Ce nu stiati despre Craciun Desi destul de detaliate, nici una dintre cele 4 Evanghelii cunoscute (si nici cea de a cincea, atribuita Apostolului Toma), nu vorbesc nimic despre data nasterii lui Isus. Oricum, la inceput ziua nasterii Domnului era serbata pe 6 ianuarie. Abia in anul 354 d. H., episcopul Romei, Liberius, pune nasterea lui Isus pe 25 decembrie. Sa fi fost cinstitul episcop un adevarat erudit si istoric al crestinismului? Se pare ca nu asta a fost cauza. Inlocuirea datei de 6 ianuarie cu data de 25 decembrie a avut la baza motive de ordin politic si religios. Din pacate. La vremea respectiva, cultul cel mai raspindit era al zeului Mithra, zeu al Soarelui. Majoritatea locuitorilor imperiului roman se inchinau soarelui pe care-l celebrau la 25 decembrie. In dorinta sa puternica de a raspindi cit mai mult crestinismul, Liberius a pus cu de la sine putere ziua nasterii Domnului ca fiind pe 25 decembrie, in ideea ca religia pagina o sa dispara treptat si va lasa loc pentru crestinism. De altfel, nu era prima adoptie pe care o facea Biserica. Tot asa procedase cu menhirii, care erau adorati in lumea celtilor le-au pus o cruce in virf. La fel au procedat cu eroii greci, care au fost inlocuiti de martirii crestini. Dar, adoratorii zeului Mithra se incapatinau sa devina crestini.

Cultul fusese adus de soldatii romani din Asia si fusese imbratisat cu frenezie de armata si de aristocratie. O serie de imparati au favorizat noul cult solar. In virful ierarhiei divine se afla Timpul, iar Soarele era adorat ca principiul existential al oricarei fiinte vii. Fiul Timpului purta numele de Ahura Mazda, iar stapinul Intunericului se numea Ahriman. Mithra se nascuse dintr-o stinca si aliat cu Soarele, invinge raul. Apoi sacrifica un taur, din sangele caruia se nasc toate vietuitoarele. El este mintuitorul oamenilor, mijlocitorul dintre acestia si stapinul suprem. Initial misterele lui Mithra se compuneau din botez, impartasanie si posturi.La randul sau, Ahriman, desi invins de Mithra, nu e prezentat ca un demon distrugator, ci ca o componenta esentiala necesara echilibrului universal. Orice fapta buna era contrabalansata de una rea. rhanghelii il insoteau pe Ormuz iar geniile rele pe Ahriman. Se stia ca la sfirsitul veacurilor Ormuz il va invinge pe Ahriman, iar mortii vor invia si vor fi judecati la Judecata de Apoi. Pedepsele urmau sa fie vesnice. Aceasta credinta care considera viata ca o lupta permanenta impotriva raului avea menirea de a dezvolta energia individuala a fiecaruia. Misterele lui Mithra cuprandeau 7 grade, initiatii fiind supusi diverselor probe. Ritualurile initiatice se desfasurau in sanctuare subterane de dimensiuni mici unde intrau cel mult 100 de persoane. Accesul la grote se facea printr-un sistem de tunele iar in apropierea lor exista mereu un izvor. La misterele mithrice nu participau femeile, fiind un cult destinat in exclusivitate barbatilor, in calitatea lor de luptatori. Un lucru este destul de interesant. Si anume faptul ca termenul de mithra a fost preluata de preotii ortodocsi, acoperamantul lor purtind aceasta denumire. Intr-un final, un semn facut pe frunte cu fierul rosu il inregistra pe credincios in armata zeului de neinvins. Apoi botezurile purificau corpurile credinciosilor, iar impartasania si gustarea vinului rosu dadea adeptilor puterea sa lupte cu spiritele rele atat in viata asta cit si dincolo de ea, in moarte. Pentru ca lupta dintre Bine si Rau era permanenta. Dar sufletele pioase conduse de Mithra scapau mereu de atacurile demonilor si se ridicau, prin sferele planetelor la lumina adevarata, pentru a fi fericite. Datorita acestor conceptii extraordinare, misterele lui Mithra au fost imbratisate cu putere de majoritatea locuitorilor imperiului roman. Dar, lucru ciudat, nici macar Mithra nu se nascuse pe 25 decembrie. Ziua fusese aleasa simbolic, pentru ca atunci era cea mai scurta zi a anului in nordul Europei, leaganul unde se nascuse mitul zeului solar pentru a calatori catre Asia si apoi a se intoarce, modificat, dupa mai multe secole. In nordul Europei se aprandeau focuri pentru a influenta Soarele si se aruncau in aer roti aprinse, pentru a ajuta astrul ceresc sa urce pe bolta. entru ca in perioada asta a anului, aici Soarele trece doar la orizont, ca si cand nu ar mai avea puterea sa se urce pe bolta. Crestinismul a preluat aproape toate serbarile pagine. cea mai insemnata era Craciunul care era celebrat timp de 12 pina la 20 de zile prin mincare si bautura. Hasdeu afirma ca originea etimologica a cuvintului Craciun vine din latinescul Crastinum care, la randul sau deriva de la cras, adica minie. Treptat, ziua de Ajun a primit denumire latina, devenind ziua de Ignat, adica Ziua Focului. In vremurile de demult, la cumpana cursei solare erau mobilizate toate fortele naturii pentru a da puteri batrinului soare pentru a incepe o noua cursa anuala. Multa vreme noii crestini au continuat sa serbeze Craciunul la data ei veche, la 20 decembrie.Sa ne oprim putin in Moldova si sa ascultam legendele populare. Se spune ca venind sorocul Fecioarei sa nasca, a plecat din casa parinteasca si s-a oprit la gospodaria a doi batrini cumsecade Craciun si Craciunoaia. Dar, oameni cu teama de zei, acestia nu au vrut sa o primeasca pentru ca pacatul sau, pruncul fara de tata, sa nu le spurce lor casa. Inchizindu-i usa in nas, Maria s-a refugiat intr-un sopron si s-a culcat in ieslea vitelor. Aici au prins-o durerile facerii. Auzind-o Craciuneasa cum striga, i s-a facut mila de dinsa si fara a-i cere voie barbatului, s-a dus la Fecioara s-o ajute. Dupa ce a nascut pruncul, i-a taiat buricul, apoi a culcat lauza pe paiele din iesle. Apoi s-a dus la Craciun si i-a povestit ce a facut. De furie, Craciun i-a taiat miinile din incheieturi dar, speriat de fapta sa, a plecat in sat. Intre timp, Craciuneasa s-a chinuit de a umplut o oala cu apa si dupa ce a fiert-o a dus-o Fecioarei ca sa spele copilul. dar Maria i-a raspuns: Incearca si dumneata, moasa Craciunoaie. Si virand femeia cioturile in apa, i-au crescut miinile la loc, mai frumoase decit fusesera. Forma colacilor de Craciun, aceea de mina cu degetele intinse, simbolizeaza inceputul cunoasterii si al iluminarii noastre Alfa dupa care va veni Omega. Dar si acesti colaci se pare ca erau facuti cu mult inainte de crestinism, venind din vremurile zeitatilor solare. In Egipt, tara care a adapostit cea mai veche civilizatie cunoscuta de istorie, zeul Horus era reprezentat printr-un singur element al miinii drepte, respectiv prin degetul aratator, acesta reprezentind o raza solara. Si tot in aceeasi civilizatie egipteana apare reprezentarea integrala a miinii solare, introdusa de faraonul Amenhotep al IV-lea, cel care a pus in fruntea pantheonului egiptean noul chip al zeului soarelui, Aton. De la el sunt mai multe reprezentari ale miinilor solare, cea mai cunoscuta fiind una in care faraonul apare alaturi de sotia sa, vorbind supusilor lor si binecuvintindu-i. Desi asta a fost primul cult monoteist din lume, a durat foarte putin din cauza preotilor vechilor culte care i-au indemnat la rascoala pe egipteni. Intr-un final faraonul a fost ucis si cultul lui abolit. Trecand pe teritoriul tarii noastre, sa ne oprim putin la citeva pesteri din Oltenia unde apar citeva desene rupestre de miini, desene ce au fost puse in legatura cu un cult arhaic al soarelui. Dar cea mai veche forma de reprezentare a colacilor pentru Craciun apare pe o stampila desoperita la Tei-Snagov. Pe stampila se vede foarte clar o silueta umana (nu se stie daca e barbat sau femeie) in picioare, cu miinile ridicate in aer si degetele de la ambele miini desfacute. Urme ale cultului solar se gasesc aproape peste tot in tara noastra, dacii fiind un popor la care acest cult era pregnant. Dovezile sunt la tot pasul. De la Soarele de andezit de la Sarmizegetusa, care avea un diametru de peste 7 metri, la lipsa acoperisurilor de pe templele dacilor, lasind astfel posibilitatea adorarii soarelui.Nu exista, practic, o concluzie finala. Craciunul ramane, dincolo de contradictiile care le naste, cea mai importanta sarbatoare a crestinilor, prilej de bucurie si de iertare, de impacare cu tine insuti. Sarbatori fericite. Autor: Laurentiu Ianculescu

Sarbatori de iarna: taina cadourilor de Craciun

Cadouri erau schimbate in timpul ceremoniilor romane de Saturnalii, sarbatorilor solstitiului, originea sarbatorilor noastre de Craciun. Cel mai bine cunoastem obiceiul schimbarii de cadouri de la cei trei magi mentionati in biblie. Dar, asa cum se mentioneaza in IstoriaCraciunului, in timpul secolelor trecute, Craciunul era o treaba solemna. Puritanii religiosi aminteau crestinilor ca Magii faceau cadouri numai lui Iisus, si nu Familiei lui sau unul altuia. Dar de cand sarbatoarea nasterii lui Christos a fost inclusa in festivitatile solstitiului in afara bisericii oficiale, si de Cand Craciunul a devenit cu adevarat popular in timpul ultimului secol, a devenit un fenomen comercial.Figura lui Mos Craciun (Santa Claus sau Sinterklaas) vine de la Sfantul Nicolae (270 - 310), episcopul de Myra care, acoperita de roba episcopala, cu rosu si alb, si calarind un magar, facea cadouri copiilor. Sfantul Nicolae este patronul sfant al copiilor. In timpul evului mediu multe biserici au fost construite in onoarea lui prin toata Europa. Celebrarea mortii sale, 6 decembrie, a devenit ziua cand se fac cadouri, in special copiilor.Primele mentiuni ale Ciorapilor Craciunului ce erau atarnati de cos sau langa acesta, au fost facute abia la inceputurile acestui secol de ilustratorul Thomas Nast, prin tablourile sale si de scriitorul George Webster, intr-o poveste despre vizita lui Mos Craciun. Povestea a prins cu repeziciune.In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost necesar sa fie trimise cadourile de craciun, din timp, trupelor aflate la departare. Comerciantii s-au unit in efortul de a reaminti marelui public sa-si faca cumparaturile din timp, si asa s-a nascut sezonul de cumparaturi.Astazi, cumparaturile Craciunului sunt o intrecere. 86% din consumatori isi fac cumparaturile de Craciun in timpul lui decembrie, 70% nu fac economii pentru perioada de Craciun, si pana la 87% se decid pe loc ce vor cumpara. Aproximativ 30% isi folosesc cartea de credit ca mijloc principal de a-si cumpara bunurile pentru Craciun, ducand deseori la depresia Craciunului in ianuarie si februarie. Folosirea creditului este citata ca o cauza majora a falimentarilor din afara afacerilor, fiind depasita doar de somaj. Statisticile arata ca grupurile de oameni cu venituri mari , medii si mici cheltuiesc aproape aceeasi suma pe cadouri de Craciun.Magii au sosit si i-au facut cadouri copilului Iisus. Cati magi au fost? De fapt, Noul Testament nu spune. Se presupune ca ar fi fost trei oentru ca Noul Testament mentioneaza trei tipuri de cadouri: aur, tamaie si mir. Traditiile estice mentioneaza doisprazece.Inteleptii, Magi, erau astrologi si veneau probabil din Persia sau Arabia Saudita. Se presupune ca aveau legaturi cu sacerdotii Zoroastrianieni, care practicau astrologia. Istoricul Herodot (secolul V IC) atesta puterea astrologica a preotilor Persiei.Psalmul 72 vorbeste despre cum Cei Buni vor veni sa se inchine lui Mesia: "Regii din tarsis si Insule vor oferi cadouri, regii din Arabia si Seba isi vor aduce tributul. Toti regii Ii vor aduce omagii, toate natiunile Il vor servi." (72:10-11). Isaia a profetit de asemenea cadourile: "Caravane de camile Il vor indestula, dromaderi din Midian si Ephah; toti din Sheba vor veni purtand aur si tamaie si vor proclama Inchinarea Domnului" (Isaiah 60:6).Echipa secretelefemeilor

Cand s-a sarbatorit pentru prima data Craciunul

Dupa afirmatiile Papei Iuliu, Craciunul s-a sarbatorit pentru prima prima in Roma, in preajma anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva obiceiuri. In aceasta zi era oprita munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in preajma casei. Erau oprite cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coasa, sa teasa sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea.In Ajunul Craciunului rufele spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei.Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa.Fetele tinere, cand bateau clopotele, seara, se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot.Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate.Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva din casa va muri.Daca murea de Craciun, era considerat norocos, pentru ca i se iertau pacatele.Masa festiva de Craciun era completa doar daca includea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci.Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si lumanari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.Echipa secretelefemeilor