cezara caracterizare

8/9/2019 cezara caracterizare

1/3

Femeia este fiina cea mai complex in faa brbatului i cel mai greu de ineles,deoarece, de multe ori in faa brbatului, ea dorete s par aspr, cu un caracterferm, ins in realitate ea este cea mai ginga i sensibil floare dintre toate florilece au existat vreodat sau, uneori poate fi invers: dulce in aparent i rece in

realitate, exact ca menta. Ins oricum ar fi ea, femeia este cea care face lumeafiindc intreaga societate i intregul univers a atirnat i va continua s atrne degenele femeii, cci, dup cum spune Jouy, acolo unde pentru brbai e u n !id dearam, pentru femei nu e adesea dect o pn! de pian"en#. $u sunt de acord cuaceast afirmaie deoarece frumuseea i inteligena ei % arma principal a femeii %topes inimi de g&ea i desc&id ui de fier.

'stfel, persona"ul nostru feminin (e!ara din nuvela cu acelai nume a lui$minescu face parte din categoria femeilor care topesc n)inimi de g&ea. $a este

persona"ul prinicpal, la fel ca i iubitul ei, Ieronim. (e!ara ne apare ca o contesfrumoas. *rin trsturile ei fi!ice o putem defini ca persona" romantic: +ar cefrumoas, ce plin, ce amabil era Fa ei era de-o albea c&i&limbarie intunecatnumai de-o viorie umbr, transpariiunea acelui fin sistem venos ce concentrea!idealele artei in boltit frunte i-n acei oc&i de-un albastru intuneric care sclipesc inumbra genele lungi i devin prin asta mai dulci, mai intunecoi, mai demonici.*rul ei blond pare-o brum aurit, gura dulce, cu bu!a de desupt puin mai plin,

prea c cere srutri, nasul fin i brbia rotund i dulce ca la femeile lui iacomo*alma. 't)t de obil, att d efrumoas, capul ei se ridica c-un fel de copilroasm)ndrie, astfel cum i-l ridic caii de ras arab, -atunci gtul nalt lua acea energie

marmoree i doritoare totodat ca g)tul lui 'ntinuous. /i aici, observm in operalui $minescu, c&ipul angelic i perfect al femeii.

*e l)ng faptul c era de o frumusee dumne!eiasc, ea mai era curioas ineastimprat#. 'stfel, dup ce l-a v!ut pe tinrul clugr Ieronim care invi!iunea ei pare un demon 0 frumos, serios, nepstor#, s-a dus s cotrobiasc

prin odaia pictorului Francesco in sperana c va gsi ceva. +ar, in scurt timp,Francesco i Ieronim se intorseser in odaie i, ca s nu fie v!ut, (e!ara seascunse dup patul artistului i nu se mica din loc0 tcea ca petele#, iar atunci

cind v!use acel model frumos#, s)nii ei crescuse intr-atita de btile inimii,inct srise un bumb de la pieptnaul cam ingust de catifea neagr 101. $a-ide!bumb pieptarul, s)nii ei albi ca !pada se eliberar din inc&isoarea lor decatifea#. In aceste clipe ea tria nite stri de agitaie, dup care se liniti puin: io duioie dulce i linitit i umplu sufletul0 $a nu mai era aceeai. +intremurtoare deveni lin % acuma-l iubea. 101 2i venea s pling acum 0 bu!ele eise descletar c-o dulce expresie de durere i de umor. 3imea c plinge fr svreie#.

*rin elementele de autocaracteri!are ea ii cere iertare pentru dragostea ce o poartin suflet. +ar de ce4 'tunci cind te indrgosteti de cineva, te indrgosteti fr svrei i fr ca s-i dai seama la inceput. Inima se indrgostete de cel pe care il


2/3

alege ea, dar nu de cel pe care raiunea il vrea. Iar odat ce inima i-a fcutalegerea, atunci raiunea cedea! inimii fiind nevoit s accepte alegerea ei. /iastfel, pentru a obine dragostea celui pe care (e!ara il iubete, e gata de orice,c&iar i s se umileasc in faa lui: Iart dac-o femeie ii spune c te iubete. 5femeie frumoas i tinr, cci tiu c snt frumoas0 '& (um a topi g&eaa

oc&ilor ti cu gura mea iubite 101 cind te iubesc, cind a primi s fiu servitoareata, numai s m suferi intr-un col al casei in care vei locui tu, s suferi ca s srutperina pe care va dormi capul tu. 6e!i tu ce copil supus, umilit, este amorul4 101a fi un miel, c n-a vorbi un cuv)nt, c a tcea privindu-te, dac m-ai iubi i tu

pe mine#.

+ar Ieronim nu voi s-i inspire sperane dearte, cu toate c cu c)t o privea maimult, cu att o gsea mai frumoas#. *entru el, ea este scump, ins nu o iubeti infelul cum i-ar dori el insui deoarece Ieronim nu cunoscuse acest profundsentiment. 7a momentul dat el are pentru ea doar simpatie i i cere timp pentru caaceasta s se transforme in iubire. In vi!iunea lui (e!ara este o copil namorat#de el, pe care n-o iubete. ' v!ut-o roie, sfioas, turburat0 m-a rugat s-i sufriubirea0 nu-i pot descrie expresia de nevinovie, candoare i amor din faa ei0dar am sc&iat-o#. 2n acest mod, Ieronim incearc s se conving pe sine insui 8saus se impun9 s cread c n-o iubete, dar nu-i reuete acest lucru pentru c maiapoi el singur se contra!ice: e c&iar frumoas % s spun dreptul. rbia serotun"ete ca un mr galven0 guria cteodat parc-i o cirea0 i oc&ii, a&oc&ii ;umai de nu i-ar apropia de-ai mei0 imi atinge genele i m-nfioar pin-intlpi. 101 s fiu drept0 ce tie ea c m c&inuie#. +up ce accept in suflet c o

ibuete, c&ipul (e!arei se sc&imb in vi!iunea lui in raprot cu strile sufletetitrite de el: faa ei nu mai era tras, ci se rotun"ea vdit, s)nii ei erau mai plini,numai roaa din obra! dispruse, fc)nd loc unei palori care-i da un aer de nespus

bl)ndee. 5c&ii nu mai aveau acea slabtic i noptoas strlucire in adincimeacrora fulgera intunecosul amor i intuneacoasa dorin0, ci, limpe!ii, nespus dead)nci, te-ai fi uitat !ile intregi in ei. 7inite i o melancolic pace era in adincimealor0 /i in acea fa atit de plalid, plin dar trist, suridea suferitor oarecum gurade purpur0 o ra! a Ieri&onului a crei frumusee nu se trece. 3-apropia incet,asemenea unei lunatice, ca-n somn#. /i atunci, el recunoate c o ibuete, definind

i trsturile ei morale: 'cum eti in capul meu, inger, frumoas cum nu te-amv!ut niciodat0 dulce0 ;u tii tu c eu te iubesc04


3/3

o stare ambigu, de via pleanar i de moarte simbolic. 'stfel, ea a depitcondiia uman ptrun!)nd intr-o !on sacr, adic real#, spre deosebire despaiul incon"urtor profan#, mcinat de venica devenire i surpat de ilu!iidureroi !drnicii.

>n alt ciclu al eronului simbolic transform ins, notul ei intr-o cuplare cu5ceanul 8masculin9, $minescu inc&ipuind o ap bivalent, in!estrat cumagnetismul dorinei: c)nd piciorul ei atingea marea, c)nd simte apele muindu-icorpul, sur)sul su devine iar nervos i slbatec, cu toat copilria ei? in lupt cuoceanul btrin ea se simte rentinerind, ea suride cu gura incletat de energie i selas mbririi !gomotoase a oceanului, tind din c)nd in c)nd cu braele albeundele albastre not)nd c)nd pe-o coast, c)nd pe spate, tologindu-se voluptos pe

patul de valuri#.

'stfel, femeia cu frumuse)ea ei a reuit s topeasc inima de g&ea a celui pe careil iubea.

Documents

cezara caracterizare