Upload
ancaionescuu
View
89
Download
3
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Analiza Casei Tarpo, monument istoric, locuire XIX
Citation preview
1
Casa Tarpo
13
Ionescu Ioana 44B
2
CUPRINS
Noutati si Regulamente
Noul bulevard Elisabeta
Evolutia istorica amplasamentului casei Tarpo
O prezenta in front
Proiectul initial
O analiza contemporana
Interiorul
?
NoteBibliografie
6
3
10
12
16
18
20
22
3
Reprezentare a tesutului traversat de Bulevardul Elisabeta, 1895- 1899 Casa Tarpo
7
9
Noutati si Regulamente
1848 regulament pentru alinieri si cladiri.In 1878 se ajunge la un fond locativ construit de 21037 case. Primii arhitecti sunt straini de loc.In 1879 exista un serviciu propriuzis de arhitectura format din 6 arhitecti. In 1897, Ciocarlan si Pomerantz, arhitecti sefi cu studii la Bele Arte si Politehnica din Darmstadt autorizeaza dreptul de meserie in arhitectura. Serviciu de arhitectura impreuna cu alte servicii interne controleaza constructiile in Bucuresti. In 1890, apare idea unui proiect tip , menit sa ordoneze orasul. Precum proptotipul judecatoriilor de ocol, exista proiecte pentru mici cladiri anexe, palate, institutii menite sa regularizeze orasul prin repetabilitate. In 1879 se emite “ Regulamentul pentru constructii si alinieri”. De data aceasta reglementarile sunt mai permisive in ceea ce priveste materialele de constructie, mentinanadu-se regulile de aliniere si aliniament. Se pune mare accent acum pe estetica cladirii ce trebuie sa imbrace pe fatade aceelasi stil si sa se “ asorteze “ cu vecinatatile. Daca la 1820 se paveaza cu podini de lemn in urma unui contract Harting ( inginer si arhitecton) in contextul anului 1864-1872 se realizeaza pavarea Podului Mogosoaiei si a altor artere importante cu granit din Scotia. Proiectul se continua cu calupuri de granit Dobrogean in ’79. Reteaua are in acest punct 700 strazi 15 bulevard, 18 cai, 20 sosele si 60 fundaturi. In 1885 se introduce curentul eletric in Teatrul National, 1892 se construieste uzina electrica de la Grozavesti si se extinde retaua electrica.
La inceput de secol XIX locuinta se imparte intre cea simpla si “palat”, pe parter cu doua-trei niveluri. Materialele sunt perisabile si provocarea este permanenta noutate si renovare. Astfel in acest punct spatiul locuirii este gandit intr-o perpetua reinoire. “ Se prefac balcoane, se preschimba ferestre”, dar modificarile in plan apar lent, nu fac preschimbari radicale. Traseele functionale in interiorul locuintei se abat si se modifica discret in timp, trasand anumite tipuri cu evolutiile lor ulterioare.
CUPRINS
Noutati si Regulamente
Noul bulevard Elisabeta
Evolutia istorica amplasamentului casei Tarpo
O prezenta in front
Proiectul initial
O analiza contemporana
Interiorul
?
NoteBibliografie
4
Casa lui Tarpo sta la frontul noului bulevard Elisabeta. Vizavis, la 50 de mentri in jos pe strada se deschide amplu Gradina Cismigiu. Locuinta se prinde in front alaturi de Baile Eforie, cladire cu functiune publica. Pe strada mai sunt hoteluri si alte cladiri publice. Bulevardul este un spatiu modern, un spatiu public activ prin propunerea activitatii. Fronturile de case dau identitate bulevardului nou creat. Locuinta familiei Tarpo asista si parcipipa la acest =spatiu public. “ Urbanismul si arhitectura se coreleaza. “1
Multidinea de imagini din front dau sesns intregii imagini pe Elisabeta, iar tonul noilor constructii moderne la sfarsit de sec.XIX este cel eclectic.
6
Casa Tarpo
Plan 1911
Gradina Cismigiu
Baile Eforie
8
5 Fotografie Aeriana 1911Casa Tarpo
8
6
Când Petre H. Tarpo şi-a făcut casă pe bulevard în 1887 se poate spune că era unul din cetăţenii progresişti ai Bucureştilor.
Cu douăzeci de ani în urmă prin votul din iunie 1866 al Corpurilor Legiutoare Palatul Cotroceni i-a fost atribuit pricepelui Carol I ca reşedinţă de vară.La 28 martie 1868 Consiliul Comunal a purtat prima discuţie dedicată realizării primului bulevard bucureştean, primarul Costache Panait considerând necesar a se declara de utilitate publică deschiderea bulevardului de la Academie la Cotroceni. Urmau să fie expropriate cu prioritate terenurile până in dreptul Cişmigiului. Lăţimea bulvardului urma să fie de douăzeci şi patru de metri. Nu toată lumea era de acord. Un anume consilier Buiescu venea cu argumentul că cei trei sute de mii de lei din bugetul primăriei puteau fi utilizaţi la pavarea străzilor centrale. „ Veţi deschide strada dar nu veţi putea construi şi case pe dânsa; strada dar va rămâne goală şi astfel nici frumosul nu veţi avea. ” Primarul a numit însă o comisie tehnică pentru a propune traseul bulevardului. Din cele două variante a fost aprobată cea susţinută de Mihail Capuţineanu, C. Enderle şi C. Tonkoviceanu care au susţinut că „ o arteră principală a circulaţiunii şi centrul viitor al comerţului, reşedinţa princiară de la Cotroceni să fie pusă în comunicaţiune directă cu mijlocul oraşului.”
Prima clădire reprezentativă de pe Bulevardul Elisabeta a fost „Grand Hotel du Boulevard ”, proiectată de Alexandru Orăscu pentru beneficiarul Herdan. Totuşi proprietarii terenurilor ezitau să construiască. Au fost preconizate facilităţi fiscale: „ clădirile ce se vor face de azi înainte pe cheiuri şi bulevarde vor fi scutite de impozitele directe, precum şi de taxa de construcţiune ”. Petre Tarpo s-ar fi bucurat de această propunere a locţiitorului primarului Bibicescu, numai că ea a fost înlocuită cu restricţii privind termenele limită de construcţie pe terenurile achziţionate. Până atunci privea cu tristeţe la prezenţele imprivizate semnalate de scriitorul C. Bacalbaşa ale circurilor Kremsler şi Sidoli pe terenurile virane din nordul bulevardului, „o baracă învelită cu pânză ” . Bulevardul avea însă şi părţile lui bune. Traseul său a fost coordonat cu Dâmboviţa regularizată după proiectul lui Grigore Cerchez aprobat în 1879 prin care se prevedea adâncirea albiei şi tăierea coturilor . În vechea configuraţie traseul bulevardului se intersecta cu meandrele Dâmboviţei.
1
Cele doua variante de trasare a bulevardului de la Universitate la Cotroceni, 1868, reprezentate pe planul Borrocyzn, 1852.1. Varianta propusa de Caputineanu, Enderle, Toncoviceanu2. Varianta propusa de Orascu si OnderkaSe observa inetersectia cheiului Dambovitei cu V2
Varianta aleasa
Traseul schematic al bulevardului Schitu Magureanu- Controceni, planul “ Cerchez ”
2
Noul bulevard Elisabeta
7
La cincizeci de metri spre est de casa Tarpo se deschide la bulevard Grădina Cişmigiu. Finalizată în 1852 după proiectul lui F.W.Meyer, directorul grădinilor imperiale austriece pe locul cunoscut din vremea mahalelor drept Lacul lui Dura Neguţătorul, Grădina Cişmigiu reprezenta o promenadă modernă şi un spaţiu public extravertit.
Ezitarea proprietarilor de a construi pe bulevard e posibil să se fi datorat şi faptului că aici nu se putea construi oricum. În 1878 după închierea Războiului de Independenţă a intrat în vigoare regulamentul de construcţii şi alinieri. Prevederile sale au fost întocmite pentru bulevardul Elisabeta începând din 1874 de către Ing. Gheorghe Cantacuzino.O prevedere esenţială a regulamentului se referă la înalţimea clădirilor. Stabilită în principu în relaţie cu profilul transversal al străzii, înălţimea este detaliat precizată în cazul bulevardelor. Consiliul Comunal prevede în 1881 ca între Universitate şi cheiul Dâmboviţei clădirile sa aibă o înălţime de 14 m dezvoltată pe trei caturi inclusiv parterul. Privind înălţimea maximă, inginerul şef G.A. Orăscu se distanţează de regulamentul din 1859 elaborat de Haussman la Paris, unde erau „ oarecare interese particulare necunoscute în oraşul nostru ” care conduceau la înălţimi exagerate. Aşadar stipulează că „ Această înălţime nu va putea trece peste lărgimea definitivă a stradei ”. În faţa acestor reglementări un investitor ca Petre Tarpo nu avea de ales: construcţia trebuia proiectată pe minimum trei nivele cu faţada la aliniament, ocupând 2/3 din suprafaţa parcelei. Spaţiul liber de 1/3 destinat ventilării şi iluminării construcţiei trebuia obligatoriu nivelat şi pavat cu „ pavagiu de piatră, pietriş, astphalt sau lemn sistematic ”. În privinţa ornamentelor faţadei regulamentul stabilea urmatoarele dimensiuni maxime ale elementelor faţă de planul aliniamentului:balcoane 0,90 m, decoraţii parter 0,18 m, ancadramente, uşi şi ferestre 0,22 – 0,26 m, cornişe şi pilaştri 0,26m. Culorile sunt deasemenea restricţionate, „ imitând diferite culori de piatră de construcţiune ” . Prescripţiile pentru faţade sunt preluate din ordonanţa regală franceză din 1823. Spre deosebire de prevederile haussmaniene din care au rezultat fronturi în amfiladă cu tipologii de registre bine definite şi înălţime la cornişe constantă, frontul bucureştean lasă loc personalizării clădirilor, diversificate în aliniament prin stil si regim de înălţime.
Modificarea accesului in Gradinii Cismigiu ( din Str. Silfidelor) determinat de trasarea bulevadului Elisabeta- plan 1881
3
Noul Bulevard Elisabeta
Case si terenuri expropriate
Vechiul acces in Cismigiu
Spatialitatea Noului Bulevard Elisabeta
4
8
Avantajul de a avea casă la bulevard se oglindea şi in faptul că semnele modernităţii apăreau prioritar în această zona. În 1878 a început asfaltarea trotuarelor şi plantarea copacilor de aliniament, platani în cazul bulevardului Elisabeta, spre spaima unor consilieri retrograzi „ nu se plantează arbori mari, fiind vătămători constructiilor de la bulevard ” .
Anul 1893 aduce o alta transformare în profilul bulevardului: stâlpi de fontă care susţin corpuri electrice de iluminat şi firele noilor linii de Tramways aprobate de Consiliul Comunal în 1891. Ca om modern al perioadei sale, Petre Tarpo avea o singură opţiune în privinţa arhitecturii casei sale, stilul eclectic bine cunoscut celor veniţi de la Paris. Anul 1880 machează generalizarea acestui stil in arhitectura Bucureştiului şi oraşelor ţării, construinduidu-se pre-dominant eclectic până la Primul Război Mondial. Diferenţele între Marele şi Micul Paris ilustrează butada lui Pierre Pinon „ Hauss-man partout e nulle part ”. În timp ce marile taieturi din Paris legau centre ale vitalităţii urbane şi modernizau structural viaţa oraşului, bulevardul Elisabeta leagă Academia de Palatul Cotroceni. Şi se naşte sub zodia îndoielii cum rezultă din savurosul dialog intre doua oficialităţi „- Nu vom face un bulevard cu case ca cele din Paris ci pe cât se poate la noi. ”, „- Dar atunci ce bulevard veţi face? ”
Profil “ Tramways “ - 1891 Bulevardul Elisabeta
5
9
“În anul 1887, luna aprilie, prin autorizaţia de construire nr. 101 emisă de către Primăria Municipiului Bucureşti, dl. PETRE H. TARPO a obţinut aprobare pentru edificarea unui imobil - case de locuit - pe o suprafaţă de teren de 400,94 mp, situat la adresa din Bucureşti, B-dul. Elisabeta nr. 5, devenit ulterior B-dul. Elisabeta nr. 13, actualmente nr. 33 - imo-bilului ce se vinde astăzi. (...) Pe data prezentei vânzări se predau către cumpărători următoarele documente - înscrisuri în original sau copie legalizată: Autorizaţia de construire nr. 101/1887, Cererea dl. Petre H. Tarpo către Primăria Municipi-ului Bucureşti înregistrată sub nr. 255/1887.”15 ( Copie dupa autorizatia de constructie- 1887 )
7
10
Evolutia istorica a amplasamentului Casei Tarpo6
Planurile Borroczyn primele doccumente cartografice in care se prezinta detaliat parcele si fodul lor construit
Casa este in propri-etatea lui Tarpo si figureaza cu adresa:Regina Elisabeta Nr.7
Fotografie realizata de Companieaaeriana franceza:aceasi ocupare a parcelei ca in 1911si in prezent.
1846- desenat in 1911 de Cincinat Sfintescu
1852- plan desenat la porunca Domnului Stirbeiu
1927- fotografie aeriana din aeroplan -Compania Aeriana Franceza
11
IMOBIL STUDIATZONA PROTEJATA
MONUMENTE ISTORICEALINIERE CLADIRI
Imobil de pe Bd.Elisabeta Nr.33, fostul Mihail Kogalniceanu Nr.13- parte componenta PUG, se afla in zona protejata nr.6:Bd-ul haussmanian, Elisabeta-Kogalniceanu
1883- Grigore Cerchez si Sesuieres
1893- desenat de Orascu- rectificare chei Dambovita, aliniere fronturi si bulevarde
1895-1899- realizat in timpul Regelui Carol I
1911, realizat de Institul geografic al armatei1935-1939- Regulament constructii si alinieri
1974-1976- realizata de IAIM - perioada construire
1911
12
O prezenţă în front
Faţada la bulevard a Casei Tarpo este proba increderii pe care stilul eclectic o are in faţa ornamentului.Vecinatatea cu Palatul Eforie, finalizat in aceelaşi an, o dezavantajează net ca suprafaţă de expunere. Regulamentele urbanistice nu se aplicau clădirilor publice. Palatul Efo-rie are un tratament distinct pentru parterul înalt, încadrând cele două caturi superioare încadrate între pilastri ce sprijină cornişa.Este marcat atat ritmul golurilor cât şi ritmul major, care accentuează o simetrie a maselor faţadei. Pentru a rămâne în competiţie, casa Tarpo utilizează un arsenal mult mai variat şi mai dens de ornamente. Estetica fiecarui etaj este diferită pastrându-se ritmul golurilor, iar ” prin modul de utilizare al elementelor academiste se remarca o ordonare a registrelor “ 8. Parterul este complet malformat de interventiile ulteriore fiind initial mai vitrat. Se identifică trei registre cu exprimare orizontală. Balconul de la etajul I ( extins peste gangul de intrare ) accentuează orizontalitatea şi susţine simetria faţadei, împreună cu balconul central de la etajul II. Iată ce varietate de tipuri ornamentale descoperim pe faţadă , dupa tratatul contemporan apărut în 1888, „ ornamentica” scris de F.S. Meyer în mediul academic de la Karlsruhe:
1.Pilastrul, 2. Panoul ornamentat dreptunghiular cu vrej de acant ;i mască grostească ( mascaron), 3.Frotonul triunghiular 4. Suportul cu orna-ment foliat de acant, 5.Ciorchinele de fructe atârnat pe pilastru, 6.Banda decorativa cu vrej de acant, împodobită cu măşti feminine (7), cartuşe (8)- ramele lentilelor din care cea axială poartă numele proprietarului cu litere latine din Renaştere împletite în monogram, ghirlande renaşcentiste cu fructe şi panglici (9). Cornişa susţinută de console clasiciste fara or-dine, acumulări plastice din epoci disparate (10), eclectism- pe scurt- au o posibilă bază teoretică în semperianism, teoria prin care G.Semper vede un moment propice în unificarea întregului bagaj genetic al artei într-un gest apotetic.Putem improviza efectul pe care acest arsenal l-a avut asupra proprietarului Tarpo şi a trecatorului de pe bulevard. Asizele cu finisaj asemănător pietrei- în comparaţie cu construcţiile mahalalelor şi
1
23
45
6 79
10
Colaj elevatie
ineterventie 1970
13 Colaj elevatie
8
7
9
4
2
3
4
69
7
1
5
1.Pilastrul, 2. Panoul ornamentat dreptunghiular cu vrej de acant ;i mască grostească ( mascaron), 3.Frotonul triunghiular 4. Suportul cu ornament foliat de acant, 5.Ciorchinele de fructe atârnat pe pilastru, 6.Banda decorativa cu vrej de acant, împodobită cu măşti feminine (7), cartuşe (8)- ramele lentilelor din care cea axială poartă numele proprietarului cu litere latine din Renaştere împletite în monogram, ghirlande renaşcentiste cu fructe şi panglici (9). Cornişa susţinută de console clasiciste fara ordine, acumulări plastice din epoci disparate (10)
12
ineterventie 1970
12 1212
14
Spatele casei Tarpo
Perspectiva la bulevard- 2011
Casa Tarpo
Decoratia fatadei posterioare dinspre curtea de service este nesemnificativa.Aceasta poza de epoca demostreaza suprainaltarea ulterioara a Bailor Eforie.Se aici remarca aliniareala cornisa
15 Perspectiva la bulevard- 2011
1940
Casa TarpoBaile Eforie
16
Personajele mitologice, pe fondul orientalismul caligrafic şi reprezentările bizantine manieriste. Lumea luxuriantă săpată în piatră pe bulevardul pe care o singură statuie cea a lui Mihai Vodă, fusese adusă de la Paris în 1874. Probabil că în epocă semnificaţia ornamentului avea un impact mult mai mare decât azi, la 100 de ani de la declararea morţii lui de către Adolf Loss.
Fatada proiectului initial12
Proiectul Iniţial
Casa Tarpo este dispusa la aliniament si se dezvolta in profumzimea frontului in lungul curtii interioare, parter plus doua caturi. Parterul este ocupat de functiuni comerciale in timp ce etajele dispun la strada camere de locuit.Compozitia fatadei dezvaluie modul de compunere al planului. Se remarca sincronul de compozitie intre parter- vitrina si intinderea balconului de la etajul 1. Este subliniata intrarea si coridorul de acces.
Putin mai eliberat de ornamente, parterul prevede o usa impunatoara, bogat ornata, dispusa in partea stanga. Aceasta este urmata de vitrina franta spre interior asemeni unui paravan. Tamplaria si cadrul acestui spatiu vitrat imprumuta din gama de ornamente a portii. Putem vorbii de o arhitectura a tamplariilor, ce sustine si inchide discret acceleratul ritm dat de incarcatura si dinamismul registrelor superioare. O serie de coloane angajate separa elementele parterului. Fatada exprima clar distributia spatiilor interioare si functiunile lor.
Ornament neexecutat
16
17
Spatiul de locuit este orientat catre strada, patrunde in profun-zime si descopera curti interioare. Astfel casa se lumineaza, ventileaza si isi castiga individualitatea, izolandu-se de forfota bulevardului Elisabeta.Tipic locuintelor de sfarsit de secXIX Casa Tarpo este o cladire in L dezvoltata pe doua caturi. Ca o particularitate partea scurta este mai dezvoltata.Cladirea se continua in spatele parcelei cu spatii gospodaresti dispuse pe parter si etaj.
Parterul face loc spatiului comercial in timp ca caturile superioare sunt ocupate in casa Tarpo de functiunea de locuire.Acesul se face printr-un gang-coridor exterior de acces spre curtea interioara. Aceasta se dispune pe latura stanga si leaga circulatia de o serie de incaperi cu acces exterior, racordandu-se in spatele curtii la o scara de serviciu.Spatiile comerciale de la parter se traseaza pe un plan simetric. Elementul disturbator este coridorul de acces dispus excentric in plan.Acest traseu este anuntat prin impozanta usa de acces iar gra-doarea vitrinelor indica la fatada spatiul comercial din plan.La etaj cele doua scari sunt legate de un coridor in L ce asigura accesul la dependinte si holul central , antecamera incaperilor de la strada.
Casele cu o tipologie similara construite la 1880 descriu galeria etajului de sus, cea care se deschide spre curte ca fiind solida si lucrata “ in geamlac elegant”. Incaperile tind sa aiba proportii echilibrate, plasate intr-un evident tipar simetric, ce se repeta si la catul 2.
Bulevardul Regina Elisabeta
Curte interioaraCurte interioara
Spatiu Comercial
Spatiu Comercial
gang intrare
scara serviciu
scara principala
holcentral
Planurile initiale- Arhiva
baie
bucatarie
incapere locuire
incapere locuire
incapere locuire
incapere locuire
16
18
O analiza contemporana9
Concluzia acestui studiu arată că valoarea casei Tarpo se concetreaza in faţada păstrată la etajul 1 şi 2. Exista valori medii de natură tipologică. Această clădire a suferit numeroase intervenţii şi reconversii de la subsol până la mansardă. O preocupare ar fi corectarea şi efectuarea lor controlată.-uşi mici inserate în ziduri-betonare beciului conduce la infiltrarea apei şi igrasie-refinisarea bolţisoarelor de cărămidă din subsol şi finisarea pereţilorau dus la elim-inarea unor valori istorice şi estetice-tâmplariile redimsionate si înlocuite-închiderea porticului de service-ocuparea totala a parterului-intervenţia asupra vitrinei dinspre stradă, tencuire, anii- 1970Astfel fatada dinspre boulevard, scările de lemn cu balustradă din fonta, tâmplariile interioare, usile cu tablii constituie o lista cu elemente preţioase.Sistemul constructiv este realizat din zidărie portantă de cărămidă, cu planşee şi grinzi de lemn, la care se adaugă o intervenţie peste subsol- 1970- de beton armat.Fara elemente de performanta tehnica, structura nu are o valoare semmificativă. Exceptie fac boltişoarele din subsol, care au o valoare stilistica moderata.
În porţiunea de clădire dinspre bulevard, distribuţia incăperilor la etajele I şi II se păstrează.
Fatada la bulevard
Plan etaj 1
bucatarie
baiecameralocuire
cameralocuire
parchethol
hol
wc
terasa circulabilanoua scara
scara
19
Plan etaj 2
Planul Pod Plan subsol
Plan Parter
Valoros stilistic
Valoros stilistica medie
Nesemnificativ dpv stilistic si cultural
cameralocuire
cameralocuire
camera
camera
parchethol
hol
bucatarie
baie
“ In vremea comunismului cand casa a fost nationalizata etajele erau locuite de cate doua familii fiecare. Ei imparteau baia si bucataria. “
sala mese
barbirouri
camera
camera camera
wc
bucatariehol
spalator
wc
wc
luminator
vestiar
luminator
luminator
20
Pentru decorarea interiorului nu putem face decât supoziţii.“ Dupa 1870 apare un alt mod de a gândii decoraţia interiorului..stadiu atins nu nu-mai de gustul arhitectului, ci şi al clientului, ea cunoaste anumite etape specifice....Initial se reduce la ancadramentul usilor, reluând motivele decoraţiei exterioare şi în general tăierea golurilor urmând aceelaşi traseu geometric.”2 Se încearcă o corelare între volum şi profilurile interioare, in special în zona casei scării unde apar motive de decoraţie vegetală- picatate sau realizate în stuc. „ Pereţii sunt ritmaţi de panouri, având in partea inferioară baluştrii, doar de aparenţa.”Odaile luminate de câte doua ferestre la strada sunt deobicei zugravite. În saloane se punea tapet de hârtie.Tâmplaria e din lemn de frasin, tratat cu lustru. Familiile înstărite puneau geamuri de cristal.Elementele de decoraţie de la simplu la complex se întâlnesc în diferitele reşedinţe ale epocii, dar şi în cadrul unei singure construcţii diferă: „ etajul nobil” şi restul reşedinţei.Ancadramentele uşilor, lunete decorate cu motive vegetale pictate sau în bazorelief, baluştri şi arcade, formau repertoriul amenajărilor interioare. De la stucatura picatată sau zugraveala cu model, cromatica pereţilor era chiar şi la motivele geometrice nefigurative, foarte variată. Neagu Djuvara descrie cum influenţele pariziene şi vieneze se remarcă în modă şi baluri. Adrian Majuru povesteşte cum din Paris „ au scăpat şi vechiturile...s-a vazut şi mobilă, ceva mai veche şi plătită foarte scump”.
.
Interiorul
Spatiile interioare sunt lipsite de decoraţii.Excepţie face gangul decorat cu elemente de factură academistă.
1414
14
14
14
14
Existenta gangului ce da spre un nod de circulatie verticala, ce asigura legatura cu zona de locuire de la etaj este tipic caselor de de sfarsit de sec.XIX.
21
O noua functiune la parter: restaurant.
Interventie beton armat peste vechile bolti de la subsol
usile cu tablii au ramas
14 14
14 14
14
1414
14 14
14
tapet de hartie
curtea de lumina de langa scara de servici
luminator
22
Bd. Elisabeta, 1900
?
In indexul publicat in cartea lui Cezara Mucenic, casei Tarpo nu ii este asociata nici unui autor. Beneficiarul Tarpo se regaseste pe lista clientilor celebrei familii Stork. Astfel sculptorul Stork executa in cimitirul Bellu un monument funerar pentru Tarpo- azi pe lista monumentelor is-torice. Descendentii familiei Tarpo sunt raspandati in prezent in “ toata Europa” . O agentie imobiliara se ocupa de vanzarea casei. La casa vecina, proprietarul barului “ Tic-Tac” a locuit dintotdeauna pe strada. Tic Tac este ferecat si inchis din noiembrie 2011. Fosta curte interioara este dezlipita acum de alte volume si trans-formata in terasa circulabila, parterul de la bulevard a fost modificat. Acestea sunt semnele ale unor rupturi intre forma sociala si forma spatiala. Aceasta bizara evolutie se remarca si prin asocierea ridicola a casei inzorzonate cu un bloc interbelic mai inalt. Supraetajarea a Bailor Eforie si desprinderea acestei cladiri de la cornisa casei Tarpo este un alt semn indoielnic. In descrierea orasului transparent, Stefan Ghenciulescu sesizeaza ca “ principiile noi de locuire transforma cadrul existent” si devine frecventa situatia unui bloculet modernist insiruit pe aceelasi lot cu o casuta pe parter si cu ale sale oranamente frantuzesti . “4
Societatea colorata descrisa in “ Podul Mogosoaiei”, ridiculizata de Majuru in Bucurestii mahalalelor si descrisa acid in schitele caragialene este atrasa dinou de forma occidentala. Un scenariu pesimist presupune ca “ intradevar suntem pe cale sa terminam un capitol al istoriei locuirii in Bucuresti. ”5
Premisa actualei lucrari: stransa legatura intre bulevard ( spatiu public) si casa Tarpo, conduce la concluzia aflata sub semnul intrebarii : care este actuala relatie intre spatiul public si spatiul de locuire?
Bd. Elisabeta, 201111
23
10
Elisabeta intersectie cu Victoriei- vizita imparatului Franz Josef, 1896Capre la bulevard- 1890
“ Intre centrul citadin si centrul orasului prapastia uriasa persista. Centrul a fost construit ca o cetate utopica de catre cei ce traisera cativa ani la Paris, Berlin, Viena sau aiurea si care ardeau de dorinta de a se izola de restul urbei. Acestia voiau sa obtina, la scara redusa, un oras asemanator cu cel pe care-l paraseau sau vizitau cateva luni pe an. Asa se putea intretine o iluzie: cand nu erau in metropola mult dorita aveau locuinta construita si mobilata dupa modelel-evazute undeva, prin vreo capitala europeana. ”5
24
Note
1 Bulevarde Bucurestene, Nicolae lascu, p.912 Bucuresti un veac de arhitectura civila sec XIX, Cezara Mucenic, p.333 Bucurestii mahalelor, Adrian Majuru, p.1054 Orasul transparent, Stefan Ghenciulescu, p.665 Ibid 4, p.786 Studiul amplasamentului casei Tarpo apartine studiului facut de lect.dr.arh. Valeriu-Eugen Dragan- corelare a informatiilor din studiul sau istoric cu o serie de reprezentari ale amplasamentului casei Tarpo7 Ibid 68 Ibid 69 releveul a fost efectuat de catre Georgescu Virginiu Teodor in aprilie 2008; diagrama de exprimare a valorii stilistice orespunzatoarea spatiilor casei Tarpo a fost efectuata de catre lect.dr.arh. Valeriu-Eugen Dragan in studiul istoric pentru casa Tarpo.
25
Bibliografia imaginilor:
1. Bulevardele Bucurestene pana la Primul Razboi Mondial, Nicolae Lascu, Simetria, Bucuresti, 2011; p. 27;2. Imagine suport, Ibid, p.30;3. Ibid 1, p.90;4. Ibid 1, p.161;5. Ibid 1, p 138;6. Ibid 1, p. 150;7.Ibid 1, p.918. Fotografie Aeriana 1911- www.muzeuldefotografie.ro9. Bucurestii mahalalelor sau periferia ca mod de existenta, Adrian Majuru, Bucuresti, Compania, 2008, p13210. Ibid 1, 15511. Ibid 1, 15412. Ornamentica, Franz Salez meyer, Editura Meridiane, 1988, p.263,p.154, 166;13. Poza dupa autorizatia de cosntructie preluata din studiul istoric realizat de lec.dr.arh. Valeriu Eugen Dragan14. setul de fotografii inetrioare este preluat din studiul realizat de Lec. Dr. Arh. Valeriu-Eugen Dragan in aprilie 2008. Casa este inaccesibila in prezent.15. Citat preluat din studiul istoric- ibid 1416. Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului
Bibliografie
Bulevardele Bucurestene pana la Primul razboi Mondial, Lascu Nicolae, Simetria, Bucuresti, 2011Bucuresti un veac de arhitectura civila sec. XIX, Mucenic Cezara, Silex, Bucuresti, 1997Legislatie si dezvvoltare urbana 1831-1952, Lascu Nicolae, teza de doctorat, I.A.I.M., Bucuresti 1997Ornamentica Vol.1, Meyer Sales Franz, Meridiane, Bucuresti, 1988Ornamentica Vol.2, Meyer Sales Franz, Meridiane, Bucuresti, 1988Bucurestii Mahalalelor sau periferia ca mod de existenta, Majuru Adrian, Compania, 2003