APROBAT

Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare

Autoritate contractantă coordonatoare

Director general interimar, Viorica Boaghi

_________________________________

„__________”___________________2018

RAPORT ŞTIINŢIFIC INTERMEDIAR

pentru etapa I anul 2018

proiectul „15.817.06.04F RECONCEPTUALIZAREA FORMĂRII CONTINUE A CADRELOR

DIDACTICE DIN PERSPECTIVA MOTIVĂRII DE ÎNVĂŢARE PE TOT PARCURSUL VIEŢII”

contract (de finanţare /cu privire la finanțarea și executarea proiectului) nr. 236 inst din „_29 ” iunie

2018

pentru etapa I:

- Analiza cadrului normativ şi metodologic privind formarea profesională continuă a cadrelor

didactice/de conducere la nivel naţional şi internaţional;

- Elaborarea Metodologiei de formare profesională continuă a cadrelor didactice/de conducere

termen de executare „30” iunie 2018

Consiliul Ştiințifico-Didactic

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Directorul proiectului

Preşedinte POGOLŞA Lilia, dr. hab., prof. univ. POGOLŞA Lilia, dr. hab., prof. univ.

_______________ ___________________

L. Ș.

Chișinău 2018

2

CUPRINS:

1. Lista executorilor (Anexa nr.1)

2. Sarcinile propuse spre realizare pentru etapa de raportare

3. Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor efectuate în cadrul proiectului pentru etapa de raportare

4. Concluzii

5. Lista publicaţiilor ştiinţifice ce ţin de rezultatele obţinute în cadrul proiectului (Anexa nr.2)

3

CUPRINS :

Anexa nr. 1

1. Lista executorilor (funcţia în cadrul proiectului, titlul ştiinţific)

Nr.

d/o

Numele/Prenumele Titlul

ştiinţific

Funcţia în cadrul

proiectului

Semnătura

1. POGOLŞA Lilia

dr. hab.

ped., prof.

univ.

cerc. şt. principal,

director de proiect

2. AFANAS Aliona dr. ped.,

conf. univ. şef sector

3. VICOL Nelu dr.fil.,

conf.univ. cerc. şt. coord.

4. ISAC Ştefania dr.ped.,

conf.univ. cerc. şt. sup.

5. ŢÎNŢARI Vasile cerc. şt.stag.

6. GHERŞTEGA Tatiana dr. şt. ped. cerc. şt. stagiar

7. ŢURCAN Natalia cerc. şt.

8. GHENCIU Nicolae cerc. şt. stagiar

9. BALECA Marcelina cerc. şt. stagiar

4

2. Sarcinile propuse pentru etapa de raportare

Obiectivul-cadru în 2018: Elaborarea şi validarea metodologiei de formare profesională

continuă a cadrelor didactice privind dezvoltarea şi motivarea învăţării pe tot parcursul vieţii din

perspectiva complementarităţii progresului profesional al acestora în raport cu rezultatele şcolare.

Obiectivele pentru etapa I: Analiza cadrului normativ şi metodologic privind formarea

profesională continuă a cadrelor didactice/de conducere la nivel naţional şi internaţional; Elaborarea

Metodologiei de formare profesională continuă a cadrelor didactice/de conducere.

În cadrul etapei I am stabilit următoarele activități de cercetare, dezvoltare și inovare conform

obiectivului – cadru pentru anul 2018:

1. Elaborarea Planului general şi a planurilor individuale de activitate ştiinţifică în baza obiectivului –

cadru din proiectul de cercetare ştiinţifică.

2. Analiza cadrului normativ şi metodologic privind formarea profesională continuă a cadrelor

didactice/de conducere la nivel naţional şi internaţional.

3. Analiza mai multor acte normative în vigoare privind organizarea şi realizarea procesului de

formăre profesională continuă:

Concepţia formării personalului din învăţământul preuniversitar (2003), realizează o temelie

epistemologică, teoretică, social-politică, educaţională şi managerială pentru dezvoltarea

profesională a personalului din învăţământul preuniversitar, în contextul re-conceptualizării

generale a educaţiei şi învăţământului în Moldova.

Standardele de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul secundar general.

Chişinău, 2007.

Regulamentul privind implementarea Standardelor de formare continuă a cadrelor didactice din

învăţământul secundar general (2009).

Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere din învăţământul preşcolar, primar, special,

complementar, secundar şi mediu de specialitate (2012).

Clasificatorul ocupaţiilor din Republica Moldova (CORM 006 - 14), ord. Ministerului Muncii,

Protecţiei Sociale şi Familiei nr. 22 din 3.03.2014).

Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia - 2020" (HG nr. 944 din

14.11.2014).

Codul Educației al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al RM, Publicat: 24.10.2014 în

Monitorul Oficial Nr. 319-324 art. Nr: 634. Data intrării în vigoare: 23.11.2014).

Standarde de competenţă profesională ale cadrelor didactice din învățământul general, 2016

(Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 22 iunie 2016; prin Ordinul

ministrului educației nr. 623 din 28 iunie 2016).

5

Standarde de competenţă profesională ale cadrelor manageriale din învățământul general, 2016

(Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 22 iunie 2016; prin Ordinul

ministrului educației nr. 623 din 28 iunie 2016).

Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulţilor (HG nr. 193 din 24.03. 2017).

Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor în învăţământul superior

(HG nr. 482 din 28.06.2017).

Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţământul general, profesional tehnic şi din

cadrul serviciilor de asistenţă psihopedagogică (2018).

3. Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor efectuate în cadrul proiectului pentru etapa de raportare

Realizare etapa I:

În cadrul etapei I:

I. Au fost elaborate Planul general al sectorului şi planurile individuale de activitate ştiinţifică în

baza obiectivului – cadru din proiectul de cercetare ştiinţifică.

II. Au fost elaborate Recomandări privind modificarea cadrului normativ şi metodologic referitor

la formarea profesională continuă a cadrelor didactice/de conducere

În acest context, au fost analizate mai multe modele de formare profesională continuă a

cadrelor didactice/de conducere referitor la statutul formării profesionale continue, finanţarea

acesteia şi instituţiile unde se realizează formarea profesională continuă. În ultimele trei decenii, în

învăţământul mondial şi cu precădere în cel european se observă transformări radicale (de ordin

structural, conţinut, durată etc.), pentru a satisface cerinţele societăţii la începutul noului secol şi

mileniu. În toate statele Uniunii Europene se are în vedere, tot mai mult, pregătirea aprofundată a

cunoştinţelor de specialitate şi dobândirea de noi competenţe profesionale. De asemenea, profesorii

trebuie să realizeze o analiză pertinentă a procesului pedagogic, printr-o diagnoză şi prognoză

competente, pentru a răspunde diverselor nevoi educaţionale ale elevilor. Modalitatea prin care se

organizează formarea profesională continuă diferă de la o ţară la alta, atât ca timp, cât şi din punct

de vedere al conţinutului. Pentru a evidenţia diferenţele existente între diferite ţări în domeniul

formării profesionale continue, am considerat utilă prezentarea câtorva exemple (Franţa, Belgia,

Luxemburg, Danemarca, Scoţia şi Irlanda, Portugalia, Spania, Finlanda, Austria, România etc.).

Literatura de specialitate prezintă ca principale componente ale procesului formării profesionale

continue:

evoluţia în carieră;

dezvoltarea profesională continuă.

Programele de formare profesională continuă a personalului didactic sunt organizate modular pe

următoarele domenii principale:

6

specialitate,

pedagogie,

psihologia educaţiei,

didactica specialităţii,

TIC,

management educaţional.

Formarea profesională continuă asigură actualizarea şi dezvoltarea competenţelor personalului

didactic, inclusiv dobândirea de noi competenţe, în funcţie de evoluţiile din planul nevoilor de educaţie

şi al curriculum-ului educaţional, precum şi în funcţie de exigenţele privind adaptarea competenţelor

personalului didactic la schimbările din structurile/procesele de educaţie.

Formarea profesională continuă a cadrelor didactice/de conducere se întemeiază pe paradigma

abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă a nivelului de competenţă a

personalului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele şi activităţile de formare continuă

este evaluat în funcţie de:

1. capacitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom capacităţile

de cunoaştere, deprinderile şi competenţele generale şi cele profesionale în acord cu diversele cerinţe

specifice unui anumit context, situaţii sau probleme;

2. capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe şi neprevăzute.

Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de cadrele didactice/de conducere prin diferite

programe şi forme de organizare a formării profesionale continue se efectuează prin sistemul de

recunoaştere, echivalare şi acumulare a creditelor profesionale transferabile.

Austria: Formarea profesională continuă se realizează în colegii universitare de formare

profesională continuă publice și private.

Germania: Formarea profesională continuă se realizează în instituții de stat în domeniul formării

profesionale continue.

Italia: Formarea profesională continuă se realizează în departamente universitare publice şi private.

Finlanda: Formarea profesională continuă se realizează în centre de formare profesională continuă

subordonate universităților.

Spania: Formarea profesională continuă se realizează în centre de formare profesională continuă în

cadrul instituţiilor de profil sau universități.

Republica Moldova: Formarea profesională continuă se realizează în Instituții de profil;

Departamente în cadrul universităților; Centre educaţionale.

România: Formarea profesională continuă se realizează în instituții științifico-didactice;

Departamentul pentru pregătirea didactică a cadrelor didactice din cadrul universităţilor; Casa

Corpului Didactic.

7

Federaţia Rusă: Formarea profesională continuă se realizează în Academii (de învățământ, de

științe ale educației, de studii postuniversitare). Asociații; Universități; Centre interregionale.

Formarea profesională continuă a cadrelor didactice are statut diferit de la o țară la alta: este

întotdeauna considerată un drept, dar variază între obligativitate şi opțiune.

Formarea profesională continuă este considerată o îndatorire profesională pentru cadrele didactice

în mai multe țări europene. Totuşi, nu în toate cazurile cadrele didactice sunt obligate în mod explicit să

se angajeze în stagii de formare profesională continuă. De exemplu, în Franța, Olanda, Suedia și

Islanda formarea profesională continuă este o îndatorire profesională, dar participarea la astfel de

stagii este opțională. În situațiile în care formarea profesională continuă este opțiune a cadrelor

didactice, încurajarea participării se face prin stimulări salariale şi prin facilitarea promovării în carieră.

Astfel, în Spania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Slovenia şi Slovacia dezvoltarea profesională

continuă este opțională, dar este în mod direct legată de avansarea în carieră şi de creșterea salarială. În

Spania și Luxemburg – cadrele didactice, care se înscriu la astfel de programe de formare profesională

continuă, sunt eligibile pentru un bonus salarial; în Polonia, Portugalia, Slovacia si Slovenia – pot fi

acumulate credite prin participarea la atare programe de formare profesională continuă, iar aceste

credite sunt luate în calcul atunci când este vorba de avansare în carieră. În Grecia, Italia şi Cipru

formarea profesională continuă este o obligație pentru cadrele didactice nou numite. Începând cu anul

2007, în Luxemburg a devenit obligatorie participarea la formare profesională continuă a cadrelor

didactice din învățământul secundar.

Performanța unei instituţii de învăţământ este dependentă de performanța cadrelor didactice pe care

le are/integrează, motiv pentru care toți factorii de decizie implicați trebuie să privească

profesionalizarea cadrelor didactice ca pe o investiție care poate aduce un imens beneficiu pentru

întreaga comunitate educațională materializat în:

1. îmbunătățirea calității managementului formării profesionale continue și dezvoltării profesionale

a personalului didactic în noile realități educaționale și sociale;

2. eficientizarea procesului de implementare a strategiilor manageriale de dezvoltare profesională a

cadrelor didactice;

3. diversificarea și eficientizarea acțiunilor de dezvoltare profesională a cadrelor didactice;

4. sporirea motivației și interesului cadrelor didactice pentru propria formare.

În ceea ce priveşte finanțarea formării profesionale continue nu există un model unic la nivel

european de alocare şi distribuire a fondurilor:

- în Finlanda finanțarea formării profesionale continue este asigurată de Ministerul Educației,

pentru a sprijini dezvoltarea unui program național în vederea oferirii accesului uniform de FPC. Și în

Ţara Galilor (UK) guvernul asigură finanțare pentru burse de formare profesională continuă a cadrelor

didactice care vor să îşi realizeze nevoile de dezvoltare profesională pe care ei înşişi şi le-au identificat;

8

- în ţările, precum Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Malta, Portugalia şi Ungaria,

bugetul pentru dezvoltarea profesională continuă este manageriat de autoritatea centrală pentru

educație;

- în alte țări Ministerul Educației alocă bugetul pentru formarea profesională continuă către:

şcoli (Italia); reprezentanții ministerului la nivel zonal (România – inspectoratele şcolare județene);

autorități locale (Estonia – finanțarea pentru formarea profesională continuă este trimisă în baza aşa -

numitului „fond de salarii pentru cadrele didactice”, care poate fi suplimentat de către autorităţile

locale);

- în alte țări banii pentru formarea profesională continuă fac parte din alte fonduri. De exemplu,

în Republica Cehă şi Olanda bugetul pentru formarea profesională continuă face parte din fondul

alocat şcolilor; în Lituania sistemul educațional este bazat pe principiul „coşul elevului” - o parte din

acesta ar putea fi folosit de şcoli pentru dezvoltarea profesională continuă a cadrelor didactice;

- în Republica Moldova participarea la stagii de formare profesională continuă se realizează

gratuit o dată la 3 ani conform Codului Educaţiei, însă participarea la alte programe de formare

profesională continuă necesită anumite plăţi realizate fie de cadrele didactice sau de către instituţiile de

învăţământ.

De asemenea, a fost elaborată Metodologia de formare profesională continuă a cadrelor

didactice/de conducere (numită în continuare Metodologie) şi Planul – cadru pentru calificare

suplimentară şi recalificare profesională.

Metodologia elaborată reglementează cadrul general, instituţional, conceptual, procedural și procesual

prin care se realizează formarea profesională continuă a cadrelor didactice din instituţiile de învăţământ

general şi din cele conexe ale acestuia, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de educaţie,

componente ale sistemului de învăţământ preuniversitar din Republica Moldova în conformitate cu

Codul Educației. Cadrele didactice/de conducere participă la activităţile de formare profesională

continuă, în conformitate cu art. 53, alin. (7); art. 128 alin. (3); art. 133-134, alin. (1-3) din Codul

Educației.

Formarea profesională continuă se realizează pe diverse domenii de activitate, în conformitate

cu tipurile de programe, corespunzând numărului de creditele profesionale. Formarea profesională

continuă se realizează prin: programe și activități de pregătire științifică, psihopedagogică și didactică;

programe de formare în domeniul managementului educaţional; programe/studii de conversie

profesională (recalificare); programe/studii corespunzătoare unei specializări din alt domeniu de licență

(calificare profesională suplementară).

Potrivit Metodologiei, formarea profesională continuă a cadrelor didactice (Codul Educaţiei, art. 131,

133, 135) se întemeiază pe modelul abordării prin competenţe şi pe conceptul de dezvoltare cumulativă

a nivelului de competenţă a cadrului didactic. Nivelul de competenţă vizat prin programele şi

9

activităţile de formare profesională continuă (confirmat, Codul Educaţiei, art. 126 (b)) este evaluat în

funcţie de:

a) abilitatea cadrului didactic de a mobiliza, a combina şi a utiliza în mod autonom ansamblu de

cunoştințe şi competenţe profesionale în conformitate cu evoluţia curriculumului naţional şi cu

nevoile de educaţie;

b) capacitatea cadrului didactic de a face faţă schimbării, situaţiilor complexe precum şi unor situaţii de

criză.

Metodologia este structurată în mai multe capitole, fiecare dintre acestea prezentând anumite

activităţi ce vizează evoluţia în carieră, dezvoltarea profesională, sistemul de competenţe etc. În acest

sens, menţionăm că Metodologia este structurată din trei părţi: evoluţia în carieră, dezvoltarea

profesională a cadrelor didactice/de conducere, sistemul de competenţe pentru evoluţia în carieră

didactică şi dezvoltarea profesională.

Capitolul Evoluţia în carieră prezintă procedura de acordare a gradelor didactice II, I, superior;

evaluarea internă şi externă a cadrelor didactice/de conducere; recunoaşterea gradelor didactice.

Capitolul Dezvoltarea profesională a cadrelor didactice/de conducere vizează instituţiile responsabile

de formare profesională continuă; modalităţile de organizare a formării profesionale continue;

evaluarea formării profesionale continue; finanţarea activităţilor de formare profesională continuă.

Un alt capitol vizează sistemul de competenţe pentru evoluţia în carieră didactică şi dezvoltarea

profesională; descrierea competenţelor dobândite prin evoluţia în carieră pentru obţinerea gradelor

didactice doi, unu, superior; descrierea competenţelor dobândite prin dezvoltarea profesională;

evaluarea şi certificarea în cadrul sistemului de credite transferabile; conversia profesională.

Evaluarea anuală internă a cadrului didactic este obligatorie conform art. 45 (1) (Codul Educaţiei) şi se

realizează la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ general de către Comisia de evaluare internă pentru

întreaga activitate desfăşurată pe parcursul anului şcolar, indiferent de tipul de proprietate şi sarcina

didactică a cadrului didactic. Evaluarea externă se realizează corespunzător gradului didactic solicitat şi

a etapelor prezentate în această Metodologie.

Formarea profesională continuă a personalului didactic poate cuprinde forme şi modalităţi diferite de

dezvoltarea profesională în funcţie de nivelul de competenţă profesională şi de specialitatea/domeniul

de activitate.

Modalităţile principale de organizare a formării profesionale continue a personalului didactic şi de

conducere din învăţământul general sunt:

a) activităţile metodico-ştiinţifice şi psihopedagogice, realizate la nivelul instituției de învăţământ

sau pe grupe de instituții de învăţământ, respectiv catedre, comisii metodice, şi cercuri

pedagogice;

b) sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări, simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate

educaţionale pe probleme de specialitate şi psihopedagogice;

10

c) stagiile periodice de informare ştiinţifică de specialitate şi în domeniul ştiinţelor educaţiei;

d) cursurile organizate de societăţi ştiinţifice şi alte organizaţii profesionale ale personalului

didactic;

e) cursurile de perfecţionare a pregătirii de specialitate, metodice şi psihopedagogice;

f) cursurile de formare în vederea obţinerii de noi competenţe şi funcţii, conform standardelor de

pregătire specifice;

g) cursurile de pregătire a procesului de obţinere a gradelor didactice;

h) cursurile de pregătire şi perfecţionare pentru personalul de conducere potrivit unor programe

specifice;

i) bursele de perfecţionare şi stagiile de studiu şi documentare, realizate în ţară şi în străinătate;

j) cursurile postuniversitare de specializare;

k) studiile universitare de masterat pentru cadrele didactice care au absolvit cu diploma de licenţa de

3 - 4 ani;

l) programe postuniversitare;

m) studiile universitare de doctorat;

n) dobândirea de noi specializări didactice, diferite de specializarea/specializările curentă/e.

Programele şi activităţile de formare profesională continuă pot fi organizate în forme de

învăţământ flexibile, adaptate obiectivelor şi conţinuturilor formării, precum şi posibilităţilor şi cerinţelor

participanţilor, respectiv:

a) prin cursuri cu frecvenţă, organizate modular, în perioada vacanţelor şcolare, în zilele

nelucrătoare sau în zilele lucrătoare cu acordul participanţilor;

b) în sistemul învăţământului la distanţă, prin utilizarea platformelor e-learning şi a suporturilor

electronice;

c) prin cursuri fără frecvenţă organizate de instituţii/centre/departamente de formare profesională

continuă, combinate cu consultaţii, potrivit opţiunilor participanţilor;

d) prin alte forme de organizare care îmbină învăţarea asistată de formatori prin cursuri, seminarii,

laboratoare şi activităţi practice comune, cu învăţarea prin studiul individual şi activitatea

independentă a participanţilor.

Evaluarea formării profesionale continue se efectuează prin:

a) acumularea creditelor profesionale transferabile;

b) validarea competenţelor obţinute în activitatea didactică cuprinse în fişele anuale de evaluare ale

personalului didactic, în rapoartele de evaluare de asistenţă la oră;

c) evaluarea Portofoliului pentru acordarea punctajului/creditelor în baza evaluării activităţilor din

portofoliu.

11

Programele de formare profesională continuă asigură dezvoltarea profesională sistematică a

personalului didactic şi sunt valorificate prin sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a

creditelor profesionale transferabile.

În privinţa finanţării formării profesionale continue, cheltuielile se asigură din bugetul de stat, din

sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale,

în cadrul finanţării de bază, în conformitate cu prevederile art. 104 alin. (2) punctul b) din Codul

Educației. Finanţarea activităţilor de formare profesională continuă a cadrelor didactice, pentru

implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, se asigură de la

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, în conformitate cu

prevederile art. 143, 144, 145 din Codul Educației.

Sistemul de competenţe, pe care se întemeiază Metodologia, preia şi adaptează la specificul profesiei

didactice şi la cerinţele învăţământului general categoriile şi nivelurile de competenţă cu care operează

Cadrul European al Calificărilor (CEC), Cadrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior

(CNCIS) şi Cadrul European al Competenţelor. Sistemul de competenţe cuprinde cinci categorii

fundamentale: competenţe profesionale: competenţe cognitive, competenţe funcţional - acţionale;

competenţe complementare: competenţe digitale, competenţe lingvistice, competenţe de consiliere;

competenţe transversale: competenţe de rol, competenţe de dezvoltare personală şi profesională;

competenţe de conducere, de îndrumare şi de control; competenţe dobândite prin programe de conversie

profesională.

Un alt compartiment reprezintă dezvoltarea profesională, care se realizează numai prin instituţii

acreditate pentru formare profesională continuă pe baza sistemului de recunoaştere, acumulare şi

echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborate de către MECC.

De asemenea, Metodologia vizează şi conversia profesională, unde cadrele didactice dobândesc noi

competenţe pentru alte specialități sau pentru ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele

dobândite prin formarea iniţială. Instituțiile de învăţământ general recomandă formarea profesională

continuă prin conversie profesională pentru angajaţii proprii, conform art. 133 din Codul Educaţiei.

Instituţiile de învăţământ general, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi formarea continuă,

inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii. Programele de conversie profesională sunt

furnizate de instituţii prestatoare de formare profesională continuă, la solicitarea MECC, în funcţie de

nevoile de competenţe apărute în sistemul de învăţământ general ca urmare a dinamicii proceselor şi

evoluţiei sistemelor de educaţie.

În cadrul proiectului de cercetare ştiinţifică a fost elaborat Planul - cadru pentru studii de

Calificare suplimentară și studii de Recalificare, unde este prezentat cadrul juridic, un glosar de

termeni specifici studiilor de calificare suplimentară şi recalificare, planul de învăţământ cu cele patru

componente definitorii. Planurile de învăţămînt pentru calificare suplimentară și recalificare se

12

elaborează pe specialităţi, în conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesională şi al

specialităţilor. La elaborarea planurilor de învăţămînt pentru calificare suplimentară și recalificare se va

urmări realizarea unui învăţămînt centrat pe student, orientat spre dobîndirea finalităţilor de studiu şi

formarea competenţelor prevăzute prin Cadrul Naţional al Calificărilor pe domenii generale de studiu

/domenii de formare profesională. Un capitol reprezintă Criteriile pentru elaborarea planului de

învăţămînt pentru studii de calificare suplimentară și studii de recalificare.

4. Concluzii

În concluzie, menţionăm că, analizând literatura de specialitate la nivel naţional şi internaţional, a

fost necesar de elaborat o Metodologie de formare profesională continuă a cadrelor didactice/de

conducere, care să includă nu doar conceptul de atestare, dar toate componentele care vizează acest

proces: formarea profesională continuă, sistemul de competenţe necesare unui cadru didactic/ de

conducere, sistemul de competenţe dobândite prin dezvoltarea profesională, evaluarea şi certificarea în

cadrul sistemului de credite transferabile, conversia profesională, evoluţia în cariera didactică

(acordarea gradelor didactice), evaluarea cadrelor didactice (evaluări interne şi externe) etc.

De asemenea, în această Metodologie este reglementat cadrul general, instituţional, conceptual,

procedural şi procesual, prin care se realizează formarea profesională continuă a cadrelor didactice/de

conducere din instituţiile de învăţământ general, precum şi din alte instituţii sau organizaţii de

educaţie, conexe acestora în conformitate cu Codul Educaţiei.

În acest context, propunem mai multe componente metodologice privind formarea profesională

continuă a cadrelor didactice/de conducere:

sistemul de competenţe necesare pentru evoluţia în carieră didactică şi dezvoltarea

profesională a personalului didactic;

principalele domenii în care sunt definite competenţele corespunzătoare profesiei didactice

în baza standardelor de competenţă profesională ale cadrelor didactice/de conducere;

descrierea competenţelor dobândite/obţinute prin evoluţia în carieră (promovarea la gradele

didactice II, I, superior): competenţe profesionale; competenţe psihopedagogice; competenţe

psiho-sociale; competenţe privind managementul clasei.

descrierea competenţelor obţinute prin dezvoltarea profesională a personalului didactic ca

parte componentă a formării profesionale continue: competenţe psihopedagogice;

competenţe sociale; competenţe referitoare la managementul clasei; competenţe profesional-

ştiinţifice; competenţe info-documentare; competenţe de management al carierei şi al

dezvoltării personale.

13

monitorizarea evoluţiei în carieră a formării profesionale continue de către organele locale

de specialitate în domeniul învăţământului (OLSDÎ) şi de către directorii instituţiilor de

învăţământ;

monitorizarea dezvoltării profesionale de către profesorii mentori, de OLSDÎ, responsabilii

de formare profesională continuă şi directorii instituţiilor respective;

Asigurarea unei formări iniţiale şi continue a cadrelor didactice care să le ofere o bază mai

solidă în scopul evaluării elevilor în instituţiile de învăţământ;

De asemena, a fost elaborat Planul - cadru pentru studii de Calificare suplimentară și studii

de Recalificare, unde este prezentat cadrul juridic, un glosar de termeni specifici studiilor de calificare

suplimentară şi recalificare, planul de învăţământ, componente definitorii ale acestuia şi criteriile pentru

elaborarea planului de învăţămînt pentru studii de calificare suplimentară și studii de recalificare.

5. Lista publicaţiilor ce ţin de rezultatele obţinute în cadrul proiectului (Anexa nr. 2)

Anexa nr. 2

LISTA

lucrărilor publicate

– articole din reviste naţionale:

• categoria C - 5,

1. POGOLŞA, L.; AFANAS, A.; VICOL, N.; ISAC, Ş. ş.a. Formarea profesională continuă a

cadrelor didactice din perspectiva documentelor normative. Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi

Psihologie Univers Pedagogic, nr. 1 (57) 2018. p. 10 – 14. 0,5 c.a. ISSN 1811-5470.

2. VICOL, N. Recuperări ştiinţifice şi didactice ale limbajului. Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi

Psihologie Univers Pedagogic, nr. 1 (57) 2018. p. 34 – 43. 0,8 c.a. ISSN 1811-5470.

3. POGOLŞA, L. Inserţiuni pragmatice în predarea religiei în școală. Revista Ştiinţifică de

Pedagogie şi Psihologie Univers Pedagogic, nr. 2 (58) 2018. p. 34 – 43. 0,4 c.a. ISSN 1811-

5470.

4. VICOL, N.; CALEACHINA, O. Excentricitatea limbajului. Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi

Psihologie Univers Pedagogic, nr. 2 (58) 2018. p. 34 – 43. 0,5 c.a. ISSN 1811-5470.

5. ISAC, Ş. Incursiuni în discursul contemporan privind profesionalizarea carierei didactice.

Revista Ştiinţifică de Pedagogie şi Psihologie Univers Pedagogic, nr. 2 (58) 2018. p. 34 – 43.

0,7 c.a. ISSN 1811-5470.

14

– articole în culegeri (naţionale / internaţionale) - 7,

1. AFANAS, A. Formarea profesională continuă a cadrelor didactice prin documente de politici

educaţionale. În: Perspectivele şi problemele integrării în Spaţiul European al Cercetării şi

Educaţiei. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale organizate de către Universitatea de

Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul (Tipogr. "Centrografic"), vol. II, 07 iunie 2018. p.

(0, 45 c.a.) ISBN 978-9975-88-021-3 (în curs de apariţie).

2. AFANAS, A. La compétence interculturelle dans les classes de Français Langue Etrangère. În:

Du monème au texte: paramètres lexico-sémantiques et discursifs. Colloque scientifique à

participation internationale, IV édition in memoriam Grigore Cincilei. Chişinău: CEP USM,

2018. p. 119 – 123. (0,4 c.a.) ISBN 978-9975-71-882-0.

3. ISAC, Ş. Management al calității - premisă a performanţei în educaţie. În: Perspectivele şi

problemele integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei. Materialele conferinţei

ştiinţifice internaţionale organizate de către Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”

din Cahul (Tipogr. "Centrografic"), vol. II, 07 iunie 2018. (0, 45 c.a.) ISBN 978-9975-88-021-3

(în curs de apariţie).

4. ISAC, Ş. Evaluarea personalului didactic – activitate de importanţă majoră în dezvoltarea şi

asigurarea calităţii în învțământ. În: Perspectivele şi problemele integrării în Spaţiul European

al Cercetării şi Educaţiei. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale organizate de către

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul (Tipogr. "Centrografic"), vol. II,

07 iunie 2018. (0, 45 c.a.) ISBN 978-9975-88-021-3 (în curs de apariţie).

5. VICOL, N. Incursiuni științifico-didactice în tricotomia cultura, familia și școala (educația).

Starea de bine: la școală – ca acasă. Parteneriatul școală-familie. Simpozionul regional „Acasă

la școală”, 8-9 iunie 2018, CCD, Galați, România (în curs de apariţie)

6. ŢURCAN, N. Actualitatea şi importanţa programelor de formare continuă a cadrelor didactice.

În culegerea de materiale în cadrul conferinţei republicane a cadrelor didactice. „Perspectivele şi

problemele integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei”, Universitatea de Stat din

Tiraspol. 10-11 martie 2018. p. 225 – 229 ISBN 978-9975-76-228-1.

7. ŢÎNŢARI, V.; PÂRLOG, A. Promovarea noilor tehnologii informaţionale în educaţie. În:

Perspectivele şi problemele integrării în Spaţiul European al Cercetării şi Educaţiei. Materialele

conferinţei ştiinţifice internaţionale organizate de către Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu

Haşdeu” din Cahul (Tipogr. "Centrografic"), vol. II, 07 iunie 2018. p. (0, 45 c.a.) ISBN 978-

9975-88-021-3 (în curs de apariţie).

Directorul proiectului Lilia POGOLŞA, dr. hab., prof. univ.______________

Şeful sectorului MFP Aliona AFANAS, dr., conf. univ.___________________