Coaliția pentru Dezvoltarea României Grupul de lucru Educație

Propuneri

A. Învățământ preuniversitar

A1. Obiectiv: Formare iniţială de calitate înaltă a cadrelor didactice.

1. Alinierea programelor de formare cu standardele europene (prevăzute în lege în majoritatea statelor).

2. Selectarea riguroasă la intrarea la cursurile de pregătire pentru profesori și la absolvire.

3. Accent pus pe practică și stagii de lungă durată. Marirea numărului de ore de practică pedagogică de la 2 semestre cât este acum la 6 semestre – practica pe toată perioada școlarizării.

4. Un număr redus de facultăți din țară care să organizeze departamente de pregătire pentru profesori.

5. Doi ani de stagiu ca profesor asistent. Profesorul asistent va lucra în clasa celor mai buni profesori din învățământ și va participa la toate activitatile acestora – de la orele de predare, la sedințele cu părinții excursii, comisii în școală, etc.

6. Revizuirea criteriilor de acces și ieșire din profesie – meseria de profesor e prea valoroasă ca să nu avem oameni dedicați dezvoltării permanente a acestora, cum le arătăm că merită să fie aleși și dezvoltați – politică națională de susținere a profesiei de dascăli cu profesionisti – HR, coach, mentor etc.

A2. Obiectiv: Formare continuă a cadrelor didactice – formare pe tot parcursul carierei

1. Formarea continuă a profesorilor să cuprindă cel puțin 3 zile de formare continuă, oblicatorii, in fiecare an de profesie. Este necesar ca formarea să se reflecte și în activitatea de la clasă: o propunere ar fi ca acordarea creditelor să se facă în 2 etape: 1. absolvirea cursului în urma unui test de evaluare; 2. prezentarea unui proiect, a unor imagini, fotografii, inregistrari video pe parcursul a 3-6 luni care să demonstreze aplicarea la clasă, în practică a tehnicilor/metodelor discutate la curs

2. Din 3 în 3 ani profesorii participă la formări cu conținut pedagogic aferente ultimelor noutăți din domeniu

3. Sunt încurajate schimburile dintre profesori, de tip job shadowing, fie în cadrul aceleiași școli, fie în școli partenere din oraș sau din alte orașe.

A3. Obiectiv: Regândirea sistemului de evaluare a elevilor și profesorilor.

A3.1. Evaluarea elevilor

1. Evaluare pentru învățare – revizuirea sistemului de notare prin adoptarea unuia bazat pe feedback, creștere și motivare a elevilor. Nota e formata din 3 aspecte – academic (cunostinte), efort (abilitati) si comportament (atitudini), se propune eliminarea totală a notei la purtare.

2. Standardizarea notării, a evaluarii elevilor la clasă: care este nivelul minim de cunoștințe/competențe pe care trebuie să le aibă elevul pentru a trece clasa, la fiecare disciplină?

3. Eliminarea notei de la gimnaziu în calculul mediei de admitere – notele trebuie să reflecte nivelul real al elevului – analfabetismul funcțional trebuie depistat din timp, nu camuflat sub note nejustificate.

4. Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor. A3.2 Evaluarea profesorilor

1. Criterii clare de intrare în profesie, parcurgerea programului de formare inițială și selectarea vocațională a candidaților

2. Luarea în considerare mai ales a rezultatelor la clasă ale profesorilor în evaluarea acestora anuală

3. Criterii clare de ieșire din profesie a acelor profesori care nu se ridică la standardele de calitate ale profesiei

5. Toleranta 0 la furt/ copiat – formarea caracterelor.

A4. Obiectiv: Reducerea analfabetismului funcțional și promovarea literației.

1. Programe cât mai variate de îndrăgire a lecturii începând cu clasa 2a.

2. Elaborarea unor programe de diagnostic și remediere a analfabetismului funcțional și

formarea a cel puțin unui profesor în fiecare școala, care va deveni specialist în recuperarea elevilor cu dificultăți de citire/ învățare.

3. Programul de remediere trebuie să fie atractiv, cu multe elemente de învățare prin joc, să răspundă nevoii de lucru diferențiat și individualizat. Intrarea în program e temporară și deschisă oricărui copil. La sfărșitul programului elevul trebuie să știe să citească și să înțeleagă un text potrivit vârstei lui.

4. Programe remediale de vară – la finalul fiecărei clase în primar – test de evaluare a textului scris/citit/vorbit și cei care nu sunt la standard să intre în programul remedial – prevenție/ intervenție coerentă pentru literație.

5. Accent mai mare pe rezolvarea de probleme, gândire critică, gândire creativă la clasă, dar și la examenele de evaluări naționale II, IV, VI, VIII.

A5. Obiectiv: Reorganizarea școlii ca să fie compatibilă cu noile realități economice și

sociale.

1 Regândirea structurii anului scolar, a orarului copiilor și a vacantelor în funcție de

necesitătile societății contemporane și a economiei (să susțină economia națională) – prelungirea cu cel puțin 4 săptămâni a anului școlar, vacanțe diferențiate pe zone geografice.

2 Regândirea spațiilor de învățare: clasa și scoala să aiba spații plăcute copiilor, de lectură, pentru pasiuni, mici grădini, colțul pasionaților de știință și tehnologie, etc.

3 Introducerea în școli a cantinelor – aceste cantine pot servi drept laborator pentru clasele duale HORECA și pot funcționa în sistem catering pentru școlile care nu au spații de pregătire a hranei calde.

B. Învăţământul profesional, tehnic şi dual- legătura cu piața muncii B1. Obiectiv: Cresterea atractivitatii invatamantului si reputatiei invatamantului tehnic

1. Campanie la nivel național pentru creșterea interesului tinerei generații de învățare a unei meserii.

2. Exemplele de bune practici să fie promovate pe websiteurile de școlilor, inspectoratelor școlare, etc, susținute de cifre de angajabilitate.

3. Crearea unui grup de elita al Colegiilor Tehnice similar celor al Colegiilor Nationale.

4. Unitatile de invatamant tehnic si profesional isi vor promova activ specializarile disponibile

5. Creșterea numărului de consilieri școlari în ciclul gimnazial pentru a asigura traseul cel mai potrivit fiecărui elev. Instruirea acestora pentru a prezenta oferta educationala din regiune in mod echilibrat: tehnic vs. Teoretic.

6. Introducerea transparentei in traseul copiilor de la scoala la profesie in REVISAL - sa avem transparenta pe angajabilitatea din scoli (sa poata fi corelat traseul profesional in viata cu tipul si nivelul de educatie primite) –demonstrarea cresterii angajabilitatii din IPT ar atrage dupa sine atractivitatea invatamantului tehnologic B2. Obiectiv: Corelarea locurilor din invatamantul tehnic si dual cu nevoile reale ale pietei

1. Cifrele de școlarizare în învățământul tehnologic sa fie bazate pe nevoia pieței muncii din regiune, prin consultarea reală a operatorilor economici relevanți. Scoala are un rol activ in acest proces: cartografiaza anual companiile active in regiune si se pliaza pe nevoile concrete de specializari ale acestora; Scoala este flexibila si isi adapteaza planurile de invatamant conform cerintelor pietei muncii din regiune.

2. Crearea in mod prioritar de specializari in zona tehnologiilor avansate si renuntarea cat mai repede la specializari din ce in ce mai putin cerute pe piata muncii. Este necesara revizuirea impreuna cu mediul privat a intregului portofoliu de meserii pentru care sunt pregatiti tinerii astazi in scolile profesionale si liceele tehnologice.

B3. Obiectiv: cresterea calitatii invatamantului tehnic

1. Formarea cadrelor didactice implicate în învățământul dual si tehnologic pentru a putea asigura complementaritatea între ceea ce se predă la școală și practica efectuată la operatorii economici.

2. Școala - actor proactiv în a indentifica operatorii economici care au capacitatea de a oferi cadrul de formare de calitate (tehnologie; tutore de practică) ;

3. Parteneriate reale școală - operatori economici în beneficiul unui învățământ profesional de calitate; Companiile care investesc in dotarea scolilor sa aiba un cuvant important de spus in administarea scolii prin dobandirea unui numar important de locuri in consiliile de administratie ale scolilor.

4. Resursele educatioanale folosite in procesul educational tehnic sa fie construite

impreuna cu companiile interesate. 5. Este importanta cresterea ponderii practicii vs teorie la examenele de absovire si

implicarea companiilor cu care liceele/scolile profesionale au lucrat in procesul de examinare.

6. Posibilitatea organizării învățământului dual și pentru calificări de nivel 4 si 5.

Posibilitatea ca ruta educațională a acestor copii să continue cu programe universitare (vezi Universities of Applied Sciences din Finlanda)

7. Verificarea și autorizarea operatorilor economici care solicită școlarizarea elevilor în

sistem dual.

8. Prioritate la cazare pentru elevi în internatele școlare; implicarea administrației școlilor în dotarea modernă a atelierelor.

B4. Obiectiv: Cresterea numarului companiilor implicate si a calitatii implicarii in sustinerea invatamantului tehnologic.

1. Clarificarea rolului Autorității Naționale pentru Formare Profesională Inițială în

Învățământ Dual.

2. Intelegerea meseriilor, vizite de studii in companii, vizite ale angajatilor de top din companii in scoala sa devina parte integranta din consilierea in cariera.

C. Învățământ Universitar

1. O mai bună corelare a ofertei educaționale cu cerințele actuale ale pieței muncii, în considerarea tendinței de globalizare (prin adaptarea programei de învățământ și a specializărilor academice);

2. Încurajarea proiectelor de asociere de tip “dual degree” și înființarea de centre de cercetare știintifică universitară în asociere cu entități private - dezvoltarea dimensiunii internaționale a învățământului superior prin prioritizarea refacerii capacității și imaginii învățământului superior românesc pentru a redeveni un centru educațional regional de excelență - un “hub” academic - (așa cum era considerat în perioada 1970-1990 când atrăgea un număr semnificativ de studenți străini din zone extra-europene, cu precadere la specializările Medicină și Inginerie, de ex.: industrie grea, exploatari petroliere, construcții de mașini, etc.). Concret, obiectivul ar putea fi atins (și) prin încurajarea deruării programelor de asociere între centre universitare românești și străine, conform modelului “dual degree”. Inițiativa se aplică la scară largă în majoritatea țărilor europene, constituind o abordare academică modernă în mediul concurențial generat de globalizare. Aceaste programe răspund nevoilor:

• universităților (al căror număr de studenți este în scădere semnificativă și constantă);

• Potențililor studenți (care au, astfel, acces la programul educațional dorit fără a suporta costul relocării)

• mediului de afaceri (universitățile putând înființa centre de cercetare știintifică în asociere cu societățile comerciale în zone care presupun costuri logistice și de personal reduse).

3. Schimburi de experiență între profesorii din universități și specialiști din companii –

profesorii merg în vizita la companii și țin lectures/seminarii și invers, cei din companii vin la facultăți și țin prezentări/workshop-uri.

1. Elevi

Pierdem foarte mulţi copii pe drum

Dintr-o clasă de 24 de elevi în

clasa I în anul 2005-2006, doar

10 au promovat examenul de

bacalaureat peste 12 ani. Doi elevi din 24 s-au înscris la şcoala profesională, care nu se finalizează cu examen de BAC.

sursa: edu.ro, ISE-Unicef 2017

100% 42%

226,324202,427

183,312

169,230

111,544

86,813

Absolvenţi şcoală profesională 2016

19,423

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0

50,000

100,000

150,000

200,000

Copii înscriși în clasa I 2005-2006

Absolvenți de clasa a IV-a 2008-2009

Absolvenți clasa a VIII-a 2012-2013

Absolvenți clasa a X-a 2014-2015

Prezenți bac 2016-2017

Promovare bac2016-2017

sursa: ISE-Unicef 2017, ANOSR 2017

La calcularea abandonului şcolar a fost exclus procentul de elevi repetenţi: 2-3% pe ciclu şcolar. Nu au fost excluşi elevii care au migrat în alte ţări, alături de părinţii lor.

8.4% 16.4% 21.9% 58.0%0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

Abandon primar (I-IV) Abandon clasele I-VIII Abandon clasele I-X Respinşi sau nu se prezintă BAC 2016-2017

2.Rezultate examene Evaluare Națională 2015-2018

Mulţi elevi cu note mici la matematică

sursa: edu.ro

În anul 2018, 39% din totalul de elevi au obţinut note mai mici de 5 la proba de matematică.

În schimb, cei mai mulţi elevi au obţinut note între 8 şi 10 la proba de Limba şi literatura română,

la fel ca anii trecuţi, ceea ce poate arăta că subiectele date au fost prea uşoare.

sursa: edu.ro

17% note sub 541%

note între 5 și 8

42% note între 8 și 10 0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

elevi

absenți

elevi cu

note între

1-2

elevi cu

note între

2-3

elevi cu

note între

3-4

elevi cu

note între

4-5

elevi cu

note între

5-6

elevi cu

note între

6-7

elevi cu

note între

7-8

elevi cu

note între

8-9

elevi cu

note între

9-10

Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Limba și literatura română(2018, 2017, 2016, 2015)

39% note sub 5 45% note între 5 și 817%

note între 8 și 100%

20%

40%

60%

80%

100%

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

elevi

absenți

elevi cu

note între

1-2

elevi cu

note între

2-3

elevi cu

note între

3-4

elevi cu

note între

4-5

elevi cu

note între

5-6

elevi cu

note între

6-7

elevi cu

note între

7-8

elevi cu

note între

8-9

elevi cu

note între

9-10

Rezultate la examenul de Evaluare Naţională - Matematică(2018, 2017, 2016, 2015)

2.Rezultate examene Evaluare Națională 2015-2018 Notele de la examen sunt mult mai mici decât cele obţinute la şcoală

sursa: edu.ro

Ce medie au obţinut elevii la examen comparativ cu mediile obţinute la şcoală, de la clasa a V-a

la clasa a VIII-a? Datele arată că 32,2% dintre elevii din 2018 au avut la clasă medii cu peste

3 puncte mai mari faţă de media de la examen.

17.0%medii asemănătoare

50.8%medii la clasă mai

mari cu 1 - 3 puncte

32.2% medii la clasă cu peste

3 puncte0.0%

10.0%

20.0%

30.0%

40.0%

50.0%

60.0%

70.0%

80.0%

90.0%

100.0%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

45,000

50,000

Variație între -2 și -1 Variație între -1 și 0 Variație între 0 și 1 Variație între 1 și 2 Variație între 2 și 3 Variație peste 3

Diferența dintre mediile de la clasă (V-VIII) și media de la Evaluarea Națională(2018, 2017, 2016, 2015)elevi

Subiecte la matematică de nota 5

sursa: sorinborodi.ro

Pe o scală de la 1 la 10, dificultatea subiectelor la matematică din anul 2018 a obţinut nota

5,05.

În anul 1995, subiectele primeau nota 7,35 la gradul de dificultate. Numărul de exerciții și

probleme a crescut de la 9 la 18, dar majoritatea fac apel la algoritmi de rezolvare memoraţi prin

repetare, iar nu la abilităţile de rezolvare de probleme ale elevului.

9 14 14 19 15 23 23 24 24 21 20 20 18 18 18 18 18 18 18 18 18

8.33

7.35

6.21

5.73

7.13

6.005.47

5.08

4.79

5.90 5.60 5.90 5.55 5.38 5.504.88 5.05

4.16

4.27

4.11

5.05

0

5

10

15

20

25

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

19

89

19

95

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

20

14

20

15

20

16

20

17

20

18

Gradul de dificultate a subiectelor EN VIII - Matematică și numărul

de itemi itemi

Filiera teoretică, 44%

Filiera tehnologică și

Învățământ profesional,

49%

2.Rezultate examene Repartizarea elevilor la licee și școli profesionale 2017

Mai mulţi elevi sunt repartizaţi în învăţământul tehnic şi profesional decât la liceele teoretice.

49% din totalul elevilor sunt repartizaţi în licee tehnologice sau aleg să urmeze o şcoală

profesională. Peste 4 ani promovarea examenului de bacalaureat va deveni un obstacol prea

dificil pentru mulţi dintre elevii din liceele tehnologice.

Profil umanist, 17%

Profil real, 27%

Tehnic, 10%

Servicii, 14%

Resurse naturale și protecția

mediului, 4%

Învățământ profesional,

21%

Învățământ vocaţional, 7%

Număr de elevi absolvenți pe domenii, în învăţământul profesional şi tehnic - 2018

sursa:edu.ro

3,127

521

3,9442,403

11,051

4,045

1,699

4,342

2,3551,649

3,488 3,525

70

17,726

330

2,954

93982 13

12,359

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Agr

icu

ltu

ră

Ch

imie

ind

ust

rial

ă

Co

mer

ț

Co

nst

rucţ

ii, in

stal

aţii

şi lu

crăr

i pu

blic

e

Eco

no

mic

Elec

tric

Elec

tro

mec

anic

ă

Elec

tro

nic

ă au

tom

atiz

ări

Este

tica

şi i

gie

na

corp

ulu

i om

en

esc

Fab

rica

rea

pro

du

selo

r d

in le

mn

Ind

ust

rie

alim

enta

ră

Ind

ust

rie

text

ilă ş

i pie

lări

e

Mat

eria

le d

e c

on

stru

cţii

Mec

anic

ă

Pro

du

cţie

med

ia

Pro

tecţ

ia m

ed

iulu

i

Silv

icu

ltu

ră

Teh

nic

i po

ligra

fice

Teo

logi

c

Turi

sm ş

i alim

enta

ţie

2.Rezultate examene BAC 2015-2017

Rezultate foarte slabe la liceele tehnologice

Cei mai mulţi elevi din liceele

tehnologice nu reuşesc să obţină o

notă de trecere la BAC.

62% dintre ei au picat BAC-ul în

2018.

La liceele teoretice cei mai mulţi

obţin medii peste 7.

sursa: edu.ro

elevi 62%nu

promovează(2018)

38% promovează

(2018)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

elevi eliminați

elevi neprezentați

elevi respinși elevi cu noteîntre 6-7

elevi cu noteîntre 7-8

elevi cu noteîntre 8-9

elevi cu noteîntre 9-10

Rezultate la BAC - Licee Tehnologice (2018, 2017, 2016, 2015)elevi

sursa: edu.ro

17% nu promovează(2018)

83% promovează(2018)

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

elevi eliminați elevi neprezentați elevi respinși elevi cu note între 6-7

elevi cu note între 7-8

elevi cu note între 8-9

elevi cu note între 9-10

Rezultate la BAC - Licee Teoretice (2018, 2017, 2016, 2015)elevi

2.Rezultate examene – PISA 2015 - Citire

2.Rezultate examene – PISA 2015 – Citire

Mulţi elevi analfabeţi funcţional, foarte puţini performeri de nivel înalt

Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Citire

sursa: OECD

Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Citire

sursa: OECD

19.7 % 20.1 %

38.7 %

0 %10 %20 %30 %40 %50 %60 %70 %80 %90 %

100 %

Ho

ng

Ko

ng

Irla

nd

aEs

ton

iaC

anad

aFi

nla

nd

aSi

nga

po

reM

acao

Jap

on

iaC

ore

eaV

ietn

amP

olo

nia

No

rveg

iaD

anem

arca

Slo

ven

iaG

erm

ania

Span

iaR

usi

aTa

ipei

Po

rtu

galia

No

ua

Zeel

and

aLe

ton

iaM

area

Bri

tan

ieO

lan

da

Au

stra

liaSu

edia

SUA

Bel

gia

Euro

pea

n U

nio

n…

Cro

atia

Elve

tia

OEC

D a

vera

geIt

alia

Fran

taA

rgen

tin

a…C

hin

aR

epu

blic

a C

eha

Isla

nd

aA

ust

ria

Litu

ania

Luxe

mb

urg

Isra

elG

reci

aU

nga

ria

Ch

ileR

epu

blic

a Sl

ova

caM

alta

Cip

ruM

alae

zia

Ro

man

iaU

rugu

ayTu

rcia

Co

sta

Ric

aEm

irat

ele

Ara

be…

Kaz

ahst

anB

ulg

aria

Mex

icA

rgen

tin

aM

un

ten

egru

Trin

idad

si T

ob

ago

Co

lum

bia

Mo

ldo

vaIo

rdan

iaTh

aila

nd

aA

lban

iaB

razi

liaQ

atar

Geo

rgia

Pe

ruIn

do

nez

iaLi

ban

Mac

edo

nia

Tun

isia

Rep

ub

lica…

Rep

ub

lica

Ko

sovo

Alg

eria

8.7 % 8.3 %

2.0 %

0 %2 %4 %6 %8 %

10 %12 %14 %16 %18 %20 %

Ho

ng

Ko

ng

Irla

nd

aEs

ton

iaC

anad

aFi

nla

nd

aSi

nga

po

reM

acao

Jap

on

iaC

ore

eaV

ietn

amP

olo

nia

No

rveg

iaD

anem

arca

Slo

ven

iaG

erm

ania

Span

iaR

usi

aTa

ipei

Po

rtu

galia

No

ua

Zeel

and

aLe

ton

iaM

area

Bri

tan

ieO

lan

da

Au

stra

liaSu

edia

SUA

Bel

gia

Euro

pea

n U

nio

n…

Cro

atia

Elve

tia

OEC

D a

vera

geIt

alia

Fran

taA

rgen

tin

a…C

hin

aR

epu

blic

a C

eha

Isla

nd

aA

ust

ria

Litu

ania

Luxe

mb

urg

Isra

elG

reci

aU

nga

ria

Ch

ileR

epu

blic

a Sl

ova

caM

alta

Cip

ruM

alae

zia

Ro

man

iaU

rugu

ayTu

rcia

Co

sta

Ric

aEm

irat

ele

Ara

be…

Kaz

ahst

anB

ulg

aria

Mex

icA

rgen

tin

aM

un

ten

egru

Trin

idad

si T

ob

ago

Co

lum

bia

Mo

ldo

vaIo

rdan

iaTh

aila

nd

aA

lban

iaB

razi

liaQ

atar

Geo

rgia

Pe

ruIn

do

nez

iaLi

ban

Mac

edo

nia

Tun

isia

Rep

ub

lica…

Rep

ub

lica

Ko

sovo

Alg

eria

2.Rezultate examene – PISA 2015 - Matematică

Elevi analfabeţi funcţional (sub nivelul 2 la PISA), în procente - Matematică

sursa: OECD

Cu 39,9% analfabeţi funcţional la Matematică ne situăm pe unul dintre ultimele locuri din Europa, la mare distanţă de media UE:

22,1%.

În acelaşi timp, doar 3,3% din totalul elevi se situează în top. Media UE: 10.7%. La citire cifrele sunt asemănătoare.

22,1 % 23 %39,9 %

0 %10 %20 %30 %40 %50 %60 %70 %80 %90 %

100 %

Mac

aoSi

nga

po

reH

on

g K

on

gJa

po

nia

Esto

nia

Taip

eiFi

nla

nd

aD

ane

mar

caC

anad

aIr

lan

da

Co

reea

Elve

tia

Ch

ina

Slo

ven

iaO

lan

da

No

rveg

iaG

erm

ania

Po

lon

iaR

usi

aV

ietn

amB

elgi

aSu

edia

Leto

nia

No

ua

Zeel

and

aR

epu

blic

a C

eh

aA

ust

ria

Mar

ea

Bri

tan

ieA

ust

ralia

Euro

pe

an U

nio

n…

Span

iaIt

alia

OEC

D a

vera

geFr

anta

Isla

nd

aP

ort

uga

liaLi

tuan

iaLu

xem

bu

rgR

epu

blic

a Sl

ova

caU

nga

ria

Mal

taSU

AC

roat

iaIs

rae

lK

azah

stan

Arg

enti

na

(Bu

en

os…

Gre

cia

Mal

aezi

aR

om

ania

Bu

lgar

iaC

ipru

Emir

atel

e A

rab

e U

nit

eC

hile

Mo

ldo

vaTu

rcia

Mu

nte

neg

ruTr

inid

ad s

i To

bag

oU

rugu

ayA

lban

iaTh

aila

nd

aA

rgen

tin

aM

exic

Ge

org

iaQ

atar

Lib

anC

ost

a R

ica

Per

uC

olu

mb

iaIo

rdan

iaIn

do

nez

iaM

aced

on

iaB

razi

liaTu

nis

iaR

epu

blic

a K

oso

voA

lger

iaR

epu

blic

a D

om

inic

ana

Elevi cu performanţe înalte (nivel 5 şi 6 la PISA), în procente - Matematică

sursa: OECD

10,7 % 11 %

3,3 %

0 %

5 %

10 %

15 %

20 %

25 %

30 %

35 %

40 %

Mac

aoSi

nga

po

reH

on

g K

on

gJa

po

nia

Esto

nia

Taip

eiFi

nla

nd

aD

anem

arca

Can

ada

Irla

nd

aC

ore

eaEl

veti

aC

hin

aSl

ove

nia

Ola

nd

aN

orv

egia

Ger

man

iaP

olo

nia

Ru

sia

Vie

tnam

Bel

gia

Sued

iaLe

ton

iaN

ou

a Ze

elan

da

Rep

ub

lica

Ceh

aA

ust

ria

Mar

ea B

rita

nie

Au

stra

liaEu

rop

ean

Un

ion

AV

ERA

GE

Span

iaIt

alia

OEC

D a

vera

geFr

anta

Isla

nd

aP

ort

uga

liaLi

tuan

iaLu

xem

bu

rgR

epu

blic

a Sl

ova

caU

nga

ria

Mal

taSU

AC

roat

iaIs

rael

Kaz

ahst

anA

rgen

tin

a (B

uen

os

Air

es)

Gre

cia

Mal

aezi

aR

om

ania

Bu

lgar

iaC

ipru

Emir

atel

e A

rab

e U

nit

eC

hile

Mo

ldo

vaTu

rcia

Mu

nte

neg

ruTr

inid

ad s

i To

bag

oU

rugu

ayA

lban

iaTh

aila

nd

aA

rgen

tin

aM

exic

Geo

rgia

Qat

arLi

ban

Co

sta

Ric

aP

eru

Co

lum

bia

Iord

ania

Ind

on

ezia

Mac

edo

nia

Bra

zilia

Tun

isia

Rep

ub

lica

Ko

sovo

Alg

eria

Rep

ub

lica

Do

min

ican

a

3.Profesori

Salariile mici pentru tinerii profesori fac ca meseria să fie neatractivă pe piaţa muncii

sursa: INS, BNR, FMI

În 1990, salariul net anual al unui tânăr profesor, aflat în primul an de învăţământ, reprezenta 80% din PIB per capita. Echivalentul

acelui salariu ar fi, în 2018, 839 de dolari pe lună pentru un profesor debutant. Realitatea: profesorul debutant din 2018 câştigă net

doar 46% din PIB per capita.

80%85%

52%

36% 38%46%

32%

40% 40%

43% 46%138 $

104 $ 132 $ 134 $

231 $

694 $ 684 $ 712 $

792 $

896 $

1048 $

111 $ 89 $ 68 $ 49 $88 $

316 $

222 $285 $ 319 $

384 $ 479 $

839 $

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

0 $

200 $

400 $

600 $

800 $

1,000 $

1,200 $

An

ul 1

990

An

ul 1

991

An

ul 1

997

An

ul 1

999

An

ul 2

003

An

ul 2

007

An

ul 2

010

An

ul 2

012

An

ul 2

016

An

ul 2

017

Pro

iecț

ie F

MI

anu

l 20

18

Salariul net la debut în învățământ raportat laPIB per capita (USD); Salariu 2018 USD echivalent 1990

Şi salariile medii ale profesorilor sunt neatractive, în comparaţie cu industriile care atrag tinerii:

IT şi finanţe

sursa: ins.ro

1.97

1.85

1.01

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

An

ul 1

990

An

ul 1

991

An

ul 1

992

An

ul 1

993

An

ul 1

994

An

ul 1

995

An

ul 1

996

An

ul 1

997

An

ul 1

998

An

ul 1

999

An

ul 2

000

An

ul 2

001

An

ul 2

002

An

ul 2

003

An

ul 2

004

An

ul 2

005

An

ul 2

006

An

ul 2

007

An

ul 2

008

An

ul 2

009

An

ul 2

010

An

ul 2

011

An

ul 2

012

An

ul 2

013

An

ul 2

014

An

ul 2

015

An

ul 2

016

An

ul 2

017

An

ul 2

018

ian

-mai

Salariul mediu net pe industrii (învățământ, IT și finanțe)raportat la salariul mediu pe economie

3.Profesori

Salarii mici la debut şi o perioadă lungă pentru a ajunge la salariul maxim

sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 2015

19

1.9

%

17

9.3

%

24

5 %

13

8.3

%

11

9.8

%

18

8 %

14

6.4

%

14

6.8

%

15

0.4

%

14

2.1

%

15

3.9

%

14

6.5

%

93

.4 %

69

.2 %

12

5 %

54

.6 %

13

6.2

%

13

6 %

12

6.9

%

92

.4 %

92

.1 %

92

%

91

.5 %

87

%

84

.8 %

81

.7 %

80

.9 %

59

.8 %

55

.3 %

51

.1 %

47

%

35

.8 %

0.0 %

50.0 %

100.0 %

150.0 %

200.0 %

250.0 %

Span

ia

Ger

man

ia

Po

rtu

galia

Ital

ia

Fin

lan

da

Ola

nd

a

Slo

ven

ia

Cro

atia

Au

stri

a

Fran

ta

Gre

cia

Un

gari

a

Po

lon

ia

Slo

vaci

a

Ro

man

ia

Litu

ania

Salariile de bază brute anuale minim și maximîn procente față de PIB-ul per capita

sursa: Eurydice, The teaching profession in Europe, 2015

Salariul de debut în învăţământ reprezintă 47% din PIB per capita în România vs 80% din PIB per capita în alte ţări. În România

durează 40 de ani pentru ca un profesor să ajungă la salariul maxim. Media în UE este de 24 de ani.

ani

24

33

38

29

35 35

44

12

34

20

34

40

25

32

20

169 %

189 %

141 % 174 %

164 %

150 %

208 %206 %

191 %

169 %

192 %

266 %

161 %

135 %130 %

0 %

50 %

100 %

150 %

200 %

250 %

300 %

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

EU

Gre

cia

Span

ia

Fran

ta

Cro

atia

Ital

ia

Un

gari

a

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

galia

Ro

man

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaci

a

Fin

lan

da

Numărul de ani necesar pentru a obține salariul maximDiferența relativă între salariul minim şi maxim (%)

profesori gimnaziu 2013-2014ani

3.Profesori

Tot mai puţini tineri care doresc să urmeze o carieră în STEM aleg să devină profesori

Din cei 5249 de candidaţi la examenul de definitivat în învăţământ (ce se poate obţine după un an de vechime), doar 8% sunt

profesori de ştiinţe: matematică, biologie, fizică, informatică.

sursa: edu.ro

candidați candidați candidați

308

386

273

66 319 1380

50

100

150

200

250

300

350

400

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Matematicăcandidați / note peste 8

135149

107

36 128 570

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Biologiecandidați / note peste 8

19 18

23

6 11 40

5

10

15

20

25

30

35

40

Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017

Fizicăcandidați / note peste 8

5249437

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

candidați candidați candidați