Embed Size (px)
DESCRIPTION
marketing
Citation preview
Capitolul 1. Definirea si scopul cercetarii de marketing
1. Care este rolul major al cercetarii de marketing?
a) Satisfacerea clientului in conditii de profitabilitate pentru intreprindere
b) Consolidarea celor 4 factori ai mixului de marketing pentru a asigura realizarea obiectivelor strategice
c) Asigurarea informatiilor necesare decidentilor in procesul decizional
d) Cresterea notorietatii produselor din portofoliul intreprinderii
2. Cercetarea de marketing conduce la:
a) Mentinerea incertitudinii
b) Reducerea incertitudinii
c) Eliminarea incertitudinii
d) Nu are nici un efect asupra incertitudinii
3. In care etapa a procesului de cercetare de marketing se stabileste planul de esantionare?
a) Elaborarea raportului de cercetare
b) Tratarea si analiza datelor
c) Stabilirea cadrului cercetarii
d) Identificarea si operationalizarea problemei
e) Colectarea datelor
4. Care dintre activitatile de mai jos se desfasoara in etapa de identificare si operationalizare a problemei de cercetare?
a) Colectarea datelor
b) Formularea ipotezelor de cercetare
c) Stabilirea tipului de cercetare
d) Intocmirea planului de esantionare
e) Codificarea datelor
5. Din cadrul subsistemelor de date nu face parte modului:
a) Concurenti
b) Clienti
c) Furnizori
d) Economic
e) Sector
6. Nu reprezinta criteriu pentru a face distinctia intre un studiu si o cercetare de marketing:
a) Reproductibilitatea
b) Generalizabilitatea
c) Validitatea
d) Caracterul cumulativ
e) Contributia stiintifica
7. In care etapa a procesului de cercetare de marketing se stabileste metoda de colectare a datelor:
a) Colectarea datelor
b) Tratarea si analiza datelor
c) Stabilirea cadrului cercetarii
d) Identificarea si operationalizarea problemei
e) Intocmirea raportului de cercetare
8. In care etapa a procesului de cercetare de marketing are loc formularea ipotezelor?
a) Colectarea datelor
b) Tratarea si analiza datelor
c) Stabilirea cadrului cercetarii
d) Identificarea si operationalizarea problemei
e) Intocmirea raportului de cercetare
9. Printre principalele caracteristici ale cercetarii de marketing nu se regaseste:
a) Caracterul sistematic
b) Caracterul cumulativ
c) Realizarea dintr-o perspectiva decizionala
d) Caracterul obiectiv
10. Pentru ca demersul de cercetare in marketing sa aiba caracter stiintific trebuie sa raspunda la o serie de cerinte. Dintre aceste cerinte nu face parte:
a) Validitatea
b) Caracterul cumulativ
c) Caracterul reproductibil
d) Obiectivitatea investigatorului
e) Exactitatea masurii
11.Care dintre abordarile de mai jos nu reprezinta o abordare in vederea asigurarii informatiilor de marketing:
a) Abordarea de tip „ sistem informational”
b) Abordarea de tip “ sistem de suport in procesul decizional”
c) Abordarea de tip “ proiect de cercetare”
d) Abordarea de tip “ sistem de monitorizare a pietei”
12. Dintre metodele utilizate in cadrul cercetarii exploratorii nu face parte:
a) Ancheta pe baza de chestionar
b) Studiul documentar
c) Metodele calitative de cercetare
d) Studiul de caz
e) Metoda observatiei
13. Reprezinta un obiectiv al cercetarii cauzale:
a) Descrierea caracteristicilor unui grup
b) Demonstrarea unei relatii de cauzalitate intre variabile
c) Formularea ipotezelor de cercetare
d) Elaborarea de previziuni
e) Estimarea proportiei persoanelor care se comporta intr-un anumit fel
14. Dintre componentele sistemului suport in procesul decizional nu face parte:
a) Subsistemul de date
b) Subsistemul de dialog
c) Subsistemul de decizie
d) Subsistemul de modele
15. Sistemul informational de marketing (SIM) se caracterizeaza prin:
a) Utilizarea de modele
b) Adaptabilitate
c) Tratarea statistica a datelor
d) Rezolvarea unor probleme nestructurate
e) Interfata prietenoasa cu utilizatorul
1. Subsistemul de date este o componenta a sistemului informational de marketing. F
2. Sistemul informational de marketing este conceput pentru rezolvarea unor probleme structurate. A
3. Informatia perfecta este cea care reduce complet incertitudinea sporind la maximum rezultatele banesti ale deciziei. A
4. In ultima perioada de timp, se observa o crestere a ponderii studiilor calitative utilizate in procesul cercetarii de marketing. F
5. Cercetarea de marketing conduce la eliminarea incertitudinii. F
6. Cercetarea de marketing asigura suport informational in procesul decizional doar la nivel operational. F
7. Colectarea datelor reprezinta prima etapa a procesului de cercetare de marketing. F
8. In cadrul etapei de identificare si operationalizare a problemei are loc si formularea ipotezelor. A
9. Una din metodele utilizate in cercetarea exploratorie este ancheta prin sondaj pe baza de chestionar. F
10. Unul din obiectivele cercetarii exploratorii se refera la clarificarea unor concepte. A
11. Contributia stiintifica este un criteriu utilizat pentru a face distinctia dintre un studiu si o cercetare de marketing. A
12. Reproductibilitatea este indispensabila atat in cazul studiului, cat si in cazul cercetarii. A
13. Implicarea cercetatorului in valorificarea rezultatelor activitatii sale este o problema care apare in asigurarea unui demers stiintific in cercetarea de marketing. A
14. Furnizorii reprezinta o componenta a subsistemului de date. F
15. Studiul de marketing este o activitate ce are drept scop culegerea si analizarea unor date pentru asigurarea unui suport in procesul decizional. A
Enumerati etapele procesului de cercetare de marketing.
1. ETAPELE PROCESULUI DE CERCETARE DE MKT
- Identificarea si operationalizarea problemei
- Cadrul cercetarii
- Colectarea datelor
- Tratarea si analiza datelor
- Raportul de cercetare
Enumerati modulele principale ale subsistemuli de date
2. MODULE PRINCIPALE ALE SUBSISTEMULUI DE DATE
- Modulul clienti
- Modulul concurenti
- Modulul economie
- Modulul sector
Ce este cercetarea de marketing?
Este functia care leaga mediul de operatorul de marketing prin intermediul informatiei, informatie utilizata pt a identifica si modifica si a evalua actiunile de marketing.
Care sunt metodele folosite in cadrul cercetarii descriptive?
- Anchete pe baza de chestionar ( surprind realitatea asa cum se prezinta ea la un moment dat
- Studii longitudinale de tip panel ( inregistrarea repetata a fenomenului studiat, urmarindu-se evoltia acestuia.
Care sunt cele 3 activitati care se desfasoara in etapa de colectare a datelor?
- Planul de esantionare
- Formarea operatorilor
- Colectarea datelor
Care este obiectivul cercetarii cauzale?
Este demonstrarea unei relatii de cauzalitate intre variabile.
Enumerati cele 4 criterii folosite pentru a face distinctie intre un studiu si o cercetare de marketing.
- Reproductibilitatea
- Generalizabilitatea
- Caracterul cumulativ
- Contributia stiintifica
Care sunt cele 3 caracteristici ale cercetarii de mkt?
- Realizarea intr-o perspectiva decizionala
- Caracter sistematic
- Caracter obiectiv ( informatiile furnizate sa fie relevante pentru problema, valide, credibile si corecte)
Cum influenteaza cercetarea de mkt gradl de incertitudine asociat unei decizii?
Toate deciziile in mkt se iau in conditii de risc si incertitudine.
- Incertitudinea este determinata de factori necontrolabili
- Cercetarea de mkt contribuie astfel la reducerea incertitudinii dar nu si la eliminarea ei. Nu este o reteta pentru garantarea succesului unei decizii.
Ce intelegeti prin caracter reproductibil al cercetarii de mkt?
Este indispensabil atat in cazul studiului, cat si al cercetarii. In cazul repetarii studiului/ cercetarii in aceleasi conditii, utilizand aceeasi metodologie si acelasi plan trebuie sa se obtina aceleasi rezultate.
Enumerati 3 probleme care pot sa apara in realizarea demersului stiintific in cercetarea de mkt
- Implicarea cercetatorului in valorificarea rezultatelor activitatii sale
- Imprecizia instrumentelor de masura utilizate, ceea ce determina inexactitatea rezultatelor
- Influenta procesului de masura asupra subiectilor pe care se face cercetarea afecteaza validitatea si caracterul reproductibil al cercetarii.
Care sunt cele 3 abordari distincte in vederea asigurarii informatiilor de mkt?
- Abordarea „ proiect de cercetare”
- Abordarea „ sistem informational”
- Abordarea „ sistem de suport in procesul decizional”
Explicati in ce consta diferenta dintre un studiu si o cercetare de mkt?
Studiu de mkt- activitate ce are drept scop culegerea si analizarea unor date pentru asigurarea unui suport in procesul decizional
Cercetarea de mkt- activitate care are drept scop principal realizarea unei contributii de ordin teoretic, conceptual sau metodologic la procesul cunoasterii stiintifice.
Prezentati cel putin 3 cerinte ale demersului stiintific in cercetarea de mkt.
VALIDITATE- trebuie sa se obtina o masura a ceea ce s-a masurat.
CARACTERUL REPRODUCTIBIL- in conditiile utilizarii aceleiasi metodologii, trebuie sa se obtina aceleasi rezultate
OBIECTIVITATEA INVESTIGATORULUI- in urma efectuarii unui studiu= un rezultat, nu un anumit rezultat dorit sa fie de catre un cercetator, fie de catre decident. Realitatea trebuie prezentata cu orice risc.
Prezentati 3 tendinte manifestate in evolutia cercetarilor de mkt in ultimii ani.
- Cresterea ponderii studiilor calitative
- Diversificarea metodelor si tehniciilor folosite
- Utilizarea pe scara larga a tehnologiei informatiei
Capitolul 2. Identificarea si operationalizarea problemei
1. Dintre elementele ofertei de cercetare face parte:
a) Rezultatele previzionate ale cercetarii
b) Metodologia de cercetare
c) Modul de utilizare a informatiilor ce vor fi obtinute
d) Actiunile alternative posibile.
2. Cererea de oferta de cercetare cuprinde:
a) Scopul, obiectivele si limitele proiectului
b) Metodologia de cercetare
c) Necesarul de timp si personal
d) Sursele de date
e) Originea problemei decizionale
3. Care componenta a atitudinii se refera la tendintele comportamentale fata de un obiect?
a) Componenta cognitiva
b) Componenta afectiva
c) Componenta conativa
d) Componenta tehnica
e) Componenta empirica
4. Reprezinta o caracteristica a problemei decizionale:
a) Arata de informatii trebie obtinute
b) Este orientata spre actiune
c) Il orienteaza pe cercetator de-a lungul intregului proiect
d) Este orientata spre informatie
5. Printre principalele teme utilizate in cadrul unui interviu cu decidentii nu se regaseste:
a) Informatiile necesare luarii deciziilor
b) Criteriile utilizate in evaluarea alternativelor
c) Metodele de stimulare a creativitatii
d) Istoricul problemei decizionale
e) Modul in care vor fi utilizate informatiile obtinute
6. Care dintre elementele de mai jos reprezinta un factor care limiteaza interactiunea dintre cercetator si decident:
a) Comunicarea, schimbul liber de idei
b) Dificultatea reunirii mai multor decidenti
c) Accesul facil al cercetatorului la decident in primele etape ale procesului de cercetare
d) Increderea, atitudinea deschisa a unuia fata de celalalt
7. Reprezinta un avantaj al datelor secundare:
a) Rapiditatea obtinerii lor
b) Dificultatea intreprinderii
c) Cost ridicat
d) Sunt intotdeauna concludente pentru rezolvarea problemei de cercetare
e) Relevanta datelor este intotdeauna ridicata
8. Din categoria tehniciilor utilizate pentru definirea problemei de cercetare face parte:
a) Metoda protocolului
b) Interviul cu decidentii si expertii
c) Studiile longitudinale de tip panel
d) Ancheta pe baza de chestionar
e) Metoda observatiei
9. Care dintre urmatoarele surse nu reprezinta o sursa externa de date secundare:
a) Anuare statistice
b) Publicatii de specialitate
c) Rapoarte contabile
d) Firmele specializate in realizarea studiilor de piata
e) Internetul
10. Care dintre urmatoarele elemente nu constituie o caracteristica a interactiunii dintre cercetator si decident:
a) Comunicarea, schimbul liber de idei
b) Cooperarea
c) Increderea reciproca
d) Discontinuitatea
e) Creativitatea
11. Dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un obiectiv de cercetare nu face parte:
a) Sa fie precis
b) Sa fie cat mai putin detaliat
c) Sa fie clar si specific
d) Sa fie operational
e) Sa fie fezabil, adica cercetatorul sa poata cu adevarat sa raspunda la el
12. Reprezinta un dezavantaj al datelor secundare:
a) Sunt disponibile pe scara lunga
b) Au un cost de obtinere redus
c) Timpul necesar pentru obtinerea lor este foarte scurt
d) Permit realizarea unor studii comparative
e) Concurentii pot avea, si ei, acces la aceste date
13. Procesul perceptual este:
a) Mecanismul dobandirii de experienta
b) Procesul prin care se stocheaza informatiile obtinute din diverse surse
c) Un proces cognitiv prin care individul ia cunostinta in legatura cu mediul si interpreteaza informatiile
d) Procesul care conduce la formarea atitudinilor
e) Procesul prin care o firma culege informatii despre piata
14. Care dintre urmatoarele activitati nu este specifica etapei de identificare si operationalizare a problemei:
a) Definirea problemei decizionale si a problemei de cercetare
b) Precizarea nevoilor de informatii
c) Formularea ipotezelor de cercetare
d) Colectarea datelor
15. Elementul motor al unui comportament situat la convergenta dintre o nevoie si un element susceptibil de a o satisface poarta denumirea de:
a) Stimulul
b) Procesul perceptual
c) Procesul de memorizare
d) Stilul de viata
e) Atitudinea
1. Atitudinea si influenta sociala afecteaza direct comportamentul consumatorului. F
2. Cercetarea de mkt este orientata in directia obtinerii de informatii care vor fi folosite de decidenti in procesul de luare a deciziei. A
3. Intentia de cumparare nu se transforma intotdeauna in comportament de cumparare. A
4. Problema decizionala trebuie transpusa intr-o problema de cercetare si trebuie stabilite obiectivele cercetarii. A
5. Cercetarea de mkt trebuie orientata spre cauza, nu spre simptomele problemei cu care se confrunta firma. A
6. Pentru a asigura succesul unei cercetari este necesara interactiunea permanenta dintre cercetator si decident. A
7. Datele secundare au un cost de obtinere mai ridicat decat cele primare. F
8. Problema de cercetare se refera la ceea ce decidentul ar trebui sa faca, fiind orientata, prin modul sau de formulare, spre actiune. F
9. Informatiile necesare luarii decizilor sunt incluse in oferta de cercetare, care este un document intocmit de decident. F
10. Originea problemei decizionale este unul dintre elementele incluse in cererea de cercetare. A
11. Cercetatorul de mkt este obligat sa realizeze orice cercetare solicitata de client, fiindu-i interzis refuzul cercetarii. F
12. Ipoteza este un raspuns posibil la o intrebare de cercetare care sugereaza o relatie logica intre anumite variabile. A
13. Datele secundare se folosesc pentru clarificarea si diagnosticarea naturii generale a problemei de cercetat. A
14.Orice atitudine favorabila se transforma intr-un act de cumparare. F
15. Problema de cercetare nu poate fi definita , niciodata, prea larg. F
1. Care sunt avantajele surselor de date secundare in raport cu sursele de date primare? ( prezentati cel putin trei avantaje).
Avatajele surselor de date secundare sunt reprezentate de costul redus si rapiditatea obtinerii lor. Datele secundare sunt date care au fost deja colectate si publicate in cadrul altor proiecte de cercetare in timp ce datele primare sunt date obtinute de catre un cercetator pt un proiect.
2. Care sunt principalele tehnici utilizate pentru definirea problemei de cercetare?
Modul de definire a problemei de cercetare trebuie sa permita obtinerea tuturor informatiilor necesare rezolvarii problemelor decizionale, orientandu-l pe cercetator de-a lungul intregului proiect.
In definirea problemei de cercetare apar 2 tipuri de erori:
- Problema de cercetare este prea larg definita
- Problema de cercetare este definita prea restrans
3. Enumerati 5 teme care pot fi abordate in cadrul unui interviu cu decidentii.
- Istoricul problemei decizionale
- Evenimentele care au dus la decizia privind initierea unei actiuni
- Criteriile utilizate in evaluarea alternativelor
- Informatiile necesare luarii deciziilor
- Modul in care vor fi utilizate rezultatele obtinute
4. Precizati care sunt cele 2 solutii precizate in literatura de specialitate pentru a elimina erorile care apar in definirea problemei de cercetare.
a) Formalizarea etapei de definire a problemei de cercetare procedandu-se la formularea de catre decident a unei cereri de cercetare si de catre cercetator a unei oferte de cercetare.
b) Refuzul realizarii cercetarii , daca cercetatorul nu poate ajunge la o intelegere clara a naturii problemei decizionale si a cauzelor reale ale acesteia. In anumite situatii, nu este justificata cercetarea.
5. Ce sunt datele secundare?
Datele secundare – sunt date care au fost deja colectate si publicate in cadrul altor proiecte de cercetare si care pot fi utilizate si pentru rezolvarea problemei de cercetat.
6. Care este diferenta dintre problema decizionala si problema de cercetare?
Problema decizionala trebuie transpusa intr-o problema de cercetare si se refera la ceea ce ar trebui decidentul sa faca, fiind orientata, prin modul sau de formulare spre actiune.
Problema de cercetare induce informatiile care sunt necesare pentru a rezolva problema decizionala, de aceea prin modul sau de formulare, este orientata spre informatie.
7. Precizati 5 elemente cuprinse in oferta de cercetare.
- Titlul proiectului de cercetare
- Problema decizionala si problema de cercetare
- Scopul, obiectivele si limitele proiectului
- Sursele de date
- Tipurile de informatii
8. Care sunt cele 3 modalitati pe baza carora se pot formula ipotezele unei cercetari?
- Pe baza unor informatii obtinute din studii anterioare
- Pe baza cunostiintelor teoretice
- Pe baza experientei persoanelor implicate
9. Dati 3 exemple se surse interne de date secundare.
- Baze de date despre clienti
- Documente financiar- contabile ( bilant, facturi)
- Studii mai vechi efectuate de intreprindere
10. Dati un exemplu de problema decizionala si transformati-o in problema de cercetare.
curs pag 26
11. Care sunt cele 2 tipuri de erori care apar in definirea problemei de cercetare?
Problema de cercetare este definita prea larg – caz in care nu s-a facut o investigare profunda a cauzelor fenimenului, problema neorientandu-l clar pe cercetator cu privire la ceea ce trebuie sa cerceteze ( un studiu privind cresterea vanzarilor are o arie extrem de vasta).
Problema de cercetare este definita prea restrans – caz in care exista pericolul neglijarii unor cursuri inovative de actiune ( in situatia in care concurentul a scazut pretul firma comanda un studiu de evaluare a consecintelor scaderii propriilor preturi asupra vanzarilor.
12. De cate feluri sunt sursele externe de date secundare din punt de vedere al costului implicat de obtinrea datelor?
Surse standardizate – surse din care se pot obtine informatii la un cost foarte redus ( publicatii de specialitate, pliante, internet, cataloage, biblioteci, cursuri universitare, articole)
Surse ce ofera date contra cost – panel de consumatori, de distribuitori, angrosisti, detalisti, date de evaluare a campaniilor publicitare, date privind audienta unor medii publicitare.
13. In cadrul unui studiu de mkt, s-a identificat urmatoarea problema de cercetare: studierea cererii de bauturi racoritoare, pe piata romaneasca. Formulati 3 obiective pentru aceasta problema de cercetare.
- Genereaza culegerea informatiilor care sa permita solutionarea problemei decizionale
- Specificarea variabilelor si definirea lor
- Identificarea relatiilor dintre variabile
- Creearea unui model pentru derularea cercetarii
14. Managerul unui magazin se confrunta cu urmatoarea problema: supermarketul deschis recent in localitatea T, nu reuseste sa atraga clientii. Formulati 3 posibile ipoteze ale cercetarii care trebuie sa obtina informatii suplimentare pentru rezolvarea acestei probleme.
a) Magazinul nu este suficient de bine cunoscut
b) Atitudinea populatiei fata de acest tip de magazin este nefavorabila
c) Concurentii, alte supermarketuri deschise in aceeasi zona, au un mix de marketing mai bine conceput si mai atractiv pentru clienti.
15. Prezentati 5 exemple de organizatii din Romania care au ca obiect de activitate realizarea studiilor de piata.
Centrul Roman de Comert Exterior, OSIM, A.C Nielsen, CSOP, IMAS, IRSOP, GFK, GALLUP
Capitolul 3. CERCETAREA EXPLORATORIE
1. In cadrul interviului in profunzime nedrectiv, intervievatorul este autorizat:
a) Sa induca raspunsuri, idei
b) Sa intrerupa discursul
c) Sa emita judecati de valoare legate de discursul intervievatului
d) Sa faca reformulari pentru a relansa discursul
e) Sa introduca o noua tema din ghidul de interviu pentru a relansa discursul.
2. Care dintre urmatoarele metode face parte din categoria metodelor observationale?
a) Tehnica grupului nominal
b) Metoda protocolului
c) Interviul in profunzime
d) Analiza de continut
e) Tehnica asocierii
3. Metodele calitative de cercetare se incadreaza in mai multe abordari. Dintre aceste abordari nu face parte:
a) Abordarea cognitiva
b) Abordarea clinica- motivationala
c) Abordarea fenomenologica
d) Abordarea semiotica
e) Abordarea longitudinala
4. Nu fac parte din categoria tehnicilor proiective:
a) Tehnica de ordonare
b) Tehnica asocierii
c) Tehnica de expresie
d) Tehnica de informare
e) Tehnica de constructie
5. In care dintre urmatoarele tehnici proiective se cere subiectului sa elaboreze o naratiune pornind de la o imagine?
a) Tehnica asocierii
b) Tehnicile de completare
c) Tehnicile de expresie
d) Tehnica de ordonare
e) Tehnicile de constructie
6. Interviul in grup care are drept scop identificarea si explicarea influentei grupului asupra individului este:
a) Interviul in grup fenomenologic
b) Interviul in grup exploratoriu
c) Interviul in grup clinic
d) Interviul in profunzime
e) Interviul prin operatori de interviu
7. In cazul in care participantii la un interviu in grup sunt persoane active, ora recomandata pentru inceperea reuniunii este:
a) 10
b) 14
c) 16
d) 18
e) 20
8. Nu reprezinta o limita a interviului in grup:
a) Dificultatea moderarii
b) O interventie atrage dupa sine o alta interventie, ceea ce ii creeaza o anumita siguranta individului
c) Este dificil de gasit un moderator care indeplineste toate cerintele
d) Este dificil a se interpreta materialul obtinut
9. In cazul interviului in grup, un bun moderator trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) Sa se manifeste ca un expert
b) Sa nu fie o persoana cu autoritate
c) Sa aiba capacitatea de a stimula interactiunile intre membrii grupului
d) Sa nu detina cunostinte in legatura cu subiectul
e) Sa nu stabileasca rapid un raport cu participantii
10. Intr-o abordare calitativa se considera ca:
a) Individul modeleaza mediul prin propriile sale experiente
b) Comportamentul individului este structurat
c) Individul este supus unor forte deterministe
d) Individul este logic, rational
11. Interviul in profunzime semidirectiv are o durata recomandata de:
a) 45 minute pana la 2 ore
b) 30 pana la 60 minute
c) 90 pana la 120 minute
d) 60 pana la 90 minute
e) 15 pana la 45 minute
12. Din categoria metodelor calitative de cercetare face parte:
a) Tehnica grupului nominal
b) Studiul de caz
c) Observatia
d) Studiile longitudinale de tip panel
e) Analiza de continut
13. Tehnica grupului nominal este o varianta structurata a:
a) Interviului in profunzime semidirectiv
b) Interviului in grup
c) Observatiei
d) Protocolului
e) Interviului in profunzime nedirectiv
14 . Aparatul care studiaza miscarile globului ocular, stabilind asupra carui obiect se opreste mai intai privirea si timpul in care este vizualizat si care este utilizat in observarea mecanica poarta denumirea de:
a) Peoplemeter
b) Audoimetru
c) Diapozitiv
d) Galvanometru
e) Tahitoscop
14. Clasificarea protocolului in protocol simultan cu cumpararea si protocol ulterior cumpararii se face in functie de:
a) Gradul de structurare
b) Locul unde se realizeaza
c) Coordonata temporala
d) Momentul in care se face inregistrarea modului de gandire al consumatorului
e) Mediul de desfasurare a cercetarii
1. La originea abordarii fenomenologice se gaseste impactul dinamicii grupului asupra cursului unui fenomen. A
2. Daca, in cadrul tehnicii grupului nominal, exista diferente intre modul in care individul a votat in etapa votului preliminar si cea a votului final, inseamna ca acesta nu este consecvent si opiniile sale nu sunt relevante pentru populatia pe care o reprezinta. F
3. Conform abordarii calitative, factori subiectivi, profunzi afecteaza comportamentul individului. A
4. In cazul interviului in profunzime semidirectiv, durata recomandata este de 45 de minute- 2 ore. F
5. Analiza de continut este o metoda utilizata in cadrul cercetarii exploratorii. A
6. Interviul in grup poate fi utilizat pentru generarea si pretestarea itemurilor unui chestionar. A
7. Conceptualizarea este o etapa care se parcurge in realizarea unui studiu de caz. A
8. Dihotomia intre metodele cantitative si cele calitative isi are originea in dihotomia obiectiv- subiectiv. A
9. In cazul metodei completarii propozitiilor, subiectului i se prezinta o lista de cuvinte si i se cere sa gaseasca prompt cate un cuvant pe care sa-l asocieze fiecarui cuvant aflat pe lista. F
10. Metodele de natura calitativa sunt mai usor acceptate de catre decidenti, cat si de catre specialistii in mkt. F
11. In cazul interviului in profunzime nedirectiv, intervievatorului ii este interzis sa faca sinteze cu cuvintele si in logica intervievatului. F
12. In cadrul interviului in profunzime nedirectiv se pot utiliza mijloace audio-video doar cu acordul intervievatului. A
13. In cazul interviului in profunzime semidirectiv durata alocata fiecarei teme este fixata de la inceput. F
14. In cadrul observarii nestructurate, datele culese se inregistreaza intr-o grila de observare. F
15. In programarea desfasurarii unui interviu in grup, se recomanda sa se evite sfarsitul de saptamana, inclusiv ziua de vineri. A
1. In ce consta diferenta intre metodele calitative si cele cantitative de cercetare?
Diferenta dintre abordarile de natura cantitativa si calitativa ( obiectiva sau subiectiva) are la baza modul in care este perceput individul si mediul sau. Cercetarea cantitativa considera ca individul si comportamentul sau poate fi cuantificat, in timp ce cercetarea calitativa considera individul ca o fiinta complexa dificil de cuantificat, dar al carui comportament poate fi interpretat.
2. Care sunt primcipiile non- directivitatii?
a) Atentia pozitiva fata de subiectul studiului – intervievatorul trebuie sa valorizeze toate elementele prezentate de catre intervievat.
b) Empatia intervievator- intervievat – intervievatorul trebuie sa aiba capacitatea de a percepe si intelege cadrul de referinta al intervievatului, de a-i demonstra aceasta intelegere, facilitandu-i astfel discursul
3. Care sunt abordarile din cercetarea calitativa?
ABORDAREA COGNITIVA- cauta sa inteleaga mecanismul luarii unor decizii, raspunde la intrebarea “ cum?”
-arata cum se formeaza atitudinea unui consummator fata de o marca, cum se ia o decizie de cumparare, cum se comporta dupa ce a cumparat
ABORDAREA CLINICA- MOTIVATIONALA –raspunde la intrebarea “ de ce?” . Pe baza acestei abordari se pot obtine informatii privind factorii afectivi, irationali, situati in subconstient, care
conduc la un anumit comportament ( metode: interviu in grup, in profunzime si tehnicile proiective).
ABORDAREA FENOMENOLOGICA – la originea acestei abordari sta fenomenologia sociologica, impatul dinamicii grupului unui fenomen. In cadrul acestui grup, evenimentul, atitudinile si comportamentele unui individ sunt influentate de ceilalti membrii ai grupului.
ABORDAREA SEMIOTICA – raspunde la intrebarea : “ care este sensul?” semnificatia unui anumit comportament, fenomen utilizand diverse tehnici ale semioticii.
4. Enumerati cel putin 3 avantaje ale interviului in profunzime ( directive si semidirectiv):
- Informatia obtinuta este completa si detaliata
- Ofera posibilitatea actualizarii rationamentului individului
- Ofera posibilitatea obtinerii unor informatii confidentiale, privind orice subiect sensibil pentru o persoana.
5. Enumerati principalele etape care se parcurg in realizarea unui studiu de caz:
- Analiza si intelegerea situatiei
- Conceptualizarea
- Generalizarea
6. Enumerati 2 avantaje si 3 dezavantaje ale interviului in grup.
AVANTAJE:
- Stimuleaza exprimarea unor idei no ice pot fi dezvolate, detaliate pana la intreaga lor semnificatie
- O interventie atrage dupa sine o alta interventie, determinand o anumita siguranta individului.
DEZAVANTAJE:
- Este dificil de moderat
- De multe ori moderatorul nu indeplineste toate cerintele
- Este dificil a se interpreta materialele obtinute
7. Care sunt cele 3 reguli care trebuie respectate in cazul folosirii unor mijloace audio- video pentru inregistrarea discutiilor purtate in cadrul metodelor calitative de cercetare?
- Sa intervina pentru a facilita discursul intervievatului si pentru a facilita abordarea unor anumite teme
- Sa faca reformulari pentru a relansa produsul
- Sa faca sinteze cu cuvintele si in logica intervievatului
8. Care este principiul pe care se bazeaza tehnicile proiective de cercetare?
Tehnicile proiective se bazeaza pe faptul ca cu cat sunt mai ambigue situatile, cu atat mai mult intervievatul va folosi propriul system de referinta, propriile emotii, nevoi, motive, atitudini si valori.
9. In ce consta diferenta dintre protocolul simultan cu cumpararea si protocolul ulterior cumpararii?
In cazul PROTOCOLULUI SIMULTAN, consumatorul este insotit in punctual de vanzare de catre operatorul care-i solicita sa-si exprime gandurile sale simultan cu actiunile pe care le realizeaza.
In cazul PROTOCOLULUI ULTERIOR, se inregistreaza comportamentul consumatorului din magazin cu ajutorul unui aparat video
10. In cazul utilizarii tehnicii grupului nominal, ce exprima diferentele care pot sa apara intre votul preliminar si votul final?
Modul de vot al fiecaruia reflecta pe de o parteexperientele. Conceptiile, atitudinile fiecaruia, iar pe de alta parte influenta grupului asupra participantilor.
Diferenta este ca votul final reflecta influenta grupului asupra persoanei respective.
11. In ce consta diferenta dintre observatia standardizata si cea nestandardizata?
Este data de faptul ca in cazul observatiei nestandardizate datele culese se inregistreaza intr-un jurnal de observatie, iar observatia standardizata ………….
12. Producatorul unui bun doreste sa obtina informatii despre etapele procesului decizional pe care le parcurg clientii sai, despre criteriile pe care le au in vedere in luarea deciziei de cumparare a produsului, precum si despre rolul jucat de marca in decizia de cumparare. In acest context, ce metoda calitativa de cercetare ii recomandati?
Metoda protocolului
13. Care sunt cele 3 tipuri de analiza utilizate in analiza de continut?
ANALIZA MORFOLOGICO- SINTACTICA – vizeaza stabilirea morfologico- sintactica a discursului, analizand modul si timpul verbelor, persoana la care apeleaza intervievatul pentru a-si expune discursul.
ANALIZA LEXICALA – natura si bogatia vocabularului utilizat, analizandu-se frecventa de aparitie a unor cuvinte, secvente in care apar.
ANALIZA TEMATICA – se decupeaza discursul in teme, analizandu-se frecventa si ordinea de aparitie a acestora
14. Enumerati 3 metode specifice abordarii clinic motivationale.
- Interviul in profunzime
- Interviul in grup
- Tehnicile proiective
15. O firma producatoare de jucarii destinate copiilor cu varsta de pana la 5 ani doreste sa masoare nivelul de satisfactie al utilizatorilor si sa inregistreze activitatile pe care utilizatorii le realizeaza in mod curent in actul utilizarii. Ce metoda de cercetare exploratorie recomandati?
Metoda observatiei.
Capitolul 4. CERCETAREA EXPLICATIVA
1. Realizarea unui experiment de mkt in conditii de laborator prezinta urmatoarele avantaje:
a) Un control riguros al variabilelor externe
b) Un nivel ridicat de validitate externa
c) Cost ridicat
d) Este usor de realizat
e) Nu necesita pregatire de specialitate
2. Validitatea externa a experimentului se refera la:
a) Controlul riguros al variabilelor externe
b) Masura in care factorul experimental este o cauza reala a efectului inregistrat asupra variabilei independente
c) Controlul riguros al variabilelor interne
d) Masura in care poate fi generalizata relatia de cauzalitate
3. Schema patratului latin face parte din categoria:
a) Schemelor experimentale propriu- zise
b) Schemelor statistice
c) Schemelor quasi- experimentale
d) Schemelor pre- experimentale
4. Pentru a infera o relatie de cauzalitate intre doua variabile se utilizeaza:
a) Interviul in profunzime
b) Experimentul
c) Tehnicile proiective
d) Chestionarul
5. In abordarea stiintifica a conceptului de cauzalitate:
a) Se poate verifica relatia de cauzalitate dintre “ X” si “ Y”
b) “ X” conduce intotdeauna la “ Y”
c) “ X” este una dintre multiplele cause ale lui “ Y”
d) “ X” este singura cauza a lui “ Y”
6. Experimentul in laborator:
a) Asigura un nivel ridicat de validitate externa
b) Asigura un nivel ridicat de validitate interna
c) Asigura un nivel maxim de validiate interna si externa
d) Nu asigura un nivel ridicat de validitate interna si externa
e) Nu se pune problema validitatii in acest caz
7. Schemele experimentale care permit controlul efectului variabilelor externe asupra variabilei dependente prin utilizarea procedurilor aleatoare sunt:
a) Schemele experimentale propriu- zise
b) Schemele pre- experimentale
c) Schemele statistice
d) Schemele quasi- experimentale
8. Efectul testarii se refera la:
a) Schimbarile care pot interveni in instrumentele utilizate pe parcursul experimentului, schimbari care pot induce un effect asupra unitatii test
b) Atribuirea necorespunzatoare a unitatilor test in grupuri si stabilirea inadecvata a grupului experimental si de control
c) Pierderea de unitati test pe parcursul realizarii experimentului din diverse motive
d) Insasi expunerea unitatii test la un experiment care poate induce un anumit effect asupra acestor unitati
9. Tendinta unitatilor test care prezinta valori extreme ale variabilei dependente de a se deplasa spre valoarea medie pe parcursul derularii experimentului reprezinta:
a) Efectul testarii
b) Efectul instrumentalizarii
c) Mortalitatea unitatilor test
d) Efectul erorii de selectie
e) Efectul regresiei statistice
10. Care dintre urmatoarele scheme face parte din categoria schemelor pre- experimentale?
a) Schema experimental post- test cu grup de control
b) Schema unilaterala post- test
c) Schema patratului latin
d) Schema quasi- experimental cu o serie cronologica
11. Experimental este o metoda utilizata in:
a) Cercetarea exploratorie
b) Cercetarea cauzala
c) Cercetarea descriptive
12. Variabila al carei nivel este modificat de catre cercetator poarta denumirea de:
a) Variabila dependenta
b) Variabila independenta
c) Variabila externa
13.Dintre dezavantajele experimentului desfasurat in laborator face parte:
a) Se inregistreaza un nivel ridicat al validitatii interne
b) Se asigura un control riguros al variabilelor externe
c) Se inregistreaza un cost ridicat
d) Se inregistreaza un nivel redus al validitatii externe
14. Variabila externa “ istorie” se refera la:
a) Atentia pozitiva acordata intervievatului de-a lungul interviului in profunzime
b) Toate evenimentele care au avut loc in trecut, inaintea derularii experiemntului, care explica stuatia actual
c) Evenimentele externe experiemntului care se produc ulterior experimentului, fara a avea nici un effect asupra variabilei independente
d) Evenimentele externe experimentului care se produc simultan cu experimental, fara a avea nici un effect asupra variabilei independente
e) Evenimentele externe experimentului care se produc simultan cu experimental, avand un effect asupra variabilei dependente.
15. Validitatea interna a experimentului se refera la:
a) Masura in care este posibila generalizarea relatiei cauza- effect care a fost inferata in urma realizarii experimentului
b) Masura in care factorul experimental reprezinta intr-adevar o cauza a efectului inregistrat asupra variabilei dependente la nivelul unitatilor test
c) Schimbarile care au loc in unitatile test o data cu trecerea timpului
d) Atribuirea aleatoare a unitatilor test in grupul experimental si de control astfel incat grupurile sa fie comparabile din punctual de vedere al caracteristicilor consumatorilor.
1. Conform conceptului stiintific de cauzalitate, se poate verifica relatia de cauzalitate dintre doua variabile. F
2. Validitatea externa a unui experiment stabileste in ce masura factorul experimental reprezinta intr-adevar o cauza a efectului produs asupra variabilei dependente. F
3. Schemele experimentale statistice ofera posibilitatea controlului statistic al efectelor variabilelor externe. A
4. Validitatea interna a unui experiment stabileste in ce masura factorul experimental reprezinta intr-adevar o cauza a efectului produs asupra variabilei dependente, la nivelul unitatilor test. A
5. Experimentul desfasurat in laborator permite un control riguros al variabilelor externe. A
6. Pentru a exista o relatie de cauzalitate intre doua variabile, nu este absolut necesar ca variabila cauza si variabila effect sa se modifice concomitent. F
7. Conceptual uzual de cauzalitate considera ca “ X” este singura cauza a lui “Y”. A
8. Variabila dependenta este acea variabila al carei nivel este modificat de catre cercetator. F
9. In cadrul unui experiment de mkt putem realiza concomitent un nivel ridicat de validitate interna si un nivel ridicat de validitate externa. F
10. Inferenta este operatia logica de derivare a unui enunt din alte enunturi. A
11. Efectul testarii se refera la tendinta unitatilor test cu valori extreme de a se deplasa spre medie pe parcursul derularii experimentului. F
12. In cazul schemelor pre- experimentale se utilizeaza proceduri aleatoare de control al influentei factorilor externi. F
13. Modelul cu blocuri aleatoare face parte din categoria schemelor experimentale propriu-zise. F
14. In momentul lansarii unui nou produs pe piata pentru testarea acceptabilitatii lui se utilizeaza testul de piata. A
15.Disponibilitatea serviciilor de mkt este o conditie pe care trebuie sa o indeplineasca o piata test. A
1. Explicati rolul grupului de control in cazul schemei experimentale unilaterale post- test.
GE : X O1
Grupul de control – este ansamblul subiectilor care asigura controlul conditiilor de experimentare, adica grupul caruia i se aplica tratamentul experimentat.
Un grup experimental este supus tratamentului, caz in care unitatiile test de regula se autoselecteaza, neexistand o procedura aleatoare de alegere a acestora.
Nu esxista grup de control
2. Ce intelegeti prin ordinea de ocurenta in timp a variabilelor?
Variabila cauza trebuie sa se produca inainte sau cel mult simultan cu variabila effect. O observatie se impune in acest context: o variabila poate fi intr-o anumita situatie cauza, iar in alta situatie effect.
3. Cum se poate identifica efectul variabilelor externe in cazul schemei unilaterale post- test?
Variabilele externe sunt variabilele care au effect asupra unitatii test, effect ce ar trebui izolat de efectul factorului experimental.
Este imposibil a identifica efectul variabilelor externe.
4. Mentionati 5 variabile externe care pot afecta negativ validitatea experimentului.
- Istoria
- Maturizarea consumatorilor
- Efectul testarii
- Efectul instrumentalizarii
- Efectul regresiei statistice
- Eroarea de selectie
5. Ce intelegeti prin efectul regresiei statistice?
Unitatile test care prezinta valori extreme ale variabilei dependente tind sa se deplaseze spre valoarea medie pe parcursul derularii experimentului.
6. La ce se refera mortalitatea unitatilor test?
Se refera la pierderea de unitati test pe parcursul realizarii experimentului din diverse motive.
In cazul unei mortalitati ridicate, trebuie analizate cauzele refuzului participarii in continuare la experiment si modalitatile de raspuns la stimuli daca ar fi continuat participarea la experiment.
7. Cum se numeste efectul care se manifesta atunci cand variabilele externe sau conditiile de realizare a experimentului influenteaza variabila dependenta ori de cate ori se repeta experimentul?
Efectul testarii
8. La ce se refera conceptul de validitate interna a unui experiment?
Stabileste in ce masura factorul experimental reprezinta intr-adevar o cauza a efectului inregistrat asupra variabilei dependente la nivelul unitatilor test.
9. La ce se refera conceptul de validitate externa a unui experiment?
Arata in ce masura este posibila generalizarea relatiei cauza – effect care a fost inferata in urma realizarii experimentului.
Se pune problema in ce masura se pot extinde rezultatele experimentului la lumea reala a activitatii economice.
Se asigura cel mai bine prin realizarea experimentului de teren.
10. Care este diferenta dintre grupul experimental si grupul de control in cadrul cercetarii cauzale?
Grupul experimental cuprinde unitatile test asupra carora se aplica stimulul de mkt, iar grupul de control este construit din unitatile test asupra carora nu se aplica niciun stimul de mkt
11. Explicati, succinct, cum se poate asigura concomitent un nivel ridicat de validitate interna si externa a experimentului.
Se pune problema asigurarii simultane a unui nivel cat mai ridicat al validitatii interne si externe a unui experiment.
Validitatea interna presupune un control riguros al efectului factorilor externi, fapt ce se poate realize cel mai eficace in laborator.
In acest caz insa, validitatea externa este mai redusa datorita faptului ca in laborator conditiile sunt mai artificial, ceea ce poate induce diferente in comportamentul consumatorului fata de o situatie reala. Nu se poate realiza concomitant o validitate
12. Enumerati 3 cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca o piata test
- Disponibilitatea serviciilor de mkt
- Sa nu fi construit obiectul unui studio anterior, realizat recent
- Dimensiune suficienta pentru a permite o generalizare a rezultatelor la nivelul intregii piete
- Reprezentativitatea
13. Prezentati 3 tehnici prin care se poate asigura controlul efectelor variabilelor externe
- Atribuirea aleatoare a unitatilor test in grupul experimental si de control astfel incat grupurile sa fie comparabile d.p.d.v al caracteristicilor consumatorilor
- Selectia aleatoare a grupului ce urmeaza a fi supus unui tratament
- Controlul statistic al variabilelor externe
14. In ce situatie este recomandata utilizarea schemelor quasi- experimentale?
Se foloseste in situatia in care cercetatorul nu poate controla momentul in care subiectii se expun tratamentului.
Ex: in cazul unui spot publicitar inclusive intr-o campanile de televiziune, nu se poate cunoaste momentul in care consumatorul il receptioneaza.
15. Care este scopul principal al cercetarii cauzale?
Este verificarea relatiilor dintre fenomene si identificarea relatiilor de tip cauza- effect existente pe piata ( ex: cum influenteaza nivelul salarului satisfactia muncii)
Relatia dintre cauza – effect ( demonstratie)
- Are un nivel de precizie ridicat
- Este costisitoare si consumatoare de timp
- Este planificata si structurata
Capitolul 5. CERCETAREA DESCRIPTIVA
1. Administrarea unui chestionar prin telefon prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Dificultatea controlului identitatii respondentului
b) Dimensiunea chestionarului este mare
c) Secventa intrebarilor nu este controlata de operator
d) Costuri ridicate de realizare
e) Arie geografica redusa
2. Studiile longitudinal de tip panel prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Existenta unei interactiuni ridicate intre intervievator si intervievat
b) Rata mare de refuz de participare
c) Rata de mortalitate scazuta a membrilor panelului
d) Existenta unui raport intermitent intre biroul de studiu si membrii panelului
3. Administrarea unui chestionar prin posta prezinta urmatoarele caracteristici:
a) Se elimina prezenta operatorului si a influentei acestuia
b) Aria geografica restransa de administrare
c) Costuri mari de administrare
d) Rata de raspuns ridicata
e) Usurinta de realizare
4. Rerezinta un dezavantaj al administrarii unui chestionar prin interviu telephonic:
a) Secventa intrebarilor nu este controlata de operator
b) Dimensiunea chestionarului este mare
c) Durata limita a interviului
d) Costuri ridicate
5. Nu reprezinta o etapa ce trebuie parcursa in elaborarea chestionarului:
a) Determinarea continutului intrebarilor
b) Determinarea limbajului utilizat
c) Determinarea caracteristicilor fizice ale chestionarului
d) Stabilirea cadrului esantionarii
e) Pretestarea chestionarului
6. Administrarea personala a chestionarului prezinta urmatoarele avantaje:
a) Aplicabilitate intr-o arie geografica intinsa
b) Costuri reduse
c) Influenta redusa a operatorilor asupra respondentilor
d) Rata de raspuns este mai ridicata
e) Reticenta fata de intrebarile sensibile
7. Prima etapa in cadrul procesului de elaborare a chestionarului este:
a) Stabilirea modului de administrare a chestionarului
b) Determinarea continutului intrebarilor
c) Determinarea modalitatilor de raspuns la intrebare
d) Determinarea limbajului folosit
e) Determinarea informatiilor ce urmeaza a fi obtinute
8. Administrarea chestionarului prin posta are urmatorul avantaj:
a) Control usor al identitatii respondentului
b) Rapiditatea obtinerii informatiei
c) Posibilitatea controlului respectarii secventei intrebarilor
d) Rata de raspuns ridicata
e) Poate fi administrat pe o arie geografica extinsa .
9. Ancheta pe baza de chestionar este o metoda utilizata in:
a) Cercetarea exploratorie
b) Cercetarea cauzala
c) Cercetarea descriptive
10. Panelul reprezinta:
a) O metoda de cercetare utilizata pentru a infera o relatie de cauzalitate
b) O variant in care se poate realize metoda observatiei
c) Un esantion fix pe care se fac masuratori repetate
d) Inregistrarea in mod systematic a activitatilor pe care consumatorul le realizeaza in mod current in actul cumpararii sau consumului
e) O metoda de analiza bivariata a datelor
11. Care studii de tip panel se realizeaza asupra unui esantion de consumatori, masurandu-se de fiecare data nivelul altor variabile functie de subiectul investigat:
a) Panel clasic de puncte de vanzare
b) Panel omnibus
c) Panel clasic de consumatori
d) Panel de audienta
12. Prin ce modalitate de administrare a chestionarului nu se poate controla respectarea secventei intrebarilor:
a) Interviul prin telefon
b) Interviul prin internet
c) Interviul prin posta
d) Interviul personal la domiciliu
e) Interviul personal stradal
13. In stabilirea modului de administrare a chestionarului nu se are in vedere:
a) Durata realizarii studiului
b) Costul realizarii studiului
c) Dispersia geografica a respondentilor
d) Cadrul de esantionare folosit
e) Natura informatiilor ce urmeaza a fi obtinute
14. Intrebarile care solicita respondentului sa faca o alegere dintre doua alternative sunt:
a) Intrebari de tip scala de masura
b) Intrebari multihotomice
c) Intrebari dihotomice
d) Intrebari deschise
15. Care este numarul recomandat al variantelor de raspuns in cazul unei intrebari inchise ( structurate)
a) 5-7 variante
b) 2-3 variante
c) 3-4 variante
d) 9-11 variante
e) 11-13 variante
1. Reducerea interactiunii intervievator- intervievat este un avantaj al studiilor de tip panel. A
2. Intr-un chestionar se recomanda includerea intrebarilor cu raspuns implicit astfel incat respondentul sa nu aiba dificultati in raspuns. F
3. Rata de mortalitate ridicata a membrilor panelului este un dezavantaj al studiilor de tip panel. A
4. Studiile tarnsversale permit o studiere dinamica a fenomenului in timp. A
5. In cazul panelului omnibus se urmareste culegerea unor informatii referitaore la variabile diferite de la o perioada la alta, de la aceeasi subiecti. A
6. Membrii panelului clasic de consumatori sunt persoane fizice sau menaje. A
7. Obiectivul cercetarii descriptive il reprezinta descrierea situatiei pietei intr-un moment dat, a comportamentului partenerilor in procesul de schimb. A
8. Panelul clasic de puncte de vanzare cuprinde un esantion statistic permanent de unitati de vanzare cu amanuntul, reprezentativ la un moment dat, pentru un domeniu commercial bine definit. A
9. Pricipiul palniei folosit in procesul de elaborare a chestionarului precizeaza ca fluxul intrebarilor trebuie sa mearga de la general la particular. A
10. Intrebarile de tip scala de masura se utilizeaza intr-un chestionar atunci cand se urmareste masurarea atitudinilor consumatorilor. A
11. Intrebarile privind profilul respondentului se recomanda sa fie plasate la inceputul chestionarului. F
12.In cazul administrarii unui chestionar prin posta este importanta existenta unei scrisori de motivare a respondentului A
13. In cazul administrarii unui chestionar prin telefon se poate controla identitatea respondentului. F
14. In vederea stabilirii modului de administrare a chestionarului trebuie sa se tina cont de durata realizarii studiului. A
15. In general, cea mai redusa rata de raspuns este in cazul administrarii chestionarului prin telefon. F
1. Care este diferenta intre panelul clasic si panelul omnibus?
Diferenta este acea ca panelul clasic se realizeaza asupra persoanelor fizice sau menaje, fiecare membru este supus unor masuratori repetate asupra acelorasi variabile, in timp ce panelul omnibus se realizeaza asupra unui esantion de consumatori, masurandu-se de fiecare data nivelul altor variabile functie de subiectul investigat.
2. Care considerati ca este cea mai potrivita tehnica de administrare a chestionarului, in situatia in care managerul doreste ca acesta sa fie administrat pe o arie geografica cat mai mare, cu costuri cat mai reduse si intr-un timp cat mai scurt?
Prin telefon deoarece costurile sunt relative mici
- Arie geografica mare
- Rata de raspuns ridicata
- Interviul se desfasoara cu rapidiate
- Posibilitatea recontactarii respondentului
- Secventa intrebarilor este controlata de catre operatori
3. De ce este importanta cunoasterea modului de administrare al chestionarului, inainte de intocmirea acestuia?
Are in vedere urmatoarele criterii:
- Tipul, volumul si acuratetea informatiilor necesare pentru rezolvarea problemei decizionale
- Cerintele referitoare la reprezentativitatea esantionului
- Bugetul disponibil
- Resursele de timp existente
- Caracteristicile specifice fiecarei modalitati de administrare a chestionarului
4. Care considerati ca este cea mai potrivita tehnica de administrare a chestionarului?
Prin telefon deoarece are: arie geografica mare, rata de raspuns este ridicata, costurile sunt relative mici
5. Enumerati 3 avantaje si 2 dezavantaje al administrarii unui chestionar printr-un interviu personal
Avantaje : - rata de raspuns mai ridicata
-permite utilizarea oricarui tip de intrebare
-permite utilizarea de mostre si suporturi vizuale
Dezavantaje : - se aplica intr-o zona geografica restransa
-costuri ridicate
6. Enumerati 3 avantaje ale administrarii chestionarului prin telefon.
- Arie geografica mare
- Costuri reduse
- Rata de raspuns ridicata
7. Enumerati 3 dezavantaje ale administrarii prin posta a chestionarului.
- Controlul dificil al identitatii respondentului
- Viteza si rata de raspuns mica
- Durata cercetarii este mare ( 6-8 saptamani)
8. Intrebarea: intentionati sa va petreceti concediul la mare? Contine o greseala. Precizati care este aceasta greseala si reformulati correct intrebarea.
Intrebarea corecta: unde intentionati sa va petreceti concediul?
9. Intrebarea: enumerati marcile de iaurt cunoscute si ordonati-le in ordinea preferintei, contine o greseala. Precizati care este aceasta greseala si reformulati correct intrebarea.
Intrebarea corecta: Enumerati marcile de iaurt cunoscute, apoi, Ordonati marcile enumerate la intrebarea anterioara in functie de preferinte.
10. Ce tehnica se foloseste pentru cresterea ratei de raspuns la intrebarile care vizeaza subiecte sensibile ( igiena personala, viata intima, consum de alcool, etc.). Oferiti un exemplu.
Interviul prin posta- se poate realize prin trimiterea la domiciliul subiectilor a chestionarelor pe care acestia urmeaza sa le completeze. Subiectii isi asuma intreaga responsabilitate a citirii si completarii chestionarelor. In acest caz avem in vedere o ancheta auto- administrate.
11. Intrebarea: considerati ca acest produs culinar are un aspect si un gust placut? Contine o greseala. Precizati care este aceasta greseala si reformulati intrebarea.
Intrebarea corecta: Considerand produsul culinar, care este preferatul dumneavoastra?
12. Cum poate fi eliminat “ efectul de pozitie” care se manifesta in cazul intrebarilor inchise?
“ Efectul de pozitie” pentru a fi eliminate se recomanda divizarea esantionului si aplicarea unor chestionare ce cuprind intrebari cu ordinea raspunsurilor modificata.
Erorile de pozitie se refera la tendinta subiectului de a alege cu precadere o alternative, datorita ocuparii unei pozitii specifice sau a unei ordini specific.
13. Enumerati cele 3 principii folosite in stabilirea secventei intrebarilor in cadrul unui chestionar.
- Principiul palniei
- Principiul sarcinii respondentului
- Principiul sectionarii
14. Care sunt cele 2 categorii de metode folosite in cercetarea descriptive?
- Studiile longitudinale ( panel) – se utilizeaza pentru cunoasterea evolutiei a dinamicii in timp a unui anumit fenomen. Ofera o succesiune de imagini care ilustreaza schimbari care au loc in decursul timpului. Au la baza efectuarea unor masuratori repetate la anumite intervale asupra unui panel
- Studiile transversale ( chestionar)- datele sunt culese la un anumit moment, cercetarea fiind efectuata doar o singura data asupra populatiei respective. Pentru culegerea informatiilor se foloseste un chestionar. Ofera o imagine la un moment dat a variabilei studiate.
Reprezentativitatea esantionului are o importanta ridicata. Este cel mai frecvent utilizat tip de cercetare.
15. In care etapa a procesului de elaborare a chestionarului se intacmeste tabelul de ateme si variabile?
DETERMINAREA INFORMATIILOR CE URMEAZA A FI OBTINUTE
- Se stabilesc temele si apoi pentru fiecare tema se pune problem ace informatii se vor obtine.
- Temele se pot vizualiza print-o schema
- Temele se stabilesc in functie de subiectul chestionarului, iar fiecare tema va fi concretizata in cel putin o variabila
- Informatiile se aleg dupa criteriul contributiei la rezolvarea problemei de cercetare si implicit a celei de decizie.
Capitolul 6. MASURAREA ATITUDINII
1. Scala cu ajutorul careia se fac ierarhizari privind preferintele consumatorilo este o scala:
a) Nominal
b) Raport
c) Interval
d) Ordinala
2. Scalele de masura care utilizeaza cuvinte pentru a defini extremele si numere pentru a identifica treptele sunt:
a) Scale verbale
b) Scale numerice
c) Scale grafice
d) Scale mixte
3. Scala care permite doar identificarea clasei de apartenenta a obiectului studiat este:
a) Scala interval
b) Scala raport
c) Scala nominala
d) Scala ordinal
4. In functie de numarul stimulilor avuti in vedere in timpul unei evaluari, scalele de masura se calsifica in urmatoarele categorii:
a) Scale verbale, scale numerice, scale mixte si scale grafice
b) Scale unidirectionate si scale bidirectionate
c) Scale comparative si scale necomparative
5. Scala care pune respondentul in situatia de a prezenta acordul sau dezacordul sau in legatura cu un enunt referitor la obiectul investigat este:
a) Scala ordonarii rangurilor
b) Scala diferential- semantica
c) Scala Likert
d) Scala cu suma constanta
6. Care este caracteristica principala a scalei nominale?
a) Se pot calcula proportiile intre valorile scalei
b) Numerele identifica si clasifica obiectele
c) Numerele indica doar ordinea obiectelor, nu si magnitudinea diferentelor dintre ele
d) Diferentele dintre obiecte pot fi comparate
7. Nu reprezinta elemente ale procesului de masurare:
a) Eroarea sistematica
b) Adevarata valoare
c) Eroarea teoretica
d) Eroarea aleatoare
8. In functie de suportul scalei, scalele de masura se clasifica in:
a) Scale verbale, scale numerice, scale mixte si scale grafice
b) Scale nominale, scale ordinale, scale interval si scale raport
c) Scale comparative si scale necomparative
d) Scale unidirectionate si scale bidirectionate
9. Scala de masura care poseda punctul “ 0” absolut a carui localizare este unanim recunoscuta este:
a) Scala nominala
b) Scala interval
c) Scala ordinala
d) Scala raport
10. In functie de semnificatiile numerelor care reprezinta treptele scalei, se disting:
a) Scale comparative si scale necomparative
b) Scale nominale, scale ordinale, scale interval si scale raport
c) Scale simetrice si scale asimetrice
d) Scale verbale, scale numerice, scale mixte si scale grafice
e) Scale unidirectional si scale bidirectionale
11. Scala care solicita respondentilor sa evalueze un obiectiv pe o scara in 3, 5 sau 7 trepte, limitata la fiecare capat de adjective bipolare este:
a) Scala dihotomica
b) Scala diferential- semantica
c) Scala Stapel
d) Scala comparatiilor perechi
e) Scala ordonarii rangurilor
12. Scala care cere respondentului sa distribuie un anumit numar de puncte intre mai multe obiective sau caracteristici ale unui obiect este:
a) Scala cu suma constanta
b) Scala comparatiilor perechi
c) Scala ordonarii rangurilor
d) Scala Stapel
e) Scala lui Fishbein
13. Scala care permite identificarea clara atat a directiei, cat si a intensitatii atitudinii fata de stimul si care nu detine treapta neutru este:
a) Scala Likert
b) Scala bidirectionala
c) Scala dihotomica
d) Scala lui Fishbein
e) Scala Stapel
14. Principala caracteristica a scalei raport este:
a) Nmerele identifica si clasifica obiectele
b) Se pot calcula proportiile intre valorile scalei
c) Diferentele dintre obiecte pot fi comparate
d) Numerele indica doar ordinea obiectelor, nu si magnitudinea diferentelor dintre ele.
15. In cazul studiilor realizate pe esantioane formate din copii, se recomanda utilizarea cu precadere a scalei:
a) Verbale
b) Numerice
c) Grafice
d) Mixte
1. Scala interval poseda un punct “ 0” absolut a carei localizare este unanim recunoscuta. F
2. Procesul de masurare a atitudinii consta in atribuirea unor numere caracteristicilor obiectelor investigate, respectandu-se anumite reguli. A
3. Scalele de masura utilizate trebuie sa aiba o capaciate ridicata de discriminare. A
4. Capaciatea de tarnsmitere a unei informatii de calitate nu este influentata de numarul treptelor scalei de masura. F
5. Cu cat nivelul erorii sistematice si a celei aleatoare este mai redus, nivelul validitatii rezultatelor masurarii este mai redus. F
6. Un proces de masurare are o validitate ridicata daca s-a obtinut o masura a ceea ce s-a dorit a se masura. A
7. In procesul de masurare se au in vedere relatii empirice si epistemice. A
8. Eroarea aleatoare se datoreaza circumstantelor in care are loc masurarea. A
9. In cazul scalei nominale, diferentele dintre obiecte pot fi comparate. F
10.In cazul scalei raport se poate calcula media geometrica si media aritmetica. F
11. Scalele verbale utilizeaza cuvinte pentru a definii extremele si numerele pentru a identifica treptele. F
12. Scala dihotomica propune respondentului 2 alternative din care trebuie sa aleaga una singura. A
13. Treapta “ neutru” a scalei Stapel se codifica atribuind valoarea 0. F
14. In cazul unui enunt cu caracter negativ, treptelor scalei Likert li se acorda numere de la – 2 pentru total accord si + 2 pentru total dezacord. A
15. Scala ordonarii rangurilor este o scala de tip ordinal. A
1. Construiti un exemplu de scala de masura bidirectionala simetrica.
Cat de probabil este sa cumparati acest produs maine?
Foarte probabil destul destul foarteprobabil de probabil de improbabil improbabil improbabil
2. Se realizeaza o ancheta pe baza de chestionar asupra unui esantion format din copii. Chestionarul se administreaza prin posta. Care considerati ca este cea mai potrivita scala de masura in aceasta situatie?
Scala grafica- treptele scalei sunt prezentate cu figuri umane care simbolizeaza o anumita apreciere. Sunt mult utilizate asupra aprecierii copiilor.
3. Intr-un chestionar, pentru masurarea variabilei “ venit” apare urmatoarea intrebare: va rugam precizati care este venitul dumneavoastra lunar net.------------. Raspunsul se marcheaza in spatiul lasat liber in acest scop. Precizati la ce nivel a fost masurata variabila “ venit” in acest caz?
In spatiil lasat liber se noteaza raport.
4. Cand putem spune ca un process de masurare are o fiabilitate ridicata?Atunci cand eroarea aleatoare are un nivel redus. Cu cat nivelul erorii sistematice si a celei aleatoare este mai redus, cu atat nivelul validitatii masurarii rezultatelor este mai ridicat.
5. La ce nivel se poate masura variabila “ tare civila” ( nominal. Ordinal, interval sau raport)La nivel nominal.
6. Ordonati, in ordine descrescatoare a puterii de discriminare, urmatoarele tipuri de scale de masura: interval, nominal, raport, ordinal.
Raport, interval, ordinal, nominal.
7. Formulati un item al unei scale cu suma constanta.Managerul hotelului “ Ferdinand” a decis sa realizeze o cercetare in randul clientilor sai urmarind identificarea opiniilor acestora fata de importanta unor criteria de evaluare a unui hotel.Cei 2000 de respondent au fost solicitati sa repartizeze un numar de 100 de puncte intre 3 criterii, considerate ca avand o importanta semnificativa pentru optiunile clientilor ( calitatea serviciilor oferite, confortul oferit si tarifele practicate), acordand criteriului celui mai important un numar mai mare comparative cu restul criteriilor. Cum este evaluata, comparativ, importanta celor 3 criterii in randul celor 2000 de respondent?Seminar pag 149-150
8. Explicati modul de codificare al scalei diferential- semantica.Scala diferential- semantica – principala aplicatie a acestei scale este masurarea imaginii marcilor si organizatiilor. Aceasta scala solicita decidentilor sa evalueze un decident pe o scara de 3-5 sau 7 trepte limitata la fiecare capat de adjective bipolare.
Respondentii sunt instruiti sa bifeze casuta care reflecta cel mai bine pozitia lor privind obiectul, in legatura cu fiecare set de attribute bipolare.
Cuvintele care formeaza setul de attribute bipolare pot fi inlocuite cu propozitii care descriu o firma, un produs, un concept.
9. Ce semnifica treapta “neutru” in cazul scalei Stapel?Scala Stapel nu are treapta “ neutru”. Ca urmare, subiectii sunt pusi in situatia de a evidentia imaginea, atitudinea, opinia pozitiva sau negativa pe care si-au format-o si de a aprecia intensitatea acesteia.
10. Explicate modul de codificare al scalei Likert.In cazul unui anunt negativ ( enuntul cuprinde o afirmatie care este nefavorabila marcii, magazinului) treptele scalei se codifica invers: - 2 pentru accord total + 2 pentru dezacord totalIn cazul unui anunt pozitiv, treptelor scalei li se acorda numere de la + 2 pentru accord total si – 2 pentru dezacord total.
11. Formulati un item al unei scale Stapel:Precizati cat de importanta este pentru dumneavoastra calitatea serviciilor oferite din magazinul X5 4 3 2 1
12. Construti un exemlu de scala non-verbala, bidirectionala asimetrica.
?
13. Construiti un enunt negativ masurat pe scala Likert.Produsul X este prea scump.Accord total accord neutru dezacord dezacord total -2 -1 0 1 2
14. Ce este scalarea?Scalarea este activitatea de elaborare a unor instrumente de masurare a fenomenelor investigate.
15. Intr-un chestionar avand ca scop identificarea preferintelor turistilor fata de diverse mijloace de transport, s-a inserat intrebarea: precizati ce mijloc de transport preferati, din punct de vedre al sigurantei? Autocar fata de tren? Autocar fata de avion? Tren fata de avion? Precizati ce scala de masura s-a folosit.
Scala comparativa , metoda comparatiilor perechi.
Capitolul 7. PLANUL DE ESANTIONARE
1. Care dintre urmatoarele metode de esantionare face parte din categoria metodelor probabilistic?
a) Esantionarea de convenientab) Esantionarea “ bulgare de zapada” c) Esantionarea stratificata d) Esantionarea pe cote
2. Metodele probabilistic de esantionare sunt utilizate atunci cand:a) Eroarea tolerabila poate fi mareb) Nu exista un cadru de esantionarec) Populatia are un grad mare de omogenitated) Se pune problema extrapolarii rezultatelor obtinute pe baza esantionului la nivelul
intregii populatiie) Costul erorilor este mic.
3. Operatiunea prin care se stabileste masura in care distributia variabilelor considerate in esantion este apropiata de cea a populatiei statistice cercetate este:
a) Esantionareab) Validarea esantionului c) Codificarea datelor
d) Redresarea esantionuluie) Constituirea esantionului
4. Care este prima etapa a procesului de esantionare?a) Stabilirea dimensiunii esantionuluib) Alegerea propriu-zisa a unitatilor de esantionarec) Stabilirea cadrului esantionariid) Stabilirea tehnicii de esantionaree) Definirea populatiei care urmeaza a fi supusa studiului
5. Din cadrul metodelor neprobabilistice de esantionare face parte:a) Esantionarea “ bulgare de zapada” b) Esantionarea aleatoare simplac) Esantionarea stratificatad) Esantionarea sistematicae) Esantionarea pe grupuri
6. Se recomanda realizarea uni recensamant daca:a) Bugetul alocat este micb) Costul erorilor de esantionare este micc) Dimensiunea populatiei tinta este mica d) Variatia caracteristicilor este micae) Resursele umane disponibile sunt limitate
7. Pentru a extrapola rezultatele obtinute la nivelul populatiei este necesar ca:a) Esantionul sa nu aiba o dimensiune suficientab) Esantionul sa fie reprezentativ pentru populatia investigata c) Populatia sa fie omogena
8. Dintre etapele procesului de esantionare nu face parte:a) Stabilirea cadrului esantionariib) Determinarea dimensiunii esantionuluic) Determinarea limbajului utilizat d) Stabilirea unitatilor de esantionaree) Definirea populatiei care urmeaza a fi supusa studiului
9. Care metoda de esantionare probabilistica presupune, mai intai, divizarea populatiei in straturi si apoi extragerea a cel putin un element din fiecare strat?
a) Metoda de esantionare sistematicab) Metoda de esantionare pe cotec) Metoda de esantionare aleatoare simpla
d) Metoda de esantionare pe grupurie) Metoda de esantionare stratificata 10. In situatiile in care informatiile urmeaza a fi obtinute de la experti intr-un anumit domeniu
si cercetatorul nu dispune de un cadru de esantionare, se utilizeaza:a) Esantionarea de convenientab) Esantionarea “ bulgare de zapada” c) Esantionarea pee taped) Esantionarea pe cotee) Esantionarea itinerant
11. Care dintre urmatoarele afirmatii este valabila in cazul metodelor neprobabilistice de esantionare:
a) Necesita o definire precisa a populatiei tintab) Presupune accesul cercetatorului la un cadru de esantionarec) Includerea elementelor din populatie in esantion se va face pe baza rationamentului
cercetatoruluid) Esantioanele formate sunt reprezentative pentru populatia din care au fost extrase
12. Dimensiunea esantionului nu este influentata de:a) Gradul de eterogenitate al populatieib) Constrangerile financiare si de timpc) Natura informatiilor ce urmeaza a fi obtinute d) Nivelul de semnificatie al rezultatelore) Precizia dorita a estimarilor
13. Dimensiunea minima a unui esantion ( stabilita pe baze statistice) este de 2.401 persoane. Stiind ca chestionarul va fi administrat prin posta ( rata de raspuns estimata – 20%), care este numarul de persoane care trebuie contactate in vederea formarii esantionului minim:
a) 12.005 persoane b) 120 persoanec) 2.401 persoaned) 48.020 persoanee) 480 persoane
14. Metoda de esantionare probabilistica care presupune colectarea fiecarui al k-lea element in structura unde k este raportul dintre dimensiunea populatiei si cea a esantionului este:
a) Esantionarea stratificatab) Esantionarea sistematica c) Esantionarea de convenientad) Esantionarea aleatoare simpla
15.Cadrul esantionarii poate fi definit ca:a) Elementul din populatie care este inclus in esantion, reprezentand de fapt susrsa de
informatieb) Elementele care fac parte din populatie, caracteristicile elementelor respectivec) O lista completa cu toate elementele populatiei care sta la baza extragerii aleatoare a
elementelor unui esantiond) Estragerea unui anumit numar de elemete dintr-o populatie, care alcatuiesc un esantion,
utilizand o anumita tehnica in acest scop.
1. Eroarea de esantionare poate fi controlata printr-o metoda sau tehinica de esantionare adecvata. A
2. Metodele neprobabilistice de esantionare se utilizeaza in cazul in care se pune problema extrapolarii rezultatelor obtinute pe baza esantionului la nivelul populatiei. F
3. Cu cat nivelul de incredere este mai mic, cu atat esantionul trebuie sa fie mai mare. F4. In cazul metodelor probabilistice de esantionare nu este posibila calcularea erorii de
esantionare. F5. Media esantionului este o estimare a mediei intregii populatii, dar nu este identica cu ea. A6. Esantionarea inseamna extragerea unui anumit numar de elemente dintr-o populatie, care
alcatuiesc un esantion, utilizand o anumita tehnica in acest scop. A7. Daca populatia investigata este perfect eterogena este sufficient sa se studieze un singur
element al acesteia. F8. Recensamantul asigura un cost mai redus de obtinere a informatiei fata de esantionare. F9. In etapa de definire a populatiei care urmeaza a fi supusa studiului trebuie definit cadrul de
esantionare. F10. Unitatea de referinta este reprezentata de entitatea care participa la studio. F11. In cazul determinarii dimensiunii esantionului pentru estimarea unei proportii, daca valorile
parametrilor p si q nu sunt cunoscute, se iau in considerare valorile care fac produsul p * q maxim. A
12. Cu cat populatia statistica cercetata este mai eterogena cu atat dimensiunea esantionului trebuie sa fie mai redusa. F
13. In cazul in care esantionul nu poate fi validat, este necesar sa se efectueze o operatie de redresare a esantionului. A
14.Recensamantul asigura o precizie mai mare a rezultatelor in raport cu realizarea unui studiu pe baza de esantion. A
15.Principiu de baza al esantionarii aleatoare simple este generarea unitatilor de esantionare astfel incat toate esantioanele posibile, de aceeasi dimensiune, sa aiba o probabilitate egala de a fi selectionate, si toate componentele colectivitatii generale sa aiba aceeasi sansa de a fi incluse in esantion. A
1. Ce intelegeti prin proprietatea straturilor dintr-o populatie de a fi mutual exclusive si exhaustive collective?
Straturile sunt mutual exclusive daca apartenenta la un strat elimina apartenenta la oricare alt strat. Ex: divizarea unui grup in doua straturi pe baza sexului sau in mai multe straturi pe baza grupei de varsta.Straturile sunt exhaustive collective daca toate categoriile posibile ale unei variabile sunt utilizate pentru a defini straturile, categoriile definind concret domeniul variabilei.
2. Care este semnificatia cifrei 6 care apare in relatia de estimare a ecartului tip? ( S= A/6)6 – nr de ecarturi tip cu care se poate construi intervalul in care se regaseste cea mai mare parte a valorilor posibile ale variabilei.
3. Se realizeaza un studiu asupra unui esantion, scopul fiind extrapolarea rezultatelor obtinute la nivelul populatiei din care a fost extras esantionul. Ce conditii trebuie sa indeplineasca esantionul pentru a se putea realiza scopul propus?
- Esantionul trebuie sa aiba dimensiune suficienta- Sa fie reprezentativ pentru populatia investigate
4. Se administreaza un chestionar prin intermediul operatorilor de interviu si se stabileste ca va fi intervievata fiecare a cincea persoana care intra in magazinul X. ce metoda de esantionare s-a folosit?
Metoda de esantionare sistematica prin care se face un raport intre dimensiunea populatiei sic ea a esantionului.
5. Ce este esantionarea?Esantionarea inseamna a extrage un anumit numar de elemente dintr-o populatie, care alcatuiesc un esantion, utilizand o anumita tehnica in acest scop.
6. Care este diferenta dintre unitatea declarata si unitatea de referinta in cazul unei anchete prin sondaj?
Trebuie facuta distinctia intre unitatea declarata ( ex: membrul familiei care raspunde) si unitatea de referinta sau grupul in numele caruia raspunde ( ex: familia sau intreprinderea)
7. Explicati procedura de esantionare “ bulgare de zapada”Este utilizata atunci cand informatiile urmeaza a fi obtinute de la experti intr-un mediu specializat. Operatorii identifica un prim membru potential al esantionului, iar acestuia I se cere sa recomande o alta persoana cu expertiza necesara pentru a participa la studiu.
8. Ce este cadrul de esantionare?
Este reprezentat de o lista completa cu toate elementele populatiei care sta la baza extragerii aleatoare a elementelor unui esantion. De exemplu, se poate utiliza o carte cu toate numerele de telefon dintr-un oras.
9. Se realizeaza o ancheta pe baza de chestionar asupra unui esantion extras dintr-o populatie perfect omogena. Care este dimensiunea minima a esantionului astfel incat rezultatele sa poata fi generalizate?
Minim o persoana
10. Se realizeaza o ancheta pe baza de chestionar asupra uni esantion ce va fi extras dintr-o populatie cu un grad mare de eterogenitate. Cercetatorul dispune de un cadru de esantionare care are o marime suficienta. Ce metoda de esantionare recomandati: probabilistica sau neprobabilistica
Probabilistica
11. Dintr-o populatie cu dimensiunea N = 440.000 de personae se extrage un esantion de dimensiune n = 1.200 de personae. Stiind ca, la nivelul populatiei structura pe sexe este 55% femei si 45 % barbati, si ca se foloseste, ca metoda de esantionare, esantionarea stratificata proportional, precizati care va fi numarul de respondenti din fiecare sex ce vor fi inclusi in esantion?
55% * 1200 = 660 femei45% * 1200 = 540 barbati
12. In cadrul unui studiu realizat pe un esantion reprezentativ extras dintr-o populatie s-a urmarit determinarea varstei medii a respondentilor. In urma prelucrarilor statistice, varsta medie in esantion este de 27 de ani, iar eroarea este de +- 3 ani. Precizati in ce interval se va situa varsta medie din populatie.
( 24 ; 30)
13. Ce este rata de raspuns?Rata de raspuns se refera la raportul dintre numarul de personae care au raspuns sondajului si numarul de personae contactate.
14. Dati 3 exemple de cadre de esantionare.- O carte de telefon cu numerele de tel dintr-un oras- Listele electorale- Baze de date pentru client
15.Descrieti esantionarea pe cote.
Este o metoda de esantionare nealeatoare, utilizata in situatiile in care interesele cercetarii nu necesita exploatarea rezultatelor obtinute de la colectivitatea de sondaj, la nivelul colectivitatii cercetata, adica atunci cand nu prezinta importanta reprezentativitatea informatiilor culese.Permite construirea unui esantion in interiorul caruia se vor regasi indivizi ale caror caracteristici ( de natura geografica, socio- demografica, economica, comportamentala) vor fi foarte apropiate de cele ale populatiei de referinta.Structura esantionului va reproduce, procentual, structura colectivitatii cercetate.
Capitolul 8. TRATAREA SI ANALIZA DATELOR
1. La nivelul nominal, tendinta centrala a datelor se masoara cu:a) Modul/ moda b) Media aritmeticac) Medianad) Media geometrica
2. In analiza univariata descriptiva, tendinta centrala a datelor scalate la nivel ordinal se masoara cu:
a) Frecventa relativa a clasei modaleb) Moda/ modulc) Media aritmeticad) Mediana
3. Testul Z se utilizeaza in analiza univariata inferentiala, pentru datele masurate la nivel interval si raport, atunci cand dimensiunea esantionului este:
a) Mai mare de 30 de unitati b) Mai mica de 30 de unitatic) Mai mica de 35 de unitatid) Mai mare de 35 de unitati
4. In analiza univariata inferentiala, pentru datele masurate la nivel interval si raport, se utilizeaza:
a) Testul Z si testul t ( Student) b) Testul Kolmogorov- Smirnov
c) Testul
5. In analiza univariata inferentiala, pentru datele masurate la nivel ordinal, se utilizeaza:
a) Testul Z
b) Testul
c) Testul td) Testul Kolmogorov- Smirnov e) Testul Fischer
6. Operatiunea de codificare a chestionarelor consta in:a) Atribuirea unui cod alphabetic si/ sau numeric fiecarui raspuns si fiecarei intrebari
din chestionarb) Atribuirea uni cod numai intrebarilor din chestionarc) Atribuirea unui cod numai raspunsurilor din chestionard) Rescrierea intrebarilor din chestionare) Rescrierea raspunsurilor din chestionar
7. La nivel interval si raport, tendinta centrala a datelor se masoara cu :a) Frecventa absoluta si frecventa relativeb) Medianac) Media d) Moda/ module) Ecartul tip
8. In faza de verificare din cadrul etapei de tratare si analiza a datelor, un chestionar poate fi respins atunci cand:
a) Este completb) Este primit inainte de data limitac) Modul de raspuns sau completare respecta instructiuniled) Este completat de operatorul de interviu in locul respondentuluie) Respondentul nu a inteles natura sarcinii ce trebuie sa o realizeze
9. Respingerea ipotezei nule atunci cand ea este in realitate adevarata poarte denumirea de:a) Eroare de selectieb) Eroare de gradul I c) Eroare aleatoared) Eroare de gardul IIe) Eroare de esantionare
10. Nu reprezinta o solutie potrivita pentru tratarea non-raspunsurilor la anumite intrebari:a) Ignorarea non-raspunsurilor, neatrinuindu-se nici un codb) Inlocuirea valorii lipsa cu valoarea medie de la nivelul esantionuluic) Deducerea raspunsurilor lipsa din raspunsurile de la celelalte intrebari
d) Inlocuirea raspunsurilor lipsa cu raspunsuri propuse de cercetator sau de operatorul de interviu.
11. In analiza bivariata descriptiva, pentru a masura nivelul de asociere dintre 2 variabile scalate la nivel nominal se utilizeaza:
a) Coeficientul de diferentiereb) Coeficientul Cramer c) Coeficientul punct biseriald) Coeficientul de corelatie a rangurilore) Coeficientul punct multiserial
12.Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman se utilizeaza in analiza bivariata descriptiva, atunci cand variabilele sunt masurate:
a) Ambele la nivel ordinal b) Una la nivel ordinal si una la nivel raportc) Ambele la nivel nominald) Una la nivel interval si una la nivel raporte) Ambele la nivel raport
13. Analiza bivariata descriptiva are drep obiectiv:a) Efectuarea unor rationamente cu privire la parametrii populatieib) Descrierea rezultatelor observate pe un esantiomc) Descrierea naturii relatiilor intre 2 variabile existente la nivelul esantionului
14. In analiza univariata descriptiva, dispersia datelor masurate la nivel interval si raport se masoara cu:
a) Ecartul tip b) Frecventa relativa a clasei modalec) Mediad) Medianae) Modul/ moda
15. Coeficientul care permite evaluarea nivelului de predictie a valorilor unei variabile prin cunoasterea valorilor altei variabile este:
a) Coeficientul Cramerb) Coeficientul de contingentc) Coeficientul Λ a lui Guttman d) Coeficientul de corelatie a rangurilor a lui Spearmane) Coeficientul punct biseral
1. In analiza univariata inferentiala, pentru datele masurate la nivel ordinal se utilizeaza testul Kolmogorov- Smirnov. A
2. Dispersia datelor scalate la nivel nominal se masoara cu ajutorul frecventei relative a calsei modale. A
3. Testul se foloseste in analiza univariata inferentiala pentru datele masurate la nivel
interval si raport. F4. Analiza univariata descriptiva are ca obiectiv descrierea rezultatelor observate pe un
esantion. A5. In cazul aplicarii unui test statistic, daca valoarea calculata este mai mare decat valoarea
teoretica, ipoteza nula se accepta. F6. Codificarea datelor reprezinta atribuirea unui cod alphabetic si/sau numeric fiecarei
intrebari si fiecarui raspuns din chestionar. A7. Daca variabila este masurata la nivel ordinal, codul atribuit in cadrul operatiei de codificare
a datelor il reprezinta insasi valoarea precizata de respondent. F8. Tendinta centrala a datelor scalate la nivel interval si raport se masoara cu ajutorul mediei.
A 9. Distributia valorilor unei variabile se masoara ( indifferent de nivelul la care este scalata
variabila) cu ajutorul frecventei absolute si relative. A10. Testul statistic Z se utilizeaza in cazul variabilelor scalate la nivel interval sau raport atunci
cand dimensiunea esantionului este mai mare de 35 de unitati. F11.In cazul testului Kolmogorov-Smirnov, pentru un esantion mai mic de 35 de unitati nivelul
de semnificatie este α = 0,05. F12. Analiza bivariata inferentiala are drept obiectiv efectuarea unor rationamente cu privire la
parametrii populatiei. A13.Coeficientul de corelatie Pearson indica nivelul la care variatia unei variabile X este legata
de variatia intr-o alta variabila Y. A14. Nivelul de semnificatie α masoara probabilitatea de a respinge din greseala ipoteza nula. A15.Analiza tipologica prin concentrare se caracterizeaza prin faptul ca se identifica un numar
mai mare de tipuri de consumatori urmand ca ulterior sa se restranga numarul de tipuri formate initial prin reunirea celor ce sunt mai apropiate. A
1. Sa se determine numarul gradelor de libertate in cazul aplicarii testului t ( Student) pe un esantion de 104 persoane.
Df = n-1 = 104-1 = 103 grade de libertate
2. Care sunt parametrii in functie de care se determina valoarea tabelara ( numita si valoare teoretica sau critica) in cazul utilizarii testelor statistice?
- Nivelul de semnificatie α = 0,01
- Numarul gradelor de libertate n-1
3. Ce intelegeti prin procesul de codificare a datelor?Consta in atribuirea unui cod alphabetic si/sau numeric fiecarei intrebari ( variabile) si fiecarui raspuns ( modaliate a variabilei) din chestionar. Functie de softul utilizat, codurile pot avea maximum
- 4 caractere ( cazul CHADOC) - 8 caractere ( pt SPSS si Statistica)
4. Cu ce statistica se masoara tendinta centrala a datelor masurate la nivel nominal?Se realizeaza cu ajutorul statisticii moda sau modul care este o masura a tendintei centrale folosita in cazul scalei nominale.Ea reprezinta categoria variabilei nominale care apare cu cea mai mare frecventa.
5. Ce test statistic se foloseste in analiza univariata inferentiala pentru datele masurate la nivel ordinal?
Testul Kolmogorov-Smirnov
6. Se da urmatorul set de date reprezentand numarul de portii dintr-un preparat culinar vandute intr-o zi de sapte restaurant: 60, 130, 150, 110, 70, 130, 120. Sa se determine mediana acestui set de masuratori.
60, 70, 110, 120, 130, 130, 150.
7. In cadrul unui studiu care a urmarit sa determine durata medie a unui sejur petrecut de turisti intr-o statiune montana s-au obtinut urmatoarele date ( numar de zile) : 6, 7, 12, 7, 14, 12, 7, 9, 7, 10, 18, 12, 14, 21, 5. Care este amplitudinea variabilei “ durata sejurului”?
Amplitudinea = Val max – Val min = 21 – 5 = 16
8. Pentru a masura nivelul de asociere dintre 2 variabile nominale s-a folosit coeficientul de contingenta C. Stiind ca s-a obtinut caloarea C = 1, ce concluzie puteti trage?
Cu cat C este mai aproape de 1, cu atat legatura este mai puternica intre cele 2 variabile. Coeficientul C nu poate lua totusi valoare 1.
9. Pentru a masura nivelul de asociere dintr 2 variabile nominale s-a folosit coeficientul de corelatie a rangurilor a lui Spearman. Stiind ca s-a obtinut valoarea Rs = 0,85, ce concluzie puteti trage referitor la nivelul de asociere dintre cele 2 variabile?
Valoarea coeficientului Spearman ( Rs = 0,85) permite sa afirmam ca este destul de apropiata de valoarea maxima 1 si ca intre preferintele celor 2 grupuri de consumatori exista o corelatie destul de puternica, aceste preferinte fiind destul de apropiate. Nu poate fi masurata decat la nivel ordinal.
10. In cadrul unui studiu, nivelul de semnificatie ales este 0,01 ( 1 %). In aceasta situatie, cu cat este egala probabilitatea de garantare arezultatelor acelui studiu?
Probabilitatea de garantare arezultatelor studiului este de 0,99 ( 99%).
11. Prezentati 3 situatii in care un chestionar poate fi respins.- Daca sunt incomplete- Daca modul de raspuns sau completare nu respecta instructiunile- Daca respondentul nu a inteles natura sarcinii ce trebuie sa o realizeze
12. Care este semnificatia coeficientului Λ asimetric a lui Guttman?Este folosit exclusiv pentru masurarea intensitatii asocierii “ asimetrice” ( in sens unic, variabila independenta influentand evolutia variabile dependente). Acest coefficient permite evaluarea nivelului de predictie a valorilor unei variabile prin cunoasterea valorilor altei variabile.
13. Care este semnificatia coeficientului Λ simetric a lui Guttman?Poate fi utilizat numai in situatiile in care corelatia dintre cele 2 variabile este una de independenta, cele 2 influentandu-se reciproc in evolutia lor.
14. Prezentati un exemplu de ipoteza nula si de ipoteza alternativa corespunzatoare.Ipoteza nula: rata de notorietate a berii Schlossgold este aceeasi in randul barbatilor si femeilor.Ipoteza alternativa: rata de notorietate a marcii Schlossgold este diferita in cele 2 segmente.
15.In situatia in care distanta tipologica dintre 2 elemente ale unui esantion ( ) este mai
mica decat pragul de exigenta F, ce concluzie se poate trage referitor la asemanarea dintre cele 2 elemente p si q ale esantionului?
Daca < F atunci consumatorii p si q se incadreaza in acelasi tip.
