16
O mare importanþã pentru rãspândirea cul- turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are cartea. În pofida dificultãþilor financiare pe care criza le-a adus în acest domeniu ºi a faptului cã internetul ar „ucide“ cartea, avem o producþie de carte care dovedeºte o stare de normalitate. Se poate spune cã se menþine in- teresul pentru carte, complementar celui pen- tru internet. La ucraineni, cartea se bucurã, din cele mai vechi timpuri, de mult respect ºi chiar de vene- raþie. Încã de pe vremea Rusiei Kievene, cartea era consideratã un tezaur de înþelepciune umanã ºi cea mai de preþ hranã spiritualã. Iatã ce stã scris în Letopiseþul rus [= protoucrainean] din 1037: „Cãci mult folos trage omul din învãþãtura cãrþii. Cãrþile ne învaþã ºi ne îndrumã pe calea pocãinþei, din cãrþi dobândim înþelepciune ºi cumpãtare, cãci ele sunt râuri ce adapã întreaga omenire, sunt izvoare de înþelepciune. Cãrþile ascund o nemã- suratã profunzime“. Aceastã pasiune pentru carte a fost moºte - nitã ºi de ucrainenii din România, ei fiind nu numai consumatori, ci ºi creatori de culturã. În fiecare an, purtãtorii mesajului cultural ºi ºti- inþific al etniei ucrainene (alcãtuiþi din scriitori, oameni de ºtiinþã etc.) lanseazã în circulaþie, cu sprijinul financiar al Guvernului României, în medie, 10-12 titluri de cãrþi în domeniul beletristicii, folclorului, lingvisticii, istoriei, muzicii, relaþiilor româno-ucrainene etc., reu - ºind sã convingã lumea culturalã ºi ºtiinþificã din România ºi din alte þãri cã este capabilã sã producã valori remarcabile. Pornind de la 10-12 titluri editate anual pânã în prezent, anul acesta s-a ajuns pânã acum la 15 cãrþi. Asistãm, aºadar, la o adevãratã explo- zie de carte ucraineanã care aratã cã avem mulþi intelectuali de calitate. Este necesar ca nume - roasele manuscrise aflate în portofoliul Uniunii Ucrainenilor din România sã fie pregãtite, con- form planului, de tipar, pentru a deveni cãrþi ºi a ajunge în mâinile cititorilor care le aºteaptã. Dupã ce cartea devine produs editorial, pu- blicarea ei nu se încheie, dimpotrivã, se poate spune cã, de fapt, acum începe. Este cunoscut faptul cã la noi cartea ajunge la public nu prin etalarea ei în librãrii, cum este, de fapt, normal. Noi rãspândim sau difuzãm producþia noastrã de carte prin forþe proprii, care sunt destul de costisitoare. Popularizãm produsele noastre editoriale prin participãri la târgurile de carte (Târgul In- ternaþional „Gaudeamus“; Salonul de Carte, Presã ºi Muzicã, gãzduit, de obicei, în prag de primãvarã; Târgul Internaþional de Carte „Bookfest“), repere ale vieþii culturale româ- neºti. Expunem de fiecare datã numeroase cãrþi semnate de autori ucraineni din România. De remarcat cã mulþi vizitatori români sau de altã naþionalitate zãbovesc în faþa standului nostru, interesându-se de traduceri din literatura ucrai- neanã, istoria Ucrainei, albume de artã (Mi- roslava ªandro, Cusãturi huþule, 2010); foarte cãutate au fost dicþionarele bilingve româno- ucrainene. Ceea ce a demonstrat odatã mai mult comu- nitatea noastrã la târguri este cã suntem activi ºi avem oameni talentaþi. Pe de altã parte, am aju- tat vizitatorul român sã capete o imagine mai cla - rã despre ucrainenii din România. Încã puþine sunt pre- zentãrile de carte ºi inter- venþiile în mass-media care ar putea oferi întâlniri interesante ale publicului cu noutãþile editoriale. Cartea rãmâne, pentru multã lume, un prieten de nãdejde. Meritã subliniat faptul cã unele dintre cãrþile publicate sub egida UUR au obþinut premii internaþionale, Premiul Uniunii Scriitorilor din România sau au fost nominalizate pentru Pre- miul Academiei Române. UUR nu are o tipografie proprie. Organizaþia noastrã apeleazã, pentru tipãrire, la firme spe- cializate în acest sens, reuºind sã scoatã o carte de calitate, dar cu bani mulþi. Credem cã a sosit momentul sã achiziþionãm o tipografie a noas- trã, aºa cum au fãcut de multã vreme alte minoritãþi. Cartea editatã de UUR poate fi consideratã o emblemã culturalã a comunitãþii ucrainene. Ea este o fereastrã deschisã spre om ºi umanitate, spre problemele de azi ºi de mâine ºi va con- tribui, fãrã îndoialã, substanþial la longevitatea ºi vitalitatea comunitãþii ucrainene din þara noastrã. Ion ROBCIUC Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România Luptaţi şi veţi învinge! Serie nouã, nr. 273-274 / octombrie 2014

Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

  • Upload
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai -nenii din România o are cartea. În pofidadificultã þi lor financiare pe care criza le-a adusîn acest do me niu ºi a faptului cã internetul ar„ucide“ car tea, avem o producþie de carte caredovedeºte o stare de normalitate. Se poa te

spune cã se menþine in -teresul pentru carte,com ple mentar celui pen-tru internet.

La ucraineni, cartea sebucurã, din cele maivechi timpuri, de multres pect ºi chiar de vene -raþie. Încã de pe vremeaRusiei Kie ve ne, carteaera consideratã un tezaurde înþelepciune umanã ºicea mai de preþ hranãspiritualã. Iatã ce stã scris în Le­to­pi­seþul­ rus[= protoucrainean] din 1037: „Cãci mult folostrage omul din învãþãtura cãrþii. Cãrþile neînvaþã ºi ne îndrumã pe calea po cãin þei, din cãrþidobândim înþelepciune ºi cum pã ta re, cãci elesunt râuri ce adapã întreaga omenire, suntizvoare de înþelepciune. Cãrþile ascund o nemã-suratã profunzime“.

Aceastã pasiune pentru carte a fost moºte -nitã ºi de ucrainenii din România, ei fiind nunumai consumatori, ci ºi creatori de culturã. Înfie care an, purtãtorii mesajului cultural ºi ºti-inþific al etniei ucrainene (alcãtuiþi din scrii tori,oameni de ºtiinþã etc.) lanseazã în circula þie, cusprijinul financiar al Guvernului Româ niei, înmedie, 10-12 titluri de cãrþi în dome niulbeletristicii, folclorului, lingvisticii, is to riei,mu zicii, relaþii lor româno-ucrainene etc., reu -ºind sã convingã lumea culturalã ºi ºtiin þificãdin România ºi din alte þãri cã este capabilã sãproducã valori remarcabile.

Pornind de la 10-12 titluri editate anual pânãîn prezent, anul acesta s-a ajuns pânã acum la15 cãrþi. Asistãm, aºadar, la o adevãratã ex plo -zie de carte ucraineanã care aratã cã avem mulþiintelectuali de calitate. Este necesar ca nume -roasele manuscrise aflate în portofoliul UniuniiUcrainenilor din România sã fie pregãtite, con-

form planului, de tipar, pentru a deveni cãrþi ºia ajunge în mâinile cititorilor care le aºteaptã.

Dupã ce cartea devine produs editorial, pu -bli carea ei nu se încheie, dimpotrivã, se poatespu ne cã, de fapt, acum începe. Este cunoscutfap tul cã la noi cartea ajunge la public nu prinetalarea ei în librãrii, cum este, de fapt, normal.Noi rãspândim sau difuzãm producþia noastrãde carte prin forþe proprii, care sunt destul decostisitoare.

Popularizãm produsele noastre editorialeprin participãri la târgurile de carte (Târgul In -ter naþional „Gaudeamus“; Salonul de Carte,Presã ºi Muzicã, gãzduit, de obicei, în prag depri mãvarã; Târgul Internaþional de Carte„Bookfest“), repere ale vieþii culturale româ -neºti. Expunem de fiecare datã numeroase cãrþisemnate de autori ucraineni din România. Deremarcat cã mulþi vizitatori români sau de altãnaþionalitate zãbovesc în faþa standului nostru,interesându-se de traduceri din literatura ucrai -

nea nã, istoria Ucrainei, albume de artã (Mi -roslava ªandro, Cusãturi­ huþule, 2010); foartecãutate au fost dicþionarele bilingve româno-ucrainene.

Ceea ce a demonstrat odatã mai mult comu-nitatea noastrã la târguri este cã suntem activi ºiavem oameni talentaþi. Pe de altã parte, am aju-

tat vizitatorul român sãcape te o imagine mai cla -rã des pre ucrainenii dinRomânia.

Încã puþine sunt pre -zen tãrile de carte ºi inter-venþiile în mass-mediacare ar putea oferi întâlniriinteresante ale publiculuicu noutãþile editoriale.Car tea rãmâne, pentrumul tã lume, un prieten denãdejde.

Meritã subliniat faptul cã unele dintre cãrþilepublicate sub egida UUR au obþinut premiiinternaþionale, Premiul Uniunii Scriitorilor dinRomânia sau au fost nominalizate pentru Pre -miul Academiei Române.

UUR nu are o tipografie proprie. Organizaþianoastrã apeleazã, pentru tipãrire, la firme spe-cializate în acest sens, reuºind sã scoatã o cartede calitate, dar cu bani mulþi. Credem cã a sositmomentul sã achiziþionãm o tipografie a noas-trã, aºa cum au fãcut de multã vreme alteminoritãþi.

Cartea editatã de UUR poate fi consideratã oemblemã culturalã a comunitãþii ucrainene. Eaeste o fereastrã deschisã spre om ºi umanitate,spre problemele de azi ºi de mâine ºi va con-tribui, fãrã îndoialã, substanþial la longevitateaºi vitalitatea comunitãþii ucrainene din þaranoastrã.

Ion ROBCIUC

Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 273-274 / octombrie 2014

Page 2: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

2 curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:[email protected]

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

În ziua de 27 septembrie 2014, cu ocazia sãr-bãtorii Înãlþarea Sfintei Cruci, pe stil vechi,domnul deputat Ion Marocico, reprezentantulUniunii Ucrainenilor din România în Parla -mentul României, a participat, la invitaþia preo-tului paroh Nicolae Lauriuc, la Hramul BisericiiOrtodoxe Ucrainene din Sighetu Marmaþiei.

Slujba a fost oficiatã de un sobor de preoþi, înfrunte cu vicarul general al Vicariatului OrtodoxUcrainean din Sighetu Marmaþiei, preo tul IoanPiþura, la manifestare luând parte 23 de preoþi ºicãlugãri ucraineni, reprezentanþi ai autoritãþilorlocale, alãturi de peste 1500 de localnici.

„Sunt bucuros sã constat, odatã în plus, cãtradiþiile ºi obiceiurile noastre sunt promovatecu responsabilitate ºi, mai mult, sunt îmbrãþiºatecu inima deschisã de tânãra generaþie. Atât timpcât în ºcoli se vor þine cursuri în ucraineanã, înbise rici se va sluji în limba ucraineanã, iar aca -sã, fiecare dintre noi va transmite copiilor ele-mentele de bazã ale culturii ucrainene, nu vomavea cum sã ne pierdem identitatea. Este de da -

to ria noastrã, a tuturor, sã facem eforturi pentrua stimula implicarea tinerilor în activitãþi speci-fice, de a ne conserva ºi promova valorile cul-turale, pentru a ne putea defini ca etnie ºi pes teani“, a declarat domnul deputat Ion Maro cico.

În contextul manifestãrii, reprezentantulUniu nii Ucrainenilor din România în Parla men -tul României a avut o întâlnire cu preoþii dinMara mureº în cadrul cãreia s-a discutat des preposibilitatea de a fi acordate Bisericii Or to do xeUcrainene finanþãri pentru susþinerea Mãnãstiriidin Ruscova, precum ºi pentru fina lizarea lãca -ºurilor de cult aflate în construcþie. De menþio natcã în zonã ucrainenii au fost atestaþi încã dinseco lul al XIV-lea, iar Biserica Orto doxã Ucrai -neanã din Sighetu Marmaþiei a fost construitã lasfârºitul secolului al XVIII-lea.

În ziua de duminicã, 28 septembrie a.c., pro-gramul domnului deputat Ion Marocico a con-tinuat în judeþele Maramureº ºi Suceava, undeau avut loc întâlniri cu membri ai comunitãþilorde ucraineni, au fost acordate audienþe, mareparte dintre problemele semnalate vizând retro-cedãrile de terenuri.

Ion MAROCICO,deputat UUR

Comunicat de presã

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR

Adresatã: Domnului Liviu Nicolae Dragnea,viceprim-ministru, ministrul Dezvoltãrii Regio -nale ºi Administraþiei Publice

De­ cãtre: Deputat Ion Marocico (UniuneaUcrainenilor din România) Grupul parlamentaral minoritãþilor naþionale

Obiectul­ interpelãrii: Construirea unei noiºcoli în comuna Repedea ºi dotarea LiceuluiTehnologic Repedea cu un autobuz pentru trans-port ºcolar

În urma deplasãrilor efectuate în zonele cuimportante comunitãþi de ucraineni din judeþulMaramureº ºi a discuþiilor avute cu reprezentanþiai acestei comunitãþi, dar ºi cu autoritãþile locale,mi-a fost semnalatã situaþia specialã cu care seconfruntã Liceul Tehnologic din comuna Repe -dea, pentru care vã solicit sprijinul.

La începutul anului ºcolar 2012/2013, dincauza stãrii de degradare ºi a pericolului de prã -buºire a clãdirii, ªcoala Gimnazialã Repedea afost închisã, iar cei peste 200 de elevi de laºcoalã au fost mutaþi la Liceul Tehnologic Repe -dea, pentru a-ºi putea continua cursurile. În pre -zent, la Liceul Tehnologic Repedea, învaþãaproximativ 900 de elevi, dintre care 197 la nivelpreºcolar, 268 la nivel primar, 252 la ciclul gim-nazial, 31 la învãþãmânt profesional ºi 125 frec -venteazã cursurile liceale.

De douã ori pe zi, dimineaþa ºi la prânz, tre-buie transportaþi la Repedea, cu microbuzul, nu

mai puþin de 220 de elevi, din satele Luh,Micluºa, Plaic, Lespedea de Jos, Lespedea deSus, Jolob ºi Hecica, ceea ce presupune costurifoarte mari, dar ºi mult timp pierdut de unii din-tre elevi.

Având în vedere distanþele mari pe care tre-buie sã le parcurgã elevii pânã la Repedea, aufost întocmite ºi depuse la Ministerul EducaþieiNaþionale, în anii 2007 ºi respectiv, 2012, douãproiecte privind construirea unei noi ºcoli gim-naziale în satul Micluºa, dar din pãcate, nu aufost primite rãspunsuri privind finanþarea.Consider cã în contextul dat, construirea acesteiºcoli trebuie sã devinã o prioritate, uºurându-seastfel situaþia în care se aflã copiii din zonã.

Menþionez cã în comuna maramureºeanãRepe dea comunitatea ucraineanã este majoritarã- aproximativ 98% din cei 4750 de locuitori, iarla Liceul Tehnologic cursurile pentru elevii depânã în clasa a VIII-a se desfãºoarã în ucrai neanã.

Având în vedere cele de mai sus, vã rog, sti-mate domnule viceprim-ministru, sã sprijiniþicomunitatea de ucraineni din comuna Repedeaprin: alocarea, cât mai curând posibil, a fon-durilor necesare în vederea construirii unei noiºcoli în satul Micluºa ºi a unui autobuz pentrutransportul ºcolar, în vederea eficientizãrii chel-tuielilor de transport. Vã rog sã-mi comunicaþisoluþiile identificate pentru rezolvarea acestorsituaþii.

Solicit rãspuns scris.

Cu stimã,deputat Ion Marocico

Adresatã: Domnului Liviu Nicolae Dragnea,viceprim-ministru, ministrul Dezvoltãrii Regio -nale ºi Administraþiei Publice

De­ cãtre: Deputat Ion Marocico (UniuneaUcrai nenilor din România) Grupul parlamentaral minoritãþilor naþionale

Obiectul­interpelãrii: Schimbarea microbuzu-lui de care beneficiazã elevii ªcolii GimnazialeC.A. Rosetti, judeþul Tulcea

În urma deplasãrilor efectuate în zonele cuimportante comunitãþi de ucraineni din judeþulTulcea ºi a discuþiilor avute cu reprezentanþi aiaces tei comunitãþi, dar ºi cu autoritãþile locale,mi-a fost semnalatã urmãtoarea problemã cu care

se confruntã ªcoala Gimnazialã din comuna C.A.Rosetti, pentru care vã solicit sprijinul.

Microbuzul pentru transport ºcolar de tip Opel„Mavono trabus“, repartizat în cursul acestui an, cutracþiune spate (2x2) ºi gardã micã la sol (apro -ximativ 14 cm), nu este adecvat specificului zo nei(teren nisipos, sãrãturos, cu multe drumuri fores -tiere), rãmânând adesea împotmolit. În plus, avândîn vedere cã urmeazã perioada de iarnã, zãpada,depusã chiar ºi în strat mic, va duce la blocareatemporarã a transportului de elevi, pânã la dez -gheþarea drumurilor care fac legãtura între sate.Mai mult, în zonã nu existã drumuri amenajate.

În acest sens, pentru evitarea blocajelor ºi asituaþiilor neplãcute pentru elevi, ar fi bine-venitãschimbarea actualului microbuz cu unul nou,adecvat zonei (tracþiune 4x4 ºi garda la sol deminimum 20 de cm).

Menþionez cã la aceastã ºcoalã învaþã unnumãr de 53 de elevi, care provin din satele C.A.Rosetti, Periprava (aflat la 15 km de ºcoa lã),Cardon (aflat la 9 km de ºcoalã), Letea (aflat la 6km de ºcoalã) ºi Sfiºtofca (aflat la 3 km deºcoalã).

Având în vedere cele de mai sus, vã rog, sti-mate domnule viceprim-ministru, sã analizaþioportunitatea schimbãrii, cât mai curând posibil,a microbuzului de care beneficiazã elevii carefrecventeazã ªcoala Gimnazialã C.A. Rosetti,judeþul Tulcea, ºi sã-mi comunicaþi rezultateleacestui demers.

Solicit rãspuns scris.

Cu stimã, deputat Ion Marocico

INTERPELARE

INTERPELARE

La 23 octombrie 2014, preşedintele UUR, Şte-fan Buciuta, a împlinit o vârstă „rotundă“, 70 deani! Intrarea în rândul „şaptezeciştilor“ a fostsărbătorită împreună cu colegii şi prietenii, laSiret, cu prilejul desfăşurării şedinţei ordinare aConsiliului UUR în localitatea Rogojeşti. Toţi ceiprezenţi i-au urat din tot sufletul „La mulţi ani!“,împreună cu familia. Urărilor de bine şi sănătatele adăugăm şi pe ale noastre.

Curierul ucrainean

Domnului Ştefan Buciuta

Cozma­Carla­ Ioana,­nãscutã­ la­16­ septem-brie­2003,­în­oraºul­Baia­Mare,­fiica­lui­CozmaMarius­ºi­Cozma­(Buciuta)­Crina­a­obþinut­pre-miul­ II,­diploma­de­merit­ ºi­medalia­de­argintplus­1000­RON­la­etapa­finalã­pe­þarã­la­limbaromânã­cu­94­de­puncte­la­concursul­organizatpentru­clasa­a­4-a.

Ne mândrim cu copiii noºtri

Page 3: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean 3

(Urmare­din­numãrul­anterior)

Ion Cozmei: Remarcabilul sla -vist Stan Velea (cu precãdere înspaþiul literaturii poloneze) acor -dã, din pãcate, o atenþie infimãroman tis mului ucrainean, numelelui Taras ªevcenko lipsind cu desã -vâr ºi re, în vreme ce romanticii en -glezi, germani, francezi, italieni,dar ºi ruºii Puºkin ºi Lermontov,sunt citaþi cu insistenþã. Deºi su -ma rul monografiei este generos,cir cum scris, cvasitotal, esteticii ro -man tice (context european, emer - genþe patriotice, reperele artei poe -ti ce, sub incidentele poeticii popu-lare, scriitorul wertherian, mi ra julOrientului, între Faust ºi Pro me -teu, luciditate romanticã), dimen -siu ni estetice regãsibile ºi înroman tis mul ucrainean, cu pre -cãdere la marele ªevcenko, doar îndouã locuri, în cadrul aceluiaºiarticol (Context european), esteconsemnat, fugitiv, termenulucrai nean: „Ro manticii polonezi,alã turi de cei ruºi ºi ucraineni,aduc masiv în romantismul euro-pean poezia in e fa bilã a stepelor“.„Întipãritã pentru totdeauna înmemoria afectivã ºi înfrumuseþatãde aura depar telui nostalgic, peisa -jele natale - litua niene, poloneze ºiucrai nene - vor reverbera tensionatîn straturile emoþionale ale ope -relor, ogoind dorul de þarã al exi-laþilor (ªev cen ko a fost unul dintremarii exilaþi - n.n.), autori ºi citi-tori, ºi aproape întotdeauna, în -dem nând la acþiuni armate pemãsura virtuþilor strãmoºeºti“.

Stelian Gruia este primul exegetromân care trateazã punþi comuneîntre romanticul ucrainean ºi celpo lo nez, rolul lui Mickiewicz înaceastã interdependenþã fiinddeterminant: „Prima operã literarãcare marcheazã apariþia romantis -mu lui ucrainean este balada Tar -dowski, semnatã de P. Hulak -Artemovskyi, fiind o imitaþie dupãbalada lui A. Mickiewicz PaniTardowska (...) Alegerea operei luiAdam Mickiewicz n-a fost întâm-plãtoare. Hulak-Artemovskyi cu -noº tea foarte bine limba ºi literatu-ra þãrii vecine, iar în revistele vre -mii, care apãreau la Harkov, scrienenumãrate articole despre viaþaliterarã din Polonia. La sfâr ºitulanului 1825, Hulak-Arte movskyiface cunoºtinþã cu genialul poetpolon care, în drumul sãu de laOdesa la Moscova, a poposit câte-va zile în Harkov. Cãrþile poporu-lui ucrainean constituie programulideolo gic al romanticilor ucrai -neni, el fiind puternic influenþat deoperele programatice ale roman-tismului european, îndeosebi decele ale lui Adam Mickiewicz ºiLudovik ªtur (...) Aidoma luiAdam Mickiewicz, care în Ksieginarodu­ polokiego­ i­ pielgrzyzmist-wa­ polskiego (Cãrþile poporuluipo lo nez ºi ale pelerinajului po -lonez) idealizeazã viitorul poporu-lui polonez. M. Kostomarov pre -vede un ideal similar Ucraineiviitoare (...) „Dacã slavii au cãzutîn robie, nu sunt vinovaþi numai

þarul ºi ºleahta, robia nu este o ino-vaþie a spiritului slav, ci a celuigerman ºi tãtar. Adevãratul slav nuiubeºte nici un stãpân în afara luiDum ne zeu ºi a lui Isus Hristos.Ucraina se aflã în sicriu, dar eaîncã nu a murit. Glasul ei, careîndeamnã pe toþi slavii la libertateºi frãþie, ºi-a gãsit ecoul în toatãlumea. Acest glas al Ucrainei s-aauzit ºi la 3 mai 1791, când polo -nezii au hotãrât sã-ºi organizezerepublica“.

Dincolo de aceste evidenþe pri -vind receptarea criticã a romanti -cului ªevcenko pe plan european ºiuniversal, trebuie sã remarcãm „re -vizuirea“, care s-a produs în spa þiulliterar românesc privind opera bar-dului ucrainean, începând cu anul1990. Noile traduceri din Cob zarulºevcenkian, mult mai apro piatetextului original, precum ºi viziu -nea obiectivã a exe geþilor româniîntru ªevcenko au „de tronat“benefic eticheta exclusiv sociolo -gicã a lui Gherea, cât ºi pe cea,necritic preluatã, a lui Sadoveanu.

În afarã de Stelian Gruia, care-ºi „revizuieºte“ lucrarea de doctor-at din 1973 închinatã lui ªev cen -ko, concluzionând cã „pe lângãtalentul sãu de geniu, Taras ªev -cen ko aduce în rândul grupuluiromantic ucrainean ºi o biografie,unicã prin dramatismul ei, nunumai pentru literatura poporuluide pe Nipru, ci ºi pentru întregulpatrimoniu al moºtenirii literareuniversale“. Dan Horia Mazilu îiva consacra marelui cobzar ucrai -nean un studiu consistent, aºezân-du-l pe ªevcenko alãturi de Byron,prin apelul la marele poem roman-tic, de Mickie wicz, Puºkin ºi deLermontov. La rândul ei, cercetã-toarea Magdalena Laszlo-Kuþiuk îlinclude pe ªev cenko în rândulromanticilor creatori de miturioriginale, remarcând instrumentullingvistic de excepþie al mareluipoet, capabil sã întrupeze „mitulUcrainei.

Este necesarã, prin urmare, o„recitire“ criticã a operei poetuluina þional al Ucrainei, insistându-sepe dimensiunile ei romantice, care-lplaseazã pe ªevcenko, incontesta-bil, în galeria marilor roman ticiuniversali“.

Emil Simion: Cum aþi primitafirmaþia susþinutã de cel mai marescriitor ucrainean contemporan,eroul Ucrainei, Ivan Draci?

Ion Cozmei: Marele poet IvanDraci de la Kiev s-a deplasat per-sonal la Suceava la sãrbãtorireamea la vârsta de 60 de ani ºi mi-aacordat o diplomã de onoare ºi ome dalie jubiliarã din partea Aso -ciaþiei „Ucraina - Lumea“ pe careo conduce, iar la editarea volumu-

lui bilingv „Cobzarul“, EdituraBuk rek, Cernãuþi, 2011, a oferitvolu mului o prefaþã, care mi-aadus reale satisfacþii ºi aprecieri.Citez un fragment din prefaþã: „Cuaceste cuvinte despre Taras ªev -cenko, aº dori sã felicit EdituraBukrek ºi pe talentatul traducãtordin România, pe cunoscutul poetromân, Ion Coz mei, care a pregãtittraducerea în limba românã aCobzarului ucrai nean. De mai binede douã zeci de ani domnul Coz -mei este preocupat de transpu ne -rea în limba românã a creaþiei poe-tului nostru naþional. Traducerilesale au fost recunoscute ca fiindcele mai reuºite. Acest fapt de -monstreazã talentul deosebit alpoetului ºi traducãtorului.

Am speranþa cã geniul Cobza -ru lui nostru, nemuritoarea sacreaþie, mãreþul sãu cuvânt care adevenit tezaurul nostru spiritual, întradu ce rea lui Ion Cozmei vortransmite poporului român dorinþanoastrã de mai bine, mândria careo avem faþã de naþiunea noastrã ºifaþã de destoinicii sãi fii, dorinþanoastrã de a trãi în noua ºi liberafamilie a popoarelor europene“.

Emil Simion: Recunoaºtereadumneavoastrã ca fiind cel maibun traducãtor al poetului naþionalal Ucrainei în limba românã a fostrãsplãtitã de-a lungul anilor cu oserie de premii, diplome, medalii,decoraþii, alte distincþii. V-aº rugasã le enumeraþi, precizând ºi mo -mentele când v-au fost conferite.

Ion Cozmei: Ca sã relatez pescurt, voi spune cã pentru activita -tea mea de traducãtor al „Cobza ru -lui“ lui ªevcenko ºi pentru lucra -rea mea de doctorat Taras ªev -cenko - poetul naþional al Ucrai neiºi receptarea lui în Româ nia mis-au acordat urmãtoarele distincþii:Premiul pentru traducere al Uniu -nii Scrii torilor din România, filialaBacãu, 21 septembrie 2012; Pre -miul pentru traducere ºi premiulrelaþii culturale ale Uniunii Scrii -torilor din Moldova (11 martie,2014); Pre miul pentru traducere ºiMedalia „Decoraþie de onoa re“ aUniunii Naþionale a Scriitorilordin Uraina, 19 mai 2014; Premiul Ial Festivalului Naþional de Creaþie„Vrancea literarã“, pentru traduce -re în limba românã a Cobzaruluilui Taras ªevcenko, 2012; Diplo -mã de excelenþã a revistei „Poe -sis“, 2009; Diplomã de excelenþãpentru contribuþie deosebitã ºipopulari zare a creaþiei lui Tarasªevcenko în România, din parteaConsu latului General al Ucraineila Suceava, 2014; Diplomã de ex -ce lenþã pentru promovarea ope reipoe tice a lui Taras ªevcenko înRo mânia, din partea Uniunii

Ucrai nenilor din România, 2013;Diplomã pentru contribuþie deo se -bitã la promovarea ºi dezvoltarealiteraturii ucrainene în lume, dinpartea Societãþii „Ucrai na - Lu -mea“, 2011; Diplomã de onoare cuprilejul Zilei Libertãþii Ucrainei,din partea Consulatului General alUcrainei de la Suceava, 2014; Di -plomã de onoare pentru contri -buþie deosebitã în popularizarealui Taras ªevcenko în RepublicaMoldova conferitã de AmbasadaUcrainei la Chiºinãu; Diplomãpentru participare la Zilele lui ªev-cenko la Bucureºti, 31 martie2012, a Uniunii Ucraine nilor dinRomânia ºi a Ministerului Culturiiºi Patrimoniului Naþional din Ro -mânia; Diplomã de onoare pentrucontribuþie deose bitã în crearealegãturilor spirituale româno-ucrainene, din partea Mi nis teruluiCulturii ºi Turismului din Ucraina,2011; Medalia jubi liarã „200 deani de la naºterea lui Taras ªev -cenko“, conferitã de ConsiliulUcrainean Mondial de Coordonarede la Kiev; Decoraþie ju bi liarã dinpartea regiunii Cer kasy (Ucraina),19 mai 2014;

Emil Simion: Ce semnificaþieare pentru dumneavoastrã fraza pecare aþi rostit-o în ziua de 22 mai2014: „Am vãzut Kanevul, acumpot muri liniºtit!“.

Ion Cozmei: Kanevul este loca -litatea de pe malul Niprului, undeTaras ªevcenko a fost reînmor-mântat la 22 mai 1861. Acolo, pe„Muntele Negru“, astãzi „Munteleªevcenko“, se aflã o statuie impu -nãtoare a Marelui Cobzar, cu largãvedere spre „Niprul larg“. A fostvisul meu de multã vreme de avedea cu ochii Monumentul închi-nat poetului naþional al Ucrainei!

Emil Simion: Puteþi enumeracâþiva traducãtori de valoare, înafarã de Magdalena Laszlo- Ku -þiuk, deja cunoscutã cu rezultatenotabile?

Ion Cozmei: Dacã vã referiþi latraducãtori din România ai Cob za -ru lui lui ªevcenko, se ºtie limpedecã traducãtorul poeziei integrale a„Cobzarului“ este cunoscutul poetromân Victor Tulbure, despre carem-am exprimat în prefeþele mele laediþiile apãrute în România. LaVictor Tulbure se referã obiectivprie tenul meu Ioan Chideºciuc înarticolele apãrute în presa româ -neascã. Din câte ºtiu eu, au maitradus din ªevcenko scriitorii ro -mâni de expresie ucraineanã, pre-cum Ivan Nepohoda, Stelian Gruiaetc.

(Continuare­în­numãrul­urmãtor)

A consemnat Emil SIMION

„CEL MAI BUN TRADUCÃTOR AL POETULUINAÞIONAL AL UCRAINEI, TARAS ªEVCENKO“Interviu cu scriitorul Ion Cozmei, vicepreºedinte al Societãþii Scriitorilor Bucovineni

Page 4: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

4 curierul ucrainean

(Urmare­din­numãrul­271/272)

Anul acesta Fes ti va lul Interetnic „Con -vieþuiri“, organizat itinerant anual de cãtrecomunitatea ucraineanã din judeþul Suceava, înmod obiºnuit în luna mai - începutul lui iunie,nu ºi-a mai urmat cursul firesc, s-a tot amânat ºiam aflat, pânã la urmã cu satisfacþie, cã cea de-a XXI-a ediþie a festivalului a reuºit, totuºi, sãfie „recuperatã“ pe la finele lunii august, dar nuîn localitatea programatã, ci la Câmpulung.Consider cã ar fi fost pãcat sã nu se continue oastfel de acþiune importantã - nu pentru cã aºsuferi eu, personal, care i-am dat cursul cândvaºi l-am susþinut, împreunã cu Direcþia Jude þea -nã pentru Culturã ºi cu domnul Kolea Kure liukdin Mãriþeia, ci pentru cã un astfel de festi valîntr-o Bucovinã multietnicã este foarte beneficºi potrivit ºi nu meritã sã fie lesne „îngropat“.

Unul dintre cele mai dorite, îndelung gânditeºi cu greu demarate proiecte a fost cel din zonaucrainenilor huþuli maramureºeni: Festivalul„Mira la huþuli“, desfãºurat în comuna Bistra,acþiune similarã cu „Sâmbra oilor“ la româniidin acea regiune, o sãrbãtoare popularã legatãde pãstorit, devenitã ºi extrem de... popularã lapublic.

Sã intrãm, însã, puþin în detaliile „istorice“ale acestui festival, poate, mai puþin cunoscute.Când am preluat activitatea la MinisterulCulturii, acest proiect se afla deja pe lista pro -iec telor culturale propuse de cãtre domnulVasile Barºai, primul consilier axat pe pro ble -ma ti ca ucrainenilor, la iniþiativa poetului ucrai -nean Ivan Covaci, cum adesea susþinea chiardomnia sa. Orice proiect iniþiat pentru a putea firealizat ºi implementat mai are nevoie deoameni sufletiºti din partea locului care sã-ºiasume rãspunderea în ceea ce priveºte organi-zarea. Nu mulþi, însã, riscã sã se înhame la ast-fel de muncã, iar „de sus“ nu se mai pot „trasasarcini“, ca altãdatã. Dar ideea domnului Co -vaci a rodit ºi aceastã acþiune, propusã în fie -care an pe lista proiectelor ucrainene, a fostpânã la urmã pusã în practicã.

În primãvara anului 2003, domnul DumitruCoreniuc, preºedintele UUR din Bistra, la aceavreme, a acceptat sã ia asupra sa organizareaFestivalului „Mira huþulã“, secondat de domnulMari cec Nicolae, director al Cãminului Cultu -ral, având susþinerea UUR - filiala Maramureº.Organizatorul principal poate cã nici nu bãnuiace îl aºteaptã (dupã prima ediþie, foarte reuºitã,de altfel, dl Coreniuc s-a îmbolnãvit de inimã),dar vãzând ce succes a avut la public festivalul,mediatizat, foarte bine în presã ºi la TVR, aprins drag de a-l continua. An de an, susþinut deMinisterul Culturii, UUR, Primãria Bistra ºiAsociaþia Cultural-Sportivã Huþulã, sau numaide UUR, el a crescut ºi s-a îm bogãþit, având demulte ori invitate, pe lângã toate formaþiileucrainene existente în Mara mu reº, ansambluriºi oaspeþi de seamã din Ucrai na sau invitaþi spe-ciali din rândul majoritarilor. A fost ºi câte unan de întrerupere, pentru a fi continuat apoi cuºi mai mult sârg, în anul urmãtor. Au fost ediþiiîn care am organizat concursuri de instrumenteºi cântãri specifice acestor obiceiuri de primã-varã ale huþulilor pãstori de aici, fiind acordatecâºtigãtorilor chiar ºi premii bãneºti, ani cândspectatorii asis tau la obiceiul mulsului, al„mãsuriºului“ lap telui ºi la o amplã slujbã reli-gioasã, cu sfinþirea de cãtre preot a oilor care seretrãgeau imediat la „polonincã“, la o paradã acailor hu þuli în drum spre „Cior nyi“ (ValeaNeagrã) unde se desfãºura o parte dintre mani-festãri, la focuri de tabãrã, foarte gustate maiales de tineret etc.

Anul trecut a fost anul în care, la data de 13mai 2013, am sãrbãtorit 10 ani de la lan sareaFestivalului „Mira huþulã“ ºi în calitate de orga-nizatoare de odinioarã a acestei mani fes tãri, amavut onoarea de a fi invitatã de cãtre PrimãriaBistra. Evenimentul s-a repetat ºi în acest an,chiar de Sfântul Gheorghe pe stil vechi, organi-zatorii cunoscând cât de multã plãcere am ca sãmã aflu în acest loc mirific, de care mã leagãatât de multe lucruri, inclusiv pri mul meu locde muncã, ca profesoarã de limba ucraineanã.

Atât anul trecut, cât ºi în acest an, Festivalul„Mira la huþuli“ avea ca organizator doar Pri -mãria comunei Bistra, susþinutã întrucâtva deConsiliul Judeþean Maramureº ºi având câþivasponsori. Mulþi fii ai satului au poposit, cum efiresc, cu bucurie, la aceastã sãrbãtoare câmpe-neascã de excepþie, fãrã sã încerc sã dau toatedetaliile. Am simþit cã festivalul era aºteptat cao sãrbãtoare adevãratã! Anul acesta au venitmulþi reprezentanþi ai autoritãþilor ºi o delegaþiede huþuli din Rachiv, sub conducerea dluiMykola Berkela, dar fãrã formaþii ale ucraine-nilor din satele vecine, ca altãdatã. Noroc cãviorile lui Maghiar ºi Bocicorec ºi cântãrile for-maþiei fraþilor Iurcuþ din Valea Viºeului aurãsunat atât de frumos prin toatã Valea Neagrãde te treceau fiorii, vrând parcã sã compensezelipsa altor formaþii ucrainene din Maramureº!Bineînþeles cã „Huþulii veseli“ din Bistra, cufrumoasele soliste din sat, s-au evidenþiat dinplin. Pentru masa festivã organizatorii au fostajutaþi de câþiva sponsori darnici, cãrora þin sãle mulþumesc ºi pe aceastã cale (Ma ghiarVasile, Tu rus Mihai, Bo ci corec Ivan, primarulVasile Duciuc ºi familia º.a.).

Poate cã nu aº fi abordat acest subiect dacãunul dintre cetãþeni ai comunei, mai pe lasfârºitul ultimei acþiuni, nu mi-ar fi bãtut obra -zul, spunând „dar ucrainenii ce au fãcut?“,referindu-se evident la organizaþia ucrainenilor,UUR, care nu ºi-a mai adus contribuþia la eve -ni mentul susþinut cândva chiar de ea însãºi. ªia trebuit, cu durere, sã-i dau dreptate. Dacã s-aîntâmplat ca domnul Dumitru Coreniuc (pre -zent, de altfel, permanent în programul festiva -lului, chiar dacã a suferit o tragedie în familie),sã nu mai fie în fruntea UUR, asta nu înseamnãcã nu poate continua acþiunea cel care i-aurmat, cã doar organizaþia localã a UUR nu s-adesfiinþat. Dacã „Mira huþulã“ este o sãrbã toa -re consacratã a acestui sat, cu precãdere ucrai -nean-huþul, trebuie sã fie organizat, evident, totde reprezentanþii ucrainenilor! Altfel existãriscul sã aparã reprezentanþii altor etnii ºi orga-nizaþii, care mai de care mai mascate, ºi sã preia„pe tavã“ ceea ce am creat (deloc uºor!) cândvanoi, reprezentanþii UUR.

Ca persoanã care am contribuit la înfiinþareaacestui important festival, recunosc cã nu potsta nepãsãtoare ºi sã nu trag un semnal de alar-mã, când presimt cã am putea pierde acest fru-mos festival tradiþional. Am stat de vorbã cudomnul primar al comunei, Vasile Duciuc ºi cusoþia sa, oameni inimoºi ºi plini de energie, darpe care i-am surprins, efectiv, „sufocaþi“ ºi de -pã ºiþi de probleme. A trebuit sã renunþe la câte-va momente ale acþiunii ºi nu este exclus ca peviitor sã renunþe definitiv la organizarea festi-valului, dacã nu vor fi sprijiniþi. În culturã,interesele politice nu trebuie sã primeze, iaracþiunile culturale care au reuºit sã fie apreciatede public ºi de participanþi, trebuie sã-ºi conti -nue neapãrat cursul. ªi o astfel de sãrbãtoarepopularã, dupã atâta experienþã acumulatã, estefiresc cã trebuie dezvoltatã, amplificatã ºi nusimplificatã. Pentru ca atunci când vom rapor-ta bilanþul activitãþii culturale la 25 de ani de la

crearea UUR, sã putem sã ne mândrim cã înaceastã perioadã am construit ºi nu am nãruit,cã ne-am demonstrat competenþa ºi nu dezin-teres faþã de cultura noastrã, cã am perseveratºi nu am abandonat ceea ce s-a adeverit a fi bun,performant ºi pãstrãtor de tradiþii ºi datini strã-moºeºti ucrainene.

Iaroslava COLOtELO, consilier în Ministerul Culturii,

vicepreºedinte al UUR

Acþiuni culturale ucrainene care nu trebuie abandonate

(din­„Curierul­ucrainean“,­nr.­271-272,sept.­2014)

În Negostina, când eram bãiet,Am cunoscut o de poveste fatã,O floare de s-o pui într-un buchetDe vise, ce sã nu-l pierzi niciodatã.

Avea un fel de-a fi, dar ce n-avea…Avea de toate, cã era bogatã,ªi-atunci în þarã bine se trãiaDe cultivai lalele ori salatã.

Dar timpul a trecut ºi eu, fecior,Plecat-am pe la ºcoli ºi în armatã,Ea a oftat aºa, un pic, de dorªi-am devenit o stea îndepãrtatã.

Un pas spre infinit ca ºi poetªi-apoi ca dirijor, compozitor,Fãceam mereu în viaþã, dar, discret,Simþeam cã pasul nu-i mulþumitor.

Nu era ea prin preajmã sã m-admire,Nu era ea sã spunã drãgãstosCã mã iubeºte dincolo de fire…Eram eu cineva, dar ce folos?

M-am hotãrât sã mã întorc în satSã vãd ce face, ce a mai fãcut…Privindu-mã-n oglind-am observatCã multe fire albe mi-au crescut.

Ruinã ºi cenuºã am gãsitÎn multe locuri ce ºtiam frumoase,Dar înspre casa ei tot am pornit,Cu teama negãsirii însã-n oase.

ªi-am revãzut-o. Parcã era vis,M-a copleºit pe datã bucuria…Maria, strig, dar ea s-a-ntors ºi-a zis:Eu sunt Olguþa, mama e Maria!

Lucian PERþA

Maria

Parodie

Page 5: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean 5

Cu ocazia deschiderii noului an ºcolar, dom -nul deputat Ion Marocico, reprezentantul Uniu - nii Ucrainenilor din România în Parla mentulRomâniei, însoþit de inspectorul ºcolar pentruminoritatea ucraineanã din judeþul Mara mu reº,doamna Simona Malearciuc, de consilierulpentru învãþãmântul în limba ucrai neanã dincadrul Ministerului Educaþiei Naþio nale, doam-na Elvira Codrea, precum ºi de o echipã a pos-tului TVR1, a efectuat vizite la mai multe ºcoliºi grãdiniþe din judeþul Mara mu reº, la careînva þã elevi aparþinând co mu nitãþii ucrainenedin zonã.

Au fost vizitate Liceul Tehnologic din Rus -co va, grãdiniþa din Remeþi, ºcolile din Rona deSus ºi Valea Viºeului-Bistra, localitãþi în carepopulaþia de etnie ucraineanã este în procent de90-95%, iar cursurile se þin în limba ucrai nea nã.Domnul deputat a oferit copiilor din clasa întâiaproximativ 180 de Abecedare în ucrai nea nã ºia purtat discuþii cu conducerile uni tã þi lor deînvãþãmânt mai sus amintite, cadre di dac ti ce,pãrinþi ai elevilor ºi reprezentanþi ai auto ritãþilorlocale, atât pe teme de interes lo cal, cât ºi refe -ritor la problemele cu care se con frun tã, îngene ral, învãþãmântul pentru minoritatea ucrai -neanã din România. Una dintre acestea este ceaa urgentãrii schimbãrii manuale lor ºco lare înlimba ucraineanã, elevii fiind nevoiþi sã înveþe

dupã unele cu un conþinut depãºit, publicate înanii 1962-1965.

La toate aceste întâlniri, invitaþii au fost pri -mi þi cu pâine ºi sare ºi au asistat la diferite

momen te artistice - dansuri, sce ne te,cântece -, prezentate de elevi ucrai -neni îmbrãcaþi în costume populare,care au þinut sã le împãr tãºeascã celorprezenþi bucuria cu care au asimilatde-a lungul timpului din frumuseþeatradiþiilor ºi obiceiurilor et niei dincare fac parte. Un moment deosebitl-a re pre zen tat pro gra mul artisticsusþinut de corul Bisericiiorto doxe ucrainene dinRona de Sus, format din40 de copii de etnie ucrai - neanã, cu participãri la nu -meroase evenimente ºisãrbãtori religioase.

Totodatã, în ziua de 15septembrie a.c., domnulde pu tat Ion Marocico, îm -preunã cu E.S. domnul

Teofil Bauer, ambasadorul Ucraineiîn România, au participat la festi vi -tãþile de deschidere a noului an ºco larorganizate la Liceul Ucrainean „Tarasªevcen ko“ din Sighetu Mar maþiei,unde diplomatul ucrainean a fãcut odonaþie de manua le noi, în limbaucrai neanã, elevilor din clasa a IX-a. În context,domnul deputat a discutat despre pro ble ma patri-monialã a clãdirii în care func þio nea zã liceul ºis-au cãutat soluþii pentru moder ni zarea sãli lor decurs, cât mai curând posibil, în vederea des -fãºurãrii activitãþilor educaþio nale la standardecorespunzãtoare.

Programul din judeþul Mara mureº a mai cu -prins vizite la bisericile ortodoxe ucrainene din

Sighetu Marmatiei, Valea Viºeului ºi Rona deSus, precum ºi la Mãnãstirea Ortodoxã Ucrai - neanã din Ruscova, unde echipa TVR1 a reali -zat o serie de reportaje speciale.

Domnul deputat Ion Marocico transmitemul þumiri pentru întregul sprijin acordat înrealizarea tuturor întâlnirilor avute cu ocaziadeschi derii noului an ºcolar atât conduce ri lorunitãþilor de învãþãmânt vizi tate ºi reprezentan -þilor autoritãþilor locale, care s-au implicat înmod deosebit în asigurarea condiþiilor necesareelevilor ucraineni pentru începerea ºcolii, dom-nului prof. Dumitru Coreniuc din comuna Bis -

tra, pentru coordonarea ansamblului de cânteceucrainene huþule, cât ºi domnilor Petru Seme -niuc, preºedintele Organizaþiei de Tineret aUniunii Ucrainenilor din România ºi Vasile Pa -sen ciuc, preºedintele filialei Remeþi a UniuniiUcrainenilor din România.

Ion MAROCICO,deputatul UUR

Vizita deputatului uur la çcolile în care se studiazå limba ucraineanå

La Casa de Culturã a Sindicatelor din BaiaMare, duminicã, 5 octombrie 2014, a avut locspectacolul aniversar „Nicolae Sabãu: 85 de anide viaþã, 65 de ani de carierã artisticã“ ºi galalau reaþilor Festivalului „Alinã-te, dor, alinã“,ajuns la ediþia a XXIII-a.

Acest festival, iniþiat de interpretul de muzicãpopularã Nicolae Sabãu, se desfãºoarã timp dedouã zile în comuna sa natalã Cicârlãu, judeþulMaramureº. Interpretul Nicolae Sabãu estepreºe dintele Asociaþiei Cultural-Artistice „Ali -

nã-te, dor, alinã“, de asemenea,el este organizatorul concursu-lui de interpretare vocalã ºiinstrumentalã a muzicii popu-lare, la care participã tinerii dintoatã þara.

Festivalul-concurs „Alinã-te,dor, alinã“ este deosebit de alteconcursuri de acest gen datoritãpremiilor acordate, care nu suntîn obiecte sau bani, ci în ani-male domes-tice vii gãini,raþe, g⺠te,iepuri, pur cei,miei sau iezi,

iar Marele Premiu este mã -gãruºul „Alin“.

Cu aceastã ocazie, interpre tu -lui de muzicã popularã ro mâ -neascã Nicolae Sabãu i-a fostacordat titlul de „Cetãþean deOnoare al judeþului Maramu reº“.

Tocmai la acest evenimentau fost invitaþi ºi ucrainenii dincomuna Rona de Sus cu ansam-blul „Vocile Ronei“ ºi „Soko -

ly“ care au prezentat pe scena Casei de Culturãa Sindicatelor din Baia Mare cântece ºi dansuri,pentru care au fost rãsplãtiþi cu vii aplauze decãtre publicul bãimãrean, ºi le-au fost acordatepremii ºi diplome din partea organizatorilor.

Festivalul fiind popularizat în toatã þara, aºacã în sala de spectacole au fost prezenþi ºi mulþiucraineni, nu numai din municipiul Baia Mare,ci ºi din alte localitãþi ale judeþului.

Acest festival a fost sprijinit de AnsamblulFolcloric Naþional „Transilvania“ ºi susþinut deConsiliul Judeþean Maramureº, Primãria ºiConsiliul Local Baia Mare, Primãria ºi ConsiliulLocal Cicârlãu ºi în oarecare mãsurã ºi deUniunea Ucrainenilor din România.

ªtefan BUCIUtA, preºedintele UUR

„Vocile Ronei“ pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor din Baia Mare

Page 6: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

6 curierul ucrainean

Peste 1530 de elevi din clasele V-XIII auînce put, la 15 septembrie 2014, un an deînvãþãmânt la Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ dinSiret. Festivitatea de deschidere a noului an ºco-lar a avut loc pe frumoasa bazã sportivã a Cole -giului în prezenþa elevilor ºi a pãrinþilor acesto-ra, alãturi de ei fiind directorul-prim alColegiului, prof. gr.I Dorina Puiu,ºi directorii adjuncþi, prof. ing. gr.IAntonio Musteaþã ºi prof. ing. gr.IJeaneta Maidaniuc. Din parteaPrimãriei oraºului Siret a participatprimarul ec. Adrian Po poiu, dinpartea Inspectoratului ªco lar Jude -þean Suceava, dna in spector ºcolarCarmen Chise liciuc, din parteaConsulatului Gene ral al Ucrainei laSuceava, Excelenþa Sa consululgeneral Vasyl Boieciko, din parteaUUR-filiala Suceava, dl prof. IoanChideºciuc, precum ºi reprezen-tanþii Poliþiei oraºului Siret. Men -þionez cã la Colegiul Teh nic „LaþcuVodã“ din Siret func þio nea zã 53 declase cu urmãtoarele profi luri: Mate maticã-in -for maticã, ªtiinþe ale naturii, Filologie, Filologieucraineanã, Mecanicã auto, Tehnician transpor-turi, Tehnician industrie textilã ºi pielãrie,

Maistru electromecanic auto, iar la nivel declase de liceu funcþioneazã grupe de elevi carestudiazã limba maternã ucraineanã. Dupã slujbareligioasã de începere a noului an ºcolar 2014-2015, directoarea Colegiului Tehnic „LaþcuVodã“, Doina Puiu, le-a urat elevilor bun venit ºisuc ces în noul an ºcolar. În cuvântul sãu, prima -

rul oraºului Siret, ec. Adrian Popoiu, a þinut sã letransmitã celor prezenþi „Un bun venit, un gândbun ºi un an ºcolar cât mai bun“. A asigurat con-ducerea Colegiului de tot spriji nul din par tea

Primãriei pen trubuna func þionareºi des fãºurare apr o cesului in s -truc tiv-educativ.Doam na in spec -tor ºcolar Car -

men Chiseliciuc a transmis ele vilor sireteni dinpartea Inspectoratului ªcolar Judeþean Suceava,multã sãnãtate, în primul rând, ºi rezultate câtmai bune în anul ºcolar 2014-2015. Consululgeneral al Ucrainei la Suceava, Excelenþa SaVasyl Boieciko, în cuvântul sãu a transmis

elevilor sire teni un an ºcolar cât maibun la învãþãturã ºi disciplinã. În con-tinuare, fiecare diriginte, împreunã cuelevii pe care îi reprezintã, s-audeplasat la clasele repartizate pentruprima orã de consi liere. Menþionez cãExcelenþa Sa consulul Vasyl Boiecikoºi dl prof. Ioan Chideºciuc, vice -preºedinte al UUR - filiala Suceava, austat de vorbã în clasã cu elevii clasei aIX-a B, profil Filologie ucraineanã pediferite probleme. În încheiere, vreausã arãt cã procesul instructiv-educativla Cole giul Tehnic „Laþcu Vodã“ esteasigurat de un corp profesoral formatdin 6 profesori debutanþi, 18 profesoricu gradul didactic definitiv, 15 profe-sori cu gradul didactic II, 37 profesori

cu gradul didactic I ºi 2 profesori cu doctorat.

Jeaneta MAIDANIUC

În cursul sãptãmânii 15-20 septembrie 2014,în judeþul Satu Mare a avut loc o seamã deevenimente la care a participat UUR, filialaSatu Mare.

La 15 septembrie, a avut loc deschidereaanului ºcolar în comuna Micula unde copiiiucraineni învaþã în clasele I - VIII ºi la grãdiniþã.

La aceastã manifestare a luat parte MihaiMacioca, directorul ºcolii, Doboº Csaba, care afãcut o scurtã analizã a rezultatelor obþinute deaceastã ºcoalã, a prezentat programul pentruanul ºcolar 2014-2015 în linii mari, repartizareape clase a copiilor, precum ºi graficul dedeplasare a copiilor cu microbuzul ºco -lii. Au mai luat cuvântul reprezentantulPrimãriei ºi al Poliþiei care a dat câtevarecomandãri copiilor ºcolari referitoarela modul de comportare pe drumurilepublice.

Mihai Macioca a felicitat copiii,pãrinþii ºi cadrele didactice pentru rezul-tatele obþinute, administraþia localã,Consiliul Local, ºcoala ºi în mod deo -sebit activitatea Primãriei care, în ultimiiani, a realizat obiective importante îninteresul comunei, cum ar fi CãminulCul tu ral, blocul ANL, sala de sport,cana li za rea în întreaga comunã, amena-jarea ºcolii ºi mai ales construirea grã-diniþei de copii unde sunt grupaþi copiii careînvaþã în limba românã, maghiarã ºi ucrai neanã.De menþionat faptul cã acest edificiu este con-struit la un nivel modern, cu con diþii extraor-dinare pentru fiecare grupã, având grupuri sani -tare cu duºuri pentru fiecare grupã.

La data de 18 ºi 19 septembrie 2014, încadrul Zilelor cooperãrii europene, a avut loc oserie de manifestãri culturale organizate deMuzeul Judeþean Satu Mare, Consiliul JudeþeanSatu Mare, Univer si ta tea Naþionalã dinUjhorod, Uniunea Ucrai nenilor din România,filiala Satu Mare, Muzeul Arhitecturii ºi VieþiiPopulare a regiunii Transcarpatia, în cadrul adouã proiecte euro pene: „Reuºim prin cultur㓺i „Coo perarea instituþionalã interactivã, isto-rie, tradiþie ºi culturã fãrã frontiere“.

Activitãþile care s-au desfã ºurat în cadrulacestor pro iecte sunt: „Târgul meºterilor ºi cre-

atorilor contemporani“ - demonstratii practicede fierãrit, olãrit, picturã, rotãrie, podoabe,mãºti, prelucrarea lemnului etc. „Parada costu -melor tradiþionale ºi contemporane“ - Husk -roua - Parade; „SBS Party- cultura care neuneºte“ , dansuri, cântece, reþete culinare ºi tra -

di þii comune. La evenimente, copiii ucrainenidin Micula au purtat costume tradiþionaleucrainene ºi au prezentat un scurt moment fol-cloric alãturi de mai multe formaþii din judeþ ºidin Ucraina; „Protejarea ºi valorificarea moº te -nirii culturale comune în regiunea de graniþã“.S-au organizat conferinþe ºi expuneri pe diferiteteme printre care aº aminti: organizarea de con-ferinþe ºi seminarii pentru tineret cu tema„Implicarea tineretului în cunoaºterea ºi pro-movarea valorilor transfrontaliere ºi a coope -rãrii internaþionale“, cu rolul de a informa ºieduca tine retul pentru cunoaºterea ºi protejareavalorilor istorice, culturale, etnografice, turis-tice ale regiunii transfrontaliere, Satu Mare-Tras car pa tia, organizarea de concursuri cu tema„Locul meu natal“.

Cea mai bunã lucrare va fi publicatã înghidul cultural istoric al localitãþii respective;

identificarea istoriei comune din regiunea tran-frontalierã, susþinerea creaþiei contemporane ºitradiþionale, meºteºugãºeºti, încurajarea ºiexpunerea noilor creaþii, implicarea tinerei ge -ne raþii în cunoaºterea ºi practicarea meºte -ºugurilor, cercetãri de teren, identificarea crea -

to rilor tradiþionali ºi contemporani dinzona trasfrontalierã Satu Mare-Trans -carpatia, târgul meºterilor ºi creatorilorcontemporani cu participarea inter-naþionalã, meºteri din România,Ucraina, Ungaria ºi Slovacia.

La deschiderea festivã au participatpeste 700 de persoane printre care ºi odelegaþie formatã din 40 de elevi ºiprofesori români din Trans carpatia,conduºi de profesorul Mihai To car,preºedintele ONG „Nadia-Speranþa“din Slatina (Ucraina), precum ºi deinspectorul de resurse umane din ca -drul Inspectoratului ªcolar al raio nu luiTeaciv. Aceastã delegaþie a fãcut ovizi tã la Colegiul Naþional „Mihai

Emi nescu“ unde cadrele didactice ºi elevii auofe rite cãrþi în limba românã ºi mape de pre -zentare a Colegiului.

Acest proiect a fost finanþat de comunitateaeuropeanã ºi, parþial, de Guvernul Românieiprin Consiliul Judeþean Satu Mare.

Proiectul a fost condus de o echipã românãºi ucraineanã. Echipa de proiect (Ro mânia): dr.Daniela Bâlu, dr. Viorel Ciu botã, Diana Kinces,Carmen Vancea, Bradut Popdan, SimonaAlexiu, Ioana Aranios. Echipa de proiect(Ucraina): dr. Ivan Vovkanyci, dr. OksanaSvyezhentseva, dr. Vitali Andreiko, dr. MokorOleksandra, ec. Natalia Lytvyn.

Mihai MACIOCA, preºedintele filialei Satu Mare a UUR

Festivitatea de deschidere a noului an de învãþãmântFestivitatea de deschidere a noului an de învãþãmântla Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siretla Colegiul Tehnic „Laþcu Vodã“ din Siret

Participare la acÆiuni culturale

Page 7: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean 7

Am citit în cotidianul „Graiul Mara mu re ºu -lui“ despre disputele care existã între In spec to -ra tul ªcolar Judeþean Maramureº ºi Primãriamunicipiului Sighetu Marmaþiei cu privire laLiceul Ucrainean „Taras ªevcenko“ ºi mã alãturpãrerii domnului prefect Anton Rohian „cã nuse doreºte soluþionarea ei ºi nu înþeleg de ce“.

Ca preºedinte al Uniunii Ucrainenilor dinRomânia ºi ca fost deputat în Parlamentul Ro -mâ niei, vã informez despre soarta acestui unicliceu în limba ucraineanã din România carem-a preocupat permanent.

Aceastã disputã dintre Inspectoratul ªcolarJudeþean Maramureº ºi Primãria din SighetuMarmaþiei a existat ºi mai înainte, încã de cânda trebuit sã se punã în funcþiune acest liceu. Dardoresc sã vã prezint un scurt istoric.

Prin Ordinul ministrului Învãþãmântului nr.33435 din data de 29 iulie 1996 emis In spec -toratului ªcolar Judeþean Maramureº, înregis-trat la Inspectorat sub nr. 3002/12.08.1996 semen þioneazã: „Vã comunicãm cã s-a aprobatfunc þionarea începând cu anul ºcolar 1996-1997 a Liceului „Taras ªevcenko“ din SighetuMarmaþiei, Piaþa Libertãþii nr. 9. Vã rugãm sãmodificaþi ºi sã completaþi reþeaua instituþiilorde învãþãmânt preuniversitar 1996/1997, carev-a fost transmisã cu adresa nr.33984/1996“.

Acest ordin al ministrului a zãcut într-un ser-tar la Inspectoratul ªcolar ºi abia în anul 1997la 15 septembrie a fost redeschis Liceul Ucrai -nean în prezenþa celor doi preºedinþi, ai Româ -niei ºi Ucrainei.

Datoritã interpelãrilor mele în cadrulParlamentului României la adresa MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, ministrul de atunci, Mi -hail Hãrdãu, a aprobat mai multe mãsuri cuprivire la necesitatea revigorãrii învãþãmântuluiîn limba ucraineanã, precum ºi suplimentareanumãrului de posturi din cadrul aparatului in -spec toratelor ºcolare pentru funcþiile de îndru-mare ºi control, inspectori de specialitate limbaucraineanã pentru judeþele Maramureº ºi SatuMare, un post de inspector de specialitate inter-judeþean cu normã întreagã, precum ºi pentrucelelalte grupuri de judeþe: Caraº-Severin,Arad, Timiº, Botoºani, Suceava, Tulcea ºiGalaþi (adresa nr.10378/07.02.2007).

Un alt ordin al ministrului, nr.10379/07.02.2007, se referã la Liceul „Tarasªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei cu propune -rile pentru: reabilitarea integralã a clãdiriiliceului; extinderea spaþiului ºcolar, cu variantade supraetajare a clãdirii ºi eliberarea întreguluispaþiu de la parter, ocupat de Clubul Sportiv ºiamenajarea unui internat pentru elevii dinsatele judeþului sau din alte judeþe; repartizareaunui microbuz pentru transportul elevilor dinsatele înconjurãtoare.

Un al treilea ordin, nr.10380/07.02.2007,prin care se prevede:

„În contextul necesitãþii revigorãrii învã þã -mântului în limba ucraineanã, þinând seama deproblemele ridicate la întâlnirea organizatã deUniunea Ucrainenilor din România, la care auparticipat reprezentanþi ai Ministerului Afa ce -rilor Externe, Ministerului Culturii ºi Cultelor,ai ministerului nostru, preºedinþii filialelorUUR, propunem înfiinþarea unui Centru de for-mare a cadrelor didactice în cadrul Li ceu lui„Ta ras ªevcenko“ din Sighetu Marmaþiei, jude -þul Maramureº, în scopul pregãtirii ºi per-fecþionãrii cadrelor didactice care predau limbaucraineanã sau predau diferite discipline înlimba ucraineanã“.

Aceste ordine au fost comunicate In -spectoratului ªcolar Judeþean Maramureº, careavea obligaþia de a aduce la bun sfârºit dispozi -þiile acestora.

A fost emisã Hotãrârea nr.31/2007 a Con si -liului Local al municipiului Sighetu Mar maþiei,privind aprobarea unor mãsuri de ex tindere aactivitãþii Liceului „Taras ªev cenko“:

„Art.1 Se aprobã extinderea activitãþiiLiceului „Taras ªevcenko“ în corpul de clãdireîn care funcþioneazã actualmente Clubul Spor -tiv ªcolar Sighetu Marmaþiei, precum ºi mu ta -rea activitãþii acestuia din urmã în cadrul Gru -pului ªcolar pentru Industrie Micã ºi Serviciiprecum ºi al ªcolii „George Coºbuc“ din muni -cipiul Sighetu Marmaþiei.

Art.2 Lucrãrile de reabilitare ºi modernizareintegralã a imobilului necesare în vederea mã -ririi capacitãþii de ºcolarizare a unitãþii ºcolare,precum ºi pentru înfiinþarea în cadrul acesteia aunui centru de formare a cadrelor didactice cepredau în limba ucraineanã, se vor efectua decãtre Primãria municipiului Sighetu Marmaþieiºi Inspectoratul ªcolar al judeþului Maramureºdin sumele alocate cu aceastã destinaþie deMinisterul Educaþiei Cercetãrii ºi Tineretuluisau din alte surse atrase exceptând resurselepro prii ale bugetului local al municipiuluiSighetu Marmaþiei“.

Am cãutat sã sprijin ºi sã accelerez reali za -rea acestor obiective pentru Liceul Ucrainean,dar cred cã indiferenþa sau slaba preocupare dinpartea factorilor decidenþi a contribuit la ter-giversarea soluþionãrii favorabile a activitãþiiacestui liceu cu vechi tradiþii în municipiulSighetu Marmaþiei.

Vã amintim cã dupã cel de al Doilea RãzboiMondial, prima promoþie a Liceului MixtUcrai nean de atunci a fost în anul 1950/1951 ºine bucurãm cã unii dintre absolvenþi mai trãiescºi acum. Eu însumi am absolvit liceul ucraineanîn anul 1962, iar primele clase de liceu le-amfrecventat în actuala clãdire a Primãriei dinSighetu Marmaþiei, ca apoi cu eforturi majoreale pãrinþilor a fost construitã pe niºte ruineclãdirea actualului Liceu Pedagogic „RegeleFerdi nand“, unde ºi-a desfãºurat activitateaªcoala Medie Ucraineanã, de unde mai apoi amfost mutaþi la actualul Liceu „Dragoº Vodã“.

Internatul ªcolii Medii Ucrainene dinSighetu Marmaþiei a funcþionat pe stradaAvram Iancu nr. 6, într-un spaþiu cu 46 încãperiîn suprafaþã de 2450,92 mp ºi cu o grãdinã afe -ren tã clãdirii în suprafaþã de 841 mp. Imobilula fost închiriat apoi Cooperativei Arta Mara mu -reºeanã cu Contract de închiriere nr. 1870/28martie 1983, iar acum acolo funcþio neazãextensia Universitãþii „Babeº-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

A existat ªcoala Normalã a Ucrainenilor înSighetu Marmaþiei la începutul secolului XX ,dupã anul 1900, care a funcþionat în clãdirilesituate vizavi de actuala Primãrie.

Toate aceste clãdiri nu au fost retrocedatecomunitãþii ucrainenilor din Maramureº ºi con -si derãm pe drept cã Primãria municipiuluiSighetu Marmaþiei ºi Consiliul Local au obliga -þia moralã de a sprijini revigorarea învãþãmân-tului în limba ucraineanã, asigurând func þio na -rea adecvatã a Liceului Ucrainean „Taras ªev-cenko“ din Sighetu Marmaþiei.

ªtefan BUCIUtA,preºedintele UUR

liceul ucrainean „Taras Çevcenko“ lamijloc în disputa dintre instituÆii

Iatã-au înflorit toþi plopiiDincolo de gardul popii,Sunt frumoºi lângã gutui,Ca ºi comportarea lui.

Ca ºi inima lui bunã,Ce ne-ncântã, ne adunãÎn locul de rugãciuniªi ne-ndeamnã sã fim buni.

Are-o inimã de aur,Pentru noi e un tezaur,El din ea a revãrsat,Mângãiere peste sat.

Sunt ºi-acei ce-ºi pierd pãrinþii,Simt dureri în miezul minþii,Dar inima lui de dor,Lecuieºte rana lor.

Inima lui strãlucitã,Nicicând nu e obositã,Fiindcã bate cu mult zel,Pentru noi ºi pentru el.

ªi-atunci când ne spovedeºte,Chiar de-i frig, ne încãlzeºte,Ne ridicã-n slãvi cereºti,Din necazuri pãmânteºti.

Ea e lângã fiecare,La oriºice strâmtorare,La cei deznãdãjduiþiSã se simtã fericiþi.

Este ca o scumpã mamã,Când la altar ea ne cheamã,Pentru-a ne purifica,Pentru-a fi precum e ea...

Are rãdãcini divine,Cãci din bunãtate vine,ªi-ntr-o zi cu harul sãu,A sfinþit-o Dumnezeu.

A sfinþit-o pentru noi,Cei cu griji ºi cu nevoi,Ca în sat unde trãim,Orice rãu sã-l biruim.

Tunetele ºi dezastre,Neajunsurile noastre,Orice semne de pãcat,Visul nostru tulburat.

Ea tot timpul ne învaþãPentru nesfârºitã viaþã,Cum s-ajungem pe-acel plai,Plini de strãluciri, de rai.

Nu sunt vorbe seci ºi goaleCe te-adorm în patul moale,Pot sã zic în lung ºi-n lat,Cã ce scriu e-adevãrat.

Avem un preot cuminte,Cu o inimã ce nu minte,E c-al cerului inelInima lui Daniel.

Mihai VOLOªCIUC

Închin­cu­toatã­stima­preotului­dinNegos­tina,­Daniel­Petraºuc

Inima de preot

„Plopii“

Page 8: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

ªtim cu toþii cã toamna se adunã recoltele ºibunii gospodari aduc mulþumire lui Dumnezeupentru toate darurile primite. Tot o astfel de mul -þumire au adus ucrainenii din Soca bunuluiDumnezeu pentru frumoasa zi de toamnã din 21septembrie 2014, când cu toþii am adunat roadeleculturii ºi credinþei noastre strãmoºeºti.

Aceastã zi a fost pentru locuitorii satuluiSoca, judeþul Timiº, prilej de bucurie, deoarecebiserica ortodoxã ucraineanã a îmbrãcat straie desãrbãtoare cu prilejul hramului închinat „Naº -terii Maicii Domnului“. În aceeaºi zi sfântã s-aorganizat ºi un frumos festival, sub denumirea de„Gala maramureºeanã a ucrainenilor din Banat“.Aceastã manifestare culturalã nu ar fi putut avealoc fãrã implicarea financiarã a Uniunii Ucrai -nenilor din România ºi a Primãriei comu neiBanloc, de care satul nostru aparþine.

Dupã toate prognozele meteo, ziua deduminicã, 21 septembrie 2014, se anunþa a fiploioasã ºi friguroasã, însã, contrar acestora,ceaþa din zorii dimineþii s-a ridicat, risipindu-se,iar soarele a început sã surâdã, semn cã ziua seanunþa una frumoasã ºi cãlduroasã.

Încã de sâmbãtã, toatã suflarea din Soca sepre gãtea de sãrbãtoare. Femeile împleteau cu -nuni de flori pentru a împodobi biserica, bãrbaþiise îngrijeau de tãiatul ierbii ºi de curãþenie, iarfetele adunate în bisericã repetau cântece înãlþateMaicii Domnului, cântece cu care aveau sãîntâmpine procesiunile ce urmau sã soseascã adoua zi. Copiii repetau de zor dansurile pe careaveau sã le prezinte publicului, a doua zi, încadrul festivalului.

Primele care au sosit sâmbãtã seara au fostfetele din grupul vocal „Veseli huþuly“, din loca -litatea Bistra, judeþul Maramureº. Prin venirealor pe aceste meleaguri au refãcut, metaforic,drumul strãbãtut de ucrainenii din Maramureº,care cu ani în urmã au venit ºi s-au stabilit aici.

Duminicã, dis-de-dimineaþã, au început sãsoseascã procesiunile cu tinere ºi tineri îmbrãcaþiîn straie tradiþionale. În fruntea acestora se aflauvrednicii preoþi din þinutul Banatului. În bisericã,s-a oficiat acatistul Maicii Domnului, apoiSfânta Liturghie, care a fost oficiatã de un sobor

de preoþi, în frunte cu pãrintele Ioan Ardelean(pensionar), din Bistra, Maramureº. Rãs -punsurile au fost date de corul bisericii ucrainenedin Soca. Grupul de fete din Bistra, Maramureº,a intonat cu glasuri îngereºti, câteva pricesne dintimpul Sfintei Liturghii. Bucuria a fost marecând am vãzut cã noua noastrã bisericã a devenitneîncãpãtoare. La Sfânta Liturghie a fost prezentºi preºedintele Uniunii Ucrainenilor din Ro -

mânia, filiala Timiº, dl Iura Hleba,alãturi de autoritãþile locale. Dupãsãvârºirea slujbei, preotul paroh,Cristian Vasile Ardelean, a mulþu-mit tuturor celor care au poposit lasãrbãtoarea satului nostru. A urmatînconjurul bisericii ºi apoi miruitulcredincioºilor.

În jurul orei 16:00, tot satul, cumic, cu mare, a fost prezent în cen-trul localitãþii noastre pentru a luaparte la deschiderea „Galei mara-mureºene din Ba -nat“. Mani fes ta reaa început printr-ofrumoasã paradã aportului popular.La paradã au par-ticipat peste 100 de

tineri, care au defilat în acor-durile cântecelor tradiþio na le alegrupului vocal-instrumental dinRemetea Micã. În centrul locali -tãþii, tinerii au fost întâm pinaþide mulþimea prezentã.

Activitatea a continuat la Cã -minul Cultural, care de anulacesta, are o înfãþiºare nouã,fiind renovat în totalitate pringri ja primarului. Când sala Cã -mi nului Cultural a devenit neîn -cãpãtoare, camerele de filmat ºi sonorizarea deînaltã calitate au fost pregãtite ºi astfel s-a datstartul primei ediþii a „Galei maramureºene dinBanat“, Soca, 2014. În deschiderea programuluiartistic, talentatele prezentatoare Oana Mar -teniuc ºi Tatiana Marteniuc au dat cuvântul dluipreºedinte al filialei Timiº a UUR, Iura Hleba.Pentru aproximativ trei ore publicul prezent laaceastã manifestare a aplaudat evoluþia grupu -rilor artistice. Cei care au deschis gala au fost

gazdele, ansamblul „Moloda na -dia“, cu un dans tradi þio -nal mara mure ºean. Auurmat minunaþii copiidin grupul „Kaly na“,ªtiuca, care sub coor-donarea dnei prof.Mariana Bra ºoveanu auprezentat câteva dansuricãzãceºti. Prezent laaceastã galã a fost ºiansamblul de dansuripopulare româ neºti„Voi tegeana“ din locali-tatea Voiteg, în dru mãtorfiind prof. Came liaFogea. Cânte ce le ºisuflul maramu re ºean auajuns în mijlocul socanilor prin

intermediul grupului vocal „Veseli huþuly“ dinlocalitatea Bistra, Maramureº, al cãrui îndrumã-tor este preotul Ioan Ardelean. Prin interpetareavechilor cântece ucrainene fetele din Bistra austârnit amintiri ºi emoþie în sufletul celor pre -zenþi, fãcându-i sã-ºi aducã aminte de zilele

copilãriei. Grupul vocal-instrumental „Re me - tean ca“ din Remetea Micã, sub îndrumarea ini -mo sului Nicolae Hrin, a încântat publicul cuinstrumentele lor autentice. Nu s-a lãsat mai pre-jos nici grupul vocal „Kedrovyna“ din PietroasaMare, care sub atenta supraveghere a dneipreotese Mihaela Brotnei a interpretat câtevacântece tradiþionale. Am þinut ca la acest eveni-ment sã fie prezente ºi celelalte etnii cu careminoritatea ucraineanã convieþuieºte în bunãînþelegere în acest colþ de þarã. Sârbii, bulgarii,maghiarii, germanii, slovacii ºi rromii s-au reunitsub coordonarea asociaþiei multietnice „Timiº-Torontal“ ºi au prezentat un buchet de dansurispecifice fiecãrei etnii. În încheierea galei,ansamblul de dansuri ucrainene „Moloda nadia“din Soca a ridicat sala în picioare ºi-n aplau zeletuturor a prezentat superbul dans „Hopak“.

Sfârºitul a fost extraordinar. Pe scenã au intrattoate grupurile artistice împreunã cu coordona-torii lor, iar publicul i-a recompensat pe toþi cuaplauze ºi cu binemeritatul „bravo“. În încheiere,dl Iura Hleba, preºedintele filialei UUR Timiº, amulþumit tuturor formaþiilor artistice prezente lamanifestare ºi a acordat diplome inimoºilorcoor donatori care pun atâta suflet în pãstrareatradiþiilor ºi cântecului autentic. De asemenea, dlpreºedinte a promis socanilor cã va face demer-suri, astfel încât, pe viitor, „Gala maramureºeanã

a ucrainenilor din Banat“ sã devinã tradiþie înaceastã localitate ºi sã se perpetueze an de an. Cuacest prilej au fost evidenþiaþi cei care au depusefort ºi au fãcut ca acest eveniment sã fie un realsucces. În acest sens au primit diplome de meritpreotul paroh din Soca, Cristian Vasile Ardelean,ºi primarul comunei Banloc, Cornel Toþa.

Festivalul s-a încheiat cu organizarea balu-lui ucrainean, la care a luat parte toatã suflareadin Soca, dar ºi din împrejurimi. Buna dispozi -þie a fost susþinutã de formaþia vocal-instru-

mentalã „Iur cut“ din localitatea Valea Viºeului,Maramureº.

Cu toþii au cântat, au dansat ºi s-au veselitpânã în zorii dimineþii.

Aºa am sãrbãtorit ºi am petrecut în frumoasazi de toamnã, în localitatea Soca, judeþul Timiº.

Raluca-Elena ARDELEAN

curierul ucrainean8

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale

SoCa în SăRBăToaRe

Grupul­„Kalyna“­din­localitatea­ªtiuca

Grupul­vocal­„Kedrovyna“­din­Pietroasa­Mare

Grupului­vocal­„Veseli­huþuly“­din­localitatea­Bistra

Ansamblul­„Moloda­nadia“­din­localitatea­Soca

Page 9: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

9curierul ucrainean

Repere culturale ± Repere culturale ± Repere culturale Existã multe þãri în lume cu locuri de o im -

portanþã deosebitã, unele dintre ele conside ratesacre, care - se spune - ar trebui vizitate mãcaro datã în viaþã de fiecare credincios sau cetãþeanal acelor þãri. Astfel, pentru catolici este impor-tant sã ajungã la Vatican, unde, dacã este posi-bil, sã-l vadã pe Papa, pentru musulmani esteconsideratã chiar o obligaþie sã meargã în pele -rinaj la Mecca - centrul islamismului, japo neziiconsiderã cã trebuie sã urce pe muntele Fuji,tibetanii au ºi ei locurile lor sfinte, iar ºirulexem plelor poate continua pentru fiecare popor.Pentru ucraineni, un astfel de loc este mormân-tul marelui poet naþional Taras ªevcenko laKaniv în Ucraina.

Ucrainenii cu conºtiinþã naþionalã, patrioþi,fii ai marii naþiuni ucrainene, indiferent de undesunt, din patria-mamã Ucraina sau din diasporadoresc ca, mãcar o datã în viaþã, sã ajungã laKaniv, sã se închine, sã aducã omagiul lor, ºi sãdepunã flori la mormântul Marelui Cobzar, sãse reculeagã lângã acest loc sacru ºi sã admirepanorama Niprului care se întinde în faþa mor-mântului-monument, aºa cum ºi-a dorit Tarasªev cenko în vestitul sãu „Testament“ („Zapo -vit“): „Dacã muri-voi, îngropaþi-mã/Pe-o mo -vilã linã/Din nemãrginita stepã-n/Scumpa-miUcrainã,/Ca sã vãd ºi sã aud eu/Lanu-ntins de-alatul,/Cum vuieºte între praguri/Nipru-nvolbu-ratul“ (Traducere Ion Cozmei).

O astfel de ocazie - poate unicã - am avut-oºi eu la începutul lunii octombrie când, dininiþiativa UUR, a fost organizatã o excursie,între 10 ºi 12 octombrie, la Kaniv. La excursieau participat trei grupuri de la filialele teritorialeUUR Maramureº (preºedinte Mi roslav Pe treþ -chi), Suceava (preºedinte Boreslaw Petraºuc) ºia oraºului Bucureºti (preºedintã IaroslavaColotelo). Spre lauda organizatorilor, dintreexcursioniºti au fãcut parte atât membri tineri aiUniunii, cât ºi unii vârstnici, trecuþi ºi de a douatinereþe.

Ucraina ne-a întâmpinat cu o vreme splen-didã, o adevãratã toamnã de aur. Dupã noapteapetrecutã la hotelul „Holosiivskyi“ în Kiev, adoua zi, în holul hotelului am avut plãcuta sur-prizã sã ne reîntâlnim cu vechile noastre cunoºt-inþe - eroul Ucrainei, preºedintele Aso ciaþiei„Ucraina-Lumea“, poetul Ivan Draci, doamnaAlla Kendzera, preºedinta Secreta riatuluiAsociaþiei, precum ºi cu laureatul Pre miului„ªevcenko“, cunoscutul cineast ValentynSperkaci, autorul filmului documentar „Taras“ºi al unuia despre cazacii transdunãreni. Dupãplãcutele momente ale revederii, împreunã cudomniile lor am pornit spre Kaniv.

Beneficiind iarãºi de o zi însoritã care aîntregit bucuria ºi sentimentul sãrbãtoresc dinsufletele noastre, am ajuns la Kaniv, aflat pemalul drept al Niprului, iar acolo am urcat pe„Colina lui Taras“, unde se întinde Parcul Na -þional ªevcenkian, în cuprinsul cãruia se aflã, înafarã de mormântul cu monumentul lui Tarasªevcenko, Muzeul literar-memorial ce-i poartã

numele, dar ºi crucea din fontã care se aflainiþial pe mormântul sãu pânã când a fostînlocuitã de actualul monument ºi alte obiectiveimportante. În faþa Muzeului, grupul nostru a

fost întâmpi nat de trei tinere în frumoase cos-tume naþionale care, conform tradiþiei, au oferitpâine ºi sare însoþite de urarea de bun venit.Primind din mâinile lor acest simbol al ospita -litãþii ucrai nene, domnul Ion Robciuc, prim-vice preºedinte al UUR, conducãtorul grupuluidin România, a mulþumit pentru primirea cãl-duroasã ºi la rândul sãu a transmis salutul din

partea UUR.Conduºi de doamna Svitlana

Bryjyþka, directoare adjunctã aMuzeului, am pornit cu toþii spremormântul-monument al lui Tarasªevcenko. Pentru noi a fost cel maiimportant moment al vieþii noastre,cãci cu fiecare treaptã pe care ourcam în acordurile melodiei peversurile „Testamentului“ care rã -suna solemn peste Nipru pânã înzare exact ca în versurile poetului,fiecare dintre noi simþea în sufletceva tulbutãtor, unsentiment înãl þãtor,care poate fi cugreu ex pri mat încuvinte. ªi cu cât

ne apropiam de vârful colinei,mai aproape de monument,acest simþãmânt devenea tot maicopleºitor. Emoþionaþi pânã lalacrimi, am depus flori la pi -cioa rele marelui geniu al popo -ru lui ucrainean ºi am þinut unmoment de reculegere. A fostmomentul solemn pe care îlviseazã fiecare ucrainean indi -ferent cã este din Ucraina saudin orice þarã a lumii, cãci soar-ta a vrut ca ucrainenii sã fie petoate meridianele.

În faþa monumentului au rostit cuvinte emo -þio nante care au pãtruns adânc în sufletele celorprezenþi poetul Ivan Draci, doamna Alla Ken -dze ra, domnul Ion Robciuc, doamna SvitlanaBry jyþka, domnul Valentyn Sperkaci ºi alte per-soane. Toþi s-au referit la momentul solemn pecare-l trãiau, cu atât mai mult cã anul 2014 este

anul jubiliar al bicentenarului naºterii lui Tarasªevcenko, la importanþa operei marelui poet,operã care capãtã noi semnificaþii în zilele noas-tre în contextul tragicelor evenimente din estulUcrainei. Domnul Ion Robciuc a vorbit desprepopularizarea operei lui ªevcenko în România,exprimând sincerele mulþumiri gazdelor dinUcraina pentru asigurarea tuturor condiþiilor dea vizita acest loc sacru, ºi subliniind cã Tarasªevcenko este poetul tuturor ucrainenilor. Ver -su rile poeziei „Gândurile mele, gânduri“ dincreaþia poetului, recitate de Larisa Traista - unadintre cele mai tinere membre ale grupului, - auîntregit clipele solemne de la mormântul luiTaras ªevcenko. S-au fãcut fotografii, înre gis -trãri video de cãtre participanþi, de cãtre repre -zentanþii oficiali ai televiziunii ucrainene ºi dinpartea Muzeului.

Coborând scãrile, cei prezenþi au putut admi-ra panorama largã a Niprului care se întinde lapoalele colinei. Vizitând secþiile Muzeului lite -rar memorial, participanþii au putut cunoaºte maibine creaþia poetului, ideile poemelor sale ºimaterialele documentare bogat ilustrate prinfotografii expuse pe panouri mari, sculpturile re - pre zentând personajele poemelor sale. Toþi par -ticipanþii au primit din partea Muzeului plianteºi broºuri care sã aminteascã de aceastã vizitã deneuitat. Mulþumiþi sufleteºte, cu sentimentuldatoriei împlinite dar, în acelaºi timp, întristaþide despãrþire, ne-am luat rãmas bun de lareprezentanþii Muzeului, mulþumindu-le pentruprimire cãlduroasã ºi, nu înainte de a scrie câte-va impresii în cartea de onoare, am fãcut caleîntoarsã spre Kiev, unde am ajuns pe înserat.

A doua zi, înainte de a pleca spre România,am reuºit sã vedem ºi o micã parte a capitaleiUcrainei cu câteva locuri istorice importanteprintre care ºi vestita Pecerska Lavra. Timpulavut la dispoziþie nu ne-a permis sã vizitãm maimult Kievul ºi sã vedem ºi alte locuri, monu-mente legate nemijlocit de istoria zbuciumatã apoporului ucrainean.

Am pãrãsit Kievul ºi Ucraina cu dorinþa ºimai ales speranþa de a mai reveni aici ºi cu alteocazii pentru a vedea noi locuri istorice ºi con-temporane.

Scriind aceste rânduri, vreau sã exprim înnume personal ºi în numele celorlalþi partici-

panþi sincere mulþumiri UUR pentru facilitareaparticipãrii la acest eveniment, care va dãinuiîntotdeauna în amintirea noastrã, imortalizat ºide aparatele video ºi foto.

Iarema ONEªCIUC

MoMenTe eMoŢIonanTe, De neUITaT

Page 10: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

10 curierul ucrainean

Creºtinii ortodocºi prãznuiesc,an de an, la 1 octombrie, Acope -rãmântul Maicii Domnului. Întoate bisericile se oficieazã SfântaLiturghie ºi se citeºte acatistul înamintirea minunii din bisericaVlaherne. Se zice cã în timpuldomniei împãratului Leon celÎnþelept (886-911), în ultimul an dedomnie, pe când acesta se afla laluptã pentru a apãra hotarele, duº-manii creºtinãtãþii au asediatcetatea Constantinopolului, cugân dul de a o cuceri. Localnicii,cuprinºi de spaimã, cãutau feluritelocuri pentru a se ascunde. În aceasearã, de sâmbãtã spre duminicã,dupã cum spune Sinaxarul, mulþicredincioºi sosiserã la Biserica„Preasfânta Nãscãtoare de Dum -nezeu“ din Vlaherne unde, dupã oveche tradiþie, se fãcea priveghereîntreaga noapte în cinstea icoaneifãcãtoare de minuni, Mijloci toa -rea. Biserica era plinã, iar creºtiniise rugau Sfintei Fecioare sã-i izbã -veascã de cumplita primejdie.Preo þii ºi credincioºii, laolaltã,înãl þau rugãciuni aprinse, iarMaica Domnului le-a auzit sus-pinele, venindu-le în ajutor.

Sãrbãtoarea aceasta a Acope rã -mântului Maicii Dom nului estepuþin cunoscutã la noi, la români,dar este prãznuitã ºi cinstitã multîn Bizanþ, dupã aceea ºi de greci.Ea a fost preluatã ºi þinutã cu multãosârdie de sârbi ºi de ruºi. În Mol -do va i se acordã o mai mare aten -þie, unde se numeºte pocrov (în sla - vonã însemnând „acoperã mânt“),aici existând chiar ºi schituri carese numesc Pocrov, pentru cã suntînchinate acestui praznic al Aco -perãmântului Maicii Dom nului.

Printre bisericile care au hramulînchinat sãrbãtorii „Acope rã mân -tul Maicii Dom nului“ se numãrã ºicea din satul Bãlcãuþi, unde majo -ritatea populaþiei este de etnieucraineanã. Ziditã în anul 1880prin contribuþiile ºi munca credin-cioºilor ºi cu ajutorul Fondului Re -li gionar al Sfintei Mitropolii aBucovinei, ea a fost sfinþitã de

I.P.S. Mitropolit Silvestru alBucovinei ºi Dalmaþiei, cu hramul„Acoperãmântul Maicii Dom -nului“, în anul 1883. De atunci, înfiecare zi de 1 octombrie, credin-cioºii din sat îºi îndreaptã paºii cucredinþã spre bisericã pentru a fiizbãviþi de ispite, de încercãri, desuferinþe. Ei înalþã rugãciuniMaicii Domnului pentru a primiajutor ºi ocrotire: „Prea CuratãStãpânã, pururea Fecioarã, în vre-mea necazului nostru acoperã-nepe noi cu acoperãmântul aripilorTale, iar în vremea neputinþelor si abãtrâneþilor noastre, fii mijloci-toare nouã, cãtre Fiul tãu ºiDumnezeul nostru. Sã nu biruierãu tãþile lumii anii vieþii noastre,iar sfârºitul sã nu ne gãseascã cum -va în afara acoperãmântului Tãucel sfinþit“.

Anul acesta, liturghia de la bi se -rica din Bãlcãuþi a fost oficiatã deun sobor de 7 preoþi: arhim. MihaiNegrea (fost pr. paroh), pr. IC.Stavrofor Gabriel Vega (secretar alProtopopiatului Rãdãuþi), pr. sluji-tori: pr. Daniel Petraºuc (parohia„Sf. M.M. Dimitrie“ din Negos -tina), pr. Ionuþ Apetroaie ºi pr.Ciprian Cucu (parohia „NaºtereaMaicii Domnului“, Calafindeºti),pr. Daniel Merla (parohia „SfântulIoan Botezatorul“, Siret), pr.Ovidiu Buzilã (parohia „SfinþiiCosma ºi Damian“ din Dãnila).

Despre aceastã sãrbãtoare a sa -tului Bãlcãuþi, am stat de vorbã cupreotul paroh al bisericii din loca -litate, Cosmin Cucu: „În fiecarean, în prima zi a lunii octombrie,biserica din Bãlcãuþi îºi serbeazãhramul, fiind moment de bucurie ºibinecuvântare pentru toþi locuitoriisatului. S-a mai adãugat încã oprimãvarã de la momentul împli -nirii a 130 de ani de la târnosirea

bisericii din Bãlcãuþi. Pentru paro-hia noastrã, ce se afla sub Aco -perãmântul Maicii Dom nului, afost zi de mare sãrbãtoare cu sem-nificaþie dublã: sosirea hramuluimult aºteptat, precum ºi reali zareaunei lucrãri grandioase; cãci pelângã bucuria participãrii la slujbaSfintei Liturghii, oficiatã în soborde 7 preoþi, s-a sfinþit ºi gardul depiatrã de cremene ºi fier forjat,ridicat în numai 3 luni. Având învedere cã parohia are cu puþinpeste 250 de familii, iar situaþiamaterialã a enoriaºilor nu este unadintre cele mai bune, aceastã lucra -re a fost solicitantã pentru toþi, însãnu imposibilã, cãci unde este cre -dinþã, nãdejde ºi dragoste se gãsescresursele necesare finalizãrii aces-tui proiect, avându-l pe Hristos„piatra cea din capul unghiului“(Efes, 2, 20), modelul desãvârºitcare ne spune „cã unde sunt 2 sau3 adunaþi în numele Meu, acolosunt ºi Eu în mijlocul lor“ (Matei18, 20). Consiliul parohial aflatsub îndrumarea mea ºi a casierului,Ilie Homeniuc, a reuºit sã gãseascãsursele de finanþare ºi de ajutorarepentru a edifica noul gard al bise -ricii, gard ce mãsoarã peste 90 demetri.

Bucuria credincioºilor a fost cuatât mai mare, cu cât alãturi demine - noul preot paroh al bise ricii,a slujit ºi arhim. Mihai Ne greasupra numit „preotul care face mi -nuni pentru copii“. Dupã ofi ciereadumnezeieºtii Liturghii, o bunãparte dintre enoriaºi au re trãitmomentele de bucurie, evo cândperioada glorioasã când pãrinteleNegrea Mihai a restaurat bisericala exterior, îmbrãcând-o în praf depiatrã, lucrare ce a dãinuit în timp.

La acest eveniment au asistat,pe lângã sute de credincioºi, auto -

ritãþile locale, dl primar VasileUrsachi, fiii satului veniþi de de -parte, printre care trebuie sã amin -tim pe preºedintele UUR-filialaSuceava, Boreslaw Petraºuc. DupãSfânta Liturghie, Comitetul Paro -hial ºi credincioºii din Bãl cãuþi auinvitat pe toþi cei prezenþi la oagapã frãþeascã.

Uniþi în rugãciune, mulþumimlui Dumnezeu pentru toþi cei careau ajutat la edificarea ºi construcþiaacestui monument de arhitecturã,în cinstea Maicii Domnului, pecare o rugãm sã ne mijloceascã ha -rurile prin care cât mai multesuflete sã gãseascã cele necesaremântuirii“.

Sãrbãtoarea a continuat, dupã-amiazã, pe toloaca satului unde s-adesfãºurat cea de-a V-a ediþie a fes-tivalului „Sãrbãtoare în satul meu“,printre organizatori numãrându-sePrimãria comunei Bãlcãuþi, Con -siliul Local Bãlcãuþi ºi Aso ciaþiaCulturalã „Kozaciok“. Deschi de reaoficialã a festivalului a fost fãcutãde primarul Vasile Ursachi ºi deprefectul judeþului Suceava, FlorinSinescu. Pe scena festivalului auevoluat ansamblurile: Stejã­re­lul -Caj vana, Florile­ Buco­vinei - Rã -dãuþi, Arcanul - Suceava, Bil­cu­þa­-Bil ca, Cervona­kalyna - Ne gostina,Siretul - Si ret, Tran­da­firul - Ca la -findeºti, Poieniþa­ Junior - PoianaStampei, Kozaciok­- Bãlcãuþi, pre-cum ºi soliºtii vocali MonicaStrugar, Miruna Damian, AndreeaCaciur, Alina Þãpar, Gabriel Hurjuiºi Radu Malanciuc. Invitaþi specialiai festivalului au fost ManuelaPohoaþã, Elena Negru, Sorin Filipºi Ionuþ Vieru. Prezentarea specta-colului a fost asiguratã de Lã crã -mioara Grigor ciuc, coordonatorulfestivalului fiind Petru ªoiman.

Duminicã, 5 octombrie, bãl-cãuþenii au fost invitaþi la BalulGospodarilor. Atmosfera a fostîntreþinutã de formaþia Luxor.

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

SaTUL BăLCăUŢI în SăRBăToaRe

Duminicã, 21 septembrie 2014, la Rona deSus, organizaþia localã a Uniunii Ucrainenilordin România a desfãºurat acþiunea culturalãprivind istoria, tradiþiile ºi portul la ucraineniidin Maramureº. Au fost prezenþi reprezentanþidin fiecare comunã ºi sat ucrainean din judeþ,împreunã cu formaþiile artistice îm -brã cate în frumoase costume popu -lare locale.

Cuvântul de deschidere l-a avutprof. Miroslav Petreþchi, preºedintelefilialei Maramureº a UUR, prim-vice pre ºe dinte al UUR, care a ºi con-dus fes ti vitatea. A luat cuvântul I.Ruscovan, preºe dintele organizaþieilocale a UUR, dupã ce preotulGheor ghe Albiciuc a rostit „Tatãlnostru“, fiind ºi o sãrbãtoare reli-gioasã ucraineanã.

La evocarea tradiþiilor ºi portuluidin Rona de Sus, familia prof. Mariaºi Elek Opriºan au prezentat pe scenã

rãzboiul de þesut cu toate cele necesare. LaRona de Sus încã mai funcþioneazã ici, colorãzboaie de þesut, doar cã tinerii nu prea cunoscacest lucru. A urmat programul artistic dat decunoscutul cor mixt pe 4 voci „Vocile Ronei“din localitate, care anul acesta împli neºte 65 de

ani de activitate. Corul a interpretat cu mãies -trie câteva cântece populare ucrainene ºi prelu-crãri, fiind dirijat de prof. Geta Petreþchi ºiacompaniat de acordeonistul N. Grijac. Apoipe scenã a evoluat ansamblul de dans al ele -vilor din ªcoala Generalã Rona de Sus,„Sokoleata“, pregãtit tot de prof. Geta Petreþ -chi. Tot din Rona de Sus a participat tarafulcondus de Gh.Semeniuc ºi horitoarea I. Ro -maniuc. Apoi au fost prezentate portul ºi cos -tumele populare din alte sate ucrainene ºi pe

scenã au evoluat grupul vocal femininºi separat de bãrbaþi din Lunca la Tisacu potpuriu de cântece populare locale,ansamblul „Rusneanca“ din Ruscova,condus de prof. Mihaela Miculaiciuc,grupul vo cal feminin din Crãciuneºti cucâteva cântece ucrainene, pe douã voci,ºi grupul vocal din Poienile de subMunte, iar în încheiere a cântat tarafuldin Rona de Sus.

Preºedintele UUR - filiala Mara -mureº, Miroslav Petreþchi, a mulþumitformaþiilor prezente. Cântecul ucrai -nean a continuat ºi la masa festivã.

Ileana DAN

Evocarea istoriei, tradiþiilor ºi portului ucrainenilor din Maramureº, la Rona de Sus

Page 11: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

511curierul ucrainean

O, cât de repede trecetimpul! Dacã trãia, Du -mitru Ivasiuc ar fi îm -plinit 80 de ani la 20octombrie 2014.

Mitea, cã aºa l-au cu -noscut prietenii ºi foºtiicolegi, s-a nãscut în co -mu na Poienile de subMunte, judeþul Ma ra mu -reº, într-o familie de

þãrani, fiind singur la pãrinþi.Tatãl lui era cunoscut în comunã cu porecla

„Catuneac“. Probabil cã a venit în comunã pen-tru a-ºi satisface stagiul militar, unde apoi a ºirã mas. Poienile de sub Munte, fiind la hotareleRo mâniei, avea pe atunci ºi o unitate militarãiar tatãl lui poate fãcea parte din trupele degrãniceri.

ªtiu cã scriitorul Alexandru Ivasiuc s-a nãs-cut la Sighetu Marmaþiei ºi probabil cã ºi tatãllui Mitea a venit în comunã de la Sighet.

Dumitru Ivasiuc, ºcoala primarã a fãcut-o încomuna natalã, iar apoi a urmat cursurileLiceu lui Ucrainean din Sighetu Marmaþiei,absolvindu-le în anul 1954.

Specialitatea de farmacist a obþinut-o laInstitutul de Medicinã ºi Farmacie din Cluj înanul 1959.

Dupã absolvirea facultãþii, este repartizat încomuna Strâmtura, judeþul Maramureº, undeactiveazã un an, dupã care se transferã în loca -litatea Târgu Lãpuº, un fost centru de raion,care apoi a devenit oraº.

În cadrul acestui raion a avut diverse funcþiica farmacist-ºef, diriginte raional de farmacie,

funcþie pe care a îndeplinit-o pânã în anul 1991,când au loc transformãri în structurile de orga-nizare a Societãþii Farmaceutice, trecând sãlucreze în regim privat.

Pe Mitea l-a ademenit o frumoasã studentãde la Facultatea de Limba Românã ºi Istorie, pecare a cunoscut-o încã din timpul studenþiei.Mãrioara Velea l-a determinat s-o aºtepte un anºi sã se mute la Târgu Lãpuº, iar la 3 decembrie1959 au fãcut nunta.

Din cãsãtoria lor au rezultat douã fete, Liviaºi Monica. Are un nepot, Mihãiþã.

Într-o zi de vineri, 28 februarie 1997, Mitea,un om de aleasã omenie, un bun specialist, unbun prieten, apreciat de toþi cei care l-au cunos-cut ºi cãrora în timpul vieþii le-a dat numai sfa-turi bune, inclusiv mie, s-a stins din viaþã.

În coloanele ziarului „Curierul ucrainean“am publicat atunci, cu regretatul ªtefan Tca ciuc,care i-a fost coleg de liceu, un amplu necrolog.

ªtefan Tcaciuc a scris: „Dupã terminarealiceului, tu ai intrat la Institutul Medico-Farmaceutic din Cluj-Napoca ºi l-ai absolvit cubrio, devenind farmacist. Puteai sã rãmâi înCluj-Napoca, dar nu te-a tentat. Te-ai dus la...Târgu Lãpuº sã vindeci oamenii cu doftoriiletale. ªi acolo þi-ai întemeiat ºi þi-ai zidit o casã,între pereþii cãreia la ceas de tainã îþi depãnaiagale firul amintirilor. ªi sunt sigur, cei patruprieteni dragi, îþi dãdeau cel mai mult de furcã,îþi apãreau cel mai des în faþa ochilor aºa cumi-ai cunoscut la Sighetu Marmaþiei.

Ce ani frumoºi!Nu ne-am vãzut de mult, dar de nenumãrate

ori am tãifãsuit la telefon. ªi la terminarea fie -cãrei convorbiri conveneam sã ne întâlnim cât

mai curând, dar nemiloasa moarte te-a rãpitdintre noi. ªi te-a rãpit încredibil de repede...

ªi eu, ºi Iuliu Manuleac, ºi Ion Buciuta, ºiIon Semeniuc te plângeam cu lacrimi mari ºiamare ºi în gând înfigeam câte o lumânareaprinsã în þãrâna proaspãtului tãu mormânt, dartu nu ne mai vezi ºi nici nu ne mai auzi.

Tu dormi. Dormi în liniºte ºi pace. ªirevisezi copilãria, anii de liceu, prietenii, scãl-datul în râul Iza, plimbãrile pe Solovan, cher-mezele de la Lemn forestier, facultatea...

ªi ce frumoase au fost toate astea pe cândnoi, cei cinci muºchetari, învârteam lumea pedegete... ªi ne credeam cineva...

Da... Am fost ºi noi cândva cineva!... ªi numai suntem, iar tu ai rãmas doar o preafru-moasã ºi înlãcrimatã amintire“.

Iar eu la sfârºitul necrologului am scris:„Mi tea Ivasiuc va rãmâne veºnic în amintireaprietenilor sãi apropiaþi, a consãtenilor, pe carei-a reprezentat cu cinste pe alte meleaguri ºi pecare îi ajuta, de la distanþã, cu sfaturi bune. Eufiind beneficiar al marelui sprijin moral pe caremi 1-a dat, atât înainte de a merge la LiceulUcrainean din Sighetu Marmaþiei, în anul 1958,cât ºi dupã intrarea mea în producþie la TârguLãpuº, unde am locuit 8 ani de zile ºi ne-amînþeles foarte bine.

Mitea, suflet nobil, sã-þi fie þãrâna uºoarã ºiDumnezeu sã te ierte ºi sã te odihneascã!“

Consãteanul nostru, Mitea, vegheazã asupranoastrã de undeva de sus, din ceruri, precum ºiceilaþi consãteni plecaþi spre cele veºnice: ge -neralul Ivan Brona, inginerul Ivan Buciuta, pro-fesoara mea Maria Boico, profesorul IvanBoico, procurorul Mychailo Labici, scriitorulOlexa Beuca ºi alþii care au avut ceva de spus lavremea lor.

Veºnicã pomenire prietenului nostru drag!

ªtefan BUCIUtA,preºedintele UUR

În memoria farmacistului Dumitru Ivasiuc

La data de 20 septembrie 2014, etniciiucraineni l-au comemorat pe omul de culturãucrainean, Ivan Fedco.

La biserica „Adormirea Maicii Domnului“ s-aoficiat o slujbã de Te Deum dupã care la placamemorialã amplasatã pe Casa Corpului Didacticdin Satu Mare s-a depus o jerbã de flori.

Uniunea Ucrainenilor din România, filialaSatu Mare, în colaborare cu familia, au organizatsâmbãtã, 20 septembrie, acþiuni de comemorarea profesorului ºi omului de culturã Ivan Fedco,trecut în eternitate în urmã cu 35 de ani, maiexact în anul 1979.

Într-o atmosferã de profundã pioºenie, sâm-bãtã, 20 septembrie, familia, Mihai Macioca,preºedinte, Pavel Prodaniuc prim-vice pre ºe -dinte, ºi Nicolae Semeniuc, secretar, în calitatede reprezentanþi ai Uniunii Ucrai nenilor dinRomânia - filiala Satu Mare, alãturi dePaula Mare din partea PSD, au partici-pat la Te Deumul oficiat la Bisericaortodoxã cu hramul „Adormirea MaiciiDomnului“, urmat de depunerea uneijerbe de flori la placa memorialã am -pla satã pe Casa Corpului Didactic dinreºedinþa de judeþ. Se cuvine subliniatfaptul cã merite în ceea ce priveºteamplasarea plãcii comemorative trebu -ie atribuite preºedintelui UUR - filialaSatu Mare, Mihai Macioca, directoruluiDirecþiei de Culturã ºi Patrimoniu

Cultural Na þio nal Satu Mare, dl George Vultu -rescu. La dezvelirea plãcii comemorative au par-ticipat regretatul Tcaciuc ªtefan alãturi de fami -lia scriitorului, un numãr mare de ucraineni ºirepre zentanþi ai Direcþiei de Culturã.

În faþa plãcii memoriale, Viorica Fed co, soþiacelui comemorat, a pre zen tat câteva repere dinvia þa culturalã ºi de familie a lui Ivan Fedco, mul -þu mind celor care au iniþiat comemorarea.

O incursiune în curriculumul celui comemo-rat a fost fãcutã de Pavel Prodaniuc (consãtean alscri itorului). Iatã câteva aspecte punctate de vor-bitor:

„Scriitorul de limba ucraineanã Ivan Fedcos-a nãscut la 15 aprilie 1938 în comuna Rona deSus, judeþul Maramureº. Ivan Fedco a vãzut lu -mina zilei într-o familie de þãrani simpli creº tiniºi cu frica de Dumnezeu, de unde ºi am prenta îneducaþia sa. Famila Fedco a avut parte de doifeciori, Ivan ºi Iura; amândoi au urmat studiisuperioare. Ivan Fedco a absolvit Facul ta tea deLitere - Secþia limba ºi literatura ucrai neanã.

Dupã terminarea facultãþii a fost repartizat laºcoala din Bârsana, judeþul Maramureº, iar din

anul 1966 a devenit profesor titular la Liceul nr.3, astãzi „Doamna Stanca“ din Satu Mare. Înultima parte a vieþii sale a lucrat ca metodist laCasa Corpului Didactic din reºedinþa de judeþ,motiv pentru care acolo este amplasatã placamemorialã.

S-a cãsãtorit în anul 1960 cu sãtmãreancaViorica. Rodul convieþuirii lor reprezintã feteleVioleta ºi Narcisa, ce poartã nume de flori.

În perioada cât a locuit în Satu Mare, s-aimplicat în viaþa literarã ºi culturalã a Sãt ma ru -lui, devenind un colaborator constant al ziarelorºi revistelor locale.

Primul scriitor de limba ucraineanã, IvanFedco, a debutat la revista lunarã „Novyi vik“(Veac nou), dar a colaborat la culegerile „Ser -pen“ (August), 1964, „Nasi vesny“ (Primã ve ri lenoastre), 1972 ºi „Obrii“ (Orizonturi), 1979, iarpostum i-au apãrut materiale în „Obrii 2“, înanul 1981.

A mai publicat în limba ucraineanã „Po novo-mu ºleahu“ (Pe drumul cel nou), 1966, „Novely“(Nuvele), 1977 ºi „Obirvani polity“ ( Zborurileîntrerupte), 1980.

Ivan Fedco îºi doarme somnul de veciîn Satu Mare, în cimitirul de pe stradaRod nei. Soarta i-a fost potrivnicã, s-a stinsdin viaþã înainte de a deveni membru alUniunii Scriitorilor din România, dar înurma lui a rãmas o operã literarã bogatã.

Se cuvin felicitãri Uniunii Ucrai ne nilordin România - filiala Satu Mare, pentruiniþiativa de a comemora pe co naþionalulnostru ºi cetãþean devotat urbei în care atrãit.

Mihai MACIOCA,preºedintele filialei Satu Mare a UUR

Comemorarea sCriitorului ivan FedCo

Page 12: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean12

Ziua de 31 august 2014 a fost ozi însemnatã pentru comunitateaucraineanã din localitatea amintitãºi va rãmâne înscrisã în istorialocalitãþii ºi în sufletele ucraine-nilor ortodocºi.

La acest eveniment religios afost prezent un numãr mare decredincioºi veniþi din toate pãrþile, biserica fiindarhiplinã atât de credincioºi ucraineni, cât ºi deromâni din judeþele Timiº ºi Caraº-Severin.Aceastã bisericã cu hramul „Pogorârea Sfân -tului Duh“ a fost ziditã între anii 2008-2014, ºiaparþine Protopopiatului ortodox ucrai nean dinLugoj, în cadrul Vicariatului Ortodox Ucrai -nean din Sighetu Marmaþiei.

Toate lucrãrile pentru terminarea bisericii aufost duse la bun sfârºit ºi pregãtite pentru târno -sire datoritã strãdaniei preotului paroh AdrianViºovan, a membrilor Consiliului paro hial ºi abunilor creºtini. S-au evidenþiat epitropii Du -mitru Dutciuc, Vasile Banianºchi, Vasile Nan,Mihai Nan, Vasco Coreniuc ºi sponsorii cre din -cioºi ca: Gheorghe Romaniuc, Ion Popo vici,Mihai Iuraºciuc, cântãreþul Petru Þifrac ºi mulþialþii care au pus umãrul la ridicarea acestuisfânt lãcaº. Slujba de sfinþire a fost oficiatã decãtre delegatul Preafericitului Daniel, PS Epis -cop Varlaam Ploieºteanu, ºi cu acest prilej, dinînalta binecuvântare a Patriarhului Daniel, bise -ri ca a primit cel de-al doilea hram „Sfântul Ie -rarh Luca din Crimeea“. Slujba religioasã a fostoficiatã de preoþii ucraineni din parohiile Timiººi Caraº-Severin, de preoþi români în frunte cuÎPS Episcop Varlaam Ploieºteanu, de vi carulgeneral al Vicariatului Ortodox Ucrai nean, I.

Piþura, ºi de protopopul bisericilor ucrainenedin Banat, pãrintele I. Albiciuc.

La sfinþirea bisericii au participat ºi oficiali -tã þile comunei Maº loc în frunte cu primarul,Bartha Francisc, inspectorii ºcolari AuraCodruþa Danilescu, inspectorul general Timiº,de asemenea, adjunctul inspectorului general,inspectorul ºcolar pentru etnia ucraineanã, Ivan

Câmpeanu; din parteaUUR, deputatul IvanMarocico ºi preºedinteleUUR Ti miº, GheorgheHleba. Ucrainenii dinRe metea Micã, aflaþi înbiserica lor ziditã de eiînºiºi, se sim þeau creº -tini adevã raþi, iar lu minadivi ni tã þii se vedea pechipu rile lor scãl date delacri mile bucuriei.

Trebuie sã amin tescmo mentul pri mirii oas -peþilor de la Bucureºti, aPS Episcop cu consi -lierii Patriarhiei, de cãtreprocesiunile din locali-

tate ºi de la parohia Soca îm preunã cu preotulparoh Vasile Cristian Arde lean, de cãtre mulþicredincioºi. Acest moment a fost unul înãlþãtor.Dupã terminarea slujbei de sfinþire ºi a Sf.Liturghii au urmat cuvinte de apreciere din par -tea înalþilor prelaþi. Cuvinte alese a rostit PSEpiscop: „Înscrie, Doam -ne, în cartea vieþii pe toþicre dincioºii, ctitorii, oste -ni torii ºi închinãtoriiacestui sfânt locaº“ ºi bu -curia care nu poate fidescrisã în cuvinte, pen-tru cã do rin þa celor mulþis-a îm plinit. Vicarul ge -ne ral al VicariatuluiUcrai nean, Ion Piþura, aspus cã s-a simþit onoratcã a participat la sfinþireaaltei bise rici ucrainene

din Banat, un moment care varãmâ ne în istoria ucrainenilordin Remetea Micã. De aseme-nea, protopopul I. Albiciuc, aspus, printre altele „Ceea cenu este cu putinþã la oameni,este cu putinþã la Dumnezeu,astãzi se culeg roadele unei

osteniri de câþiva ani, în nu me le înãlþãtoare ºicinstirea celor care s-au jertfit“.

În numele tuturor ucrainenilor din Banat avorbit preºedintele filialei Timiº a UUR,Gheorghe Hleba, ºi deputatul în ParlamentulRomâniei, Ivan Marocico, felicitându-i pe toþitruditorii acestui lãcaº, oferind diplome în semnde recunoºtinþã.

Au urmat cuvinte frumoase ºi din partea ofi-cialitãþilor comunei, iar ÎPS Varlaam, cu prile-jul acestei sfinþiri, a oferit preotului parohAdrian Viºovan titlul de „Iconom Stavrofor“ ºio diplomã pentru meritele sale în faþa credin-cioºilor ºi în faþa lui Dumnezeu.

În încheiere, preotul paroh a mulþumit tutu -ror credincioºilor care s-au implicat în finali za -rea construcþiei bisericii.

Apoi am participat la o masã festivã într-oatmosferã creºtineascã unde au continuat dis-cuþiile pe diferite teme cu PS Episcop, vicarulbise ricilor ucrainene, preoþi ucraineni ºi ro -mâni, alãturi de protopopul I. Albiciuc.

Au fost rostite frumoase cuvinte de învãþã-turã pentru cei vârstnici, dar mai ales pentru ceitineri.

Dupã terminarea Sf. Liturghii discutând cucâþiva credincioºi de diferite vârste am con-statat cã fiecare ºi-a exprimat bucuria de a avealãcaºul lor de rugãciune. „Acum avem bisericanoastrã, acum suntem creºtini adevãraþi“, auspus ei.

Anna BEREGHI

Cu transformator de colorit, printre frunze, acest Brumãrel din cartierul Drumul

Toamnei...Viile culese au ceva din tristeþea copiilor

abandonaþi de pãrinþi.Codrii de arginþi nu-s de argint. Datoritã

toamnei, au prins puþinã „ruginã“.O brizã plimbã frunze palide pe apa de

turcoazã a unui lac.Alei mãturate de frunze: curãþenie minþitã!

Între timp, alte ºi-altele cad.ªtiuletele de porumb, depãnuºat, se priveºte

pe sine, ca pe un fãcãleþ de amestecat umor pe ogor!

Cutreier ºi contemplu pe moºia de peisaje ºi vise ale Deltei. Ce viaþã!

Confirmarea cã vinu-i gravitaþia tulburelului- e clarã!

Pasãre dând de un gol de aer - revenind iar laaer, în vãzduhul acestei toamne.

Coliziune dintre un pui de vânt ºi un ciorchine cu strugurii stafidiþi.

Singurãtatea unui bãieþel de „cursã lungã“, cãrând spre ºcoalã ditamai ghiozdanul.

O lecþie de cretã, dãruitã unei clase primare - pe subiectul: A venit toamna!

Câte-n stele ºi-n arginþi, deopotrivã; asta-i ursita ºi-alaiul nunþii unui flãcãu tomnatic.

Un licurici restant... Semn cã toamna vine fãrã restricþii categorice!

Odihnã... În poala bunicii mele a cãzut o frunzã.

În raza unui stejar rodnic, nu-i niciun loc de-a v-aþi ascunselea pentru ghinde.

O alee spre plajã, printre câtevacorturi-surprizã: ultra-sfârºi de sezon.

ªase! Sau ºase ghemuri la ºase... Întrebarea e: κi va reveni evoluþia jocului de tenis în

aerul liber al acestei toamne?

O fereastrã deschisã respirã aburul unei dimineþi de toamnã.

Ieºind din oraº ceaþa se pierde-n întunericul ºters cu nemiluita.

În armonie de dragoste „pe aripile vântului“,de gâtul iubitei o eºarfã fluturã.

Frunze roºii, aidoma cu fuga de foc a sângelui prea înfierbântat de Eros.

În dulceaþa cafelei de dimineaþã, pentru primari o ordonanþã de urgenþã,

în fuga spre paradis!

Livezile - doldora de meri încãrcaþi, coºãrci pe alese...

Floarea soarelui, nerecoltatã încã: lan de pãlãrii cu faguri pentru pãsãret.

„Parada modei“ - nu manechinele, ci codrul îºi schimbã impecabil hainele.

Peste pârâul de pãdure o plutã fãcutã din frunze moarte.

Toamna se numãrã „babacii“ - asta e!......................................................................

Pânã ºi toamna vieþii e o retoricã socialã; Oricât ne-amãgim.Printre guvernanþi, spume la gurã se zbat... Prezidenþiabilii, vai de electoratul lor:O icoanã plânge!...

Vãd flori brumate Cum se-ndepart de moarte -Vara lor e în duhul rãbdãrii ºi-al îndurãrii.

Mihai MAtEICIUC

Sfinþirea bisericii ortodoxe ucrainene

din Remetea Micã, judeþul Timiº

BrumÃrel din Cartierul drumul toamnei...

Page 13: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean 13

Recent, biblioteca judeþeanã„I.G. Sbiera“ din Suceava a pus ladispoziþia dnei prof. SavetaVãrãreanu sala „Elena Greculesi“pentru a-ºi lansa cartea cu titlul demai sus.

Cine este Saveta Vãrãreanu?S-a nãscut Saveta Stoica la 6 de -cembrie 1942 în satul Plopeni,comuna Salcea, judeþul Suceava,din pãrinþi Mihai ºi Valeria Stoica.La 17 mai ºi 18 iunie 1945, îi dece -

deazã pã rin þii. Creºte la buniciimaterni (Zelezneak) în satulCãlineºti-Enache (Greaþca), comu-na Dãrmã neºti, judeþul Suceava,pânã la data de 18 octombrie 1952,când a fost internatã la Casa deCopii nr. 1 fete din Botoºani.

În 1960, ia examenul de maturi-tate la Liceul „Mihai Eminescu“din Botoºani ºi reuºeºte la Facul -tatea de Filologie, Secþia rusã-românã din cadrul Univer si tãþii„Al. I. Cuza“ din Iaºi. În anul1965, dupã examenul de stat, pri -meº te repartiþie la ªcoala Generalãnr. 2 din oraºul Gheorghe Gheor -ghiu-Dej, fostul ºi actualul Oneºti,judeþul Bacãu.

Din 15 aprilie 1965, devineSaveta Vãrãreanu, în urma cãsãto-riei cu Neculai Vãrãreanu, maistruAMC la rafinãria din Oneºti, cu

care are o fatã ºi un bãiat. În anul2000 se pensioneazã.

În liceu a avut încercãri literaretimide.

De curând i s-a publicat înrevista „Phoenix Mission Maga -zin“ eseul „Tãlmãceºte, Drago ma -ne“, preluat de revista „Gândaculde Colorado“.

Mai multe reviste, printre care„Epoch Times“, „Oglinda“ etc.i-au publicat proza „Te arestãmpentru sabotaj“ pe internet.

De curând i-a apãrut volumul„Suflet de orfan“, roman autobio -grafic. Iatã ce m,ai spune dnaSave ta Vãrãreanu în CV, la final:„Mã rog la Dumnezeu sã-mi deatimp ºi sãnãtate sã mai pot scrie,dacã ceea ce am scris va ajunge lasufletele oamenilor“.

Aºadar, am participat la acesteveniment (lansarea cãrþii „Sufletde orfan“) organizat din iniþiativafilialei Suceava a Societãþii pentruCulturã ºi Literaturã Românã înBucovina (preºedinte prof. dr.Gabriel Cãrãbuº), sub egida Con -siliului Judeþean Suceava.

Sala a fost plinã ochi, printrecare mulþi elevi de la Colegiul„Petru Muºat“ din Suceava.

În salã i-am mai remarcat peLucia Mihoc, Traian Maleº, VasilePerpeliuc, Gheorghe Dolinski,Bo res law Petraºuc, VladimirZelezneak.

Din luãrile de cuvânt spicuiescurmãtoarele:

Prof. dr. Gabriel Cãrãbuº: „Amavut extraordinara ºansã sã fiu ele-vul dnei prof. Saveta Vãrãreanu laLiceul din Fãlticeni“. Dupã ce aavut cuvinte de laudã la adresaautoarei, a citit câteva pasaje sem-nificative din carte.

Scriitorul Alexandru Vintilã,

redactor-ºef al revistei „Bucovinaliterarã“: „Lumea vãzutã prin ochiiunui om care a rãzbãtut în viaþãprin forþe proprii. Sinceritate ºitransparenþã fãrã zorzoane stilis-tice. Saveta Vãrãreanu devine unjustiþiar“.

Pãrintele Gabriel Herea, paro-hul bisericii „Sf. Cruce“ din Pã -trãuþi: „Cartea este o carte me mo -rialisticã-document. Gãsim uncopil care-ºi pune probleme. Dru -mul spre catedrã n-a fost uºor, dara ajuns om mare. Un om care adãruit elevilor sãi iubire...“

Dna Maria Matran, veriºoara

autoarei: „Cartea trebuie cititã detoþi tinerii... Sunt mândrã cã faceparte din familia noastrã“.

Dl ing. Borelaw Petraºuc, pre -ºe dintele UUR, filiala Suceava:„Dupã ce-am citit cartea, m-amdus sã-mi vizitez pãrinþii, care aucrescut orfani“.

Subsemnatul: „Când am vãzuttitlul cãrþii, gândul m-a dus la„Sin gur pe lume“. Este cartea ge -ne raþiei mele. Citind cartea am

retrãit multe momente din copi -lãria mea desculþã“.

Propun conducerii UUR sãachiziþioneze câteva zeci de exem-plare, pentru a face o lansare decarte la ºcoala din Greaþca natalã aautoarei. Aici învaþã sub 100 deelevi...

În încheierea acþiunii a vorbitprofesoara scriitoare, Saveta Vãrã -reanu. Cu greu ºi-a stãpânit lacri -mi le ºi tremurul vocii când ne-acitit fragmente din carte.

Trebuie sã notez, neapãrat, dinca pitolul „Admiterea la facultate“:„Sunt un adevãrat Zelezneak, oucraineancã a dracului care poateare în ea sânge de cazac neînfri cat“.

Dacã n-ar fi fãcut limba ucrai -neanã numai pânã în clasa a IV-a(dupã care a plecat la Boto ºani), arfi scris (sunt sigur) „Duºa syrotyn-ska“.

ªi încã un dacã, de data asta almeu personal: „Dacã aº fi avut ta -len tul autoarei, aº fi scris o cartepurtând titlul „Cerul copilãrieimele desculþe n-a fost chiar albas-tru“. Poate cã totuºi voi „comite“acolo o broºuricã cu titlul „Po ves -tea unei biblioteci din Siberia“.Neprietenii ºtiu de ce.

Kolea KURELIUK

„Suflet de orfan“

Localitatea Cernãuþi este un oraº cosmopolitºi deosebit de frumos din Ucraina de vest, acãrei vechime se pierde în negura vremurilor.Aici au studiat ºi s-au format mulþi scriitori,muzicieni, oameni de culturã ucraineni ºiromâni, precum: Ivan Franko, Mihai Eminescu,Olha Kobyleanska, Iuri Fedkovyci, CiprianPorumbescu, Vasyl Stefanyk, Sydir Vorob -kevyci, Osyp Makovei, Eudoxiu Hurmuzachi,Denys Lukianovyci, Mychailo ºi VolodymyrIvasiuk, Ion Nistor, Havrylo Clempuº ºi mulþialþii, dar ºi austrieci, evrei ºi polonezi.

În acest þinut de basm, pe o colinã înverzitã,sub mireasma ghirlandelor albe de iasomie ºicãlin, simbolizând sensibilitatea, speranþa ºipacea, se ridicã semeþ Universitatea Naþionalã„Iuri Fedkovyci“, purtând numele ilustruluiscrii tor ucrainean ºi om de culturã al Buco vi -nei. Aceastã clãdire emblematicã a fost cândvareºedinþa mitropoliei bucovinene ºi a devenit o

prestigioasã instituþie de învãþãmânt superior ºiun centru de culturã unde studiazã mii de stu-denþi din toatã Ucraina ºi de peste hotare.

Este un edificiu cu aspect neobiºnuit, undese îmbinã armonios diferite stiluri arhitecto -nice: roman, bizantin, gotic ºi maur, fiind con-struit în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea(1864-1882), dupã proiectul ºi directa coor-donare ale arhitectului ceh Iozef Hlavka (1831-1908), în timpul stãpânirii austro-ungare ºi aîmpãratului Franz Jozef.

Acest ansamblu arhitectural este o adevãratãcapodoperã de artã, atât în exterior, cât ºi îninterior. Sobrietatea ºi eleganþa aspectului exte-rior al zidurilor cu metereze ºi acoperiºul cumotive geometrice din ceramicã coloratã, ase -menea ºtergarelor ucrainene, atrage privirea nunumai turistului sau specialistului în domeniu,dar ºi oricãrui trecãtor.

Fiind construitã din cãrãmidã roºie, la îm bi -

narea cãreia s-a folosit lut, nisip ºi albuº de ou,a rezistat cu stoicism vitregiilor istoriei sale,mai ales în timpul celui de-al Doilea RãzboiMondial, ca o adevãratã cetate, asemenea Do -mului de la Cacica, o bisericã romano-catolicãpolonezã foarte frumoasã ºi impunãtoare cares-a construit cam în acelaºi timp ºi cu aceleaºimateriale: lut, nisip ºi albuº de ou. Acest lãcaºsfânt se aflã tot în Bucovina, dar în judeþulSuceava, ºi nu departe de Cernãuþi, unde lo -cuieºte populaþia slavã: polonezã ºi ucraineanã.

Universitatea din Cernãuþi este un edificiu-unicat, care include în incinta lui ºi o bisericãmare. Aici ºtiinþa, cultura ºi credinþa creºtinã îiuneºte pe toþi studenþii ei într-un nucleu,pregãtindu-i ferm pentru viaþã.

În aceastã oazã de poveste, înconjuratã de unparc ºi o grãdinã, unde cresc peste 2000 despecii de arbori ºi arbuºti, aduºi din toate col þu -rile lumii, studenþii dobândesc cunoºtinþesolide în diferite domenii de activitate, fiindîndrumaþi de cãtre cadre universitare de presti -giu, a cãror activitatea didacticã, editorialã ºiscriitoriceascã este cunoscutã nu numai în toatãUcraina, dar ºi peste graniþele ei.

(Continuare­în­numãrul­viitor)

Anna t. RUªtI

cernåuÆiul - mare centru de culturå al ucrainei çi farmecul Æinutului bucovinean

Page 14: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean14

(Urmare­din­numãrul­267-268)

Apropierea de icoana Sfintei Maria cu prunculIsus Hristos creeazã o altã secvenþã decupatã dintrecut ºi adusã în prezent prin intermediulamintirii perioadei copilãriei când mama lui îladu cea la bisericã. A îngenuncheat ºi s-a rugat aºacum l-a învãþat ea, pentru sãnãtatea tatãlui sãu.

Sub aspectul construcþiei epice, romanulautoarei urmãreºte succesiunea devenirii mem -brilor numeroasei familii a lui Mâkâta Sem ciuk,for matã din nouã copii, recurgând frecvent la re -tro specþie. Desele fragmentãri ale discursuluiepic ce urmãreºte timpul istoric, au rolul de aaduce anumite explicaþii privind temeinicia opþi-unii spre anumite decizii fundamentale ce auinter venit în destinul persona jelor. Într-un alt planconsistent al diegezei, este reprezentatã evo luþialui Mâkâta. Provenit din Ucraina ºi des pãrþit defamilie din cauza graniþelor impuse de al DoileaRãzboi Mon dial, Mâkâta este rãnit pe front. Esteaºteptat de Odotea timp de doi ani. Pasionat deistorie ºi de literaturã, dupã ce a rãmas înRomânia în urma închiderii graniþelor, nu a pututdovedi cã a absolvit zece clase în Ucraina. ÎnRomânia, s-a angajat la CFR ºi, pânã la urmã, aînceput sã-ºi îndrãgeascã profesia. La un momentdat, soþia sa, Odotea, a rãcit, a fost internatã înspital ºi a murit, însã, pe patul de moarte, ºi-a ru -gat soþul sã aibã grijã de copiii lor. Dupã moarteaOdotiei, Mâkâta a refuzat sã se recã sãtoreascã,deºi multe vãduve l-au „peþit“. ªtia cã nimeni nupoate sã suplineascã pre zenþa mamei pentru copi-ii sãi. Fetele au crescut, au în ce put sã se ocupe detreburile ca sei, iar bãie þii mergeau la lucru cutatãl lor pe câmp, se ocupau cu creºterea ani-malelor, vindeau lapte sau plecau în diverse oraºepentru a vinde merele ionatan. Din colo de acesteocupaþii, ei învãþau foarte bine. Cu mare greutate,Mâkâta ºi-a crescut cei nouã copii. I-a trimis laºcoalã, fiind preocupat de viitorul lor. Înde pli nin -du-ºi toate responsa bi li tãþile unui pãrinte, Mâkâtase bucurã cã toþi copiii lui erau muncitori ºiînvãþau foarte bine. ªi el ar fi vrut sã se facãînvãþãtor, însã a fost obligat sã se înroleze pefront. În timpul rãzboiului, a obþinut multe deco-raþii, însã asta nu l-a bucurat. ªtia cã rãzboiul nupoate aduce nimic bun, decât îm pli nirea anumitordeziderate egoiste. Rãz boiul distruge totul:conºtiinþa, iubirea, viaþa. El nu este necesarnimãnui, generând doar foa me te, ne fe ricire ºimoarte. Dacã nu ucizi, eºti ucis. A fost rãnit, multtimp a petrecut prin spitale. S-a zbãtut între viaþãºi moar te, însã destinul a pre gã tit pentru el un altviitor. Poate iubirea pentru Odotea Semenova l-aþinut în viaþã. Ea s-a rugat pentru el.

Aºadar, romanul are o puternicã componentãintrospectivã, creatã de retrospecþii generate dememoria involuntarã. Când Mâkâta se întoarceîmpreunã cu fiul sãu, Mâtro, de la spitalul dinCluj-Napoca, privind pe geam apa, îºi aminteºtede perioada propriei copilãrii, când bunicul sãu îllua la pãdure. În acea vreme, mun citorii trans-portau lemnele pe apã, sub formã de plutã. Diniubire, acelaºi bunic a construit o casã nepotuluisãu. Astãzi casa s-a înne grit, însã Mâkâta s-a

opus dãrâmãrii ei, pentru cã ea a rãmas un sim-bol al trecutului. În tim pul cãlãtoriei, ajutat delo curi, bãtrânul Mâkâta, fãcând o incursiune între cutul neamului sãu, îi povestea fiului desprebunicul sãu care îºi încânta nepoþii cu evocãriledespre haiducul Oleksa Dovbuº. De asemenea,Mâ kâta îi povesteºte despre bunicul sãu care îispunea cã trebuie sã-ºi construiascã o casã demic, sã se pregãteascã pentru însurãtoare, pentrucã nu ºtie ce vremuri vor urma. Într-adevãr, tatãlsãu, împreunã cu el au fost luaþi pe front, iarbunicul a rãmas mai departe sã lucreze în pãdu -re. De atunci, nu i-a mai vãzut pe niciunul; tatãlsãu a murit, lângã Debreþin, iar bunicul a rãmasîn Kvas, în Ucraina. Dupã rãzboi, grani þele aufost reconfigurate. Dupã ce bunicul i-a povestitaceste întâmplãri, Mâtro ºi-a amintit de nerãb-darea cu care o aºtepta pe mama, dar ºi pe Iarânasã se întoarcã.

Într-un alt plan al cãrþii, Anna Traista Ruºtiintroduce anumite accente ce definesc „obse dan -tul deceniu“. Într-o zi, peste comunitatea dincare fãcea parte ºi Mâkâta s-a abãtut poto pul,distrugând multe case, garduri, inclusiv oameniiau fost duºi de ape, însã casa lui a rãmas în pi -cioa re. Prin surparea unui deal, calea feratã lacare lucra a fost distrusã. A început reconstrucþiapentru a nu rupe satul de lume. În timpul lucru-lui, Mâkâta a avut un conflict dur cu responsa -bilul privind refacerea drumului. Acesta l-a lo vit,însã a intervenit Marko Dicika care i-a se pa rat.Exponentul pu terii l-a ameninþat pe Mâkâ ta cureclamaþia la partid ºi la director. Aceastã sec -venþã oglin deº te atitudinea anticomunistã princare autoarea reuºeºte sã reconstituie atmosferatenebroasã a epocii staliniste. Omniprezentã înviaþa oamenilor, frica faþã de partid limiteazãadoptarea unei atitudini ferme împotriva celorcare stigmatizau omul. În toate situaþiile, instiga-torii erau protejaþi de partid. Deciziile lor nu tre-buiau sa fie corecte, ci sã fie în concordanþã cuhotãrârile comuniºtilor. Prin astfel de sec venþe,autoarea scoate în evidenþã foarte bine statutulde victimã pe care a ocupat-o Mâkâta ºi, în gene -ral, omul într-o astfel de societate.

ªtiindu-l devotat profesiei, activiºtii i-au pro-pus de câteva ori lui Mâkâta sã intre în politicã,însã a refuzat, replicându-le: „Eu sunt om pentrulucru, nu pentru politicã. Îmi e bine ºi aºa“ (p.18). În timpul discuþiilor în urma conflictuluidintre Mâkâta ºi responsabilul de ºantier comu-nist, Marko Dicika defineºte foarte bine viziuneapartidului vizavi de om: „Comuniºtii nu au nicicredinþã, nici dreptate, nici Dumnezeu nu au. Einu calcã pragul bise ricii, chiar dacã acolo toþi aufost botezaþi. Partidul le-a spãlat creierii, a ºterscredinþa ºi a amorþit sufletul, ca sã nu ºtie“ (p.19). Cei doi prieteni discutã despre metodele sis-temului ideologic de a inocula aprehensiunea înrândul oamenilor, aducând exemplul unei fete de15 ani care a fost condamnatã. Luând poziþiaunui resemnat, Marko îºi sfãtuieºte prietenul sãse împace cu responsabilul de ºantier, întrucâtare acasã familie ºi copii.

Scena discutãrii raportului dintre om ºi sis-temul politic scoate în evidenþã douã tipologii

umane. Pe de o parte, se situeazã Mâkâta, carenu poate înþelege stigmatizarea generatã de par-tid ºi nici sensul umilinþei create de ºeful deºantier, un exponent al puterii. Pe de altã parte,Marko Dicika decripteazã foarte bine raportuldintre voinþa partidului ºi individ. De aceea,pledeazã pentru împãcare, pentru tãcere etc. Prinexperienþa sa traumatizantã de pe ºantier, Mâkâ -ta întruchipeazã imaginea victimei înjosite dereprezentanþii puterii folosite abu ziv. Încãpã þâ -narea ºefului de ºantier comunist ºi incapacitateasa de a prevedea pericolele au dus la surpareamuntelui, la rãnirea muncitorilor ºi la moarteaacestuia. Printre cei rãniþi s-a numãrat ºi Mâkâta.A avut nevoie de trei ani pentru a începe sã um -ble pe propriile pi cioare. În acest timp, tot greulfamiliei a cãzut pe Odo tea, soþia sa. Dupã aceea,s-a rean gajat la CFR, însã nu ca muncitor, ci caimpiegat în satul sãu. Câºtiga mai puþin, însã eramulþumit. Mai lucra la pãdure, pe câmp, seocupa cu vânzarea merelor. Mai târziu, la ºcoalã,fiul sãu, Mâtro, a fost un elev eminent, a vrut sãintre la Securi tate, însã a fost respins. În schimb,un co leg mediocru care abia trecea clasa a fostaccep tat. Tatãl sãu l-a consolat, spunându-i cã nueste un loc pentru el. În timpul discuþiei, Mâ kâtaîºi aminteºte de comportamentul res pon sabiluluide pe ºantier, din cauza cãruia a rãmas cu handi -cap pentru toatã viaþa. Oarecum, se bu curã demoartea acestuia, gândindu-se la consecinþelediscuþiei contradictorii cu el. În suºi omul cu„ochi de piele“, aºa cum era nu mit de copiii luiMâkâta, era securist. Acesta era privit cu teamãde toþi sãtenii, nu numai de copii.

Pe un alt palier al construcþiei diegetice sesitueazã tema iubirii încadratã în reprezentareacronicii de familie. Ivan, plimbându-se prin grã-dina botanicã, ºi vãzând perechile de tineri carese þineau de mânã, îºi aminteºte de propria po -ves te de dragoste din timpul liceului. Cân teculpãsãrilor din grãdinã i-a risipit gândurile apãsã-toare, aducându-i aminte brusc de discuþia cutatãl sãu despre Mariusea. În multe situaþii încare sunt încadrate personajele autoarei, depar -tele genereazã momente de introspecþie asupraanu mitor secvenþe prezentate retrospectiv. Ivanîncepe sã-ºi punã pro blema absenþei Mariusei; laºcoalã stã foarte puþin, la bisericã nu mai vine,chiar dacã înainte venea în fiecare dumi nicã,ocoleºte dru mul spre casã, cu toate cã aces ta erasingurul drum spre casa ei. Vestea cã Petro Vo -rona a peþit-o, aflatã de la tatãl sãu ºi de la Tome -niuc, l-a întunecat. Copleºit de aceste gânduri, avrut sã bea apã rece, însã s-a împiedicat ºi s-alovit. Dorind sã se ridice, i s-a fãcut negru în faþaochilor. În acel moment, a auzit o voce femininãcare s-a oferit sã-l ajute. Aceastã voce era a Ma -riu sei. Prin aceastã scenã, autoarea redã foartebine spiritul interogativ profund al erou lui,izvorât din resursele unei personalitãþi echilibra -te, care însã, pânã în prezent, nu a luat în consi -derare seriozitatea necesitãþii întemeierii unuiviitor afectiv.

(Continuare­în­numãrul­urmãtor)

prof. drd. Daniela Maria ANDRAªCIUC

Romanul „Drumul “ al Annei Traista Ruºtisau metafora transformãrii durerii în fericire

Page 15: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean 15

- Haida, boulenii mei! - strig eude rãsunã drumul, dar ei parcã nicin-aud: merg agale, împleticit, pen-tru cã ºtiu cã nu merg acasã, cipleacã de-acasã. ªi încã cu vântulîn faþã, încât mi-au înþepenit buzeleîn aºa hal, cã eu strig „bouleni“ ºiiese „mouleni“. Poate de aceea einici n-ascultã, cãci bouleni e una,iar mouleni - altceva.

- Haida, mouleni!Îi car lui moº Pomazan paie la

oraº. El a pus grinzile ºi a legat cã -prio rii la fierãria colhozului nostru.Aºa cã-ºi primeºte plata: o sanie depaie ºi o sã-i mai dea, au zis, cinci -zeci de kile de orz. Despre orz, nuºtiu, poate într-adevãr e în contulfierãriei, dar despre paie ºtiu: e ominciunã. Paiele i le-a dat briga die -rul, pentru cã Pomazan i-a fãcut unprag nou ºi patru tocuri de fe reas trãfãlþuite. Aºa cã e o minciunã.

Da' ce mã priveºte pe mine?Trea ba mea e sã-i duc paiele, sã ledes carc ºi - moºule, pune masa!Bri ga dierului i-ai fãcut prag ºi fe -res tre, iar mie pune-mi sã cinez!

Numai cã-i tare frig. Am statîntins pe paie - mi-au îngheþat pi -cioa rele, m-am mutat pe oiºte - boiimã plesnesc cu cozile, am luat-o pejos - vântul mã strãpunge pes te tot.Mãcar dacã aº avea haine ca lumea,da' vestonul nemþesc e prea scurt:probabil cã neamþul fu se se cammic. ªi n-are nici buzu na re. Tãie -turile lor sunt, da' buzu nare nu-s:au putrezit. Ei, prin acele tãi e turisuflã al naibii.

- Hãis-cea, moulenii mei!ªi uite cã merg pe jos de vreo

juma' de kilometru ºi aproape cãnu-mi mai e frig. M-am descurcat.Mã lipesc cu o rânã de ºoldul bou -lui, pânã mã încãlzesc - parteaaceea, dreapta. Apoi mã întorc cuspatele în bãtaia vântului ºi-miîncãlzesc cealaltã parte, stânga. Înacest timp, dreapta iar înþepeneºtecâte puþin. Ei, nu-i nimic, rãzbat eucumva pânã la urmã. O sã descarcpa iele, intru în casã ºi - ia punecina, moºule! Hã-hã, da' cum!

Pãi, sãptãmâna trecutã, cândi-am cãrat paie preºedintelui sfatu-lui popular cu Semen Odarkovyci(nu se ºtie cine-i taicã-su, iar pemaicã-sa o cheamã Odarka), ce nune-au pus atunci pe masã: ºi ciorbã,ºi slãninã sleitã, cu cãrniþã roºie lamijloc, ºi caºã cu lapte... Ah, ce ne-am mai ospãtat! Numai cu slãninaam cam încurcat-o, pentru cã ne-audat furculiþe. Ei, ºi dacã tot le-audat, nu se fãcea sã bagi mâna înstra chinã. Luãm noi furculiþele

(unele grele, nemþeºti), înfigem încâte o bucãþicã ºi dãm s-o ducem lagurã. Dar slãnina poc! ºi cade. ªilui Semen, ºi mie. Sã te þii râsete!Aºa cã luãm cu mâna... Cât e a lu'preºedintele la bucãtãrie, mâncãmcu mâna, de cum se întoarce - luãmiarãºi furculiþele... Cum-necum,ne-am descurcat ºi haida acasã.N-am povestit nimãnui nimic, cãoamenilor de la noi numai sã le daiocazia, cã atâta-þi trebuie...

- Haida, moulenii mei!Iote cã de-acum se vede orã -

ºelul. Da' ce devreme au aprins lu -mi nile... ªi geamurile nu-s în ghe -þate, sunt limpezi. Iar în satul nos-tru îs galbene. Cred ºi eu, dacãgheaþa pe ele e de-un deget.

... Aºa cã o sã descarc paiele,mãnânc de searã, mã lungesc însanie, îmi acopãr picioarele cu paieºi haida, bãiete, acãsucã! La întoar -cere, boii o sã alerge pânã-n sat, aºacã nici n-o sã am timp sã îngheþ.

Da? poate moºul îmi dã sã ºibeau ceva. De ce nu? Cre' cã-mi dã!Se zice cã-i tare bogat. Cum dul-gherii tineri au murit în rãzboi, pebãieþi i-au luat ºi i-au dus în Don -bas, da' la colhoz trebuia sã dul -ghereascã cineva, nu? Aºa cã toþi auzis sã fie angajat moº Poma zan. El,chiar dacã are ºaptezeci de ani,fasoneazã lemnul de n-ai treabã!Fãrã sfoarã - ºi zici cã-i tras cu rigla.

Îl întreabã uneori femeile:„Când o sã mori, moºule?“El râde, scuipã-n palme, le face

cu ochiul ºi zice:„Veniþi voi seara pe la mine, da?

pe rând, câte una, mai stãm, maivorbim, ºi-atunci o sã aflaþi când osã mor...“

I-auzi, hodorogul! Lumea nu-ºivede capul de treabã, iar el - „maistãm, mai vorbim...“

- Haida, puturoºilor!Dar chiar cã-i frig. ªi se înse -

reazã brusc. Închizi ochii ºi când îideschizi - s-a fãcut ºi mai întune ric.Iar în jur nici þipenie. Doar firele.Sunt întinse, de te ºi miri cã nu serup. Una, douã, trei, patru... Patrusârme. ªi fiecare pe tonul ei. Ceagroa sã - mai gros, cea subþire - sub-þirel... ªi paiele le þin hangul:sâsâie, se zbârlesc de ger ºi pârâieînãuntru - se aºazã... I-auzi, a chi -þãit un ºoarece! L-oi fi aruncat cufurca la încãrcat. Uite cui îi e cald

ºi bine! Are ºi ce mânca: ba un spicne scuturat, ba o sãmânþã de mo -hor... Ronþ-ronþ-ronþ ºi gata - nu-imai e foame...

Merge la oraº. Prostul... Credecã acolo o s-o ducã boiereºte? Aco -lo n-o sã-i mai fie ca în stog!

Ei, du-te, din partea mea...- Hãis, surilor!Sunt curios, oare ce-o sã-mi dea

moºul sã mãnânc? Ei, cre' cã cior-bã, slãninã, caºã cu lapte... Pãi, aºaceva am mâncat la preºedinte! Cetot vorbesc eu: ciorbã, slãninã a lu'preºedintele ne-a dat de astea! Iarla moºul - om vedea. Poate pentruazi a fãcut piftie: cã, ce sã mai vor-bim, omul i-a adus paie. Ah, de-arfi piftie. Sau nu, nu piftie. De lafrig la rãciturã - nu. Mai bine ar fidacã... Ce - dacã? Ia nu te-ntinde!Poate moºul nici nu-i acasã, iar euîmi fac planuri.

Ah, gerul frige, nu alta! Bou -lenii s-au acoperit de promoroacã.Ar trebui sã mã adãpostesc dupãsanie sau ce sã fac?

- Voi mergeþi înainte!Mã, da' ce m-am mai adãpostit!

Abia m-am lipit de paie, cã sania aluat-o într-o parte ºi unde nu mãaruncã într-un nãmete! Aºa-þi tre-buie, dacã ai vrut sã te adãpos -teºti... ªi de ce-oi fi plecat eu însprenoapte? Barem ziua gerul se maimuiase, iar acum nici nu te lasã sãrespiri.

Nici n-am apucat bine de spusastea, cã hopa - nici vântul nu maibate, nu mai foºnesc nici paiele:am dat într-o strãduþã. Boii se vedecã au simþit, pentru cã s-au oprit.

- Haida, boulenilor, acuºi ajun -gem! - îi îndemn, apuc de fu nie ºi-iating cu biciul, de li s-a scuturatpromoroaca de pe greabãn.

Eh, pânã la urmã am rãzbit.Strãduþa moºului e îngustã, în -

zã pezitã, cu nãmeþi cât gardul. Penãmeþi cade lumina de la ferestre,fumul coºurilor se împrãºtie cenu -ºiu prin livezi. ªi miroase. De lafiecare casã a altceva. Cum zbâr -nâiau sârmele în câmp fiecare înfelul ei, aºa ºi fumurile coºurilor -fiecare cu mirosul lui: ba a mãmã -ligã, ba a scovergi fiebinþi, ba a numai ºtiu ce.

Iar de la moºul nu iese fum.Probabil a terminat cina ºi aºteaptãsã-i soseascã paiele.

- Cea, cea! - strig în dreptulcurþii moºului, rãguºit ºi obosit: sãaudã ºi sã priceapã cât de greu afost drumul ºi câtã bãtaie de capam avut cu paiele lui...

Da' moºul nici gând sã aparã înprag. Ca sã vezi cum mã aºteaptã!

Înot prin nãmeþi pânã sub fereas-trã. Mã uit înãuntru. Iote! Pãi, mo -ºul nici nu-i singur - e cu o muieretânãrã. Stau amândoi la masã,beau... În colþ, pe laviþã - ºter garebro date, împãturite unul peste altul,douã icoane aºezate cu capul în jos,iar peste ele, un mãnunchi de coa -da-ºoricelului. În mijlocul casei -un scrin cu piciorul rupt, o tor cã -toare, o laviþã... S-a apu cat de vã ruitsau ce? Pãi, cine vãruieºte iarna?

Bat cu codiriºtea în tocul fe -restrei:

- Moºule, moºule! Þi-am aduspaiele!

Iote cã a auzit. Vine agale sprefereastrã, se clatinã: se vede treabacã s-a cam cherchelit...

- Ce s-a întâmplat? - întreabã ºigãdilã cu mustaþa geamul ud. ªi-iro ºu la faþã, de zici cã acuºiplesneºte.

- V-am adus, - zic, - paiele.- Aha. Pãi, descarcã-le uite colo,

lângã hambar ºi intrã sã te în -cãlzeºti.

I-auzi: „sã te încãlzeºti“, zice.ªtiam eu c-o sã mãnânc în searaasta! Da' ce-o fi pe masa lor? Mã,da? cãscat mai sunt! Am vãzut totul- muierea, scrinul, sfinþii, iar mân-carea n-am vãzut-o... Ei, mai amtimp s-o vãd. De vreme ce mi-a zis„intrã“, înseamnã c-am s-o vãd.Numai sã termin repejor treaba.

Mã caþãr sus în sanie ºi ajungaproape de hogeacul moºului. Seaude chiar cum se zbat în el spiri -duºii casei: îi scuturã moºului fu -nin ginea... Iar vântul suflã, de rãvã -ºeºte paiele. Mã tot buºeºte ºi mãbuºeºte în spinare. Numai de num-ar arunca jos. Cã odatã m-aarun cat. Ca pe o surcea: doar vâj ºi- buf de pãmânt. Am rãmas lat. Da'm-a vãzut brigadierul - se întâm-plase lângã grajduri - ºi unde nu sepune pe râs. „Ce flãcãu eºti, zice,dacã ºi vântul te doboarã!“ Iar miemi-a luat respiraþia, nu pot sã mãmiºc ºi nici sã scot vreo vorbã. Înschimb, i-am aruncat o cãutãturã,cum merita...

(Continuare­în­numãrul­urmãtor)

Traducere­de Corneliu IROD

Hryhir TIUTIUNNYK Vitrina literarã

o C I n ă D e T a I n ăo C I n ă D e T a I n ă

Page 16: Cartea ucraineanã nu cunoaºte criza - UUR 273_274.pdf · O mare importanþã pentru rãspândirea cul-turii ucrainene care sã fie resimþitã de ucrai - nenii din România o are

curierul ucrainean16

Stimaþi compatrioþi,domnilor jurnaliºti,

Ucraina se aflã, astãzi, în faþa întrebãrii „A fisau a nu fi“, care se pune cu aceeaºi acuitate cucare ºi-a pus-o acum sute de ani eroul renumiteiopere a lui Shakespeare.

Am dãrâmat tirania. Am confirmat opþiuneaeuropeanã. Au rezistat într-un rãzboi greu cu duº-manul din afarã. ªi nu am nicio îndoialã cã paceaîn mod sigur nu e departe.

Dar provocarea internã care stã în faþa noastrãnu este mai micã decât ameninþarea din Est.Corupþia, sãrãcia, înapoierea economicã sunt ceimai puternici aliaþi ai teroriºtilor ºi ai inter-venþioniºtilor. Cãci ei nu au luptat cu noi pentruanumite raioane ale Donbasului unde ºi-au fãcutsãlaº cei rãmaºi în viaþã. Scopul lor a fost de a dis-truge statul nostru, de a nu ne lãsa sã ne ridicãmferm în picioare ºi de a nu deveni un proiect desucces demn de urmat.

De aceea, afirm cã suntem în situaþia de „A fisau a nu fi“. De aceea, reformele sunt pentru noiatât de arzãtoare. Sunt convins cã drumul prefa -cerilor tectonice complexe nu trebuie sã-l par-curgem la pas, ci alergând! Puterea ucraineanã ºieu ca preºedinte al Ucrainei avem voinþã politicãîn acest sens. Cale de întoarcere, desigur, nuexistã fiindcã acolo, ºtiþi ºi dumneavoastrã, ce ºicine ne aºteaptã. Iar noi, la fel ca în acea pildã bi -bli cã, nu trebuie sã privim înapoi.

Discursul despre viziunea mea asupra„Strategiei 2020“ daþi-mi voie sã-l încep cufilosofia. Aºa cum scria Hryhori Skovoroda înpoezia „De libertate“: „în comparaþie cu libertateatot aurul este doar noroi“.

Aº vrea sã discut deschis cu întreaga societatepe ce valori vrem sã construim noua þarã.

Trãim evenimente neobiºnuite în vremuri neo-biºnuite. Niciodatã nu va mai fi la fel ca înainte deRevoluþia demnitãþii, de rãzboiul nostru civil pen-tru apãrarea independenþei ºi de lupta noastrãcare nu era doar o bãtãlie, ci un adevãrat rãzboipentru pace.

S-a întâmplat sã fim noi aceia cãrora le-a fostaruncatã aceastã provocare cu care nu s-a con-fruntat nicio þarã europeanã de la cel de al DoileaRãzboi Mondial. Este prima încercare în istoriamodernã a continentului nu numai de reconfigu-rare a frontierelor, ci ºi de ºtergere de pe hartã aunei întregi þãri. De a distruge o mare naþiuneeuropeanã, conºtientã de istoria sa, de tradiþii, desoartã comunã, de trecutul glorios ºi de viitorulsãu strãlucit. Dar duºmanul s-a înºelat amarnic. Elne-a fãcut ºi mai puternici. Naþiunea politicãucraineanã s-a consolidat în toate regiunile. Încele vestice ºi estice, în nordice ºi sudice. Iar cen-trul Ucrainei le cimenteazã cu nãdejde. Dragosteade patrie, lupta comunã a ucrainofonilor ºi a ruso-fonilor pentru Patria lor, pentru libertate, demni-tate ºi pentru dreptul de a avea viitor au anulatîmpãrþirea þãrii dupã criteriile geografic, etnic,lingvistic ºi confesional. Cetãþenii Ucrainei aufost, sunt ºi vor fi o familie unitã.

Dar ceea ce ne-a hãrãzit soarta nu a avut doardarul de a consolida solidaritatea popularã, ci aunit Europa, întregul spaþiu transatlantic. Lungaperioadã de viaþã stabilã ºi prosperã a slãbitEuropa, a creat iluzia unei pãci veºnice. Ca ºi cumvalorile europene au învins ºi sunt împãrtãºite întot spaþiul de la Lisabona pânã la Vladivostok,fãrã nicio excepþie.

Dar pacea s-a dovedit a fi fragilã. Construcþiacare a asigurat-o - nesigurã. ªi nimeni nu se maisimte în siguranþã. Duºmanii Europei nu împãr -tãºesc valorile ei care constituie baza civilizaþieieuropene. A devenit evidentã încercarea de a

întoarce Europa în perioada pe care istoricii onumesc „trecuturi dureroase“. În epoca confrun-tãrii marilor puteri ºi a frontierelor puse sub sem-nul îndoielii nu numai în Europa, ci ºi în întreagalume, a sferelor de influenþã ºi a luptei pentruspaþiu vital.

Nu mai puþin evidentã a fost ºi rãmâne încer-carea de a bãga zâzanie între cele 28 de þãri mem-bre ale UE. A fost evident, de asemenea, cã semiza de faptul cã SUA nu vor gãsi un limbajcomun cu cele 28 de state ale UE. Mulþumesc luiDumnezeu cã nici aceste planuri nu au avut sorþide izbândã.

Ucraina ºi ucrainenii sunt aceia care prin luptalor curajoasã pentru Europa ºi valorile europeneau slãbit tendinþele centrifuge în UE. Au unit ºi auconsolidat aceastã uniune ºi întregul sistem desolidaritate transatlanticã. Mii de ucraineni ºi-aujertfit viaþa nu numai pentru Ucraina, ci ºi pentruEuropa visatã de generaþii.

Noi am avut prea mult de suferit în tabãrasocialistã pentru a permite cuiva sã punã iar corti-na de fier la graniþa noastrã de vest.

Tocmai din aceastã cauzã, la graniþa noastrã deest se aflã avanpostul luptei pentru o Europã unitã.De aceea, Ucraina este susþinutã atât de puternicde comunitatea þãrilor democratice ºi a popoarelorlumii. ªi convingerea cã victoria noastrã finalã vafi o victorie a întregii Europe.

Revoluþia ucraineanã din anii 2013-2014 tre-buie privitã ca un mare eveniment istoric. Ea estecea care încheie un lung proces de revoluþiinaþionale democratice, început în Olanda încã însecolul al XVI-lea. Ea este asemãnãtoare curãzboiul de independenþã din America cândcetãþenii liberi au reuºit sã reziste în faþametropolelor coloniale ºi ºi-au câºtigat libertatea.Ea ºi-a însuºit deviza revoluþiei franceze„Libertate, egalitate, fraternitate“. Demnitate.Libertate. Viitor. Oare nu este asemãnãtoare for-mula valoricã a revoluþiei ucrainene? În aceastãparalelã istoricã existã o veste bunã ºi una rea.Bunã: uºa UE este deschisã pentru noi. Sunt fermconvins de acest lucru. Sunt tot mai multe voci înEuropa care spun acest lucru. Ultima datã, aceas-ta s-a consemnat în hotãrârea ParlamentuluiEuropean adoptatã, sãptãmâna trecutã, dupã rati-ficarea concomitentã cu Rada Supremã a Ucraineia Acordului de Asociere. Sunt convins cã eveni-mentele din Kiev ºi Bruxelles ne-au sãdit speranþafermã, chiar convingerea cã vom putea obþine, înviitorul apropiat, perspectiva de a deveni membriai UE. Da, avem tot dreptul de a bate la aceastãuºã. Oamenii civilizaþi bat la uºã chiar ºi atuncicând ea nu este închisã ºi fãrã a fi poftiþi, nu intrã.

În acelaºi timp, însã, este ºi o veste mai puþinîmbucurãtoare: revoluþia noastrã a învins cu oîntârziere de câteva secole. Iar noi avem la dis-poziþie doar câþiva ani pentru a recupera decalajulcritic. Sunt convins cã noi nu trebuie pur ºi simplusã pãºim pe acest drum, ci sã alergãm, sã zburãm.Scopul reformelor noastre ambiþioase este acelade a atinge standarde de viaþã europene ºi de a nepregãti pentru ca în anul 2020 sã depunem cerereade intrare în UE.

Tocmai de aceea planul nostru naþional dereforme se numeºte „Strategia 2020“. Pentru cãdoar reformele sunt capabile sã satisfacã aºtep-tãrile revoluþionare ale cetãþenilor ucraineni, alepãrþii active a societãþii noastre. Alternativa va fiun puternic protest. Numai reformele vor oferi unrãspuns la pretenþiile potenþialilor investitori strã -ini. Alternativa - rãmânerea în stare de izolare cuRusia. Reformele reprezintã nu numai o cale spredezvoltare durabilã. De ele depinde însãºi exis-tenþa noastrã. De aceea am ºi spus la început cã, înacest moment, în faþa Ucrainei se pune problema

de „a fi sau a nu fi“. ªi sunt convins, desigur, a fi.Iar pentru a fi trebuie sã renunþãm la modelulpolitico-economic neofeudal. Sã demontãmmecanismul care îmbogãþeºte un cerc restrâns deoligarhi ºi al birocraþiei corupte care, practic, auprivatizat statul.

În majoritatea þãrilor lumii este considerat cafiind normalã acea ordine socialã în care un cercrestrâns de persoane, construit pe o reþea coruptãde relaþii personale, beneficiazã de accesul la celemai valoroase resurse ºi la cele mai profitabiletipuri de activitate.

Din nefericire, Ucraina face parte ºi ea dinaceastã majoritate. Dar, cele mai de succes þãri aucreat ordinea socialã a accesului liber, cu posibi -litãþi egale pentru oameni de a se folosi de resurse,de a se ocupa de orice fel de activitate. Cu con-curenþã în economie ºi politicã, cu respectareaprocedurilor democratice ºi de piaþã. O asemeneaþarã este a tuturor, nu doar a celor aleºi. O astfelde ordine existã în întreaga Europã de Vest de zecide ani, iar în unele þãri de sute de ani.

Pe noi, însã, trebuie sã ne inspire exemplulultimelor decenii, adicã al celor 25 de ani în carevecinii noºtri din Europa Centralã au lepãdat man-taua sovieticã gri. Ele au reuºit deja sã se îmbraceîntr-o manierã elegantã, europeanã. Practic, s-aualãturat cercului de state cu ordinea socialã aaccesului deschis ºi, în consecinþã, cu un nivel deviaþã mult mai ridicat.

Cu ce suntem noi mai prejos?Principala cauzã a tergiversãrii pare a fi evi-

dentã ºi clarã - este rãzboiul, cele o sutã de zile încare nu numai eu ca preºedinte, ci întregul nostrupopor ducea rãzboiul pentru pace ce ne capta, evi-dent, atenþia, resursele ºi energia. Dar eu nu amnicio îndoialã cã planul meu de pace se va realiza.

Rãzboiul trebuie sã fie, cu atât mai mult, unargument în plus în favoarea schimbãrilor.Reformele trebuie sã fie sistemice ºi sã cuprindãconcomitent toate instituþiile politice, economiceºi sociale. De aceea, „Strategia 2020“ prevedepeste 60 de reforme ºi programe speciale care tre-buie începute aproape concomitent.

Planul pare sã fie peste puterile noastre, dar sãne amintim de zicala: „Ochii se tem, dar mâinilefac“.

Când am început sã discutãm planul, am fostsfãtuiþi sã nu începem sã reformãm toate sferelesocietãþii pentru a nu ne atrage mulþi duºmani,mulþi opozanþi ai reformelor... Pe mine nu mãintereseazã cine nu agreeazã reformele. Pentrumine este important cã poporul ucrainean estepentru reforme. ªi aceasta înseamnã cã sunteminvincibili. Sunt convins cã noi nu avem pur ºisimplu o altã alternativã. Tocmai de aceea, cu osutã de zile în urmã, o echipã de specialiºti ucrai -neni a demarat elaborarea acestui plan de reforme.

Am stabilit ca el sã cuprindã opt sfere prio -ritare. Schimbãrile preconizate în aceste sfereurmeazã fie sã rezolve cele mai acute probleme,fie sã creeze premise instituþionale pentru reali -zarea altor reforme.

Aºadar, prioritãþile noastre sunt: reformã anti-corupþie, înnoirea puterii ºi a aparatului birocra tic,reforma judiciarã, reforma organelor de ordine,descentralizarea ºi reforma administraþiei de stat,reforma fiscalã, dereglementarea ºi dezvoltarealiberei iniþiative, reforma sistemului de securitateºi apãrare - cea mai actualã. Aº mai adãuga laacestea douã programe speciale urgente - inde-pendenþa energeticã a statului nostru ºi pro-movarea Ucrainei în lume.

Cãci Ucraina ca brand pozitiv a obþinut uncapi tal extrem de înalt care trebuie convertit în - tr-un puternic flux de investiþii strãine în econo-mia ei.

ucraina - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

DiSCuRSuL PREªEDinTELui uCRainEi La ConFERinþa DE PRESã „STRaTEgia-2020“