Claadiri Inalte 4

5/24/2018 Claadiri Inalte 4

1/27

15 octombrie 2012 Curs cladiri inalte master IS 1

Cursul 3Plansee pentru cladiri inalte


2/27


Cuprins

Sisteme de plansee beton armat :

1. Placi care descarca pe o directie pe grinzi sau pereti

2. Placi care descarca pe o directie nervuri si grinzi principale

3 Placi care descarca pe o directie pe grinzi secundare si principale

4. Plansee dala (care descarca pe 2 directii)

5. Plansee ciuperca (care descarca pe 2 directii)

6. Plansee casetate (care descarca pe 2 directii)

7. Placi care descarca pe 2 directii pe grinzi .

Sisteme de plansee compozite:

1. One-Way Beam System

2. Two-Way Beam System

3. Three-Way Beam System4. Composite Steel-Concrete Floor Systems.


3/27


Consideratii generale

Alegerea sistemului de planseu adecvat este o decizie economica importanta la

o cladire inalta.

La cladiri rezidentiale, sunt posibile deschideri mai mici pentru ca dimensiunilemai mici ale incaperilor permit dispunerea mai apropiata a stalpilor sau peretilor.

Cladirile de birouri cer spatii mari deschise, deci sunt necesare deschideri mai

mari.

Usurinta si viteza de construct iejoaca de asemenea un rol important in

alegerea sistemului de planseu. Unii antreprenori pot obisnuiti numai cu anumite

sisteme sau au investit intr-un sistem de cofraj scump pentru un anumit tip de

planseu.

Uneori sistemul de planseu trebuie sa participe si la preluarea fortelor

orizontale. De exemplu, grinzile pot face parte din cadre care preiau forte

seismice.


4/27


Sisteme de plansee de beton armat


5/27


Plansee care descarca pe o directie

Placile armate pe o directie descarca pe reazeme paralele, cu deschideri pana la7 m; grosimea este in generala intre 15 si 20 cm. Cofrajele si armarea sunt simple.

Sistemul este greu si ineficient, dar poate fi folosit in cladiri rezidentiale, la

deschideri mai mici, eventuale cu utilizarea post-tensionarii.


6/27


Grinzi principale si nervuri dese

Placa poate fi subtire (pana la 6 cm), si armata cu plase sudate. Nervurile au inaltimi intre15 si 50 cm iar distanta intre ele este intre 50 cm si 1.00 m. Se pot acoperi deschideri

pana la 12.00 m. Pentru cofrarea nervurilor se pot folosi cofraje reutilizabile din fibre de

sticla.


7/27


Grinzi principale si secundare

Distantele intre grinzile secundare sunt intre 1,50-2,00 m, dar pot creste pana la 2,50-

3,00 m. Deschiderile pot fi pana la 14 m. Se pot folosi placi cu grosime de 8-15 cm.

Pe langa faptul ca se pot acoperi deschideri mai mari, sistemul este compatibil cu cele

care preiau forte orizontale.


8/27


Planseu dala

La un planseu dala, placa este rezemata direct pe stalpi. De obicei deschiderile sunt

apropiate ca valoare, astfel incat placa descarca pe doua directii. Deschiderile variazaintre 8,00 m (armare conventionala) si 11 m (armatura postintinsa).

Acest sistem permite de asemenea dispunerea libera a stalpilor si creaza un tavan plat

(rezultand de aici o inaltime de etaj minima).


9/27


Planseu dala

Placa are deformatii mari

inainte de rupere.


10/27


Planseu dala

Se pot observa liniile de rupere.

In centrul placii domina momentele

Mx si My, iar fisurile sunt paralele

cu laturile placii; inspre reazemedomina momentel e Mxy, si

momentele principale sunt rotite la

45o.


11/27


Planseu ciuperca

Adaugarea de capitel si subplaca permite marirea deschiderilor si preluarea de incarcarimai mari.

Capitelul mareste rezistenta la strapungere, in timp ce subplaca permite si marirea

momentului capabil in placa si scaderea sagetilor. ACI 318 considera sublaca o ingrosare

a placi care se intinde pe cel putin 1/6 din deschidere


12/27


Planseu ciuperca


13/27


Planseu casetat

Planseul casetat are grinzi dese (60-100 cm interax) dispuse pe 2 directii. Se realizeaza

folsind cofraje din material plastic sau otel, refolosibile, cu latura 5075 cm. Casetele din

jurul stalpilor sunt de obicei pline, pentru a mari rezistenta la forta taietoare.

Tavanul poate fi lasat la vedere, avand un aspect decorativ.

Exemplu: holurile FCCIA.


14/27


Planseu cu grinzi pe doua directii

Planseul cu grinzi pe doua directii are grinzi pe doua directii ortogonale care transmit

sarcinile de la placa catre stalpi. Acest sistem permite utilizarea de placi relativ subtirisi

este un sistem economic si compatibil cu cadrele rezistente la actiuni orizontale.

Pentru a realiza efectul de descaracare pe doua directii trebuie ca raportul laturilor sa nu

depaseasca valoarea 2, iar pentru a realiza efectul de descarcare placa-grinda-stalp,

grinzile trebuie sa fie relativ rigide.


15/27


Planseu cu grinzi pe doua directii

Dupa ACI 318, efectul de grinda rigida este conditionat de un raport minim intre rigiditate

grinzii si a placii:

scs

bcb

scs

bcb

E

E

/4E

/4E

I

I

lI

lI

slabuncrackedofinertiaofMomentI

beamuncrackedofinertiaofMomentI

concreteslabofelasticityofModulusEconcretebeamofelasticityofModulusE

s

b

sb

cb


16/27


Plansee de beton armat: deschideri economice


17/27


Plansee casetate de beton armat (cu grinzi inalte)


18/27


Plansee casetate de beton armat (cu grinzi late)


19/27


Plansee cu nervuri pe o directie


20/27


Plansee cu nervuri pe o directie si grinzi late (2,40 m)


21/27


Rapoarte l/d uzuale, cf. EN 1992-1-1

Sistem structural Beton puternic solicitatp% = 1,5%

Beton slab solicitatp% = 0,5%

Grindsimplu rezemat, placsimplu rezemat, armatpe unasau doudirecii

14 20

Travee de capt a unei grinzi

continue, a unei pl

ci continuearmate pe o direcie sau a uneiplci continue armate pe doudirecii n lungul deschiderii mari

18 26

Travee intermediara unei grinzisau plci, armatpe una sau

doudirecii

20 30

Planeu dal pentrudeschiderea cea mai mare 17 24

Consol 6 8

Aceste valori au fost calculate pentru un beton de clasC30/37i un efort unitar n armturi n stadiul

II s= 310 MPa (corespunznd unui oel cu limita de curgere caracteristicde 500 MPa). Pentru

deschideri mai mari de 7 m (8,5 m n cazul planeelor dal), valoarea din tabel trebui majoratcu

raportul L/7 (respectiv L/8,5). Se precizeaz, de asemenea cvalorile din tabel sunt n general

acoperitoare, i cn unele cazuri elemente mai zvelte pot satisface condiiile de sgeat.


22/27


Rapoarte l/d uzuale, cf. ACI 318


23/27


Rapoarte l/d uzuale, cf. ACI 318


24/27


Plansee compozite

Structurile de otel folosesc de

asemenea placi de beton asezate

pe grinzile structurii metalice in

diverse moduri.

Cea mai obisnuita metoda este

turnarea placii de beton monolit

pe tabla cutata. In acest caz placa

de beton are intre 6 si 10 cm

grosime.

Inaltimea ondulei, grosimea tablei

si distanta intre grinzi sunt

dimensionate astfel incat tabla

cutata sa poata juca rolul de cofraj

fara a mai fi nevoie de sprijiniri(popi).


25/27


Plansee compozite

Cand tabla este legata

de placa de beton prin

conectori de forfecare

(realizati prin nere-

gularitati pe suprafata

tablei), sistemul lucre-

aza ca un compozit, cu

tabla tinand loc de

armatura intinsa incamp.


26/27


Plansee compozite

Placa de beton poate

fi legata de grinda

metalica prin conectori(cel mai frecvent

gujoane sudate pe

talpa superioara a

grinzii).

Se formeaza o grinda

compozita, cu placa

de beton in zona

comprimata si profilul

metalic in zona

intinsa.


27/27


Plansee compozite open web truss

Grinzile secundare (de obicei) sunt grinzi cu zabrele. Astfel se pot acoperi deschideri maricu consumuri mic de otel. Un alt avantaj este posibilitatea de a trece instalatiile prin

grosimea planseului (in special tubulatura pentru aer conditionat). Au insa o sensibilitate

mare la actiunea focului, ceea ce limiteaza uneori domniul lor de utilizare.

Documents

Claadiri Inalte 4