5/28/2018 citate
1/3
S-au spus despre Arghezi toate acele lucruri superficiale si
juste ce se observa din capul
locului: ca exprima conflictul intre real si ideal, ca e
baudelairian si eminescian, ca e uncreator de limba. Toate aceste
aspecte s-ar putea afla la orice alt poet. niversul sau
substantial, sensul de exploratie metafizica a viziunilor,
intelectualitatea fara cadre
rationale a acestei lirice, iata chestiunile adevarate !"#
Cu Flori de mucigai arta lui Arghezi se preface in asa fel
incat, formal, putem afirma capoezia argheziana autentica, lipsita
de orice ecouri straine, aici incepe. () Florile de
mucigai sunt opera de rafinament, de subtilitate artistica, ele
presupun un cer al gurii dedat
cu mirodeniile. () in Flori de mucigai, efectul artistic consta
in surprinderea suavitatii sub
epresia de mahala. () Cu cat epresia e mai grotesc tipica, cu
atat vibratia autentica e mai
surprinzatoare!.
!$. $alinescu - %storia literaturii romane de la origini pana in
prezent, &ditura 'inerva, ed.a ll-a, (ucuresti, )*+, pp. ++-+*,
+)#
"Aceasta este functia pe care o eercita Arghezi, ca un vraci, a
carui putere vra#itoreasca sta
in cuvinte. Cautate la izvoarele parasite ale arhaismelor, ale
limba#ului bisericesc, ale leicului
familiar sau periferic s.a.m.d$, cuvintele poetului se
organizeaza in raporturi verbale noi, dupao logica al carei
principiu ascuns este modificarea insasi a constiintei cosmice
care, unita cu
factorul timp, determina nelinistea argheziana.!
!Serban $ioculescu - %ntroducere in poezia lui Tudor Arghezi,
&ditura 'inerva, (ucuresti,
)*/), p. +#
Mistica divina a crestinului ortodox Arghezi, naturista si
organicista, se releva in planul
transcendentului care coboara in viata, ca intr-un receptacul al
divinitatii, manifestata prin har
creator si prin miracolul neintrerupt al fapturilor, de
consubstantiala esenta."!ompiliu onstantinescu - #udor Arghezi,
$ditura
Minerva, %ucuresti, &''(, p. &)*+
%n 0lori de mucigai spectacolul suferintei umane tutelat, ca in
alegoriile medievale, de
prezenta mortii, tipologia de bolgie dantesca, reversul parodic
al mantuirii prin suferinta,
scurgerea torturanta a timpului, aliajul sumbru cu terifiantul
si grotescul, extensiuneaamanuntului in fantastic, in sfarsit,
seraficul amalgamat cu trivialul vietii de puscarie se
impletesc intr-o poezie fals-genuina, croita de urzeala epica si
in care limbajul argotic de
mahala circumscrie o stare lirica particulara.1 -tematica
!'ircea 'uthu - 2ictionar analitic de opere literare romanesti,
vol. %%, &-3, coordonator:%on 4op, &ditura $asa $artii de
Stiinta, $luj-5apoca, , pp. +-+)#
"Cu un limba# substantial innoit (ceea ce inseamna in primul
rand un leic innoit, eliberat de
pre#udecata criteriului poeticitatii in selectia leicala, cu un
univers deschis viziunilor
infernale sau grotescului, dominanta poeziei argheziene ramane,
totusi, metaforismul
vizionar, identificat chiar cu carnavalescul portretisticii
()
%rei par a fi caracteristicile prin care universul arghezian e
opus de obicei celui eminescian&
materialitatea limba#ului, componenta ludica a poeticii sale (cu
accentul apasat asupra
valorii intrinseci a cuvintelor) si interesul pentru lumea
reala, in special in aspectele ei
triviale (Flori de mucigai).'
!%oana &m. 4etrescu - 5amolul tainelor1 in &minescu si
mutatiile poeziei romanesti,
&ditura 2acia, $luj-5apoca, )*+*, pp. )6-l7#
5/28/2018 citate
2/3
$ste Arghezi un poet religios, un poet mistic aspuns Arghezi a
corupt in chip fericit pentrupoezie tema sacrului si a creat o
opera unica, in felul ei, in acest secol, introducand masiv in
problematica religioasa dramele existentiale si metafizice ale
individului."
$ugen /imion - !refata la vol. #udor Arghezi, 0pere, 1, $ditura
2nivers $nciclopedic,
%ucuresti, 3444, p. 5615+
"7ara disociere si ruptura, cunoasterea argheziana ar fi in
impas. 7ara materializarea abstractiei,
disocierea nu se poate produce. 8e aceea, noaptea si stepa,
ceata si pustiul inlocuiesc conceptuldivinitatii ascunse sau al
mortii ce sta la panda. !oemele credintei sau ale necredintei
argheziene
sunt un caz particular al poemelor noptii. 9oaptea este metafora
centrala, inglobanta si decisiva a
universului liric arghezian."1on /imut - evizuiri, $ditura
7undatiei ulturale omane,
%ucuresti, &''), p. &&*+
"2n amestec de sublim si urat este propriu stilului poetic al
lui Arghezi, in sectiunea stratului
poetic central uratul fiind pragul de :os al elanului spre
inaltimile sublimului, in viziunea poeticaa uratului sacru.;
$ugen #odoran - .2ratul sacru in poezia lui #udor Arghezi", in
voi. /ectiuni literare, $ditura7acla, #imisoara, &'aciu -
.#udor Arghezi", in Mircea >aciu, Marian !apahagi, Aurel /asu,
8ictionarul
esential al scriitorilor romani, $ditura Albatros, %ucuresti,
3444, p. =?+ . %.+- 4ompiliu $onstantinescu: Tudor Arghezi: 0lori
de mucigai !)*87#.1Temperamentul sau poetic e construit pe
contrast: nota grava, severa 9si 9mbina reflexele
de plumb cu nota gratioasa, de o linie supla si simpla 9n
puritatea ei o ciudata 9mbinare de
virilitate si gratie feminina, de dur si melodios fuzioneaza
9ntr-o singura tonalitate.1
