OtrIMAIDtr SEAMA

DOMNITORIBOMANI

159

I

I

l

sa

C,

s

II(

C

d

I\(lip

uo.

P,

$iA/

m

to

PETRU AL II-LEA (MU$AT) """""""""72ALEXANDRU CEL BUN......... """"""""7s$TEFAN CEL MARE............... ..:..""""""'""""""""'79BOGDAN AL III-LEA.............. """"""""83PETRU RARE$ """86ALEXANDRU LAPU$NEANUL """"""90DESPOT VODA """"""""""" 93

IOAN VODA CEL VITE AZ .......,,., .........96

PETRU $CHIOPUL ............... """""""""' 9e

IEREMIA MOVILA """"""" 101

MIRON BARNOVSCHI........ """"""""'104VASILE LUPU....... """"""""' 106

GHEORGHE DUCA """"""' 109

CONSTANTIN CANTEMIR.... .............111

DIMITRIE CANTEMIR............. """""" 113

NICOLAE MAVROCORDAT... ..,...,.."'II7

GRIGORE AL II-LEA GHICA .........."" 119

CONSTANTIN MAVROCORDAT............ """"""r22MIHAIL STURDZA ..............126

GRIGORE AL V-LEA GHICA .,,.,..,......729

DOMNTTORTT$rREGI ROMANrEr.............. """'1s1ALEXANDRU IOAN CU4A...... ...,.......I32

CAROL r................ .................138

FERDINAND I ....I44

cARoL AL II-LEA """""""" 1s0

MIHAI I................ """"""""" 1s5

ex

Rr

mca

pr

DOMNIITARII

,

ROMANESTI,

Domnie:1310 (?)-13s2

Niscut:necunoscutDecedat:r352Tati:Thocomeriussau Radu NegruDinastia:BasarabiClsitorit cu:Margareta

BASARAB I

Este considerat intemeietorul Jlrii Romdnegti. A unit toate forma]iunilestatale dintre Capalii de Sud gi Dunire. Inilial, era vasal al regelui Ungariei,Carol Robert de Anjou. insa dupl celebra victorie din Bltilia de la Posada(1330), obline independenla lirii sale.

Originea sa nu este cunoscuti cu certitudine. Unii il consideri fiul luiThocomerius, un voievod romin dintre Carpali qi Dunire. Allii il consideri fiual lui Ragu Negru (Negru Vodi),legendarul descilecator al Jirii Rominegti, acirui existenfi real5. nu poate fi confirmati. A avut doi copii: Nicolae Alexan-dru, care il va urma la domnie, gi Teodora, viitoarea solie a larului bulgar IvanAlexandru. Este qi intemeietorul dinastiei Basarabilor, din care au ftcut partemul$ domnitori ai Jlrii Romdnegti. Aceasti dinastie se va despirfi ulterior indoui ramuri: cea a Dr[culegtilor qi cea a Dlnegtilor.

in lipsa oriciror elemente documentare, lnceputul domniei lui Basarab Ia fost situat cu aproximalie in 1310. Un document maghiar atest[ cI Basarabse afla la domnie incl din 1317, cind este implicat intr-un conflict local intrenobilii din zona cetitii Mehadiei.

fara lui Basarab se mlrginea la nord cu Transilvania, la vest - cu RegatulUngar, prin Banatul de Severin,la sud - cu Bulgaria,la est - cu Dobrogea luiBalic[ gi mai tdrziu a lui Dobrotici, iar spre nord-est - cu tltarii gi moldoveniiliberi. Banatul de Severin s-a aflat pAni in 1330 in stipinirea lui Basarab.

Voievodatul lui Basarab I s-a aflat de la inceputul domniei sale in starede vasalitate fa\d de regele ungariei, carol Robert de Anjou. in l3z4 dom-nul muntean apare in documentele unguregti ca ,,Bazarab, woyvodam nos-trum Transalpinum" (adicl ,,voievodui nostru transalpin'). Aceastl sintagmireflecti relalia de senior-vasal existentl intre regele Ungariei gi domnitorulromdn. in acelagi document este menlionatl reusita misiunii prirnite de omulde incredere al regelui, comiteie Martin Bog6a care fusese trimis in repetaterdnduri pe lingi Basarab, dar frrl succes. Regele accepta existenla poiiticl a

noului voievodat in schimbul recunoaqterii suzeranitllii sale. Cu toate acestea,un an mai tArziu, Basarab se pare ci a rupt relaliile sale cu Ungaria, rcfuzindplata tributului de vasal. Aceasta a cauzal tensionarea brusci a relaliilor bila-terale. Un document emis de rege la i8 iunie 1325 il, numegte pe voievodulmuntean ,,Basarab transalpinul, necredincios coroanei maghiare" gi relateazicum $tefan, fiul comitelui cuman Parabuh, l-a injosit pe regele ungar, prosli-vindu-lin schimb pe Basarab.

In 1327 papa Ioan al XXII-lea il iluda pe domnul muntean pentrususlinerea catolicismului gi zelul siu de a extermina naliunile ,,necredincioase"(ortodoxe). Dup[ aceastl datl, voievodui muntean a luat de la unguri BanatulSeverinului gi cetatea cu acelasi nume.

Ludnd in calcul infrdngerea lui Basarab din urml cu cdteva luni, de laVelbuZd, Carol Robert socotea c5. a potrivit momentul de a-l alacape Basarab.Astfel, in septembrie 1330 regele ungar pornegte campania cu o armatiputernicS.. Ocupi Severinul gi inainteazlprin Oltenia. Basarab I a cerut pacearegelui ungar, oferind ca desplgubire 7.000 de mirci de argint (adic[ 1.447 kgde argint sau 1.680.000 de dinari), Banatul de Severin, un tribut anual gi unfiu al voievodului la curtea ungari drept garanlie: ,,numai v[ intoarceli in pacegi v[ ferili de primejdii, cl de veli veni mai incoace, nu veti scipa de d6nsele".

Pacea insi a fost respinsi, qi armata ungari a continuat s[ inainteze.Ea a fost prinsl de oamenii lui Basarab I intr-o vale ingusti si priplstioasi,suferind o infrAngere umilitoare. Locul bltlliei nu a fost stabilit pdnl astizicu certitudine, istoricii plasindu-l in diverse puncte din zona submontaniprecum: Jara Lovigtei, Valea Oltului, comuna Titegti, culoarul Ruc5.r-Bran saulAngl Mehadia. in urma luptei de 4 zi\e,9-12 noiembrie 1330, regele CarolRobert a sclpat cu greu, schimbdnd hainele cu cele ale unui slujitor al siu.

Datoriti faptului c5. Basarab I a creat un stat independent in urma victori-ei de la Posada, a primit qi apelativul de Basarab intemeietorul. in jurul anuluiL343, Basarab I l-a asociat la domnieL343, Basarab I l-a asociat Ia domnie pe fiul si.u, Nicolae Alexandru. Acestadin urmi a plecat la curtea regelui Ludovic I al Ungariei pentru a mijloci relu-area relaliilor dintre Ungaria gi Jara RomAneasc[. in anii urmltori, Basarab a

participat alituri de regele ungar la campania militari impotriva titarilor. Cuacest prilej, a adus sub stipAnirea sa teritoriul aflat la nordul gurilor Dunirii.

Dupi ce pe tronul Ungariei urci Ludovic cel Mare, va lua naEtere o ofensiviungari impotriva titarilor. Basarab a fost determinat de imprejuriri si-gireorienteze pentru o weme politica externi.. in urma campaniei din jurul anilor1343-L345, a cucerit de la titari teritoriul aflat in nordul Deltei Dunlrii, de laPrut pinl citre Nistru. Aceasti regiune, intrata in stlpAnirea lui Basarab gi aurmagilor sii pentru cAteva decenii, va fi numiti de allii Basarabia, nume extinsla tot teritoriul dintre Prut gi Nistru odati cu ocupalia ruseasci din 1812.

Domnia lui Basarab I s-a incheiat in 1352. Lui Basarab ii va urma ladomnie fiul gi asociatul siu, Nicolae Alexandru (1352-1364).Pe peretele incinetencuit al bisericii domnegti din Curtea de Argeg st5. scris: ,,in anul 6860(L352) la Cdmpulung a murit marele Basarab voievod". Tradilia consemneazic[ tot acolo a fost gi ingropat, lucru care se regisegte gi intr-un document dinl7l4pentru mlnlstirea Negru Vod[ din Cimpulung de la domnitorul $tefanCantacuzino. Acesta, vorbind despre Basarab I gi Nicolae Alexandru, spune c5.

,,1e sunt trupurile lor ingropate in aceasti sfintl mlnistire'iSocietatea Jlrii RomAnegti pe timpul lui Basarab se impiltea in principal

in doui clase, cea de jos - a llranilor liberi si cea de sus - a boierilor, juzilorgi cnezilor. Jirinimea era principala furnizoare de impozit; de asemenea ea

constituia corpul principal al oastei celei mari. Vechii juzi gi cnezi r[miseseri.la stadiul de conducitori locali sau slujbaEi domnegti, in vreme ce boierimeanoui era alcituiti din marii proprietari de pimAnturi. Era nu atdt de primejdi-oasi pentru autoritatea domnului cAt valoroasl in cazul confruntirilor arma-te. Boierii se vor concentra in jurul unei puteri centrale, cea a voievodului, iaracesta ii va folosi in constituirea aparatului de stat. P5.tura de mijloc, alc[tuitlin principal din negustorii locali, era nesemnificativi, ci.ci acegtia practicaucomerlul la scarl redusl cu produsele strline. Curtea domneascb. era alcituitldin boierii de sfat Ei slujitori. Dregitoriile fuseseri preluate in aceastl vreme,prin filiera bulgarl, din Bizan!. De la unguri a rimas funclia de ban (intdi deSeverin, mai tdrziu al Olteniei). Ceremonialul gi moda curlii domnegti au fostimprumutate tot de la bizantini.

Domnie:t3s2-r364.11.16Niscut:necunoscutDecedat:L364.tt.t6Tati:Basarab IDinastia:BasarabiCisitorit cu:Maria LackfiKl6ra DobokayMargit Dabkai

NICOLAE ATEXANDRU

Nicolae Alexandru a fost domn al Jlrii Rominegti (I352-136a) gi fiu al luiBasarab I. Este cunoscut indeosebi pentru infiintarea Mitropoliei Ungrovlahiei(adicl a Jirii Romineqti). A purtat mai multe conflicte cu regele Ludovic I alUngariei, dar au existat gi perioade de incllzire a relaliilor intre cei doi.

A fost c[sitorit de trei ori. Din prima clsitorie cu Maria Lackfi au rezultatdoi fii: domnitorul Radu qi Voislav, Ei o fat[, Elisabeta, mlritatl cu Ladislaude Oppeln. Din a doua clsltorie, cu Kldra Dobokay, Nicolae Alexandru aavut trei copii: Anca, m[ritatl cu $tefan Urog al V-lea, cneazul Serbiei, Ana,clsitoriti cu Ivan Sralimir, larul de Vidin, gi un fiu, domnitorul Vladislav. Atreia sotie a fost Margit Dabkai.

in 1343 o .roni.[ maghiarS. mentionea zit cd. Alexandru Voievod a

incheiat un acord de supunere cu regele Ludovic I cel Mare, pirere infirmatide insugi regele maghiar care, intr-un act datat 29 august 1359, spune cidupl 1341 a trimis, in mai multe misiuni eguate pe Dimitrie, episcopul deOradea, pentru a negocia readucerea Jarii Romdnegti sub suzeranitatea sa.

intrevederea din 1343 a avut drept scop reluarea relaliilor diplomatice intre

cele doul state, intrerupte in urma conflictului din 1330, precum gi planificareacampaniei impotriva titarilor din Bugeac, careva incepe peste unul sau doi ani.

Abia din 1345 sau, mai tdrziu, chiar din 1355, cdnd devin sigure semneleunor imbunatlliri ale relaliilor intre cele doui pirli, Nicolae Alexandru aparein actele maghiare ca supus autoritilii coroanei gi primitor al unor,,beneicii".Unii zic ci e vorba de recunoagterea stip6nirii basarabilor asupra banatului deSeverin, mir al discordiei inci de la inceputul secolului, sau asupra Figlragului.

Evolulia ulterioari. duce inevitabil spre conflict .o .o-una Laghiariin momentul in care Ludovic I cel Mare, ca un suveran absolut ur.rp.upimintului de peste munti, d[ in 1358 drepturi negustorilor bragoveni sb.treaci nestingherili Ei netaxali pe teritoriul cuprins intre Buzlu gi Prahova, dela locul unde Ialomila se varsi in Dundre gi p6ni la vS.rsarea Siretului, ignordndastfel grosolan autoritatea domnitorului ce stipAnea de facto aceste ieritorii.voievodul muntean renunti la suzeranitatea ungari in 1359.

in calitate de ctitor, Nicolae Alexandru i-a urmat tatilui siu, terminAndministirea Negru Vodi din Cimpulung si continudnd lucrul la BisericaDomneascl din Argeg. De asemenea, biserica S6.n Nicoari (astlzi in ruine)ii este atribuiti tot lui. Nicolae Alexandru a sprijinit cu bani 9i mdni.stireaCutlumuz de la Muntele Athos. Cu ajutorul acestuia a fost ridicat turnul celmare de acolo gi s-au efectuat diferite reparatii gi imbunltiliri ta sfintul licaE.

in luna mai 1359, in condiliile interceptarii de citre regele Ungariei acoresponden{ei pe care o intretinea cu papalitatea

9i grlbit in a fi ,rrr, ,,do-r,autocrator'l adicl singur stipdn, suveran prin drept divin, se adreseaziimpiratului bizantin gi patriarhului Callistus I pentru a infiinla o mitropolie inlara Romineasci. Cererea ii este acceptati gi, sub tutela patriarhului ecumenicde la constantinopol, este infiinlatd Mitroporia ungrovlahiei, avindu-l laconducere pe chir Iachint, mitropolitul de Vicina, personaj controversat allumii ortodoxe cu vederi favorabile catolicismului. Noua eparhie urma sa aibiin fruntea sa mitropolili numifi de Patriarhia Ecumenicl gi si intre in circuitulmitropoliilor ortodoxe. sediul mitropoliei se gisea la curtea de Argeg, dupaunii istorici, sau la CAmpulung, dupi al1ii.

infiinlarea Mitropoliei Ungrovlahiei este actul cel mai semnificativ aldomniei lui Nicolae Alexandru 9i stabilegte clar apartenenla confesionali. aJirii RomAnegti la ortodoxie.