STUNT ISTORICE

ASUPRA

CHILIEI $1 CETATII-ALBE

DE

NICOLAE IORGAMembru corespondent al Academiel Ronnine.

310TTO:

Silum claque.

SCRIERE PREMIATA. DE ACADEMIA ROMANA

CU

PREMIUL ALEXANDRU BODESCU DIN 1899.

EDITIUNEA ACADEMIEI ROMANE

_

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE G-RAFICE CAROL GOBL

Furnisor al CurtIT Regale

16 STRADA DO,AMNEI., 161900

-

STUDII ISTORICE

ASITPRA

CHILICI SI CET'ATIi-ALBE.

STUN ISTORICE

ASUPRA

CHILIEI $1 CETATII-ALBE

DE

NICOLAE IORGAMembru corespondent al AcademieI Romilne.

MOTTO :

Suum cuique.

SCRIERE PREMIATA. DE ACADEMIA ROMANA

CD

PREMIIIL ALEXANDRU BODESCU DIN 1899.

EDITIDNEA ACADEMIEf ROMINE

61-13

B tICUR ES CIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL G613L

Furnlsor al Carpi Regale16, STRADA D6NINEI, 16

1899.

PREFATA.

Istoria until ora § romanesc, In sensul de istorie localà, nuse póte serie. Se póte urmärì viéta interiórd §i accidentelepolitice ale unel localittiti din Apus, se p6te face din ele cevA.legat §i interesant; pentru o localitate din RésArit, din Pe-ninsula Balcania. (afarà de Ragusa), din Rusia, lucrul nu ecu putintd. Acolo avem o continuitate de isvóre speciale, ar-chivele, earl lipsesc dinc6ce. Acésta e deosebirea.

DecT o istorie a Chiliei §i CetätiT-Albe lipsesce, fiind-cdnu se 'Ate s6 nu lipséscd. De unde am puté sci ftird intre-rupere ceea ce s'a petrecut intre zidurile acestor ora§e vremede cincT secole ? De unde am 1uà lämuriri asupra organi-Aril lor, asupra magistratilor, earl le administrati, asupradArilor, asupra num'érulul §i compunereT populatiunil, asupraculturel, comerciuluï?

Ne-ar trebui, pentru a puté da o deslu§ire la aceste in-trebgri, o archivá cum sunt cele sAsescl din Ard61, pro-vincie a cdreia istorie se póte in adevèr serie ora § cu ora§§i an cu an.

Chilia §i Cetatea-Albg, earl ail avut de sigur o archiv5.sub GenovesY, n'ati pästrat-o; in Principate, archive orinduiten'ati existat probabil niel odatà, socotelile §i actele diplo-.matice rèmAind in mftna. DomnuluT, care se schimbA, §i, insfir§it, st'Apá'nirea turco-tAtard a trecut pe acolo, stApanirepe urma cgreia nu r'émâne niel bogälie, niel culturä. StApa-nirea turcà a fg.cut sa se pérdá minunatele archive bizan-tine, din earl' s'a pgstrat cevà numaT in oficiile Patriarcha-

6

tuluï, singura administratiune cre§tinA läsatà sä träiascA decuceritori. Ce putea sä se alégA din problematicele depositede documente ale unor cetäti moldovenescI, cu o culturà evi-dent mai slabA decAt cultura din tärile Imperiuluf de R6särit?

Imposibild din punctul de vedere al istoriei locale, al vie-tii particulare, de ora, istoria Chilieí i Cetätii-Albe Votefi intreprinsd insA din alte puncte de vedere deca.t al exis-tentei lor separate §i inguste. Istoria exteriórd, politicä, aacestor dou6 cetäli se p6te face. i istoria acésta e intere-santa in gradul cel mal inalt, pentru noI întâiú, §i chiar pen-tru popórele vecine, astAcj1 sail in alte timpuri, cu pämintulMoldoveI saú al pril-Românesct Iatä de ce :

Chilia a fost rind pe rind castel bizantin, intreposit ge-noves, cetate de granità munténä, debu§eil comercial §i bu-levard de spre Turd §i aliatií lor al Moidovei, cetate mdr-gina§ä turcéscd saú turco-tätarä, in Cetatea-A113ä ati stat'Ate CumaniY §i Bizantinfi, cu sigurantä. Genovesii, Moldo-venii, Turca iara§1 §i Tätarii. Si fie-care schimbare de stä-panire n'a fost un accident neinsemnat, ci resultatul uneI.mari schimbari economice sail politice, concretisarea aceleIschimbärT. Cänd stégul genoves s'a implântat pe zidurileChilieT §i CetAtii-Albe, acésta insemnà stabilirea influenteicomerciale, monopolulur comercial genoves pe Marea Négrä§i la Dunärea-de-jos ; cand Mircea ocupà cetatea, acésta in-semnà fundarea «Basarabiei» r6sä.ritene, excluderea de lagurile riului, nu Duma a suprematiei italiene, dar §i a stà-pänirii bizantine §i bulgare, sub care acea suprematie eco-nomicA se intemeiase §i puteà sà träiasca; când Cetatea-Albäa primit in zidurile sale un Pardiab de-al luí Alexandru-cel-Bun, acésta insemnä. ca Moldova §i-a atins hotarul ne-cesar spre sud, atunci când aveà cursul Nistrului; inseninAdà viéta sa isolatà economicesce se mântue, §i insemnä. ia-rä.§T cA Statul românesc mal fiar de spre Polonia e§ià desub influenta celui-lalt ; cucerirea Chiliei de cAtre acela§iDon-in represintà intregirea acestei opere de fortificare §icompletare &ésa. a Moldovei ; presenta Ungurilor in Chi-lia kif:100 incetarea orY-cärei politice demne §i. personaleIn tèrile românesci, incatu§ate de puternicul sprijin al lul

7

Hunyadi, guvernatorul UngarieT; reluarea Chiliel de $tefan-cel-Mare dovedia cA Alexandru-cel-Bun îi gAsise un urmalvrednic, care nu Intelegeh sA pArgsésed nimic din cuceririlestrAbunulul; iar perderea celor doug cetAtl dunArene pe-cetluig. ingenuchiarea cAtre Turcl, anuntA regimul tributuluT.§i ostaticilor.

Ca istorie de hotare, istoria ChilieT i CetAtil-Albe e oistorie insemnatA §i f6rte interesantA. insd insemndtatea lorpoliticà nu se mantue aicT. in d3asarabia» cucerita trAig.'Ate un spirit separatist. Orl-cum, de la mórtea luT Alexan-dru-cel-Bun inainte, teritoriul acesta, acéstd provincie mol-dovenéscg, a fost adese-orI un Stat cu capitala sa, cu Domniisgl. Un Domn In Sucéva, unul In Cetatea-AlbA, n'a fost unfenomen rar in istoria Moldovel de la Alexandru I panAla *tefan-cel-Mare. A urmgrì §i explich formatiunea, durata§i contopirea acestuT Stat face parte natural din subiectulnostru §i formézä incd una din insemnatele probleme deistorie pe cari le ImbrAti§ézA.

In 1484, Sultanul Selim puse mana pe Dungrea-de-jos.Sub StefAnità Inca, TurciT incercarl sA lärgéscA raiaua ora-§elor cucerite. Purtarea provocht6re a luT Petru Rare§ ledädù pretextul de care aveat. nevoe §i teritoriul Chiliel §iCetAtiI-Albe cuprinse tot ,unghiul», Ora dintre Prut, Nistru,Chi§ingil §i DunAre, deveni. intreg Bugécul. Suntem adu§Tast-fel a studia istoria acestel hrApirI, acesteT importante mo-dificArI de chartA, care e unul din cele maT pline de urmArTevenimente din istoria n6strA. Anexarea turcéscA a Bugé-cului era numaT o incAlcare politicA; némul nu suferia o per-dere; sub sangeacul dunArén al SultanuluI poporatiunea'moldovenéscA urma inainte a ocupa pgmintul stdpd nit nu-maI de altil. inteo epocA, pe care nu suiú s'o fi stabilit cinewya panä acum, se petrech Msä o schimbare gravl In con-ditiunile n6stre nationale.

Mara se a§ezarA, întâiü ca 6spetT, adese-orI goniI, apoIca locuitorT de drept, Inaintea cgrora trebuird O. se retragAMoldovimii. Se retraserg, gonitT de ciambitruri; nu nume.vechii stApg.nitorI al pgmintului, ci §i vecinii pand departe.O nouA pustie a Getilor» se intinse pang.' sus in Moldova

8

rdsdriténd, iar in Apus pAnd la cursul SiretuluI. Hu§iul p6te,Fdlciul, Tecuciul devenird aprópe nisce ora§e pArdsite.

De stabilirea TAtarilor in Bugéc, de relatiunile lor cu Turcildin cetdtT, de situatiunea lor fatà cu ace§tia, de infdti§area Ora'sub din§i", de relatiunile lor politice cu Principatele nu s'aocupat panä ad l niel unul din istoriciI no§tri : expunerea su-biectuluI nostru intreg reclamd insd §i ldmurirea acestor lu-crur", earl n'ail fost 'hied pretuite dupd cuviintd.

Cdc", deslipite de trupul tern; Chilia §i Cetatea-Albd n'aildevenit strdine pentru noI: de drept, ele nu s'ail putut in-strdind niel o datd §i, de fapt, ele ad continuat, mdcar in parte,sl fie canalul prin care bogdtiile tèril se scurgeail in strdi-'Mate. Relatiunl comerciale, religióseepiscopia, care imbrd-tià tóte ora§ele incdlcate de Turd de la noY, culturale-trimitere de cart", oddjdi", cladiel §i repardrl de biseric1,ne-ail reunit tot-de-auna cu aceste membra disiecta ale pa-triet Nu numal cd nu le-am uitat, dar am pdstrat sperantacd le vom avé odatti : a§à a credut Stefan, a§à a dorit PetruRare§ §i, dupd dinsul, cele mal luminate spirite ce ail dom-nit peste Moldova, pand la Fanariotl: Despot, Ioan-Vodd-cel-Cumplit, Aron-Vodd, Michaiil-Vitézul, Petriceicu, Constantin §iDimitrie Cantemir. Expeditiunile de recuperare §iproiectele dereca§tigare fac parte, firesce, din istoria romdnéscd a Chiliel§i CetätiI-Albe. Si nu cred sd se gdsésed inutild povestireape scurt a imprejurdrilor car"' ne-ail restituit, pentru atatde scurtà vreme, cheile Moldovel la Dundrea-de-jos. S'arputé ca manuscriptul acesta sd devie o carte, cartea sd fiecetitd §i sd amintésed unor Omen", earl uitd atat de intris-tdtor de lesne, lucrurf pe earl ar fi o crimd sd le uitdm.

Din punct de vedere absolut românese, se p6te face decio istorie politica a celor douè cetdtf pand in cjilele n6stre,§i am ardtat cd acéstà istorie pote fi, prin sine, interesantd.

Tot a§à de interesantd pOte fi §i istoria economicd a celordoué ora§e. Cum ail avut nevoe Genovesii de dinsele §i. ce ailinsemnat ele ca centru de comert sub administratiunea ne-gustorilor italienl? Pentru a réspunde la acésta, trebue sd pe-trecem cu ochiI, repede, Intréga istorie a comerciulul MdriINegre apusene in secolele al XIV-lea §i al XV-lea. Ce ail adaos

9

ele la prosperitatea economical a Wra-Romanesd §i MoldoveI?Prin ele ce legaturi de comer t s'ail stabilit de al no§tri, cucine i prin cine ? Carl ne-ail fost furnisora *i cump6ratorilpana la 1484 §i. intermediara ? E de nevoe o ochire asupracomertulta nostru cu R6sdritul, asupra legdturilor n6stre cumisitil galitienT din Lemberg §i Cracovia. Dupä 1484, apol,cum s'ati schimbat drumurile nóstre de comert §i Intru cat?MIA la ce grad Bugécul a format o unitate economicaseparata de Moldova ? Aid trebue sh intre istoria Incepu-turilor Galatilor §i Braila istoria decäderil comerciale aChilieI *i. Cetatil-Albe.

Acesta e planul lucrariT, plan care mi se pare natural,precum e natural a cautà sal se st6red unul subiect tot in-teresul de care e capabil. (1)

(1) Lucrarea va fi urmatä de un indice bibliografic, care va completàindicatiunile sumare din note. E necesara lima de la inceput observati-unea ca documentele reproduse de d-1 N. Densusianu in colectiuneaHurmuzaki aa fost utilisate in editiunile lor anterière. Acésta, nu pen-tru a face un lux naiv de eruditiune, ci pentru ca, culegerea d-lui Den-susianu fiind basati pe o selectiune arbitrara' sail pe o adunare negli-genta, ne-am convins indatfi ea nu ofere garantii de despoiare com-pieta. Ne-am adresat deci, neapérat, la isv6rele directe si le-am ci tat,firesce, numal pe acelea.

CA PITOLUL I.

ORIGINILE.

Pdrerile humanitilor si scriitorilor mg' noI. RegiuneaDuniiril-de-jos in isvérele antice. Tyros si Cetatea-Albii.

A fost un timp când un oras convenabil trebuià sd aibdo origine anticd, Bind-cd alt-fel nu puted fi numit fdrd scandalIn latina puristd a humanistilor. 116sfoind prin operele deistorie ale scriitorilor din secolul al XV-lea si al XVI-lea maiales, se pot AA adev6rate giuvaiere. Iatd treT exemple, la in-timplare: dui:a della Valle, biograful lui: Gritti, Venetianulmort In Ardél la 1534, Nicopoli e zidit de Nikias, fiul liftNikeratos ; dupd Timon, autor ungur din vécul al XVIII-leaBucurescil isl trag numele ea bubus, ex latino vel grecosermone», si el InsusT luase, de sigur, acéstd fericitd ideede la un scriitor anterior, Decius Barovius, care spusese cuincredere, inainte de dinsul, ed. Bucurescif issf trag numele,grecesc, de la < c6rnele boilor, din causa imbelsugdrif In pd-§une» (1); iar Paul de Aleppo, biograful Patriarchulul Ma-carie, a fost informat, pe timpul luT Vasile Lupu, ca Toma-rova (Timarobo), ReniT nostri din Basarabia, ar fi evestituloras pe care Grecii il numesc Errina (2).

Mon. Hung. Hist., Script., XVII, p. 145.Della Valle, In Magyar Tiirténelmi Tdr, III, p. 22; Timou, Imago

Novae Hungariae, I, p. 89; The travels of Macarius, tr. Balfour, II,part. yin, p. 417.

12

Chilia §i Cetatea-Albd aü avut §i ele legenda lor archeo-logicd, de§1, cum vom vedé, abià s'ar puté crede cà unuldin aceste orase se afld pe locul une cetdtI vecIff, §i Inca cuo evidentd §i indelungatd solutiune de continuitate. ItalianulBonfini, curténul §i panegiristul luI Mateiü Corvin, admitepentru Cetatea-Albd identificarea cu Tyras, in care vede,dupd Amian Marcolin (un (Ater la pensiune fdrd multd In-vètdturd), o colonie tiriand, feniciand adeod. El o In acela§Itimp emitétorul etimologiel archaice a ChilieI: «In delta peu-cind se afid ora§ul Achillea, de curind ocupat de Turd, ora§care tined mult la cultul lul Achile, precum aratd Leuca §iDromos,, iar pe margine cetim:llie, (Chilia) (1). PaulGiovio, vestitul istoriograf Iovius, cu numele séü literar,vede in Lykostoma (Lithostomum, scrie el) o denumire an-tied a gurel ChiHO (ceea ce, cum vom vedé, nu e), iar inCetatea-Albd, trecutd cu numele genoves, §i italian in general,de Moncastro, urma§a lul Vicus Ilermonactis, cvechia ce-tate Hermonactus >. (2) In a doua jumdtate a aceluia§I secol,un humanist polon, Sarnicki, Sarnicius literar, arata cdGiovio a gre§it puind cBielogradul, (polonesce, pentru Ce-tatea-Albd) la gura Niprulul; ora§ul e la gura NistruluI, cumaratd Cromer, §i eel vechI II diceail eTheodosia» (confusiunecu Caffa)! Aiurea, in Analele polone, acela§I scriitor afirma,pe temeiul epitafuluI luI Ovidiu, descoperit de el insu§I laCetatea-Albd, cd ora§ul e Tomi, unde a murit poetul qTri-stelor,. (3) Broniowski, autorull cTatariel , crede cd Monca-strum e un ora § antic, cd Turris Neoptolemi erà la gurachiar a NistruluI, unde s'ar masf vedé «un turn de pétrd»§i cd tot acolo ar fi fost §i Vicus Ilernionactis; Niconia arfi fost la drépta Nistruldf, Ophiussa la stânga, dup'd Strabon,care pune Turris Neoptolemi la Maiak pe Nistru, unde suntinca (pdretT de pétrd In ruind >. (4) In secolul urmAtor,

Bonfinius, Decade,s, ed. din 1690, p. 6, 8.Giovio, Historiae, II, p. 313.Index tabulae Sarmatiarurn, la finele editiunií vechl din Dlugosz,

t. II, col. 1890; Annales polonici, C. II, cap. IV, ibid.Broniovius, Tartanas Descriptio, p. 2. Pentra Maiak, v. i Hur-

muzaki, Supl. 13, p. 112.

13

Miron Costin afirma cä Cetatea-Albd e singura cetate da-cicd ce cun6sce. Turris ar fi la Tatar-Bunar «pe apa Cogal-niculuI», unde s'ar fi clddit dupd Constantin-cel-Mare (1),ceea ce fiul sò'il Neculal indréptd. (2) Cantemir, care adundneobosit greselile tuturora, pomenesce §i de Chilia-anticulLycostomum si de Chilia-Achillea, iar c'at privesce Cetatea-Albd, ar fi fost Alba-Iulia (gre§ald noud si proprie) si, petimpul luI Herodot, «Ovia», ceea co pare a Insemnà Olbia. (3)Carra vorbesce pe larg, In stil de paFtorald, de exilul luIOvidiu la Cetatea-Albd, care incepeh sd devie un tirgusorturco-tatar f6rte interesant pentru «societatea bund» fran-cesd de pe acea vreme. (4) Sestini, alt-fel un om inv6tat siun numismat de valóre (5), crede si el in fantastica cetateAchillea. (6) Sulzer, furibund ca tot-deauna, mustrd pe Can-temir §i pe Carra pentru inventarea AlbeI-IuliI din Bugéc,atacd ca vervd pdrerea cä Ovidiu ar fi pdtimit langd «laculOvidiuluI» (VidovuluI) si afirmd cu energie si incredere cdlocul de exil al poetuluI a trebuit sd fie «prin pdrtile TulceIsail ale vecheI Achillea, fatd in fatd cu Chilia de astklY»(fatd in fa, fiind-cd citase versurl de ale lui Ovidiu, dinearl esià cà barbaril, carI nelinisceaü Tomi, veniail de pesteDui:Area inghetatd). Gdsise acest om sever si impecabilpand si o dovadd filologicd: ce ertt Lycostomum deck A6zossi T6v.ot. NumaI cine nu scie gramatica latinA, spunea el,p6te crede alt-fel ! (7)

Putin dupd opera luI Sulzer, apdra «Descrierea pAmintu-lul» (Erdbeschreibung) de Biisching, care pomenesce cu res-pect de pgrerea cd < Chilia ar pdstrà in numele ski amintirea

Operele polone ale luI Miron Costin, in Archiva istoricd, I, p. 162-3;Bogdan, Cronice inedite, P. 184, 202. Cf. Letopisete, I, p. 234, sideparte, cap. III.

Kogdlniceanu, Letopisefe, I, p. 69.Descriptio Moldaviae, ed. Acad., p. 3, 4, 7, 9; Istoria

otoman, tr. Hodos, ed. Acad., p. 273, nota 38.Carra, Hiel. de la Moldavie, ed. din 1777, p. 6 e urm. Pdrerea,

luatd din Sarnicki, e adoptatä i de Miron Costin. V. cap. III.V. Arch. soc. se. $i lit, din lag, IV, P. 571 si urm.Classes des monnaies, in Murzakevicl, Mem. soc. Odesa, II, p. 488.Gesch. des Transalpinischen Daciens, I, p. 449-55, 458-62.

14

cetatil Tomi, unde poetul roman Ovidiu a fost exilat.» (1) insecolul nostru, in fine, Castelnau, un bun cunosckor al Bu-Oculta', unde petrecuse muld vreme, afirm5. ed Tyras, (peinsula Tirigetilor , aveä, ca cetate, Vicus Hermonactis iar, cafar, Turris Neoptolemi. Niconia §i Ophiussa s'ar fi fundatmal pe urmd, la cincl-spre-dece mile de la gura NistrulutAchermanulbzsci, eetatea-albei, n'ar fi oras vechiii. (2) Ukertnu face identificdrI cu localitdtile actuale, iar Mannert gd-sesee probabild prefacerea Tyras-eI=Aspron (din Porfiroge-net) in ( actualul ora § tdtar Akkerman. (3). Charta luT Bekker,publicad. in Memoriile societeigi din Odesa, la 1851 (4), dupàcel dol de la inceput, serie sub Akkerman (Ophiussa sive Ty-ras., iar mal jos ; Turris Neoptolemi, Vicus Hermonactis,Repolium (din Pliniu). in fine, printre ultimil cereetAtorT,Mommsen pune Tyras in pArtile CetatiT-Albe (e regione oppidiAk-kerman ; e regione oppidi Ak-kerman, In parte fiuvii [Ty-rae] dextra, ubi fuisse constat Tyram antiquam) (5) ; Kieperto identifica cu Akkerman (6); Élisée Reclus t6rnà la un loeTyras «ou Ophious., Alba-Iulia «a Dacilor latinisall), Leuco-polis (neexistentd), (Asprokastron al Bizantinilor, §i (AklibaCumanilor > ca strabune ale Cedtil-Albe. (7) IurghevicI sin-gur, gdsind, la Ciubärciu, pétra, descrisd in Memoriile so-cielcigi din Odesa, XIII, a ora§ulul Tyras, se intrébd limpede:(Cum §i când a fost sträinutad pétra ? Sail pote ed fixareade cdtre mine a Tyras-eT la Akkerman e o gre§ald §i ar tre-bul cdutat [ora§ul vechia] pe locul unde s'a gdsit pomenitapétrd ?. (8) Cdtd dreptate are IurghevicT, vom vedé tildad.

Identificarea uneT localitäll moderne cu una veche se

II, Hamburg, Bohn 1788, p. 803.Hist. de la nouv. Russie,II, p. 36-9.Ukert, Geographie,1111 §i 1112; Mannert, Geogr. der Griechen und

Riimer, I, p. 240.III, tabla 4.Corpus inscriptionum latinarum, 1111, p. 147. Cf. §i Corpus inscr.

graec., No. 2057; II, p.117.Lehrb. der alt. Geographie, p. 347, nota 2.Suède et Russie, p. 557.

(b) L. c.,,p. 11.

15

p6te fixA: a) pe basa unor mArturif istorice ; b) pe basagAsiriT in localitatea modernA saü in apropierea eT de urmeale ora§uluT vechiù, precum zidurT, turnurT, clAdirT, dar malales inscriptiunT i monete. SA examinAm lAmuririle ce se potdobandl pe aceste dou6 cAi asupra origina antice a orase-lor de carT ne ocuphm,

De obiceiil, geografia veche se face cu maT putinA criticddecAt alte discipline istorice. Resultatul la care ajung multfdintre cercetAtorT nu e alt cevA decAt un mosaic, un con-glomerat de mArturil, intre carf nu se fix6zà deosebirea deinsemnAtate a isv6relor: poetT liricT, ca Horatiu, poetT epiclsaü dramaticl, ca Apollonius din Rodos, Valerius Flaccus,scenid, compilatorf incurcafi i suspectl ea Mela, Pliniu celBOtrAn, contribuesc, de o potrivA cu adev6rate autoritAtT, cuinvgtatT saú marturT oculaff, ea Herodot, autoril Periplelor,Strabon sail chiar Ptolemeil. De aid ese cA, multele isvóreaparente contracjicêndu-se, solutiunile sunt nesigure §i pu-tin ciare. Dovada am avut-o in cele de maT sus.

De mArturiT poetice nu m'e" voiil folosl decat in casul luTOvidiu, care cunosceA téra ; in in§irarea celor-lalte in6 voiiloprl asupra lor dupA gradul de credare ce-1 meritA.

Asupra Dundril-de-jos, de la Chilia pAng la gurT, §i a Ver-muluT pana la limanul NistruluY, avem urmAt6rele himurirlde cApetenie in scriitorif gred §i romanl:

Herodot (sec. V-lea inainte de Ch.) cunósce pe (GreciT dela gura Nistruhil, carl se chérnd Tirii (ToptTat)»; in gurT nuscie decAt de colonia milesianA Istria ('IatpEv). (1) PeriplulluT Skylax de Karyanda, póte din secolul al IV-lea, nu vor-besce decat de riul Istru, lar in Scitia insémnA, ca orwgrecesd: T6 ptq 1CO'COCILbq (sic), NLX6VLOV vikts, '0Fo5act 7CaL;. (2)»Eratostene, in scholile luT Apollonius din Rodos (sec. IIIII),vorbesce de insula Peuce, in Dundre, triunghiulark marecAt Rodos. (3) Skymnos din Chios (sec. I) pomenesce ora§ul

Cartea II, cap. 33; c. IV, cap. 51.Miiller, Geographi graeci minores, I, p. 57.IV, p. 310; Miiller, I, p. 228 nota.

16

Istros, milesian, Peuce, insula cam cat Rodos, in cele einagurI ale Dunaril, intre mare si gurI; iar, la riul Tyras (Tipnotalig) xermc), adinc, cu pescl bunI, navigabil, orasul milesiancu acest nume. (1) Reproduand spusele luI Alexandru Po-lyhistor despre Tyras si Tyrant' (sub Su11a), geograful Ste-fan din Bizant (sec. V-lea dupa Chr.) adaoge (de la dinsul ?)ca orasul se numià si Ophiusa (ixcasito Sè 'OF°flax). (2)Strabo (pe la 20 d. Chr.) (3) dd Dunaril sépte gurI (Timagetabia treI) (4): cea mal mare, Hieron (Sfinta), la drépta celuIce merge spre mare (iar restul «pe rind, in trecerea [rape=Xy]spre Nistru»), decl Sf. Gheorghe: cea me mare insula ePeuce, a Bastarnilor PeucinI. Intre gurl si Nistru malul epustiil: eil vin Ferío &pyipla, ze8ceeç iCall xat tcyoSpoq, pustia Getilor,Mtá sésa si fall spa», iar «la gura NistruluI», 116pyoç Neon-ToX6v.ou §i K6p.1 eEpp..ciwcottoç. in sus pe rig, la 140 de stadil,NtxonEx la stanga, Ophiusa la drépta ; un alt oras ar fi, sedice, Inca. 120 de stadff mal sus. Niel o mentiune despreTyras, caro existà evident si era prospera. (5) Ovidiu, exilatla Tomi Intre anif 9 si 17 d. Chr., cundsce Hui Tyras, cu apeleincete -- nullo tardior, dar, mal sus de Tomi, el zugra-vesce numal barbaria scita, sarmatä si getica. (6) PomponiuMela (c. anul 43 d. Chr.) scie ca Tyras se varsa langa orasulcu acest nume ; ca Dunarea are mai multe gurl, dintre earltreI tenues, iar restul navigabile ; orase nu cun6sce In acéstaregiune decal Istropolis, «pe mal langa Dunare» (in litto-ribus Istro proxima); lar dintre insulele din delta vorbescenumal de Peuce, ecea maI cunoscuta si mal mare». (7) Pli-niu cel Bétran, compilator din a doua jumatate a secolululintaiti d. Chr., numesce gurile DundriI, de la Nord la Sud :Spireostoma, Boreostoma, Calonstoma, Pseudostomon, Nara-

In Miiller, o. c., I, p. 226 i in Mem. soc. din Odesa, III, p. 135Vi urm.

in Miiller, o. c., I, p. 229, nota sail Fragm. Hist. graec., III, p. 232.Kiepert, o. c., p. 7.Fr. Hist. gr., IV, p. 519 (K)6v,.. 0 Ncipcotov).Strabon, c. VII, cap. III, § 14; cap. IV, §§ 15, 16.Ovidiu, Epistolae ex Ponto, c. IV, ep. X.C. II, cap. 1, 2, 7.

17

customa, Cu insulele Peuce, Sarmatica, Canopon diabasissi lacul Halmyris. (1)

Peste Dundre citéz5. 1ocaIitäi1e (oppida) Cremniscus, Ae-polium, i muntif (sic) Macroremni. (2) La cvestitul rîú Tyras»pune orasul omonim, /linde se diced inainte Ophiussa. (ubiantea Ophiussa dicebatur). (3) Ptolemeil (sec. II) impartegurile in p.eptcip.oE, despArtirI, cae): se varsd In mare printiipl i cyr6vctra, pArtï si gurl ; cdespartirea» de langd Novio-dunum are douiá cea de sud, cuprincAnd insula Peuce,se varsd prin gura Peuce saù Stintd; cea de nord, formandbalta Thiagola, se varsd prin gura Thiagola saü Psilon. /Adoua despdrtire» cuprinde o parte» superiórá, ce se varshprin gura Boreion, si una inferiórd, ce se varsá prin guraInarakion. O a treia, probabil, se desparte In bratelegurile Pseudostomon si Kalostomon.

In deltd, Ptolemeil citézd un cap : irtspbv axpov §i orasulIstropolis. antre Prut [si Dundre], insémnd localitdtile Nt-i,Lytoy, '07toficaa, Ttípotc racq, iar la Apus de vèrsarea Nis-trulur: CE thvazvo th i 'Aprtç racq. (4) In periplul luIArrian cdtre Impòratul Adrian (sec. al doilea d. Chr.), póteisvorul cel mal bun din cáte ni s'ail pdstrat asupra MdriINegre, opera unul militar practic si unuI cunoscètor al locu-rilor, avem de la Odessos (langá Olbia) la 250 de stadiIbalta Istrienilor, Iarptavetiv Xtp.tilv; apoI, la alte 50, Icstaxo5v Xcr4v;de aicI se ajunge, dupd o cale de 1.200 de stadiI, la guraPsilon, liar cele din mijloc sunt g6le i fár5 nume.. ApoIArrian insémnd, dupd 60 de _stadiI, a doua gurd, de unde,la 40 altele, a treia, Kalon, apoT, la 60, a patra, Narakos,si, In fine, la 120, a cincea, de unde, dupd 500 de stadiT,orasul Istria (Elq 'IsrpEav iracv) i, mal departe, Torni. (5)

Dupd Amian Marcelin, care s'a luptat póte prin acestepärtI, In apropiere de «Dromon Achilleos» se aflà colonia

C. IV, cap. XXIV.Ibid, cap. xxvr, § 82.Ibid., cap. xxtv.C. III, cap. x, §§ 1-8, 16.Miiller, Geogr., I, p. 397-9. Natural ca' e gre.5ita punerea Leu-

ceI (Insula Serpilor) la nord de gura Psilon.Iorga, Chilia 9i Cetatea-Albtl. 2

18

(feniciand, Tyras, udatei de riul Tyras. Dundrea are §éptegurY, dintre carI in intaia, e Peuce; a doua se chémd Na-racustoma, a treia, Calonstoma, a patra, Pseudostoma, apol.(1°116 mal* miel: Boreonstoma §i Sthenostoma §i, In fine, (a.§éptea, férte mare §i négra ca o baltd,. In fine, Amian vor-besce de (I-Estros, quondam potentissima civitas, ; in gurámal locuesc TrogloditY, PeucinI (Peuci) §i alte popéremiel . (1) Al doilea periplu atribuit lui Arrian, mult poste-rior, red actat dupd isvére mal vechl prin secolul al V-lea celmal curind, descrie ca §i. autenticul Arrian gurile Dundrisi.In teritoriul dintre gurl §i Odessos, el pune, intre acest ora§§i golful IsTptavciw, o localitate noua, ExoréXops kopEoy, la 160de,stadil. de Odessos. intre golful citat §i gurl, pe locul de-§ert al lul Arrian, pune, archaisand de sigur, Noubvcov zcopEov,riul Tyras §i ora§ul (dupd Skymnos), Turnul lul Neoptolem,Km.vicsxos §i Tet '.Avrtcp0,00. (2) Din toate acestea se vede, cà pelocul ChilieI de astddI niel un isvor nu aratd o localitateveche. Achillea e dupd Mela Insula erpilor, numitd de alta'Sp6[Lo; 'AxcXXio4 (3), dar nu o cetate.

Lykostomon nu se numià In anticitate niel una din gurileDundril, carY, 'Ate, atat de variat se dà numsérul lor, eraúalt-fel conformate decd.t astäcjI. (4) Gura de nord se cherna_

suptirea, §i niel o insuld nu e ardtatd. anume In acéstagura' (Chilia, cum se va vedé, are o origine insulard). Catdespre Cetatea-Albd, oil-ce identificare a el cu Tyras, dupàisvére, nu se p6te sustiné : se scie numaI d. la Nistru, in_apropierea mdriI, era un oras Tyras. Nu se pite afirma_

C. XXII, cap. vitt, §§ 41-2.Miiller, Geogr., I, p. 417 si urm. Cf. Mannert, I, p. 240.V. Mela, C. II, cap. 7 ( Achillea ..., quia ibi Achilles situs est ) ;

Arrian, Peripl., I. c. Pentru alt sens al lul Dromos, v. Mela, C. II, cap. 1;Amian Marcelin, 1. c. Cf. Kiepert, o. c., p. 339 nota 1. Pentru Leuce,v., din publicatiunile românesci, Papadopol-Calimach, in Anal. Acad.Rom., Sect. ist., VII, p. 334-5; G. Popa, in Rev. p. ist. arch. $i fil., VII,p. 390 si urm.

Ash crede i Miiller, Geogr.: «si de re mobili pronuntiare licet.Ana Comnena vorbesce numai de cinci guri (ed. Bonn, I, p. 337). Dar pede.sä fie de villa i confusiuni: ast-fel Biisching pune sépte guri, iar Klee-mann cinci, apr6pe in acelasi timp (V. Kleemann's Reise, p. 39 nota 2).

19

insdnid atata cd Tyras se Odd pe malul drept al riuluT,In Basarabia, 0 nu dincolo.

Sd vedem daca o identificare cu localitäti antice se 'Ate sta-bill, pentru Chilia §i Cetatea-Albd, pe descoperiri archeologice.

La Chilia nu s'a gdsit, pe cat sciü, niel o pétrd §i niel omonetd, fie pentru cd nu s'ail fdcut cercetdri, fie pentrunimic nu se p6te gdsl. Pentru Cetatea-Albd, Hase vorbesce,dupd amintiri literare confuse (1), de «resturi de constructiuni,earl par cd se suie, dacd nu la timpurile clasice, cel putinf6rte departe in vécul de mijloc). (2) Castelnau aruned,rind pe rind, identificarea orwlor vechT de la cursul infe-rior al Nistrului cu localitAti moderne: Tyras nu ofereo urrnd , Ophiussa nu OW fi la Mayak, de-asupra limanului,unde nu-s niel ruine, nicl positiuni potrivite : Putem fi cre-duff , serie el, cnoi earl am locuit in imprejurimI ; Niconium nu'Ate fi la Cetatea-Albd, care < n'are nimic vechiii , castelulfiind genoves §i ori-ce alte dovecji lipsind. Cercetdrile zelóseale lul Castelnau, care dorià sd inobileze «satul ) de lainceputul secoluluf nostru Cu o origine anticd, scos lalumind decdt cate-va monete roman% despre earl' nu vor-besce cu amdnunte. (3)

Ín secolul trecut, Comitele Bartolomeiii Ferrati (4) comu-nia din Bucuresci lul Timon, cd «la hotarul Basarabief suntdou6 monumente romane, in satul Ciubdrcid, dar inscriptiuneade:pe ele nu cutézd s'o cetéscd nimeni, de frica TAtarilor». (5)De Ciubdrciil (lIóspsqu), sat mal sus de Cetatea-Albd, va fivorba inteun capitol urmdtor: existenta lui se pa° urmdridin intAia jumdtate a secolului XVI-lea. In vécul nostru, s'agdsit lângd Adjeder, apr6pe de Ovidiopol (In fata Cetdtii-

Se gandià, de sigur, la ruinele genovese, despre earl' vorbise Sul-zer si dupil dinsul Biisching.

in Notices el Extraits des mss. de la Bibl, du roi, XI, part. a 2-a,p. 338 nota 2.

T. I, p. 48-9, 207.Despre Comitele Ferrati, v. Arch. ist , I, part. 2, p. 50; Hurmu-

zaki, VI, p. 147, No. xxitt.Additamentum ad imagines antiquae el novae Hung ariae,Viena,

1754, in-80, p. 28.

20

Albe decT), un fragment de statue, cu douè cuvinte gre-cesci. (1) Cunoscuta inscriptiune de la 201 d. Chr., prin careTertullus, legatul MesieT Inferi6re, anunta Tiranilor cd, de§1nu s'ati adus doveciT, impèratul le conserva vechiullegiti de comerciti, cu conditiune cä, pentru a nu se aduce da-une fisculul IliriculuT, nu se vor maT crea cetatenT noi M.A. au-torisatiune, inscriptiunea acésta s' a aflat, nu la Cetatea-Alba, ciIn satul Korokotia, in partea steingei a Nistrulul. (2) Deere-tul Tiranilor de la 182 un vot de cor6nä de aur, aflatla 1881, e din Ciubärciti, §i nu din Cetatea-Alba. (3) Pe cedar s'ar put6 razima fixarea precisd a ora§ului Tyras laCetatea-Albä, marturisesc cd nu pot vedé.

Tyras insa, färà sa fie Cetatea-Alba, are interes pentrunot Existenta §i Inflorirea luT arata ca un ora § In regiuneaNistrulul de jos e o necesitate, nu un accident, un loe deschimb natural. in epoca bizantina a acestor téri, Mauro-Kastron a fost intemeiat din nevoia comerciala de a schimbhfabricate bizantine cu producte brute de-ale pop6relorgolice §i romanice din partile NistruluT. Genovesii, ocupandacésta cetate gréca §i f dc6nd-o inflorit6re, urmariail iara§1acela§T profit comercial. Din aceea§i causa, atra§T de aceea§Tispita, altT 6menT de sud, MilesieniT, ati cladit o colonie inacela§T teritoriti.

CacT §i In anticitate t6rile udate de Dunärea-de-jos §iafluentiT sèï eratí capabile de un export insemnat. Vorbindde Bizant, care avea cheile Pontulul, Polybiu ne revelézaun schimb bogat §i vioiti de marfurT In acésta mare interi6ra.(Dintre lucrurile de nevoe pentru traiti, locurile Mara' Negrene pregatesc piel i cel maT mare numér de robT, fàrä In-doiald eel maT de folos ; iar, ca obiecte de lux: miere, céra,carne saratd, ni le dati cu imbel§ugare. Primesc In schimbprisosul nostru: unt-de-lemn §i tot felul de vinurT. Iar cat

Waxel, Recueil de quelques antiquités, Berlin 1803, in-80, planae,de unde in C. I. G., No. 2067; II, p. 117.

Becker, Tiras in Men/. soc. Ode.sa, II, p. 2, 410 i urm.;ibid., III, p. 47 i urm.; Arch. ist., I, p. 41-2; C. I. L., III, p. 147-8.

soc. Odesa, XIII, p. 7 0 urm.

21

despre gria, cand ne dad eT, cand le dam nol.» (1) Coloniilemilesiene de la Marea Mgr% earl mijlociati comerciul Sci-tilor, Getilor §i Tracilor, se imbogatira tóte §i, printre ele,§i Tyras, care pasträ situatiunea sa de centru comercial Inflo-ritor, *i dupd co perda neatarnarea sa §i fu alipita, In se-colul Intaiii dui-A Chr., la Mesia Inferi6rd, provincie roma-na. (2) Ora§ul pdstra sub stapanirea straina legile sale, gu-vernul ski propriii, cu StLoc, Poukt §i arizovrec, dintre earl unmagistrat suprem, zpcinoq awn, dupà numele carilia se In-semna data, alaturea cu cea cronologica. Pastra limba sagrecésed, pe care o vorbiat. §i barbariI elenisatI, alixelleniI»,ca archontil din 182: Cesar Zo6p1, Lesthenes 3,16xxcE, §i Ro-maniT stabiliff acolo, ca Aelius Lucius, archont la aceea§I data;pastra In decrete cronologia sa proprie, Incep8nd 56 de anldui:4 cea obieInuita, la trecerea ora§ulul sub guvernul ro-man, luna sa milesiana, dreptul de a da decrete §i de a creacetatenl, mal tarcjia, cu Ore-carI restrictiuni. (3) De§I Ovidiuse plange cä nu adese-orl corabil vin din Italia In Pontulcu porturI rare §i cà negotul se face numaI cu vecinff:

Ille quidem mirum ni de regione propinqua,Non nisi vicinas cautus ararit aquas.Rarus ab Italia tantum mare navita transit,Litora rarus in hace portubus orba venit (4),

prosperitatea ora§uluITyras e dovedita prin cea mal bung din-tre dovedl: num6rul mare §i raspandirea Intinsa a monetelorsale, mal ales de la Vespasian la Geta. and monetele dispar,sub Alexandru Sever (222-35), disparuse §i ora§u1.(5) CarpiI

C. IV, cap. 38.Mommsen, C. I. L., HP, p. 147-8.V. cele doué inscriptiuni citate.Tristia, C. III, eleg. x11.Mommsen, 1. c.; Eckhel, Doctrina nummorum veterum, p. I, vol. II,

Lipsca, Veigel, p. 4; .Menz. soc. Odesa, III, tabla iv, numerele 4, 5, 6,7, 8; XV, p. 1 §si urm.

Pentru Tyras, mai vedi C. I. G., No. 2059, p. 127, col. 1-2. Pentruviéta din. cetätile mixte de la Pont, vedi Ovidius, Tristia, C. V, numerele2, 7, 10; Epist. ex Ponto, numerele II, /ay.

22

pdtrunserà 'Ana la Istros, cucerind-o, si barbaria puse stti-pânire completa pe regiunile DunAriY-de-jos si Nistrula (1)

(1) Pentru Istros, Istria, Istriopolis, 'Ictptoy, pe care unul din ceI maibunl cunoscötorI al geografid antice a Dobrogel, d-1 Gr. G. Tocilescu, opune la Karaharman, langá marile lacuil de la sudul DunäriI, v. C. I.G., No. 3.048; Mannert, I, p. 241; Eckhel, p. I, vol. II, p. 14-5; Cony.Literare, XV, 119 - 20. Pentru comerciul MäriI Negre in anticitate, Hill-mann, Handelsgeschichte der Griechen; Preller, Ober die Bedeutung desSchwarzen Meeres far den Handel und Verkehr der alien Welt, Dorpat1842, p. 18; Köhler, Ticptxo; ou recherches sur l'histoire el sur les anti-guités des pecheries de la Bussie méridionale, in Nouveaux mémoiresde l'Académie Imp. de Pétersbourg, seria a 6-a, I, 1842, p. 347-490 silucrarile lul Bruun, Marea Négret, Vechia topografie a Rusiei sudicefi Basarabia (in rusesce).

CA PITOLUL II.

Chilia §i Cetatea-Alba de la Alexandra Sever pfina lastabilirea Genovesilor.

Chilia nu apare, sub numele de Chilia (XX'), decal prinsecolul al XII-lea, ceca ce, natural, nu ne indreptatescetu0 de putin a crede cá acest castel bizantin nu exista cumulta vreme inainte. Faptul cä Procopiu n'o mention& in-tre fortdretele de hotar ale Imperiului §i acela cA Porfiro-genetul nu cunósce in eparchia Misiei din tema Traciei (en-VOov) decat cind-spre-dece ()rae, intre cari: Tomis, Kallatis,Istros, Constantiana, Tropaios, Capidava, Carpos, Novio-dunum, i niel unul la gura Chiliel (1), sunt argumente exsilentio, pe cari le p6te distruge ori-cand un isvor nog, apa-rut accidental.

La Nistru, insa, exista, Inca din secolul al X-lea, se pare,un castel, cdruia i se diceà de o potriva Castelul-Alb 0 Caste-lul-Negru, YAcurpov §i Mccup6xxotpov. De la castel, riul Nistruinsu0 purta i numele de Aspros, pe langa acel de Danas-tris. Isvorul principal pentru aceste preti6se notiuni asupraistorid mal vechl medievale a Cetatil-Albe e imparatul Con-stantin Porfirogenetul, care a scris sail a pus sa se redactezeopera sa : «Despre administrarea Imperiului > in apropierede jumatatea secoluldi al X-lea. Constantin vorbesce de curselepe apa ale Ru0lor la Constantinopole §i descrie, cu o pre-

(1) p. 47.

24

cisiune dovedità de alte isv6re, cala pe caro o urmézd bar-barit El cob6rd pe rind cele sése cataracte, pragurI, aleNipruluT, se ciocnesc cu Pecenegil, earl', cum scim de aiurea,tot prin el, stdpânesc regiunea NipruluI si Nistrulul si al-tor Hurl de pe acolo >, la vadul cro5 KpapEou), ajung la insulaS. Grigore si do acolo, adaoge Imp6ratul, el" pot trece fdrdfried de Pecenegl: pand la .6 Ee.Xtvets, In delta DundriI> (irapa--4Xecatov). De la plecare pand la limanul Niprului, uncle se afldsi insula S. Aitherios, Rusil fac pand la patru dile. Dupddou6 pand la trel dile de popas In acéstd insuld, undelldreg luntrile primitive, indra'snetil: pirati pornesc spre apus,si de la S. Aitherios el se Indréptd spre riul Aivarpts (ce-tesce Bugul), unde, ajunend cu bine, se odihnesc ; lar, deeste vreme potrivitd (zva* irttliaELOS), coborindu-se, merg cd-tre rIul dis A spros (cbv Isom/J.6v tbv krtX6761.Levov YArnrpov), unde,poposind iardsT, vin la disa Sulind, In delta DundriT, si, pandce trec de gura SulineT, II urmdresc Pecenegil. De aid', cdela Sulina , nu se mal tem de atacurI, ci se cob6rd In linisteprin .téra Bulgariel, spre gura Dundril., de uncle ajung laKo.woret, licovcrcank, dui .Varna», riul Avcava, bite In Bulga-ria, si dail In sfirsit de regiunea Mesembriel. Restul cd16-torieI nu ne interes6z6.

In expunerea luI Constantin sunt cate-va contradicerl, callse pot Inldtura Insd usor, dacd se admite si pentru isv6remdcar posibilitatea unel confusiunt Plecand de la Nipru spreTarigrad, evident ch RusiI nu pot IntIlnI Incà odatil acelasIfig, cdcl: Niprul nu se varsd printr'o deltd, care sä. pad In-pia.' prin gurile et Piratil, neputénd face dinteo intins6re,QU vasele lor construite pentru riurl, o lungd cd16torie pemare, ei erati silitl sd se opréscd pentru

25

firogenetul are, In adev6r, de dou6 orI Aecvacrrptg pentru Nis-tru (1), nume care se intilnesce, mal bine de un secol maI tarcjitr,§i la Cedren. (2) insd nu trebue sd credem cä. Porfirogene-tul rà un om de sciintd impecabil, care redacta dupd resul-tatele uneI singar° anchete, fdcute de o cornisiune geograficdIn tot Imperial: scirile §i le-a luat din fel de fel de isvóre§i din amintirI personale; confusiunI eraú, prin urm are, natu-rale. Ldsand la o parte pomenirea indoitd a Nipruldf, caree póte o gre§ald de copist, nu-§I inchipue Ore autorul im-perial d. Sulina nu e la gura DundriI, dupd ce spune cdface parte dintrInsa, §i nu spune cd PecenegiI atacd pandla gura Sulinel pe Ru§Y, cand spusese inainte cd de la Ni-pru pana la acéstd gurd eI nu supOrd pe vrdjma§il lor ? Astima un isvor §i a pune temeiú pe dinsul nu Insémnd a-1admite In total. CM, mal la urmd, pentru care altä identi-ficare a rluluI (vAmtpos» ar vorbl atatea argumente ca pen-tru identificarea cu Nistrul sati, maI bine, cu limanul Nis-trulul? (3)

Acésta e ce se póte ser despre

26

stantin vorbesce de alta cetate, dar numai In aparenta. *ésecastele la vadurile Niprului, In téra pustie, linde Pecene-gil se luptaii perpetuil cu RuOI, e mult. Castelele acesteasunt apoi unele de pétra, iar altele ail ruine de bisericicruel, deci evident avem a face cu castele bizantine ruinateAsemenea castele In regiunea interi6ra a Niprului sunt, cred,neadmisibile. Retéua de castele zidite de Justinian §i alti im-01.41 bizantini asigura porturile sail insemná granitele. Era"'la Dunare, la Marea Négra, In Scitia Minora de alta data, inCrimea de astadi, In actuala Abcasie, In Caneas; dar castelepe Nipru, din sus de gura, n'ar fi avut niel* un sens i n'arfi putut aduce niel un folos. Pe urma, nu se pote intelegece ar fi vadurile Nipruldi de spre Bulgaria, cacl vadurile,trecatorile, pot servl natural pentru amindoué directiunile. Casa Opa un inteles pasagiul din Constantin, trebuie sa se ad-mita cd el vorbesce de cetatile ruinate bizantino ce se maivedeati in téra barbara unul dintre dinsele se cherna de Pe-cenegi Castelul Alb. Nu e firesc sa i se cauto a§ezarea la triulalb» ? *i sciind ca Pecenegiinumiaü cetatea cu acésta numirechromatica, am intelege u§or confusiunea din povestirea pre-cedenta a ImpératuluI: un isvor Ii dedea numele pecenegal Nistrului, altul numele mal tarcilhl clasic: el le-a intrebuin-tat pe amindoué In locurI deosebite din opera sa, fArà saaiba consciinta ca vorbesce de acela§I rîü. (1)

Numele de 311.corp5v.coTpov pentru o localitate care 'Ate fi Ce-tatea-Alba se gasesce IntAiil In nisce insemnari pe un ma-nuscript teologic din secolul al X-lea, insemnari publicatede Hase, In notele la Leon Diaconul. Nisce ofiterl romani,soll, de sigur, la barbari, dintre solii aceia, carI, dupti Por-firogenet, se duceati la Pecenegi prin Cherson sal pe la gu-

(1) Tomaschek (in Real-Encykl. des cl. Alterth. a luí Pauly-Wissova,I) e de alta pdrere: 'Aarcpov, o ePecenegenfesten, ar fi situatft gjenseitsdes Dn6pers, (rvOev are dublu sens), lfingi E6cpu).. Dar e vorba de unfost castel bizantin! Pentru identificare cf. J. Potocki, Recherches surla Sarmatie, I, Varsovia, fära an, p. 154 §i urm.; mal ales, p. 159-160;i d'arta.

27

rile NipruluI §i Nistrulul (1), coborIndu-se pe Nipru, ca §ipiratiI ru§T, se opresc, nu la vre-unul din cele §ése castele, cei-ar fi impodobit cursul, ci la un singur sat de barbarT, laKó BopEco, pentru a se odihnl de drumul grefi, ce M-euse In timp de 6rna. Gandiail O. piece de aid la Mauro-kastron, rpels tò Mccop6xccatpcv, cand sunt prin§I de viscol. (2)

uncle era acest Maurokastron? Maurokastron se numia,dui:4 Skylitzes (sec. al XI-lea), un castel din Armenia (3),§i Bullialdus, In notele la Ducas, Il identified cu Korykosanticul, cu medievalul castel §1 port Gorigos, In regatulArmenieI Midi. (4) Insa acolo n'aveall ce face .nisce ambasa-dorl bizantinI, call, de sigur, se Intorceail la Ccinstantinopole.Maurokastron nu exclude pe Asprokastron: pentru PecenegIputeafi sa fie albe zidurile de pétrei, §i nu de lemn, care seInegresce de vreme mult mai tare, ale vechiuluI castel bi-zantin, p6te cu basa romana, care era negru Msg., ca o ruina,pentru GrecI. Un lucru e cu totui sigur : cá Genovesil nu-rniaü Maocastrum Intaifl §i apoI Moncastrum,§i e evident ca Maocastrum vine de la Maurocastron. Dedizpe de o parte, un castel negru al Grecilor a trebuit sa fiela limanul NistruluI cand a§ezat GenovesiI, cari Vailfticut Infloritor ; lar, pe de alta. parte, In aceea§I vreme, ace-ea§I cetate era alba pentru RomanI §i 'Agra pentru Gred§i GenovesT. Ceea ce era posibil pentru ace§tia In secolul alXIV-lea putea sa fie §i In al X-lea pentru Bizantinl §i Pe-cenegl. (5)

Dupà o marturie bizantina, iata una rusésca : un isvordin secolul al XI-lea, parafrasand un tractat din intaia ju-matate a secoluluI al X-lea §i povestind un eveniment dina doua jumatate.

Porfirogenetul, cap VIII, p. 73.Leon Diaconul, ed. Hase (colectiunea Bonn), p. 497.Skylitzes, p. 679.Ducas, p. 568-9. Pentru Gorigos, Iorga, Philippe de Mézières, p.

110-114. Leunclavius numesce, In sec. XVIII, Maurocastrum orasulKarahissar in Anatolia (Historiae Musulmannae Turcorum de monu-mentis ipsorum erscriptae libri XVIII, opus Jo. Leunclavii, Frankfurt,Wechel, 1591, in-40, p. 250, col. 2).

V. si Mem. Soc. din Odessa, XIX, p. 5 nota.

28

Cdlugdrul Nestor ne da (1) tractatul dintre Rusl si Bizan.till' incheiat la 945. Rush' , e spus induntru, «nu vor putépetrece érna la intrarea NipruluI, la Bialobereg, niel la S.Etherios, ci, cdnd va venl tòmna, se vor int6rce la dins% InRusia .

Localitätile sunt surprinclétor de asemenea cu cele dinConstantin Porfirogenetul, decl descrierea acestuia p6te ld-murl ceea-ce e confus in tractat. Bialobereg e cetatea 'Acmpoy;Rusii se refugiail insd, in drumul lor spre Constantinopole,In limanul riuluI 'Acnrpos, ceea ce aratd cd cetatea erà ase-zatd, cum am presupus, la rat Din faptul cd Bialoberege pomenit dupd intrarea Nipruluï» si inainte de S. Aithe-rios, care erà o insuld din acéstd gurd, nu urmézd de loeed localitatea din tractat se gdsià si ea aid: tractatul nu-1avem decat In versiunea unul cillugdr din alt secol, candlocalitdtile acestea nu mg erail pote cunoscute sub numelevechl sail, In ori-ce cas, nu eraù cunoscute unul cdlugär dinKiev. Pe urmd, locul de refugiù Bialobereg-YAarpov nu era,dupd istoricul grec, la Nipru, ci intre gura acestuI rib. siSulina. incheierea e naturald, si maf bine decat traducè-torul frances al luI Nestor, istoricul PorfirogenetuluT, Ram-baud, traduce asa pasagiul citat din tractat: «à l'entrée duDniéper, A Bieloberejnie (le fleuve Aspros), ni a S. Etherios >. (2)

Aiurea (3), Nestor spune cd, la 971, Sviatoslav se intorced.din Bulgaria la al sél din Kiev. PecenegiI il tdiard insd caleala cataractele Niprulul. «Sviatoslav yenì la pragurI si nu pug.'sd le trécd. Petrecti érna la Bielo-berejie si hrana Incepù sd.-Ilipséscd, si fu o fómete mare ; se pldtid un cap de cal jumd-tate de grivng. i Sviatoslav std.tù érna acolo. CAnd venìprimdvara, an 6480 (972), Sviatosvlav merse la pragurl si fuatacat de Kurka, Domnul Pecenegilor, si uciserd pe Svia-

Cap. XXVII; ed. Leger, p. 39.Porphyrogénète, Paris 1870, p. 370. Duph Leger, p. 276, Bielo-

berejie , ar fi la gura NipruluI , ar insemna imal alb) si ar fi totusIapreope identic ( dans ces contrées ) cu Akkerman, «que les Romainsappelaient Alba-Julia, les Grecs Leukopolis, les Slaves Belgrad (la villeblanche) , ceea ce o greséld.

P. 59 din ed. Leger.

29

toslav». Pentru lilmurirea acesteT povestirT se pot aduceacelea§1 observatiunT ca §i pentru explicarea tractatulut Adao-gem cA nu s'ar intelege cum Sviatoslav, in imprejurdrI grele,bdtut de PecenegT la Nipru, s'ar fi a§ezat pe érnd la guraaceluia§T WI, expus necontenitelor atacursí ale dumanilor.

Maurokastron e decT de origine bizantinä §i face partedin castelele de ap'érare §i granità ridicate de impèratiT dinConstantinopole. Din märturiile presentate Onä aid, se vedecä acest adapost de piratT, pe teritoriú peceneg, nu apartinehdecat nominal ImperiuluT, care aveà insä grijd sa-§1 afirmeIn tractatele ca barbariT drepturile asupra punctelor de pec6stä: gura NipruluT, S. Aitherios, Aspron. Poporatiunea gre-céscä r6mase pentru a face comertul cu poporatiunile slave §iturcescI din interior, cu c6sta opus. a Asid l civilisate, imperialede fapt. Fdrä acéstä continuitate a elementuldf biz antin in popo-ratiune, fail admiterea until Tyras bizantin-peceneg, analogcu vechiul Tyras greco-scit, nu se 'Ate intelege transmisiuneanumeluT de Maurokastron Genovesilor, venitT in aceste pArt1numa dupä restabilirea Imperiulul grec sub PaleologT, nu-ma, dupd suirea Paleologilor.

Marea insd era politicesce, in tot nordul, a barbarilor. Ma-sudi acordti dominatiunea asupra märiT «Pontus» Ru§.ilor(«nicT un popor altul nu plutesce pe dinsa ), Bulgarilor §iPecenegilor (( Becenilor, Bacinakilor *i. Bascardilor, treT ra-mum turcesci ce locuesc langä.' acéstä mare ). (1) In secolulal XII-lea, un alt Arab, Edrisi, vorbesce cu o mare bogAtiede amdnunte de te'rile de la Dunäre ; dar, dacA nu se con-tradic, itinerariile sale nu pot servl a stabili nimic. Geo-grafil arabT pot ajutà o teorie fantasistä, cäcT din eT se p6tescóte orT-ce, dar nicT un lucru sigur, serios sciintificesce, nuse p6te dobAndl de la aceste mintl neprecise. In adevèr,Edrisi ne vorbesce de cora§ul Marich la gurile Dundrif,de apropiatul ora* cArmocastm, ce ce allá la doug-decT §i

(1) M. C. d'Olisson, Des peuples du Caucase et des pays au Nord dela Mer Noire et de la Mer Caspienne dans le divième siècle, ou voyaged' Abou-el-Casim, Paris, Didot, 1828, p. 245; cf. p. 105. Cf. Ibn-Foszlans undanderer Amber Berichte de C. M. Frähn, Petersburg 1823, in-80.

30

cinci de mile de Pyrgos . Intilnim Armocastro > si in ca-lea de la gurl la Constantinopole. Ar fi un «oras vechid >,cu clädiel Inalte, câmpI roditorI, negot bun ; asezat pe po-virnisul unul deal plAcut, de-asupra märiI. Se p6te Cetatea-AlbA, care e Inainte de gurile DundreT, spre sud de ele sicu perspectivä asupra mgrel ins41? Ne mal afirmd Edrisicg. e Armocastro > e la dota, dile de Desina , care vine dupä., peunde trece un riil venit dintr'un munte vecin, rii.1 care, unin-du-se cu riul .Mesinos >, se varsd In Dunäre intre «Monte-Castro si Odestra . Mal e vorba si de distanta intre (Bonte-Castro sail Monte Castro, si tAghranzinos,, care ar fi dedoné dile sail sépte-decI de mile. In periplul MdriI Negre,ni se spune cä de la Vara la < Armocastro > sunt doué-decïsi cincl de mile, iar de la acesta la Dunäre trel mile ; de aja'la Akliba o di de plutire ; de ad la gura NistruluI o milà.In sfirsit, in Comania interi6r6., (deci nu la Dundre!) suntdoné orase : Troia si Akliba, ambele fórte frum6se, la dis-tantä de opt dile unul de altul: ultimul ar fi ccea din urmAcetate ce atarnd de Cumani . Cine ar puté esl lämurit dinacest galimatias asupra lul , Armocastro,, «Montecastro saiiBontecastro, si Akliba ? Mi, cel putin, n'am indrdsnéla säpretind a intelege ceva inteo geografie ash de adincg. (1)

IncurcAtura acésta a cules-o, de sigur, Edrisi din poves-tirile negustorilor arabI, cari fusese pe Marea Négrà. Arabilfäceati, de sigur, si el comertul In aceste pärtI (2).

Dar chiar dupä perderea stdpaniril asupra acestor regiunïBizantiniI pästrati, In cea mal mare parte, folosul negotului ion.Cu toti piratiI rusI, cornil din Constantinopole si porturile gre-

Ed. Joubert (Recueil de voyages el de mémoires publié par la soc.de géographie, Paris, Bertrand, 1840, in-80 mare, II, p. 385-7, 394.-5).

in inthia jumdtate a secolului al XIV-lea (anul Hegirei 738; V. p.160), negustoril din Kastamuni O Samsun mergeati inca' in Kipciac, laCaffa, in tara Cazarilor, Ru§ilor g.i Bulgarilor Notices el Extraits,XIII, p. 361, 363.

31

cese! veniail A facá schimb de producte si fabricate in por-tul% dintre carl unele: Caffa (Theodosia), Sebastopolul, Chilia(cum vom vedé) le apartineal i niel ca se putea alt-fel,cand capitala ImperiuluT ocupa locul aceita' antic Bizantiu,care, dupd Polybiu, multdmita situatiunil sale, avea in mandtot comertul Märiï Negro! (1)

TotusT isv6rele grecesci nu mal' pomenesc Maurokastron,devenit, la cucerirea t'atara, un port tdtdresc, persan , cumse expriman scriitoril savantT. Chilia apare insd in curind,si in imprejurarl f6rte insemnate.

Chilia insulard, c'dci numai de acésta pae fi vorba pana,tal-din, Eski-Kilia, era numitd de GenovesI Licostomo. Nu-mele vine de la grecescul Aux6cprome, gura-lupulut Ceea ceinsémnd ea.' numele vine orasulul de la gura Dundril incare erà asezat, si. insémná inca. ceva. Numele antice alegurilor le-am -védut in capitolul precedent, si actuala gura'.a Chiliel se numia Psilonstoma, iar nu Lykostoma. Pe dealta. parte, Genovesa' nu putean numì Cu un nume grecescun oras fundat de el irisa' san luat de la Munteni ori TAtarY.Numele grec ail trebuit sä-1 ieh de la o poporatiune gréca, siacésta poporatiune a trebuit sä persiste la Dundrea-de-jos,pentru comert si exploatarea pescdriilor, sub oil-ce stapanire.In secolul al XIV-lea 1114 al XIII-lea si chiar al XII-lea,avem dove0, cà in castelul (Licostomo > stdpaniati Bizantinif.

Castelul nu purta insd acest nume, pe care-1 cun6scemnuniaí, prin canal genoves (pentru Chalkokondylas, sec. alXV-lea, Chilia e K6XXtov §i numele dublu : KEXMcc .-Yirot vb Au-wknop.ov, inteo lisa de posesiunl patriarchale din secolulXIV e singura pomenire a numelur din urind inteun is-vor bizantin). (2) Numele de Lykostomion se intimpind lascriitoril gred, dar pentru o localitate tesaliand. Acésta e

Idee pusä in relief §i de Preller, p. 12. Cf. Karl-Dietrich Hiilmann,Gesch. des bizant. Handels bis zum Ende der Kreuzziige, Frankfurt a.d. Oder, 1808, in-12.

V. mal departe, p 33, nota 3.

32

dese-oil citata de Ana Comnena (sec. al XI-lea) (1); se gasiaIn Tesalia nordica, i Cantacuzin o pune une-orI in Botiaiamacedonéna, care cuprindea i Kastoria ; dupd acelasi era«un ordsel tesaliot». (2) Do alt-fel, un pouvbq T(iw KeXkEow sepomenesce tot in Tesalia, langd Larissa, de Ana Comnena,iar o localitate Chilia, TEva T6rov KEXXEct iTkopEcos óvottaC61.1.evov,In Asia-Mica, in regiunea udata de Marea de Marmara, aprópede muntele Olimp, de localitatile Poimanenon i Lopadion. (3)Tot In Ana Comnena, afiam pe malul maril, prin apro-pierea riului Sangaris, un ztopEov Xrikii (4), si X7pA e nu-mele vechiù bizantin, cel putin cel literar, al ChilieT. Acésta.

X7IX-4 , i nu cea de la Dui-16re, e cetatea pe care Turcil, earl'pradail la inceputul secolulul al XIV-lea prin pustietateaScitilor din fata «Byzantidel», o luard impreuna Cu Astra-bete si Hieron, dupd ce asediase Nicea i Nicomedia. (5)

In Octobre 1183, Andronic Comnen, care detinea putereala Constantinopole ca regent inca din anul precedent, se in-coronéza ca Imp'érat alaturï. cu tinèrul Alexie II, care e°morn apoI in 1184. Domnia luI fu cruda, plina de actede violenta si de prigoniff, dar, dupd cat se pare, dréptd,económä i, o bucata de vreme, fórte poporala. Intro victi-mele cele mal sus puse ale acestdi Tepes bizantin, a fostruda sa de aprópe, Alexie Comnen, fig bastard al Impera-tuluI Manuil i sotul unei fete din fiorl a luI Andronic in-susT, Irina. Din ordinul teribiluluI socru, tinarul, care aveapacatul de a fi un membru al familieI imperiale, clod: unstimul pentru résc6le, fu prins, orbit si exilat «la Chele, pestehotar. Oraselul acesta e langa mare, f6rte aprópe do guraPontului (sic), unde se aflà si un mic castel, facut anumepentru acest Alexie (6) . < Chele» nu p6te fi cea din Bitinia,

Ana Comnena, I, p. 248, 252, 255.Cantacuzin, I, p.473-4, 499; II, p. 130, 320.Ana Comnena, I, p. 246; II, p. 311-2.Mixpt To5 xcup:ot) 1:71).-i¡g. Ana Comnena, II, p. 26.

(6) Pachymeres, II, p. 412. Cf. Hammer, ed. din 1834, I, p. 82.(6) Eiç rìv Xyprp, 67cepóptov. noMyytov `6'i'aztv (Avg napcikov, líTztatá rot) To5

1161PCOIJ CiT6WATOC nitleyov, 1v11 v.cd TcupTEov elcSizetut, 'rob 'AXeVoo Tarrov So-Nic. Choniates, p. 401-2.

33

care nu se alà peste hotar (6ncep6ptoc), ci in hotar, §iinteun chip aprópe de gura PontuluI, ceea ce ar puté In-semna §i (fruntea» acesteI märi, nordul el, dar mal curindgura Duncirii: in Pont. OrT-cum ar fi cu acésta din urinaexplicare, e limpede un lucru: anume ca X-i1X71 unde a fostexilat Alexie era un punct de stapanire bizantina dincolode hotare, un fel de Ada-Kala a Grecilor din Constantinopole.Ceea ce se potrivesce cu Chilia §i nu se potrivesce cu loCa-litatea din Bitinia.

La 12 Septembre 1185, poporatiunea bizantind, emotionatade arestarea ha Isaac Angelos, alt membru al familia impe-riale, se rasc61à vi-1 proclama Imp6rat. Andronic, parasit desoldatiI sal §i prins fara de veste, îI rupe coturnill de pur-pura, arunca coróna §i crucea ce purtà la gat, îi pune pecap «o caciula barbará» (papeaposbv ItEXov) §i fuge, pe o tri-rema, catre «TauroscitY». Sosesce s v X7pAv ca mica sasuita «§i cele dona femeI», cea legitima §i cea-laltd. LocuitoriI(oi ixass) nu cutéza a-1 prinde, ci 11 &ese, cum cerea, o corabie(vila) pentru a merge la cTauroscitl»; pléca, dar furtuna 11aruncà la mal (7cpbf; x6pcsov). CeI ce-1 goniati 11 aflá tanga ce-tatea (aTru) Chilia, cfugind la TauroscitY», 11 léga §i-1 aducla Constantinopole, unde, cu ochiul scos, cu mana taiata, m6reIn cele maT grozave chinurI, pe cari trupul gil de batranputa sá le suporte panä la sfir§it. (1) Chilia acésta e Chilian6stra ? Hertzberg vorbesce de Chele din Bitinia. (2) Irisa peacolo mergeh cine-va la Taurosciff, la Ru§1 sail la CumanT,mai degraba.? Si, mal ales, pe acolo mergea cine-va cand eraun Imp6rat detronat §i urmarit? In fine, Chele era xwpiov, §iambil cronicael carì transmis istoria patimelor luI An-dronic, Niketas Choniates §i Efrem (3), nu vorbesc de unora, ci unul de o cetate, iar cel-lalt da locuitorilor, nu nu-mele de cetatenl, ci de oEixstaE. In sfir§it, vestea prinderli

Choniates, 453-4; Efrem, p. 226, vers. 5470 i urm.Gesch. des byz. und des osm. Reiches, p. 328.Niketas serie sub Isaac §i pâni dupi 1206 (Krumbacher, Gesch.

der byz. Litt., ed. II, p. 281-2). Efrem e mult posterior ; compune poemasa dupà stabilirea Paleologilor In Constantinopole (1961), pe la 1313 póte(ibid., p. 390), dar cuprinde bune amdnunte nou6.

Iorga, Chilia i Cetatea-Albi. 3

34

ajunge tarcjiti la Constantinopole, dupd 46paq sozvis, decTlocul era f6rte departe.

in giva de 11 Ianuarie 1274, e silit s. abdice Patriarchulconstantinopolitan Iosif, de imp6ratul Michail Paleologul.Mazilul std intaitt inteo mändstire do langd Anaplus, undeprimià multd lume, intre altele §i pe noul Patriarch IoanBekkos, pe care el 11 recomandase pentru acéstd demnitate.Michail, afland, Ii puruncesce sh nu mal priméseä pe «hete-rodoxl., la care ordin Iosif rèspunde cd, deck sd nu i selase libertatea, mal' bine sä fie sincer exilat. impératul nuse sfil s'o faca' §i puse sd-1 strdmute «iy 111 X-01 (acesta eun castel Inteo insuld la extremitatea MdriT Negre), bun loede petrecut vara, dar rétt cu totul pentru érnd, cddi criv'étulbate insula in fatd §i sufld amdrdciunea friguluT). (1) Iosifstatù in exil, se pare, pana la revenirea sa pe tronul pa-triarchal, la 1282. (2) X-tiXt era decT in insuld (cea din Bitiniaera pe uscat) §i la eapelul MdriT Negre (aceea se gdsia destulde aprápe de capitald). Era frig Orna §i vIntul bdtea in-sula in fatd, ceea ce nu se 'Ate spune de o localitate biti-niand, unde Orna nu e prea asprd. Chilia acésta e decT, desigur, a n6strd §i, fiind-ca Xidol era de la Alexie Comnen in-c6ce un loe de refugiti §i exil, la hotare, pretutindenea e vorbade Chilia nóstrd.

Presenta Patriarchulul in Chilia a fdcut pote ca cetatea,castelul sà Mina() in atarnarea patriarchatuluT. O lista ne-datatd, dar din secolul al XIV-lea, credem: de la in-ceput num'érd intre .castelele» patriarchale de pe langdVarna: Kfmgv., «Chilia satt Lykostomion >, repivta,Silistria (II Apiospx.), faVaypa (Kaliakra). (3)

Pana in secolul al XV-lea, BizantiniT fAceati comert pe oscard intinsd cu térile dundrene, chiar dupd ce debu§eurile la

'Ev r X.riXt (cppo6pcoy rtincncElitov Tepbq TOI; azpot5 ti.1; ESisbot)S.caecr.cvs), ebzipsip.v veup(Cety, Soaxspit Tramcav StuzetticiCety, ti); IcWCGC CiTÓ/fii7CUY'ClilYTO; Ti; lekccp 13ogioo xcd ttv TctxpEav imEviowroc. Pachymeres, I, p. 419.

V., pentru expliedrI, I, p. 730 si urm.; II, p. 779.Miklosich i Miiller, Acta patr. constantin., I, p. 95.

35

Marea Négrà ale acestor t6r1" trecuse in mäna altora. in ca-16toriile in Iad,, Mazaris, contemporan al luf Manuil Paleo-logul, vorbesce de .cântäretul Polos, revenit din Vlachia cudestul profit., §i de al doilea fiti al musicantulul Lampadarios,care, la acest exemplu, hotäri §i el a se duce acolo, säse imbogdtésch. (1)

Resumänd, pe timpul garnisirri hotarelor cu castele, Bi-zantiniT ail intemeiat (prin sec. VI-lea?) Maurokastron,Castelul-Alb de PecenegY, la limanul Nistruldf, lar intr'oinsulet din bratul ChilieI, unde e Eski-Kilia de mil', un altcastel, numit fel de fel : Kiktoy, KekVoy, tc KEXXía i, dela un timp, Lykostomion. Nu scim daca* stäpânirea grécdasupra castelelor a tinut continuti. Imperiul nu le-a pdräsitinsa niel odatà teoretic. in secolul al XI-lea eraü p6te am-bele cu garnis6m1 bizantind ; in al XII-lea avem dovadapentru Chilia, pe care Andronic Comnen o repard. in alXIII-lea §i al XIV-lea Chi1ia-X-0st r6mäne un loe de exilpentru personagil inane bizantine. Presenta ala. a unta. Pa-triarch din Constantinopole, restabilit pe urmd, aduce casto-lul sub dependenta economicä a patriarchatulut in Cetatea-AlbA insä se stabilesc ratarit Dar stabilirea Tätarilor in Ceta-tea-Alba trebue studiatd inainte de a inchide acest capitol.

Ndvdlirea Tdtarilor din 1241 n'a fost, pe cat se crede, unaccident teribil, aprópe färd de urme pentru t6rile de la Du-n'Are. Dupd ce violenta näydliril s'a mal potolit, navälito-riT ail Minas totu§1. Nu numat cd ei aü exercitat o autoritatesaii o suprematie fórte efectiva asupra poporatiunil indigene,dar s'ail a§ezat, in parte, in mijlocul eT. Nomadul s'a con-vertit pe incetul la viéta a§ezatà, ale cAreia róde le vedeä

Reichersdorf, un contemporan al lui Petru Rare§, pecare-1 visitase ca sol imperial, serie, putinlí ani dupd mórteaacestul Domn, cal Tätaril locuesc in Moldova. aú cincl

(1) V. Hase, De trois pièces satyriques imitées de la Néeyomantie deLucien, In Not. el extraits, IX, p. 138, nota 1. Editiunea cea mal nouà e aini Ellissen, Analekten. IV, Leipzig, 1860 (p. 223). Pentru Mazaris, v.Krumbacher, maI ales, p. 492-5.

36

sute de a§ezarl, cum die el', ale lor propril». Ace§ti rdsboi-nicT hrdnitT numaT cu carne de cal ere' 6menii Voevodului§i aveail indatorirea de a-1 ajuta pe socotéla lor la rdsboiii,chiar §1 contra (Tdtarilor strainl». (1) Ace§tia era% de sigur,TAtaril gdsitT de descAlicare; eT nu puteati fi prin§1 de rds-boill, cad; deql 6menT ai DomnieT («Wayvodae ipsi sua fideastricti»), erail liberi §i nu din Tataril robi ca Tiganii pe earlif ddruid Voevodul; nu puteati fi immigratf recentl atra§1 deTurd saú venia sub scutul coreligionarilor lor dupd 1538,cAcT TAtariT no§tri atarnail de Domn §i apol, cum vom vedé,§i fiind-cd Bugecenii aü venit mult maT

Popérele uralo-altaice trdesc §i ail trdit tot-deauna, catepästrat caracterul rassel, din spinarea altora. in téra cuceritàel cautd sd-T st6red bogdtia. Supusul e liber sd se adminis-treze de sine, cu conditiune sd. réspundd tributul, care-1 rès-cumpérd viéta. TdtariT ridicail, de sigur, tribut la noT, ca §idincolo in Rusia. Dar ceT de la Dundre, ispititT de comertulinsemnat ce se fdced prin porturile MdriT Negre cu Résdritulasiatic §i (Romania» grécd, ati vrut sd aibd deciuiala nego-tuluT, vdmile, §i ail luat deci porturile pentru dIn§ii. Vor fifost aiurea pe mal, vor fi atacat Chilia saú vor fi pus unghiumrucgi atar langd castelul bizantin, nu scim. Dar 'inCetatea-Albd s'ail a§ezat.

Dovada e o legend/ de mucenic, scrisd in sec. al XV-leade Romanul Grigorie Tamblac, una din cele douè luminiale literatureT slave In epoca sa. (Viéta Sf. loan Novi sail,cum i se dice astddl, a Sf. loan de la Sucéva, a fost tipdritd,dupd un sbornic din Némt (2), de Episcopul Melchisedec.E o traducere din grecesce, cum se vede din unele numeproprii sail de demnitälti: Italianul din Trapezunt care pirescepe dint e un «Frang» (430-1,700; TAtaril sunt «Per§T ) (cumsunt Turcil pentru multT Bizantini); guvernatorul CetAtiT-Albe e numit «iparch . Acéstd imprejurare cresce val6rea

in Papiu, III, p. 137. Cf. vedija teorie a lui Bonfiniu, cu Mol-dova de§artà i fdr5. stäpAn (p. 251).

V., pentru me., Revista pentru ist., arch. fi filol., III, p. 143.

37

documentuluT, care e decT anterior MI Tamblac insusT, informa sa originald.

loan era negustor in Trapezunt i plecase spre Cetatea-Alba, ccare este la Vospor», pe o corabie italiand, ceea cearatd mentinerea unor intinse legAturi comerciale ale cetd-tilor dundrene si sub dominatiunea tdtard. Comandantul cord-bieT, cuprins de urd pentru virtutile ortodoxulul, 11 piri ipar-chuluT > cd ar vred sd-si lepede legea pentru a hid pe aPersilor din cetate. Acestia se inchinail din oras, si unul din acestia II OMcapul.

CrestiniT ortodoxI din oras luard cu sfinteniemdrturisitorului si le ingropard in cimitirul uneT bisericT, pecare traditiunea o fixézd

38

zantini. (1) Pe atuncl Tátaril fácean dese incursiunI, dupá altisvor: in Tracia, de o parte, in Podolia, de alta. Olgerd,Mare-Principe al LitvanieI de la 1330, ii Mtn In 1333 la guraNistruluI : treI §eff numitI de Sarnicki Kadlubeg, «Dimitrie§i Kaizibeg se refugiará atuncI In Dobrogea. (2)

E fórte inteligibil cum do se inchinail «Per§iI» din legend6

CAPITOLUL III.

Genovesil la Marea N6gril §i la Duniire. (1)

La 1381 Chilia erà administratd de un consul genoves, la1410 Cetatea-Albd fdced Incà parte din coloniile Repub:icel.Cate-va deceniT stégul cu cruce ro0.e al Sf. Gheorghe a um-brit amindou6 principalele porturi din regiunile dunarene.Ca influentd comerciald §i de culturg, suprematia genovesa.la Marea Négrd §i Dundre se intindeà cu mult peste hotareledominatiunil politice.

Cat a fost de adincd §i de puternich acéstà influenta ge-novesd ne dovedesc amintirile pe earl le-a lasat in urmd,In traditiunile poporatiunilor orientale §i, in special, balca-nice. La Turci, orT-ce ruind frum6sà de castel tare e o «cetategenovesd >, o «Ginivis-Calesi ; uria§iT sunt pentru din§ii §iGinaviz >, GenovesiT; nu, cum s'a dis, din causa bdrbdtieT lor

in presupuse lupte din secolul al X-lea pand la al XIII-lea (2),cat fiind-cà numai un uria puted face, credea. Turcul, cas-tele ca acele genovese. Dupd caderea Caffei, familil geno-vese aii r6mas §i In acéstd cetate §i in alte coloniT vecine,cklute §i ele (AMA cu capitala. Irémaserd in Solgat, Caffa,Sirin-ta§ (Scuiritacci), nu popolani, ómenT de rind, carin'avead cu ce sd fuga, ci 6menT cu stare, patricieni din fa-milli earl furd, un timp, sub Mari, o aristocratie de sfet-

diplomati §i negustorT. Botero, care, in misiunile sale,

V., in general, lucrärile lui Heyd (Hist. du commerce du Levant aumoyen age) ei ale lul Bruun (Marea Négrd; in rusesce; etc.). Cf. siSainte-Marie Névil, Caffa et les colonies génoises de la Crimée, 1856;Murzakiewicz, Istoria coloniilor genovese (rusesce), Odessa 1847.

Sdineanu, Studg folklorice, p. 212-3. Cf. Col. la Traían, I, p. 57.

40

a visitat, de sigur, si Crimea, citëza nume ca Spinola, Doria,Grimaldi. Inca de la sfirsitul secoluldi al XVI-lea, multiuitase limba ; Imbracati tataresce, vorbiail limba stapanilor.Dar religiunea o pastrara: rèmasera cre§tini catolici, al carorfil mergeail sa studieze In seminariile romane ; pe alocurT, Isipastrail si vechia biserica italiand. Unele nume ati strabatutpana la noi: ast-fel, In 1513, trei Genovesi din Caffa, Augustinde Garibaldi, un Ghizulfo, descendent al fo§tilor domni deMatrega, si un altul, necunoscut, fac pacea intre Han si Po-lonia; Augustin e creat cavaler de Regele Sigismund la 16Iulie 1514. (2) Avem din 1523 pétra sepulcrald a lui Lan-franco Zaccaria, fiul lui Angelo, mort la Caffa la 1 Novem-bre. (3) Calkorul Bruce consultd pentru efataria» sa peAnton Spinola, sol al Hanului la Polont (4) La 1604, e trimisin Moldova acela§1 ,Gianantonio Spinola, crestin catolic, 'id-scut in Tataria, dar din familia genovesa cu acest nume >.Grigorie al XIII-lea trimisese doi frati pentru ingrijirea reli-gi6sa a Genovesilor din Tataria, cari erall Inca la 1604 (5),cand cereail preoti iara§I, f6rte multi (assaissimi). insa seexagerà insemnä'tatea §i numOrul lor ; Bruce vorbesce de20.000 call ar fi mers cu Sinan-Pa§a intr'o expeditiune ungu-résca si s'ar fi aratat simpatici cre§tini1or.(6) Castelnau afirma,Inca in secolul al XIX-lea, cà un popor intreg cobovitor dinGenovesi ar locul In muntil cari despart Georgia de Circasiameridionala. (7)

Cat privesce presenta lor de odiniára §i gloria lor in Wiledunarene, ele nu a fost niel ()data uitate, ci exagerate continuri,de la o generatiune la alta si de la un scriitor la altul. Ca§i In legenda turca, Genovesil din secolele luí Mircea si hit*tefan-cel-Mare intrail de-adreptul pe 'Arta largd a epopeei.

Botero, .Relazioni, III, p. 1390.Acta Tomiciana, III, p. 140, 159 - 60.Mem. soc. din Odesa, V, p. 166, no 14.Brussius, De Tartaris diarium (Frankfurt, 1598, in-40), p. 3-5.

Bruce era intimul vestitului Hatman §i Mare-Cancelar poIon loan Za.-moyski.

Col. lul 7'raian, VII, p. 317.Bruce, o. c., p. 6.II, p. 164.

41

Pentru a vorbl intaiiI de ceea ce at' credut strainil, Dupont,care, traind pe langa Ioan III Sobieski, i-a scris viéta, scieca Genovesil ail avut «stabilimente marl> la Marea Négra,ca ale lor ail fost Caffa «si Bialigrad, asezat la gura Nis-truldi, In Basarabia veche, care atuncI era' a Moldova» side uncle aù fost scosl de 'Marl la 1620 (sic). Nu numaT atat,nu numai dominatiunea genovesa i se parea recenta, darcredo ca limba latina a locuitorilor Principatelor ar fi fostadusa de Genovesl. (1) Generalul frances Langeron, emigratIn serviciul Rusilor in secolul al XVIII-lea si al XIX-lea,vorbesce de Corturile genovese din Crimea, de micul fort(fortin) al GiurgiuluI, din insula ce se afid in fata orasuluI,fort , ail gasit cetatl «Mute malde demult de Ianovejl, cetatea la tirgul Suceva i cetatea laHotin j Cetatea-Albd j cetatea Chilia i cetatea Némtulul

Cetatea N6a, Romanul, ce i s'ail surpat pämIntul i aiicdclut (4) Miron Costin, In «Cartea pentru descalecatul de in-Mil a Terel Moldovel i némuluI moldovenesc», Imprumutade la PolonI parerea cd Cetatea-A113á ar fi anteri6r4Traian i ca «August Cesarul» isl surgunià acolo boera cagresith, ca pe «dascalul. Ovidiu, care facuse «nisce stihurIde dragoste... de Indemnase Rimul la curvie >; care Ovidiua si murit in acole locurl unde «Vidovul. II perpetuéza nu-mele. Dar el Imprumuta, In acelasl timp, de la «gheografiileceste de acum de curInd» explicatiunea ca, pentru serviciT fd-cute «Impotriva Turcilor >, impèratil bizantinI ail zalogit Cri-mea, Bugécul, cu < schelele de la mare», «si atuncI GenovesiI

Dupont, ed. Fundatiunfi Krasifiski», p. 201.Memoril, in Hurmuzaki, Supl. 13, p. 96, 159.In cunoscutul séû Viaggio, p. 127. invétatl genovesi afi admis

ca Vilna' fantasia archeologia a abatelui.Ed. Letopisefelor, p. 379.

42

ail fdcut Chilia pe Dundrea i Chefea, care este pe malulIn Grim». (1) Acéstd pdrere o repetd el si in descrierea

sa polond in prosä a Moldovel, addogind cä Domnil ail fd-cut zidurile de incunjur la Hotin, Sucéva, Tighina i Ceta-tea-Albh, dar nu la Chilia genovesd; originea celor-lalte cetdt1e dacd saú romand. (2) «S'a intunecat», serie el in poema po-lond, in fine, «si cetatea TighiniI; numaf puternica ChiliePo Dundre ne mal cam luminézd; fundatd de cdtre Geno-vesl, ca. i portul CaffeI pe tèrmul Crimeel, pe cand el tineatiIn zdlog de la Imp6ratil bizantinT teytä Taurida i litoralulMäriI Negre pAnä la gurile Danubiulul». (3) Nicolae Costindiscutd pdrerile tatAluI séú, pe care le adoptd in parte: ob-servand cd pe Cogalnic nu p6te fi Turnul luI Neoptolem dela Nistru, el crede e, dacd in adev'e'r este o cetate la Tatar-Bunar, «pote tot de GenovesT. sá fie fAcutd». Dupé spuselelui «Nicusia Panaiotachi, ce erd Postelnic-Mare aid]: in térdla nol, om ales la trebile 0111 pe atunce», el deosebesce «ce-tatea cea mare» (genovesd) a Chilie)." de «cea mal micd», zi-dità 'Ate de stefan, «ca o strap.' cetätil eel marl». (4)

Cantemir, pe care suntem fericitI cd-1 prindem cu o pd-rere criticd, in Deseriptio Moldoviae, respinge insd idea ed.Genovesil aù fälcut cetätile Moldovef, observând c.a. el Wailsträbdtut in interiorul Véril, bun pentru agricultorI, nu pentrucomert. Cetätile, serie e], chinuit la rindul sseil de maniaarchaismuluT, nu pot fi cleat romane sail dace, pästrate decdtre Romanl. (5)

Dintre eel noi. de tot, boerul Bals, de la care KogAlniceanua luat multe lucrurl hazlif, pune in circulatiune «confede-ratia Moldovenilor cu Genovesil», titlul de «DomnI MarilNegro» luat de VoevocjiI Moldovel i stäpanirea lor efectivdasupra apelor eT, «panà la luarea ConstantinopoleI», precis. (6)La rindul séù, Kogdlniceanu, in vestitul ski articol asupra«BdtdlieI de la Rdsboienl i pricinilor el», intdresce aceste

Miron Costin, ed. Kogälniceanu, p. 23, 24, 25.Bogdan, Cron. inedite, p. 183-4.Arch. ist., I, p. 162.Pentru descdlecat, in Letopisefe, I, p. 69-70.Descr. Mold., p. 23-4.Fragmente publicate in Arch. rom., I, p. 77, nota 2.

43

afirmatiunI: «Caffa era, cum am dice, o parte a Moldaviel"»,ceea co e adevérat cat si pentru Constantinopole, de exemplu.Genovesa', sciindu-se slabi In Crimea, ar fi cäutat ailanto.Moldovenilor, i «Alexandru-cel-Bun fu cel întâiú Domn,carele se unl cu Genovesa inteun tel comercial» ; Domnilpurtaii, supt «Stefan-cel-Mare mal ales», titlul de «stäpanI al"Mara Negre» ; Caffa era un intreposit al comertulta mol-clovén, care se facea de «Genoves1 si de MoldovenI»; luandCan, Mohammed II lovl Moldova «in mima sa». (1) Dupä.Bälcescu, in fine, Galatil, Chilia, Cetatea-Alba., Hotinul, Ti-ghina ar fi fost erepublice», intemeiate in secolul al XII-leade

44

nu puteail fi adu§I de niel o nevoie comerciald sä stabilésedIntreposite aid. Republic°le italiene 41. ImpArtird tacit sferade actiune economied In Orient. A st-fe], Ven etia deservià dup.1261 mg mult Archipelagul §i, In Asia, Siria i Egiptul; Ge-novesil lucre]. In Marea Négrd; In schimb, FlorentiniI aveaticomertul Ungariel: in Buda existaii negustorY din Ragusa(care §i ea avea, ca tributare, tërile interi6re ale PeninsuleiBalcanice), dar cea mal inflorit6re colonie comerciald italianderh a Florentinilor. Prin Insemndtatea lor economicd, ace0negustorT se InAltard la situatiunI inalte In Stat, sub Ludovic-cel-Mare, de pildd, §i sub Sigismund, mal ales. Pippo Spano,Filip Scolari, vestitul luptätor contra Turcilor, erà un negustorflorentin. Florenta recunosceà cti niedierl cetdtenil s61 nu sesimt maI acasd docat In Ungaria. (1) Cu ce scop decI, cândproductele veniaii mal u*or §i mal eftin prin Venetia sailprin Bavaria §i. Saxonia, le-ar fi dus GenovesiI pe o calelungd §i grea, pentru a aprovisionA prin Chilia §i Cetatea-Albd pe UngurI, tributarI al altor ItalienT, instalatI de mult§i puterniel? CM o navigatiune, care sui cursul DundriT, nupote fi fAcutd pentru alp' decat Ungurri: cu Bulgaril orien-tall fAceail comer t Genovesil prin Varna, ca eel apusenIRagusaniI prin Vidin, iar pentru térile n6stre ajungeati calocurI de schimb Chilia §i Cetatea-Albd. Unde mal punomcd niel un cuvint In documente genovese nu ne face sdbdnuim alte a§ezdrI la Dundre decat cele de sus ? Si avemdocumente din destul. Ruine genovese, In fine, nu sunt nielIntr'un loe, niel In altul; ci numaI la Giurgiu avem ruinelecasteluluI turc.

Prosperitatea Genovesilor In Orientul grec, monopolul lorapr6pe In Marea Négrd, datézd de la restabilirea Imperiulubizantin In Constantinopole. Fundarea Imperiulul latin`juseseo dibace loviturd a Venetienilor, call, prin «partitio», 41' re-servase tot negotul In provinciile (Romaniel., cele mal bune§i mal Inflorit6re porturl. (2) intelegerea pretendentilor asia-

Iorga, Notes et extraits, seria a 2-a, passim.Ed. Tafel-Thomas, I, p. 473-4, 488.

45

lid la coróna bizantina cu Italienil exclusi de la comertullevantin erà deci naturald, si ea s'a Mont intre Michail Pa-leologul, amOratul» din Nicea, i Genovest Tractatul de laNkymphaion (13 Martie 1261) (1) precedd cucerirea Constan-tinopolei de GrecT i, daca n'o ajutd cu trupe, Genova fu-sese stimulul cuceriril i r6mâneh o garantie pentru Imp6"-ratul cuceritor. Situatiunea Venetienilor in Orient trecti asupraGenovesilor, nu dinteun exces de scrupul din partea Paleo-loguluï, ci din causa nevoieI ce aveh acesta de a se sprijinlpe cine-va contra dusmaniel statornice a Venetiei deposedate.

Indatä. intelegerI comerciale se incheie cu State levantinecolonii se intemeiazd : In 1288, tractat cu Armenia (2);

putin dupa 1261, tractat cu Tdtaril i fundarea Caffel (3), caresfarâmd insemnätatea Tanei venetiene i, prosperand necon-tenit, absorbind tot mal mult comer t mal multa avere,sfirsl, la 1475, cu o poporatiune de peste 75.000 de suflete. (4)In 1314 fu stabilit un oficiii special pentru coloniile si co-mertul din Marea Négr, ash numitul Officium Gazariae demal tardiii. In 1365, Soldaia i opt-spre-dece localitati malmid. din «Gotia» fura cucerite si crescurd punctele de razimale st'apanirii genovese in aceste parti. Inainte de acéstadata, In Imprejurarl necunoscute, furà ocupate de Genovesiporturl pe c6sta fésariténa a Warn. Negre, spre térile Cau-easulul, ca Sevastopole i altele. In Asia-Mica, pe malulopus, colonia genovesd din Trapezunt se intarl; In Samsunun oras genoves, cu consul propriti, se forma alaturi deorasul musulman; Amastris (Samastro) devenl genovesa; unfost consul de Sinope, care apartineh unuI emir turc, e men-Vonat la 1391. In sfirsit, prin Pera, Genovesii aveati cheileMariI Negre, incunjurata de colonil genovese autonome sailsupuse seniorilor i Principilor locati. La 1400, opera acésta

*i in Ducange, Recueil de diverses chartes (la urma lui Villehardouin),p. 9-16; mai in urmA, in Tafel si Thomas, III, p. 64 i urm.

Notices et extr., (1827), P. 97 si urm.Iorga, in Revue de l' Or. latin, IV, p. 25 si urm. tCuffu# din Tafel-

Thomas, III, p. 246, unde se aflaii vamesI greci Inca' in 1278, nu petefi Caffa, cum cred editoril.

Makuscev, II (in Glasnik, seria a 2-a, XI), p. 49, No. 16.

46

minunata de stAruinta inteligenta era torminata. Dacd «laculmoldovenesc» e o exagerare ridicula, nu se p6te contestaca, vreme de peste o sutà de anl, Marea Negra, Marea-cea-mare, cum i se cjicea. in Italia (Mare Maius, Mar Maga fost un «lac genoves». (1)

Din Marea Negra luaü Genovesil materil prime si pro-ducte : pesce, piel lucrate (2), sclavi, carne sarata, grid. Grin],mal ales, de care Italia, coplesita de orase, avea nevoie tot-deauna si in cantitate mare, se tncarca In tóte porturfietarn. Privilegiul lui Michail Paleologul, restringend dreptulde a face comer t in aceste regiuni la GenovesI si Pisanl,permitea celor dintal in chip absolut .extragerea de griddin Imperiti. (3) VenetieniI, dupa impacarea cu GreciI,petara i ei acest drept: in 1276 si 1278 inca, ni se spunede grill adus din «Marea Negra» (4), conform tractatului din1265, care opria exportul numaf atund când pretul atingeaun maximum la Constantinopole (5), si conform intaririI din1277. (6) Tot in 1278, se vorbesce de grill adus la Venetia«din partile Gazariel, din Marea Negra». (7)

Tractatul veneto-bizantin din 1285 cuprinde iarasT clausagriulul (8), ca i cel din 1303. (9) La 1304, noul tractat dintreGenova si Imperid permite cumperarea in posesiunile Impé-ratuldl de orI-ce producte pentru hrand, «afara de grit' sialte seminturI» (sic), i exportarea lor fär6 \Tama, dar admiteexportul fara drept de transit pentru marfurile, griul, lemnele,etc. din «alte ten earl sunt la Marea Negra si nu sunt su-puse ImperiuluI nostru». (10) In 1319 si 1330, intilnim o lunga

inderetnica certä intre Imperiali i Venetienl, earl pre-

Iorga, l. c.Thomas, Diplomatarium, p. 167.Ed. Ducange, d. ex. (dupd ed. sa din Villehardouin), p. 11.Tafel-Thomas, III, p. 171-2, 189 (cf. p. 185).Tafel-Thomas, III, p. 85.Ibid., p. 144.Tafel-Thomas, III, p. 276; cf. p. 266.Tafel-Thomas, III, p. 332.Thomas, Diplomat., p. 17.Atti della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 105 0 urm.

47

tindeati sd vindd fdrd a pila vre-un imposit, in cuprinsulImperiului, griul streiin adus din Marea Négrd. (1)

Griul acesta se incdrcd mal ales in Crimea §i in ptirtilede sud-vest ale mdril, la Mesembria, Anchial §i Vara. Desigur insd, §i la Dundrea-de-jos, prin Chilla i Cetatea-Albd.

Italienil le frecuentail de mult, §i avem dovadd despreacésta in presenta lor pe portulane. in atlasul catalan din 1375,publicat de Buchon §i Tastu (2), figurézd de. la «Pangalli.(Mangalia) in sus : «Costanza», «Zanava>, «Grossea» ; apoi,guri: Stranbijo., «Laspera , «Sanzorzo», «Selina , cLichos-tomo., «Farconayre., din Neapole, are, de la < Pangalia» In sus : «Co-stanza < Sanavarda», < Grossea> ; apoT, in gurl. : «Firavico >(Siravico), «Laspora , «Sanzorzo >, «Solina >, apoi: «Lichosto-ma , «Falconayre > §i «Monte Castro), langd «frum Turbo ,. Por-tulanul e de pe la inceputul secolulul al XIV-lea : el insémndla nord de Dundrea inferi6rd, pe care o numesce «flum Ve-cina> §i langd care, la sud, pune o localitate Vegina (5): Bur-

Thomas, Diplom., p. 125, 129, 141-2, 152--3, 165, 190, No. 91. CLA tti. della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 105 §i urm.

in Not. et extr., XIV».Periplus Ponti Euxini octuplus, Viena 1836, in-80.Cf. Serristori, Illustratione di una carta del Mar Nero del mcccu

(Florenta 1857), passim; Lelewel, Geogr. ctu moyen dge, p.12 din Atlas;-De la Primaudaie, Hist. du commerce de la Mer Noire (Paris 1848, in-80),p. 216-8; Mem. Acad. bavarese, cl. I, X, p. 258-60. Cf. t;ii Memoriile-soc. din Odesa, IV, p. 244 tlio urm. Alte charte vechi, farà important5.cele mal multe, in An. Ac. Rom., II din ser. a 2-a.

in raportul comisiunii Academia!, mi se imputdsingurul fapt pre-cisca n'am admis identificarea Vicinel cu Macinul. Autorul raportului

48

garla. Portulanul luI Petru Visconti din Genova, fkut In1318, conservat astAdI la biblioteca imperiald din Viena(ms. lat. 594), are, IncepAnd de la «Pangallia» spre nord«Costanza , «Zanavarda», «Grossea», «Bambola», «Le do-navici > inainte de gura S. Gheorghe, «Licostomo», «Salino»,«Farconare», «Mauro-Castro». «Vicina» se gAsesce ca §i Incharta napolitanA, lar, In mare, sunt puse: insulal C4rossea, Infat6 cu localitatea cu acest nume; «Straviqui , cevA mal josde Bambola; «Sancti Georgii , In fatd cu gura; «AsperaIn fatd cu gura Sulinei; «Fidonixi» i Solina». TJnul maltArclia, In aceea§I bibliotecl (ms. lat. 355, sec. XV), are: ;Co-stança», «Cinavarda», «Groxea», Proslaviça., inteun golf, lagura Sf. Gheorghe, «Brillago», pe gurd, maI sus, «Stravicho»,«la Spera , «San Giorgio), «Salino», cu o insul6 mare ro-tunca. in fatd (maI Incolo , «Falconare>, «Monchastro». Cu ro§u sunt Insemnate:Varna, Cinavar da, Lichostomo §i Monchastro. (1)

Cand erà o ar§ità in Tataria salí In Bulgaria, aprovisio-marea cu grill se fkeà, pentru coloniile italiene §i metro-pole, la DunArea-de-jos i Nistru.

Dar puteati intervenl §i alte motive, ca un rdsboill sail oAscólà. A§A, in 1317, Bulgaril ocupAnd Varna §i Anchialo,.guvernul genoves opresce ducerea la Constantinopole degrîfl Incdrcat in aceste pArtf. (2) Ast-fel iaräT, cu prilegiulAsboiulul purtat contra luI Gianibec-han de Venetia i Ge-nova aliate, rdsboiil In care comertul cu Gazaria fu oprit

-va fi avênd motivele sale pentru identificare. Din partea mea, observMach". i Vicina, ca sunet n'ari a face, ea' n'avem nicI o dovada despre

un Macin medieval, ca Mäcinul e unde este, iar Vicina e pusà de por-tulane intre Isaceea i Tulcea, ca Dundrea lea numele de rlul aVicina.numaI de la schimbarea sa de directiune, spre est, pana la inceputul

gurilor. De altmintrelea. in identificarea VicineI cu Macinul credTomaschek i ciliar Jireeek (v. Jastrow, Jahresberichte, 1897, III, p. 63).

Cele-lalte portulane inedite copiazd pe cele vechi. V., de exemplu,mss. XII D. 71 din Neapole, no 356 din Viena, etc.

Atti della soc. lig. di st. patria, XIII, p. 120. Cf. Heyd, II, p. 530(duptt Officium Gazarie, In Mon. Hist. Patriae, din Turin, II, col. 382

urm., 385).

49

§i hotarul pentru corabil fixat prin tractatul de alianta din22 Iulie 1345 la Caffa. (1)

Dovada frecuentariT ChilieT, cel putin, pentru comerciulgriuluT, de VenetienT §i GenovesT, in acela§I timp, ne-o dainsa un act public, plangerile Witte in 1360 de notarulDamian Andrea, ambasador la Genova din partea DogeluT.A noua §i cea din urma din aceste plangerT contra purtd-riI Genovesilor din Pera e formulatä. ast-fel : cMu1t1 Vene-tienT se plang de Genovesir,, cari stag (conversantibus)In pdrtile Licostoniulu i In alte pcirg chiar, uncle suntschele pentru grîú (caricatoria frumenti) in Marea Né-grei, dicênd ca nu li se permite de GenovesT a cumpéragrid in acele OAT, daca nu se unesc cu din§ii in societatede cumpérat §i, daca se unesc cu eT in societate, Ge-novesiT ii in§ala, cacT cumpéra pe ascuns griul §i, la urma,Venetienil nu maT al nimic dinteinsul. i de aceea doué co-rabil venetiene al plecat in acest an (1359) din Licostomo,fiind-c5, din pricina Genovesilor, earl* nu lasa pe VenetienTsá cumpere, cum s'a spus, §i-I in§ald, cordbiile acelea n'atiputut avé jumatate din capacitatea lor (medietatem suicarichi), spre cea maT mare paguba §i dauna a negustorilorno§tri §i a comuneT Venetiet» La 6 Februarie, guvernul ge-noves réspunde ca nu scie cum s'ail petrecut lucrurile decari se plange Dogele, dar ca va scrie magistratilor din Perasa observe tractatele §i sa se pórte amical cu VenetieniT. La12 urmator, scris6rea e redactata §i se ordona explicit Pe-rotilor, carora li se comunica plangerea §i réspunsul, csa trac-teze pe VenetienT in Pera §i in schele (locis caricatoriís)§i alte locurI fratesce, prietenesce §i bine-voitor, a§à in catsa nu maT alba de ce sa se planga pe dreptate . (2) In 1361,1 Februarie, GenovesiT confirma pacea cu Venetia §i decid

V. Thomas, Diplomatarium, p. 232, 243-4, 261-3, 266-7, 267-8,278 si urm., 299, no 158; p. 300 si urm., 311-3, 320, 326, 327 si urm.;Hammer, Gesch. der Goldenen Horde, p. 5 si urm.; Mem. sae. Odesa,IV, p. 183 si urm.

Arch. de Stat din Venetia, Libri commemoriali, VI, fol. 82 V° siurm.; dupd volumul al II-lea (sub tipar) din Thomas, DiplomatariumVeneto-Levantinum, p. 57 si urm , No. 31.

Iorga, Chilla i Cetatea-AlbA. 4

50

s'o comunice magistratilor din colonit Genovesul, care vaprovocA un conflict, va pldti o amenda de dou6 sute de gal-beni genovegf (ianuini) §i i se va WA cuna din urechile pro-priuldf ski trap». (1) La 13 urmator, Venetia, la rindulratificd tractatul.

Presenta Genovesilor ca negustorY. la Chilia e doveditddedl prin documental citat. Asezarea lor politica, stabilireade consul in castelul refAcut, a trebuit sd se intimple dupácatT-va ant In 1360 mai era o garnis6nä bizantind. in Chi-lia ? E indoelnic. Masi curind e de admis cA acest oras apar-tinea Bulgarilor, carI stApaniail «Dobrogea», i anume, incurind, Chilia Mai parte din provinciile acelui dinast bul-gar care a dat numele sal cuceriril nóstre de la 1877.

Cu BulgariT, negustoril italieni eraii ma'f de demult inatingere. Inainte de 1321, Regele Miliutin Uros II al Ser-

apo'l succesorii sèt, *tetan Uros III si *tetan-Dusan,oferird Venetienilor trecerea prin Statele lor catre «Roma-nia» i alte pArti, «dar nu spre Bulgaria», adaoge Regeledin 1330. (2) La 4 Octobre 1352, Tamil bulgdresc Alexandradd, din Nicopole, un privilegiù de comert tot Venetienilor,acordandu-le vama redusA de trei la sutg, responsabilitateapersonald a negustorilor, conservarea cordbiilor innecate, scu-tirea de drept de transit, sechestrarea numaT dupd judecatà,succesiunea regulata a negustorilor mortY, drept de- a facebisericd i loggie (pentru consul) unde voesc. Pe acest timpfunctionà la Varna un consul venetian, Marc Leonardo,care trimete tractatul Dogelut (3) Cât despre relatiunile Geno-vesilor cu BulgariT, ele sunt anteri6re anulat 1314, cand niscenegustori turà prOdati in Bulgaria; satisfactiunea fiind refu-satà, Genova oprl comertul i acordà drept de represaliïla 22 Martie 1316. (4)

Mem. soc. din Odesa, IV, p. 219-23.Ljubid, Listine, I, p. 337, No. 552. Cf. Heyd, I, p. 529 (dupd ru-

bricele la Senato Misti; Arch. ven., XVII, p. 266; XXIII, p. 77).Ljubié, III, p. 246-8, No. 364-5.Heyd, Histoire du commerce du Levant, I, penultimul capitol.

51

Pers6na §i istoria luI Dobrotici, Domn al Bulgaria' orien-tale, sunt f6rte rai cunoscute, din lipsa isvórelor. Stdpan,Incà de pe timpul Tarului Alexandru, pe dou6 castele l'angdMesembria (1), el i§i forma despotatul In imprejurdrI inte-ligibile, dar cu totul necunoscute. De acest despotat vorbesctrel isvóre: Schiltberger, care a cunoscut prin sine pe senioruldin Kalliakra (Kallacerka) (2); Chalkokondylas, care, povestindexpeditiunea de la Varna, descrie itinerariul lui Vladislavpeste Dui-Are, in téra Imp6ratuluT , pe la malul Märil Negre,prin téra BulgaruluT Dobrotikes, cdtre Kalliakra §i Varna> ,care redevenise pe timpul acestuia de curind bizantind (3);§i, in fine, dupd isvóre turcesci, Leunclavius, care afirmd (4)cà fiul lul Dobrotici, Ivanco, Dobritaogli pe turcesce, domn1peste (Varna §i regiunea vecina, cjisd Dobritze». Kalliakra,In portulane Kaiacla, Caiacra §1,