ) crearea lumii materiale este percepute

ca prelungire a planului bidimensional, imaterial, in cea de-a treiadimensiune, conferindu-i consistengi, volum gi substanld. De aceea

strivechii adepqi ai filozofiei pitagoreice au studiat toate modalitegile

prin care un volum poate fi inclus in figuri plane, identice ;i regu-

late - figuri plate, cu laturi qi unghiuri egale. Daci aqi citit Manwa-

lul de iniyiere in vr,ijitorie, gtigi cd existi doar cinci corpuri perfecte.

Acestea se mai numesc solidele lui Platon, deoarece el a explicat in

volum in spaliu, care are trei dimensiuni. Figura perfecti

tridimensionali este tetraedrul, alcituit din patru triun-

chiuri echilaterale. Deoarece figurile plane nu au con-

sistenld li nici substangi, corespund planului spiritual

imaterial. A;adar, prima emanalie materiali corespunde cu primul corp

perfect - tetraedrul. Pentru cd cele patru elemente materiale se ma-

nifesti in ordine - de la cel mai lipsit de consistenqi la cel mai

dens - tetraedrul corespunde focului, elementul cel mai lip-

sit de consistenli. tJrmitoarele doui elemente in ordi-nea densitigii - aerul 9i apa - corespund urmitoarelor

doud corpuri perfecte, alcituite din triunghiuri echi-

Iaterale - octaedrul (8 feqe triunghiulare) Ei ico-

saedrul (20 de fele triunghiulare). Aceste treielemente (focul, aerul 9i apa) se aseamdnd intre ele (dar

sunt diferite de pimAnt), in sensul ci nu pot fi ingridite.Focul se rispAndegte in sus, apa se revarsi la vale, iar aerul

se disipeazi in atmosfere. Flexibilitatea acestor elemente

corespunde laturilor asculite ale triunghiurilor; ele sunt guver-

nate de Triad; (numirul 3 - vezi Manualwl de inipiere in w,ijitorie).Cel de-al patrulea element material este pimAntul - elemen-

tul cel mai dens, care corespunde cubului. El are felele

sub formi de pitrat, nu de triunghi. De aceea, pimAntul

este guvernat de Tetradd (numirul 4), care ii conferd sta-

bilitate 9i durabilitate, corespunzAnd unghiurilor drepte ale

pdtratului. PimAntul este, agadar, elementul material care

544 Qberon $eff -(f{r.renhcart ('qrleq ucenicu[ui lrdjitor 545

rimAne ingridit in propriile graniie, conferindu-le formi obiectelor

frzice. Cu toate acestea, Platon ne demonstreazl, cd, pdtrattrl poate fi

impirgit in doui triunghiuri drepte isoscele; ele au numai doui laturi

egale, indepirtAndu-se astfel de unitatea triunghiurilor echilaterale, care

au toate laturile egale. PlmAntul este, aqadar, elementul material cel

mai indepirrat de unitatea indescriptibil;, din care se nasc toate lu-

crurile gi care unegte totul. De asemenea, unghiurile drepte ale triun-

ghiurilor isoscele limiteazS' mobilitatea pimAntului.

Al cincilea corp perfect - dodecaedrul - corespunde eterulwi, al

cincilea element, chintesenpa (a cincea esenqd), un element

imaterial, care existd inaintea, dar gi dupi manifesta-

Pe de altl parte, eterul - substanla imateriald a sufletului gi ste-

lelor - este elementul cel mai lipsit de consistengd (pneuma, prana),

situAndu-se inaintea elementelor materiale, care apar in urma ,cris-

r"alizdrir" sau a materializd,tii lui: eterul, focul, aerul, apa gi pdmAntul.

A;adar, dintre corpurile perfecte, dodecaedrul se apropie cel mai mult

de forma sferei, care corespunde unitlqii indescriptibile. De aseme-

nea) este corpul care poate sd execute cel mai bine o migcare circu-

lari, miqcare caracteristici sufletului.

Conform lliadei lui Homer, cei trei frali-

Zeus, Poseidon9i

Hades - Ei-au tmpirjit Cerul (Olimpul) 9i PemAntul, pe care le



rea celor patru elemente materiale (ceea ce ne demons-

treazd cl aceastd emanalie este un proces permanent'

care nu se manifestl doar intr-un anumit moment).

Pe de-o parte, chintesenla reprezintl'unificarea celor

patru elemente, ignorAndu-le diferenlele qi idealizAndule

spiritul; aceasta este menirea alchimiei. Aqadar, cum cofpurile perfecte

ale primelor trei elemente sunt corelate cu triunghiurile (figuri geo-

merrice cu trei laturi), iar cel de-al patrulea element este corelat cu

pltratele (figuri cu patru laturi), cea de-a cincea esenfi este corelatiin p"nr"go"nele (figuri cu cinci laturi). in filozofia ezoterici, pentada

gi pentagonul ii corespund viegii care, |n lumea materiale, se naqte din

cele patru elemente materiale.

Platon susgine cI Demiurgul (zeul creator in filozofia platoni-

cianl) folosea cel de-al cincilea corp perfect ,,ca si creeze intregul,

zlmislind apoi modele de animale". A;adar, dodecaedrul cuprinde

in esenga sa toate elementele materiale, corespunzlnd astfel cosmo-

sului sau boltei cere$ti. Cel mai probabil, ,,modelele de animale"

sunt semnele zodiacale (in greaci, z6ioninseamni ,,fiin1l vie"), care

corespund celor douisprezece feie ale dodecaedrului, referindu-se

insi ;i la chintesenld - elementul asociat cu viaga Ei cu sufletul. Aris-

totel susqine, la rAndul lui, ci elementele materiale se miqci recti-

liniu (|n linie dreaptd), ceea ce inseamnl cI au un inceput Ei un sfAr;it,

in timp ce corpurile ceregti se miqci circular, ceea ce inseamnl ci sunt

ererne, ca gi sufletul, plXmadit din aceeagi substanll (vezi exercigiile

geometriei sacre).

stipAneau impreunl cu ceilalli zei, in funclie de elementele dense

sau lipsite de consistenqi; aqadar, dintre cele trei elemente interme-

diare, Zeus stdpAnegte aerul, Poseidon stdpXnegte apa, iar Hades

stipAneqte focul, cici el grxerneazd lumea din adAncuri, terlmul

focului central, in concepqia filozofiei pitagoreice (pentru mai multe

informaqii despre corespondenla dintre zei gi elemente, puteli con-

sulta pe internet lucrarea mea Ancient Greek Esoteric Doctrine oftbe Elementsl, impreuni cu site-ul menlionat in referinjele de la

sfArgitul cirgii).

Cum sd construi{i solidete [ui pfaton

Vegi gnsi la sfArqitul volumului modele pentru cele cinci corpuri

perfecte. Ele sunt ideale pentru altarul vostnr. Fotocopiali paginile

mdrindule cu l2to/o qi folosind hArtie coloratl: verde pentru cub, al-

bastru pentru icosaedru, galben pentru octaedru, ro$u pentnr tetrae-

dru, mov pentru dodecaedru. (Gisiti hArtie colorati pentnr xerox laorice centru de copiere.)

Decupali corpurile, indoili-le in interior marginile gri 9i curbate

9i apoi lipigi-le Daci folosiji aracet, va trebui se lipiji marginile pe

rnnd, lesAnduJe sr se usuce inainte de a continua.

I Doctrina ezotericd a elementelor tn Grecia antic,i (n. tr.).

('.ar te a ucen icu[u i .rrdjitor546 Qber on $e[[ - clfu r'enhccrl 547

. ll':..'

t.rl'. . - ,.,1,,,; J

'tt+t.:$.;1

ro. Qum sd mdsura[i ind[lima.a unui copc.c

squ a unei c[ddiri Tna[te

qutor: qgdt (fslenrveed 1indi6o1

Uneori vrijitorii trebuie sd gtie si aprecieze inelqimea unui obiect.Ca si misurali inillimea unui copac sau a unei cladiri inalte f), ieEili

la plimbare intr-o zi senind. Luaqi la voi un merru lung. Gasili un be1

drept 9i lung, astfel incAt inelgimea lui mdsu ratd in metri si dea unnumlr par (toiagul de vrljitor reprezintd.un insrrument ideal). Agezagi-l

9. Qeometria sc.crd in naturd

rtor. Oberon lcenuqiul

Multe forme din naturi, chiar gi anumite plante gi animale, sunt mo-

delate dupl principiile geometriei sacre. De exemplu,

tetraedrul, cubul gi octaedrul apar in structura diver-

selor cristale minerale. Cochiliile de scoici

respectl principiile spiralei de aur, for-

i-} - mlndu-se propo4ional, in concordanli cu\*'' - rapoftul numirului phi. Multe alte forme



vii, in special a celor marine, microscopice, din grupul radiolaria'El

a desenat, cu o exactitate uluitoare, o sute de plange ale organismelor

pe care le-a studiat, publicAndu-le sub titlul,4 rtfurms in Nature (1904).

Iati cAteva exemple:

in pozigie verticale (sau infigegiJ in pimAnt, avXnd grrji cainlllimealui misurati in metri si dea un numir par) gi misurali lungimea um-brei sale. Mlsurali apoi lungimea umbrei copacului sau a clddirii.

Avetri nevoie de urmdtoarele mdsuritori:

tnalgimea bagului (in metri) : ALungimea umbrei beqului (in metri) : B

Lungimea umbrei copacului sau a clidirii (in metri) : C

Ca si oblineti rispunsul dorit, trebuie si faceqi cAteva calcule simple:

1. tnmulqiji inilqimea b;qului cu lungimea umbrei copacului sau

aclidirii:AxC:XZ.inpe,r6g;rezultatul cu lungimeaumbrei beplui: X/B : i (inalglmea)

3. Rezultatul obpinut vi arati cu

a copacului sau a clddirii.

aproximaqie inllqimea in metri

din naturl respectl aceste propo4ii, dupl" i'

:,, cum puteli vedea in urmitoarele exemple.'i'-'tSteaua-de-mare si alte echinoderme au o

\'+

i -,: simetrie radiali, bazatdpe pentagoane qi pen-

tagrame. Numirul petalelor multor specii de

i flori se regiseqte in seria numerelor lui Fibonacci.

\, *.i' Biologul 9i filozoful german din secolul al

XIX-lea - Ernst Haeckel (1834-1919) - era fas-

cinat de frumuselea gi de simetria organismelor

i;t.

l.

-'r.1

{rtr, r ,

Lb1It-

i

l/Ir"

548 Q6eron $e[['cQr."enfrearl

z-:--NIZxNZ

Menirea noastri este si-i ajutim pe elevi si deprindi arta - prac-

tici ;i teoretici - de a infeptui cAt mai eficient ritualurile magice qi si

irtingi dezvoltarea spirituald propusd de sistemele de magie. Lecliile

din acest capitol au \a bazd multe dintre conceptele 9i tehniciile pe

care le-a1i studiat in alte ateliere ale $colii Cenu;ii de Vrijitorie, ofe-

rindu-vi in plus invdqlturile ;i arta marilor ordine magice.

Culoarea magici a atelierului este albul, specific tuturor tipurilorde ceremonii, rituri gi ritualuri. Albul, culoarea puritlqii, este simbo-

iul prieteniei, al Lunii, al zilet de luni, al prunciei ;i al zodiei Berbe-

cului. Albul pur este culoarea sinceritiqii, a divinitigii, a transformirilorgi a sunetelor puternice, precum gongul sau dangitul de clopot. Albulftetierut 9fcl():



este, de asemenea, culoarea zeilei, fiind as'.fel folosite in toate ritua-

lurile de binecuvlntare.

2. Cvm sd, crea(i

qutor Donqtq

un ritucr[ personat

,{hern lcclamcriny

in mdtdsuri tnve;mAntaPi,

Voi pwterea' o sufi ugaPi,

Ierbwri ln ceawn adrsaPi,

Cercul de trei ori il tnsemnaYi

$i cu cret,i semne pe pdmint desenayi'

Iar din cloPo1el de sunati,

;ffi;'rt dt" i".pi"."il- 9i din doctrinele orientale' tt r"r,, spiritual'

De ce infaptuim ritualuri magice? in ce scop? Prin intermediul

ritualurilor magice, celebrim o reugiti, un progres sau o schim-

bare pozitivi surveniti in suflet sau in viaga noastrl; sirbltorim,de asemenea, un moment de trecere) cum ar fi absolvirea unei qcoli,

sau ne inchinim in faqa spiritului atotputernic. Prin creativitatea

si disciplina ritualurilor, putegi dobAndi o mai mare stepAnire de

sine, care vd, va ajv.a si vi faceli o viaqi mult mai bogatd gi mai

plina. Ritualurile sunt, de asemenea, menite si creeze gi si inten-

sifice transformirile qi energiile pozitive, dar ;i si le echilibreze

pe cele deja existente in viala 9i in mediul in care trnigi. Nu tre-buie si uitagi scopul ;i intenlia primordiali: tot ce faceli este spre

binele vostru spiritual.

inlduntrul vostru s;l4luiesc trei ,,euri": eul logic sau congtientul

este cel mai activ gi cel dominant. LJrmitorul este eul intuitiv gi lui

ii revine sarcina de a distrage atenlia con$tientului pentru a se putea

face ascultat. Acest proces implici qedinge de meditatie qi ritualuri

r. Antroducere

ine agi venit in lumea ritualurilor magice AvAndu-gi redlcinile

in societiqile secrete din secolul al XMIlea 9i al XMII-lea'rrtrta'

lurile magice i;i trag seva din tradigii vechi, precum Cabala 9i Her-

ritualurile magice reprezint|to experienll transcendentald", cate il poarti

p" *rltir" p"e tarA-rrri mistice, ajutlndu-l si comunice cu eul sdu spi-

,;,.,d."r*p"rienla aceast atrezes,tela vialI natura divini a magicianului.

lt{tuqturi mqgice @tb\

Ritualul

Spiritele elementelor aoi cbemapi'

Pdmintul, APa, Aerul;i Focul

La aoi aeni-oor din tot locul'

Carca de'o vepi citi ;i wQa de-o ovyi rosti,

R,ispunswl dorit oare ai-l vor darui?

Numai timPul ;i talentul o oor grdi'

EltzaserFI B.uRlttP

Qberon $eff - fur'e nhearl (.arte a ucen icu[u i lrnjitor

magice. Al treilea eu este cel spiritual, care vi ajuti s[ stabiliii legitura

cu spiritul sau cu divinitatea, deruindu-vd inspiraqie 9i indrumare'

Puteti comunica spiritual cu eul doar prin intermediul eului intuitiv.

Ritualurile deschid calea comunicirii intre eurile voastre'

tn timpul acesror ritualuri, vi canayzagi energia prin intermediul

fo4ei intenpiei qi a dorinyei - adici prin puterea voinpei - pentru a putea

celebra, onora gi produce rezultate qi transform5ri pozitive in viala

voastrd. Totul inseam nl energie. Totul incep e cu o idee sau' cu alte cu-

vinte, totul incepe in mintea aoastrd. Voinla reprezintdenergia voastri

personali, canalizatdasupra rezultatului pe care dorili snJ ob1ine1i. Esteo fo.te exrrem de puternicl, daci invnqagi s-o folosili. Aveli griji se

Cnnd trasaqi cercul magic, puteli si punegi in cele patm puncte car-

dinale anumite obiecte care simbolizeazd elementele sau o lumAnare.

Puteji pune, de asemenea, un simbol alituri de o lumAnare.

ln est, locul aerului, putegi a$eza o pani de pasire. Tot in est pute[i

sd puneli timlie, deoarece fumul tamlii reprezinti matenalizarea aeru-

lui. La inceputul ritualului, este bine sd folosigi temAie pentru propria

purificare, dar gi a celor prezenqi. Ea vi ajuti si eliminagi apectele ne-

gative din gAnduri, cXt gi din locul unde veji desfiqura ceremonia magici.

tn sud, lo.,rl focului, puteli pune o lumAnare. tn timp ce creati cer-

cul magic, puteli binecuvAnta suprafala cercului cu ajutorul lumAndrii.in vest, locul apei, puteli si agezali o cochilie de scoicl sau un vas



folosili puterea voinqei spre binele tuturor

Atenlia ;i intenfia sunt ingredientele principale de care aveli ne-

voie ca si infaptuili un ritual magic. in timp ce beli un pahar cu apd,

puteti si creali un ritual cu ajutorul atenliei qi intengiei. Puteqi si beli

"p,in semn de recuno$tinla pentru acest dar prelios, spunAnd "Fie

.r r.r." pe veci si mi-o ostoiesc " sau ,,Fie sI m[ purific pe veci ". Puteqi

se turnali cateva picituri la redecina unei plante, mullumind naturii

pentru ci v-a diruit energia vieqii'

Toate ritualurile depind de intenfie 9i de dorinli. Intenlia cree^zd

semnificaqii qi simboluri gi poate sd transforme chiar qi cele mai sim-

ple actiuni in ritualuri sacre 5i magice.^

tn p.r.ticile occidentale, elementele primordiale - aerul, apa, focul

;i pimintul - joacn un rol extrem de important'

Aerul in est reprezinti mintea, gAndirea, inspiragia, inceputul,

zorile, primivara, planurile gi tinerelea.

Focul in sud reprezintd creativitarea, pasiunea qi dragostea ro-

manticl. Simbolizeazi dupi-amiaza) vara,vlrsta maturitilii,

r ealizarea proiectelor ;i cultivarea recoltelor'Apa in vest reprezintl emoqiile' intuiqia' apusul, toamna' matu-

rii^te^,strlngerea recoltelor gi incheierea proiectelor'

pimAntul in nord reprezintd trupul gi lucrurile materiale.

Nordul este simbolul abundenqei, al cAqtigurilor materiale, al

banilor gi al aspectelor pracrice, dar gi al iernii, al miezului noPfii,

al senectulii, al inlelepciunii 9i al odihnei.

o

o

cu apl. Purificali cercul, dar gi pe voi ingivi, cu apa binecuvAntatd

tn nord, locul pdmAntului, puteqi pune o farfurie cu plante sau cu

sare. Presirali sare sau plante in api inainte de a incepe ritualul purificnrii

Eul intuitiv reacgioneazd la simboluri, dovedindu-se un adjuvant

extrem de important in ritualuri gi ceremonii. Simbolurile reprezintl

energia sau puterea din spatele reprezentdrilor. De exemplu, o lumA-

nare simbolizeazd elementul focului, dar ;i toate aspectele legate de

acesta. Simbolul comunicl cu eul intuitiv, transformkndusein obiec-

tul pe care il reprezinti. Simbolul vi ajutd si vd canalizaji energia, ceeace ii conferi qi mai multi putere ritualului vostru.

Dacd vreli si manifestali un anumit lucru, puteti si desenaji sau

si puneli fotografia obiectului respectiv pe altarul vostru. Nu trebuie

si uitali ci cel mai important gi mai complex scop al unui act magic

este propria transformare gi dezvoltare.

Ritualul poate fi foarte simplu - un act

obignuit pe care il infeptuiqi in fiecare zi,

dar care prin puterea intengiei devine un

ritual magic. De exemplu, daci in timp

ce luaji prAnzul, le mulpumiqi plantelor9i animalelor pentm masa imbelgugati

pe care v-au oferit-o, prAnzul vostru de-

vine un ritual magic. Ceremoniile pot

fi, de asemenea, extrem de complexe. Vom

discuta in cele ceurmeazd,despre pi4ile sau

elementele unui ritual.

Qbcron $cff - cfu'renheart

(--.ar|e a u cenicufui .rrdjitor 553

]let o da. d.e. impdmdntqr e, c entr ar e qi c anatizar e.

a, enerBtet

Sunt cuvinte pe care le auziii frecvent. Ce inseamni aceste metode qi

cum le puteli pune in practicl? CAnd,,centrali" energia, o canalizaqi spre

o anumite zonr din trup, de obicei in abdomenul inferior, chiar sub buric.

CAnd energia se acumule azd acolo, vi simqili liniEtipi gi relaxaqi.

Cum puteii face acest lucru? Printr-un proces devizualizare. Ener-

gia poate lt canalizatd cu ajutorul gAndurilor qi al intenqiei. Daci ne

concentrlm, reugim si canalizim energia.Metodele prin care puteti ,,centra" energia sunt meditaqia, proce-

eliminim in plmAnt excesul de energie. Acest surplus este benefic

pentru pimAnt, cici nu provoaci daune. Trebuie doar si vi aEezagi

in patru labe qi sd canalizali spre pimAnt excesul de energie. Respirali

adlnc de cAteva ori gi vizualizagi energiacafe se revarsd de fiecare dati

clnd expiraji Facegi exerciliul de clteva ori pAni cAnd veqi sesiza

diferentra. Vr veqi simqi relaxaqi 9i dinamici, animagi insl de un flux

stabil de energie.

DacI ideea nu vi incAnti prea tare, puteli si vi aqezaqi cu mAinile

pe pimAnt gi si eliminali surplusul de energie de fiecare datd cAnd ex-

pirali aerul din plamAni. Puteli, de asemenea, si vI spila1ipe mAini

;i si scuturali piciturile de apI, viz;uLalizinduJe sub forma excesului



sul de vizualizare, exerciqiile de respiralie, yoga Ei Tai Chi sau Chi Kung.

Oamenii care studiazi Ei pun in aplicare metode de timiduire ca Reiki

pot si-qi centreze ugor energia. Incantaqiile sunt qi ele o formi de me-

ditagie extrem de utih pentru multe persoane. Exerciliul copacului,

pe care il veqi gisi in continuare, este o modalitate eficientd de

,,impimAntare" gi centrare a energiei. Clnd puneqi in practici aceste

metode, inleturagi automat blocajele fluxului de energie din trupul

fizic, dar qi din cel eteric. Acesta se mai nume$te 9i ,,auri".

Aura este un cAmp energetic, alcituit din propriile vibratii de ener-gie, care se modificl in funclie de dispozilia sau de nivelul vostru de

energie. CAnd suntegi veseli qi fericiqi, aura se poate extinde in jurul

vostru intr-o forme ovoidd. Clnd sunteli bolnavi sau deprimali, aura

se contracte. Trupul eteric il oglinde;te pe cel fizic, de aceea bolile

sau stresul igi fac simliti prezenl,a acolo inainte de a se manifesta in

trupul fizic. Metodele de centrare qi de canalizare a energiei vd ajuti

sI vi menjinefi sdnetat ea fizicd. Vi intensifici, de asemenea, sensibi-

litatea gi percepqiile psihice, extrem de importante, dacd vreli si ave[i

succes in proiectele magice qi laice.

METODA ON |A,TPAUANTARE

Aceastd metodd poate fi comparati cu paratrisnetul, care capteazd"

energia fulgerelor gi o canalize azi spre pimAnt pentru evitarea perico-

lelor. La fel, cAnd energia pune stipanire pe corp, vi simqiii tulburaii,

amefifi gi ,,buimaci", incapabili sd vi mai concentraqi. Evident' nu asta

vn dorili Metoda de impnmAntare este un proces simplu, prin care

de energie. Puteli si folosigi aceste metode indiferent de locul in care

vI aflagi. Procedali astfel ori de cAte ori vI simliqi supdragi sau tulburaqi

de anumite probleme. Nu trebuie sd vi facegi griji in privinla ener-

giei pe care o eliminali, penrru cd nu veli elimina niciodatl mai multe

energie decAt e necesar. Este o metodi siguri qi eficientd.

Acesre pracrici vd ajutd sa ingelegeli ci faptele voastre influenqeazi

mediul inconjuritor, dar gi ci vd puteii controla reacliile in faqa eve-

nimentelor care se intlmpln in jur. CAnd cineva vi supird qi nu vi puteli

ascunde tulburarea, acest lucfu trddeazd mai multe aspecte legate depersonalitatea gi caracterul vostru decAt despre cele ale persoanei care

v-a necijit. De ce v-au deranjat lucrurile respective? $edinlele de me-

ditagie gi exerciqiile de canalizare a energiei vi vor ajuta si privili cu

mai multi obiectivitate necazurile qi stresul din viaga voastrr.

METODA DE CENTRAREExerciqiul copacului reprezinti o modalitate eficienti prin care

puteli acumula gi canaliza energia.

EXERCITIUL COPACULUI:Respiraqi adlnc de cAteva ori, eliberAnd tensiunea din trup cAnd

expiragi. Imaginali-vd ci sunteqi un copac. Fixali-vd adAnc rldacinile

in pimlnt, fie prin tilpi, daci staqi in picioare sau pe scaun' fie prin

baza coloanei vertebrale, daci staqi direct pe pimAnt. Imaginaiivi cum

redacinile voastre strdpung pimAntul, prin stratul de pietre 9i apl, ajun-

gAnd in centrul acestuia. Inspiragi energia plmAntului. Repetaqi exerciqiul

Q6eron $eff' tl{rlenfreartl-.arle a ucenicu[u i lrdjitor 555

je. cn1;va ori. L;sali energia pdmintului si vi poposeascd in centrulrnlmlll

tnilgapi-va acum crengile spre ."r. f' timp ce respiraqi, captaqiener:gia cerului, a soarelui, a Lunii qi a stelelor. n.p"rril. i;;;;."",gia si pdtrunda in centrur inimii Lasali apoi energia pemantuluigi a cerului sr se conropeasci in cenrrul inim', d.rr"'nirrd o singurienergie. Simgiji cum ea se revarsi din centrul inimii spre roarepnrlile corpului. yizualizagi-o sub forma unei lumini care vi se rds_frAnge asupra ruturor organelor. in timp ce lumina ," ,erpArrd.qt",bragele qi picioarele, apoi tustul

9i capur se incarce ." . r"i"l p*r.I:i:,:lg*elese incarcr, in final, cu o lumina puri. Sunteli o fiingn

a lumlnl.

veqi obi;nui, veli vedea ci nu dureazd mai mult de cinci minute. Pe

tle altd parte, s-ar putea si prelungiqi meditalia in momentul in care

veqi descoperi bucuria qi pacea Pe care vi le aduce'

i' ti-p ce acumulagi energia in centrul inimii, canayzalr toate ce-

lelalte energii, rispAndite in tot corpul, intr-un singur loc din orga-

'ism.Puteli alege centrul inimii ca leagin al energiei voastre sau zona

clin jurul buricului. in practicile orientale, precum Tai Chi, aceasti

zoni se nume$te Dan Tien, fiind consideratd un centru de fo4i 9i sta-

bilitate.Faceqi mai multe experimente ca si vi descoperili propriul

centru natural



Bucurali-vi careva clipe de acest senriment Ldsaji rumina si treacidincolo de granigele fizice ale trupului ca si vi pitrundd in auri.Lisali-vd inconjuragi de lumind ittierigi ugor marginile aurei, rrans-formAnd-o intr-un scu.t.prorector impotriva en"ergiilor rr"grti,o.,lesAnd insi porqile deschise energi'or [ozitiuegi armonioase. Ener-

,tjtt:"l"Frr*ese vor retrage in fata ,.r.rrrrlrri prorecror, addpostindu_se4 _ A r rres4yvoLrrruu_Sc

rn pemdnt, ulde vor. deveni compost. canalizaii-ve gnndurile spreideea ca

lumina si vi rimAn; in t"r.rp gi in auri,aldturi de scutul protector

Ultimul pas pe care trebuiesiJ facegi esre si punegi mninilein dreptul inimii qi apoi si leintindeli, trimijnnd astfel lu-

_minagi energia spre intreaga

. planetd. Dupi o clipe, s_ar puteasd simjili ci energia se inroarce la voi

METODA DE CANALIZARE $I DE nAspANotnn

A ENERGIEIyrztalizagienergia sub forma unei mingi sau a unui glob solar, fo-

calizatin centrul inimii. Yizua\zagi sau imaginaqi-vi apoi cd mingea

cle lumind pluteqte sub picioarele voastre, apoi se ridici pe |a spate ca

si vi coboare din nou in fali Faceli exercigiul de trei ori. Aduceli

mingea de lumini in partea dreapti a corpului 9i apoi in stAnga, re-

petand exerciliul de trei ori. captali din nou mingea de energie incentrul inimii De data aceasta, globul de lumini vi va pltrunde in

corp, se va rdspAndi peste tot gi se va revirsa ca o fAntAni att'ezian1,

cleasupra capului vostru. Practicali exerciliul de trei ori. Aplicagi apoi

rnetoda de impimAntare gi de centrare.

llttuqfuri diurne

I,{OTA: Adaptayi ritualurile dwp,i bunul-pLac sau inventapi unele noi

Ew ,t,i dau doar ni;te exemple de ceremonii. Considerapi /iecare zi wn

nou inceput ;i incheiapi-o eliberindu-Qd de stres ;i incordare cind v,i

treziti, mulpumiyi pentru daruL pe care l-ayi primit - darul unei noi

zile, darwl viePii.

întimp ce se rispAndefte in jurul planetei.

In momenrul acela, puneji-vd dir, ,rou mAinilein dreptul inimii. tn final, canalizaji sprepimAnt excesul de energie din corpul 9i

din aura voastri. Daci vregi, p.rt"1isd vi aqezali in patru labe.

_ S-ar putea sd vi se pard o gedingllungi de meditalie. Dar, dupi ce vd

Qb er on $eff - tl(alenheartarteq, uceniculu i rrdjitor 557

BAIA SAU DU$UL - UN RITUAL AL PURIFICARII$I AL RENA$TERII

NOTA: Ritualul se dovede;te la /el de benefic, indiferent de tnomentul

cindfacepi baie sau du;, la incepwtwl sau la sfirsitul zilei.

Stropili-vi cu api de ;apte ori (sau o dati) ca si indepirtali

toate gAndurile qi aspectele negative gi si vi purificali spiritul;i trupul Puteli sdvizualizali cum apa se prelinge murdari qi

al puterii personale (aga cum este cazul lui Samson, celebrul per-

sonaj biblic). CAnd vd pieptrnali, simgiqi cum energia gi puterea

se revarsi prin el.

g) Fafa, dinqii qi mAinile: CAnd vn spllaqi pe dingi, pe mAini sau

pe fali, in timpul zilei, gindili-vd c-o faceli cu intenqia de a vipurifica;i proteja Puteli, de asemenea, si vi scuturali iute mAi

nile ca s; inhturati orice urml de stres.

RITUALURI SAU $EDINTE DE MEDITATIE

iNpeprutrE DTMTNEATA sAU ;EARAStabililive un loc special, perlnanent, daci este posibil, pentru ce-



c)

gri, dar dupi ce ve clitigi de mai multe ori devine mult mai lim-

pede, ceea ce simbolizeazi purrficarea^gi rena$terea l5.untrici.

In timp ce inf;ptuili ritualul, spunefi: ,,Imi purific trupul gi spi-

ritul. M-arn niscut din nou". tncheiaqi binecuvlntAndu-vl cu api

picioarele, genunchii, organele genitale, centrul inimii, mlinile,

buzele, ochii;i capul Exprimaji-vi, de asemenea, recunogtinla

gi dragostea pentru trupul vostru, dar qi aprecierea pentm munca

desivlrgiti pe care o face fiecare organ in parte La sfArgitul

ceremonialului, veli deborda de energie qi de sindtate (Adaptaredupd un ritual al indienilor Cherokee).

Spilarea pirului: Membrii tribului Yoruba din Africa de Vest

cred ci pirul este un scut protector care capteazi energiile ne-

gative. CXnd il spilali, glndigi-vn ci indepirtagi toate influenlele

negative care ar putea sihglui inliuntrul lui, pregitindu-l ast-

fel si vi apere toatd. ziva.

IJscarea: Uscaji-vi repede cu un prosop, spunAnd: ,,Trupul meu

este sdndtos gi puternic".

Deodorant / Apd de colonie: in timp ce aplicaqi deodorantul

sau apa de colonie, spunegi: ,,S; dea Domnul si am o zi plicutigi frumoasi ".

Pudra de talc: CAnd vi dali cu pudri de talc, spuneli: ,,Si dea

Domnul si am o zi ugoari;i senini ".

Pieptinarea: in timp ce vi pieptinaqi, imaginagivi ci pirul este

un scut protector care capteazi sau indepdrteazdenergiile nega-

tive ln multe culturi existi conceptia ci pirul este un rezervor

rcrnoniale. Poate fi locul de deasupra gemineului, o masl sau o poli-

cioari. Agezali aici obiecte cu o puternici incircdturi emolionali

[)ute i, de asemenea, si alegegi simboluri pentru cele patru elemente.

l)uteti crea un altar inchinat familiei, prietenilor gi celor dragi care

ilu piecat dintre noi. Puteli include, daci vreqi, statui sau fotografii

cu o puternic) semnificaqie spirituali. Altarul sacru poate fi pe cAt de

complex, pe atat de simplu. De exemplu, o roati simpli, decoratd cu

patru pietre asezate in punctele cardinale gi una ln centru, poate si

reprezinte universul, in timp ce piatra din mijloc sunteti voi ingivi.I''lorile sau plantele vi conferd energie Ei frumusele. Cristalele vi.{iruiesc, de asemenea, energie. Puteqi modifica obiectele din altar in

lunclie de anotimpuri sau de scopul ritualului.

Petreceli cel pulin 5-10 minute in fiecare dimineagi gi searl in

eltarul sacru pentru a face $edinte de meditalie, ritualuri sau ;i una,

si alta. Este un moment ideal pentru centrarea ;i canalizarea energiei.

Este, de asemenea, la fel de important si prac-

ticali exerciliul copacului dimineala pentru

il crea o auri protectoare qi energizanti gi

un scut de apirare pe timpul zilei, dar qi

pentnr aenergiza chakrele. Puteli si ca-

nalizalilumina spre toate chakrele dispuse

cle-a lungul coloanei ver-tebrale pentnr a

le energiza qi purifica. Directionarea

con$tienti a luminii va intensifica proce-

sul, care oricum se va desfiEura de la sine.

I

b)

d)

")

558 Q6eron $e[[- tl(oren[reart (.artca ucoricului r"r{iitor 559



-

.@EFL'

Wplanetar" Urmatoarele corespondente se preteazit

l,r fel dc bine pent.ru ore Ei pentru zile.

Soarele - suc('es, lericire

Luna - dezvoitarea intuitiei. Luna in crestere

estcr benefici pentru progres, ajutindu-r,a si

v'; atingeli scopurile. Luna in descregtere viajuti si c1epi9i1i obstacolele care vi stau in

caie, inlaturincl toate aspectele negative - obi-

ceiuri, relatii etc. Luna infiuenteazi, de ase-mene;1, iluz-iile.

Presirapi pe frunte o picituri din apa binecuvAntati, spunAnd: ,,Bine-

cuv Anteazd- md, astdzi, mamir/ tatd sp irit al naturii ".

Aprindeqi o lumAnare. Ardtali cu mAna spre lumlnare, rostind:

,,BinecuvAntat tu sd fii, spirit al focului Ajuti-mi ca^stdz:

indatori-rile la bun sfArgit sd le duc ". Cugetali o clipi asupra calitiqilor focu-

lui pe care vi le doriqi in ziua respectivi

Luali timAie (in orice formi gisili - beqigoare parfumate sau in srare

puri), ridicatri-o spre cer qi spuneli: ,,BinecuvAnrar si fii tu, spirit al

aerului Pe aripile tale, rugile si mi le po4i gi spre cer si mi le-nal1i ".

Aprindeli timAie Cugetali asupra calitiqilor aerului pe care vi le doritiin ziua respective TamAia reprezinti uniunea dintre foc qi aer. Ima-



ffiffi

W--dMil lEi}.

@& b.

@^*llGh.ffiy

&Iarte - ci.rraj, iroririre, dar li rninie gi distrr.rsere.

N{ercur - activitate mentah. corlunicare, in spe-

cial in scris, cunoaltere. comer .

Jupiter - avere, exp,rnsiune. giorie, noroc, putere.

Venus - dragoste, prietenie, piicere. aprecicrea

luxului si a artelor ltrumoase, generozitrte,

fertilitare.

Saturn - inlaturarea obstacolelor, experienti gi

cunoasterL', viali lungi, siguranqi, protectie siirnplinire, dar gi distrugere.

B I N EC T] V ANTARE A E LEM ENTELO R

Bazat pe practiciie \(icca. acest ritu.rl po;rte fi

infipruit zilnic. DeEi p:rre complicat, nu va clura tnai

muit de 3-4 minute ca si-l puneti in aplicare odati

ce l-a i invltat.Puneti apd intr-un vas si bigati mina in ;lpi, ros-

tind: ,,Binecuvintat si fii tu, spirit ai apei Fie ca tu

sa mI purifici azil" Cugetali o clipi asup :a calitililorapei pe c;rre vi le dorili in ziua respectiva.

Luati in mlne stingi un pumn de sare sau ci-

teva plante. indreptali-.ri mina dreapti spre ele, spu-

nind: ,,Binecuvlntat si fii tu, spirit al pimintului,

5i ajutorul tu mi-l di azi ". Meditaqi pr.rtin 1a caiitilile

pirmintului pe care vi le doriti in ziua respectivii

ginali-vi cd fumul vi poartd intentriile spre divinitatea supremS.: zerl,zeila sau spiritul Inhalagi fumul de timAie ca si vi purificatri gi si v)'

binecuvAntatri aura. Puteqi invilui gi altarul in fum.

Cnnd terminali ritualul, stingeli lumAnarea fer; se suflati in ea Res-

piralia este sacri qi vitali. Stingetri-o cu degetele, avAnd grije sa nu vi ardeli.

2. Ciclwrile Lwnii

in fiecare luni calendaristicl, satelitul natural al Pemlntului trece

prin patru faze - de la Luni noui la Luni plini 9i apoi de la Luna plinidin nou la Luni noua. Luna exercita o influenli covXrqitoare asupra

elementelor apei qi ale aerului. Desi femeile gi apele Pimlntului resimt

cel mai puternic aceasti influengd, toate vietuitoarele ;i lucrurile sunt

guvernate, intr-o misuri mai mare sau mai mici, de astrul noplii. Chiar

;i rocile se migcl sub forqa Lunii, chiar daci mili-metric. Agadar, toate lumea suferi modificirihormonale, sangvine etc. datorate Lunii, mo-

dificrri care provoaci reaclii cerebrale, ce

duc, de exemplu, la tulburiri emogionale.

Nopqile cu Lund plini reprezinti mo-mentul cel mai propice cAnd puteli trans-

forma dorinlele in realitate. Este, de

asemenea, un moment prielnic adoptdrii

unor obiceiuri pozitive, cum ar fi studiul in-

tens sau munca asidui, dar gi timpul ideal pen-

tru inceperea unui proiect. Captali lumina gi energia

(-)beron,jc[f - tl{rlcnh cart Qartea ucenicu[ui lrdjitor 563

Lunii in cre$tere pentru a va intensifica propria energie 9i eforturile

depuse penrru atingerea obiectivelor. Tot acum puteli acumula gi mai

multi vitalitate gi vigoare.

Luna plini vI conferd o energie debordanti - energia lunii in

cre$tere, o energie ferecari, ce trebuie doar descitu$ati cu ajutorul

ritualurilor magice.

Noplile in care Luna este in descregtere sunt ideale pentru inliturarea

obrt".ol.lor, a lucrurilor de care nu mai aveqi nevoie in viagi' a mA-

niei 9i a resentimentelor, ficAnd loc iertlrii in sufletul vostru. lerLarea

presupune con$rienrizarea gi acceptarea faptului ci tot ce s-a intlmplataparfine pentru totdeauna trecutului. Asta nu inseamni ci vegi repeta

epoi incepe sd scadi pini la urmirorulpivot. Punctele puterii marcheazd

,,jumdtatea drumului" dintre solstijii 9i.. acchinoctii. In spiritualitatea piglni,pivoturile ;i punctele puterii sunt ce-

lebrate sub numele de Cele Opt Fes-

tivaluri. Pe scurt, adepgii religiei pigAne

sirbdtoresc anotimpurile astfel:

Marile sabbaturi sau Festivalurile

Focului sunt Samhain, Imbolc, Beltaneqi Lammas.

Acestea



ffiBELTAINE:

@

gregelile din trecut. Daci vreli se schimbagi un obicei prost, iati mo-

mentul ideal. Clnd astrul noppii se pregite$te se intre complet in

umbri, nu este un rimp prielnic si incepeqi un proiect nou. Este bine

si terminaqi ceva deja incePut.

tn timpul acestei faze a Lunii, s-ar putea sl avegi mai multe vise,

iar intuilia ar putea deveni mult mai activl. Este un moment ideal

penrru dezvoltarea intuiliei 9i a aptitudinilor psihice, dar qi pentru

fedingele profunde de meditalie menire si vi ajute sI vi schimbati.

Luna plini este imediat urmatd de Luna noui, incepAnd, aqadar,

un nou ciclu lunar. Este timpul si incepeqi un proiect, sd faceli pla-

nuri Ei sI deveniti mult mai activi.

S-ar putea ca ritualurile si reflecte acest lucru. in urmitoarele doui

sdptimAni, vi sfdtuiesc si vi concentrali fi mai mult asupra dorinlelor

qi a obiectivelor pe care vreli sI le atingeqi.

fic[uri[e o.nutvi

Existi mai multe ritualuri care celebreazd roata anului. Cele mai

vizibile spiqe ale ei sunt solstiliile ;i echinocqiile, care formeazd o cnrce

cu braqe egale in interiorul cercului ce reprezinti anul. In lumea

noastrl, acestea sunt considerate date care marcheazi inceputul

primiverii, verii, roamnei gi iernii, cafe sunt pivoturile anului - puncte

care, prin pozigta Soarelui, aratl o schimbare' Intre pivoturi, pute-

rea fluxului de energie cregte, atingand punctul culminant tn centru,

sunt momentele puterii maxime. Solstiliile Ei echinocliilesunt sabbatwrile mai mici. Ele marcheazi intoarcerea rolii anului.

ECHINOCTIUL DE PRIMAVARA/OSTARA: in jurul zilei de

2I martie. Este un timp al echilibrului perfect intre zi

qi noapte, intre lumind gi intuneric. Ciutim echilibrulgi armonia in viaqi. in mrrlte alte religii, oamenii

sirbdtoresc rena$terea gi invierea. Paqtele cre$rin $i cel

evreiesc cad, de obicei, in aceasti perioade a anului.

in ajunul zllei de 1 mai. Sirbltorim cisitoria sfAnti a

zeului gi a zeipei din religia \Wicca. Dansim in jurul

stAlpilor impodobiqi cu flori 9i in jurul focurilor de

tabdr'a. RAdem gi iubim, petrecem qi chefuim. Stilpiimpodobiqi cu flori de 1 mai intAlnim in majoritatea

culturilor 9i ei simbolizeazd, un timp al bucuriei gi al

distracgiei. in Statele lJnite, weekendul de la sfArgitul lunii mai aratd

inceputul verii qi al activitelilor in aer liber.

SOLSTITIUL DE VARA/LITHA: in jurul zilei de 21 iunie. Se plan-

#**#l##**xrffiQberon $e[[-cl(r.renfi cart larlea ucen icu[u i ."rajitor s6s

,rLUGHNASADH/LAMMAS: in ajunul zilei de 1 august. Culegem

@iltrffi;l*'Itt#ffiECHINoCTIUL DE TOAMNA/MABON: in jurul zilei de 2t sep'

tembrie. Este un moment de echilibru intre luminl

qi intuneric, intre zi Ei noapte. trrt.rrr.ricrrl incepe srpuni stlpAnirepe luminl. Sirbitorim a doua recolti,

Irecioarei Maria, cAnd sirb;torim conceperea pruncului Iisus.

Sarbitoarea cunoscuti. sub numeie de Ground Hog's Day celebreazi,

de asemenea, venirea primiverii.

3. practici ritu atice fundamentq[e

qulor: Lllstqrn $-shirai $cBru)

Sdierea funiei



cea a fructelor. lnainte de echinocliu, la inceputul lunii

septembrie, in Statele lJnite, oamenii sirbitoresc Ziua

Muncii, sfarqitul verii ;i recunoa$rerea muncii pe care trebuie s-o {acem.

ajunul zilei de 1 noiembrie sau al sirbdtorii de Hal-

loween. ii serbeto.im pe stremoqii ierii in care triim,

pe strlmoqii spiritualitipii noastre, dar gi pe strimogii

familiilor. ti evocim pe cei dragi care nu se mai aflr

printre noi. Tradiliile ii obiceiurile de Flalloween cufantome 9i spiridu;i ne amintesc de sirbitorile din ve-

Este o practicd ce vi ajuti si vi detasali de per-

soanele sau de situatiile stresante Ei solicitante. Vi 6,c>;-sfituiesc s-o aplicali cAnd vi simlili secituili .1" 't-energie s;ru obsedali de ceva ori cind vreqi sI t:iiati legiturile cu o

irnurniti persoani.

Metoda simpli:

Centraqi energia, apoi incercali si vi relaxali. Imaginati.,'ii ci vistudiagi - cu ochii inchisi sau deschiqi - asa cum vi se pare mai u;or

,,si vi vedegi" de sus. Observagi daci existi energii colorate in jurul

corpului vostru. Daci da, ele vor fi ataqate de chakre. Unele vi ciJn-

uluc spre prieteni, nu spre duqmani, dovedindu-se energii poziti.;e. D;rc;i

observati energii puternice, cu efecte negative, ce par si vi faci riu,poate ci ar fi bine ,,sd le taiati". Imaginaqi-vi c;i iuati i.in culit sau o

foarfeci gi taiati ,,funia" energiei negative care vi sufoci. Legiturile,odatd tiiate, nu mai pot fi reinnodate. Capiitui scurt al ,,funiei" de

energie se reabsoarbe in organism, in timp ce capirul lung dispare in

neant. Practicagi exercitiul cu mult singe rece, clci o reaclie emotio-nale ar consolida si mai tare conexiunile.

Versiuni:

Dupi ce veli cipita experienli, veti putea practica metoda ;i pen-

tru alte persoane. Puteli, de asemenea, si vd imaginrti congtiinta sub

lorma unei funii ca si vedeli cine sau ce se afli la cehlalt capit.

SAMHAIN: in

chime in onoarea stribunilor nogtri.

SOLSTITIUL DE IARNA/YULE: in jurul zilei de 21 decembrie.

ffii#,;*'#*g#*:*i'}''':ffi

IMBOLG/OIMELC: in ajunul zilei de 2februarie. Simlim primele

.fr- adieri ale primlverii. Este o sirbitoare inchinate marii

W sl}illikT::t':j' it': i,tlii if:#Qbaron $aff-cl{rtenhcart

(.artca ucenicu[ui lr{jitor s6z

purificarea spafiu[ui

Aceasti metode trebuie aplicati inainte de protejarea unei suprafep cu

ajutorul unui scut ocrotitor (sau inainte de a deschide un cerc magic) din

acela;i motiv pentnr care trebuie si vi purificali inainte de a vI inconjura

de o auri protectoare. Ritualurile de inleturare a energiilor negative sunt

adesea suficiente, firi si mai fie nevoie de scutul ocrotitor, deqi orice mdsurl

de precaulie impotriva energiilor negative este intotdeauna bine-veniti.

Metoda simpli:Unele metode pot fi aplicate cu succes atAt in cazul unui spaqiu, cAt

arzind

Ca si trasaqi pentagrama, incepeli din colpl de jos, din stAnga ste-

lei, apoi indreptagi-vi spre vArf 9i aqa mai departe. Existd mai multe

variante de pentagrame, specifice fieclrui element, dar deocamdati

aceasta este suficienti.

1. CRUCEA CABALISTICACrucea cabalistic; stabilegte legdtura dintre noi, Dumnezeu qi cen-

trul universului. in tradiqia Cabalei, Atob inseamni ,,Coroand" sau

,,Dumnezeul Atotputerntc", Malkul inseamni ,,Regat" sau ,,tdrAmul

fizic", Ged.uroh"rti,,StAlpul Severitrgii", Gebwlab - ,,StAlpul tnduririi",

iar Le-Olam - ,,centrul armoniei". (tn termeni biblici, s-ar putea tra-



qi al indivizilor - puteqi sd vi plimbali pe suprafala respectivd,

timAie sau begigoare parfumate, stropind-o cu apd sfiniitl sau sunXnd

dintr-un clopolel. Condigia este si mergeqi in sensul acelor de ceasornic,

deqi existi situalii cind trebuie si mergeqi in sens invers.

Ritualuri de inliturare a energiilor negative:

VI prezint acum un ritual de inl5turare a energiilor negative cu aju-

torul pentagramei, o practicl ritualici extrem de importantd. Vrijitorii

folosesc metoda ca pe o provocare, in timp ce adepiii religiei'Wicca o

pun in pradice doar in situalii de urgengl. Versiunea standard a ritua-

lului iii are redecinile in tradiqia Cabalei, folosind numele iudeo-cregtine

ale lui Dumnezeu qi ale ingerilor. Pentru cei care nu vof si aplice aceasti

versiune am introdus explicalii referitoare la pe4ile care pot fi practi-

cate qi la cele care pot fi modificate.

Note preliminare: In timp ce tasail rt'gurile prin aer, imaginapi-ad cd mer

gia (in culoarea aoastrd personal,i) rtd trece prin brap ;i prin degete saw prin

atham|-ul (cwpitul ritualic) pe care il folosipi, creind in aer desenele dorite.

duce in felul urmltor: ,,A Ta este tmpdrllia, qi puterea, gi slava, acum

si-n vecii vecilor.") De credegi cd vi putegi identifica cu divinitatea su-

premi sau cu centrul universului, puteii infaptui urmitorul ritual,

f;cAnd in acelaqi timp semnul crucii:

Atingeli-vi fruntea gi spuneli: ,,'4tob"

Atingegi-vd pieptul qi spuneqi: ,/l[alkuth"

Atingeji-v5 umdrul drept ;i spunefi: ,,Ve-Gedurah"l

Atingeli-vi umirul stAng gi spuneli: ,,Ve-Gebwrab"l

StrAngeqi-vd mAinile in dreptul inimii qi spuneli: ,,Le-Olam. Amen"l

2, PENTAGRAMELEDacd nu vi plac pentagramele, puteli s5le inlocuigi cu alte simbo-

luri protectoare (Ciocanul lui Thor reprezintd o varianti ideala).

Numele divinitiqii (cuvintele pe care le rostiqi in timp ce trasagi pen-

tagrama) pot fi inlocuite cu numele zeitlgilor pe care le asociali cu

cele patru elemente sau puncte cardinale.

Agezaqivi cu faja spre est gi trasaqi pentagrama cu degetele sau

atham6-ul. Stripungeli-o cu degetul in mijloc, spunAnd: ,,Yod He au

He ". intoarceji-vi cu faja spre sud, continuAnd sd trasali cercul.

StAnd cu faqa spre sud, trasagi pentagrama gi strrpungeli-o cu de-

getul, rostin d ,,,4donai ", apoi intoarcefi-vl cu faqa spre vest, continuAnd

si trasali cercul.

s68 Qberon $eff -tl{r'enhearl larlea ucenicu[ui trdjitor 569

StAnd cu fala spre vest, trasaii pentagrama gi stripungeqi-o cu de-

getul, spunlnd ,,Eheiebli apoi intoarceli-vi cu faqa spre nord, conti-

nuAnd si trasatri cercul.

StAnd cu f.a9a spre nord, trasali pentagrama ;i stripungeti-o cu

degetul, spunAnd ,,Agla ", apoi intoarceqi-vi cu faqa spre est, com-

pletlnd cercul.

3. ARHANGHELIIArhanghelii joaci rolul de ocrotitori. Ei pot fi'inlocuili qi cu alte

entitlgi protectoare: zei, semizei, eroi, totemuri sau alte spirite maipugin inzestrate. Cuvinrcle ,,in jwrul meu arde...", p€ Cxre le rostiqi in

timpul ceremoniei, confirmi ci ritualul a avut succes, iar energiile ne-

Voi aborda teurgia dintr-o perspective politeisti (adici mi vor re-

feri la o multitudine de zei) din mai multe motive. in primul rAnd,

teurgia s-a nlscut din culturile politeiste ale AntichitSlii, de aceea este

,ori ,rqo. s-o inlelegem, dace o integrlm in contextul ei originar. inal doilea rAnd, dacd reuEim si inlelegem aceste idei, putem si le apliclm

cu uEurinli in monoteism. Au existat dintotdeauna in trecut, dar qi

in prezent adepli ai teurgiei evrei, creqtini gi musulmani. Agadar, daci

sunteli monoteigti, puteli considera ci zeri gi demonii sunt ingeri de

diverse categorii. Firi si integraqi aceste spirite intr-un context reli-

gios, le puteqi cataloga drept aspecte ale legii universale, corelate cuanumite fenomene din univers, dar gi cu experienie din viaqa umani.

CuvAntul ,,teurgie" provine din vechiul termen grecesc theourgia,



gative au fost alungate.

Stlnd cu faqa spre risirit, intindeqi mAinile in formi de T si spunegi:

inaintea mea, Rafael

in spatele meu, Gaoriil

La mina dreaptd, Mihail

La mina stingd, Auriel

in jwrul meu, arde Pentagrama

$i tn coloan,i strdluce;te Steaua cu $ase Raze

4. REPETATI RITUALUL CRUCII CABALISTICE

4. clntroduce.re. in tevrgie.

qulor: /po[[onius 1of61

Teurgia poate fi definitn ca un set de practici magice, prin inter-

mediul cirora omul poate intra in contact cuzen gi cu demonii, ca

si comunice gi si stabileasci relaqii (,,pacte") cu ei gi chiar si experi-

menteze deificarea prin unificarea cu ei. Voi folosi adesea termenii

de ,,divinitlgi" qi ,,spirite" referindu-mi la zei qi la demoni deopotrivi,

dar oare cine sunt ei?

alcituit din doul r;dicini. Tbe - se referi la divinitate, ca in ,teolo-

gie" qi ,politeism". Cealalte rldacine este corelatd cu termeni precum

ergon, care inseamni ,,operd". Agadar, teurgie inseamnl literal ,,oPera

lui Dumnezeu", iar teologie inseamni ,,cuvAntul lui Dumnezeu" (de

la logos : ,,cuvant) opinie" etc.). Cu alte cuvinte, in timp ce in teo-

logie discutdm despre zei,in teurgie lucrdm direct cu ei.

tn Antichitate existau cAteva practici importante ale teurgiei: (1)

Inducerea viselor; Q) Telestik\; (3) Invocarea spiritelor; (4) Contactul 9i(5) Ascensiunea. Telestikd se referi la ,,insuflarea" spiritului divin in tru-

pul lipsit de viaqi al unei statui sau imagini; inoocarea spiritelor se referi

la chemarea unui spirit care sd posede o anumitd persoani; contactwl se

refertr la comunicarea gi la pacturile incheiate cu spiritele; rar ascensiunea

se referr la tnilgarea spirituale gi la deificarea celui care practici teurgia.

De ce v-atri dori interacliunea

cu zeti qi cu demonii? Nu este

ceva obiqnuit. Motivul funda-

mental este ci zeii 9i demonii

exerciti o influenti covArqitoareasupra viejii noastre. Degi nu re-

cunoa$tem, ne aflrm adesea sub

influenla unui anumit zeu sau

demon. Agadar, menirea teurgiei

este aceea de a ne atrage atenlia

asupra divinitigilo r care au un

Qarlea ucenicu[ui rrdjitor70 O6eron $e[[-tlSlenfreart 571

impact atAt de mare asupra vielii noastre. Teurgia nu se limiteazlinstr

la acest aspect, cici ne ajuti sI comunicim cu aceste spirite, si le

inlelegem planurile pe care le au cu noi ;i si le cerem ajutorul in viala

gi in faptele noastre din sfera magiei.

g. Qa[endaru[ Iunar: acti'ôitdli ma7ice

practicqte in fiecare [und ptindoutor: (Kllftn $r eene (portoca[iu 1

LUNA FURTUNILOR (februarie): Este timpul curdgeniei de

primivari. GAndigi-ve la ce lucruri trebuie si inlituraqi din viaqa

gi din casa voastri. Aprindegi lumAniri albe 9i timAie purificatoare,

mituragi pinzele de piianjen gi pregitili-vi de renagterea primiverii.

LUNA PURITATII (martie): Este luna fecioarelor qi a z\nelor.StrAngeli seminlele inspiraliei gi imaginaqi-vI roadele in care se vorpreface. Creagi un altar inchinat lunii 9i binecuvAntali-vd gridina

in razele lunii. Pregitiqi pimAntul pentru insimAnpare, dar gi pe

voi ingivd pentru schimbare.

LUNA SEMINTELOR (aprilie): Este perioada clnd puteqi sedi



Existi 13 luni lunare, Luna plini apirAnd la mijlocul lunii ca-

lendaristice. Lunile pline s-ar putea sd nu cadi intotdeauna in luna

calendaristicd indicati aici, deoarece e posibil ca prima Luni noud

din anul lunar si nu coincide cu prima zidin prima luna calenda-

risticl. Consultali un calendar ca si descoperigi data corecti Pentrufiecare lunn plini

LUNA LUPILOR (ianuarie): Prima Lund plini a anului reprezintlun moment de relaxare, cAnd puteqi sta liniqtigi la gura sobei. tn

timp ce vAntul iernii guierl selbatic, vi puteqi bucura in voie de

cildura ciminului;i a familiei. E timpul si reflectaii in tihni qi sa

plenuili schimbarile pe care le veli face la primivari. GAndili-ve

de acum la ce vreli si sndili. Jineqi un jurnal in care si notali vi-

surile pe care vreqi si le implinili la primivari.

semingele. magiei fie in grddini, intr-un ghiveci la geam sau doar

in suflet. tmpodobili-vi casa cu lumini 9i flori ,".r .r, oui colorate

gi aduceli belgug Ei bucurie in ea in timpul Lunii pline, sidigi plante

medicinale 9i cAntali in ploaie

LUNA IEPURILOR (mai): Este timpul si sirbitorili viaqa;i dra-

gostea. Afirmaqi-vi senzualitatea qi aprindeqi focul dragostei.

Dansaqi 9i facegi dragoste la lumina unui foc de taberi, la flaciraunor lumAniri rogii sau sub razele Lunii pline Descdtugali-vi firea

salbaticS

LUNA DIADEI (iunie): Observati cum lucrurile prind aripi. Cele

vechi au pierit, lesAnd locul celor noi. Faceqi un altar din tranda-

firi 9i serbatoriqi frumuseqea naturii Trimiteqi-i flori mamei. Urcalipe un vArf de munte.

LI-INA PAJI$TILOR (iulie): Scildaqi-vd in cdldura verii gi bucurali-vi

de timpul liber. Plimbali-vi pe malul mirii, sub clar de luni, 9i

adunaqi cochilii de scoici. Faceqi din ele un colier-amuleti pentru

cei dragi.

LUNA GRANELOR (august): Este timpul sd culegegi darurile pe

care le-agi sndit qi si le oferiqi celor care au nevoie. Adunali gi uscagi

plante proaspete pentru iarna ce va veni. Coaceli o pAine speciali

Qberon $e[[-<I$r'enfreart (asrlea ucenicufu i rrrdjitor 573

ca ofrande adusi zeului ;i zeiiei grlnelor ;i mAncaqi-o impreunl

cu familia Ei cu prietenii, pistrAnd insl o bucigicl si pentru zeul

PimAnt.

LUNA VINULUI SAU A RECOLTELOR (septembrie): inchinaii

un pahar in cinstea lui Dionysos, zeul vinului gi al extazului, fiul

Lunii. Serbitorili cu prietenii roadele vilei-de-vie, bAnd o sticld de

vin bun gi petrecAnd. Captali in undeie vinului reflexia Lunii qi

iniltrali cupa spre cer in semn de salut. Savuraqi esenqa vinului ;i

simqitri prezenla zetlor.

LUNA SATTiCELUI (octombrie): in trecut, acesta era timpul

6. ftra7ereq {gnii pe pdmdnt

autori 9(oonu'ritcr



vAnitorii qi al strlngerii de provizii. Roata Anului se rote$te precum

ciclurile vieqii qi ale monii. Este Luna in care pragul care desparte

tirAmul mo4ilor de cel al viilor devine aproape invizibil. Creagi,

agadar, un altar inchinat stribunilor, cerlndu-le indrumare ;i ocro-

tire. Modelali chipuri din dovleci 9i puneqi lumAniri iniuntru ca

si vd lumineze calea.

LLiNA ZLPEZILOR (noiembrie): Frigul iernii pune incetul cu ince-tul stipinire pe naturi, paralizdnd tot in cale. Este timpul si vi per-

feqionali capacitilile qi talentele ascunse. invigaqi un megtegug nou sau

studiali arta divinaqiei. CAnd este Luni plini, incercagi sr citigi viito-

rul pentru voi sau prietenii voqtri. Dezvoltaliva aptitudinile psihice.

LUNA STEJARILOR (decembrie): Este timpul cAnd se apropie

intoarcerea Soarelui, iar Luna igi aEteaptd iubitul. Impletili ghir-

lande din ramuri ;i din frunze de laur, pin, stejar, cedru gi iederi

9i daji-le foc ca ofrandi adusi zeilor. Facepi un globulel in formd

de luni pe care si-l atlrnagi in pomul de Yule (Criciun).

LUNA ALBASTRA: Este cea de-a doua LunI plini in decursul unei

singure luni calendaristice. Momentul cAnd apare variazd, de la an

la an. Este timpul si plinuiqi ceva ciudat, ceva ce n-aqi ficut nici-

odati. Scrieli scrisori unor oameni pe care nu i-a1i mai vlzut de

ani sau facetii o surprizi unei persoane dragi. Urlapi la Luni

in l.r-ea magiei, Luna are un corespondent feminin, jucnnd astfel

irn rol extrem de important in practicile magice corelate cuzeigasupremi.

Rituaiul cunoscut sub numele de ,,Atragerea Lunii pe pimlnt" re-

prezinti o practici fundamentah in tradigiile pngAne 9i in Wicca. inr inrpul ceremoniei, participanlii invocd spiritul zeitrei, simbolizatd de

i-una piini, iar aceasta igi face simlita prezetr)a- o fo4i covArqiroare,

r:are isi pune amprenta asupra tuturor celor prezengi, binecuvAntlndu-i

fu puterile ei spirituale.Ceremonia isi are rddicinile in timpurile strdvechi clnd oamenii cre-

rlcau ci vrdjitoar:ele pot stipAni Luna. O veche scriere din Tesalia spunea:

De ii voi cere Lunii sd pogoare pe Pdmint, ed porunca nti-o va asculta.

De ureau ca ziua s-o opresc, noapted pe loc ua zdboci.

De areau pe mdri sd pornesc, nu arn nerLoie de corribii.

De areau spre ceruri sd m,i inaly, u5or ca fulgul aoi deveni.

Aftdgerea

Lunii pe

Pdmint.Vas grec,

secolul al

II-lea i.e.n

&-')

574 Qberon $e[f ' cfSrr'cnheart (-qrtco ucenicu[ui lraiitor 575

Aceasti idee a Lunii care pogoard pe PimAnt la chemarea noastrd

poate sta labaza ritualului"atragerii

Lunii pe pimAnt". in .""" ..privegte conotafiile feminine, ciclurile Lunii sunt adesea asociate cu

ciclul menstrual al femeilor. De fapt, multe femei - adepte ale cultu-

lui Geei - pot si-qi sincronizeze ciclul menstrual cu ciclurile Lunii.

tn ritualul clasic, participangii deschid cercul magic ;i invocd spiri-

tul zeiqei. Marea preoteasi care infrptuieqte ritualul iqi inalli mlinile spre

cer, invoclnd Luna qi captAndu-i energia. DacI este prezen\ marele preot

atrage zeigain trupul marii preotese. Aceasta intri intr-o stare de transl,

devenind un receptacul pentm zeill, transformare prin intermediul cireiaea iqi poate exercita influenla asupra tuturor celor din cerc.

Invocarea zeilei presupune rostirea unor versuri scrise de Doreen

Dragostea pentru toate fdpturile este legea ;i cdlduza mea.

A rnea este taina care descbide poarta tinerelii pi tot a mea este cupa eli-

xirulwi vieyii - ceaunul lui Cenidwen, Sfintul Graal al nemuririi.

Eu sunt Zdna Bun,iaoinyei, care pogoara' darul tinerepii in inintile

oamenilor.

Eu a,i driruiesc cunoatterea spiritului etern 5i ad adwc, dincolo de moarte,

pacea Si libertatea, inlesnindu-a,i reintilnirea cw cei de mult plecapi.

$i nu o,i cer vreo jertfd, cdci - aedepi aoi - eu sunt mama tuturor lucru-



Valiente, una dintre marile preotese ale cultului Garderian \Wicca. Ver-

surile au suferit anumite modificdri de-a lungul timpului, dar toate

ve rsiunile se car acte rize azd p rintr -o frumuseqe cople gito are. Varianta

pe care v-o prezint in cele ce urmeazd conline elemente din scrierea

lui Apuleius M,igarul de aur gi din cartea lui Leland Aradia.

Ascultapi cwvintele Maicii noastre, care a purtat, de-a lungul timpului,

nurne precurn Artemis, Astarte, Dione, Melusine, Afrodita, Cerriduen,Diana, Arienrod, Brigid ;i multe ahele:

Ori de cdte ori aaepi nevoie de ceaa, o datd pe lund, intr-o noapte cu Lund

plind, adunapi-ad intr-un loc tainic si spiritul mi'L adorapi, cdci eu sunt

regina tut ur or or,ij ito arelor

Trebuie s,i se adune topi cei care nu mi-au descoperit inc,i tainele ascunse,

dar sunt bwcuro;i sd invepe toate artele magiei. Lor le aoi ardta tot ce nu

a fost areodatd ardtat.

Vti voi elibera din lanpurile sclaoiei j, tn serrtn de libertate, pa trebui ca

aoi ritualwrile sa le inf,lptuiPi.

Cintapi, petrecepi ;i d,inpuipi, compunepi muzic,i ;i faceyi dragoste - toate

in prezenpa mea, cdci al meu este extazul spiritului ;i a mea - bucwria

pe pdmAnt

rilor si dragostea asupra p,imAntului eu m|o reudrs.

Ascultapi cuaintele Zeipei Stelelor, care ocirmuielte cerurile ;i inconjoard

universul:

Eu, frumuselea plimAntului verde ;i a lwnii albe printre stele ;i ale

apelor nt.istere,

Vd cer ca sufletul mie sd mi-l tncredinpapi, ctici eu sunt sufletul naturii

care ddruiepte,uiapd unioersului. Din mine lucrurile se nasc 5i tot la mine

se tntorc.

Venerapi-m,i cind ,u/i bucuragi, cdci toate doaezile de dragoste ;i bucurie

fac parte din ritualurile mele Fie ca frumuse[ea ;i tdria, puterea j com-

pasiunea, cinstea j modestia, Lteneralia ti bucuria aiala sd v-o c,iL.iuzeasc,i

$i cei care vor sd md cunoascd trebuie sd ;tie cd dorinpele ;i cdutdrile nu

le ,Lor fi de niciun folos, dacd nu aor descoperi misterul primordial: dac,ice cdutali nu g,isipi in sufletul vostrw, nu-l aepi gdsi niciodat,i in altd parte.

V-am stat aldturi pe parcursul cdl,itoriei ,uoastre - ciici eu sunt tncepu-

tul ;i dir;itul dorintei,uoastre, destinapia din urm,i.

Ritualul incepe in interiorul unui cerc magic, care devine un loc sacru,

un loc intre lumi. Participanqii deschid cercul in aer liber, intr-o noapte

576 Qh er on $eff - <I$.renh earl Qartea ucenicu[ui .,rrdjitor-, ( (

cu Luni plind, intr-un spagiu privat. In interiorul cercului, cei prezenqicAnti, danseazi gi fac incantalii pentru a capta ,,conul puterii".

Dupi captarea puterii, participanlii incep ritualul propriu-zis al

Aranjali altarul in funclie de obiectivele pe care vreqi sI vi le impli-

ni1i, purificagi 9i sfinliji spaliul, apoi deschideqi un cerc magic. Invocali,

in final, prezen+a zeului gi a zeilei supreme.

Agezaqi-vi acum in mijlocul cercului magic qi ridicaqi bralele deasu-

pra capului, stAnd cu faqa spre Luna plini. Adresagi-vi zeilei intruchi

pate de Luni, rugAnd-o si vi diruiasci energia ei. Simlili cum energia

trece prin brate qi ajunge in suflet. Mulf spun ci simt o senzalie de arsuri

sau de cildurd. Unii sunt foarte agitagi, rizindsau plingAnd fird motiv.

Dupd ce captati energia Lunii, s-ar putea si simliqi nevoia sd dansagi

sau sI mergetri in interiorul cercului in sensul acelor de ceasornic. Dacivreli si direclionagi energia spre un anumit lucru, este momentul s-o

facetri. Dacd nu vrefi, puteli pur pi simplu bucuraqi-vi de energia din



.,atragerii lunii pe pimAnt". Odata invocati, energia Lunii poate fi

direclionati spre un anumit obiectiv, cum ar fi, de exemplu, vinde-

carea unei persoane, sau cei prezenti se pot bucura pur qi simplu de

energia astrului noptii pAni la incheierea ritualului.

fonruniune q cu 9lgno

Degi implic d prezenta unui grup de participanqi, ritualul il puteli

infiptui gi singuri sau intr-o companie de mici dimensiuni (unu sau

doi participanli).

Faceli baie sau dug ca sd v[ purificaqi (un sdpun cu esenli de timiie

este foarte bun pentm purificare), apoi imbricali-vi cu haine curate. Dacd

aveqi robe sau vegminte de vrijitori - cu atit mai bine daci sunt argin-

tii sau albe - vi sfituiesc si le purtali, clci ele reprezinti aiegerea ideale.

Pr.rteqi purta qi bijuterii magice, in special daci sunt modelate sub formi

de luni sau au in componenli piatra lunii. Puteli si vi purificali gi prin

alte miiloace, cum ar fi inhalarea fumului purificator.Trebuie si infiptuili ritualul in aer liber intr-o noapte cu luni plini.

Puneli in practici metodele de impimAntare gi centrare a energiei, apoi

meditali un timp asupra planurilor pe care vreli si le realizagt' Puteli

asculta, in surdini, o muzici suavi pe un CD-player portabil - cln-

tece lente, muzici celtici interpretatd la harfd, muzicd de flaut in sti-

lul celei indiano-americane etc.

trupul vostru, congtientizand in acelagi timp darurile qi binecuvAnterile

pe care prezen)a ei vi le-a adus.

La sfArgitul ritualului, inchidegi cercul magic, ingenuncheatri gi

punetivi mAinile pe pimAnt, redirecgionlnd astfel excesul de energie

spre Geea

in timp ce vi bucur agi de prezenta Lunii pline, srrbitoritri tnche-

ierea ritualului cu ,vin gi prdjituri" sau cu alte delicatese culinare. (Mai

tirziu, pute[i descrie in jurnalul magic intreaga desfrEurare a ceremo-niei, cAt Ei efectele ei.)

Mai puteli beneficia de energiile Lunii pline daci vi lisa{i instru-

mentele magice sub clar de luni pentru a le putea capta. Sau lesapi

afari un pocal cu apl de ploaie ori cu api de izvor. Apoi pistraqi apa

in scopuri ritualice

Z. qtttu q[ inchinat 9[gnii p[ine

ou1or 4 e[[a i])ragon$tar

Ritualul trebuie infaptuit intr-o noapte cu Luni plinn. Deschideli

cercul magic, stAnd cu fala spre est gi migcXndu-vd in sensul acelor de

ceasornic Aqezali-vi apoi in mijlocul cercului, centrul universului,

qi spuneli:

{.-rZB(-')bcron $e[f - tf$r'cnheort [artea ucenicufui lrdjitor

Mamd Geea ;i pdrinte al Cerurilor, strigarea rni'o awzipi

Cer ajutorul celor patru arte.

Prin lumina ;i puterea lunii pline,

Ruga aoi mi-o ascu/ta;i

TinAnd atham6-ul intr-o mini 9i bagheta in cealalti, ridicagi mAi-

nile qi inchinaqi-vi in cele patru zert

(Cu fala spre est)

Tu, spirit din r,is,irit,

StapAn al silfilor pi al zefirilor,

Al culorii galbene al aerului,

intrupeaz,i-te in pentagrama mea

Ca putere tu s,i-mi dai

Fie ca rwga tu sd mi-o asculpi

(n ce.rtr.r)

Eu am acum puterea spiritului, iar trdirea-mi creSte cu fi.ecare faz,i a

lunii. Fie ca puterile care lucreazd cu mine s,i-mi confere ttirie ;iinpelepciune, generozitate ;i dragoste pentru toate fipturile pamintului

Vreau sd inadp mai mult despre Geea ;i despre puterile ei uluitoare,

ce guverneazd ziua ti noaptea. Vreau sri i tnpeLeg pi sti"i ajwt pe cei careau neooie de mine, atLt timp cit nevoile lor nu se interpun cu legile

wiccane. Ascuhapi-mi ruga, aoi, inpelepyi ai pantintului;i cerului, lunii



5i

intrupeaz,i-te i.n bagheta nrca

$i de rele tu ntti alttird

Fie ca ruga tu sii m|o ascwlPi

(Cu fala spre sud)

Tu, spirit din miazizi,

StapLn al salamandrelor pi al balaurilor,

Al culorii ro5ii 5i al focului,intrupeaz,i-te in sabia mea

Ca du5rnanii cu ntindrie s,i inoing

Fie ca ruga tu sd m|o ascwlYi

(Cu fala spre vest)

Tu, spirit din apus,

Stapin al nimfelor, ondinelor ;i sirenelor,

Al culorii albastre ;i al apei,

intrupeazd-te in cupa mea

Ca din ea sd beau in cinstea str,ibunilor

Fie ca ruga tw sd m|o asculYi

(Cu fala spre miazdnoapte)

Tu, spirit din nord,

Stapin al gnornilor, piticilor si spiridu;ilor,

Al culorii verzi 5i al pdmAntului,

;i mdrilor, 5i ajutapi-m,i ca aisul s,i mi-l implinesc

t.r"."rt

moment poate ci ar fi bine si vi sfinqigi instrumentele ma-

gice sau propria operi creatoare. Putegi bea din pocalul magic, apoi

puteli medita un timp, comunicAnd in final cu spiritul. In cele din

urmi, cAnd vreqi si terminagi ritualul, inchidegi cercul, aga cum v-am

aritat in Manwalwl de inipiere tn ar,ijitorie.

g

S. Orrud de protectie impotrilua rqze[or

emise de computere

qutor3 lDonatq Afte rn 1cu[oare a trnnsparentcil

$(atodd de .oizua[izar e:

Aceasti vra1d, de proteclie impotriva raze-

ior emise de computere implicd un proces de

vizualizare,in stare de transi, dupi ce ali tra-

sat cercul magic sau v-aqi delimitat spaqiul

sacru. Creagi un scut protector de lumini in

jurul casei, al ma;inii etc. Marginile scutului

f.artea ucenicu[u i ""rajitor8o (-)6eron,jcff - tf{rtcnh e ort

ocrotitor sunt bine delimitate, definind lucrurile pe care dorigi si le

protejali. Acesta poate fi extins gi in sfera internetului, vinsalizind

propriul ecran al computerului, dar ;i pe cele ale persoanelor care vor

si vi faci riu prin intermediul calculatoarelor.

in timpul procesului de vizualizare, trebuie sI vi vedeli realizind

un scut ocrotitor de lumini in jurul vostru gi al casei. Lumina scutu-

lui poate fi generati printr-o gedinli de meditalie, dupi cum urmeazi:

Imaginagi-vi cu ochiul mingii cum lumina vI pitrunde in cap dintr-un

punct de deasupra gi vi pune stipnnire pe trup, transformXndu-vi intr-un

corp incandescent de lumine. Extindeqi lumina dincolo de granipele fi-zice ale trupului spre aura care vd inviluie in forma ei ovoide Conso-

lidagi oul protector de lumini qi aqezali de jur imprejur oglinzi cu faga

4.

fI

ritualului. Te rog sd ntd ajupi sd creez un scut de lumind care sd respingi

toate energiile negatiae care ar putea s,i-mifacd rdu prin intermediul com-

puterwlui. Te rnai rog sd md ajupi s,i fac un scut care sd propage energiile

negatioe inapoi la sursa sau spre adincwl pdmintwlui.

Scutul de lumin,i trebuie s,i md tnv,iluie, ocrotindu-md - pe mine,

casa ;i lucrurile rnele. Acest scut ocrotitor trebuie sd-mi protejeze com-

pu'terul, dar ;i fotografiile, paginile web, post,irile ;i alte informapii de

pe internet.

imi doresc din tot sufletul ca ecranul computerului sd constituie un

scut protector tmpotriaa pericolelor de pe internet, impotriaa celor care



spre exterior IatI scutul ocrotitor, care vd poate pdzi nu doar pe voi

ingivi, ci qi casa, computerul etc. Oglinzile trebuie incircate cu ener-

gie pozitivi pentru a o transmite apoi scutului apdrdtor, dar qi pentru

a respinge energiile negative, propagAnduJe fie inapoi spre sursa aces-

tora, fie spre adlncul pimAntului. Ecranul computerului poate fi vi-

zualizat ca un scut protector impotriva pericolelor existente pe internet.

In situagii extreme, pute[i transmite oglinzilor, prin intermediul

intengiei, doringa de a face invizibile obiectele pe care le apirI. Astfel, viputeqi apira de hackeri, iar scutul devine,,firewall"-ul vostru personal.

iQtuaf de creare.4 scutu[ui de |umind,:

Deschideli cercul magic sau creali un spafiu sacru, respedandu-ve

propriul ritual (vezi Manualul de inipiere in vr,ijitorie).

Invocaqi spiritul zeitFtgii voastre, cerAndu-i ajutorul 9i rostind

urmltoarea formuli:

Eu (spunepi-a,i numele) sunt plAmadit din suflet / lumind. Fie ca

(punepi numele zeitd;ii respectiae) sd md apere ;i sd rnd ajute sd-mi tmpli-

nesc neztoile si dorinpele

Am nepoie de ocrotire. Te invoc sd md ajupi sd-mi creez scutul protec-

tor de lumind, care trebuie sd rdmind aldturi de mine gi dupd tncbeierea

582 Q6u ron $e[[ - (S.renfr eort ('artea ucenicu[ui rrdjitor 58j

vor sd-tnifoloseascd sau s,i"mi manipuleze cu rea-intenpiefotografiile, pa-

ginile zaeb, post,irile sau alte informapii de pe internet. Toate aceste ata-

curi trebuie blocate;i redirecpiondte spre expeditor. Scutul protector oa

propaga cu putere energiile negatiae inapoi spre cei care le-au tirnis, impie-

dicindu-le sd facd r,iu.

Vreau sd md aperi de toate relele, primejdiile ;i energiile negatiae, in-

diferent de originea lor. Eu (spwnepi-a,i numele) sunt intwparea scutu-lui de lumin,i. El aa r,imine al,ituri de mine;i dup,i incbeierea ritualului.

ipi mulyumesc (spunepi nuncele zeipei) pentru ajutorul pe care mi l"ai dat

sd fac acest scut protector de lumin,i. A;a s,i fie

inchidegi cercul magic sau spatiul sacru (vezi Manualul de iniyiere

in or,ijitorie).

tlttuqt dc consolidare q scutului da. [umind-

Acum, dupl ce v-api creat scutul de lumini, trebuie siJ consolidali

zilnic printr-un exerciliu de respiragie in gapte pagi.

Primul pas - respiragi adAnc ai captali lumina pnmAntului

Al doilea pas - respirali adAnc qi captaqi lumina cerului

Al treilea pas - respiragi adAnc ai contopili energiile in centrul inimii

Ai patrulea pas - respiraji adAnc ai trimiteqi lumina prin tot corpul

Al cincilea pas - respirali adAnc ai extindegi lumina spre aura voastri

Al gaselea pas - respirali adAnc, consolidaii marginile aurei gi vi-

zualizagi oglinzile

Al gaptelea pas - respiragi adAnc, mulgumiii

cesul de energie spre pimAnt

BinecutsAntare A;a s,i fie

canalizapi ex-

ftetieruf K):ffituri - [e.gende qi cunoqqtere (cenuqiu)



Undele miturilor

Miturile nu sunt un elixir

Din care, cite un strop,

Putepi sd bepi

Seara tnainte de culcare.

O forp,i dezlanpuita ;i periculoas,i ele sunt,

O forp,i tare ca un val,

Ce se-naly,i 5i coboard

lnainte de a te putea incdtupa.

Miturile spun povetti

Ciudate ;i strdvecbi,

Umbind granipa dintre lumind Si intuneric,

Precum oceanul cenu;iu in care se oglinde;te un cer tntwnecat,

Miturile sdminpa o aruncd

Pe nepdsdtoare maluri,

$optindu-ne sd aisdm

$i adincurile sd le explor,irn.

Miturile sunt ca apa de alunecoase,

Dansind cu luna si cu stelele pe oaluri agitate,

Qartea ucenicufui rrajitor 585

Scriind cuvinte al c,iror tilcNumai in aisare il deslusim.

Miturile din oechime seaa ;i-o iau,

Cdci sunt mai oecbi decit orice limba pe p,imint,

Iar tilcul lor ascuns

Doar magia ni I dezaaluie.

Miturile nu sunt palpabile,

Nu popi s'i le atingi si nici in m,ind s,i le yii,

Nu sunt nici obiecte,

Dar nici procese.

t. clntroducere

Bine aqi venit in lumea miturilor, a tainelor gi a misterelor ezote-

rice pe care pulini ajung si le cunoascl ,CunoaSterea inseamni putere",

iar adevdrata putere a unui vrijitor constl in vastele sale cunoqtinle.

Iatr un capitol dedicat miturilor gi legendelor, dar gi tainelor ezoterice.

Menirea acestui atelier este de a-i ajuta pe invdgdcei si-gi dezvolte ca-

pacitatea de a ajunge la, de a sintetiza gi de a evalua cu ochi critic legen-

dele tainice din diverse culturi magice. Asemenea cuno$tinle sunt vitale

pentnr practicile Ei dezvoltarea unui vrijitor ;i includ, fire insl si se de-limitezc la ele, urmitoarele aspecte: mitologia universali, istoria univer-

sali, terAmuri ascunse, ficgiune magicd qi panteonuri culturale.



Sunt nilte unde

Care plutesc pe ape, zi ;i noapte,

in aaal;i in amonte

$i apoi din nou-napoi.

Miturile ad atrag aten{ia

Cind cu ochii uoi priaili

Doar la suprafapa lwcrurilor,Uitind de a lumii esenpd.

O palm,i de primipi sau o revelagie de aaeyi,

Sau mAini reci, ca de sirend, gleznele ud-ncdtwyazd,

Trebuie s,i ;tipiC,i rniturile ad vegheaz,i.

Sunt ad,l.nci, ca mdrile de ad2ncL

Aoepi grij,i de aepi inota tn ale miturilor unde

S,i nu p,i;ipi pe pdnte alunecoase

$i sd ad-necapi in valuri

Precurn un sarpe sunt de onctuoase

$i cu grij,i trebuie s,i fiti,Cdci in dceste ape

Balauri ali putea gdsi,

ELIzaeEtF{ Bnnnr.rrn

Culoarea magici asociati atelierului de fagn este griul ;i el repre-

zinti cunoagterea, gtiinqa gi inlelepciunea. Precum indigoul, culoarea

cenugiu corespunde artei vrljitoriei, pentru ci nu este nici neagri, nici

albe, ci cuprinde toate culorile, fdr1, si fie nici una dintre ele.

z. Qontinente. qi ci.rifiz a\\i pierduteqvtor. Oberon lcenusiul

Marea majoritate a istoriei omenirii (sau mai degrabi, a preisto-

riei) s-a desfegurat intr-o lume cu totul diferiti de cea in care triimacum. Cu aproape 10500 de ani in urmi, mare Parte din America

de Nord gi nordul Europei erau acoperite cu straturi groase de gheali,

iar nivelul mirilor era cu sute de metri mai scizut decit astdzi -expunlnd suprafeqe extinse din faliile continentale. Aceasta este pe-

,ioada glaciaiiei Wiirm, care adurat 59500 de ani. tnaintea acesteiepoci, cu aproape 60000 de ani in urmi, o eruPtie vulcanici uriagtr,

care a avut loc pe teritoriul Sumatrei de xtdzi, a redus intreaga populalie

a lumii la doar clteva mii de oameni. Din catza tragediei survenite

in evolujia oamenilor, intreaga rastr umanl de astlzi suferi de o di-

versitate genetici mult mai redusi decAt cea a membrilor dintr-un

singur grup de cimpanzei.

586 Q6eron $et['tl{rlenheart (artaa ucenicufui rlrdjitor 582

Oamenilor le-a plicut intotdeauna si se stabileascd in locurile unde

rAurile se varsl in mare. in afar; de apa dulce din rluri 9i de pe;tii 9i

scoicile pe care le giseau din abundengd in mare, astfel de locuri ofe-

reu mijloace de transport, oamenii deplaslndu-se cu uguringi in amonte

Ei pe pirm.

CAnd ultima erd. glaciarl s-a incheiat, acum 10500 de ani, in urma

ciocnirii PimAntului cu o comete uriaEd sau cu un asteroid in Bahamas,

gheaga care s-a topit a ridicat nivelul mirilor cu L2L de metri, iar noile

lirmuri s-au mutat, spre interior, cu sute de kilometri. Pentru ci ast-

fel toate comunitlgile umane s-au inecat, iar cei cAqiva supraviequitoridin munli au transmis, din generajie in generagie, legendele civili-zalrilor pierdute.

ci Atlantida a fost distrusd de o erupiie vulcanici, de un cutremur

ii/sau de un tsunami cu 9000 de ani inainte de na$terea lui Solon, adici

in jurul anului 9600 i.e.n. Iati un rezvmat.

LEGENDA ATLANTIDEIInsula paradisului, Atlantida (care inseamnd,, ara Coloanei"), era

silaiul lui Poseidon, zeul mirii. El s-a indrigostit de o muritoare, Cleito,

Ei i-a construit un palat pe un deal aproape de mijlocul insulei, incon-

jurAnd-o astfel cu inele protectoare de apd qi de uscat.

Cleito a adus pe lume cinci perechi de gemeni, care au devenit pri-mii cArmuitori ai Atlantidei. Fragii Ei-au impi4it insula, iar cel mai

mare, Atlas, a devenit primul rege al Atlantidei. Pe vlrful dealului'



Este posibil ca unele dintre ele si fi jucat un rol extrem de impor-

tant in istorie. Ruinele megalitice descoperite in mai multe zone su-

bacvatice au fost cAndva construite pe pimAnt. Dintre ele menjionim

,,Ziduri\e din Bimini"1, un complex uriag de ,,temple" din Japonia ;ialte vestigii dreptunghiulare qi piramidale din largul mdrilor gi al ocea-

nelor. Oamenii de qtiinpn reevalueazi acum origin ea altor monumente

strivechi gi misterioase - precum Marele Sfinx de pe Platoul Giza din

Egipt - considerAnd cd sunt mult mai vechi decAt s-a crezut initial.Ei estimeazi cd au fost construite cu peste 10500 de ani in urmi.

fi[antida

Cea mai cunoscuti dintre legendarele ,,civilizalii pierdute" este In-

sula Atlantida. Locul qi existenja ei istorici reprezintd., de peste douimii de ani, un subiect de dezbateri aprinse, dar nimeni nu le-a con-

firmat vreodati. Primul care i-a mengionat existenla este filozoful grec

Platon (427-347 i.e.n.), care suslinea cdf:amilia sa $tia povestea de lastribunicul lui, care il cunoscuse pe Solon (638-558 i.e.n.), un om de

stat grec. Acesta o aflase, la rAndul lui, de la nigte preoti din Egipt,

lard pe care o vizitase in 560 i.e.n. Platon a spua povestea lui Solon

in jurul anului 360 i.e.n. in dialogurile sale Timaeus Ei Critias, suqinAnd

lFormaliune stAncoasl subacvaticl, din nordul Insulei Bimini din Bahamas (n. tr.).

oamenii au inillat un templu in cinstea lui Poseidon. Aici, cArmui-

torii se intAlneau ca sd dezbatd legile, sd dea sentinqe qi sI se inchine

zeului Poseidon.

Pentru a u$ura transportul gi negoqul, locuitorii au creat, din sud

pAnd spre mare, un canal lung de 8,85 kilometri printre inelele de

irpi gi uscat. OraEul Atlantidei s-a extins pe o suprafaq[ de 17 kilo'metri in jurul inelului exterior de api. Dincolo de granilele oraqului,

se intindea o cAmpie fertih lungi de 531 de kilometri 9i lati de 177de kilometri, inconjuratd de un alt canal care aducea apn din munli'

Harta Insulei Atlantida, conceputd dupd descrierile lui Platon,

publicat,I in ,,Tbe Neu York. American", ediyia din 20 octombrie 1912.

(-drtaq ucenicu[ui lrdjitor88 (-)6eron $eff - cl{r."enhcart 589

Munli inalgi qi falnici, presiragi cu sate, lacuri, rAuri 9i pajiEti, incon-jurau cAmpia in partea de nord. Clima bllnde le permitea localnici-

lor si strlngi doui recolte pe an. Multe specii de plante, frucre ;i nuci

cresteau cu nemiluita. Pe insuli triiau numeroase animale, printre care

9i elefanli.

Generaqii de-a rlndul, locuitorii Atlantidei au dus o viali simpla,

bazati pe principii morale, dar in cele din urm5, licomia ;i puterea

i-au pervertit gi pe ei. MAniat de imoralitatea lor, Zeus i-a convocar

pe zei pentm a hotdri impreuni ce pedeapsd sd le dea. ln scurt timp,

in urma unui cataclism violent, Atlantida, locuitorii 9i amintirea eiau fost inghijite de apele mirii.

de pe o fundaqie mai mare nr.rmiti

I)latoul Azore sau, in limbajul ma-

r.inarilor,,,Creasta Delfinului".

Aceasti regiune de mirimea Spa-

niei este un bloc distinct, incon-

iurat de Riftul Medio-Atlantic. tn

Er:r Glaciara intregul platou a stat

,-leasupra apei plni cAnd magma

.ie pe fund a fost evacuatl prin ultima guri a riftului inconjuritor,

scufundlncl insula. S-a intimplat in jurul anului 8500 i.e.n., dati carete apropie de cea semnalati de Platon.

O cometd sau un asteroid a traversat America de Nord gi s-a pribu-



UNDE SE AFLA ATLANTIDA?De-a lungul timpului, oamenii de itiinli au propus diverse Lpoteze

in ce privegte situarea Atlantidei.

Platon susjinea ci ar fi fost ,,dincolo de Coloanele lui Flercule",

nume pe care il purta in vechime Strlmtoarea Gibraltar. Daca este

adevirat, insula s-ar fi aflat in Oceanul Atlantic, cel mai probabil inpreajma Insulelor Azore,la vest de coasta Portugaliei, la o distanti

de 1 448 de kilometri. Unii cred ci insulele sunt, de fapt, vArfurilemunqilor Atlantidei, continentul scufundat de zei. Acestea se inaltd

sit in ocean. Resturile sale au dat naqtere unor cratere ovale, cunos-

cute sub numele de Carolina Bays. Locul impactului poarte numele

,le Clmpia Abisah Nares. Apropierea acesteia de Groapa Puerto Rico

.r creat gura Riftului Medio-Atiantic.

In urma impactului, axa Pimintului s-a schimbat - Polul Nord, care

se afla in Golful Hudson, si-a schimbat locul in mijlocul Oceanului

Arctic, unde se afli ti in prezent (polul magnetic vine gi el din urmi).

tn E." Glaciari regiuni intinse din Antarctica aveau climl tempe-rati si nu erau acoperite de gheali, motiv pentru care unii cercetetori

.ru plasat Atlantida in pirlile acelea.

Alqi cercetitori cred insi ci Atlantida se afla in America de Sud, adu-

cind in sprijinul afirmaliilor lor anumite caracteristici geofizice, care se

potrivesc cu descrierile lui Platon, cAt gi vestigiile oraqului Tiahuanoco

clin Bolivia. oraq antic de la malurile lacului Titicaca. Depozitele de sare

;rrati ci lacul a ficut cindva parte dintr-o mare imensi, care acope-

rea - in perioada Erei Glaciare - intregul bazin al Amazonului, iar"fiahuanoco

era pe atunci port la mare. Dupi impact insi, intregul

continent al Americii de Sud s-a inclinat intr-o parte. Partea estice s-ascufundat, in timp ce coasta vestici s-a inilgat cu mii de metri, marea

revirslndu-se astfel in Atlantic si ridiclnd oraqul Tiahuanoco cu peste

I kiiometri deasupra nivelului mirii. Pentru mai multe informapii,

vizitaqi site-ul http://www.thule. orgltiahuanaco.html.

Pe de alti parte, mulli sustin ci descrierea platoniciani a civilizaqiei

Atlantidei qi a dispariliei ei in urm:r unui cataclism seamini mai degrabd

590 Qberon $eff -tl{arenheart ('qrlcd uccnicu[ui lrdjitor 591

cu cea din Creta minoicd din Epoca Bronzului, situati in Marea

Egee. tn nordul Cretei, existi o insule vulcanicr ce poarti numele

de Thera. In 1628 i.e.n., o puternici explozie vulcanicl a distrus cen-

trul insulei gi a nimicit civihzagia minoici. Unele a;eziri de pe Thera

au fost ingropate sub 30 metri de cenugi. Evenimentul este men-

qionat in capitolul biblic le;irea; cele ,,zece pedepse" care s-au abitutasupra Egiptului qi despicarea in doui a Mirii Rogii sunt urmirilelui. Valurile tsunami uriaqe au inecat coastele Greciei, ale Siriei qi

ale Egiptului, iar vulcanul de sub linia orizontului putea fi vitzut

de la sute de kilometri ,,ziua - ca un stAlp de fum, iar noaptea - caun stAlp de foc". (le;irea, 13:21.)

Unii cercetitori suslin ci Solon a confundat hieroglifele egiptene



care indicau cifra ,,o suti" cu cele care ardtau cifra,,o mie". De aceea

e posibil ca distrugerea Atlantidei si fi avut loc cu 900 de ani mai de-

vreme, nu cu 9 000. Daci este aga, anul corect al dispariqiei Atlanti-

dei este 1600 i.e.n., data erupqiei vulcanului de pe Thera. Aceastd

schimbare de date arati $i ci Thera ar putea fi Atlantida.

Disputa inceputd de Platon continue qi astdzi cu aceeaqi ardoare.

Diverqi cercetitori moderni susgin, cu argumente convingitoare, pla-

sarea Atlantidei in Peru, Irlanda, Marea Nordului, Bahamas, Indone-zia,MareaNeagrd sau Antarctica. Deoarece, la sfArgitul Erei Glaciare,

multe dintre aceste regiuni au fost inecate de ape, impreund cu aqezirile

de acolo, e posibil ca oricare dintre acestea si fie locul legendarului

continent pierdut, iar povestea Atlantidei si se intemeieze pe amin-

tirile unei civilizaqii maritime ale cirei comunitiqi si fi fost distruse

cAnd nivelul mirilor a crescut brusc cu 1.21. de metri.

Eu cred ci legenda strlveche a Atlantidei s-a contopit cu povestea

aseminitoare, dar mult mai recenta, a Insulei Thera, la fel cum Ame-

rica a fost denumiti ,,Noua Atlantidi" de Francis Bacon (1,561,-1,626).

funuria

Lemuria este numele unui tlrAm inecat de ape, despre care se

presupune ci se intindea din Madagascar, trecea prin India qi ajun-

gea in Indonezia. Numele i-a fost conferit in 1854 de geologul Philip

Sclater de la populaliile de lemurieni care trliau in aceste regiuni,

;rcum separate. Degi niciun ,,continent pierdut" nu a existat in ba-

zinul Oceanului Indian, e adevirat ca multe teritorii din regiune

rru fdcut parte dintr-o masi compacti de pimAnt in timpul ErelorGiaciare, cAnd nivelul mirilor era foarte scizut, iar faiiile conti-

nentale erau vizibile. Desi Madagirscarul era incd insuli in Pleis-

tocenl, insulele moderne ale Indoneziei ficeau parte dintr-o zonivasti, cunoscuti sub numele de Swtderland, care se intinde a pAni

in Australia.

Ideea unui ,,continent pierdut" in Oceanul Indian (sau Pacific) a

fost preluati de anumili scriitori oculqi, care au dat apoi na$tere unorrase qi fiinte imagir".". t.r anii 1880, Helena Blavatiky (1831 1891),

fondatoarea teozofiei, suqinea cizetr au scufundat Lemuria ca si-i dis-

trugi pe locuitorii ei ,,subumani". tn 1894, Frederick Spencer Olivera publicat volumul A Dtaeller on Trao Planets (Locuitor pe cloua pla-

nete),in crare spunea ci lemurienii care au supravietuit miniei zetlor

trdiesc in pesterile si tunelurile din Nuntele Shasta, sitr.rat in nordulCaliforniei, ficAndu-gi uneori aparilia pe munte imbricati in vesminte

albe. Ideea a devenit o legendi populari.

I Numit si Era Glaciari, Pleistocenul csre o eri geologici, ce a incepur rrcum

I 808 000 de ani si s-a incheiat .rcum 11 550 de ani. Face parte din Cu.rrernrr, este

precedat de Pliocen gi urmat de Holocen (n. tr.).

beron $e[[- tl r."enhcar1 (-,arlea ucenicu[u i rrajitor 5.)3

fiu

Mw este numele altui tIrAm despre care se presupune cd ar fi existat

in Oceanul Pacific, din care astlzi ne-au mai rimas doar Noua Zeelandl

si Polinezia. Ideea a fost afirmati pentnr prima datl de Augustus Le Plon-

geon (1825-t908), care susginea ci in aga-zisele lui ,,traduceri" ale vechi-

lor scrieri maya$e se vorbegte despre un tirAm inecat de ape, ai ciror

supravieluitori au devenit indienii mayaqi din Peninsula Yucatan' Civi-

lizagia pierduti a continentului Mu a revenit mai tirziu in atenqia pu-

blici, odati cu aparigia seriei de ci4i scrise de James Churchward(I852-1936),intitulate The Lost Continmt ofMw (Mw, continmtul pierdut)-

un sens atAt de puternic. Tot astfel, nimic nu poate inlocui un act de

eroism intr-o stare de urgenfi sau intr-o situaqie primejdioasi. Putegi

si negaji in fapa altora, din modestie sau dintr-un simg al datoriei, fap-

tele eroice pe care le sivlrgili, dacd astfel vi simgigi mai bine, dar ori

de cAte ori vi deruili cu tmp Ei suflet unei misiuni cu mizi vitah,

sunteli, firA doar gi poate, eroi sau eroine.

O caracteristici definitorie a eroului este dorinla de a renunpa la

un program, de a lisa confortul gi siguranpa, de a-qi infrunta temerile

;i de a-qi asuma orice factori de risc. Un act de eroism poate fi qi lupta

noastri de rezistenji impotriva regulilor gcolare, din cauza cirora amputea fi marginalizaqi sau chiar exclugi, daci am da glas adeviratelor

sentimente gi principiilor noastre spirituale sau magice. Un alt gest



3. Q,poca eroi[or modernl

autor: (]esse c\{otf iHordin larginliu'1

De oreyi s,i citipi pooested mistic,i

Pe care viitorul v'o aduce,Apucapi-vri de suis chiar de acum

(Gan CoNsoxt - Taina diaaolului de la r,ispintie)

Din trecutul mitic, inveluit in mistere, eroii gi eroinele ne indeamni

glasul si le ascultim ;i paqii sI le urmim ca si infeptuim, la rAndul

nostru) propriile gesturi eroice. Povestea lui Ulise gi a reginei Boudica,

a inleleptului Merlin ;i a rdzvrititului Spartacus nu sunt menite doar

sd ne desfete. Nici vrdjitorii, nici rizboinicii din vechime, al ciror slnge

ne curge prin vene, nu ne vor cruqa de luptele gi provocirile pe care

trebuie si le infruntim ca si ne bucurim de victorii. Au luptat ;i s-aujertfit, au biruit gi gi-au depdgit condilia, infruntAnd pericolele gi ne-

voile oamenilor, ale vielii qi ale timpului lor. Epoca noastrd este la

fel de primejdioasi, iar evenimentele pe care le triim necesiti adesea

reaclii indrlznele Ei curajoase din partea noastri.

Daci veli consulta un diclionar englezesc, veli descoperi cd in limba

engleza cuvAntul ,,erou" nu are sinonime; nu existl un substitut cu

eroic ar putea fi dorinla de a ne specializa in literaturi cAnd toati lumea

alege matematica sau come4ul, de a asculta muzici medievah sau am-

bientali, clnd genurile muzicale comerciale sau gangsta rap cAgtigi tot

mai mult teren, de a studia artavrqitoriei, cAnd majoritatea oameni-

lor nu mai cred in noliuni precum integritatea personali, pimAntul

viu, spiritul sau magia.

Actele cu adevirat eroice nu sunt cele infiptuite pentru binele

nostru, ci pentru ocrotirea;i bunistarea celor dragi, ale comunitiqilorqi ale clanurilor noastre, ale speciilor Geei aflate pe cale de disparigie ;iale pidurilor ameninlate cu defrigarea. O epoci in care guvernele se

luptd intre ele, cAnd oamenii renunli la libertatea personah in spe-

ranga unei sigurange mai mari, cAnd natura este distrusi rapid gi sis-

tematic, este o epoci a eroilor. Provocirile pe care le infruntim astizi

ne oferd mai multe qanse de a ne demonstra valoarea gi de a ne pune

talentul in slujba magiei cavaleregti. Vedem pretutindeni in lume

cum oamenii distrug natura din dorinla de cXgtig, sunt violenli cu

femeile qi cu copiii, jefuiesc lnri 9i culturi, rlpindu-le diversitatea

qi demnitatea.Eroul care silaqluieqte in noi trebuie si iasi la lumini ori de cAte ori

intAlnim ignoranqa, prejudecata, cruzimea, nedreptatea sau licomia...

Ei trebuie si acgioneze ori de clte ori e nevoie. A fi erou inseamni a

vindeca sau a crea cu dragoste, nu a lupta qi a rini. Eroismul se misoari

in compasiune qi in fo4a intenqiei noastre, in forma gi in substanga

faptelor noastre.

594(Jberon $e[(- furtenhcart farle a ucenicu[u i rrrdjitor 595

Opera unui vrijitor este, prin natura ei, eroici gi toate actele

eroice depind de talentul gi de capacitilile vriiitorului.

Menirea vrijitorilor Ei a eroilor este indeplinirea misiunilor carita-

bile, fire si se angajeze insi in slujba instituqiilor sau a oamenilor.

Dezvoltaqi gi notaqi propriul cod al onoarei, in care sI includeqi:

1) lucrurile pe care promiteqi si nu le faceqi vreodate, cum ar

fi sI nu tridati un aliat sau o cauzi, si nu renegali adevirurile'

indiferent clt de dureroase ar fi, ;i sd nu dali bir cu fugigii

cAnd lucrurile merg prost.

2) trisituri nepotrivite unui vriiitor Ei unui erou: meschiniria,aroganla sau lagitatea.

3) nedreptilile qi pericolele pe care dorili si le infruntali qi si

Daci vegi duce o viald eroici, numele vostru va ajunge pe

zele generaliilor viitoare, a$a cum gi voi, la rAndul vosrru,

citit si repovestit istoria eroilor de dinaintea voastri.

4. z\nazoqne[e. qi femei[e yd,zboinice.

rtor 6rino cIQ66ins lcenu5iuy

Amazoanele despre care au scris vechii greci erau un trib de femeirizboinice din Themiscyra, oras situat probabil lAngn Marea Neagri,



a

a

le invingeqi clnd vi vor ieEi in cale.

4) oamenii, formele de viaqi, fenomenele naturii, locurile sacre,

libertelile qi drepturile pe care promitegi si le proteiaqi, sI

le promovaqi ;i si le celebragi.

tntocmiqi un plan prin care si faceti fali fiecirei situalii, cana-

lizAndu-vd inteligenqa ;i energiile magice. Pregitigi-vd apoi sd

renunlali la planuri in momentul in care pericolele 9i situaliile

se schimbr.tmbogalili-vi cunoEtinqele 9i perfeclionali-vI capacitiqile pen-

tru a face fa15 cu succes intlmplirilor eroice din viaga voastri,

dar, oricAt de puternici aqi fi, nu vr bazagi doar pe puterile voas-

tre Faceqi o listi cu aliagii gi cu oamenii care v-ar putea ajuta,

descitugaqi inqelepciunea striveche Pe care aqi moqtenit-o din

stribuni, cereqi ajutorul duhurilor locului in care vi aflaqi 9i in-

vocaqi Marele Spirit sau spiritul zeltd\ri la care vi inchinaqi

Menirea vrilitorilor 9i a eroilor este si incerce imposibilul.

Faceti tot ce vi stI in putinli ca si vi depngiqi limitele. Nimic

nu este imposibil, indiferent de obstacolele din cale.

Cu clt obstacolele sunt mai mari, cu atAt faptele 9i reugitele noas-

tre sunt mai importante.

Nu toate actele de eroism se bucuri de succesul scontat. RImlneli

insi un erou pentru simplul fapt ci aqi luptat din toate puterile

ca si vI ducetri misiunea la bun sfArEit, cAt qi prin motivele no-

bile care v-au determinat si mergeqi mai departe.

in sudul Rusiei sau in Georgia. Din scrierile lor reiese cd grecii le ad-

mirau, fiind fascinagi de ele, dar, deoarece Grecia era patriarhat (so-

cietate dominati de berbali), eroii greci le-au invins intotdeauna pe

rdzboinicele amazoane. Astfel, Flercule a reqit sd fure cingitoarea de

aur a reginei amazoanelor, Hipolita, iar Tezeu a ripit-o pe reginaAntiope, pe care a luat-o apoi de sogie. Legendele greceqti spun cd -atunci cind amazoanele au cotropit Atena in incercarea de a o elibera

pe Antiope - aceasra a luprat impotriva lor alituri de sogul ei. (Eu nucred povestea asta.) Cincizeci de ani maitirziu, dupl ce Tezeu a cap-

turat-o pe Antiope, regina Penthesilea a participat, impreuna cu ama-

zoanele ei,la rdzboiul troian, venind astfel in ajutorultroienilor, care luptau impotriva invadatorilor greci.

Legendele grecegti spun, de asemenea, ci Penthesilea

a ucis mulgi rlzboinici greci inainte de a pieri

;i ea, ucisi de eroul grec Ahile. CAnd i-a scos

coiful, dupd ce regina amazoanelor qi-a dat

sufletul, el a fost atAt de impresionat de

frumusetea ei, incAt a regretat cd a omo- (^rlt-o gi i-a deplAns moarrea.

Mulqi susgin astitzi capove$tile

despre triburile de femei rizboi-nice sunt doar simple legende.

Noile descoperiri arheologice ne dovedesc

insi ci se ingah. in 1995,in mormintele strivechi

lr

596 Qbe ron $ef[-t(ove nlre art (-,arlea ucen icu[u i rrrdjitor597

din apropierea oragului Pokrovka din Rusia, situat la granitra cu

Manciuria, s-au descoperit scheletele unor femei rlzboinice, ingropate

cu armele;i in armura pe care au purtat-o in timpul vieiii. Rezboinicele

erau extraordinar de inalte pentru acele timpuri, clnd femeile nu aveau

mai mult de 1,50 metri in innllime. Una dintre ele, o femeie tindrd,,

a fost ingropari cu o tolbe de sigeli gi cu patruzeci de sigeli cu vArf

din bronz. Alta avea infipt in cutia toracici un vArf de sdgeati, ceea ce

atesti faptul cI a murit in lupti. in acelaqi sit arheologic au mai fost

scoase la lumini morminte ale unor rlzboinici, dar Ei ale unor preo-

tese. Acest indiciu dernonstreazi cd matriarhatul nu reprezenta formade organizare a triburilor ingropate aici - sarmalii sau sauromalii -acegtia tratand la fel ambele sexe, purtandu-le un respecr deosebit

Valkiriile din mitologia nordicl erau fecioare frumoase gi inarmate,

care zburau in ceruri, pe cai inaripali, purtAnd cu ele in Walhalla sufle-

tele bravilor rizboinici uciEi in luptl. Poate ci sunt numai legende, dar

existl mdrturii strivechi ce atestl faptele de vitejie ale rizboinicelor din

nordul Europei, precum cele infdptuite de Thyra, regina Danemarcei,

care a luptat, in fruntea armatei sale, impotriva cotropitorilor din vea-

cul al IX-lea, sau regina din Mercia, fiica lui Alfred cel Mare, care a lup-

tat alaturi de ogtile ei impotriva vikingilor in secolul al Xlea. Arheologii

au descoperit morminte anglo-saxone din secolul al Vlea gi al ViJea,

unde se odihneau rlmigiqele unor femei ingropate cu arme qi scuturi.Chiar gi statul California poarti numele unei legendare regine ama-

zo^ne, iar imaginea ei apare pe sigiliul statului. in anrrl 1510, la opt-



femeilor ;i chiar idolatrizAnd o zeili.

Femeile rdzboinice au existat Pretutindeni in lume. in Africa, re-

gele din Dahomey avea o armatd de femei rlzboinice. Fotografiile

ficute la sfAr;itul secolului al XIXlea le infaligeazd pe amazoanele

din Dahomey inconjurandu-gi mandre regele, inarmate cu sulile. Pur-

tau platoge impodobite cu perle, coliere, brlqiri gi cingltori incrus-

tate cu nestemate.

Filmul Tigru 5i dragon nu este doar un film interesant, iar filmulde animaqie Mulan, realizat de Disney, nu e doar o Poveste Pentru

copii. tn istoria chinei existi o mullime de femei rizboinice, de la

Fa Mul-an, care a triit acum 1 500 de ani, la Lai Choi San, regina

piralilor din Macau, stdpAna mlrilor din sudul Chinei, intre anii 1920

Ei 1930. $i in Japonia au exisrar femei rizboinice - femei samurai - care

gtiau si minuiasci sabia naginata, f1rd. sd fie nevoite sI se deghrzeze

in berbaqi. cea mai cunoscutl dintre ele este Itagaki, conducitoarea

clanului ei in secolul al XIIi-lea.

De la legendara regini Maeve, despre care nu qtim dacl a existat

cu adevirat sau nu, pAni la regina britonilor, Boudica, aceea care a

luptat impotriva invadatorilor romani, sau la celebraregind a piralilor

glandeziGrania O'Malley - qi istoria celqilor abundi in pove;ti des-

pre femei rizboinice. Scriitorii romani din Antichitate - Plutarh gi

Ammianus Marcellinus - mentioneaz1,in scrierile lor cd femeile

cellilor luptau al;turi de berbaqii lor, dovedindu-se adesea mai pu-

ternice qi mai aprige decAt ei in lupti.

sprezece ani mai tirziu dupi ce Columb descoperise Lumea Noui,romancierul spaniol Garcia de Montalvo a scris o carte intttulati, Las

Sergas de Esplandian (Avmturile lui Esplandian). Acolo descrie un tribde amazoane care trdiau pe o insuli

"inapropiere

de paradis" - California. Aceste femei fru-

moase gi rizboinice cdlireau pe grifoni gi

purtau armuri din aur, incrustate cu pie-

tre pretioase. Regina lor se numea Cali-fia. Mulqi dintre cei care au citit cartea

s-au lesat convinqi ci faptele povestite de

.rutorul spaniol sebazeazi,pe realitate, nu

pe ficliune. in 1,542,c4nd a ancorat pe coasta

statului cunoscut acum sub numele de San Diego,

exploratorul spaniol Juan Rodriguez Cabrillo a crezut ci a pus pi-

ciorul pe insula mistici a amazoanelor, cici a scris in jurnal: ,,Amdescoperit California".

S. {te mituri qi [egende

Oberon: in Manualul de iniliere in vrijitorii v-am oferit pe scurt

c'iteta mituri si legende clasice, poae;ti pe care tofi ardjitorii trebwie sd

lc cunoascd. A5 area sd continui ,,pove;tile de tabdrd", bucurindu-m,i de

(-)beron $ef f - tl{r'enfr eart ('qrta4 ucenicu[ui lrdjitor

ET

data aceasta de contributia altor elevi 5i profesori de la $coala Cenu;ie

de Vr,ijitorie. Apez,ayi-tsti, a;adar, pe un bu5tean in jwrul focului de tabArA

5i ascultayi cum poaestitorii no;tri deapdnd legendele ...

{phaeton qi Qaruf $oarefuiqutor: ,\orgon ffe[idae (mqro)

Mulli cred ci zeul Apollo este stipAnul Soarelui (in mitologia

greaci), dar nu este adevirat. Apollo este zeul luminii, iar astrul carelumineazi cerul ziua e guvernat de Helios, fiul titanului Hyperion

(care inseamni in greaci ,,cel care merge inaintea Soarelui") gi al tita-

caii au simjit ci cel care ii mlnl nu line frliele cu aceeagi fotgd' ca

stiplnul lor qi nici carul nu mai e la fel de greu, dAndu-gi seama cI nu

Helios se aflr la cArma carului. Au inceput sI alerge ndvalnic qi hao-

tic, in orice direcqie aveau pofti, pArjolind pdmAnturi 9i miri 9i se-

cAnd apele. Geea a gipat inspiimintati, iar strigdtul ei de disperare a

ajuns la urechile zellor. Ei au privit spre PimAnt, de pe culmile Olim-

pului Ei au inleles cd trebuie si puni capit haosului creat de tinirulnesibuit. Astfel, Zeus a oprit carul cu o lovituri de trisnet. Phaeton

s-a pribuEit in rAul Eridan, carul s-a prefacut in mii de buciqele, iar

caii au cizut inmare. Naiadele au scos din rlu trupul lui Phaeton 9i

l-au ingropat intr-un mormlnt menit si ne aduci mereu aminte de

trufia lui, indurerAndu-ne inimile.



nidei Theia. Helios mai avea doua surori: Selene, luna, qi Eos, aurora.

in fiecare dimineapi, dupi ce Selene pleca acasi in carul ei de argint,

iar Eos deschidea, cu degetele ei trandafirii, po4ile cerului, Helios por-

nea la drum pe cer, in carul tras de armisarii lui aprigi, rispAndind

lumina asupra lumii intregi.

Helios avea mai multe fiice qi doi fii, Aeetes Ei Phaeton. Spre deose-

bire de Aeetes, Phaeton era fiul lui Helios $i al muritoarei Clymene.

Ea i-a dezvaluit originea, iar Phaeton a plecat spre palatul Soarelui casi afle adevirul. Clnd Helios i-a confirmat spusele mamei sale, s-a ofe-

rit si-i dovedeasca, jurXnd pe rAul Styx (jurdmAnt sacru, pe care zeli

nu aveau voie si-l incalce) si-i implineasci orice dorinli. Biiatul, fas-

cinat de tatil siu atotputernic, a spus ci doregte si conduci, pentru

o zi, carul de aur. Helios a accep-

tat fire tragere de inimi si-i inde-

plineasci dorinla fiului siu, dupice a incercat\nzadar si-l previnide primejdiile pe care ar putea si

le intAlneasci in cale. Dar tlnirulnu s-a lisat.

A doua zi de dimineag, Helios

si-a vizut pe fiul imbarcAndu-se in

aventura vieqii sale. La inceput, lu-

crurile au mers bine, iar Phaeton

se simlea stipinul cerului. Apoi

6oo

t:.:

fupidon ;i pslchaqutor3 Ontx tltllenc[qu' 1r'io[et1

Un rege gi o regini aveau trei fete. Psyche, cea mai mici, era 9i cea

mai frumoasi, iar oamenii veneau de peste miri ;i giri s-o priveasci

9i si-i aducl omagii de care numai Venusar mai

fiavut parte. Iati ce

i-a stArnit invidia Ei gelozia lui Venus, care i-a poruncit fiului ei, Cu-

pidon, s-o pedepseasci. Dar cAnd a vdzut-o pe Psyche' el s-a indrigostit

de ea gi s-a hotirAt s-o ia de solie fdrd ptirea mamei sale.

Regele a dus-o pe Psyche la oracol, deoarece surorile ei se cisito-

riseri cu prinji demni de rangul lor, in

timp ce mezina era inci singurl. Ora-

colul a spus ci Psyche nu se va cisltori i.. 'cu un muritor, ci cu o fiingi care triieqte t\

pe un munte unde nimeni nu Poate si

ajungi. Prevestirea insplimAntitoare le-aindurerat sufletul tuturor. ,,Dar, dragii mei

piringi, de ce plAngeli pentru mine?", a intrebat

Psyche. ,,Ar fi trebuit sn plAngeii cAnd oamenii ma

coplegeau cu favoruri nemeritate, numindu-md

Venus. insogigi-m; la muntele unde se va implini

destinul meu nefericit "

Qarlea uce nicu[ui .'rrdjitorJberon $ef f - tl{rlcnheart 6or

Pe clnd Psyche stitea pe creasta muntelui, tremurAnd de frici, blAn-

dul Zefir a puftat-o pe aripile sale intr-o vAlcea presirati cu flori, undes-a a$ezat pe iarbe gi a adormit. CAnd s-a trezit, avdztrt in fata ochi-lor un palat minunat. Cupidon qi-a fdcut aparilia in orele t|,rzii ale

noptii gi a luat-o pe Psyche de so1ie. Dar i-a poruncit si nul priveasci,deoarece voia ca ea si-l iubeascd f;ri pirtinire. Apoi s-a ficut nevizutinainte de ivirea zorilor.

Dupi un timp, dorul de familie a inceput s,o macine pe Psyche.

Cupidon a lisat-o sd-qi viziteze surorile. Ele au intrebat-o cum e soqul

ei, iar ea le-a mirturisitci

nu-l vizuseniciodati. Ele i-au amintitde profetia oracolului qi au sfetuit-o si-l omoare, daci este intr-adevir

un monstru, redobAndindu-;i astfel libertatea. Psyche s-a impotri-vit, dar ele nu-i dideau pace. Astfel,

tn cele din urmi, Venus a trimis-o pe Psyche in infern ca si ra o

pirticici din frumuseqea Proserpinei, regina din Erebus. Celeuziti de

,, ,ro." misterioasi, Psyche a reugit sI treaci de Cerber, paznicul in-

fernului, un caine cu trei capete, qi l-a convins pe charon s-o treaci

cu luntrea lui - si la dus, ;i la intors - rAul cel negru. ,,Dupi ce Pro-

\erpina iti va da cutia cu frumusetea ei". a prevenit-o vocea, *nu ai

voie s-o deschizi niciodati ". Astfel, Psyche a piEit in siguranqi pe

tirAmul lui Pluto qi al Proserpinei, care aferecat in cutie substanta

prelioasi qi i-a dus-o apoi acesteia.

Dar cand a ieiit la luminazilei, Psyche nu a rezisrar ispitei de a des-

chide cutia doar pentru a lua o frAnturi din aceasti frumusele, deve-

nind astfel mai atrigitoare pentru solul ei. ,,Frumuseqea" Proserpinei

o moarte paqnici linigtita, iar



urmlnd sfaturile surorilor, a

pus la indemAni o lampi si un cutit asculir, ascunzlndu-le insi de

solul ei.

CAnd Cupidon a adormit, Psyche s-a ridicat ugor din pat gi n-a vizutla lumina hmpii un monstru hidos, ci un zeu de o frumusete nease-

muiti. Aplecindu-se deasupra lui pentru a-i vedea mai bine chipul, a

virsat pe umirul zeului o picituri de ulei fierbinte. Trezindu-se spe-

riat din somn,Cupidon a lintuit-o cu privirea. Apoi 9i-a tntins ari-pile qi azburat pe fereastri, dojenind-o ci;i-a incilcat legimlntul.

CAnd a privit in jur, Psyche a descoperit ci palatul 9i griciiniledispiruseri, iar ea se afla pe o paji;te in apropiere de locul unde traiausurorile ei. Le-a povestit ce s-a intlmplat, iar ele, mi.cinate de uri, s-au

bucurat in sinea lor, deqi se preficeau indurerate de suferinga ei.

,,Acum", spuneau ele, ,,poate ci ne va alege pe una dintre noi". S-au

trezrt pe furig a doua zi de dimineaqi gi s-au urcat pe munte, unde l-au

rugat pe Zefir st le duci la Cupidon. Apoi, incercAnd si-gi croiascisingure drum printre srlnci, f;re ajutorul lui Zefir, s-au pribusit in

pripastie, zdrobindu-se de piatri.Intre timp, Venus a afl,at de povestea de dragoste dintre Cupidongi Psyche gi s-a infuriat peste misuri, hotirlndu-se s-o supuni pe

Psyche la grele incerciri ca sd se convingd daci e cu adevdrat demnide fiul ei. Spera ca Psyche si dea greg, dar ea izbutea, cu ajutorul altora,sd treacd de fiecare lncercare. Acest lucru a stArnit 9i mai mult furialui Venus, iar probele au devenit din ce in ce mai grele.

s-a dovedit insl a fi insigi moaftea, Ei

Psyche s-a prlbugit la pimAnt fdra" vraga.

Cupidon, insi, neputAnd sd indure absenqa iubitei, azburatin locul

i., .rr" Psyche zdcea f1rriviali qi, ferecAnd inapoi in cutie somnul cel

veqnic, atrezit-o pe Psyche cu atingerea uEoarl a sigeqii sale' ,,Curio-

zitateaera s1-qi aduci pieirea din nou", i-a spus el. ,,Acum insi va tre-

bui si faci intocmai ce spune mama' lislnd restul in seama mea'"

Cupidon s-a infaligat apoi inaintea lui Jupiter, implorAndulsn-i

asculte ruga. Jupiter l-a ascultat gi a pledat cu atlta stiruint1 cauza celor

doi indrlgostili, incAt Venus a acceprat pAnI la urmi relaqia lor. L-a

trimis apoi pe Mercur s-o aduci pe Psyche in Olimp 9i dupi ce i-a

oferit o cupi de ambrozie i-a spus: ,,Bea din cupi, Psyche, ca si devii

nemuritoare Cupidon nu va rupe niciodati nodul in care s-a legat,

iar unirea voastri nicicAnd nu se va desface".

Astfel, Cupidon a luat-o din nou de solie pe Psyche, iar eai-adiruit

in curlnd o fiici pe care aubotezat-o Voluptas (Placere)'

cupidon este zeul dragostei in mitologia romand, ecbiaalentul luiEros

din mitologia greacd. Psyche inseamnd in greacd ,fluture", dar fi ,,su-

flet,,. Nw existd o metafoni mai frumoas,i pentru sufletul nemuritor decit

fluturele, care iese la Lumin,i dupd multe zile petrecute in intunericul co'

conulwi ;i prinde aripi, zburdnd apoi de cola'colo si hr,inindu'se cu po-

lenuL florilor de prim,irtard. Psycbe reprezintd, apadar' sufletul uman

puri.fi.cat prin suferinpe ;i greutdli, preg,itindu-se astfel pentru adendrata

(Jberon $eff - tI{r'enh eart l-.arte a ucen icufu i lrajitor 6oj

fericire, cind se va reuni cu dragostea. Aceastd pooeste este o alegorie a

sufletului ornenesc, care deoine nemuritor prin iubire.

Legenda lui Cupidon;i a lui Psyche apdre pentru prima dat,i in opera

striitorului antic Apuleius (circa 124-172 e.n.). o aersiune modernd a

ei este ,,Frumoasa si bestia".

ft,ochne qi ,{enaaulorit, Qbaron si $(or6an Jetidae (mcrral

Arachne era fiica lui Idmon din colofon, un renumit tesitor, care

fesea purpura deLydia, extrem de apreciati la vremea aceea. Arachneera qi ea o gesitoare priceputi, mAndrI de talentul ei.

pe Arachne la viaqi, dar ca s-o pedepseasci pentru ci a indrlznit s-o

sfideze, Atena a stropit-o cu sirop magic de aconit (astlzi ii spunem

'omag"),preschimbAnd-o in piianjen, iar frAnghia cu care se spAnzu-

rase a prefdcut-o intr-o pinzade plianjen, pe care Arachne qi urmaEii

ci o vor tese pentru totdeauna.

De aici prortine cuaAntul ,,arahnide", numeLe clasei din care fac parte

cele 120 000 de specii de P,iianjen.

$edat $i clcarqutor: Crour {[)r agonlree lcenuqiul



Ce megteijugea

eraatitde frumos, incAt pAni gi nimfele rrmAneau fird suflare. Miiestriaei i-a ficut pe oameni si creadi ci inviqase arra lesurului de la Atenainsiqi, zeiga acestui me$regug. Arachne a spus insd, ugor dispreguitoare,ci e mai dibace chiar decat Atena. vorbele ei au fost o gregeale fatald,cici au stArnit mAnia zeilei.

Atena a coborat pe Pemant gi a provocat-o pe Arachne si se inrreacela

lesut.Arachne a acceprat,

fiind de acord sd indure pedeapsa pe carezeiga i-o va impune, daci pierde. Rizboaiele de gesut au fost aduse,

iar cele doui rivale au inceput si lucreze cu sArg. Atena a fesut scena

in care ea a obqinut victoria asupra cetdgii Atena impotriva lui posei-

don. Arachne a lesut scene care scoteau la iveali idilele si infidelitrtilelui Zeus. Au isprdvit in acelagi timp gi Atena a fost nevoird si recu-

r;, noaSCi gi perfecliunea gesiturii lui Arachne.

Totugi, mAnia ei nu mai cunoqrea margini - provo-catl de trufia cu care rivala sa a acceptat intrecerea,

de subiectul scandalos pe care aceasta l-a ales, cAt

gi de victoria muritoarei. Cuprinsi de gelozie,Atena a sffuiat in bucnli lesirura lui Arachne qi a

lovit-o fere mile cu rizboiul de qesut. CopleEitide ru;ine gi de umilingi, Arachne s-a spAnzurat.

CAnd s-a linigtit, Atena a inleles ci a fost prea

crude cu Arachne, care nu merita si moari din tru-fie, o trufie, de altfel, indreptigiti . Zeitraa readus-o

Privind pe fereastra din turn, Dedal a inchis ochii, ferindu-se de

stropii sirali ai mIrii. Degi extrem de inalt, turnul era agezat intr-o

poztlie precari, deasupra malului, iar valurile uria;e ale mirii arun-

cau in aer stropi de api, pe care briza calde ii inrl1a apoi spre locul

unde se afla Dedal. El s-a intors de la fereastri 9i a inceput si p;$easci

in sus gi-n jos pe podeaua din piatrl'

- Ce s-a intimplat, tatd? aintrebat lcar, citind ingrijorarea pe chipul

tatilui sdu.

Dedal ;i-a privit uluit fiul. Oare chiar nu ingelegea situalia in care

se aflau? A zAmbit amar Ei qi-a agintit din nou privirea pe fereastri,

evitAnd si se mai uite la copilul care se juca, pe podeaua din piatri,

cu obiecte necunoscute.

- iti mai amintegti de Minos, care m-^ rugat si-i construiesc o

incdpere speciali? a inceput el, trigAnd adAnc aer in piept.

- Regele Minos?

Degi auzise de multe oripovestea, lui Icar ii placea si-l asculte pe

Dedal depnnAnd amintiri despre regele Cretei. Se simgea mAndru peste

poate de tatll lui inlelept, care avea relalii sus-Puse.

- Da. Voia un loc unde si ascundi Minotaurul, un loc unde mons-

trul si poati intra, dar de unde si nu mai poate scipa vreodatd.

- $i i-ai construit labirintul a exclamat fiul, neput}ndu-gi stivili

entuziasmul fata de crealia tatilui siu.

Qbaron $eft'tl{r1en[reart (-,arle a ucen icu[u i lrdjitor 6o5

- Da. Am ficut un labirint uria;, din tuneluri sinuoase, fire ince-

put sau sfArqit, care dideau unele intr-altele.

O clipi Dedal a privit valurile spirgAndu-se de qirm, fire se le vada

insi, cici prin fala ochilor i se derulau acum amintiri ce-i umpleau

sufletul de mAndrie. A revenit curAnd cu picioarele pe pimlnt.

- Minos a fost incAntat de opera mea, a continuar el. AtAt de incAn-

tat, incit mi-a transformat crealia intr-o capcand a morqii, a spus el,

inclegtAndu-gi miinile care se odihneau pe pervazul cenusiu din piatri.Regele nostnr drag trimitea in labirint oameni 9i copii care ajungeau

hrani pentru Minotaur. Era ,,un tribut", spunea el, pe care cetdteniiAtenei trebuie siJ pldteascd, obligindu-i astfel si-gi trimiti pruncii la

moarte in labirintul meu. Labirintul mewt a reperar el, scrlqnind dindinti. CAnd printesa Ariadna,

- $i de ce nu plecim?

Exasperat, Dedal s-a abginut cu greu si qipe.

- Pentru cd nu putem, a spus, fluturAndu-gi cu disperare bragele.

Minos stlpinegte nu doar insula pe care ne aflim, ci ;i apele a con-

tinuat, aritAndu-i talazurile zbuciumate. Valurile se fac mai mari 9i

mai violente la simplul glnd ci ne-am putea apropia de mal.

Apoi, vizlndu-9i parci pentru prima dati fiul, Dedal gi-a aqintit

privirea asupra penelor cu care se juca gi pe care le adunase de pe mal,

pene lisate, probabil, de pisiri. Vorbea cu un glas moale Ei aproape

distant, ridiclndde jos o pani micl9i pufoasd,

Pecare o risucea, uimit'

printre degete.

- Singurul pe care nu-l stapAne$te este aerul...



a continuat Dedal, in timp ce fiul luia ridicat iute capul la auzul numelui fiicei regelui, m-a rugat si-l ajut

pe prietenul ei, Tezeu, si intre ;i si iasi din labirint ca si ucidi mons-

trul blestemat, i-am ascultat de indati rugimintea.

Dedal parci iqi pleda cauza in faqa unui judecitor foar-te tAnir.

- I-am dat ghemul de a1i pe care Tezeu avea si-l lege de un capitla intrare, degirAndu-l apoi pe drum pentru a gisi din nou iesirea

din labirint.A fdcut apoi o pauzd,, intrebAndu-se de ce Tezeu nu s-a glndit gi

el la aceasti solulie.

- A fost foarte simplu, a conchis, in timp ce Icar a ridicat din umeri.

Iati motivul pentru care suntem acum ferecati in inchisoare. Minos

I nu ;i-a pierdut doar Minotaurul,

sd se simti mai bine, Icar lisa im-

presia ci e mult mai preocupat de

obiectele pe care le strAnsese pe

podea. Simgind ci istorisirea tatl-

lui siu ajunsese la caplt, l-a intre-

bat, ridicAnd din umeri:

>

Icar a fost incintat de misiunea Pe care tatil sdu i-a incredinqat-o

in urmitoarele siptimAni. Deii turnul era inalt ;i pizit, erau lisagi ade-

sea si se plimbe impreund pe plaia. Icar avea misiunea de a aduna cit

mai multe pene. O misiune, i-a spus Dedal, era extrem de importanti.

Icar gi-a indeplinit rolul cu multi con$tiinciozitate. I-a adus tatilui

siu o gama largi de pene, de toate felurileqi

mirimile'mai mari sau

mai mici, mai moi sau mai tari, mai uqoare sau mai grele. Intre timp.

Dedal lucra firi incetare, crelnd patru aripi uriage, ugor curbate, din

penele aduse de Icar, pe care le prindea cu ali qi le lipea cu cearI. Le-a

atagat, de asemenea, cAteva curele din piele, menite sd le suslini braqele.

Cind a intrat in incdperea tatilui siu cu un bral plin de pene, Icar a

rimas mut de uimire in faqa creaqiei sale.

- fi-ar plicea si zbori, Icar? l-a intrebat Dedal, ingenunchind inain-

tea fiului siu qi privindu-lin ochi.

Icar a zimbit cu gura plnd la urechi gi a incuviinqat din cap. Daci

oricine altcineva i-ar fi propus aga ceva' Icar l-ar fi crez',tt nebun'dar

daci cineva putea intr-adevir si zboare, acesta era tatil lui.

- Bine, a spus Dedal, introduclnd braqele fiului sdu printr-o pere-

che de aripi. Voi sdri primul pe fereastri. Va trebui si faci intocmai ce

fac eu qi si rni urmezi indeaproape. Ai grijl si nu zbori nici prea sus,

nici prea jos Celdura soarelui qi umezeala apei 1i-ar putea strica aripile.

- Desigur, a spus Icar ridicind din umeri.

[$ ci si fiica, deoarece Ariadna a fugit

Scu Tezeu-in Atena. lati pedeapsa

r n Pentru ca l-am arutat.

3il\ ''ôu rro*lci povestise cu glas

li.-i-ll tare pirea si-l fi ajutat pe tatil lui

6o6 Q6eron $e[[-tl{rrrenheorl l)art e a ucen icufu i lrdjitor

Era evident ci ar fi fdcut orice ca sd poati sd zboare.

- Bine, a conchis Dedal, ridicAndu-se in picioare.

$i-a pus aripile gi s-a a;ezat in dreptul ferestrei din turn. S-a intorsapoi spre fiul sdu gi, dupd ce i-a ficut cu ochiul, a sirit in gol.

Ingrozit, Icar avdzut cum ratll lui se prdbugegte la pimAnt. Fu-sese intotdeauna convins ci roare planurile tatilui siu eiau fdri greq;

cu toate acestea, aripile nu pireau si meargi cum trebuie. Lacrimileau inceput sd-ibrizdeze chipul lui Icar la gAndul ci va rdmAne orfan.Apoi, in clipa in care se apropia de ciocnirea cu pimAntul, Dedala izbutit sd se redreseze,

plutind acum prin aergi

indreptAndu-sespre mare.

Cu ochii inci in lacrimi. Icar a inceput sa rlde si, fere urmi de ezi-

tare sau de teami, a sirit de la fereastrd. Pentru o clipi spaima a pus

Icar nu-9i mai flcea trucurile gratioase prin aer, ci se pribuqea la

pimlnt, qipAnd inspiimintat. Dedal gi-a privit ingrozit fiul scufun-

dAndu-se in api.

Cu ochii in lacrimi, azdrito insuli in depirtare' AterizAnd pe irm,a a$reptar ca fiul lui si se intoarci la el. Clnd valurile au adus la mal

trupul fera viaqi, Dedal i-a sipat un mormint. A numit insula lcaria, in

cinstea fiului siu, apoi gi-a continuat drumul spre Sicilia.

Legenda lui Dedal 5i a lwi lcar este cu adeviirat o poaeste magic,i. DedaL

eraun prdjitor extrem de iscusit, tlespre cate se crede cd a construit lahi-

rintul Minotaurului -folosit adesea ca simboL;i instrument nugic' Dedal

este, de asemenea, singwrul care a reu;it sd introducd un fir de mtitase in

cocbilia unei scoici (a legat-o de o si,^dup,i cum 'uedem in po'tteste,



stdpAnire pe el, dar a descoperit, in curAnd, ce plutegte uqor ca un fulg.Nu s-a prlbuqit la pimlnt ca tardl siu, ci a prins un curenr de aer cald,

care l-a purtat pe urmele pirintelui sdu.

- Mai jos i-a poruncit Dedal, privindu-gi fiul peste umdr.

Pescarii minusculi, care pluteau pe valurile albastre ale mIrii, le

ficeau cu mAna din barcile lor abia vizibile. Icar i-a salurar, coborlnd

pAni aproape de suprafata apei 9i atingAndu-le velele.- Nu Zboari mai sus i-a strigat Dedal fiului siu.

Apoi au zburat impreund, srribirAnd distange mari deasupra mirii.Icar, rizdnd qi cAntAndu-qi fericirea de a zbura, plutea cAt mai sus pe

curenlii de aer, apoi plonja spre mare, oprindu-se chiar deasupra apei,

chiuind de bucurie, degi tatll siu il mustra 9i il sfituia si nu faci ges-

turi necugetate.

El fie ignora poveqele pirintelui, fie nu le auzea, inibugite de vu-ietul mirii, de curenlii de aer sau de propriile sale strigite de bucu-

rie, continulndu-gi giumbuqlucurile prin aer, apropiindu-se tor mai

mult de soarele dogoritor, care ameninqa si topeasci ceara, sau demarea la fel de primejdioasd. Astfel cit n-abdgat de seami prima panlmicutri care i s-a desprins din aripi gi zbura acum dusd de vAnt.

Intorclndu-gi privirea spre Icar, Dedal a qipat cuprins de spaimi.Fiul siu plutea in aer, la cAqiva paqi de el, inconjurat de un nor de

pene ce semdnau cu fluturi dansatori. Imaginea a steruit doar cAteva

clipe, apoi s-a petrecut tragedia.

furnic,i)

se pdre cti este ;i inoentatorul planoruLui' in ctuda inteligenpei sale, po'

aestea tragicd ilustreazd. nu doar consecintele ignor,irii sfaturiLor ce/or

inpeleppi 5i preyul pe care trebuie sd-l pldtim pentru cd tindent sPre cuLmt

ame[itoare, fdrd sti fim pregititi s,i le dtingem, dar 5i durerea pe cdre un

rtr,ijitor trebuie s-o indure fiindc,i ii determind pe oameni sd srivir5eascti

faPte penUu car('nu sunt preSlititi'

|aucis qi phitemonqutor: C)bcron lcenu;iu1

Legenda spune ci Zeus gi Hermes, solia

zerlor, s-au hotdrAt si meargi pe pimAnt ca

si vadl cum se comporti oamenii. Au luat

infiqigarea unor cilitori sirmani gi au

purces la drum, ajungAnd in cele din

f5-. i-.1'1. -

.

infitjsarea unor cilitori sirmanr st au 1'*,

-'lll'purces la drum, aiunglnd in cele din l-S.-'l*urmi in Frigia. f l '\'FlDornici sa g)seasca un adepost r,-\* t\unde si se odihneasci, incep si bati :f;U.-:'pe la uEile caselor, dar nicio poarti nu

li se deschide. Aiung la o cisuqi cu :-i-acoperig din paie, unde igi duceau zilele

doi betrAnei: Baucis, o femeie pioasi, qi soqul ei, Philemon.

(.ortea ucenicu[ui rrrdjitorJbcron $e[[' lQr.renheart 6o9

Acegtia iau primit cu dragi inimi pe cei doi striini, oferindu-le mAn-

care gi adipost.

Zeus a provocat un porop, inecAndu-i in ape pe toli locuitorii ne-

ospitalieri ai Frigiei, cu exceptia celor doi batrAnei cumsecade, a cirorcisuli a transformat-o intr-un templu magnific, iar lor le-a incredintatrolul de preot qi preoteasd. CAnd s-a oferit si le implineasci oricedorinqi, ei au cerut ca atunci clnd le va suna ceasul si moari amAn-

doi odatd ca nici unul dintre ei sd nu sufere durerea pierderii celuilalt.CAnd li s-a apropiat sfArgitul, Zeus r-a preficut in doi copaci - pe

unul in stejar, iar pe celilak in tei - cu trunchiurile apropiarepenrruca ramurile si li se impleteasci in dragoste eterni. Peste ani, cei care

auvizitat templul auvdzut cei doi copaci gi le-au ascuhat povestea.

vrijitori din mitolog ra galezd, considerate precursoare ale legendelor

despre Regele Arthur. Daci vreqi sd explorali mitologia celtica, vi re-

comand sI urmali cursul Tbe Mabinogion din cadrul Scolii Cenuqii

de Vrdjitorie. Povestea pe care v-o prezint in cele ce urmeazi este doar

o micd parte din acest curs amplu.

Este important de $tiut ce povestirile din vechime, cum este 5i cea

pe care o vom anahza acum' au fost agternute pe hAnie destui de re-

cent de cilugiri con$tienti de importanqa culturii Pe care astfel o pastrau.

Totugi, ori de cAte ori istorisim o Poveste' povestitorul igi permite

s-o modifice pe ici-colo, subtil,reflectAnd o

frlnturidin firea de po-

vestitor a vrajitorilor.

E firesc sd fie aqa, de aceea trebuie sd va spun ci varianta povesti-

rii mele este o traducere fidela a textelor originare scrise de cilugarii



Ospita/itatea este o caracteristicd atAt de importantd, tncit in aproape

toate cultwrile exist,i legende ca aceasta pe care tocmai v-am dE,inat-o.

O versiune identicd se regiseste in mitologia nordicd, unde Zeus;i Hermes

sunt inlocuipi cu Odin Si Loki.

6. }kbino1ion cu[eBe.re de. bqsme

din mito[o7ia 6a[ezd

cutor: Crou' $)raBontree lccnusiuy

Vrdjitorii sunt, prin tradigie, povestitori iscusigi. Istorisile pe care

le deapdni nu sunr menite doar sd ne desfete. Mesajul lor atinge sfere

extrem de importanteprecum virtugile, valorile morale qi consecintelefaptelor noastre. Ele ne oferd solulii penrru greutdlile cu care ne con-

fruntim, pistrlnd viu spiritul unui popor care a dispdrut cu mult timpin urmi. Pe scurt, pove$tile depdnate de vrijitori sunr adevdrate lecgiide via1i, deqi rolul lor pare sI fie doar acela de a ne distra. tn capito-lul de fag; vom studia o poveste pe care am ales-o din Mabinogion.Aceasta este poate cea mai importanti culegere de basme despre

despre care v-am vorbit. Cu toate acestea, povestea mea se apropie,

pe cAt mi-a srar in putingi, de tradiqia orald avrijitorilor din vechime,

presirati pe alocuri cu comentarii menite si scoatd in evidenqi pasa-

jele aparte. Dacd vI tnLereseazd,insd o tilmicire exacti a povestirilor -lucru hudabil, de altfel - vi recomand si citili traducerile ale ciror

titluri le gdsili in referingele de la sflrqitul volumului.

in "."rt capitol, vi voi prezentagi

vom analizape scurto

Povestedin cea de apatra,,secqiune" a culegerii de basme celtice Mabinogion.

Secqiunea difern de celelalte, in sensul ci personajele principale sunt

Fiii tui Don (identrce - se crede - cu poporul T'uatha De Dannan din

mitologia irlandezi). Aceqtia ar fi creaturi legendare, de origine divini,

care vin din Lumea Cealalti. Se mai spune ci, in timp ce povestirile

din celelalte secliuni sunt istorisite prin prisma pirnAntenilor) care

ana\zeazd Lumea Cealalti, basmele din aceaste secliune sunt spuse

prin prisma locuitorilor Lumii Celeilalte, care se aventureazl in

Lumea PemAntenilor.

in aceastd sectiune, metamorfozele capiti un rol extrem de impor-tant, ca mtzicain arta conceptualizSrri magiei in cultura celticd. Aici

ni se infeqigeazd rolul bardului in societatea celtici, dar 9i conceptul

de vr{d insoqite de clntec. Se pune, de asemenea, accentul pe capaci-

tatea lui Gwydion de a-i trage pe sfoari pe cei din iur, dar povestea

are gi o morali potrivit c1reia nu trebuie si facem riu doar de dragul

de a face riu. Dreptatea va triumfa in cele din urmi.

6ro Qberon $e[f -t[{rrrenheart Qarlea uce nicufui lrdjitor

Fl,ic,irile focu/ui ce arde in fapa coasnd par sd se inldnyuie intr-un

dans ritmic, accentuttt de trosnetul tdciunilor. Cdldura focului ;i aroma

imb,iilitoare a lemnelor arz,ind. v,i cuprind in oraja /or, iar strdlucirea

incandescentd pe care focu/ o proiecteazd asupra prietenilor si a copaci-

/or inconjuritori ltarcd se inteye5te. Toti i1i apintesc prioirile asupra unei

siluete care st,i ling,i foc, inf,i;uratd intr-o mantie cenu;ie ;i purtind o

p,i/iirie cu boruri late.

EL ia un bap ;i agita t,iciunii din foc. Fl,ic,irile se trezesc la oiapd, iar

fumul se tnaly,i in spirale, luind forme cunoscute. in tticerea care s-a

tttternut, vr'ij itorul incepe s,i oorbeascd...

PORCII CARE AU DECLAN-SA T UN RAZBOIRegele Math era unul dintre cei mai ciudali conducitori din

- Nu-ji face griji, frilioare i-a spus Gwydion, bitlndu-l ugor pe

spate. Te ajut eu si rlmAi singur cu ea. Am un plan.

$i chiar avea. Gwydion a luat inf;qigarea unui bard cilitor qi a por-

nit spre Dyfed. Auzise ci regele acestui ginut, Pryderi' are o turmi

micd de animale minunate, ce purtau numele de porci' Tinirul tre-

buia sI le vade, deoarece iucau un rol vital in planul siu. Dupi ce a

vizut vieguitoarele de necrezut, i-a cerut regelui cltiva porci.

- imi pa.e riu, prietene, i-a spus Pryderi, dar i-am fegiduit lui

Arawn ci nu voi da niciunul plni cAnd nu se vor inmulli. Sunt o

specie rard, a continuat el in qoapti, pe un ton conspirativ. Vin toc-

mai din Annwfn.

Dezamdgit, Gwydion s-a dus in seara aceea in pidure, unde a adu-

nat diverse ciuperci cu forme interesante. CAnd s-a intors la castel cu

I1

E

fi



JaraGalilor. Nu se gtie ce vArsti avea, dar se spunea cd este nemuritor.

Cheia longevititii sale era, poate, obiceiul lui de a sta in sala de troncu picioarele rezemate in poala unei fecioare. tn afare de incertitudi-

nea vArstei sale gi de aceasti stranie deprindere, regele era recunoscut

pentm intelepciunea lui. Putea si descopere adevirul cAnd pentru mullirimAnea un mister. Intuitia qi istetimea sa ii ficeau pe oameni si creadi

cI secretele pe care Ei le impirtiEeau doi indivizi ajungeau la urechileregelui Math ca $oapte purtate de vAnt. Math era un vrdjitor adevirat

si putea sri vad,i dincolo de aparenle.

Un rol extrem de important il jucau la curte nepotii regelui, Gwydion

si fratele lui, Gilfaethwy. Gwydion era gi el un vrijitor iscusit, reuqind

nu doar sd ia numeroase infiliEiri de oameni sau animale, ci gi sd-i pres-

chimbe pe ceilalli dupi cum ii poftea inima. De fapt, una dintre distracliile

preferate ale lui Gwydion era si cutreiere tara deghizat, adesea ca bard,

ca si afle vegti despre curlile si regatele invecinate. Gilfaethwy, insi, avea

o singuri preocupare: implinirea propriilor dorinqe.

Sirmanul Gilfaethwy se indrigostise atAt de tare de fecioara in poalacireia regele isi rezema picioarele, incAt era convins c-o si moarl de

dorul ei. Fiind fermecitor, era incredinlat ci o poate cuceri pe aleasa

inimii firi prea mare greutate, daca ii vorbegte clteva clipe intre patru

ochi. Dar cAnd o vedea, nu era niciodati singuri, ci in compania re-

gelui, linAndu-i in poald picioarele bitrAne. Soarta atAt de nedreapti

l-a aruncat pe Gilfaethwy intr-o mare de tristele.

bragele pline de ciuperci bune de mAncat, a fecut o vraji, ducAnd ast-

fel la bun sfArqit cea de-a doua parte din plan.

in ,""r" urmitoare, Gwydion s-a aplecat peste masi spre Pryderi

5i l-a intrebat pe un ton clt se poate de firesc:

- Miai spus aseari ci nu poli si-mi dai niciun porc' a zis Gwydion,

fecAnd apoi o pauzd, pentru ca spusele sale si aibe efectul dorit. Nu

vrei si facem untroc?

Gwydion i-a flcut semn cu capul si se uite pe fereastri. Pryderi

l-a ascultat qi a vizut in curte douizeci gi patru de animale de o fru-

musete rari: doisprezece cai Ei doisprezece cAini de vlnitoare, cu lese,

gei 9i frAie din aur, strilucind in lumina lunii. Gwydion l-a privit, ri-

diclnd din sprAncene, ca gi clnd l-ar fi intrebat ,,Ei bine, ce zici?"' Peste

cAteva clipe au incheiat trocul.

>r

A doua zi de dimineaqi, Pryderi s-a trezit devreme qi s-a dus in graj-

duri, inclntat si-si vadi animalele la lumina zilei. Cinda ajuns, a incre-

menit, alituri de ingrijitorii care priveau, inmirmurigi, boxele goale.

in locul in care ar fi trebuit sl stea un cal sau un cAine magnific era

o ciupercl obiqnuitl. Fusese tras pe sfoari.

tntre timp, Gwydion, care plecase in toiul nopfii, se intorcea acasi

cu turma prelioasi de porci. S-a oprit pe drum ca sd faci un tarc in care

si-qi ascundl prada inainte de a se intAlni cu regele Math qi cu oastea lui.

()beron je[f -cI{r'orheart Qartea ucenicu[ui lrajitor 6rl

- Ce s-a intimplat? a intrebat el, vizind cI regele 9i soldaqii lui erau

gata de lupti.

- Regele Pryderi $i-a strins oEtile gi vine si ne atace, i-a rispuns

Math grav, aruncAndu-i lui Gwydion o privire plinn de subinqeles. Pricina ar fi trocul pe care l-a fScut cu tine, ceva cu nigte porci.

Gwydion a incuviinlat din cap, luAnd aceeaqi mini gravi ca regele

Math. In sinea lui, insi, se simlea mlndru cI reugise si-gi ducd planul

la bun sfAr;it. CAt timp va fi la rdzbor, regele Math nu va mai sta la

castel, cu picioarele rezemate in poala fecioarei de care Gilfaethwy se

indrigostise, iar acesta va putea si petreaci un timp in compania ei.TotuEi, prequl plitit pentru implinirea dorinlei lui Gilfaethwy avea

si fie mult mai mare declt igi inchipuise Gwydion. Oastea lui Pryderi

atacaflrdmild dugmanul gi nu pirea deloc uEor de infrint. Mulli soldaqi

Math. inainte si ajungi la u$i, acesta l-a preficut intr-un cerb de o

frumusele rari.

- V; place si complotali impreuni' a sPus regele Math' zAmbind

amar. Nu vd va fi greu, agadar, si devenili o pereche in regatul ani-

malelor. Anul acesta, tu, Gilfaethwy, e$ri femeh, anul viitor va fi rln-

dul lui Gwydion gi aqa mai departe. in fiecare primivari, imi veli aduce

progeniturile voastre. Atunci vi voi preface in alte animale' Anul acesta

,r"1ifi .;p.io arc, dar anul viitor vi voi face porci, a continuat el, incli

,rAndu-qicapul spre Gwydion, iar anul urmitor, s-ar putea sn fiqi lupi.

Acum dispiregi din fala ochilor mei le-a poruncit el, privindu-i necru-

1ltor qi jucAndu-se cu bagheta magici.

incremenipi, ad uitayi La imaginea conturatri de focuL mocnit. Vedeyi



din ambele regate Ei-au pierdut.riaga sau au fost grav rinigi in lupti. tntre

timp, fecioara de la curtea lui Math refuza avansurile lui Gilfaethwy,

iar el, intr-un acces de furie, a abuzat de ea.

t.r in..rcarea de a pune capit dezastrului, Pryderi, Math qi Gwydion

au ficut pace numai dupi o confruntare directi intre cei vinovali de sfada.

Pryderi era un luptitor iscusit, dar Gwydion avea arta magiei de

partea lui, astfel inclt, dupi o lupti pe viaqd gi pe moarte, cel din urmia izbutit si-l ucidi pe Pryderi. Profund afectate de pierderile suferite,

ogtile gi-au inceput marEul trist spre casi. Intors la castel, Math a aflat

de atacul la care a fost supusi fecioara in poala direra igi odihnea pi-

cioarele. A inleles atunci planul urzit de Gwydion 9i Gilfaethwy.

Furios, regele Math i-a dat in vileag.

- MAnia mea nu mai cunoaEte margini a lipat el. Reul pe care i

l-aqi pricinuit femeii nu poate fi descris in cuvinte. $i a1i provocat moar-

tea multor oameni nevinovaqi si ati inqelat gi ucis un rege dintr-un

linut invecinat.

Gwydion a icnit ugor clnd l-a vizut pe Math luAndu-gi bagheta magici.- Nimeni nu mai poate indrepta riul fecut - nici eu, nici voi - a

continuat Math, cu ochii scipirlnd sclntei, dar va trebui se plitili,deEi prequl este extrem de mic in comparaqie cu faptele voastre.

Math 9i-a indreptat apoi bagheta spre Gilfaethwy, prefecXndu-l

intr-o ciprioar'i. Cuprins de spaimi, Gwydion a incercat si fugi.

Dar, in ciuda istegimii ;i a iutrimii lui, n-a putut scipa de vraja lui

printre tdciunii incandescmpi dow,i ctiprioare care fug speriate prin p'idure'

Privipi uirnipi imaginea, f,ir,i s,i indr,izniyi sd a,i desprindeyi ochii de la

foc,L care se stinge incetul cu tncetul. il auzipi pe ,rtijitor miscinduse ;i

od ridicaPi ocbii sPre el'

Lumina dfuz,l a tdciunilor se rdsfrAnge tsupra lui, conturindu-i

trwpwL rezemat tn toiag. Misc,irile, cbiar;i cele impercEtibile, i le Uddeazd

faldurileundwitoare ale mantiei.

- Povestile nu sunt doar ale mele. Acum sunt ;i ale'uoastre' Dup'i ce le

auziti, ele deain parte din aala aoastfti,r

corelindu-a,i cu poaestitorul si integrin- &$*duse in istoria ooastrd. Da, a continuat el,

c,izind neincredere pe cbipul unui ascul'

titor, indiferutt cdrei culturi ii apa4ineli' h Iaceste pooqti fac parte din istoda tuturor oame'

nilor. Propiile aoastre poaestiri swnt k fel de im' qportante, c,ici sabiLesc legdtwra dintre ooi ;i semenii

ao5tri,dar

;icu natura inconjwnitoare. imp,itt,i;iprle

;iahora poae;tiLe ;i inttdpapi s,i le asculapi pe ale lor

Vr,ijitorwl clipe;te pi se tntoarce cu spatele spre foc. Apoi,

ridicindu;i u;or toiagul si ficind un pas' dispare parcd

inghipit de intunericul noplii. Cuointele lui continu,i s,i plu-

teascd deasupra focului aproape stins.

- Restul depinde numai de aoi' desigur.

6r4 (Jberon jcff - tl$lenheort Qartea ucenicufui lr4iitor

7. Ntefqcte magice

qutor: Obcron lcgrusiu;

$tiinta mirgiei nu include doar locuri, poveqti si personaje magice,ci qi obiecte magice, numite artefacte. Ele sunt la fel de numeroase ca

povestile; unele existi gi astizi si pot fi vizure in muzee.

SFANTUL GRAALautori: (-)bcron si \organ jetidae lmarolExisti numeroase referinle la Graal in diverse mitologii,

iar cel mai cllnoscut artefact din tradiqia occidentali este, feri indo-iaii, Sfintul Graal. Acesta este, dupi toate aparengele, cupa din care

LANCEA SFANTALancea lui Longinus a devenit o relicvi religioasl, cunoscuti sub

numele de Lancea Sflnti. Se spune ci SfAnta Elena a dezgropat-o in

acelaqi timp ri in acelagi loc cu sfintele cuie qi crucea pe care a fost

ristignit Christos.

Fiul Elenei, Constantin QB5-387 e.n.), a fost primul impirat creqtin

al Romei. De aici s-a niscut legenda potrivit cireia cel care avea sulila va

staplni lumea. Se spune ci a ajuns in mlinile celor mai mari conducitori

ai lumii, impiratul Teodosiu, gotul Alaric (care a asediat qi a pridat Roma

in anul +tOi atilla FIunul, Carol Martel (Carol Ciocanul, care i-ainfrint

pe musulmani in 733), carol cel Mare ;i Frederick Barbarossa.

DupiceiaslujitpesfinliiimpnraliaiRomei,suligaaajunsinPala-t.rl Ho{brrrg din Ausiria. in l9l2,Adolf Hitler, foarte tAnir pe atunci,



a biut Iisus la Cina Cea de Taini. El a umplut-o cu vin qi le-a ofe-

rit-o apostolilor, spunind: ,,Be1i Acesta este sAngele meu " (Ciu-

dat, cupa nu apare in celebnrl tablou al lui Leonardo da Vinci.)Se spune, de asemenea, ci losif din Arimateea a folosit

aceeaEi cupi ca si strAngi sAngele care se scurgea din rana lui Iisus in zruarastignirii, provocati de sulila unui soldat roman, centurionul GaiusCassirs Longinus (loan, 19:34). Astfel s-a format intermenul Sangrail,prin alitura rea sang - real,,,slnge adevirat".

Dupi moartea lui Hristos, au inceput sa apari nenumirate poveqtidespre puterile timiduitoare ale Sfantului Graal. Se spune ci Iosif a

adus Graalul in insula Avalon, pe care s-a clidit oragul Glastonbury.Graalui a ajuns apoi intr-un castel bine ascuns, pizit cu strisnicie.

SfAntul Graal jo;rci un rol extrem de important in legendele Re-

gelui Arthur, care i-a trimis pe cavalerii Mesei Rotunde in ciutareaacestuia pe tot cuprinsul Europei. Graalul a cipdtat semnificaqii mis-tice, corelate cu simboluri magice, cum ar fi pocalul qi sabia, cazanullui Cerridq.en gi Stipina

Jinutului.in

"..rt. povesti, cel care avizutpentru ultima oari Graalul inainte de a dispirea in negura legende-

lor este Sir Galahad cel Cast sau Sir Percival.

Oberon: De.a lungul ttmpu/ui, multe cupe au fost considerate Sfin-tul Graa/, iar istoria uneia dintre ele este extrem de conaingdtoare.

Mai tnult nu ,,-ii pot insri dezadlui...

avrzitat-rrr.rrl Ei a aflat istoria sulilei. in 1938, dupi ce a devenit can-

celar al Germaniei, a anexat Austria gi gi-a insugit lancea. Dupi infrln-

gerea lui, lancea a revenit la Muzeul Ho{burg, unde se afli Ei astazi'

EXCALIBURSe spune ci legendara sabie a regelui Arthur i-a fost deruit; de

Viviani, StepAna Lacului. O versiune a legendei susline cr-din

lac a ieEit o mani care r-aintins sabia. Dupd ce Excalibur i-a fost

allturi in multe lupte, Arthur a fost infrlnt de fo4ele rizvtd-

tite ale fiului siu bastard, Modred. Pe clnd zdcea rintt de moarte

pe clmpul de luptI, Arrhur ia poruncit celui mai credincios din-

ir. ."rr"l..i, Sir Bedivere, si arunce sabia in lac 9i atunci' spune

povestea, o mlni s-a ridicat din apd qi a luat-o in adAncuri'

Lacul acela a inconjurat candva insula Avalon, cunoscuti

acum sub numele de Glastonbury Tor' Lacul a secat de mult'

Poate ci, intr-o zi, legendara sabie Excalibur va ap:area undeva

in apropiere.

tpodoabe ma7ice.

Podoabele au fost intotdeauna un izvor de putere magicd, in spe-

cial inelele, ca acelea din StapAnul inelelor, de J'R'R' Tolkien:

6r6 ()beron jeff -tQrlcnhearr [orteo ucenicufui lrdjitor 6tz

Trei inele pentru stdpinii elfi, cei de sub soare,

Sapte pentru ei, gnomii de aip; din s,ili de stincd,

Nouti pentru oamenii ce ;tiu cti moartea e a lor ursitri,(Jnul pentru el, Seniorul intuttecintii-n noaptea lui adincd,

in linutul Mordor, unde [Jmbrele sdl,isluiesc.

$i pe toate sd le adune un inel,

S,i le ferece pe toate,

Astfel s,i le stdpineascd

in linutul Mordor, uncle [Jmbrele sdld5luiesc

J.R.R. Tolkien, Frdtria inelului

INELUL LUI SOLOMONoutor: So[qris lac.ramarin;

INELUL NIBELUNGILORoutor: (-fginnraker lrosu ;

\n Cinicrt l"libelwngilor) marea epoPee germanici' Inelul Nibe-

Iungilor este modelat ie Nibelwngwl Alberich Q''tibelung inseamni

,,pitl.") din RheingoLd, o comoari magici din adlncurile fluviului Rin'

[erite'd"trei fecioare. Inelul il va ajuta pe cel care il va purta si con-

.luce lumea, dar numai cel care va renun[a de tot la dragoste il va putea

modela. Alberich renunld la iubire, pune mlna pe comoari qi mode-

leazi giuvaierul. Loki reu;e$re si-l tragS pe sfoari pe Alberich qi si-i fure

inelui Acesta e devastat de pierderea suferiti qi blesteami inelul: cel

care nu-l are il va dori cu di,pt'"", iar celui care il are ii va aduce

suferinqi gi moarte.

Inelul este folosit mai tirziu, impreuni cu coiful Tarnbelm (vezi

$



iegenda de mai jos), pentru rlscumpirarea Freyjei din miinile. uriaqilor

pifrr., qi Fasoit. Oii., in."".ci prin diverse intrigi' care se intind pe

parcursul cAtorva generafii, si recuPereze inelul, trimiqlndu-l pe ne-

potul sarr, Siegfriel, sil ia de la uriagul Fafner, care se prefecuse in

trl".r, c., ajrrto.rrl coifului Tarnbelm'Fratele lui Alberich' Mime' vrea

9i el sd punr mAna pe inel gi il crescuse pe Siegfried pentru a-l.ucide

p. F"f,'., ca si-$i f"ce p,opri.',I interes. Siegfried il ucide pe Fafner 9i

ia inel.rl, dar qi coiful iir, .o*o"ta strAnsi de balaur' Descoperi insi

ci Mime intengioneazd sd-l otriveascd Ei-l ucide pe pitic'

in d*m spre casi, Siegfried o gdseqte pe Valkiria Brilnnhilde cu-

fundatr intr-un ,o-n -'"gi. 9i o treze;te la via95' Cei doi se indri-

gostesc, iar Briinnhilde reiunqe la lumea zerlor ca si rimln; cu el. tl

lotrritg. pe Siegfried si porneasci in alte aventuri' iar el' ca dovade

a fideliiatii ,"1., ii lase Inelul Nibelungilor. Cade insi pradi intrigi-

lor lesute de fraqii Gunther 9i Gudrun' care il conving si bea o Poliune'

tqi pierde astfel memoria qi o uitd pe Briinnhilde' indrlgostindu-se'

ir, ,.hi-b,de Gudrun. Ea il roagl si-l ajute pe Gunther sI cagtige dra-

forr." lui Briinnhilde. Cu ajutorul coifului TarnbeLm, Siegfried ia

infiqiqr.", lui Gunther qi o convinge siJ ia de soq' lulndu-i insr de

pe deget Inelul Nibelungilor 9i punAndu-i-l pe al sdu'

C}ndGunth"rod.,*cepeBriinnhildeincastel,eavedelnelulNibelungilor pe degetul lui siegfried qi ingelege cI a fost tridatd.

Vrea si se rizbune J' ori.. pre ' astfel cI Siegfried e ucis in cele din

Unul dintre cei mai influengi vrajitori din istorie,regele Solomon (970-928 i.e.n.), avea un inel magic

cu pecete. Legenda spune ci Dumnezeu insuqi i-a

diruit regelui ineltrl, pe care era incrustat ,,slivitulNume al lui Dumnezeu" (|HVH - Tetragramma-

ton). Inelul era fdurit din doui metale, alami si fier.Cu panea din alamd Solomon i;i pecetluia porunciledate demonilor buni. Cu partea din fier isi sigila porun-cile pentru demonii rii. Inelul purra Pecerea lui Solomon -steaua lui David, inconjurati de un cerc gi presirati in spaqiile goalecu puncte sau alte simboluri magice. Solomon a incrustat inelul cupatru nestemate dlruite de patru ingeri.

Inelul ii conferea lui Solomon puteri uluitoare - purerea de a

timidui, rispunsuri la diverse intrebiri, priceperea de a comunica cuanimalele 9i de a stdpAni demonii (djinn) qi cele patru elemenre.

O legenda arabe spune ci demonul Sakhr a convins-o pe una din-tre soliile lui Solomon si-i dea inelul. Sakhr a domnit

atuncipa-

truzeci de zile, in timp ce Solomon a pribegit prin lari ca un omsirac. in cele din urmd, Sakhr ,

"r.rrr.",inelul i., -"r., unde a fost

inghigit de un peEte , care a cdzutin nada unui pescar. Acesta l-a des-

picat in doua qi a gisit inelul, inapoindu-i-l lui Solomon. CAnd re-

gele a revenit la putere, l-a obligat pe Sakhr si-i construiascl o

moschee mirifici.

ffiA

6rB Qberon $eff- tl{alenfieart (larteo ucenicufui lrajitor 6r9

urmi la o paftide de vanitoare. Briinnhilde se ocupd de pregitirile deinmormantare gi porunce$te ca pe malurile Rinulul ,e r.l.rJt" un rugfunerar. Ia inelul de pe degetul lui siegfried qi le roagi pe fecioareleRinului si-l recupereze din cenu;d, dupi ce focul il va purifica 9i vaanula blestemul. cand rugul este cuprins de fl;cdri, Briinnhilde se

nipusteqte, ctrLare, in foc 9i dispare inghiqite de valvatii. i' timp cefocul continud sd ardi, Rinul iqi umfli apele, iar fecioarele recupereaziinelul, inf;ptuind astfel ,Jude cata Zeilor*.

DRAUPNIR

autor: qtrinmaker lrosu;Draupnir, brdgara de aur a lui Odin, este creagia piticilor Brokk

Ei sindri. Reprezenta o sursi inepuizabih de bogiqie, deoarece la fie-

pe Thor si-gi recupereze ciocanul deghizindu-se in Freyja. Povestea

este destul de lungi ;i complicatl, dar pe scurt, Thor, luAnd infeliqarea

Freyjei gi purtand la gat colierul Brisingamen, gi-a recuperat ciocanul.

Rlte dru, Loki, zeul cel buclucag, a gterpelit colierul de la Freyja

cAnd dormea. CAnd s-a trezit qi a descoperit ci podoaba ei nepreguiti

rr dispirut, gi-a inhimat pisicile la car gi a pornit in cdutarea colieru-

lui. Heimdall a ajutat-o in ciutirile sale qi au descoperit in cele din

urmi ho1ul: Loki, care se preficuse in foci. Heimdall a luat 9i el

infeqigarea unei foci si l-a provocat pe Loki si-qi mlsoare forlele

impreuni. Dupio luptl incrAncenat;, Heimdall a ieqit invingitor 9i

i-a inapoiat colierul Freyjei.



care nour zrle fFrurea alte opt brigari identice. odin a pus briqara perugul funerar al fiului siu, Baldur. Hermod, alt fiu al iui odin, a re-cuperat-o maitirziude la Baldur din infern. cu ajutorul aceleiaqi brdgiri,servitorul lui Freyr, skirnir, o pete$te pe viitoarea soqie a lui Freyr,giganta Gerd.

BRISINGAMENqutor: ql$innraker lroqu;

Brisingamen este colierul din aur (sau dinchihlimbar, spun alte surse) al zeigeiFreyjadin mitologia nordici. Este opera a patru pi-tici - Davlin, Allfrigg, Berling;i Grer. Ca sd

oblind colierul de la pitici, Freyja a fost nevoitdsi se culce cAte o noapre cu fiecare dintre ei.

{te obie cte magice

COIFUL TARNHELMautor: {tlinmaker lrosu ;

Coiful Tarnhelm (in germani, ,,coiful magic al deghiznrilor") este

opera Nibelungului (piticului) Mime, fratele lui Alberich, creatorul

Inelului Nibelungilor. Coiful nulface invizibil pe cel care il poartd,

ci ii conferi diverse forme, de animale sau de oameni. Alberich s-a

preficut cu ajutorul lui in Earpe sau broasci pentru a-l impresiona pe

zeul Loki. Gigantul Fafner s-a transformat qi el intr-un balaur, fiind

in cele din urmi ucis de Siegfried. Acesta l-a folosit, la rAndul siu, ca

si ia infiliqarea lui Gunther pentru a o peqi pe Briinnhilde. Nu se gtie

ce soarr1 a avur coiful in cele din urmi... aga cd e posibil si se afle un-

deva prin lume.

PIATRA FILOZOFALA

qutor: So[4ris lacrtamarin;,,SfAntul Graal" al alchimigtilor medievali avea sI descopere piatra

filozofali. Piatra ftlozofal1, alcituiti, cum credeau alchimigtii, din

carfttot, este o piatri magici, din care se extrigea pulberea, care se

preficea apoi in elixirul vieqii. Inilial, elixirul nu indepirta moartea, ci

o irrta.rir. Purifica trupul qi prelungea tinereqea gi viaga. Mult mai tar-

ziu, oamenii i-au atribuit pietrei filozofale nemurirea gi puterea de a

cand purta colierul, mai ales primdvara, niciun barbat sau zeu nuputea si reziste farmecelor ei. Acest lucru le supira pe celelalte zei1e.colierul se dovedea qi un sprijin de nndejde penrm oastea pe care Freyjao apira pe cAmpul de lupti.

Nu doar zeilele o invidiau pe Freyja pentru giuvaierul ei atlt deprelios, ci gi zeii. irrt.-.rn" din cele mai nostime porregti din mitolo-gia nordici, gigantul Trym i-a furat ciocanul lui rhor. in schimbulciocanului, Try* a cerut mAna zeigei Freyja. Zeii, dar gi zeijele, inspecial Freyja, n-au fosr deloc incAntagi de idee, astfel incAt l-au sfituit

6zoC)beron je[[- tl{o.,'en h eart (lartea ucenicufui rrrajitor 6zt

preface metalele in aur care, in conceptia alchimiqtilor, este cel maipur metal. Primul care a suslinut ci piatra are taina vieqii gi a sinitigii,avlnd puternice semnificaqii spirituale, a fost Zosimos din Teba (circa250-300 e.n.). oamenii i-au atribuit apoi, pani in secolul al Xl[-lea,puteri inimaginabile. Se spune ci o singurd picituri era s'ficienti pen-tru a transforma metalele in aur.

Descoperirea pietrei, denumite qi ,,Opera fundamentali,. sau

,,Magnum Opus", este descrisi in formula alcituitd din Eapte paqi pecare o regisim in Tabla de smarald a lui Hermes. cei sapte pagi in-clud procesul de calcinare, dizolvare, decanrare, imbinare,

f.r-..ra"..,distilare gi coagulare. Primii patru au loc in planul materiei, iar cei-lal1i, in planul spiritual Ei in cel al imaginatiei crearoare.

Piatra filozofaleigi are originea in teoriile lui Geber, alchimist din

fte[ierutQLOCI:

ftte[e ocutte $e Brul



secolul al vIIIlea. Acesta suslinea cd fiecare metal este caracterizatprin cele patru insuqiri: fierbinte, rece) uscat gi umed. Metalele pot fitransformate, spunea Geber, prin modificarea caracreristicilor p.irrr.-osubstanta numitl el ixi r.

Nicolas Flamel (1330-1418 e.n.) este singurur care a descoperit se-

cretul pietrei frlozo/iale, in misterioasa carte a lui Abraham Earewl,Flamel era un bogita5, lucru pe care istoricii il pun pe seama

investijiilorsale. Intr-o vreme in care limita de vlrsti era de 35 de ani, Flamel a

murit la 88 de ani. Dupi moartea lui, misterioasa carre a disprrut ginimeni nu a mai gisit-o de atunci.

De-a lungul timpului, oamenii au investit averi uriage ca sa desco-pere piarra filozofale, dar au pierdut tot. cea mai apropiati ,,regeri,,prin care poli transforma plumbul in aur esre si prachezi metalul cuun strat de aur, ceea ce s-a ;i ficut. Acun, cxnd qtiinqa moderni a inh-turat credinlele medievale, piatra filozofalea devenit doar o metafordpentru incercirile omului de a sclpa de rnoarte.

Edificii din abanos

Ca un scwt, de soare wmbra ne apdrd,

Ctici luntina, neimblAnzit,i, viapa ne'o reteazd.

Fdrti nop;i, zilele - a le tndura - nu am p,uted

$i nici lintina n-am cunoatte, de-ntunericul nu s'ar ldsa'

lrlu t,iiapicordonul. ce noppile cle zile le leag,i

Si noi suntem urdjiLori 5i suferinla prea bine o 5tim'ln dcriari plutiti? Corabia pe dpe line ttoi o croim

$i capcit patintilor noi gtisint.

Prin or,iji si magii albe,

NecazuriLe le ,Lom fereca.Binele este a/ nostru zeu

gi tenple pennu EL noi inaham.Iar intr-o bunii zi,

Cu zidwri ;i pe ooi o sd v-apdrdm.

F.r.rzABF:'f H Bat Rp.rrr

t. clntroduce.re

ine ati venit in lumea artelor oculte Cea mai simph formi

de arti oculta este vrdjitoria, unde cu ajutorul farmecelor se

sivirEeEte un act magic pentru atingerea unui anumit qel.

[arlea ucenicu[ui lrdjitor 623

Vrdjitoria igi are originea in magia populari, numiti adesea ,,magieneagri" sau ,,arte oculti".

Din picate, astdzi, clnd oamenii vorbesc despre ,,magia neagrd", se

referi in general la actele magice infaptuite in scopuri egoiste, nu altruiste -dominarea gi manipularea oamenilor impotriva voinlei ior, metode de

constrAngere prin care oamenii pot fi determinati si faci lucruri pe care

nu vor si le faci, fapte in detrimentul ahora, menite si ameninle vialasau si faci riu anumitor persoane - toate acestea sunt considerate prac-

tici ale artelor oculte gi ale magiei negre. Totu;i, un aspecr extrem de

important al vrijitoriei tradigionale il reprezinti metodele magice de

apdrare impotriva tuturor relelor gi a fo4elor negative. Veli descoperi,

aEadar, in acest capitol ,,Tehnici de apirare impotriva artelor oculte".Vom vorbi, de asemenea, despre ,,Copiii noptii" - monqtri care

Dupi cum qtili deja, arta magiei sebazeaz| pe intelepciune, ea repre-

zentAnd temeiul marilor tradilii universale. Inlelepciunea ne aiuti si

inlelegem noliuni precum gindirea corcct/i, exprimarea corectd st

ac;iwnea corectd, principii extrem de importante pentru toli oamenii,

dar cu atAt mai mult pentru vrljitori' care au misiuni unice in comuni-

tatea universali. Pe de alti parte, practicile bazate pe ingelepciune, in-

clusiv vrijitoria, ne ajuti si triim in conformitate cu aceste principii.

Etica, in sens larg, este una dintre componentele fundamentale ale

inlelepciunii (9i implicit ale vriiitoriei), motiv pentm care am intro-

dus-o in programa qcolari a instituliei noastre. De;i am putea dezbate

la nesf}rlit asemenea subiecte, intrlnd in detalii minulioase. exista o

opinie universali referitoare la principiile morale, care definesc binele

9i riul. Degi ne axim pe aspectele pozitive, ingelepciunea inseamni a



ne tulburi nopgile, personaje din filmele de groazd,,la granila dintretirAmul viilor ;i cel al mo4ilor: fantome, demoni, vampiri, strigoi,zombi gi vArcolaci, dar gi personaje misterioase, precum Omul-Moliesau diavolul din Jersey. Acestea se aflt la hotarul dintre lumea noasrri

9i lumi paralele.

Culoarea magici asociati cu acest atelier este negrul, corelat cu

noliunea de constrAngere, dar gi cu energiile lui Saturn. Culoare a

noplii,negrul sugereazi forfa prevestitoare, curajul gi consecventa stimulatede ,,doringa de a trece cu bine prin intuneric". Negrul este gi o culoare

protectoare pentm instrumentele magice, dar gi o culoare benefici pen-

tru indepirtarea unui obicei prost, pentru respingerea energiilor ne-

gative sau pentru realizareaunor schimbdri dramatice in via1i. Negruleste, de asemenea, culoarea tradilionali a magiei negre qi a anelor oculte.

z.c()rdjitoriq

qi umbraqutor: Aroffonius 1a[6y

Topi venim in contact cu Larura intunecati a viegii, fie ci vrem,fie ci nu. OricAt am incerca si evirim, vrdjitorii trebuie sd ingeleagd

misterele acestui tirAm, chiar daci nu se specializeaziin artele oculte.

inlelege, a infrunta qi a accepta Latura Intunecati a existenlei. In psi-

hologia lui Jung, aceasta se numegte ,,LJmbri". Umbra existl la muite

niveluri: colectiv (este un element comun tuturor oamenilor), cwltural

$ personal. Din punct de vedere psihologic, Ea este prezentl la nivelul

colectiv (biologic), cultural qi personal al subconqtientului nostru.

Umbra comprimi, in esenla, tot ce am respins, con$tient sau nu,

ca specie, culturi sau individ. Reprezinti, aqadar, chintesenqa Riului,

a;a cum ni-l inchipuim sau cum existi el in viala noastri' ,'Satan" este

numele pe care cregtinii qi musulmanii il dau Umbrei lor (care existi

mai ales la nivel cultural). DeEi chipul Umbrelor noastre s-ar putea

si difere de la un individ la altul, Umbrele multor vrijitori sunt si-

milare - egocentrice, insetate de putere, intolerante, exploatatoare'

discriminatoare, rasiste, agresive, violente, razbunitoare, egoiste, min-

cinoase, hoage, manipulatoare, rapace, iresponsabile, leneqe, pasive,

slabe, nehotirlte, arqigoase, colerice, ignorante, superficiale, materia-

liste etc. O listi lungi de aspecte negative Ei nu cred ci le-am menlionat

pe toate Vreqi si vedeli chtpulproprieilJmbre? Atunci, inchipuiqi-vi

omul - real sau imaginar - pe care nu-l puteqi suporta deloc

Psihologul Carl Jung ne invaqi doud lecqii importante despre

Umbrd. in primul rlnd, Ea nu poate fi alungati din viaqa noastrd. Cit

timp credem ci am scipat de Ea, ne aflim in puterea Ei. Dac:i negim

sau ignorim influenqa covArgitoare pe care o exerciti asupra vielii noas-

tre, nu facem decAt si-i sporim fo4a. Daci nu-i recunoaQtem existenta,

614 Qberon $eff -tI{r'crrft eart ('qrtc.r ucen icu[u i Trojitor b25

vom arunca vina pentru gregelile, ghinionul sau faptele noastre repro-

babile pe allii (,,proiectAnd-o qi mai mult in existenla noastri"), ceea

ce ne va determina si cdutim mereu un lap ispigitor. Cu cit Lumina

este mai puternici - spunea Jung - cu atAt Umbra pe care o apiri este

mai intunecati. Nu este de mirare, aqadar, cd tradigiile religioase qi

spirituale care au cele mai stricte coduri morale gi orientiri ascetice

sunt inviluite de cele mai intunecate ljmbre. Si nu e de mirare ci unele

dintre cele mai diabolice atitudini si fapte din lumea de astizi apa4in

unor grupuri care se mlndresc cu puritatea qi bunitatea 1or.

in al doilea rind, Umbra, susline Jung, reprezinti un izvor deputere Ei creativitate. Prin simplul fapt ci am respins-o, ne poate da

exact ce ne lipsegte. Multe dintre caiititile Umbrei, daci nu chiar

toate, pot avea efecte benefice in anumite circumstanle. Acestea sunt

g. $(onqtrii

qutor: (IgoPqrd$4ncfl' lcenuSiu1

cuvlntul,,monstru" provine din iatinescul monstntnt.,care inseamni

.,clemn de a fi arirat". DeEi definitia nu pare s; aibd nicio legaturi cu

sensul modern al termenului, care se re{'eri |a o fiinli inspiirnintito;rre,

irdesea rnitologici, nu vi ldsaqi ingelali de aparenle E adevirat ci monqtrii

sunt ciudagi 9i adesea inspilmlntitori 9i la fel de adevirat este 5i ci sunt

creaturi mitologice.Pe

dealtd parte, aceste fiinle neobiquuite, care

silisluiesc in tinuturi intunecate, ne pot dezvilui foarte mult, dacl ie

acordam atentia cuveniti. Ele ating granigele imposibilului $i ne arati

ci lucrurile nu sunt intotde,runa ce par sau cum ne-ar phcea si fie.



puterile de care avem nevoie pentru a cipita integritatea supremi.

Ele joacr un rol primordial in dezvoltarea personalit;ilii unui vriiitoradevirat, care igi doreqte si imbine si si armonizeze aspectele sale

psihice qi spirituale cu intregul univers. Este vital, agadar, pentru toti

oamenii - dar mai ales pentru noi, vrijitorii, care canalizim sursele

tainice de ptrtere - si facem cunogtinti cu Umbra noastrd ;i si ne-

gociem ,,un pact" prin care sd oblinem aceaste putere, indeplinindu-icondilrle, f,;r,l sti ne inctilcdm ins,i principiile morale. Asta nu inseamni

ci trebuie si renunlim la autonomia morali, devenind sclavii Umbrei

noastre, cici ar insemna ,,sI ne vindem sufletul diavolului" sau ,,si

imbriligSm intunericul vie1ii".

in concluzie, e important ca vrijitorii si adopte standarde morale

foarte stricte. Nu putem ave.l o poziqie neutri in toate situaliile - n-ar

fi inqelept, iar inlelepciunea este

chintesenla existenlei noastre.

Pe de alte parte, aceea;i inlelep-

ciune ne spune ci trebuie si, recunoaqtem Umbra, si interac-

lionlm 9i chiar si cooperim cu

Ea, pistrlndu-ne in acelagi timp

principiile morale. Invilaqi,

aEadar, sI vi cunoasteti Urnbra

qi si negociali cu ea

pentru greci 5i romani, aparili,r fiintelor mitologice era un ruesai

clin tirAmurile tainice. Revolulia ;tiinqifici a schimbat insi percepqia

oarnenilor asupt:a lumii inconjuritoare. Brusc, totul a devenit expli-

cabil, iar lucrurile inexplicabile erau pur Ei sirnplu ignorate. Legen-

clele trecutlrlui i5i pierdeau importanqa, iar ,,creaturili: noptii" erau

simple personaie de basm'

$(ogia gi monstrii

Majoritatea tradiqiilor magice includ informalii minulioase despre

cliverse creaturi fironstruoase, sfituindu-ne qi cum si ne purtim cu ele'

Teoriile magice vorbesc qi despre diferite tirimr.rri unde ele i;i fac

simliti prezenla adesea, interacqionlnd unele cu celelalte'

Nivelul fizic este nivelul simlurilor noastre, nivelul la care vedem

cu ochii pi auzim cu urechile, nivelul corpului fizic. urmeazi apor

nivelui eteric, forla vielii, care se contureazi ca o auri' Urmitoruinivel este cel astral, tirimul activitilii mentale, tirAmul viselor ;i al

imaginaliei. oamenii sunt inz,esrrali cu trup astral, care poatc deveni

gn insrrument pentru c;ldtoriile astrale 9i treirile extraselzoriale.

Nivelui mental sti la baza glndirii abstracte - a semnificaqrilor uni-

'crsale,neingridite de timp sau de spafiu. Conectarea la acest nivel

Presupune iclentificarea cu Marele lJnivers, cu Eternul Dansator.

( )[rcron Jc[[ - t l{u rorhcurt (' u'lcu ucclicuItti lruiitol' ('27

ultimul nivel este cel spiritual, tiramul unitiqii primordiale, din care

se nasc toate celelalte tirAmuri.Toate nivelurile joaci roluri cruciale pentru inlelegerea creaturi-

lor monstruoase, dar nivelul eteric este cel mai irnportant. Energiaeterici se apropie cel mai mult de planul fizic, clpitAnd o anumiticonsistenlS. Putem detecra, cu ajutorul sirnlului tactil, energia etericr.Ea poate exercita o anumiti presiune, iar uneori o putem confundacu un obiect solid. cAnd e difuzi, energia eterici devine insi invizi-bih si intangibili, putAnd fi detectati doar cu ajutorul anumitor calitelimagice. Nivelul astral este, si el, la fel de imporrant, cici el modeleazinivelul eteric, cum nivelul eteric il modeleazi pe cel fizic. cunoaqterea

celorlalte niveluri vr va ajuta sd intelegeti Ei structura acestor f;pturiale intunericului.

prin linute extrem de elegante. VArcolacii nu beau

stirvurile si atacind foarte rar fiinlele vii.

preferlnd

in E.'ul Mediu, in special in vremea ciumei, vArcolacii d;deau

tircoale clmpurilor de lupti, dar qi stivelor de stlrvuri ale victime-

lor ucise de molimi gi rimase neingropate. Existi mirturii care atesti

prezenla lor in qiri tndepirtate, unde igiena gi practicile de inmor-

mAntare sunt inc; primitive. Totuqi, dezvoltarea tehnicilor de imb;l-

srmare qi incinerarea cadavrelor practicate in zilele noastre au

eliminat vircolacii din civilizalia moderni, dar vampirii prosperi

in ora;ele moderne.VArcolacii au un aspect uman, cu ochi mari Ei strilucitori, gheare

lungi qi dinqi ascu1i1i. Par bolnavi Ei deshidratali, au buzele cripate 9i

la masa dez-



Qdrco[acii

qutori: ()beron si ({gopard }ancerlcenusiuy

ln capitolul dedicat artelor oculte drn Manualwltle initiere inordjitorie, Oberon a introdus un subcapitol intitulat ,,Mo4ii vii", unde

a vorbit pe scurt despre fanrome, vampiri, zombi gi strigoi. Din lipsade spaliu, a trebuit si renunte la prezentarea vArcolacilor, motivpentru care ii introducem aici.

Legenda vArcolacilor igi are originea in culegerea de basme arabe

O ntie 5i wna de nop{i. Se spune ca povegtile despre exisrenqa lor au aparut

ca urmare a unor atestdri potrivit cdrora animalele

sdlbatice devastau morminte noaptea.

Vlrcolacii se hrinesc cu cadavre de

oameni. Silasluiesc in cimitirele dinintreaga lume, fiind adesea con-

fundati cu vampirii. Acegtia au stil

si eleganqd, in timp ce vArcolacii

sunt complet dezgusrdtori. Daciu poartd, haine, ele sunt doar niste

zdrenle, in timp ce vampirii se disting

genunchii crestali, iar sub unghii se vld resturile de

gustdtoare pe care o iau. Nu sunt nigte fiinle inteligente, nu au darul

vorbirii si pot si recunoasci doar cAteva lucruri foarte simple' Unii

s-ar putea si nu aibi ochi sau si fie orbi, dar toqi au simqul mirosu-

lui extrem de bine dezvoltat, acesta fiind un instrument util pentru

detectarea pritzri.

Spre deosebire de vampiri,vlrcolacii nu se tem de lumina soare-

lui, care nu le face riu, dar preferi si-Ei faci aparilia noaptea, cAnd

sunt mai putine ganse si fie prinEi devastAnd mormintele. $tiind si se

fereasci, sunt rareori prinEi asupra faptului' Singurele semne care le

trldeazi prezenta sunt mormintele profanate Ei cadavrele mutilate.

VArcolacii nu cunosc durerea, sunt imuni la otrivuri Ei au o ex-

traordinari fo4i de regenerare. Armele ii pot rini, ins; f;r; si-i ucidi.

Nu sunt mai puternici decAt oamenii, dar sunt mult mai agili ;i mai

iu1i. Sunt lagi prin natura lor, acceptAnd o confruntare doar daci sunt

in avantaj. in r^. contrar, dau bir cu fugilii.

Fiind f;pturi nocturne, cea mai buni armi pe care o puteqi folosi impo-

triva lor este lumina soarelui sau lumina artificiali. Sursele de lumini

le paralizeazi migcirile, ficlndu-le mult mai vulnerabili. Arma im-

batabile cu care ii putegi ucide este focul, pentru cd sunt ugor infla-

mabili. Electrocutarea qi decapitarea sunt la fel de eficiente 9i se pot

aplica qi pe alte fiinle monstruoase.

628 Q6eron jeff- tl{alenfreort (.nrtca uccnicu[u i vra.jitor 6zg

4. ?(onqtrii misterioqi

qutor: Oberon lcenusiu;

Mongtrii pot fi incadragi in diverse categorii. Pot fi ,,anomalii ale

naturii", venind pe lume cu anumite defecte, suferind mutaqii sau alte

diformititi.Pot fi creaturi legendare din ,,Menajeria mitologici" gi bestiarele

clasice. Acestea sunt personaje-hibrid imaginare - Centaurul, Sfinxul,

Grifonul. Pot fi qi versiuni exagerate ale unor animale reaie, despre

care se stie foarte putin, precum mongtrii Kraken.

Pot fi ,,criptidele", studiate de criptozoologi, creaturi despre care

oamenii suslin ci le-au vizut ;i chiar le-au fotografiat, dar care n-au

intr-alta, pe toate cele patru labe dotate cu gheare. Au ochii fie ro9tt,

fie negri;1n unele descrieri, au o coadi lung;, in altele, chiar gi aripi

de liliac. Se spune cI au intre 0,9 qi 1,5 metri in inlllime (cind se ridici

pe picioarel" di.t tp"t"), au blani sau spini pe spate qi cel mai adesea

au corpul acoperit cu solzi.

Din pdcate, nu existi fotografii sau alte dovezi concludente care

si ateste existenla lor. Unii cred cI Chupacabra e o specie noui, o

creaturi interdimensionale sau chiar un experiment guvernamental

secret. Alqii spun ci este extraterestru. Deocamdati insi, in lipsa unor

probe certe, trebuie si ne mullumim cu supoziqii gi presupuneri'

)amonu[ din ]o'rer



fost niciodate capturate 9i identificate, fiinle ca Bigfoot, monstrul din

Loch Ness, Yeti qi Mokele-Mbembe din Africa.

Dar pot fi, de asemenea, gi creaturi ciudate 9i unice, care iqi fac

aparigta doar din cAnd in cAnd gi care nu pot fi incadrate in nicio ca-

tegorie. Se spune ci asemenea fiinle bizare apar doar in anumite 1o-

curi, tArziu in noapte. Par cu totul striine de lumea noastri. Poate

chiar vin din alta parte. Putem doar sile

numim ,,MonEtrii misteriogi".Iati citeva exemple:

Qhupacabra

Numele acestui monstru misterios contemporan inseamni ,,cel care

suge sAngele caprelor", pentru ci se spune ci se

hrinegte cu pIslri gi animale domestice: giini,

oi qi capre. Prezenga sa este cel mai adesea

atestati in Mexicqi

in Puerto Rico, dar separe ci a fost vizut 9i in America Centrali,

unde majoritatea martorilor sunt fermieri.

Descrierile diferi de la individ la

individ si e imposibil si ne facem o

imagine clard aacestor creaturi. irrtr-o

Prima apariqie a ,,demonului din Dover" a fost atestatila 22 aprt-

he 1,977 in Dover, un carrier din Boston, Massachusetts. Trei baieqi

de 17 antse indreptau spre casi cu masina in jurul orei zece qi jumitate

seara, cAnd qoferul, Bill Bartlette, avizut in lumina farurilor o crea-

turd ciudatS, care mergea incet pe un zid din piatri de la marginea

drumului. El a descris-o ca avlnd un cap clt un pepene Ei ochi mari,

portocalii. Avea un corp sublire, cu membre Ei degete lungi, care o

"1rrrr,,si se agale de pietre. Avea cam 1,20 metri in inillime qi pielea

netede, de culoarea piersicii.

ir, *o*..rtrrl ciudatei apariqii, prietenii lui Bartlette vorbeau gi n-au

vizut nimic. S-au intors la locul respectiv, dar nu mai era nimeni. Ajuns

acasi, Bartlette a desenat ce vizuse.

DouI ore mai tarziu, cam la un kilometru distanqi, John Baxter, de

15 ani, se intorcea acasi de la Prie-

tena lui cAnd a vdzut o siluetd ve-

nind spre el. Crezlnd ci e un biiat

pe care il cunoEtea, l-a strigat Pe

nume, dar n-a primit niciun r5s-

puns. Creatura a fugit din dmm,

indreptAndu-se spre un mal'

Baxter a urmirit-o gi i-a distins

destul de clar trisiturile. Avea

lartea uce nicufui lrdjitor

versiune, merg pe picioarele din spate,

Qbcron $eff -fQrlcnheart63r

capul mare, trupul sublire 9i braqele gi degetele lungi. Pielea fere blanlpirea aspri ca smirghelul. Baxter a privit-o o clipi inainte de a fugisperiat. $i el a desenat-o. ComparAnd desenele lui Bartlette cu cele ale

lui Baxter, ajungem la concluzia ci e vorba despre aceea;i creaturi.A doua zi, Bartlette i-a povestit prietenului siu, \Will Taintor, ce

avizut. in"ceeagi

seari, cam pe la miezul noptii, Taintor o ducea acasi

cu masina pe prietena lui, Abby Brabham, cAnd ea a vdzut o fiinlnciudati, ca o maimula firn par, stind in patru labe pe marginea dru-mului. Chiar daci nu ;tia de celelalte aparilii, descrierea ei se potri-vea cu ale lor, singura diferenti fiind culoarea ochilor, care, dupispusele ei, erau verzi. Taintor a spus ci o zirise si el in fugi.

Nimeni nu a mai vdzut-o de atunci, astfel ci misterul demonuluidin Dover rimine neelucidat.

din Jersey au fost tot mai numeroase. oamenii povestesc ci lua cu el

tot ce mifca". (Dave Juliano, 7'he Sbadoruland)

cincizeci de ani mai tlrziu, intre 16 gi 23 ianuarie 1909, peste

1 OOO de oameni au vizut diavolul din Jersey, care a lisat urme ciu-

date in z;.padi in tot sudul statului New Jersey qi in Philadelphia.

Martorii ii descri., ca pe o crearurl aseminitoare cu o Pasire, cu ochi

strilucitori qi cap de cal, care scotea lipete pitrunzitoare. Minca tot

ce gisea prin gunoaie. Lisa urme de copite in aproape toate curqile

din Burlington. se urca in copaci, sirea de pe un acoperiq pe altul Ei

dispirea pe clmpuri sau in miilocul drumurilor. Clinii refuzau si

mearga p".,.-.1" lui, care ii purtau pe vAnitori pe distanle lungi, de

pesre treizeci de kilometri, ii ficeau sa sara garduri inalte de peste 1,5

metri sau sI pitrundi in spalii extrem de inguste.

jumitate domnul qi doamna



$ia.,ro[uf din $erse1

,,Diavolul din Jersey" este unul dintre cei mai cunosculi ,,monstrimisteriogi" din America. Inci de la prima apariqie, la inceputul seco-

lului al XIX-lea, a fost vizut de peste 2 0OO de oameni in statul New

Jersey, dar 9i in imprejurimi. Existd mai multe versiuni ale povegtii

in care se spune ci o femeie - de fiecare dati, este vorba de altcineva -a dat nagtere unui ,,copi1-demon" ingrozitor de hidos.

,,La inceputul secolului al XIXlea, comodorul Stephen Decatur,

erou rn marlna amencani, verifica proiectilele

din levile tunurilor pregitite de tragere, cAnd

a vizut o creaturi. ciudati zburAnd pe cer.

A tras cu tunul si a lovit-o, dar ea a conti-nuat sd zboare.Joseph Bonaparte, fost rege

al Spaniei qi fratele lui Napoleo n, a vdzut

9i el diavolul dinJersey in Bordentown, New

Jersey, intre 1816 ;i 1839^, in timp ce se afla

la o panid; de vlnitoare. In 1840-1841, multeoi 9i giini au fost ucise de o fiinln neobi;nuiti,care scotea lipete pitrunzltoare gi ldsa urme

ciudate. lntre 1859 si 1894, aparitiile diavolului

La 19 ianuarie, Ia ora doui Si noaptea,

Nelson Evans din Gloucester au privit diavolul de la fereastri zece

minute. Iatd cum il descrie domnul Evans:

,,Avea aproape un metru inilqime, capul semina cu cel al ciinilor

Collie, i.. i"q", .r, cea de cal. Avea gAtul lung, aripile de vreo 60 de

centimetri, iar picioarele din spate, cu copite de cal, seminau cu cele

ale unui cocor. Mergea pe membrele posterioare, iar pe cele superioare,

dotate cu gheare, le tinea in sus. Nu le-a folosit deloc clt l-am privit.

Eram ingrozitor de speriali - gi eu, 9i solia mea - dar am reuqit si des-

chidem fereastra Si si-] uiuim. S-a intors spre noi, a scos un sunet ca

un litrat qi gi-a luat zborul." (James F. McGlory, Ray Miller, ,,The

Jersey Devil", Tbe Middte AtLantic Press,Wallingford, P A, I97 6, p' 45)

Multi oameni au vizut de-aproape creatura 9i au descris-o identic.

Unii spun ca a latrat inainte de a-qi lua zborul. O femeie susqine ci a

auzit galigie in curte qi cAnd a deschis u$a, a vizut diavolul care ii prin-

,"r" .ain.l. in gheare. L-a lovit cu o mituri pAnI cind i-a dat drumul

animalului, lulndu-gi apoi zborul. Pompierii din west collingswood

au incercar sd alunge diavolul stropindu-l cu api, dar el, deqi bituse

inilial in retragere, i-a atacat, zburind apoi in ultimul moment'

Degi apariliile sale s-au ririt in ultimul timp, atacurile diavolului

din Jersey asupra oamenilor Ei animalelor continui 9i astizi. S-au flcut

nenumirare speculalii despre identitatea lui. S-a spus ci ar fi vorba

despre un exemplar rar din specia cocorilor siberieni, despre un

63, Qberon $c[[-t[{rlenhearl [artca ucenicu[u i lrqiitor 6ss

pterodactil preistoric sau chiar

despre un demon supranatural. Cu

toate acestea, trisiturile 5i com-

ponamentul diavolului nu se po-

trivesc cu cele ale specimenelor

enumerate mai sus. Seamina insl,ciudat, cu Chupacabra. (Sursa dincdre m-ant inspirat pentru scricrea

acestwi subcapitoL este ruebsite-ul

I ui Daae luliano: T he Shadowlands:[email protected])

$Jrooscc din {orrafand

Omu[- ma[ie

,,Omul-molie" a fost vizut pentru prima oari in toamna anului 1966

r-le doui cupluri care treceau cu ma;ina pe

lingi o veche centrali nucleari din Point

Pleasant, West Virginia, la ora unsprezece

qi jumitate seara. lJqa centralei era scoasi

din balamale, iar in prag stitea un mons-

tru de doi metri, cu ochi rogii qi strilucitori

5i aripi uria;e. CAnd qoferul a ap'isat pe ac-

celerator, creatura Eia luat zborul gi a ince-

put si-i urmireasci, zburlnd cu 160 de

kilometri pe ora. CAnd au ajuns la periferie,"b,;+'u



Povestea ,,Broa;tei din Loveland" a inceput in rnai 1955, cnndun b;rbat care trecea cu magina prin Loveland, Ohio, la ora trei si

iumitate noaptea, avdzut rrei crearuri ca niqte broaste stind in douiiabe pe marginea drumului. Omul a rras pe dreapta Ei le-a privitcxteva minute. una tinea intr-o laba o bagheti din vlrful cdreia parciiegeau scAntei.

Martorul a raporrat incidentui politiei locale, dar creaturile nu si-au

mai ficut aparitia pina in martie I972, cindun polilist din Loveland,care conducea pe strada Riverside la ora unu noaptea, a zd,rit pe mar-ginea drumului un animal ghemuit. Cind a pus farr.rrile pe el, crea-

tura s-a ridicat pe picioarele din spate, dezviluindu-si astfel iniltimeaneobiqnuiti, de peste un metru, capul de broasci si pielea verde. Dupi

ce i-a aruncat o privire ofilerului, a siritpeste parapetul de protectie de pe margi-

nea drumului in Little Miami River.

Doui siptimAni mai tirziu, un alt ofiterde polife a raporrat o intlmplare identici, dincare reiesea ci animalul pirea rinit pentru cigchiopita, mergAnd de pe drum spre rlu.

Nimeni nu a mai vlzut de atunci broasca

din Loveland si nimeni nu $tie despre ce-a

fost vorba.

a schimbat direcqia 9i a dispirut in noapte.

in urmitoarele ziie, tot mai multe persoane au povestit c) au vdzut

o creaturi zburdtoare imensl, care ataca oameni, fura cAini gi mutila

animale. Prezen\a ei pirea, de asemenea, si influenqez.e transmisiile

de radio gi televiziune. La 16 noiembrie s-a linut o conferinli de presi

unde creatura a fost botezati,,Omul-molie", dupi popularul serial de

televiziune,,Batman".

La un an dupd prima aparilie, peste o suti de

oameni au deciarat ci l-au vdzut.

La 16 octombrie L967, podui de pe rAul Ohio s-a pribugit la o ori

de vlrf 9i 46 de ma;ini au cizut in api. A fost cel rnai mare dezastru

din Point Pleasant si muiti s-au intrebat daci nu a avut vreo legituri

cu apariqiile Omuluimolie. De atunci' nimeni nu l-a mai vizut 9i prea

pulini mai vorbesc despre el.

5. {)emoniiqulor: lcoPq Y d$)ancer lcenusiu I

Dintre toate creaturile despre care vorbim aici, demonii sunt, pro-

babil, cei mai inspiimAntltori. Chiar qi oamenii religiogi le recunosc exis-

tenga, chiar daci fiinlele fantastice ca vampirii sau vArcolacii le stlrnesc

6:+ 1)heron Jc[f -. f{n lcnheorr lartea ucor icu[ui lrajitor 6ss

AstarothdernonuL sexului ;i al fertilittitit

Belphegor

ctemonul. descopcriri/or si al inaentiiLor ingenioase

extrem de derutante. Toate sunt insi ciudate. Ba'al ia inf5liqarea unui

om cu trei capete: unul este de om, altui de broasci Ei cel de-al trei-

lea de pisici. Valefor seamini cu un sfinx, avind corp de leu ;i cap

de om. Unii au foarte mulqi ochi, altii - foarte multe membre. Unii

,,lmprumuti" pirqi din diverse animale, lucru care ne duce cu gAndul

la faptul ci doctorul Moreaul a innebunit de tot. Demonii infiliEaqi

aici sunt preluali din Dictionnaire Infernal, de Collin de Plancy (1863),

iar autorul desenelor este L. Breton.

Distraclia preferati a demonilor presupune aplicarea unor me-

tode de posedare sau de constringere a oamenilor naivi, prin care

ii deterrnini si facl lucruri nu tocmai ortodoxe. Posedarea deplini

a oamenilor de citre demoni este insd un fenomen rarisim. Obse-

siile, atacurile qi bintuirile sunt manifestiri demonice mult mai frec-

Azazel

paznicul caprd0r

Melcbom

r:istiernic al iadului



un zambet disprequitor. cei mai multi dintre noi, insi, se cutremurinumai auzind cuvantul ,,demon", cici ne evoca prezente reci gi riuvoi-toare, care ne urmiresc din umbra, profitind de incapacitatea noastrede a-i vedea. Pe de alta parte, existi oameni care neagi existenta de-monilor, considerAndu-i doar un concept cregtin. Sau ,,riul.,, dupipirerea lor, existi doar in lumea materiali; odati ce ai pirisit aceastilume, ,,riul" a dispirut si el.

Legendele demonilor au apirut insi cu mult inaintea creEtinismului,jucand un rol extrem de important in culturile spirituale din intreagalume. Multe dintre acestea au o tradilie indelungati in demonologie, des-

criind cu lux de aminunte puterile, slebiciunile, natura, fonele si nu-mele diverselor entitagi demonice. in Er-ul Mediu, demonologi a era oramuri a angelologiei, deoarece se spune ci demonii sunt ingeri pribuEigi.

comportamentul demonic esre mult mai bine inteles declt demo-nii in sine. cAnd interacqioneazr cu oamenii, demonii iau forme diverse,

vente. Atacurile demonilor implici prezenle supranaturale, care

vor si faci rlu unor indivizi. Bintuirile demonice sunt similare cu

blntuirile fantomelor, implicind insi locuri mult mai bine deter-

minate, unde s-a practicat magia neagri sau unde au fost invocate

spirite demonice.

Oamenii de gtiinqi care studiazi demonologia impirtigesc acelagi

punctde vedere: posedarea qi obsesiile demonice implici acliuni zo'

luntare. Pentru ca un demon si posede un individ sau si interaclioneze

cu cineva, persoana respectiva trebuie sd stabileascl o legituri intre

planul nostru qi cel al demonilor. Demonii nu pitrund in viala noastri

neinvitali. De aici a apirut conceptia moderni potrivit cireia vampi-

rii nu pot sa intre intr-o casi daci nu sunt invitali. Demonii trebuie

si ne seducl, si ne lingugeasci sau si apeleze la alte mijloace de con-

strAngere prin care si ne determine si stabilim aceasti legituri. Ei n-o

pot face singuri. Pentru inceput, individul trebuie si nutreasci gin-

duri qi sentimente distructive (minie, gelozie, licomie). Acestea sunt

insoqite de o senzalie de frig, febriqi

moleEeali, stiricare semnaleazi

Drezenta demonului.

in acest moment, daci Etiti si deslusiqi mesajele transmise de ener-

gia sau de aura persoanei respective, veli observa o anumiti tensiune

r Personaj din romanul lui H.G. .Wells Insula doctoruLri Moredu, c^re face experi-

mente pe rrnimale, transformindu-le in bestii cu chip de om (n. tr.).

6.16 Q6eron jc[[- tl{rlcnh corl C.qrlc.r ucenicu[u i lrajitor 6sz

la ceafd 9i la baza capului. Metodele magice de timdduire aplicatepot stivili influenpa negativd a demonului, dar secretul consti ininleturarea glndurilor nocive, care au permis accesul demonului. cuajutorul ritualurilor magice, al meditaqiilor 9i al rugiciunilor, veqireugi si-l alungali. calitalile, precum curajul gi stiruinga, pot invingedemonii, dar, combinate cu metodele de mai sus, vi oferi succesulg^rantat. Totugi, daci cel posedat sau obsedat infrunti pasiv criza,este un om pierdut, cici alungarea demonilor presupune un efortper^sonai.

Inainte insi de a da verdictul posedarii demonice, trebuie si eli-

minaqi toate celelalte posibilitati. sa fie ,,opera" unui art gen de spi-rit? Poate fi vorba despre o boali mentali? sau despre o farsi? Iatdaspectele-cheie care vd indicd o activitate demonicd: unul sau mai multimartori descriu intimpiiri care prezinti

Consilierea psihologici reprezintd, gi ea, o metode salutari - doar ca

sd vi ancoreze din nou in realitate.

Qogmcruri[equtor: Oberon lcenugiu;

Vremea vdrcoLacului este clipa dintre noapte;i zi, ceaswl c1nd majori'

tatea oamenilor mor, cind sornnul este ceL mai profurtd, cind copmarwrile

sunt cele rnai cumplite, ceasul cind cei care nu pot sd doannd sunt bin-

twiyi de spaime infrico;titoare, cind fantomele ;i demonii pun st,ipinire pe

noi. Ceasul uArcolacului este ti cel cind se nasc cei mai rnulpi copii.

regizorul vircolacului"



elementele clasice ale unuiatac, bxntuiri, obsesii sau posederi; victima are semne de tulburarepsihici astfel incAt acesrea si-i explice comporramentul. Dacd este vorbadespre un atac, trebuie si eliminali fanromele, vampirii, zanele gi altespirite; dacr esre vorba despre bantuiri, vepi descoperi in locul respec-tiv dovezi ale practicilor de magie neagri qi activitati paranormale;daci este vorba despre obsesii demonice, caracteristicile sunt foarteclare. La fel stau lucrurile qi in cazul posedrrii, situalie in care mero-dele de protecgie gi de alungare a demonilor nu se dovedesc eficientegi nu putegi gisi nicio explicagie medicald, psihologicn sau criminolo-gicd pentru comportamentul persoanei respective. Trebuie si luaqi incalcul toate aceste aspecte inainte de a hotiri ci este vorba despre ofaptd demonici sau nu.

cand vreqi sd alungali demonii, trebuie si vd sfituili cu un preor,cu un $aman sau cu un vrdjitor, cdci ei sunt persoanele cele mai indi-cate si vd' dea o povald. cea mai buni strategie de apirare o repre-zinti insi forla;i purerea voinqei omului. Daci vi confruntali cu unfenomen de posedare complet, trebuie sd apelali la ajutorul unui spe-cialist. Dar, repet, succesul depinde de atiiudinea,rictimei. Daci nuvrea si lupte, nimic nu o va putea ajuta. Dacd descoperigi ci devenilivictimele unor idei obsesive, inhturali-le imediat prin rnasaje, merodede canalizare a energiei sau rirualuri de trmiduire gi binecuvlntare.Acestea vor face minuni (dacn qi credeli cu tdrie ci pot face minuni ).

INc;lrlaR BsRctvtaN,

CuvAntul nightmare (co;mar)este atestat incl din anul7290. Sufixul

,,mare" nu inseamni, ,,iapd", cum aqi putea crede . Mare este un cuvint

care provine din engleza veche gi inseamni ,,demon". Derivi din

ridlcina indoeuropeanS. mer-, care inseamni ,,a Eterge prin frecare"

sau ,,a face riu". Este, de asemenea, ridlcina cuvintelor murder (crim,i)

;i mortal (tnuritor).

Agadar, termenul ?ndre se referi la un demon - incubws (mascu-

lin) sau swccubus (feminin) - care se furiqa in dormitorul victimelor

cuprinse de somn adinc, paralizAndu-le qi sufoclndu-le in timp ce

fecea sex cu ele. AEadar, cuvAntul nigbtm.are se referi la un demon

infricoqitor, care vi viziteazi in timpul nopqii. De-a lungul secole-

lor, sensul lui s-a generalizat, semnificAnd acum un vis tnspiimAntxtor.

O altd sintagmi care desemneazd. acest tip de bAntuire nocturni a

demonilor este nigbt bag (or,ijitoare).

in timpul vizitei nocturne, unii oameni au senzati a de parahzie,

respiri greu i;i au impresia ci cineva ii urmire;te din umbrd. In mi-

tologia noastri modernd, bazatape tehnologie, extrateregtrii, nu de-

monii, sunt cei care ripesc oameni noaptea gi ii supun la diverse

experimente sexuale. Fenomenul are loc Ei astizi, numai interpre-

tarea noastre s-a schimbat.

6t8QOeron $eff - rl{rlenhcarl [arte a uce nicu[ui rrajitor 6rq

6. $( tofogia Qthuthu 5i r\ecronomiconuf

qutori: Obcron si (Estara $"shirai lneBrul

,,Nu este mort ce podte zdce etern,

Iar cu eonii stranii chiar 5i moartea poate sd moard."

Abd al-Azmd: Kitab Al"Azif

Necronomiconul (Cartea numeLor moarte) este o scriere introdusl

in opera lui H.P.^l,ovecraft (1890-1937), unul dintre intemeietorii li-teraturii borror. in lncrarea ,,Mitologia Cthulhu", Lovecraft a creat

o lume secrete, populati de ,,fiinte mai bItrAne" gi intunecate 9i de

rase extraterestre. Toate aceste fipturi qi zeititi cu puteri mai mici ii

in api, cetatea gi locuitorii ei s-au pribuqit intr-un somn adlnc ca moar-

tea,deundeagteaptlsifiet'"t\tidemembriicultuluiluiCthulhu'CAnd cetatea n'lyeh se va ridica la suprafaqi' membrii cultului vor

trebui si deschide marile po4i negre in spatele cirora se afla cthulhu'

El se va trezilaviaqi 9i 'et'a dedu' alituri de credincioEii sii' unor

orgii silbatice."in

po,reqtile lui Lovecr aft, NecronomiconwL este urmare unul ase-

menea cult. Se presupune ci este o tilmicire a unui manuscris strivechi'

Kiub al-Azrl, into.mit in anul 730 e'n' de "ArabulNebun"' Abd

al-Azrad, ,,Cel care se inchin'i Marelui Devorator"'

Mulli suslin cd Necronomiconul este o scriere autentici' elaborati'

ceea ce a dat nagtere unor istorii convingitoare ale

acestui aqa-zis manuscris' De-a lungul anilor' au fost

despre care se presupu-



venereazi pe Batrlnii Zei.

B;trAnilor Zei le urmeazi in linie succesorali Marii Strimoqi, fiinqe

la fel de importante ;i de puternice. Fiecare dintre Marii Strimoqi este

independent de ceilalli, degi unii par prizonieri intr-un fel sau altul.

Se spune ci ,,atunci clnd astrele le sunt favorabile", Marii Strimoqi

pot ajunge dintr-o lume intr-alta, dar cAnd astrele sunt impotriva lor,

ei nu pot trii. Asta nu inseamni ci unii dintre ei vor muri.Cel mai cunoscut personaj al lui Lovecraft este Marele Strimog

Cthulhu, care triieqte in panteonul din R'lyeh, o cetate scufundatd

in Oceanul Pacific. Cthulhu este un soi de mort viu' dar cAnd ceta-

tea se va ridica la suprafaqi va fi din nou^liber

si prade gi si ucidi tot ce-i iese in cale. In ce-

tate sunt ingropaqi Ei alli membri din rasa lui

Cthulhu (,,Odraslele lui Cthulhu"). Cthulhu

este marele preot gi conducitorul lor, fiind cel

mai puternic dintre ei.

Cultul lui Cthulhu este cel mai risplndit 9i

cel mai cunoscut dintre cultele inchinate Mari-

lor Strimo;i pimAnteni. Se spune ci Cthulhu

a coborAt din stele, impreuni cu rasa lui, gi

a intemeiat cetatea preistorici de la R'lyeh,

de unde a condus lumea. CAnd astrele nu le-,rtt

mai ajutat, iar continentul lor s-a scufundrrt

publicate mai multe cl4i,rea ca erau adevlratele manuscrise' Cea mai acce-

ale clrui subiecte sebazeazd'pe surse asiriene qi babiloniene'

lr{ecronomiconul esterd.r." considerat o operi de fiqiune firi rele-

vanli.Nu trebuie insi s[-l respingem atit de qor' Curiogii Ei cutezitorii

investesc, de aproape ,rn ,..oi, ene'gie Ei credinqi in aceste pove$ti si ri-

tualuri, iar energia trebuie si aibi o finalitate. Ritualurile sunt mode-

late astfel incit sI cazi uEor in capcand: au fost alese de oameni care le

inq.t g""., principiul de funclionare 9i care le-au modelat Pe un gablon

6u t"p"p.".ti.ii" de magie babiloniene sau aPartinand- altor popoare

,rrarr".hi.Darmultelrr.*,inusuntlalocullor'Ritualurileaufostcreate

inagafelincAtdiletanliisdcadlincapcani'Siauficut-odeminune.Estera, colega noastri de catedri, este experti in metodele de apirare

impotriva magiei negre. Ea spune ci au fost situaqii' in special clnd se

,tt" in ."-p.rr'rrluniversitar, clnd lucrurile au luat-o razna' La un mo-

menr dar, i s-a oferit un rol activ intr-un ritual magic, unde participangii

aveau prea pulin'i experienli 9i talent, astfel cl' dupd un timp' energia

.ieclaniatx prin ritualuri a provocat fenomene ciudate'

Nu putem spune cI ritualurile magice nu mai sunt un pericol pen-

tru cei.".. gti., ce mdsuri de siguranli si aplice' deoarece.trebuie si

recunoa$tem ci nu am cunoscut pe nrmeni care si fi reusit' Dar cei

sibile dintre ele este edilia publicate de Editura

Avon in 1980. volumrrl"rt",rn

soi de ,,manual" fascinant, dar greor,

() l() ( )[ro'orr,]c[[ -' l{a lorhcar'l ('drlc.r uccnicu[ui vrdiitort'4 |

care cocheteazd. cu ideea invocirii spiritelor

Qtie cd existi sisteme mai vechi, mai sigure 9i

decit cele descrise in l'{ecronomicon.

satr au alte simptome asemlnitoare. Animalele care aldpte;al rimln brust:

{ire lapte. Pomii nu mai roclesc' Birbatii se plAne de irnpotenli'

Alie sinonime Pentru deochi sunt ,,ochi riu"' "ochiprzmas"' "'-1'jri

ha'ra (,,ocht riu", tn ebraici)' rnin borh (in idil)' rna orcbio (in i'"r-

Iianl). maloTo (in spanioli), je ttatore (in siciliani) si bla band (in farsi)'

ISTORIA DEOCHIULUIprofesorui Aian Duncles cle l,r Lir"riversitatea california drn Berke-

ie1, susline ci, dacl stu<liezi harta lumii' observi ci raspindire:r geo-

grafici'a conceptului c1e cleochi creeazi un cerc' avAnd ca putrci'de

i1.."r" originea acesttria, r'c'chiul S'mer' Influenla lr-ri s-a ('xtin:; spre

ir,,dia 1.,"si,

Sp"rrialportugalia i' vest, Scandinavier/Anglia in tiord

9i Africa cle Nord in sud. Noqiune:r de deochi a rimas necunoscuti

intunericului trebuie simai demne de incredere

7. $eochiut

qutor: I ,nq

Un cAntec celebru vorbepte despre nigte striini care schimbi priviri

in noapte. La granila atit de firavi dintre dragoste



in i.tsrrlele din Pacific, Astir, America sau Africa sub'saharia'i' pini

la introducerea culturilor europene'

Duncles si"rgereazi c'i, iu concepti'l popoarelor strilechi' apa este

echivalentul vieiii, in tirnp ce uscicir,,neJ ('ste echiv.rlcntr,l rrt'rrt ii'

Aqadar, anticii se temeau ci mamele care igi aliptau pruncii' ;rni-

malele care dide,ru lapte 5i pomii roditori ?lveau si-gi piarda iap-

tele si rodul, clacl erau cleociiali' El lanseazi ipotcz'r c)i deochiul

seaci fluidele, indiferent daci sunt masculine sau feminine ' Trata-

mentul consti, agadar, in menlinerea fluidelor' Lipsa lor este con-

secinta deochiului'^^r"i

^-i.ri l. -,,rte'*dric.i,

Conceptul de deochi existi in multe culturi' precum cea rr

islamicl, L',udisti, hindusi, popularlL sau cele analftrbete'

in .rrlrrrra iudaica,"*isti

co"ttplia potrivit cireia peqtii sunt irnuni

]a deochi cleoarecc traiesc in api. in com.,,.,.itaqile ebraice, oa'renii

au ndscocit diverse metode de protectrie impotriva deochiului' De

exemplu, in zilele 'Jeincasare a taxelor' nu se numirl oamenii' ci

,none,lelc irrcasllc, iar citirea Torei Je cirrc tatil si fiul a.ecstui'r sc

aminl pinl 1a servirea pestelui. in alte religii, cum este cerl turcit,

nou-nisculii sunt preze"tali in public abia dupi ce implinesc 40 de

,,f.. i" .rn"le soci.tili asiatice, oamênii picteazd'in negru chipurile

copiilor pentru a-i feri de cleochi' i" alte culturi' oamenii cu ochi

.rlb,rgtri inspiri teama de deochi'

carea, iar posibilitatea stabilirii unei noi relalii se anuleazi. Cu alte cu-

vinte, privirile stiruitoare au capitat semnificagii mult mai profunde.

CE ESTE DEOCHIUL?

Laudele sau cuvintele de admiralie, diruite cu prea multi gene-rozitate, pot fi interpretate ca un gest de riutate sau de invidie, in

urma cirora destinatarul complimentelor poate avea probleme de

sinatate sau se poate confrunta cu situaqii nefavorabile. In Dictio'

nary of ldioms (Dicpionar de expresii idiomatice/, deochiul este defi-

nit ca ,,for1i magici atribuitd unor oameni de a-i imbolnivi pe cei

asupra cirora igi fixeazii privirea cu riutate sau cu invidie". Encyclope'

dia Britannica definegte deochiul ca pe ,,o boale care poate cauza chiar

qi moartea, pricinuiti de privirea admirativi, invidioasi sau rlutlcioasl

a unor persoane despre care se crede ci au putere magicd". Alte sintagme

care descriu conceptul sunt ,,privire tiioasd, pltrunzdtoare, ucigitoareetc." Pe scurt, deochiul este un soi de boah provocati de o persoani

care i;i manifesti invidia sau gelozia prin intermediul complimente-

lor. Individul i;i agintegte ochii asupra unei persoane, animal, copac

etc., urmlrindu-le mult timp cu privirea.

Deochiul poate avea consecinqe negative: bebelugii qi copiii izbucnesc

in plAns sau se imbolnivesc aparent firi motiv. Devin apatici, vornit,\

vire stiruitoare poate declanga mecanismul de -Z- aapdrarea celuila^lt. Barierele blocheazi comuni-

4 \

(- l: ()bo',rn jcl[ -, l(cr vlrhcru'l ( dllc(t ttccttiettItti ll''liilol'643

METODE DE APARARE IMPOTRIVA DEOCHIULUIEste mult mai bine si ne luim mdsuri de sigurantl decAt si sufe-

8. $cutu[ protector

rim consecintele deochiului. Putegi refuza compli-mentele in numele copiilor voqtri. P;rintii pot, de

asemenea, sd-si murdireasci sau si-Ei urngeascd

pruncii pentru a nu mai atrage laudele persoanelorriuvoitoare. Anumite formule qi gesturi protectoarese pot dovedi extrem de eficiente.

Mano fico este un gest de alungare

a deochiului, care implici introducerea degetului mare

intre degetul aritator gi cel mijlociu. Un alt gest ocro-titor se numeste Mano cornuto sau MAna cu coarne

Ei presupune ridicarea degetului arititor gi a celui mic,tinAnd indoite, cu degetul mare, degetul mijlociu

rtor: (Estara $"shirai $eTru\

Scutwl protector - practica de formare a unui strat protector de ener-

gie in jur - nu esre menit doar sa blocheze atacurile psihice la care ne

gatrai- cu totii, lucru vital, fire;te. Scutul vi protejeazi, de aseme-

nea, de mediile ostile si de oamenii agasanli'

METODE NATURALE DE PROTECTIE

Cu tolii venim pe lume inzestrali cu un scut de proteclie care ne

apdri de energiile inconjuritoare. Dacd n-ar fi a$a, n-am trii experienla

individualitigii, care face parte din realitatea noastri ftzica. Propriul

nostru cimp energetic este o parte integrale din arsenalul nostru na-



;i inelarul, creAndu-se astfel forma unor coarne.

Musulmanii au un ritual cu rol preventiv, dar gi curativ ca si-si fe-reasci pi si-9i vindece copiii de consecinlele negative ale deochiului.Pirinlii presari pe clrbuni incinEi seminle de Aspand gi indreaptifumul spre copil. Puteli adiuga timAie si alte plante pentru a inten-sifica aroma qi a-i conferi o putere gi mai mare pracricii.

Alte instrumente eficiente de protectie impotriva deochiului suntamuletele sau bijuteriile de agat in formi de ochi, cristalele dinochi-de-pisicd, mirgelele albastre, oglinzile-amuleti, gnururile rosii,coralul rosu, nuielugele sau cornitele rosii, amuletele gen Bucla lui Isis,

potcoavele qi obiectele in formi de semiluni.Un alt aspect extrem de important de care trebuie si qineli seama

ca si vi puteti feri de urmirile negative ale deochiului este comu-nicarea nonverbala. cercetdtorii suslin ci93o/o din procesul de co-municare este nonverbal. El include contactul vizual, aspectul fizic,gesturile, expresiile faciale etc. s-a stabilit

cidistanta ideah

dintredoi interlocutori este de 60 de centimetri. Daci treceli granila, violatispaliul interlocutorului, asta in cazul in care nu avegi o relagie intimdcu persoana respectiv;. Nu mai puteqi intui momentul unei priviripericuloase.

Stiind acum si vi apiraqi de deochi, puneti in aplicare metodelede protecgie.

tural de proi..qi.; la marginea acestui clmp existi o granili intre"noi"

Si l.rmea inconjuritoare, unde energia noastri le respinge pe celelalte'

De aceea energiile striine trebuie si fie foarte puternice sau bine ca-

nalizate ca si pitrunde in cAmpul ,,nostru" de energie'

Putem face anumite lucruri ca si consolidim puterea cAmpului nos-

tru energetic, care, la rAndul lui, ne consolideazi arsenalul de protecgie

inniscut. Sunt activitdqi pe care le inviqim la orele de intrelinere a

sinitilii, dar care joacd un rol extrem de important Ei in consolida-

rea scutului nostru ocrotiror. VA ROG si infelegefi insi ci nu sunt

medic, motiv pentru care trebuie si consultafi un doctor, daci ob-

servali modificiri ale stirii de sinitate'

Exerciliile fizicezin funclie de genul 1or, exerciliile fizice contribuie

la intrelinerea sinitilii, intlregte capacitatea de a infrunta stresul

9i vi ajuti si fiti mai puternici 9i maiflexibili. tncercali sI imbinali

exerciliile aerobice (mersul, alergarea, inotul, ciclismul etc.) cu

exercitiile de fitness (ridicarea de greutlti, intirirea muqchilor la apa-

rate, exerciqii pentm abdomen etc.) cu cele de yoga sau Tai Chi' Daci

n-a1i mai fecut de mult exerciq ti fizice, consultali un doctor sau un

instructor inainte de a vi apuca de treabe inc"peli cu exercigii uqoare.

Dieta: o dietn normali trebuie si conqini cereale, fructe qi legume,

insogite de cantitili moderate de carne qi/sau produse lactate,

6+q Qberon je[[-<I{rlen[rearr [nrtca uccnicu[ui lrdjitor 6+5

in funcgie de principiile gi de preferintele voasrre. incercagi sa

reduceli zahirul" sarea gi ingredientele artificiale. Daci aveqi

probleme de sanitate cum ar fi diabetul, s-ar purea totugi ca

aceasti dieti si nu vi fie benefici, cazin care trebuie si con-

sultati un doctor.

Biuturile: Daci beti zilnic gase sau opt pairare de api ori alte

biuturi naturale, firi cofeini, veti avea un randament mult mairnare in toate activitigile prestate. Cofeina este benefic a, dacd.

o consurnali moderat. Induce insi o senzalie de sete, pe care o

puteti combate bAnd si mai multe lichide naturale.

Fumatul: Nu fumapi Deqi in anumite culturi tutunul este folo-sit in scopuri ritualice, fumatul excesiv poate provoca diverse

tipuri de cancer, cAt qi probleme cerebrale si cardiace, boii ale

phmlnilor si ale ciiior respiratorii.

a lipsei exerciliilor frzice.Nu uitali si puneqi in practici metodele de

im-p,imAntare gi de centrare (vezi capitolul despre ele)

Acum, dupi ce am explorat majoritatea metodelor naturale de pro-

teclie, putefrlstudia alte scuturi ocrotitoare pe care sI le folosim apoi

in mod deliberat.

METODE FIZICE $I EMOTIONALE DE AUTOAPARARE

DeEi scutul astral de apirare al vrijitorilor este foarte eficient, vreau

sI inqelegeli cd este la fel de important si vi prote;aqt

si in lumea telurici. Nici cel mai rezistent clmp ener-

getic din lume nu poate si impiedice pe cineva si,ri d"" un pumn gi, deqi s-ar putea si vi protejeze

de consecintele unei conduite reprobabile (igniri,

{ porecle, comportament pasiv-agresiv etc'), pute\i 3t'



Meditagia: $edingele zilnice de meditatie reduc stresul si imbuni-tiqesc capacitatea de concenrrare. Desi credem ci meditalia pre-supune sa stim cu picioarele incruci;ate ;i si facem incantatii,existi mai multe modaliuti de meciitatie. De exemplu, exerciqiile

de Tai Chi 9i yoga sunt eficiente penrru sedir,tele de meditagie.

Este extrem de important pentnr scutui vostru natural de protecliegi sd inviiali si vi incircati bateriile cind sunteli stresali sau obosipi.

Cind nu suntegi ocupali, gAnditi-va la lucrurile care vi fac plicere si

care vi ajuti si vi simtiti implinili. Ce vi place si faceti? Sa dormilimai rnult? S:i faceti o baie fierbinte? Si mincali o ciocolatai Faceti o

listi, daci nu vi amintili toate activititile plicute sau daci vd place

si scrieli Nu are nicio importantlcedali dovade de indulgengit{rapde voi insivi, daci vi sti in putingi si vi faceli o plicere fire sI de-

ranlati pe cineva. Arta magiei nu presupune negarea propriilor pliceri.Clnd incepeli sa daqi semne de oboseah, oprigi-vd din ce faceqi

9iconsultali lista. Semnele de oboseale includ tulburiri de somn si de

alimentatie, schimbiri brugte de dispozigie, incapacitatea de concen-

trare ;i lipsa indemlnirii. Puteti amAna orice activitate care nu esre

atlt de imponantd penrnr a vi reechilibra nivelul de energie. Trebuie sivi verificati. de asemenea, propriul stil de viagi ca si vedeti daci oboseala

nr,r e consecinta unei nutrilii inadecvate, a deshidratirii, a insomniei sau

I

"p.lr9i ,lt" -illor.e de aPirare €t

Vd recomand o carte extraordinard, scrisi de ASuzette Haden Elgin, intitulati Tlte Gentle A't o/ 'n'

Verbal Self Defense (PaSnica artd a autoapdrdriiprin fucuainte).Veqiinvala sr recunoaqtetri tipare de abuz

'f7

verbal si sI le contracarati eficient. Puteli glsi;i alte /lucriri pe acest subiect, unele de aceeaqi autoare, dar

cea pe care v-o recorrrand este o operi,,clasicl"'

Vd ,.rg.r.t sd invilaqi cAteva stiluri de arte ma4iale' Taekwondo

este un ,ril d. origine coreeanl, care se bucuri de multl popularitate

in intreaga lrr-". Prrt.ii alege ;i alte stiluri, in funcqie de preferinqe Ei

de"rtele

practicate in oragul in care locuili' Daci nu putefi urma un

..rrc i.rt"gr"l, putepi si vi inscrieli la un curs unde si invitali meto-

dele frlnJam"ntrl. de autoapirare. Artele ma4iale nu vi ajutr doar

si vi aplral i frzic, ci vi imbunetilesc qi capacitatea de concentrare qi

de ,ezistent i,,ftzic1t.Ele se dovedesc un adjuvant extraordinar in orice

domeniu de pregdtire al anelor magice'

t., .orr.l.rri", dacl vi veqi confrunta vreodatd, cu abuzuri fizice, se-

xuale sau verbale, vI sfituiesc si cereqi ajutorul unui adult in care aveqi

incredere gi care v-ar putea spune ce trebuie si faceli (de exemplu si

raporrali incidentul la Polilie). Daci persoana cireia v-a1i adresat nu

po"r. ,ru nu vrea sI vI ajute, apelali la altcineva

6+{. C)beron $eff - tlQrven[r enrt (-.arle a ucen icu[u i'rrdjitor 6qz

BALONUL PROTECTORAceasta este o merodi clasici, ce se invali in toate cursurile de au-

toapirare, uneori chiar singura.

Agezagi-vi pe jos, glndindu-vi la cAmpul vosrru energetic - auravoastri Incercaqi si-i atingeli marginile - granila de unde lumea voastrise opre$te gi incepe lumea inconjuritoare (Granila nu esre delimitauneapirat de piele sau de corpul fizic, ci de locul unde energia vi se

opre$te sau cel pugin vi se risipegte. Aceasta ar putea sn fie la o distanqd

de cAliva milimetri, centimetri sau chiar metri.)La capdtul unde simqiqi ci energia voasrri se opreqte, imaginali-vi

un balon cu margini albistrui, asemdndtoare cu lumina de scurtcircuit.Balonul vi inconjoari de sus pAnn jos intr-o formi ovoidi.

Trebuie si subliniez inci o dati sintagma de sus pdnd jos, penrrucd este extrem de importanti. Am cunoscut vrijitoare autodidacte care

METODA DE PROTECTIE PR/N TRANSFERULDE ENERGIE

Scott Cunningham ne sPune o vraja pe care o putem

punem in practici metoda:

De trei ori in cerc dansdm

$i riiul in P,imint il ingroP'im'

CAnd energia negativi nu reu$eqte si ne stripungF^ zidul de apirare'

putem s-o transferim in pdmlnt, unde va cipdta valori pozitive'

Arrantajul acestei strategii consti in faptul ci nu facem riu niminui'

ba dimpotrivi, transformim un luc^r negativ intr-unul benefic. Are

insi si un dezavantai: nu vd potoleqte setea de dreptate (sau de

fieciruia) si nici nu-l impiedici

cAnd



reugeau si creeze aceste scuturi protectoare... doar in formr de cupold,nu de balon. Ele deveneau ineficiente, deoarece energia se pierdea pe

sub ,,cupoli".Aceasti energie sub forml de balon cu margini alb;strui este pro-

tectoare, pentru ci respinge lucrurile. tn lu-e" noastri terestrd, scu-

tul usor de creat este intotdeauna eficient.

OGLINDA PROTECTOAREEste prima metode la care se gAndesc oamenii cAnd incep sI invele

despre scuturi protectoare. igi imagine azd. ci,,oglinda ocrotitoare" re-

flecti lumea inconjurrtoare ca un glob strdlucitor. Menirea oglinziiscutesten insd si respingi energiile negative din jurul vosrru.

In primul rAnd, este exrrem de important ca prin intermediul oglin-zii-scut si redirecgionaqi energia negativi spre ,,expeditorul,. ei gi s-o

trimiteli la destinalia corecti penrru a nu ataca o victimd nevinovati.In al doilea rlnd, trebuie si verificagi dacd ,,expedirorul" energiei e o

persoani cunoscuti, inzestrati ctr propriul ei scut protector. ir,"."rtcaz, energia pe care o respingegi ar putea devia de la traseul ei, ale-

gAndu-gi un alt destinatar. in al treilea rAnd, principiile 9i comporta-mentul unor oameni sunt atlt de viciate, incAt respingerea energiilornegative transmise de ei ar putea deveni periculoasi pentru voi ingivi.GAndiqi-ve bine inainte de a pune in aplicare metoda

rizbunare, in funclie de principiile

pe expeditor si incerce noi atacuri. Trebuie sd vi gandili bine inainte

de a o folosi.

METODA DE PROTECTIE PR/N CONVERSIA

DE ENERGIE

O metodi mai complicatd de transferare a energiei consti incon-

versia acesteia, realizatdchiar de energia voastrd, 9i captarea ei in cAm-

pul vostru energetic. Trebuie si vi imaginali doui cAmpuri energetice'

tr,""t".io,

se afle energia pe care vreli s-o blocati sau s-o transformaqi;

conferiqi-i, agadar, culoarea sau forma pe care v-o sugereazd ea' Daqi-i

alti formS sau culoare energiei pe care dorili s-o captali (Eulmi ima-

ginez un gard cu spini in exterior gi trandafiri in interior.) Intre ele,

inchipuiqi-vi un soi de filtru care rransformi energia negativr intr-una

pozitivi De exemplu' daci cea din exterior este roz (sI spunem ci

urlli rozul) , rar cea din interior e verde, imaginali-vi la un moment

dat ci energia roz se face verde.

Aceastd metode are gi un aspect amuzant: daci invilali s-o aplicali

bine, veqi descoperi ci, in ciuda atacurilor tot mai dese ale duq-

manilor, viala devine din ce in ce mai frumoasi pentru voi' Asta

ii infurie gi mai tare pe cei care incearci si vd faci riu, ceea ce este

foarte amuzant.

6+8 Qberon $eff'tl{.,renheart Qartea ucenicufui lrdiitor 6+r;

9. $feto de de protec(ie cu ajutoru[ o6[inzi[or

qutor Oberon lcenusiuy

Iati o metode clasici de protecjie cu ajurorul unei oglinzi, pe care

eu o pun in practici de ani si pe care o consider extrem de eficientd.Vi sfituiesc sd creali cercul protector nu cu un cugit, ci cu o oglindi

rotunde, cu mAner. Desenagi pe oglindi o pentagraml protectoare fo-losind un ruj sau un marker. Faceqi acest lucru noaptea, cAnd luna s-a

ridicat pe cer ca si putegi capta in oglinda razele astrului selenar. Dacinu o putef vedea de la nici una dintre ferestrele casei, ieEigi afari gi captaqi

in oglind; lumina lunii. Jinetri oglinda in aqa fel incAt si vedeli lunain ea Ei rostili urmitoarea incanrafie:

Cei'din,iuntru martori s,i'mi fie

C-am creat un magic cerc.

Cei de'afar,i cale-ntoarsd sti facd

$i ar,ijile s,i le-dedac,i.

Dupi ce-a1i creat cercul, trebuie si eliminaqi din interiorul spagiului

toate lucrurile rele. Amestecali intr-un vas api cu sare (ar fi bine sI

folositi sare de mare pe care o gisili la orice magazin alimentar) qi

stropiqi cu ea colqurile gi marginile camerelor, folosind o crengu[e de

,"lrri., busuioc, frunzede dafin sau cedru (ce grsili mai uEor), rostind

urm5toarea incantalie:

Apti ;i sare, acolo wnde ad Presar,

Vr,ijiLe ;i r,iul s,i disPar,i



Lund argintie, lund strdaezie,

Reoarsd-pi lumina in a rnea oglinda

in al noppii intuneric,

Ocrotette-md cw ale tale magice puteri

tndreptaqi oglinda cu fala spre exterior gi mergeli in cerc, acoperind

intregul spatiu pe care dorili siJ protejali, vizualizindin acelagi timpformarea cercului ocrotiror (ar fi bine daca ali putea si inconjuragi cledirea

in care locuiqi, dar, dacd, vreqi si vd ocrotiti doar apartamentul, mergelide jur imprejurul fiecirei camere, linAnd oglinda cu fala spre peretiiexteriori). Tineli palmele intinse, cu degetele depi.rtate, pi miEcali-le insus, in jos si de jur imprejurul corpului, imaginAndu-vi ci modela gi

atingeli perelii unei cochilii care vi inconjoari Ldrgigi cercul in sus qi

in jos, prin puterea vizualizdrrii,pAni devine o sferi sau un balon de jur

imprejurul intregului aparrament fl puteqi consolida, transformAndulintr-o carcastr impenetrabili, cu oglinzi exterioare, care reflectl gi resping

toate energiile negative, redireclionAndule inapoi spre sursi.

In timp ce conturati cercul protector, rostiji urmXtoarea incantatie:

De-un cerc md inconjor

$i lumii granipe ii pun:

O lume-n interior 5i-o lume-n exterior.

A;a s,i fie,

Caci Pe Placwl nteu ele nu sunt

tn final, puneti in interiorul ferestrelor, cu faqa spre exterior, ogltnzi

mici gi rotunde sau cercuri din folie de aluminiu (pe care ali trasat

pentagrame ocrotitoare), rostind incantalia:

Cercul l-arn descbis ;i granipele le-am incbis.

CeLe bwne sd se-adwne, cele rele s,i se spele

Luna Si marea sd ne ocroteascd

$i pa;ii s,i ni-i cdl,iuzeascd

Apa s,i fie

rc. (Jmbrete qi intunericu[Arta de a manipwla si de a controLa energia lntunericului

autor: 9\rrco [o[[ins lne1rul

Ideea potrivit cireia intunericul reprezintdsilagul riului este o idee

preconceputi. Pentru ci oamenii se tem de lucrurile Pe care nu le cu-

nosc sau nu le intreleg,le pun diverse etichete mai mult sau mai pulin

65o Qberon $e[[-tf{r.renheart (arlea uccn icufu i rrrajitor 65r

adevirate. intunericul poate fi folosit in scopuri malefice, dar gi be-

nefice. Totul depinde numai de voi. in....rri insd si fiqi ragionali ca

si nu creali probleme pentru voi inqivi qi pentru cei din jur

CAPTAREA UMBRELORStaii intr-o cameri intunecoasi sau afari, in toiul noplii, si privili

intunericul gi umbrele din aer Ei din colluri, incerclnd ,,si fuzionaqi"cu ele. in."rcagi si atingeti intunericul si umbrele. Trebuie sI constien-

tizagi existenla lor palpabih qi faptul ci nu existi nicio sursi de lumini.CAnd simtiti prezenla frzici a intunericului, stabiligi o legituri cu el

ca si cAnd l-aqi iubi cu aceeaqi intensirate clr care v-ati iubit citeluqulsau^mama cind erali copil.

Incercati acum ,,si captali" lntunericul in corp, imbinAndu-i cu,€iulvostru sau cu alt gen de energie. tn clipa i.r cui" umbra a pitruns in

obligatoriu si gineqi ,,mingea" in mAini, o puteli ldsa sI pluteasci priniler sau si srea pe masi. Apoi. dupii ce veqi cipita experienld, ii puteli

conferi oric" alU formi - o puteti transforma, de exemqlu, tntr-un

avion de hArtie pe care il ghidali si zboare prin cameri. Ii puteqi da

orice formi doriti.

Totul e posibil in cazul mingiilor din umbre. cu af utorul lor, puteli

."p," .n"rgia persoanelor ostile, integrind-o apoi in clmpul vostru

..r..g.ti.. Prrt"li afla gindurile oamenilor: creati o minge din umbre,

despicali-o in doui qi trimiteli-i o jumitate persoanei cireia vreli si-i

afla1i gindurile. Ataqaqi mingea de individul respectiv, programind-o

si se Jezint egreze in momentul in care ali obtinut informaqiile do-

rite. AtaEali-.,i c"alalt; jurnitate a mingiei, poate de cel de-al treilea

ochi, gi cereti-i mingiei atasate persoanei respective si trimitl in-

formaliile mingiei voastre Vizualizali o legituri intre cele doui mingi



trupul vostru, incercali s-o ghidaqi spre auri. DacI aveti capacitatea

de a vedea aura, atunci veli observa ci, dupl incheierea procesului de

captare, aura voastri este neagra. V; veti simqi calmi si relaxaqi.

9l(nBi de umbre

,,Mingile de umbre" reprezinti o acumulare de energie care poatefi manipulati, programati qi supusa altor procese. Dupd ce vegi

cipita experiengi, veli vedea cum energia poate sa devini un obiectsolid, tangibil.

CUM SA CREATI O MINGE DIN UMBREDeplasali, cu ajutorul procesului de vizualizare, umbra captati in

corp $i imaginati-vi ci o lineti in ciusul palme-

lor, transformAnd-o intr-un corp solid - fier-

binte, rece sau electric, ce poate si-l curenteze

pe cel care o atinge. ii prt"qi da orice formi,mirime qi culoare dorigi (eu prefer negrul

pentru ci este vorba despre manipularea

intunericului, nu a curcubeului). Procesul de

vizuahzare trebuie si fie foarte intens. Nu e

Exerciliul necesita insi practica indelungati 9i mulU ribdare. Dar

rezultatele vor depagi a$teptirile... veli putea pune in practicd toate

tehnicile de manipulare a energi ei hi, dar qi a altor tipuri de energie.

Dati friu liber imaginaqiei

puteli influen1a, de asemenea, aparatele electrice 9i energia elec-

trici. Oclati, dupi ce anl captat o energie a umbrelor, am intrat intr-o

cameri luminati cu becuri fluorescente, care s-au stins in momentul

in care aln trecut pe sub ele. Interesant

CUM SA DEVENITI INVIZIBILIDacI vreqi si treceli neobservaqi, deplasaqi energia intunericului cap-

tati in corp Si hsali-o si curgi in voie. Transferati-o apoi in cimpul

aurei, imaginindu-vi ci trupul dispare in umbra aurei' E ugor, nu?

Metocla se aplic; doar daci vreli si treceli neobservali' Cu timpul,

puteli deveni complet invizibili.

CUM SA INZENSIFICAT'T PROCESUL

DE VIZUALIZARE NOAPTEA

Stati intr-o cameri intunecati sau afari, in toiul noplii, 9i simqiqi

cum intunericul pulseazi in jurul vostru Atintiti-vi privirea in bezni

Identificali-vi cu intunericul Apoi, cind sunteti pregdtili, concen-

trati-vi asupra globilor oculari ti simtiti privind fix in intuneric si

652 (-)bcron $c[[' tl{rlcnheart ('qrled uccnicu[ui I'rojitor 6s-t

vedeli cum intunericul pitrunde in ochi, prin retini. tnchideti ochii.finandu-i tot inchiqi, amintili-vi imprejurimile in care va afla1i - fap-tul ci era intuneric Ei abia vedeati ia citriva paqi in fali Relineti ima-ginea, apoi observali cu ochiul mingii cum locurile se limpezesc gi prindcontur Practicagi de mai multe ori acest exerciliu de vizualizare, apoideschidegi ochii Ei privili in jur. Imaginea va fi mult mai clari. Exersapide nenumirate ori, plni cand veli reqi si vec{e1i in intuneric la felca ziual vi sfituiesc si nu intragi intr-o cameri puternic luminati sau

sd vi uitati intr-o sursa de lumind imediat dupi ce aqi pus in practiciaceasti metodi de vtzualizare, pentru cd s-ar putea si suprasolicitati

celulele fotoreceptoare, ceea ce ar putea duce la orbire temporari. Ex-punegi-vi treprat ochii la lumini - aprindeti la inceput o luma'are,apoi o veiozi care rispnndeqte o lumin i difuzd ca si nu stresati ochiiprea mult.

s-o faceqi si explodeze cu putere. Metoda vi poate ajuta cAnd sivArqiliacte de magie ziua gi aveli nevoie de lumind dtfuzi.

METODE DE APARAREtn,riaqa fiecirui ucenic vrijitor existi momente de cumpind, clnd

trebuie si se apere de anumite forle malefice. Daci 9ti1i sn punegi in

practici metoda captirii energiei umbrelor, tehnicile de apirare vor

fi floare la ureche. DescituEali energia din trup, direclionali-o spre

unul dintre braqe Ei transformali-o intr-un corp solid tntindeli apoi

bragul spre cel care vrea si vi faci r-a:u. vizualizAnd energia umbrelor

explodAnd puternic qi indreptindu-se spre individul respectiv. V; puteli

imagina apirarea energiei ca pe o vrajx ) la Harry Potter. Dacd puteli

vedea energia, atacul vostru va fi qi mai spectaculos.



Cunr sd, imbinali energio cu ma1iq

FACETI iN 1UN UN CERC PE CARESA-L PUTETI VEDEADescituqagi energia din trup qi lasali-o si circule in voie Trasali

cercul magic, aga cum faceqi de obicei, imaginlndu-vi - prin proce-sul de vizuahzare - energia umbrelor captatd tn corp lisind, prin in-termediul atham6-ului, o dlri strilucitoare de intuneric.

CAnd suntepi pe punctul de a inchide cercul, descitugagi energie gi

lasali-o si circule prin vene. Imaginali-vd apoi, tot prin procesul deviz','alizare, cum energia se concentreazd.undevain corp, in stomacsau in toracele inferior. Mie imi place sd o concentrez in plexul solar.continuapi sit vizualizagi energia, care se canahzeazd, in locul respec-tiv, creand o minge a umbrelor din ce in ce mai mare, pani canc{ simlitricd nu mai puteti respira. tncordali-v; apoi muEchii cit puteli de rareqi imaginapi-vi - prin acela;i procedeu - cd energia umbrelor vi ex-plodeazd. din corp, inviluindu-vi intr-o mare de intuneric ,,Explo-zia" trebuie si fie extrem de puternicn. Apoi puteli se vn infnptuiliactele de magie. S-ar putea ca uneori cercul si fie transparent. tracestcaz, trebuie si v[ concentrali din nou energia intr-un anumit loc Ei

ATENTIEin ti*p ce aplicayi metoda capttirii pi folosirii energiei wmbrelor, s'ar

putea sd obseraa[i anumite modifi.c,iri fi.ziologice cauzate de efectele secun-

dare ale acestei strategii magice: paloarea pielii, cearcdne, sensibilitate acwai

Ia luminri, scbimbarea culorii ochilor si a p,irultti 5i o hipersensibilitate

empaticd. AaePi grijA ce facePi

t. clnf[uenlar eq fenomene[or naturii

prin ma7ie

g.utor | (EtissSsqh t[\arr ette 1cenuqiu ;

Toate practicile de magie care au drept scop manipularea lumii

fizice sunt catalogate ca ,,magie primitivd". Pentru vrijitorii gi vrdji-

toarele din mediile rurale, pentru qamanii Ei inqeleplii primitivi, ele pre-

supuneau acte magice menite si vini in ajutorul liranilor, de exemplu

prin stimularea recoltelor, prin asigurarea unor recolte bogate sau

prin aducerea pe lume, in condigii normale, a mieilor ;i a vileilor.

Unele dintre cele mai importante practici sunt cele care urmiresc

6sq Q6cron $eft- cl{r."enfreart Qart e a uceniculu i rrrdjitor 6ss

si influenleze fenomenele natu-

rii - aducerea ploii pentru a pune

capit secetei sau oprirea ploilorpentru a stivili inundaqiile, alun-

garea norilor pentru o zi senini

sau indepinarea iurtunii.

Ca si inviqali asemenea prac-

tici, studiati meteorologia qi clima

din zona in care locuiti. Trebuie

si stiti ce fenomene meteorolo-gice sunt normale gi care sunt legile

atmosferei.

Este usor si facem schimb;ri

minore in naturi, cum ar fi si aducem o adiere de vint intr-o zi toridi.

{nexa AQo[aboratori

(lnOTA: Iniptalele ,$CV" inseamn,i ,,$coala Cenu5ie de Vrajitorie")



Nici stivilirea unei ploi scurte de varl nu este o provocare prea mare.

Mai greu e si atragem sau si alungim ploaia dintr-un anumit loc, intr-o

zi in care condiliile meteorologice sunt prielnice acestor fenomene.

Alungarea completi a ploii, ,,imbllnzirea" furtunii sau atragerea ploii

in condiqii nefavorabile presupun eforturi mult mai mari.

Puteli influenta direct vremea, daci avegi acest talent, alungAnd fe-nomenele meteoroiogice cu puterea minlii. Iati metoda intuitivi; nu

este un talent obignuit, dar e eficient. Apa qi aerul sunt grele gi nu

este ugor si le alungali.

O alti varianti o reprezinti vrijile, de ia cele populare (spilarea

maginii este o metod; surprinzitor de eficienti de stimulare a prin-

cipiilor teoriei probabilitilii) pAna la ceremonii elaborate. O alti mo-

dalitate este sI imploraqi cerul, norii sau alte puteri si vi ajute siinfluenlali natura. Unul dintre cele mai frumoase exemple este dan-

sul ritualic al popoarelor indiene din America. Dansatorii invoci ploaia

gi spiritele furtunii danslnd imbricagi intr-o ,,rochie cu clopolei", de-spre care se crede ci le-a fost diruiti oamenilor in timpul unei viziuni,

ca mijloc de aducere a ploii. (Dansul pow-wow este putin altfel, pen-

tru ci nu e menit si aduci ploaia.) Ave1i, a;adar, la indemAni o va-

rietate de metode prin care puteli influenla fenomenele naturale.

DONATA AHERN, licenfiati in gtiinqe sociale (acvamarin) - membrd

a consiliului $CV si profesoari de gtiinle naturale 9i metafizic'i la $CV.

Interpreteazd rolui de druid gi bard in oBoD (order of Bards, ovates

and Druids). Este consilieri \ricca gi preoteasi a Templului MayaS al

Ciprioarelor. Astudiat mai bine de 20 de ani gtiinla cunoscuti sub nu-

mele de Medicine Wheels practicati de mayaqi 9i de triburile din Lakota,

creandu-;i propria sintezi gi propriul set de ci4i de divinatie. Patru ani, a

linut cursuri la SUNYAB (State University of New York at Buffalo), fiind

iniliatoarea unor cursuri de pregitire si pe internet. oferi 5edinle de con-

siliere qi hipnoterapie online qi participi permanent 1a festivalurile pdgAne.

ELIZABETH BARRETTE (cenuqiu) - decani a $cV. Este membrl a

comunitllii pigane de peste 17 ani qi redactor-9ef al revistei PanGaia.

Publici articole in almanahur tle Llewelfun qi in alte publicalii. A scris cirti

de ficliune, nonficliune Ei poezie. inafara de magie pi de vrijitorie, a abor-

dat qi ficliunea speculativn qi studiile de gen. Locuiegte in Illinois. unde

se ocupi cu gridiniritul qi scrie cir1i.

DAVID BIRT\rELL (portocaliu) - a studiat toate viala artele magice.

A participat la numeroase ateliere gi intruniri in incercarea de a inlelege

fenomenele ciudate, neobignuite 5i magice. Locuiegte in prezent la o

( .ll'l('(l ttt'r'tti.'ttltli v|rriit,'l' 6sz



univers magic la fel ca un om care, gata si moari de sete in degert, se

trezeste in apele cristaline ale unei oaze. Dupi ce a descoperit diverse me-

tode prin care si le ofere ceiorlalti experienlele pe care el le-a triit din

intAmplare, a devenit menrorul mai multor ucenici vrnjitori pi a condus

online o comunirate de filozofi pigAni, hotirAli si descopere sursele mi-

tologiei ln mintea fiecirui individ.

MORGAN FELIDAE, licenliati (cenu;iu) - decani a SCV; qefi a Ca-

tedrei de Metafizici si Studiu al Animaleior; profesoard de arte si prac-

tici magice, divinalie, relalii interumane gi folclor. $i-a descoperit pasiunea

pentru magie gi vrijitorie urmlnd cursurile unei gcoli particulare cato-

lice gi susline cd asta i-atrezit un interes deosebit pentru religiile 9i cre-

dinlele lumii, pe care le respectn la fel. Le di un sfat exrrem de important

tinerilor vrdjitori: ,,Nu-i judecali pe altii penrru credinlele lor, daci nu

gi incantaqii puternice. Wolf ii prime5te in sanctuarul lui minunat din New

Mexico pe toti cei dornici si porneasci in aventuri magice, oferindu-le

cursuri complexe. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org.

ELLEN EVERT HOPMAN, licengiati (verde) - membri a consiliului $CV

gi profesoari la SCV. Este licenliati in homeopatie si oferi consiliere pen-

tru boli psihice. Noui ani a fost vicepre;edinta organizaliei internalionale

a druizilor The Henge of Keltria. Este fondatoarea unui grup de druizi

c^re activeazeonline gi cofondatoarea Organizaliei The Order of the Vhi-

teoak (Ord Na Darach Gile). Predi fitoterapia din 1983 qi religia druida

din 1990 si este autoarea volumelor A Druid's Herbal, Tree Medicine'Tree

Magic, Being a Pagan gi \Valbing the t'Vorld in Wonder - A Children's

Herba/. Vezi website-ul www.geocities.com,/gaias-song/willow.html.



vreli si fili judecali penrru ale voastre " A studiat multe reiigii pigAne,

printre care qamanismul, Wicca, druidismul si discordianismul. in pre-

zent, se simte afind cu traditia Feri.

JIM FISH (translucid) - membru al consiliuiui gCV; Eef ai Catedrei de prac-

tici Magice din SCV; profesor de matematici, alchimie 9i stiinle magice.

A studiat cu Buckminster Fuller. ,,tmi place si infiptuiesc acte de magie..,

spune el, ,,fapte prin care sd timiduiesc, si ingrijesc si si creez. Cred cilocul nostru este pe pimAnt gi ne aflim aici ca si rezolvim probleme 5i

si facem lucrurile si meargi. Nu am pretins titlul de vrijitor, dar mi l-au

conferit prietenii mei. Acum mi l-am insusit si le-am imbriqiqat inlelep-

ciunea. Sunt plin de veneratie faqi de miracolul f;ra de sflrsit care ne incon-

joari 9i pe care noi inEine il manifestim".

JESSE \/OLF HARDIN (argintiu) - vrdjitor prin excelenti, admirator al

Geei, membru fondator al consiliului SCV

liprofesor de arte qi tradiqii

pigine. Locuiegte in apropiere de un loc strdvechi, inzestrat cu puteri

magice. Este autorul a numeroase ci4i, dintre care mentiond.m Gaia

Eros: Connectinguith tbe Magic G Spirit of l,,lature,despre care Starhawk

spune ci nu trebuie si ne lipseasci din biblioteci, 9i a peste 500 de ar-

ticole publicate in diverse reviste. Albumul siu 'The Enchantment"

(www.cdbab y.com/ gaiatribe) este o culegere de melodii internalionale

NIKKI ,,SOLARIS" KIRBY, licenfiati (acvamarin) - profesoari de me-

tafizicd,la SCV. S-a niscut gi a crescut intr-o casd bAntuiti pi s-a implicat

toati viala in activititi magice. A studiat mai multe stiluri de arte marliale

qi triiegte dupi un cod morai foarte strict. Este membri ADF si adepti

a tradiliei Correllian Nativist Church International. S-a specializatin dr-

verse forme de divinatie qi metode terapeutice. Pasionatd de balauri, prac-

tici magia balaurilor. O mai pasioneazi studierea limbilor striine, lectura,

scrisul qi profesia de dascil.

FREDERIC EMMANUEL LAMOND, licenfiat (albastru) - membru al

consiliului $CV; profesor de cosmologie 9i arta vindecirii la $CV. Pan-

teist prin excelenqd, a fost iniliat in 1957 in magia gardnerianl. Este qi

membru al organizaliilor Fellowship of Isis, CAW 9i Children of Ar-

temis, dar Ei al Consiliului Federatiei PxgAne. Din 1,975, este consultant

independent in industria informaticii. Dupi 40 de ani petreculi in Lon-

dra Ei in imprejurimile ei, s-a mutat in Austria, unde locuiegte din 1994.

Participi la intAlniri 9i activitili care implicd prezenta unor oameni de

diverse religii qi a fost membru al Parlamentului Religiilor Interna-

lionale din Chicago in L993 9i din Cape Town in 1999.

LUNA, licenliati - studentd la $CV; scrie articole de arti culinari in re-

vista gcolii, Grey Matters. A cAgtigat primul concurs de poezie organizat

Qberon je[[- tl{alenhearl [artco ucenicu[ui .rrdjitor 66r

de S(.V si e mernbrr.r activ al organizaliei Srones Lodge a $CV. Deoarece

si-a ciescoperit pasiunel penrru rnagie. s-a i'scris la crrrsurile de vrijitorier.,1r:rite cle institutia noastri. in uiata de zi c* zi, l,una este srtie, mami

fi :igent de asrguriri, roluri pe t:are le ir-,acti bine, i hturi cie cele inter-

Dret:1te in t--adrui comunititii: lideri a ;isoci;rrici de cercetasi si mcmbrii'.rlt.:rr -'felch.';' Associ.rtion.

JEFF.,I,'[AGNUS* MCBRIDE (portocaliu) - membru ai consi[uluiSL]V.A participat la multe emisiuni de televiziune: Cbarnpions o./',illagic le ABC,

',Yk'rlds Greatest t\,[agicla NBC si The Art af Magic la PBS, clar si 1;r docri-nrentarui realizat tle l)iscovery Ch.rnnei, Mlsteries oJ l[ag,ic, uncle ;r ofe-

.it c'nsultanq:i in domenir precum slm,rnis'ui si ritualurile rnagice. Alcst votat Magicianul A*ului de asociatia magicieniicir F{oii1'u'ood's Nlagic

JOHN ,,APOLLONIUS'OPSOPAUS,licenliat (alb) - membru al con-

siliului $CV si sef ai Catedrei de Ritualuri Magice din $CV. A publicat ar-

ticole in peste 30 de reviste mrgice 9i neopigAne. Este creatorul ci4ilor de

tarot pitagoreice si autorul Ghidului cdrpilor de tarot pttagoreice. Es'te [on-

datorul organizaliei Omphalos pentm neopiginii greco-romani, iar web-

site-ul siu Biblioteca Arcana a ci5tigat numeroase premii. Este membru al

organizaliilor Hellenion, ADF si PEN si coordonator al Ghildei Oame-

nilor de $tiinll CA\(. Figureazi in diqionarul ,,\Vho's Vho" al comu-

nititii Wicca, realizat de Gerina Dunwich 9i intitulat lN/icca Source Book.

NICHOLAS PARANELLE (rogu) - profesor de alchimie Eiqtiinle magice

la SCV. Declarat mort la nagtere, dar readus la viali datoriti ;tiinqei me-

dicale, a supravieluit unor boli ietale 9i accidente mortaie. Pasiunea Ei com-



c;rsrie. Este si Iondetor'l conferinrei anuaie cie stLiciii .rprofunciate in do-

rnenir.rl artelor magice, The ht1'sterry School ol Mae_ic. De zece .rni c,rga-

nizeazii speclacole de reatru.tuaiic la iestivalr.rriie elin intreaga lume.

Vezi site-r-rl www.McBridemagic.com.

LADY MOL-INDANCE - a fost f.rscinati, inci de 1;r o virstir fr,rgedi, de magi.r

;ropuiar), iucru care a ficut-o si descopere in clasa a $aprea practicile ma-

gice cu luminiri si cu pietre. Practica magia si vrijile de peste 25 de ani si

esrc mernbru activ in multe erupuri p,igi'e, organizi'c{ la rindul ei pr.-prriile ritualuri si er.e,nimente magice. A urrn:rt cr-rrsurile l.icw tloilege din

Californil,r, speci:..iiziirea spiritualitatea Ferneiior, clar in 2o04 s-a inrors :rcasi

lingi Raleigh, NC. Publici anicole in almanahul Lleuelfun's 2006 tX/itches'

Spe//-A-Day Alntanac, dar si in irlte reviste ca Sag,e"Wotnan, neaVitch.

KEN ,,FAUCON" MULLER, licenliat (cenugiu) - practica magia de 45

de ani Ei este expert in practicile medievale de r.rijitorie. Cind nu se ocup;i

cu magia oculti, practici diverse forme de divinalie. A studiai si merc>

dele frauduloase de magie, care implici invocarea spiritelor, presticligit.rti.r

si asa-zisele capacitiii paranormale. Recunoaste insi valoarea vririirorit.i

c.,r prelticliu pentru samanism gi artele magice. Scrie folrte rnulr.les1,r.,

p;iginism, crestinism, artele spirituale si bardice, p.blicind rLr'cr().rs('

c;irti cu I'ematica eciectici. Porneste de l.r prenrisa ci vrijitorir irrsc:rrrrrr,1

m,ri rnuit esenti si rniri putin :rctiune.

petenta in domeniul anelor magice se datoreazi experientelor sale de viaqi.

Licentiat in 5tiinle exacte, a descoperit ci stiinia nu poate si rispundi 1a

toate intrebarile existenliale. Soarta i-a reunit pa5ii cu cei ai celebrului

magician Irv Weiner, ceea ce l-a ficut si urmeze aceasti cale a inlelegerii

adevirurilor lumii cu ajutorul magiei. Ca alchimist, imbini gtiinla cu mis-

terul, descoperind ceva cu adevirat magnific, ceva ce-au ciutat deopo-

trivi regi qi cer;etori, dar pe care foane pulini l-au gisit...

SUSAN ,,MOON\flRITER" PESZNECKER, asistenti medicali (indigo) -lidera Ligii Studenlilor din $CV; gefi a Catedrei de $tiinle Naturale. Moon-

writer este o fiici a naturii gi a rnagiei din toate punctele de vedere. Con-

ceprrti cu ocazia sirbatorii Beltane, in originea ei magici se intAlnesc

legendele vampirilor din Carpali cu metodele tradilionale de timiduire,

invigate de la bunica cehoaici. PracticAnd de peste un deceniu spiritua-

litatea Geei, se define;te ca ,,pigini prin excelenld". tn prezent.':urmeaza

cursuri de druidism qi fitoterapie.

ONYX RAVENCLAV, licenqiatn (violet) - gefa a Catedrei de Cosmo-

logie 9i Metafizicl la SCV. S-a ndscut qi a crescut in Philadelphia, Pen-

nsylv.rnirr, iii .i .rbsolvit facultatea in 2003, oblinAnd licenla in astronomie.

A sttrtli:rr rcliei.i Wicc;r un iln pc'intcrnet 5i triiegte singuri de peste 2O

.lc.rrri. l'rintrt'p.rsirrrrilc s,rle sc rtutn.iri 1'olclorrrl, profcsttr:rtul si rne-

I otlt'lt' t t't.tpt'ttt it t'.

( )h, r','rr . ir'll l(rr.'. rrlr. ,rr r( .il 1( r [( fnr( llrl \'r'(llll0l

HOLLY RAVEN\flEED, licenqiatn (indigo) - qefi a Catedrei de Vrijitone

a SCV. indeplinind rolul de preoteasi in religia gardneriani, a studiat gi

a practicat vrdjitoria peste 30 de ani. A infiinlat opt organizalii de vrdji-

toare, iar in prezent este preoteasa clanului Ravyn Myst, creat in 1988.

Domeniile sale de activitate includ relaliile pi activitiqiie interumane in

comunitate, consiliere religioasd, ritualuri qi vriji magice.

TRINA ROBBINS (cenuqiu) - profesoard de mitologie 9i folclor la $CV. A

realizat primul desen al Zeiteiin 1970. Compune' line cursuri, deseneazi 9i

scrie ci4i despre Zei1d, eroine, amazoane Ei femei care incalci reguiile. Din-tre lucririle ei, amintim: W'il.d lrish Roses:

'fales of Bigits, Kathleens and Var-

rior Queens;'fhe Great tilomen Cartoonists; Frotrt' Girk to Grrlz: A History

of V(onten's Comics fr"om Teens to Zines 9i A CenturT of Women Cartoon ists.

Trei Poduri, preoteasa organizaliei Fellowship of Isis qi fost membru al

asocialieiTheCovenantoftheGoddess.Apublicatarticoleinnume.

roasereviste,PrecumGreenEgg,PanGaia5il{etoW,itch.Esteeditorad-

iunct al revistei Isis'seshat Magazirte qi co'tutoare a The CompLete Guide

to lVriting FantasY.

DONALDA'VILGRUBE-aclevenitadeptalreligieipigAnedupdcel-a

cunoscut pe Oberon Zell-Ravenhe art \n 1971' in 1973'i s-a incredinlat

rolui de preot in organizatia CAIW' $ia facut ucenicia alituri de marele

preot Asgarth qi a preluat in cele din urmi conducerea organizaliei'

A infiinlat mai mtrlt. g*piri religioase pngAne' A revenit recent in St Louis'

unde continui si studieze qi si predea inviliturile qi practicile pigAne' Este

membru ai organizaliei Grok Feilowship qi cAW - filiala internationaia.

N-a uitat niciodati inviliturile primite de la Oberon qi CA1ff/'



KIVA ROSE - studiazi magia cu ajutorul plantelor siibatice, fiind indri-

gostiti de naturi; este directoare adjuncti a organizatiei The Eanhen Spi-

rituality Project qi a centrului pentru femei Svreet Medicine. A publicat

numeroase articole in reviste Precum SagelX/oman, Beltane Papers Ei alte

publicalii literare. Are o casl in Sweet Medicine Sanctuary, un canion

in linuturile silbatice din Gila, unde iqi gizduiegte elevele - femei dedi-cate naturii qi Geei, ca gi ea - dezviluindu-le religia pigAni, explorAnd

linuturile sdlbatice, organizAnd intAlniri anuale' oferind cazare qi prac-

tici in artele magice. Vezi website-ul www.earthenspirituality.org

ATHENA SCHAFFER sau THE CRO\(GRRL - jurnalisti, scriitoare, ar-

tisti 9i vrijitoare. (in p..r..rr, este preoteasa grupului de vrijitoare Sher-

wood Coven, rol pe care l-a preluat de la familia ei.) A fost membru al

organizaqiei International Ferret Association gi a contribuit la publicarea

brosurilor informative ale asociaqiei. A colaborat at organizaTia Vitches'

Anti-Discrimination Lobby $X/ADL), cAnd Leo Louis Martello se afla la con-ducerea asocialiei, lucrAnd apoi, pentru scurt timp, ca directoare regionali

in trei state - Maryland, DC 9i Virgini". i.t pr.z"rrt' culege legende despre

corbi si ciori din intreaga lume pentru o carte Pe care urmeaza s-o *crie.

ESTARA T'SHIRAI, licenqiati (negru) - sefi a Catedrei de Artc C)cultc

din SCV. Este fondatoarea tr:lditiei mtrgice cunoscute sub ntrmele clc ( lclc

ABBYwILLo\rRooT(auriu)-mernbriaconsiliului$CV;fondatoaregi directoare a organizaliilor Goddess 2OO0 Project' Spiral Goddess Grove

qi Goddess'Iemple (pe internet)' incearci si creeze simboluri vizuale uni-

versale si sd traduci conceptele culturale in a9a fel incAt si devini mai

u$or de inleles. Crealiile sale combini mai multe influenle artistice' i'lr

nouidintreopereleeiseaflilaMuzeuisnrithsonian.Crealiaeicareo

reprezinti pe Zeilia apirut in multe volume qi expozilii' iar scrierile sale

.., for, publicate de Editura Llewellyn' A contribuit qi ia realizarea

ManualuLui de inipiere in or'ijitorie'

('('I

( )hr'r',rrr,lrll'l{rrvotlrctrrl

,{nexa }surse qi

referin(eATELIERUL I: ARTA VRAJITORIEI (indigo)VOLUME:

Exemple cle ,,jucirii filoz.ofice" animate puteli vedea 9i ia

http:/lweb.inter.nl.netlusers/anima/optical/phena/index'htm'

Pureti consulta, .le asemenea, site-ul ,,Bill Douglas Centre for the History

of Clinenia and PoPular Culture":

$/ws,.ex. ac.uk/'bil1.<ioughs/Schools/.rnim;rtion/ animation l. htm.

Mri nrrrite discuri anirnare de genul fen:rkistiscopului puteli analiz|. la

u,ww.mhsgent.urgent'be/en91-p1at5.html'

ATELIERUL II: NATURA (argintiu)

CARTI:

L.iteratur;r, atAr proza, cit qi poezia, este bogati in temarici despre naturi.

Operele celor c 1re au descris natllra in paginile 16r s-ar Putea si vi des-

chi<{i'or

orizonturi sau si vi ajute si faceli legituri, magice sau pro{a'e,

la care nu v-aIi gandit pinr acum. Iatd autorii 5i lucririle Pe care vi le re-



Brandreth, Gyles et al., Classic Optica/ Illusion, Main Street, 2003.

Jennings, Terry, 101 Amazing Optical l/lttsions: Fantastic Visual Tricks. Strcr,

ling Publishing,1998.

Kay, Keith, Tlte Little Gant Book of Optical lllu,slons, Sterling Publishing, 1992.

Paraquin, Charles H., The \Vorld's Best Optical lllusions, Sterling, 1982.

Seckel, Al, Tbe Great Book o.f Optical lllusions. Firefly Books Ltd.,2005.Seckel, Al, SuperVisions: Actiott Optical Illusions, Sterling Publishing, 2005.

Simon, Seymour, l{oa You See It, Nolr You Don't: The Amazing lY/orld ofOptical Illusions, HarperCoilins, 1998.

Thing Enterprises, N.E., Magic Eye: A Nau Way of Loohing at tbe tX/orld,

Andrews McMeei Publishing, 1993.

PAGINI VEB:

Existi numeroase pagini web care prezinti exemple interesante de iluzii per-

ceptuale ;i ,Jucirii Filozofice" animate. Vi recomand in mod deosebit

un site care infili;eazi multe iluzii optice, unele dintre ele color:

http: / / members.lycos.nll amaz.ingart.

Vi puteli crea propriul model de zootrop, urmAnd instructiunile qi mode-

lele p rezentate la www. g r oeg.de / ptzzles/zoetrope. html.

Ci4ile de tipul flipbooks sunt o alti formi simpli de animalie. Cand ie risfoieqri

rapid paginile, imaginile infiliqate creeazi efectul de miscare. Puteti vec{err

cAteva exemple la adresa www.randommotion.com/html/flip.htrnl.

666

ccrrnatrd din tor sul-letul:

F1enry l)avid Thore *t (Valden, Walhing)

John Muir (i'{ature Wrtlirtgs, lVild Muir)

Terr1, Tempest Williams (Red: Passion and Patience tn the Desert)

Barry Lopez (A.rctic Drearns,-l'he

Grace Note of the canyon lYren, of lvol'

ves and Men)

Andenon, Stephen, [Jrban Sanctuaries: Peaceful Haaensfor tbe Ciry Gardener.

Timber Press, 2000. conline instructiuni despre gridinirit in spalii mici.

Boy Scout Ltrandbook ;t Boy .Scout Fieldbook,. Boy Scouts of Arnerica.

(n'ww. scoutstuff . org)

Brown, Joseph Epes, Anintals of the SouL: Sacred Animak of the oglala Sioux,

Element Books, 1992.v|poani in lumea animalelor-totem din credinlele

indienilor americani.

Burron, Roberts, at al., Tbe Auclubon Backyard Birdaatcher: Birdfeeders and

Birtl Gardens. Thunder Bay Press, 1,gg9'Vdinvali si atrage[i pislrile'

counier, lane,The No-Gardm Gardener: creating Gardms on Patios, Balconies,

Tenaces antJ in otba" small Spaces. Reader's Digest Association, Inc., 1999 'vd

oferS informalii despre plantele si florile pe care le puteli cultiva in ghivece.

Cowan, Eliot, Plant Spirit hledicine. Swan-Raven Er Company, 1995' Un ghid

al plantelor medicinale.

Durrell, Gerald, A Practical Guide Jbr the Amateur N^turdlist,Knopf; reeditatd in

1989. O culegere minunatzi de irnagini extraordinare 9i instrucliuni detaliate.

( )hcrorr jcf[ -,la\rrorhcur.t ( ril'l('(l ttt t'rlit'uItl i rruiil,rr' 667

Landry, Sarah; ilustralii de Robert Tory pererson, peterson First Guic|e tourban lvildlife,Horghton Mifflin, 1994. o introducere in rumea plan-

telor 9i a animalelor citadine.

Leslie, clare valke r, Keeping a Nature Jowrnal: Disco,er a wole Nezu tilay

of seeing the lvorld Around You, storey publishing, 2ooo. Daci vd incantd

ideea si 1ine1i un jurnal despre naturi, cartea de fali vi oferd un exem-

plu minunat.

Mosley, Ivo, Earth Poem; Harpercoilins, 1996. O antologie de poezii care

aduc un omagiu PimAntului, strAnse din intreaga lume.

Symes, R.F. gi Keates, Colin, Eyewitness: Rocks & Minerals, DK Chilclren,

20a4.Dacivre1i si aflati mai mult despre roci, cititi-o, esre o sursi pregioasd

de informatii.

Zim, Herbert, Golden l{atttre Guides, Golden press, Simon & Schuster, editiile

din 1950-1960.

Bonewitz, Ronald L., Hieroglyphics,Teach Yourself Books, 2001' O intro-

ducere utild in acest capitol, care are insi cAteva erori. Include 9i citeva

informalii despre hieroglifele maya$e'

Buckiand, Raymond, Practical CandLeburning Rituals Ei Adr.,anced candle

Magrck.. Serie despre practicile magice, Llewellyn, 2002. Primul volum, a

cirui valoare este unanim recunoscuti, despre practicile magice cu lumAniri,

$i continuarea ei. Adepqii religiei *Wicca s-ar putea si descopere, sPre marea

lor uimire, ci unele ritualuri din lucrarea lui Buckland nu urmeazi practi-

cile de magie Rede, care ii afecteazi sau ii controleazi pe al1ii. Al doilea volum

nu se limiteazi la practicile de magie cu ajutorul lumAnirilor' ci intri in de-

talii despre pregitirile ritualice, cum ar fi croirea unei robe magice'

Collier, Mark & Manley, Btll, Hora to Read Egytian Hieroglyphics, IJniver-

sity of California Press, 1998. O introducere extraordinari in scrierile

hierogiifice, dar qi in vocabularul 9i in gramatica egipteni, ajutindu-vi



PAGINI VEB:

,,creating the urban Forest" - Ghid de plantare pentru locuitorii citaclini:

www. hortcornelle. duldepanment,/faculty/bassuk/u hi / otrr eachpdfs/bareroot.pdf.

,,DiscoverYourAnimal Totem" - intrebniutilepentru idmtifrcareaanimalelor-totemi

www.spiritualnetwork. net/totems/discover;our_animal_totems.htm.

,,How Plant Essences Illuminate Your Soul's Journey" - Cum sd comunicati

cu p lante le: www.wiseways. com/fpahtml.

,'Medicine-Totem Anirnals" - Clasificarea animale/or-tote?n in ordine alfabe-

t icd : www.dreamers-world.com/animal.html.

,,Plant Totem s" - Descrierea ;i clasifi.carea p/antelor-totem in ordine alfabetic,i:

http / / spiritbytescom,/totem/plants.htm.

,,Urban Habitat" - Ghid al animalelor, plantelor ;i habitatelor urbane:

www.hamiltonnature. org / habitats urban/urban_plants.htm.

,,Winter Birdfeeding" - Cum sd atragem p,isarile tn oral:

http: / / w dfwwagov / wlm/urban/winter_feed.htm.

ATELIERUL III: PRACTICI DE VRAIITORIE (auriw)VOLUME:

Agrippa, Heinrich Cornelius, trad. de J. Freake, ed. de D. Tyson, Three Books

of Occult Philosophy. Llewellyn, 1993.

si descifrali inscripliile antice.

conway, D.I ., A Little Booh of candle Maglc, crossing Press, 2000. veqi gisi

in aceasti cirticici ieftind toate informaliile fundamentale despre prac-

ticile magice, dar gi numeroase ritualuri. conline, de asemenea, informalii

despre corespondenlele culorilor in tradilia asiatici 9i indiano-americani.

Haislip, Barbara, Stars, Spelk, Secrets and SorcetT: A Do-lt-Yourself Booh of the

Occult, Little Brown & Co.

pajeon, Kala qi Ketz, TLse candle Magick, lvorh.book, citadel Press, 1991. car-

tea nu se limiteazi ia practicile obignuite de magie cu lumAniri'

Rosean, Lexa, Tbe Swpermarket Sorceress, St. Martin's Press, 1996'

\(ilkinson, Richard H., SymboL €t Magic in Egtlttian Arl, Thames & Hudson,

lgg4. Capitolul al qaptelea conline informalii prelioase despre hieroglife.

PAGINI VEB:

,,Complete Sund and Moon Data for One D^y" -http:,//aa.usno.navy.mil/dataldoc/RS-OneDay.html. Oferi informalii

despre risdritul gi apusul soarelui in orice zi 9i in orice loc. Puteli gnsi

informalii pentru un an intreg.

ATELIERUL IV: LEGILE METAFIZICII (acr:amdrin)

VOLUME:

Allrich, Karri, A lvitcb's Boole of Dreants: [Jnderstandingtbe Pouer of Dreams

G Symbok, Llewellyn Publication, 2001. Vorbeqte despre arhetipuri 9i

668 Qberon jelf - tl(alenficarlQarlea ucenicu[ui lrdjitor 66q

simboluri, spirirualitili ocurte 5i cogmaruri, dar ;i .Jespre teh'icile ma-giei onirice' conqine gi un dicqionar de r.,isc pres.lrat .., .onntatii masice.

Beianger, Micheile' Tbe psychic'vantpireC-orloc,Red wirecl/w-eiser, LLa.,2004.

Elgin, suzette Flirclen, The clentre Art of lterhar serl,De/ezse, I)orset

'ouse,i9g5.

Fontana, David, 'feach'ourserfto Dream: A practi.car Guicie, chronicre Books,

199l' Sondeazi lumea viselor, dezviruindu-i potenliarul 5i"xplicin.lrr-rr.na de a ne stipini 5i interpreta visele si subconptientui; stlbileste un ecrri_

libru perfect intre lurnea misticd ii cea stiintrfic;.Parker, Alice Ann, [Jnderstancr your Dreants, Neu. worlci Library, r991,

200i. Contine o rnetodisimpi; si una mai complexi.l. inr"rpr",r...viselor; este un ghid extrem de utii pent.u t"h.ri.a,1" int..p."t"re a r.i-

selor, alcituiti divis vi apar",r""rt;tt;ifi:.:"*

Presupune anumite i'trebiri cinci in

Peters, Maggie, Dreantwctrh: [jsirtg your Dreattts as a Va1, to SelfDtscove1

Brinker, Francis. Herb Contraindications G Drug Interactions: lVith Appen-

dices Addressing Certain Conditions & Medicines, Eclectic Medical Publi

catlons, lUUl.

Crrnningham, Scott, Cunningham's Encyclopedia of Magical Herbs (edilia a

doua), L.lewellyn, 2005.

Foster, Steven & Hobbs, Christopher, Houghton/Mifflin, 20a2.

Foster, Steven & Duke, James, A Field Guide to Medicinal Pl.ants and Herbs:

Of Eestern and Cen*al North America, Houghton/Miff7in, 1999.

Hopman, Ellen Evert, A Druid's Herbal for tbe Sacred Year,Destiny, 1995.

Hopman, Ellen Evert, Tree Medicine-Tree Magic, Phoenix Publishing Inc., 1992.

F{opman, Ellen Evert, Walhing in tbe World in Woncler: A Children's Her-

bal, Healing Arts Press, 2000.

ItlationaL Atrdubon Societl,Fieltl Guide to i{ortb Aneric'an Mushroams, Al{red



and Persona/ De,uelclnttent, .fournev Editions, 2001.PAGINI VEB:

,,How to Remember your Dreams.., de Carine Ruclma'. Soul lutttre:http://v-ww.soulfuture.com,/c{re;rms,/drearn_recalr.asp.

slaturi c]espre c'r'vi puteli arninti visele.

,,True Silence", deKarl R. \7olf'e. Karl R. Volfe:http:/ /ww'w.karlrworfe.corn/crrcam-anarysis-tc'ns.hrrnl.

Descrie rneca-nismele viselor 9i capacitilile onirice.

"Scientists Say Everyone can Read N'incrs", iJe Ker Than.LizteScrcnce,2T apri-lie 2005. www.livescience.co'r./humanbiorogy/'5

0427-mind reaclers.html.

"rhe Making o[ Metaphl sicar Kinship". r'l. Ar"e"zrn,l.i" gri";(r* pertster.t

de Magda I ene), 20A4. hup, / anicles.solarph allic_cult.org,/kin.htnrl.

ATELIERL.L V: LEACURI TAMADUITOARE (AIbASITII)VOLUME:

Thompson,Gerry Magu ire, Atras of the rveu Age; Tbe origins anrl De,uerop

ment of the lY/orld's Spirituar and Mysticar Tr-acritions, euantum Books,London, 2002.

ATELIERUL VI: $TIINTA pLANTELOR (aerde)VOLUME:

Bremness, Lesley, Herbs,New york: Dorling Kindersley Lirrrirctl, l,)()Q. 1,.1,.1.;

A. Knopf, 1981;1995.

Ody, Penelope, Tbe Cotnplete Medicinal Herbal, DK, 1993.

7'be Lle'*êllyn Herhal ,4ltnanacs, prbhcate anual de Llewellyn Publishing, St.

Paul, MN.

Richard, Philip B., Herbal Druglnteractions and Adverse Effecrs, McGraw,Hill,

24A4.rX/ild, Russel, The Contplete Book of lrtanral and Medicinal Cures, Rodale, 1994.

PAGINT VEB:

'TheBoston Tea Pany". www.pbs.org /ktca/Lberty/chronicle_bostonI774.html

'Aunt Bunny's 'Iop i0 Magickal Herbs":

www.leh igh. edu -j ahb herbs/rnagick_herbs.html.

Grieves, M. ,,A lvlodern Herbal". Missouri Botanicai Gardens.

www'. botanicai. comr'botanical/mgmh,/cominx. htrnl. 2003.

,,Herbal Medicine Schools Q& A". Natural Healers.

www.naturalhealers.com / qa/ herba\.html. 2004.

'Mermade's Sacred Smoke Incense" este o reteti care imbini diverse in-grediente: rigini preqioase, piante medicinale, minerale, uleiuri extra-

fine gi esenle aromatice. Toate trebuie amestecate cu mAna, in doze

mici, pentru rr li se rrsigura caiitatea. Mennaid Magickal Arts.

htt p://cryst,rls,rnclsonline.corn/merrnade.html.

,.Mushroours". ( l.rlilirrni.r l)oison (lontrol Svstt'rn.

u,''ul,'"r,.t'.rlPois,rrr.or-q/prrlrlit/'rrrtrslrr,r,,rrrs.lrtrrrl. 100.1.

67o{r,'t

vechile drumuri pe mare 9i pe uscat, folosite pentru transporrarea plante-lor'redicinale 9i a mirodeniilor. ,,I{istory of Honiculture,,, purdue Uni-versity: wN'w.hort.purdue.edu,/ne wcrop/histo ry /recate26 Iec26.html.

ATELIERUL VII: ARTA DIVINAITET fualben)VOLUME:

Peschel, Lisa, I Practical Guide to the Runes, Lleweliyn, 1995.

The Fortune Tellers, Black Watch, 1924.

PAGINI VEB:

,,Letter to Robin", de valter \food,;, care studiazi de foarte mult timp ra-diestezia. wwn,.lerrertorobin.org,.

Mai multe informalii despre radiest,:zie puteli gisi la www.dowsers.org.

'|TELIERUL vIII: ARTA ILUZI)NISMULUI (portocaliw).VOLUME:

ca in spiritul vechii tradiqii si ascuitali albumele ,,Songs for the old Re-

ligion" 9i ,,Faerie Shaman" ale formaliei Gwydiion'

PAGINI VEB:

Un site cu exercitii de iiuzionism. Andrew Mayne video:

http :/,/www.wizard-school.com.

,,DragonSkuil... Este un site dedicat acelei ramuri a iluzionismului cunos-

cute sub numele de ,,bizarre magic": http://www'dragonskull'co'uk'

Site-ul lui Jeff McBride, ,,The Miracle Factory": www.miraclefactory.org.

Site-ul http://www.yourmagic.com vi oferi sfaturi referitoare la cirlile 5i

instrumentele magice. Sunt prezenrali unii dintre cei mai mari iluzionigti:

Jeff McBride, David Parr Ei Eugene Burger.

ATELIERUL IX: ALCHIMIA $I $TIINTELE MAGICE (TO;W)

VOLUME:



Bobo' J.B., Modern Coin Magic, Dover, 19g2. considerati o iucrare clasicidespre scamatoriile cu monede, este denumiti adesea Bobo's Coin Magic.

Burger, Eugene & McBride, Jeff, M.ystery SchooL, The Miracle Factory, 2003.Gilbert, George & Rydell, \wendy, Great Tricks of the Master Magicians, Gol-

den Press, 1976. Este carrea mea preferati despre iluzionism, explicAndpe larg, cu imagini si detalii, 150 de scamatorii.

F{ay, Henry, The Amateur Magician's Handbook. Sig'et, 1f5A; D72. Este unadintre primele cdrli despre magie qi iluzionism pe care le-am cumparat.Exemplarul din 1972 a costat doar 1,95 dolari.

Karr, I'odd, Backyard Magic, scholastic rnc.,7996. o lucrare ideaii pentruucenicii vrijitori. Explici, in imagini colorate, 15 scamatorii.

Nelms, Henning, Magic and Sboamanship: A Hanclbookfor Conjurers,Dover,2000. Jeff McBride le recomandi elevilor sii aceasti carte.

Tarr, Bill, Nou You See It, Now yow Don't: Lessons in Sleight of Hancl, Ran-dom Flouse, r976.Este o lucrare ideale pentru adorescenli. descriincr

pelarg' cu imagini 9i detalii, noqiunile debazd, ale prestidigitatiei.Wilson, Mark, Mark \Wilson's Complete Course in Magic,Running press, 1991.

MUZICA:

Muzica magici este catalogati, de obicei, ca ,,muzici pigrni", lucru de c.rrt.vi puteli convinge daci o veti ciuta pe Google. vd recomand si asc.hrrlialbumul ,,Gaia cicles" al formaliei Gaia conson. vi sugerez, de asemcnc.r,

Anclerson, Maxine, Amazing Leonardo da vinci Inventions You Can Build

Yourself, Nomad Press, 2006.

Hewitt, Barbara, Blueprints on Fabric: Innortatile Llses for Cyanorype, Inter'

weave Press, 1995. Teme abordate: istorie, formule chimice, modele 9i

idei, tehnica fotocopierii prin cianotipie etc.

James,christopher, The Book of ALternatiae Pbotographic Process, Delmar

Thomson Learning, 2001.

Peterson, Roben, Out of Body Experiences: Hota to Hatte Them and What to

Expect,Hampton Roads, 1997.IJnghid ideal, care explici teoriile qi prac-

ticile cdlitoriilor astraie.

Pinker, Sreven, Tbe Language Instinct: Hou the Mind creates Language. Son-

deazi mecanisrnul de gAndire Ei exprimare al oamenilor. Este util Ei in

studiul limbajului informatic.

samonek, Michaei, 'fhe Amazing and Incredible Special Effects Cookbook,

MES/FX Publishing, 1992.

PAGINI VEB:Site-ul ,,Discover This" vd oferi diverse instrumente pentru experimentele

chimice: http://www.discoverthis.com/chemistry'

Pe site-ul www.HeaftMagic.com,/EssentialDistiller.html gnsili un alambic

foarte bun pentru distilarea lichidelor.

,,The Alchemy Website". Adam McClean este vocea

in domeniul simbolurilor alchimice occidentale'

('(u'lc.r ttcctticttItt i vrrriilot'

cea mai autorrzati

Cartea sa - Tbe

62, ( )bcrorr 5cIf -, lt,r.','rrlt",,r'l 6zt

Alcbemical Mandala - ne invaqi sd meditim cu ajutorulVezi www.levity.com/ alchemy.

arhaice.

Malin Fabbri, England: Alternative photography:

www.ahernativephotogra phy.com/ p rocess_cyanorype. htmlVreli o fotografie cu frunza unei plante? Accesali site_ul

http / / gr and-illusions.corn,/roman.htm.

,,New Alcherny and Green Center Archives.. in Falmouth, MA.http / / www.fuzzylu.com,/greencenter/home.htm.

,,Alchemy Lab", de Dennis villiam Hauck, autorul volumului Tbe Emerald ra.blet.Yit

oferi formule alchimice pentru transmutalie: www.alchemylab.com."Magick, Technomancy and vitchcraft", un eseu scllrt, dar complex despre teh-

nomagie gi mecanismul ei. www.thecyberwarlock.com/technomagick.htmr.

,,An Atlas of cyberspace" descrie ,,teritoriile" acestei dimensiuni virtuare.www. cybergeography. org,/atlas/atlas. html.

ATELIERULVOLUME:

RELATIILE INTERUMANE (roz)

Brilhan, John & Gaianes, Gloria, Elfective Group Discussloz. wcB Group'

1992. Ne clescrie modul in care oamenii interaclioneazi ulii cu ceilalti

in grupuri mici.

Ellis, Susan J. , The VoLunteer Recruitment (and h{emlrcrship DeaeLopment) Booh.

Energize,Inc., 1.996. O iucrare care vI prezinti pe larg inecanisurul 9i a',-an-

t.rjele voluntariatul ui.

Hardin, Jesse Wolf, Gaia Eros. Nen'Page/Career Press, 2OO4' Vi oferi

desene si eseuri fascinante despre Geea.

Johnson, Victoria Ann,.lohnson's Emotional First Aid: Hou to Increa-re I'rtur

Happiness, Peace andloy.Blue Dolphin,lggT.Ydoferri modaliuli practicc prin

care puteli inlitura sentimentele negative, promovindu-le pe cele po;:itive.

Kaner, Sam, Facilitator's Guide to Partici.patory Decision-LfaAlzg. 1l-ent Soe iety



,,The censorware Project: Exposing the secrets of censorware Since 1992..vi oferi toate informaliire dorite despre softurile censorware.http / / censorware.net.

',The Gender Genie", un program inreresanr, care ghicesre sexul utilizato-rului, inspirat dupn un algoritm rearizatde Moshe Kopper

5iShlomo

Ar-gamon. www.bookblog.net,/gender,/genie.html.

,,Your Computer Is Made Out of Magick.., de Jamespaige. Un anicol nostim

in care auroml i;i exprimd opiniile nonconformiste despre teoriile magicedin spatele informaticii. hnp:/ /hamsterrepublic.com/james,/technomancy.

Dacd vreti o ,,incursiune" vizualesi interactivi in tabelul periodic al elemen-telor chimice , vizitatri,,A visual Interpretation of the Table of Elements..:www.chemsoc. org,/viselements.

,,The crucible catalog" oferi produse spirituale pentru cei implicali in MareaMisiune a transformirii personale 9i globale. Toate produsere sunt dc:

naturi alchimici gi variazd de la casete penrru gedinlele cle meditalie ;ipostere pand la echipamente de laborator folosite pentru prepararea tinc-turilor 9i a elixirurilor. www.crucible.orglindex.htm.

,,The Emerald Tablet Exchange (ETx)" este o organizalie internationrrr .rl

cirei scop este si aplice in lumea moderni principiile Tablei cle Srrrarrrrtr.

www. alchemylab.com/emerald_tablet_exchange.htm.

publishers. 1996.\ri inval:i cum si devenili un licler de excepqie 1i ctrm

si lua1i parte activ in cadrul comunitilii in care triiti'

Kimball, Gayle, Si alti 15OO de rineri, The Teert Trip-the Complete R.esr;urce

Guide, Equality Press, 1997.

McCoy, Edain, Inside a vitches'colen. Lleweliyn Publications, 1999. Ma-

joritateainformaliiior

referitoare ia modalitillle prin care puteti acluna

9i clezvolta un grup mic de oameni pot fi aplicate atat gruPurilor nr.rgice,

cAt 9i celor spirituale.

Starhav-k, Truth Or Dare. Harper-SanFrancisco, 1989'

Zeil-Ravenheart, oberon, Manual de tniyiere in,ur,ijitorie, Nen'Page Books.

2aa4. (Yezi editia romAneasci, Editura Polirom, 20OZ). Contine nume-

r<>ase informalii despre artele magice 5i vriiitori'

PAGINI VEB:

,,The Advanced Boneq,its' cult Danger Evaluation Frame" - Ijnul .{intre

primele sisteme cu ajutorui cdruia puteli deterinina sinitatea si sigurtrnta

membrilor unui grup.http://r'ww.neoPagan'net/ABCDEIT'html'

,,Bill of Rights for Pagan Students and Teachers' - concepte relevante pentru cele

mai mr,rlte sisteme educative, cu at|t mai mult daci acestea nu fac par-te.1in pro-

grama unei gcoli obignuite. http://www.wyrdweavers.orglfiles/l,or.htmi.

,,The coven Abuse Self-Help Index" - un alt sistem eficient de eval.rare ,r

unui grup, care vi ajuti sir srabilili daci vreli si vi aliturati rnembrilor

lui seu si il cvitati. wwr'.wyrdu'e,rvers.orglfiles/cashi'html'

I

l

6zq( )bcrorr Jc[l,, l\Lr vorhc,u.t ('rtt'lcct ttcctt ii'tll tt i vl'(liil('l' {-7ar

,,Dr. Andrew \fleil's Self Healing" - www.drweilselfhealing.com.

,,Eat Right 4 Your Type: The Blood Type Diet Online" -http :,/,/www.dadamo.com.

,,Essential Fatty Acids, Flax Seed Oii, Udo's Choice Products FAe - Fre-

quently Asked Questions " - www.udoerasmus.com/FAe.html.

'Has Hogwarts Changed the Muggle World?" - Un site fascinant care ex-

ploreazi modul in care interacqioneazi culturile magice qi cele nonmagice

in lumea de astizi. http: / p aganwiccan. abou t. com/ gi/ dynamic.

,,Natural Health: Chet Day's Huge Collection of Healthy Eating Recipes

and Natural Health Articles" - http:/ /chetday.com/index.html.

,,Organize a Pagan Moot" - Ideile promovate in acest site referitoare la modul in

care putem infiinla un grup de socializare pigAn se pot aplica gi in cazul altor

grupuri magice. http:/ / paganwiccan.about.co m/ cs/ regiond./ a/ aamoot/htm.

,,Shepherd's Dream, natural wool-filled bedding to enhance better sleep and

PAGINI VEB:,,Beartracker's Animals Tracks Den" - http:'//www'bear-tracker'com' Vi

oferiinformaliiprelioasereferitoarelaidentificareatuturorurmelorde

animale silbatice din America de Nord'

,,International Wildlife Rehabilitation Council (IWRC)" -

http://www.iwrc-online'org'Conline informalii despre programele de

salvare a animalelor silbatice din intreaga lume'

,,Gareth Long's Encyclopedia of Monsters, Mlthical Creatures and Fabulous

Beasts" - http: / webhome'idirect'com/tdonlong/monsters'/monsters'htm'

ve oferi imaginigi detalii despre toate animalele fantastice 9i creaturile

imaginare.

Puteli gnsi o listi, in ordine alfabetici' a animalelor qi vieluitoarelor din bas-

meleSimituriiedinintreagalumepesite-ulenciclopedieiwikipedia.

http://wikipedia'org/viiki/List-of-species-in-folklore-and-mphology'

If



health" - http://shepherdsdream.com.

,,Teen Ink Community Service" - Vi oferi oportunitili de voluntariat.

http: / / teenink. com/Resources/CommunityR.html

,,Volunteer Resources" - Vi invaqi cum si vi implicaqi in aqiuni de volun-

tariat pe care si le puteqi duce la bun sfArgit.

http: / / www.serviceleader .org/ new / v olunteers/index.php.

,,\flhy Teenagers Act Weird".

http :,/,/www.prevention.c om/ cda/ feature2aa2 / 0,247 9,sl-67 04,OO.htmI.

ATELIERUL XI: LUMEA _S1 CUNOA$TEREAANIMALELOR (maro)

VOLUME:

Costello, Peter, 7he Magic Zoo, St. Martin's Press, 1929.

Keel, John A., Tbe Complete Guide to Mysterious Beings, Doubleday, 1970; 1994.

Nigg, Joseph , TIte Book. of Dragons & Otber Mythical Beasts. Barrons Educa-

tional Series, 2002.

- Tbe Book of Fabulous Beasts: A Treasury of Writings from Ancient Times to

the Present, Oxford University Press, 1999.

- A Guide to tbe Imaginary Birds of tbe lVorld, Apple-\7ood Books, 1984.

- lVonder Beasts: Tales and Lore of the Phoenix, the Grffin, the [Jnicorn and

the Dragon, Libraries Unlimited, 1995.

White, 7.H., Tbe Booh, of Beasts, Dover, 1954; 1984.

Pentru mai multe informalii, puteli accesa linkurile oferite pe site-ul

enciclopediei.

,,The Meclieval Bestiary.. - http://best iary.ca. Creaturile 9i animalele fantas-

tice sunt preluate din diverse bestiare ;i din lucrare a Plrysiologus' dar qi

din alte surse.

ATELIERUL XII: CoSMoLoGIA $I METAFIZICA (aiolet)

VOLTIME:

Adzema,Robert6rJones,Mablen'TbeGreatSundialCutoutBooA'Hawthorn

Books, Inc. CitY: 1978.

Bauval,Robert&Gilbert,Adrian,TbeOrionMysten):t.}nlock.ingtheSecrets

of the Pyrarnids, Three Rivers Press, City: 1995'

Jenkins, John Major, ,,The How and \Why of the Mayan End Date in201'2"'

M o untain A strol o ger, decembrie-ia nuarie' 199 5'

tn re,rista Sky G Telescope Magazine existi o rubrici - "BackyardAstronomy:

Tipsonobservingtheljniverse.._undesuntpublicatearticoledesti-

nate sI-i ajute pe incepitori si se orienteze'

PAGINI VEB UTILE:

Phillips, Tony' ,,Space Weather", Space Weather'com' w-w-w'sPaceweather'com'

2.1 februarie 2005.

Qberon $eff -t(alcrhcnrt Qarle a ucenicu[u i"rrdjitor

,,I1oon {-,irl:rilator", nrvw.calculatorcat.com/moon._phases,/moon_phases.prhtml.

5ite-ui vi oferi informalii in tirnp real clespre fazele lunii.

,.Sliv .rnd Telcscope". http :/,rskyandtelescope.cr.,m.

AI l'E PAGINI VEB UTILE:

r\i,'c'-'s;ti r.i;:mitoarele site-uri, miicar o clati, pentrr-r .r 1e descopc'ri conqinutr,rll

1-ltilizalile apoi cincl irveti ilevoiel Nici unul dintre ele :'.u inlocnieste rs-

tlr-,nomia cu ,,c,chiul iiber", dar sunt utile 9i intercsenre .

,,L,lrt ir'r Se.rsons. Zoom Astronom,v".

n r,r, rv.allaboutspace"com/subjc'cts,/astronom-v/pllnets,i eanh,/Seasons.shtmi.

,.\X''eather Unclergrountl". r'ww.u.undergroi.rnci.coni. Clontine irirri stel,rre

si inionn;r1ii despre risiritul si apusul sorr.:1rri. fez-cle lunii etc.

.,r\stronorrrv Pictr-rre of the Da,v".hn.p:/ / antl,'rp"gsic-.rresa.g,rn"',/rrp..rd,/.rstropix.htmi.

Accst sitc extraordin.ir.rferi iir ficc,rrc z-i clte o fotograiie ficuti in spatir,,

ATELIERULXIII:MAGIAMATEMATICII(TRANSLUCID)VOLUME:

Cornford, Francis MaxDonal'J, PLato's Cosmologg: The Timaeus of Plato'

Routledge & Kegan Paul,1937 ' Citili in special paginile 210'224 despre

elernentele qi solidele platonice'

Haeckel, Ernst Heinri clt, Artfornts in Nature, Dover Publications '1974'

I{opper, Vincent F., Medieval Number Symboiism' I)over' 2OOO' Cititi in

special capitoiele III si VI.

L"*lor, Roben, Sacred' Geomenl: PhiLosoptry and Practice'Thames & Hudson'

lg82.Esteclintroducereextraordinariingeometrie,carevioferinu-

meroase cxercitii Practice'

Mann, A.T., Sacred Architecture, Element, 1993'

Nicomachus din Gerasa, trac-l. de M.L. D'Ooge, InLroduction to Arithmetics,

dinGreatBoobsofthe|X/esternVorld,vol.Il,EncyclopediaBritannica'1952.

Opsopaus, John, Guitle to tbe Pvthagorean Tarot' Llen'ellyn' 2001' Pentru



irrpreurri cu explic;rqii detaliate si linkuri iutercsante.

,.()rmer 0 bservation Home Page". http :/,/cncke. ipi.nasf, . go v.

,.Pr,rblication Quality Skymaps and Star Ch,rrts".

.,1' n'w. skvmtlps. com/downloads.htrni.

AI-TF, SITE,-URI:

,,Astr,rnorn1- N{agazine's Web Site", \\'\\,'sr.;lstr()n only.conl.

,,Mrion'I'ools".

Deci r.eti .1t-'ce\.1 JLe\t sire, r-i r'.r lpirea pe c{esktoir o ferelstri

e.rre i'i vl:rrila faz-ele lunii in tin-rp reel. D.ica \erl ,r\- ('r.1 irn,tr;ilt.'a res-

pectivi, veli aiiir qi rnai multe iniormatii rlet,rli.rte . Penlr'u r-ersiune,r

Macintosh: wwu.'.perhins-observatory.i,rg./softrl',rre.htm1, i:rr p,entru rrer-

siune:a ])entiurn: www.fourmilab.ch,/moontoolw.

,,,\'loon Phase Calendar". Star Daie Online, University of 'fexas.

wu-rv.srardate.orglnightsky / moon/, 2005.

,,Astronom,rz Dictionary".hrtp://users.skynet. be,/skv0l36 1 /dictionary/dictionary.htrnl.

Starry Night este un progr:lm minunat, usor de folosit, care va tr;lrislornu com-

p.rtcr-ul intr-r.,n ,,bscrvrlr.-rr'.lstr,'n,intic si r'.i ajrrt) sj gjsiqr l{)t L'c v.l Jonli pc

hoita cereasci. Puteli ciescirca o versiune grattrit; a acestui progranr de pe

site-ui: http://wrrs/.starrynight.com/digitaldownioacl/trial download.php.

maimulteinformaliidespreTetractys,citilipaginile406-4||Ei433.438'

iar despre semnificaliile simboiice ale numerelor Decadei, consultali

paginile 295-353.

Raw-ies, Bruce A., sacred Geometry Design Sourcebook: [Jniz,ersal Dimen'

sional Patterns. Elysian Pubiishing' O puteli comanda de pe site-ul

http ://wwu,-.intent.com/elysian/sgds'hrml'Schneider, Michael S-, A Beginner's Guide to Constructing tbe Unioerse: 7he

Mathematical Arcberypes of Nature, Art and Science' HarperPerennial' 1995'

De$i autorul p.r.r. *ri mult accentul pe geometrie' atinge 5i subiectul

aritmeticii. Capitolele 4 9i 5 vorbesc despre solidele platonice'

Taylor, Thomas, The Theoretic Aritbmetic of the Pythagoreans'\leiser' 1983'

O introducere complexa in aritmeticd'

Theon din Smirna, trad. de R E D. Lawlor, Matbem.atics usefuLfor (Jnderstatt-

dingPlato.VizardsBookshelf,lgZg.Cinilelgillsuntcelemairelevante.

PAGINI VEB:

Tlte Ancient Greele Esoteric Doctrine of tbe Elements -http,/ /omphalos.orglBA/AGEDE' O disculie despre elemente din per-

spectiva vechii fiiozofii pitagoreice'

The Pytbagorean Tarot de John Opsopaus hlnp'/ / omphalos'org/BA/PT'

Sunmary of fothagorean Theolog - http:/ / omphalos'org/BA/OTP Vorbeste

despre corespondenlele mitologice 9i cosmologia pitagoreici'

(';'s1 )bcron jc[[ - tl(alorhcart (]nrtea ucen icufu i lrajitor 67q

ATELIERUL XIV: RITUALURI MAGICE (alb)VOLUME:

Tbeurgy and tbe Soul: The Neoplatonism of lamblichus de Gregory Shaw,

Pennsylvania State University Press, 1995. O introducere compiexi in

principiile practicilor de teurgie.

PAGINI \TEB

A SummatT of Pythagorean Tbeology de John Opsopaus,

ww.n''.omphalos.orglBA/ETP. Vi oferi notiuni cosmologice de teurgie

si informalii suplimentare despre practicile acestei magii.

ATELIERUL XV: MITURI - LEGENDE

.S1 CUNO A $TE RE (c enwgiu)

VOLUME:

Apuleius, Lucius, The Transformation of Lucius: The Golden,4ss (trad. in lb.

PAGINI \TEB

,,Lia Fail". www.themystica'org/mystica/articles/l/1ia-fail'html'

,,The Mysterious & UnexPlains"'

www.activemind..omTMysterious/Topics/Atlantis/story'html'

,,Wikipedia Free Encyclopedia"' http / / en'w t'kipedia'org/wiki

'Vo.ld ltyrteries.co". htti'//*-*'world-mysteries'com/awr-alchemy'htm

ATELIERULVOLUME:

Byfieid, Barbara Ninde, The Glass Harmortica: A

MacMillan Co', 1967 '

XVI: ARTELE OCULTE (negru)

Lexicon oJ' the Fantastical,

Dorset HouseElgin, Suz-ette Haden, Tlte GentLe Art of Verbal Self Defense'

Publishing Co Inc., 1985'

Johnson, Robert, OuningYottr Oun Sbadow: Understandingtbe Dark Side



engl. Robert Graves), Farrar, Straus and Giroux, 1998, (vezi edilia ro-

mAneasci, M,igarwl de aur, Editura de Stat penrru Literaturi Ei Ani, 1958).

Beathm, George, Fact, Fiction and Folklore in Harry Potter's tX/orld As

UnolficiaL Guide, Hampton Roads Publishing Company, Inc. 2005.

Berhtz, Charles, Mystery of Atlantis, Avon, L977 .

Bulfinch, Thomas, Bulfinch's Greek andRoman Mythology: The Age of Fabh,

Dover Publications, 2000.

Donnelly, Ignatius, Atlantis: The Antediluvian tY/or/d (1882), Dover Publi-

cations, 1976.

Ford, Patrick K., The Maginogi and Other Medieoal lVelsh Tales. rJniversity

of California Press, 1.977.

Gaimon, Neil, 7/re Sandrnan (serie de ci4i desenate). DC/Vertigo Comics,

1989-1996.

Galanopoulos, A.G. si Bacon, Edward, Atlantis: The Truth Behind tbe Legend,

Bobbs-Merrill Co., 1969.

Guest, Lady Charlotte (traducltoare),'Ihe

Mabinogion, 1822.Piaton, The Atlantis Dialogue: Plato, Original Story of Lost City, Continent,

Empire, Shephard Publications, 2001.

Spence, Lev'is, The Problem of Atlantis (1924). Kessinger Publishing; eclilic

reeditati, 1942.

Robinson, Herben Spencer & Vilson, Knox, Myths {: Lcgcnds of'All Nrrt,,ttr,

Littlefield, Adams & Co, 1928.

of the Psycbe, HarperSanFrancisco' 1991'

t<."i 1ohrt A., The Complete Guicle to Mysterious Beings'Doubleday' 1970;1994'

Petersen, Sandy, CaLt of CtbuLDa, Chaosium Inc'' 1989'

PAGINI VEB:

Puteli gisi informalii aminunlite despre natura $i istoria Necronomrconu-

lui pe site-ul ,,The Necronomicon Ati-FAQ":

www.digital-brilliance' co m / necron/ necron' htm'

,,The Evil Ey." - www'luckymojo'com' www'ilyasoglu'com Ei

v'ww.discoverY.com'

,,The Shadowlands" - djuliano@the shadowlands'net' Acest site' creat de Dave

Juliano, reprezintio sursi bogati de informalii despre Diavolul dinJersey'

www.lJnexplained-Mysteries'com' "YourGateway to the Paranormal"'

www.ril/ordOrigins.org. Acest site este dedicat etimologiei (ramurl a lingvis-

ticii care se ocupe cu originea cuvintelor)'

(rSrr ( )lrer',rtt,]r'll'l{trvcrrlrcrrlt

ji

I tt \:'i



{aumatr opu[ qi fantoscopuIde Ll[eron

$aumalropu[2 - Canarul

TAUMATROPUL IAIPORTANT:

+al '

lntrotittct:Lt f i t,t

ltll'ORTANT: ----tt---- =--g,turilt t ist;trii,., , .',



I - Magia

FANTASCOPULDecupati disc'urilc si

,rsatt hla l i cclt' rlouii fi'rt'tt n'

('t|(l

Lip ipi tlisc u t'i t' t :r ututropu I u i,

a"-ind grij,; ca una tlintreinagini sti.fie cu capu/ i.n

jos fap,i tle cea/alt,i

t)ISCUL 1 pentruI;ANTASCOP

I :,r tt t l,l,t t i tr t trt,i tt,l

t )t\I ) tI( I t tt tt t Ir' |') t' /t')t I'| | t'I

I t1,r1i lii5guvits ,r' -*g -\ i sfoar,i 5iftceti trrt tr,,l

,,"'ii',i)' )',,, /',ffiil]

,llil,qsg%ffi#- F-- TW

@*9& tjffiffi

{aumatropu[3 - Copacul Qa[cu[atoru[ or e[or p[anetar er{c ilohn ,,z$o[[onius" L)psopaus

WPORTANT:Introducepi priu tfltciile discurilor clt-,

ipiti. discurtle



DISCUL 2 pentruFANTASCOPAsarnblayi urntindin s truc' tiun i le p r ezen tate

sfoar,i 5i facetri m tuttla fiecarc capr

apoi r,ltt€lS'

discurilc penbt,

ca inr4inil,{t.

in,ulw

tumatropului,

uind grija ca rro /intre imagitti /,fie ctt caltrl /fe cil cafut /r jos fat,i /

t ,,r /: ce,ilalta f

1. DISCUL PLANETAR - PLACA DIN SPATE

6qs

Caicul,rtorr,rl orelor planetare este alcituit

dirr doui c()mponenre: discul planetar si

dir:izoru/ ai:/or. Discul planetar este

c()rrpus riin doui pirli: pl.aca din sltate,

gruv:rti cu inger;si si cu numere de la 1

b 12, st &scwl grevar cu o heptagrami (stea

cli sapte virfuri) qi cu simbolurile plane-

telor. Xeroxali aceste pagini, apoi de-

cupa{i piaca din spate 9i discul. Trebuiesi fixati discul pe placi in aga fel incit sise roteasci liber. Pentru asra puteli si fo-lositi clame de prins hinia pe care Ie gisilila papetirie. Faceti clte o gaurl in mijlo-

cul discului si a1 plicii din spate destul demari ce sr incap) clamele. apoi intro-ducelile in giurile respecrive si prindelidiscul de placa din spate. Puteti folosi la

fel de bine capse pe care le gisili la ma-

gazinele de textile.

Qdr{i pe.ntru exe.rclliite de. te.[epatie.de Qberon $e[['cl{rlen[re art

2. DISCUL PLANETARCel de-al doilea componenr al cilculatoru-lui este divizoml orelor. Acesta este alcituitdin doui elemenre: tabelul orelor (compus



3. DIVTZORUL ORELOR:TABELUL ORELOR

din liniuqe si trei coloane de cilre) 9i riglaorelor (compusi din ci{re de la 1 la 12 de

la stinga la dreapta). Decupaf-le qi folosfti-le,urmAnd instructiunile.

i

'l

4. DIVTZORUL ORELOR:RIGLA ORELOR

O

n6gq 6gs

ffrtirez pentru axercitiite de psihokinezier{c (-)6o'on ..le[f -r(alcnhe art futia ms,Bicd, a [ui Ji^dc {im Fisfr

< BazA

N'-_'-1r\li\

n N



Decupayi si lipipi airfititirezului, indoindu-l in apa fclincit sri-i conferiyi un aspect .11)l

[ntroduceti un ac intr-un dolt

de pluta ;i /ixapi.l in airfultirirezul ui ina,irti

1 i.lcn ajutorul psiholeinez it'iI

Decupayi spirala

pin,i in centul

Trebuie sA decupatt

desenele, urmAntl liniile

(antnue si si indoiti

ntarclinile acolo r tnde

vedeti linii pun(tate.

Camera secreta

6q6692

Arip,i de balaur Fuselaj asamblat

Qrnitopte.rut fui {gonqrdo da {()incide Qberon $e[['cl{rlcnfre art

ll



I

\i /'d'/hf,l6l-,6

iL'l-Itu

ilsll$lr

7q

.t

. Z.f4 cn )K-- -----+tr-----i:::-:--1

a\9r\

v

KA,rLf A,

stilryil

nriyn\(re*ytil -y$ ftufe

cu

6q9

patru mode[e de bq[quride Qber on $e[t- il{rrcnheort

Decupind desenele de pe acexe tre'i pagini, ae;i putea asarnbla patru genuri drferite de balaui:1. Balaurul medieaal (fara aripi)2. Balaurul renascentist (cu aripi acoperite de solzi)3. Balaurul modern (cu aripi de liliac)4. Balaurul oriental (f,ira aripi, care scoate fldcdri din cap pi din picioare

Xeroxati desenele, m,irinduJe pin,i la 121% Trasayi /iniile punctate care trebuie indoite,apoi decupapi imaginile ;i Lipiyi-le .n

4u"f"4

crett*(ir'riyi

le cu un

thi.atrin ryaerd

'#li'"\Wb

Luttt cu .tIuni,ascuiiti/ rt

.+ J(\. n t ',\t'

..0\",+-

^tlt-H

t^.



(

;:4::,::,:yil.

_-L4tp

c.tr('\\

.r-S S<:t€i E

1..- -:$o

iS+e;il.P.:

\.: f-\\ I

dq-:- *i'g1\ i.

: +s=: 3'\:&s f,

'" s\trirl-

-€sFi<>

r:*

\ z/r

pRA@{s,

%z\'z .l

<>

%'tq

indorti:i lioitid9 ya1eh.

5upe, toArâ toryului

.qaW.* s

'{ *;''-.a 1 - 1,,i' /, :o"-' '.- ' r1 :./ t*/

*1:':*{,ifrvf" i:r';

nwqin'i, cnre se fixenzh unele. in celelnlte

(o,'-.

"rrru u*:#Y"li'.";ry

Lrest&tL

nriyile cu

un cu{it cu

Inmilt scu{itk

,$tro [a bu[ mar inqr iforde Qberon $e[[-cI$r'enfreart

(Decupayi ;i indep,irtapi secpiunile

cu instrucliwni )

Intro{ucefi tn orificiu e o"jrtufh

(e hfr"*ie cn sd. pute{i

\ tiwe wstroLa,bul

susyenQnt

in a.er

tl"'-l,,rt dv[;;pu.



ALIADA

-sR\ *

>at::\nF.

s'

@"r,f/iw

INELUL

9\/.'\t.oV

e-l- lipiti pe.tte. p^ftetu suyer roa.r A

a cory'uIui

prin spaliile goale ale

inelului. Citili unghiul

altitudinii de pe gradalia

inelului Ciutali apoi

altitudinea intr-un

calendar al declinatiilor..$f,i

ffiIr'',;1tt

,;{---r\ t' I

.ao'al \*l rrlr

nw,beLe yrt.r{in{oifi nLi(n{n (e-a. Lunqut Liniilor yunctnte -

703

Qadran solqr de buzunqrde Qbcron $e[[-cl{.'renhaart

Xeroxayi desenul, apoi decupati-\, wrmdnd liniile ingro;ate Asamblapi-l in a5a

fel incit sd arate ca in imaginea micsoratti Lipipi secyiunile triwnghiu/are, caremarcheazd gradele latitudinii, creind o aripioarti aerticaltil Aceasta se numettegnomon. Dupd ce se usucd aracetul, determinapi latitudinea local,i;i suprapuneyignomonul pe linia respectivti.

Qa[axia Qa[ea \cteede Qberon $etf -tl(rr"enlie art

Galaxia noastri, Calea Lactee, are aproilpe 1.1 miliarde de ani si contine 400 de miliarde

de stele. in centrul ei existi o gauri neagrJurieqi, crre se numestc constel;r1ia Sigetitorului.

Discul galactic are un diametnr de 100.000 cle mi-lumini. iar mijlocul bomb,rt .rrc o gro-

sime de 16 0OO de anilumin;i. Se spune insi ci m;ri existi un clisc galactic, alcirtuit din

stele bitrine, care ar putea si extindi diametr-ul Ciii Lactee pini h l0O 000 de ani-lur:rin.i.

Calea Lactee se rnai numepte 5i ,,gala-ria spiralat)" si este compusi ciin patnr brlrte spinhte:

Perseu, Carina-Sagittarius, Crux-Scuturn si Norrna. Sisternul nostru sol.rr se eili la o dis-

tanli de 26 000 de ani-lumini de centrul galactic, intre ptrnea exterio;rr.i.r br,rtului 1ui Per-

seu qi partea interioard a bratului Segittarius, pe un mic ,,pinten" de stele pe cere il numimBraqul lui Orion. ln regiunel noastri, discul gal,rctic are o g,rosime de dorrr'.1 000 de ani-lumiri

5i ne aflim cu 20 de ani-lumini deasuprir planului galactic. Soarcie arc nevoie de 266

de milioane de ani ca si parcurgi o singuri orbit; gelactici, mergind cu o vitezi cle

209-289 de kilometri pe secundi. Parcurgem cam 1.609.-144 de kilometri in flecare z-i.



DISC SOLAR ASAMBLAT

(aplatizali-l pentru al puteagine in buzunarl)

Ca sd folosili cadranul solar, agezali-l pe o suprafali platd, in a9a fel incAtgnomonul sd arate nordul (folosili o busola) Lumina soarelui care se varisfrAnge asupra gnomonului va arunca o umbri pe disc; stabilili timpul infunc1ie de pozigia umbrei anrncate de gnomon. Aceasta este ora voastra locala.Mai adiugali o ori in cazul orarului de vari.

704

Taiapi pina in centru

(netezind cu grijaliniile negre)

DISCUL DE

DEASUPRA

Ca/ea Lactee vdzutti

de deasultra Axei de

Nord a galaxiei.

. (Aceastritlltdglne d

GaLaxiei CaLea

Lactee este

adaptatd dup,i o

fotografie publicat'iin edi{ia din dec:embrie

2005 a reoistei

Discovey'

705

6;liGiltudin" ,.'Yi

gol)"-1-' ,/

-t-?L

//

calea Lactee este una dintre cele doui galaxii spiralate din Grupul Local, un grupalcdtuit din trei galaxii mari ;i peste treizeci de galaxii mici gi este a doua ca mirime(dupe Gaiaxia Andromeda M31). Avand insd intre 750 de miliarde si un trilion demase solare, Calea Lactee esre poare cea mai amph galaxie din grup.

Grupul Local se afltr la marginea clusterului virgo, un sistem de 2 0oo de galaxii.

ca s,i ad asamblapi propria galaxie, xeroxati cele dou,i dbcuri, m,irinduJe pind la l2I%,apoi decupapi-le, t,iind tn acela;i timp pi gdurile din centru Lipiyi;iJixagi apoi suportulconic Introducegi in mijloc o minge de ping-pong cu un diametru tle 3 centimetri ;i lipipiapoi marginile ambelor discuri, potrivind sectiunile t,iiate

piramidq misticdde Oberon $e[[-tQrlcnheart

4'h',, ?'LuN\ e/ ]oL..t?+u? u "li?iltl

111 7t ]tt_11"+u11.b 1i7op1tt /,r'

Discul de d,easupra

Mingea de ping-pong cu un dianzetru ele 3 crn *---{.

Discul de la baz,i



decup*li Qe lur

invre.iuru/.

Lnloulut

t

Calea Lactee

adzutd de sub

axa de Sud

a galaxiei

DISCUL DE

DE LA BAZA

706

T,iiapi pin,i in centru

(netezind cu griia

liniile negre)

(Aceasttimaginc,t

Galaxiei Calr,t

Lactee cslr

adaptat,i dutrtd tt

fotografie publicat,t

in editia din deceml,rit'

2005 a reuistct

Discovcr).

iw{oifi in interior ye tinie

fonrpasu[ mediei de o,urdc {ohrr ';$of[onius" ()psopaus

Ce[e 5 so[ida p[atonicede ,,,,\:o[fonius" $ Qberon

OCTAEDRUL



ICOSAEDRUL

(o:o0_i,

V,/rr ( )f.,t,r'ta.,//

Qe[e 5 sofide platonicede ,.:\rotfonius" g ()beron

DODECAHEDRONUL

MARTA TTITA,

FIGURINT DIN llARTParura regali a lnnannei

sau a lui lshtar

Vi rog si nu distrugeti cartea

Xerolati aceste pagini,

apoi colorati-ie inainte

de a le decupal

i si le scanati pe computer

si si le colorati cu ajutorul

pro$ramului Photoshop sau cu

ahe pro$rame similare, apoi si

le tipirifi la imprimanti



\{\/

aTzr;rq-

xerox'1ti desenele de pe acate douri pagini, mdrinduJe cu 121%/ colorapile, dacd weti,sau copiapile pe hirtie coloratd Asarnblati-te astfet tncit sd oeati formele ilustrate

7to

Qupr ins

CuvAnt inainte de Jesse \(olf Hardin ...........'... 5

Prolog: ,,Cea de a treia dorinll" ............... ........ 8

MulpmiriPrefati: ,,A fost odati ca niciodati...". 1.2

17

Nu cunoastem numele acestei

frumoase zeite a serpilor,

ale cirei statuete au fost

descoperite in Creta.

Kwan Yin, zeita milei in religia

budisti, se odihneste linistitt pe

o floare uriasi de lotus.



ARTA VRAJITORIEI (indigo) 23

Introducere

Turnalul magic; Capacitatea dea congtientiza - apanajul vrijitorilor; Perceplii

9i iluzii; Pasirea care te urmlreqte; Obiecte optice de animalie; Taumatro-

pul; Fantascopul; Zootropul; Magia in filmele de animalie; Cilitoria

NATURA (argintiu)......

Geea, Pdmintul viu; Comuniunea cu natura; Naturalistul amator; linerea jur-

nalului 9i coleclionarea de plante qi minerale; Cum si faceli focul; Cum se g;ti1i

in aer liber; Plantele ;i animaleie - cilduze pentru vrdjitorii din lumea urbani

PRACTICI DE VRAJITORIE (auriu) ..........95

(Partea I - Echipamentul)

Echipamentul; Costumul de vrijitor; Altarul portabil; Cum si modelatri ba-

ghetele magice; Cum sl creali o bagheti magici electricl; Cum si creali un

calculator al orelor planetare; Tabelul corespondenlilor magici ai cifrei 5

(Partea II-a: Acte magice)

Cum si vi creati propriile amulete gi talismane; Cum si aduceqi luminI in viaqa

voastrl inflptuind acte magice cu ajutorul luminirilor; DescAntece pentru orice

imprejurare; Piatra puterii; Cum sd infdptuiqi discret acte magice tn locuri publice

56Kali, zeita mortii

si a distrugerii,

inzestratd cu

sase brate, din

mitologia

hindusd, poarti o

cingitoare din

capete tliate si

danseazd pe un

cadavru. Dar, firimoarte, nu elisti

creatiel

LEGILFI X,IETAFIZICII (ac,:,rmarin).................. .............. 168

Prinrele luc::uri pe,:rrre trc'buie si ie invilrrti: Procesul de rneditelie; Exercitii

prirctiie tie rnetafizir--i; Cr"rm si vir creati sanc'.r.ri1rui astral; 'Iehnicile nragici

oniricc'; Lectii practice; Sf.rturi oentnr prerlecqion:rre:r teleprtiei

LEACURI 1'AMADLJI'I'OARE (alb;stru) ."..................... 2C5

Isiorir si sinrbolurile 'aneltx t;im;iduitoare; Metocle fizice cle tirniciuire; NIedi-

cina occidenteli, orrentali si elternativil Nletode psihice cle t;imlduire: o recapi-

tuhre a rletodelor terapeutice; -N{asajui picioarelor si ref-lexoterapia; Mctode propni

ele timiiduire: \4-etoc'le cur*i\.e pentru cei din jur; Acordrrrea prirnului :rjr.rtor

STiINTA PI-ANT'EI-OR (r'erde) .................242

Ce este 5tiin1; plantelor?; Gios:rrui 5tiinlei plantelor; Cum s:i folosiii pi.rn-

tele iir:r si r-ii periclitrri sinitatea; Cr.rrn s.i cultivati o gridini de plente me-

clicinrie; O gr;idini in *irivece; (juin s;i folositi plinteie comestibile in lunclie

LUMEA SI CUNOA$'I'EREA ANIN'IALELOR (maro) """""""""""' 434

Anirnale-ciliuz-e pi totem.ri; Spiritele animalelor mici; Procesul de observare

si coleclionere; Arta de a identifica urmele de animale; Urme de rnamifere

din Arnerica cle Norc{ (tabe1); cum s;i ingrijili ;rnimalele silbatice; Animale

legendrre; P;rtru moc'lele de btrl:ruri

COSMOLOGIA 5I ML,TAFIZICA (violet) """"""""""" 474

Asrrc;1omie cri1rchiul liber; Ulititi de nlisuri, pLrncte cardinaie $i bolta cereascil

Ast roiabul marinrrilor: Anotimpuri, echinoctii 5i solstilii; Cum si creati un ca-

t-lran solar; I-un.r; Stele; Flini stclare si planisfere; Plenete; Comere, rneteori;i sa-

teliti; Irenomene oprice; Dincolo de gal,xii; Cum si creati Lrn modei ,rl gala-xiei

C:rlea l-actee;'I'irnpul si rnayesii; Pirernide rnistice; Curn si constmili o piramidl

MAGiA N{ATEMATICII (rrarrslucid)'.......""" """"""'." 5C9

Aritrnetica s;icril lstor-irr numirului ii; B;rnda hLi Moebius; Geometrirt sacri;



cie anotirl;r; Ciupcrcile s."rlbaticc; l\,{enta si av.rntrijele ei; Potiuni ;i loliuni

ARTA DIVII{AJ'IEI (galben) ....................".278

Misiunea unui profetr Metorle de divinatie; Cum si crerli o cntie de divinaqie;

Metoda ciivinr;-iei cu c:ir1i de joc; Ana de e g,hici viitorul in irunze cle ceai;

Art;r di',.inrriei cu ajutonrl timiii; Divinrlia prin radiestezie; Cum si vi creali

propriul set ile .nrnc

ARTA iI.UZIONiSMULUI (poriocaliu) ."..3I7

Arhetipr,rrile rnagicianului; Bizarrc Meqic; Codul magicienului; lnstrumentele

rnagicer (Juti;r m.rgic;i .r lui -firn Fishi; $ez.:rtorile bardice

ALCHIN{IASISTIINT'ELEA,fAGICE(rosu)".......... .......354

Simboluriie .iichirlici; Glos:rr de sjmboluri ;rlchirnice; Alchimia in bucitirie;

I-.ichiclui care i5i schin'rbri culo:rre;r; Inventii minun;rte; Tehnomagi,r; Glosar

RELAI'IILE INTER{-IN4ANE (roz) ............3e4

'irrr c:r vr:ijitori; Crrm si iormati o rete;r ile tineri vrijitori; Masculinitatea

si trisituriie sric: Iran si C)mul-Vercie; Ritr,riluri de initriere in viata unui birbat;

Ritu:r1uri de initiere pentru femei vrijitoare; Imponirnta activismului in viatir

ucenierrlui r-rriitor: Reguli dc rur: Curtt si org;rnizati () pelre(erc cu vriiitori

cinci moclele cle solide platonice; Geometria sacri in nrturiL; Cutn si misuraqi

initltimea unui cop.rc sau a unei clidiri inaite

RITUALURI MAGICE (alb)............. """"" ssO

cum si cre;r1i un rituri personal;Practici ritualice fundamentale; Introducere

in teurgie; calendarul lunar; Arrrgerea lunii pe pimint; Ritual inchinat lunii

p[ne; Vrajir de piotectie impotriva r.rz-elor emise de computere

Ml'fURI - LEGENDE Sl CUNOASTERE' (cenueiu) ""' s85

Atlantida, Lernuri:t 9i Mu; Epoca eroilor rnoclerni; Amazoanele Ei feneile

rizboinice; Alte mituri si legende; Mabinogion; Artcfacte mrrgice

ARTELE OCULTE (negru) """""""""""" 623

Vriiitoria ;i umbr,r; Mon;trii; Monstrii misterioSi; Demonii; Mitologia

Cthulhu $i Necronomiconul; Deochiul; Scutul Protector; Metode de protecqie

cu .rjutorul oglinzilor; Umbrele si intunericul; Influenlarea fenomenelor na-

tutii prin magie

ANEXE

(lolaboretorii; Note, autorii desenelor si re{erinle; Indice

657

DESENE (trebuie xeroxare5i asamblate) .....6g9Paslirea care te urmireste; Taumatropul si f:rntascopul; calculatorul orelor

planetare; ctirti pentrr.r exercitiile de telepatie; f itirez pe'tru exercitiile de

psihokinezie; Cutia magici a lui Jim; Orniropterul lui I_eonarclo c.la Vinci:I'at^r modele de bala.ri; Astrorabul mari'arilor; caclran solar de buzunar;G.rlaxia Cale:r Lactee; Piramida mistici; Compasul rnecliei de aur; Cele 5 solide

plrtonice; Figurine ciin hirtie intruchipind_o pe Marea Zeiti



Documents

Cartea Ucenicului Vrajitor - Oberon Zell Ravenheart