Colocviu Ortopedie

8/9/2019 Colocviu Ortopedie

1/73


2/73

/onatia, fiind cea mai recenta functie, totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala aomului. !mul vorbeste in mediu timp de 3-$4 ore zilnic. /izionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitateomului sa-si exprime dispozitia, dorinta, starea de indiferenta relativa, etc., si este la fel unmijloc de comunicare intre oameni./unctia de automentinere include ' componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare.

Prin autoconservare se subinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognatcare asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem.ici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. ermenulautostimulare prevede acele aspecte de structura si functie care genereaza actiunea stimulilor deintretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functiamusculara, presiunea masticatorie etc.) 5otiunea de autoreglare include acel mecanism biologiccare declanseaza modificarile morfologice conform functiei si invers.

). 'raseele de forta la mandibula, contrforsele la ma%ila. &rgumentati ce a condus laformarea lor si importanta practica.

0iniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase

compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita.2eosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: $)marginale% &)bazilare% ')transversale%+)anterioare% )posterioare% )capsulans% )radiale.0a maxila avem unmatorii stilpi de rezistenta: $)nazofrontali% &)zigomatici% ')pterigopalatini%+)palatini. 0a formarea acestor stilpi (linii, traveuri) de forta a dus incordarile, presiunile careapar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie.1mportanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia

presiunea masticatorie si identificarea unor discordante.

*. Componentele &'M, ( forme ale tubercului articular.+o"itia condililor articulari aimandibulei in fosele articulare n conditii de norma.

* este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculularticular, discul articular (meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare.pifi"ele condiliane ale mandibulei. ceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindreelipsoidice sunt situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cucartilaj articular. 2imensiunile lor sunt determinate de particularitatile constitutionale,individuale, de virsta si permanent se gasesc sub influenta modelatoare a factorilor functionali.Pe fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se inseramusciul pterigoidian extern. Portiunea superioara la adulti are in lungime un diametru de $3-&$mm, iar transversal - 3- 6 mm. 1n raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim douaforme tipice de epifize articulare: $)ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal% &)

strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul transversal un-$ depaseste cu mult pe cel sagital. 1nconditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condiliiarticulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cutuberculul articular. 2atorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra

boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitateacraniului, dar asupra oaselor craniului. Pierderea dintilor laterali sau alte stari patologice(abraziunea patologica a tesuturilor dure ale dintilor etc.) duce la scimbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind deseori dureri ca urmare a presiunii ce oexercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul neurovascular.osa articulara. /osa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. nterior ea margineste cu tuberculul articular, distal cu scizura 7lasser, interior cu apofiza osului

sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placutaosoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea articulara de cutia craniana. dincimeafosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului articular care are in mediu


3/73

- mm. 8avitatea ei este de &-' ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea ceasigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. #olta cavitatii articulare are o captusealade cartilaj in regiunea scizurii 7lasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. 1naltimeaocluziei arcadelor dentare nu permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosaarticulara, iar pozitia lor la baza pantei tuberculului articular asigura transmiterea presiuniiminime in zona boltei fosei articulare.

'uberculul articular. uberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Sedeosebeste de celelalte elemente ale articulatiei prin diverse forme. Pe panta lui posterioara, careare o inclinare in jos si anterior, egala in mediu cu ''9, aluneca epifizele condiliene articulare alemandibulei.uberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat unrol important particularitatile functionale ale articulatiei temporomandibulare, determinate deconsistenta produselor alimentare, cit si scimbarile in ocluzia dentara, si in special aparitiaacoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. 0a copii tuberculul articular este slabdezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. 8u pierderea dintilor acest element al articulatieitemporomandibulare treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-oanumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme aletuberculului articular- plata, mijiociu pronuntata, abrupta. 7radul de pronuntare la fel este independenta de factorul functional. Se considera ca la folosirea alimentelor aspre predominadeplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acesteiformatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpulmasticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului.Discul articular meniscul/. *eniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, carefiind situat intre epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma

biconcava. 2atorita acestui fenomen meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. 2emarginea lui insera capsula articulara. 2iscul articular subimparte cavitatea articulara in douaetaje: anterior - superior si inferior-posterior. 2e disc si capsula insera portiunea superioara a

musciului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizelecondiliene ale mandibulei. *eniscul un numai licideaza dezacordul dintre dimensiunile foseiarticulare si apofizele condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii.Capsula articulara. 8apsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescentacu marginea discului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila,ceea ce permite deplasari considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plansagital.$igamentele. 0igamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. Prima grupaeste prezentata de doua pereci de ligamente: $)disco-temporala care fixeaza discul de osultemporal, si &) disco-mandibulara, care fixeaza discul de mandibula. 7rupa a doua este

prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare, sfenomandibulare si stilomandibulare.olul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor de lateralitate acondililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitareamiscarilor mandibulei in genere.

'rei forme ale tuberculilor articulari0 plata, mijlociu pronuntata, abrupta. 1n conditii de norma,cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosaarticulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular.stfel presiunea masticatorie se transmite asupra oaselor craniului.

. Muschii ridicatori, coboritori, propulsori ai mandibulei si functiile au%iliare.Muschii ridicatori sunt prezentati de ' pereci de musci: m. temporal% m. maseter% m. pterigoidian intern. M. temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporalsi insereaza pe apofiza coronoida a mandibulei. 2upa directia fibrelor musculare, m. temporal se


4/73

imparte in ' fascicole: anterior, mijlociu si posterior. 0a contractia celui anterior are loc numairidicarea mandibulei, ce;ui mijlociu- ridicarea si retropulsia, iar la contractia celui posterior-numai retropulsia mandibulei. M. maseter- are insertia fiza pe arcada zigomatica simobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. re & fascicole: superficial, cu directiaoblica a fibrelor% si profund- cu directia fibrelor in plan vertical. M. pterigoigian intern- are

punctul fix de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare

a mandibulei. 0a contractie bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte, 0acontractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directieide contractare a musciului. oti acesti musci contribuie la mentinerea ungiului mandibularintr-o pozitie ecilibrata.Muschii coboritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertiimobile: una pe mandibula si alta pe osul ioid. *uscii coboritori ai mandibulei sunt numiti simusci supraioidieni, formind totodata planseul bucal. Sunt formati din ' grupe: genioioidieni,miloioidieni si fasciculele anterioare ale musciului digastric. 7enioioidieni- la mandibulainsera pe cele doua apofize geniene, miloioidieni- pe liniile oblice interne% iar fasciculeleanterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. Prin contractia coboritorilor serealizeaza o descidere mai mica sau mai mare a gurii. 2istanta dintre marginile incizale ale

dintilor frontali la o descidere a gurii la maximum este in mediu egala cu cm.Muschii propulsori- m. pterigoidian extern. /unctia principala este propulsia mandibulei in plansagital si transversal. *. pterigoidian extern este compus din & fascicule: superior- cu fibremusculare orientate orizontal si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. /asciculul superiorcare punctul fix de insertie pe aripa mare a osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara amaniscului articular. /asciculul inferior insera pe punctul fix de pe fata externa a aripei mari aapofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei.

. Definitie “+resiune masticatorie “. orta musculara absoluta. Metode de determinare./orta musculara absoluta este forta dezvoltata de musci in timpul contractiei maximale. 0amuscii ridicatori ai mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) " fortaabsoluta a lor va fi de '64-+44 ;g ($ cm< = $4 ;g). Presiunea masticatorie este acea forta amuscilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor dentare in timpul actului demasticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic #lec;, cu ajutorulgnatodinamometrului electric construit de discipolii lui #lec;. /orta necesara pentru farimitareaalimentelor se determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru.

3. numerati indicii medii ai re"istentei parodontului dupa 4aber la barbati si femei.5mportanta practica.

1ndicii medii ai rezistentei parodontului dupa >aber la barbati constituie ++ ;g iar la femei de '4;g. ceasta presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala

a parodontului. 2easemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament proteticecilibrat functional.

6. Caracteristica fortei medii necesare pentru faramitarea alimentelor in conditii denorma. Definitie “orte de re"er#a ale parodontului “. 5mportanta practica.

/orta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. /orta mediela faramitarea alimentelor este de $3-&4 ;g. ceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau alicidului. /orta de rezerva a parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele

permanent scimbatoare a parodontului si depinde de factori ca: starea parodontului, raportuldintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. Putem constata ca in conditii fiziologicenormale se utilizeaza doar 4? din forta totata a parodontului, pe cind cealalta parte se gaseste in

rezerva. 1mportanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea permanenta a alimentelor dure. ceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizatfunctional si morfologic.


5/73

17. 5ndicati caracterele morfofunctionale generale ale dintilor. numerati semneleanatomice de deosebire ale dintilor.

$. /iecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. 8oroana esteacoperita cu smalt iar radacina cu un strat de cement.

&. 8oroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. 8oroana clinica este

partea extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. aportul mediu dintreradacina si coroana este de &:$, din care cauza dintele se considera pirgie de gradul 1.*icsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitivasupra stabilitatii dintelui. Pe cind cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asuprastabilitatii dintelui.

'. aportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. cest raport crestespre distal- adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (crestede la incisivi la molari).

+. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomicreprezinta o linie trasata imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toatesuprafetele verticale.

. /iecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. 0a frontalisuprafata activa este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa% iar la dintiilaterali invers.

. Particularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasasi portiunea distala care este mai redusa. 8oletul dintilor prezinta o circumferintafestonala care corespunde cu festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibulo-orale si concava spre apex pe suprafetele proximale.

Semnele anatomice de deosebire ale dintilor02eosebim dinti frontali si dinti laterali. 1ncisivii- functie de incizie a alimentelor% caninii-sfisierea alimentelor% premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. 1ncisivii aucoroana turtita comparata cu o dalta% caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unuivirf de sulita% premolarii au un volum coronar mai mare decit a dintilor frontali% molarii- au celmai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi (+-) prezentind pe suprafata ocluzala maimulte santuri intercuspidiene. lte semne de deosebire: directia radacinii, ungiurile coroanelordintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimeasi situarea lor pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triungiulara, ovala, patrata,dreptungiulara).

12.Morfologia functionala incisi#ilor , caninilor, premolarilor. 5naltimea coronara dupa Marselier.

85ncisi#ii centrali superiori- cei mai mari d in@ i dupA volum din grupa inc is ivi lor, implanta @ iBn por @ iunea cen t ra lA a a rcade i supe r ioa re de o pa r te C i de a l t a a l in ie i med iane a fe te i .

8oroana lo r e s te tu r t i t A Bn s ens ves t ibu loora l , a s t fe l BncD t fo rma poa te f i compara tA cu olopA@icA. Pe mAsurA ce se apropie de colet , coroana se BngusteazA trecDnd Bn rAdAcinA.Suprafa@a vestibularA a incisivilor centrali superiori este convexA atDt Bn sensgingivoincizal, cDt C i meziodistal C i are o formA dreptungiularA cu latura verticalA maimare decDt cea orizontalA. 0a t ineri , pe aceastA suprafa@A sunt s i tuate douA Can@uriorientate vertical cu o adDncime mai accentuatA la marginea incizalA care se atenueazAtreptat , pDnA la dispari@ ia lor la jumAtatea BnAl@ imii suprafe@ei vestibulre. ceste Can@uriBmpart suprafa@a vestibularA Bn trei lobi inegali: dis tal cel mai mare, mezial de mArimemijlocie C i central cel mai mic, creDndu-se astfel o uCoarA ondulare triplA. 8u anii ,datoritA ac@iunii abrazive a alimentelor C i periu@ei de din@i , Can@urile C i lobii treptat seCterg. Suprafa@a vestibularA este mai latA Bn regiunea marginii incizale C i mai BngustA Bnzona coletului.*arginea distalA a suprafe@ei vestibulre este mai scurtA C i mai convexAdecDt cea mezialA, care este mai mare C i mai planA.

Suprafa @a pa la t ina lA a inc is ivi lor centra l i superior i a re o formA t r iungiularA cu bazaspre marginea incizalA C i dimensiuni mai mici decDt suprafa@a vestibularA. Proximal ea arecD te o BngroCare de . sma l @ , numitA c reas tA marg ina lA. Sun t c re s te marg ina le , mez ia lA C i


6/73

dis ta lA , ca re conve rg sp re t re imea ce rv ica lA , unde s e unesc fo rmDnd tube rcu lu l den ta r ,care poate avea relief C i forme variate: Can@uri verticale, orificiu orb (foramen caecum) e tc .

Suprafe @e le proximale au formA t r iungiularA cu baza spre cole t , la tur i le cArora suntformate de marginile vestibularA C i palatinalA ale suprafe@elor respective, care se BntDlnescBnt r-un ungi ascu@ i t la marginea inc iza lA . Suprafe @e le proximale sunt uCor convexe sprecole t . Suprafa @a proximalA mezia lA es te mai mare decDt cea dis ta lA a tD t Bn sens ver t ica l ,cD t C i o r i zon ta l . mbe le supra fe @e p rox ima le au ace la C i con tu r gene ra l , BnsA supra fa @a

distalA are o convexitate mai accentuatA.*argF inea incizalA este pu@in oblicA de jos Bn sus C i Bn sens meziodistal , avDnd un reliefondulat , format de trei proeminen@e, ce corespund celor trei lobi vestibuluri , care C i ele cuvDrsta se abraziazA. 0a unirea marginii incizale cu suprafa@a mezialA se formeazA un ungi decirca 3G64H, iar la unirea cu suprafa@a dis talA un ungi obtuz, rotunjit . tDt incis iviisuperiori , cDt C i cei inferiori (centrali C i laterali) sunt din@i monoradiculari .

I5ncisi#ii laterali superiori. u aceeaC i formA genera lA ca C i inc is ivi i centra l i superior i ,d a r c u d i me n si u ni m ai m i ci C i c u u n el e d e ta l ii m o rf o lo gi c e m ai a cc en t ua t e. S u ntimplanta@i Bn emiarcadele dentare imediat dupA incisivii centrali .Suprafa @a ves t ibularA a inc is ivi lor la te ra l i superior i es te mai Bngus tA C i mai convexA decDt ainc i s iv i lo r cen t ra l i . 8a C i l a inc i s iv i i cen t ra l i , pe supra fa @a ves t ibu la rA sun t s i tua te douACan@ur i cu aceeaC i or ientare , care o Bmpart Bn ce i t re i lobi : d is ta l -mare , mezia l - mi j loc iu C i

centra l -mic . Spre deosebire de inc is ivul centra l , margini le d is ta le : C i mezia le a le inc is ivuluila tera l converg, Bn major i ta tea cazuri lor de la ecuatorul coroanei spre marginea inc iza lA , fA -cDnd marginea incizalA mai scurtA decDt diametrul dintelui la ecuatorul anatomic.

Suprafa @a pa la t ina lA es te mai micA decDt cea ves t ibularA C i mai obl icA , deosebindu-se desuprafa @a pa la t ina lA a inc is ivului centra l pr int r-o exprimare mai accentuatA a tubercululuidentar. Pe suprafa@a palatinalA Ce gAseCte mai frecvent orificiul orb. Suprafe@ele proximale auformA t r iungiularA. Suprafa @a proximal-mezia lA es te mai mare decDt cea proximal-dis talA C ie st e c on v ex A B n j u mA t at e a i n ci z al A C i p l at A l a c ol e t, f i in d m ai r o tu ng i tA s pr e m a rg in e avestibularA. Suprafa@a dis talA Bn general este platA C i se rotunjeCte Bnspre ungiul incizal.*arginea incizalA este asemAnAtoare cu a incisivului central , deosebindu-se totodatA deultimul prin ungiul mezial mai ascu@it C i cel dis tal mai obtuz C i mai rotunjit .

I5ncisi#ii centrali 9i laterali inferiori. Sun t ce i ma i mic i d in @ i C i c a C i inci s ivi i supe r io r i

sunt implan ta@ i de o pa r te C i a l t a a l in ie i mediane a fe @ei Bn aceeaCi o rd ine . tD t inc i s iv i icentra l i , cD t C i ce i la te ra l i sunt asemAnAtor i , avDnd coroane tur t i te Bn sens ves t ibulo- l ingualBn por@ iunea inc iza lA C i Bn sens meziodis ta l spre cole t , confer indu-i as t fe l forma de da l tA .1ncisivul central este mai Bngust decDt cel lateral .Supra fe @e le ves t ibu l re au un a spec t a lung i t de fo rma unu i pa ra le l ip iped , f i ind convexeBnspre cole t C i aproape pla te spre marginea inc iza lA . Pe e le sunt s i tua te cD te douA Can@ur icare Bmpart suprafa @a ves t ibulara a f iecArui d inte Bn t re i lobi de mArime egalA , fA cDnd-o uCor t r i lobatA . Suprafe @e le l inguale au aceeaC i BnA l @ ime ca C i suprafe @e le ves t ibulre , f i ind BnsA pu@in mai Bnguste Bn sens meziodistal C i pu@ in concave. Ele sunt aproape netede, dar, uneorica C i la incisivii superiori , pe suprafa@a lor pot fi tuberculi mici nediviza@i .

Suprafe @e le proximale au o formA t r iungiularA , f i ind aproape egale a tD t mezia l , cD t C idis tal , cu un relief aproximativ plan, fi ind convergente spre colet .

*arginile incizale sunt orizontale, iar ungiurile atDt meziale, cDt C i dis tale sunt drepte.

ICaninii superiori. u coroanA canoidA, a cArei margine incizalA are forma unui vDrf de suli@A . 8aninii sunt ceimai lungi Ci cei mai puternici din@i din grupul din@ilor frontali Ci sunt implanta@i Bn emiarcadele dentare, distal deincisivii laterali. Suprafa@a vestibularA este accentuat convexA atDt vertical, cDt Ci meziodistal. Ea este BmpAr@itA BndouA fa@ete de cAtre o creastA de smal@ verticalA pronun@atA, care porneCte de la cuspid spre colet. *arginile acesteicreste formeazA douA Can@uri (unul mezial Ci altul distal) fiind divergente spre colet, curbate uCor, atenuDndu-setreptat aceastA curburA pDnA la treimea mijlocie a suprafe@ei vestibulre. /a@eta mezialA este mai micA, iar cea distalAmai mare. Jneori pe fa@eta distalA se observA un Can@ care o Bmparte Bn doi lobi. *arginea mezialA este uCor convexA, iar cea distalA este mai pronun@at convexA Ci mai scurtA .Suprafa@a palatinalA este mai micA decDt suprafa@avestibularA, datoritA reducerii diametrului orizontal. Ea este oblicA Bn sens vertical fe @ei pa lat ine, iar une or iciar C i Bn regiunea cole tului , se a f lA tuberculul dentar care deseori a re o formA pronun@a tAde cuspid mic . 2e la tuberculul dentar spre marginea inc iza lA pornesc ' cres te : mezia lA G spre ung iu l mez ia l , d i s t a lA G spre ung iu l d i s t a l C i med ianA G spre vD r fu l cusp idu lu i .

ces te c res te sunt despAr @ i te de douA Can@ur i mai mul t sau mai pu@ in exprimate . Suprafe @e le prox imale au formA t r iungiularA cu vDrful Bndreptat spre marginea in cizalA C i cu baza spreco let , C i au fo rmA convexA Bn t re imea inc iza lA C i p la it A Bn t re imea ce rv ica lA . Supra fa @a


7/73


8/73

I+remolarul doi superior. Es te a l c inc i lea dinte din arcada dentarA , implanta t imedia t dupA primul premolar. Premolarul doi su perior este asemAnAtor cu primul premolar superior, dar are o configura@ie mai s implA C i dimensiuni mai mici .

8a rac te re le morfo log ice a le p remola ru lu i do i supe r io r , dupA cum s -a men@ iona t , sun tident ice cu ce le a le pr imului premolar cu excep@ ia suprafe @e i oc luza le . Suprafa @a oc luza lAes te bicuspida tA , BnsA cuspiz i i dupA mArime sunt egal i Bn t re e i . Nan@ul in tercuspidian Bm partes u pr a fa @ a o cl uz a lA B n d o uA p o r@ i un i e ga l e B n s en s v es t ib u lo - p al at i na l C i s e t er m in A l a

marginea cres te lor proximale : forma Can @ur i lor de pe suprafa@a oc luza lA se aseamAnA mul t culi tera >.AdAcina Bn 3&? cazuri din $44 este unicA, dar poate fi atDt bifidA, cDt C i trifidA.8+rimul premolar inferior. Es te implanta t ca C i omologul sAu superior dupA canin C i es te a l patrulea dinte din arcada dentarA in fer ioarA. 8oroana are o formA mai mult asemAnAtoare cuun cil indru, este un dinte bicuspidat C i monoradicular .Suprafa@a vestibularA este asemAnAtoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici atDt Bn sensvertical, cDt Ci orizontal. Ea este BmpAr@itA de douA Can@uri verticale pu@in exprimate Bn ' lobi inegali, dintre care celmezial este mic, cel distal G mijlociu Ci cel central este mai mare Ci mai pronun@at. ceasta permite ca creastasagitalA a cuspidului vestibular sA BmpartA marginea ocl uz alA ves tib ula rA Bn dou A ver san te ine gal e:mezia l , care es te mai mic C i ascu@ i t , C i d is ta l G mai lung C i obl ic . Suprafa @a ves t i bularA es teconvexA Bn ambele di rec @ i i , a t ingDnd convexi ta tea maximA la l imi ta unir i i t re imii mezia le cucea cervica lA . ces t re l ie f contr ibuie la aplecarea cuspidului ves t ibulr spre l ingual , adu-

cDndu-$ Bn cele mai dese cazuri pDnA la axul vertical al dintelui .Suprafa@a lingualA este convexA Bn ambele direc@ii Ci mai micA decDt suprafa@a vestibularA, astfel cA BnAl@imea eiconstituie aproximativ jumAtate din BnAl@imea suprafe@ei vestibulre. ceste particularitA@i constituie punctul detrecere de la din@ii monocuspida@i la cei bicuspida@i ca Ci Bn cazul primului premolar superior% suprafa@a lingualA nu prezintA detalii morfologice, fiind netedA Suprafe@ele proximale sunt uCor convexe Ci converg atDts p re c ol e t, c Dt C i s p re l in g ua l . 8 o nv er ge n @a m ax i mA v e st ib u lo l in gu al A e st e B n t r ei m eaves t ibularA , unde face punct de contac t cu din@ i i vec ini . 0a t recerea suprafe @e lor proximalespre suprafa @a l ingualA se formeazA un ungi accentuat rotunj i t . Suprafe @e le proximale auformA t rapezoidalA cu baza micA spre oc luza l . Suprafa @a proximalA mezia lA es te mai maredecDt suprafa@a proximal-distalA.Suprafa@a ocluzalA are o formA pu@in ovoidalA alcAtuitA din + margini, & cuspizi , un Can@intercuspidian Ci & fosete. elieful ei este format de & cuspizi inegali: vestibulr C i l ingual.8uspidul vestibulr are o BnAl@ ime Ci lA@ime aproape de douA ori mai mare decDt cel l ingual,

avDnd o Bnclinare spre l ingual de aproximativ +H. ceasta, dupA cum s-a men@ionat mai sus, permite ca vDrful cuspidian sA ajungA pDnA la axul ver t ical al dintelui . 2in vDrful cus piduluivestibulr porneCte o creastA axialA de smal@ spre Can@ul intercuspidian, care coincide C icontinuA cu creasta axialA a cuspidului l ingual. 8reasta axialA Bmparte versantul intern alcuspidului vestibulr Bn douA fosete: mezialA C i dis talA. /oseta mezialA este mai pronun@atAdecDt cea distalA. 1n aceste fosete, paralel crestei axiale, se gAsesc Can@urile secundare numiteCan@uri de descArcare. ceste douA fosete sunt unite de Can@ul intercuspidian, care se Bntinde pDnA la crestele proximale. Nan@ul in tercuspidian are formA de curbA cu concavitatea or ientatAspre suprafa@a vestibularA C i este s i tuat mai mult spre marginea l ingualA.

I+remolarul doi inferior. Es te a l c inc i lea dinte din arcada dentarA infer ioarA , implanta tdupA pr imul premolar . 8oroana lu i a re o formA cuboidA C i es te pu@ in mai mare decDt cea a primului premolar, este un dinte monoradicular Ci bicuspidant sau t ricuspidant .

Suprafa@a vestibularA este convexA atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. 8onvexitatea maximA verticalA este situatABn treimea cervicalA Ci trece lent Bn sens meziodistal. 1n compara@ie cu omologii sAi, aceastA suprafa@A este BmpAr@itAde douA Can@uri Bn trei lobi cu un relief mai pu@in accentuat. 0obul central este mai lat Ci abia depACeCte reliefullobilor mezial Ci distal. *arginea ocluzalA este mai pu@in ascu@itA decDt la ceilal@i premolari Ci este BmpAr@itA devDrful cuspidului Bn douA versante aproape egale, care, unindu -s e cu ma rgi ni le pr ox im al e, fo rm ea zAungiur i le d is ta l C i mezia l . Jngiul mezia l es te pu@ in mai ascu@ i t , ia r ce l d is ta l mai obl ic .Suprafa @a l ingualA es te mai micA decDt cea ves t ibularA C i es te uCor Bnc l ina tA spre l ingual , cuo convexi ta te Bn ambele di rec @ i i . 2in t re imea cervica lA , a tD t suprafa @a l ingualA , cD t C i ceaves t ibularA converg oc luza l , fAcDnd ca diametrul ves t ibulol ingual sA f ie mai mic la n ive lulsuprafe@ei ocluzale.

Supra fe @e le p rox ima le sun t convexe C i conve rgen te sp re co le t C i au o fo rmA pA t ra tA %c on v ex i ta te a m ax i mA a ti n ge m ar gi n ea o cl u z al A , n i ve l ul u n de s e r ea l iz ea z A c o nt a ct u lin terdentar cu din@ i i vec ini .

Supra fa @a oc luza lA a re un re l i e f dependen t de p rezen @a a do i s au t re i cusp iz i . 1n cazu lcDnd suprafa @a oc luza lA prez intA doi cuspiz i , re l ie ful e i es te asemAnAtor cu ce l a l pr imului premolar inferior Ci se deosebeCte pr in urmAtoarele semne: vDrful cuspidului vest ibular nues te accentuat Bnc l ina t spre l ingual % Can@ul in tercuspidian es te s i tua t mai ves t ibular , mot iv


9/73

care a condus la s i tuarea fose telor mezia le C i d is ta le mai aproape de marginea ves t ibularA asuprafe@ei ocluzale% cuspizii vestibular C i l ingual sunt aproape de aceeaCi mArime. Jnii autoriBn general socot cuspidul l ingual mai puternic decDt cel vestibular.

1n cazul cDnd suprafa@a ocluzalA prezintA ' cuspizi , Can@urile , fosetele C i cuspidul vestibularau acelaCi contur C i relief. *odificArile se petrec la nivelul cuspidului l ingual, care esteBmpAr@i t Bn doi cuspizi de un Can@ cu direc@ie l ingualA ce BC i ia Bnceputul din Can@ul

intercuspidian cu direc@ie meziodistalA. Nan@ul intercuspidian l ingual nu depACeCte l imitacrestei sagitale a cuspidului l ingual. 2intre cei doi cuspizi l inguali cel meziolingual este mai pronun@at C i Omai mare decDt cel distolingual .

1(.Morfologia functionala a molarilor . inaltimea coronara dupa Marselier. +articularitatile implantariidintilor la ma%illa si mandibula . formele fi"iologice ale arcadelor dentare.

8 +rimul molar superior. Este implantat dupA al doilea premolar C i este al Caselea dinte dina rc ad a d en ta rA . r e o c or oa nA d e f or mA c ub oi dA C i e st e u n d in te t et ra cu sp id an t C itriradicular .

Supra fa@a vest ibu la rA a p r imulu i molar super io r e s te d iv izatA de + marg ini l a t era le:o cl u za l A d e f o rm A n er e gu l at A , o n du l at A% c er v i ca l A a pr o ap e o r iz o nt a lA C i d o uA m ar gi n i

prox imale convergente spre colet , marginea distalA a cArora este mai curbA C i mai scur tAdecDt cea mezia lA . *argini le la te ra le conferA suprafe @e i ves t ibulre o formA t rapezoidalA cu baza mare s ituatA ocluzal . elieful supra fe@ei vest ibulre este convex, avDnd Ci o micAdepres iune ( fose tA ) rea l i za tA de un C an @ cen t ra l ca re v ine de pe supra fa @a oc luza lA C i s ete rminA aprox ima tiv l a jumAta tea supra fe@e i vest ibul re. o toda tA C an@u l cent ra l Bmpar tesupra fa @a ves t ibu la rA Bn do i lob i inega l i : mez ia l C i d i s t a l . 0obu l mez ia l e s t e fo rma t deve rsan tul ex tern a l cusp idulu i mezioves t ibu la r, i a r ce l d i st a l G de ve rsan tu l cusp idulu idistovestibular C i este mai mic decDt lobul mezial .

Suprafa @a pa la t ina lA es te asemAnAtoare cu cea ves t ibularA , margini le proximale a le cAre iasunt mai convergente spre cole t , la fe l f i ind BmpAr@ i tA Bn doi lobi inegal i de Can@ul oc luza ldis topala t ina l , numit C i Can@ pa la t ina l de descArcare , care cont inuA pDnA aproape de l in iacole tului . 0obul mezia l , format de versantul in tern a l cuspidului meziopala t ina l , es te maimare decDt lobul mezioves t ibular C i cu mul t mai mare decDt ce l d is topala t ina l , format de

v er sa nt ul i nt er n a l c us pi du lu i d is to pa la ti na l. P e s up ra fa @a p al at in al A a l ob u l uimeziopala t ina l Bn t re imea oc luza lA C i aproape de marginea mezia lA , deseori es te s i tua tA o proeminen@A de smal @ numitA tubercu lul 8arabell i , considerat de unii autor i ca un cuspidsupranumerar . Jneori Can@ul oc luza l d is topala t ina l formeazA o micA depres iune G ori f ic iulorb (forameti caecum).Supra fe @e le p rox ima le au fo rma t rapezo ida lA cu baza mare Bndrep ta tAspre cole t , suprafa @a dis ta lA a cAruia es te mai micA C i mai convexA , ia r suprafa @a mezia lAes te planA Bn sens ver t ica l C i convexA Bn sens or izonta l , convexi ta tea f i ind mai accentuatAspre marginea ves t ibularA . ces t re l ie f a l suprafe @e i mezia le contr ibuie la formarea uneiuCoare depresiuni Bn centrul ei , Bn apropierea coletului.

Suprafa@a ocluzalA are o formA neregulatA romboidalA, marginea vestibularA a cAreia formeazA cu cea mezialAun ungi ascu@it, iar cu marginea distalA G un ungi obtuz descis Ci invers% marginea palatinalA cu cea distalAformeazA un ungi obtuz, iar cu cea distalA G un ungi ascu@it. stfel diagonala mare a acestei suprafe@e uneCteimaginar ungiurile ascu@ite meziovestibular cu cel distopalatinal. *arginea distalA Ci cea mezialA sunt aproape

paralele Ci drepte, iar cea vestibularA Ci palatinalA sunt convergente spre distal. Pe suprafa@a ocluzalA sunt situa@i +cuspizi, creasta oblicA, & fosete principale, o fosetA accesorie Ci ' Can@uri. 8uspizii sunt orienta@i Bn sensvestibulopalatinal Ci meziodistal, fiind separa@i Bntre ei printr-un sistem dublu de Can@uri intercuspidiene, care Bndependen@A de gradul de adDncire spre partea centralA a suprafe@ei ocluzale, sunt divizate Bn: Can@uri centrale (ves-tibulocentral Ci meziocentral) Ci $ Cant periferic (distopalatinal). Nan@ul vestibulocentral, pornind din centrulocluzal spre suprafa@a vestibularA, continuA pDnA Bn treimea mijlocie a suprafe@ei vestibulre, separDnd astfel cei &cuspizi vestibulari Bn: cuspidul meziovestibular care coincide dupA mArime cu lobul mezial al suprafe@eivestibulre Ci cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. Nan@ul meziocentral BCi are Bnceputul ca Ci celvestibulocentral Bn centrul ocluzal% intersec@ia acestor douA Can@uri formeazA un ungi de circa 6H Ci o fosetA,numitA foseta centralA sau accesorie (secundarA). Nan@ul meziocentral porneCte spre suprafa@a mezialA Ci Bmpartecei doi cuspizi meziali Bn: cuspidul meziovestibular Ci cuspidul meziopalatinal. cest Can@ BmpreunA cu creastamezialA formeazA foseta mezialA. Nan@ul distopalatinal porneCte de pe marginea distalA a suprafe@ei ocluzale,BmpAr@ind-o aproximativ Bn douA jumAtA@i egale, continuA pDnA la marginea crestei oblice de smal@, unde formeazA

cu ea un ungi oblic de aproximativ $&4HG$'H Ci se BndreaptA pe suprafa@a palatinalA unde se contopeCte cuCan@ul de pe aceastA suprafa@A. Jneori, por@iunea distalA a Can@ului distopalatinal trece creasta oblicA de smal@ Ci seterminA Bn foseta centralA, avDnd un relief slab pronun@at. stfel acest Can@ separA cuspizii palatinali Bn cuspiduldistopalatinal Ci cuspidul meziopalatinal, separDnd totodatA Ci cuspizii distali Bn cuspidul distovestibular Ci


10/73

cuspidul distopalatinal. Nan@ul distopalatinal BmpreunA cu creasta distalA formeazA foseta distalA. 8uspidulmeziopalatinal se uneCte cu cuspidul distovestibular printr-o creastA oblicA de smal@ care se mai numeCte Ci punteade smal@, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecDnd de pe un cuspid pe altul, formeazA un ungi deaproximativ $+H cu vDrful orientat Bn sens distal. otodatA este n ece sa r de me n@ io na t cA , di n vD rf ultu turor cuspiz i lor spre centrul oc luza l , pornesc cres te axia le care Bmpart cuspiz i i Bn douAve rsan te : mez ia l C i d i s t a l . Pa ra le l aces to r c re s te pornesc C an @u r i s ecunda re , g r l adu l dereliefare al cArora diferA. MDrfurile cuspizilor vestibulari C i palatinali sunt unite prin creste

sagi ta le care Bmpart cuspiz i i Bn douA versante : extern C i in tern . 8res te le sagi ta le la rDndulsAu sunt unite cu crestele proximale Bn sens meziodistal .Primul molar superior este dotat cu ' rAdAcini implantate Bn ardada dentarA astfel: douArAdAcini Bn sens vestibular C i una Bn sens palatinal.

8 Molarul doi superior. Este implantat dupA primul molar, fi ind al Captelea dinte din arcadaden ta rA. 8a rac ter i s ti c i le morfo logice gene ra le sunt iden t i ce cu ce le a le p r imulu i molar superior, cu unele deosebir i de de ta l iu . 8oroana molarului doi superior a re o formA cuboidA ,este un dinte tetracuspidat (uneori poate fi tricuspidat), tr iradicular .

Suprafa @a ves t ibularA a molarului doi superior se deosebeC te de cea ves t ibularA a pr imuluimolar pr in dimens iuni mai mic i . Nan@ul ves t ibular es te de asemenea mai pu@ in exprimat C iBmpar te supra fa @a ves t ibu la rA Bn do i lob i ap rox ima t iv ega l i . Supra fa @a pa la t ina lA e s te ma imicA , mai convexA decDt suprafa @a pa la t ina lA a pr imului molar , re l ie ful e i f i ind dependent de

prezenta C i pozi @ ia Can@ului palat inal si tuat mul t mai d is tal C i care este mai scur t , extinzDndu-se Bn t re imea oc luza lA a suprafe @e i pa la t ina le . 0a molar i i cu suprafa @a oc luza lA t r icuspidantACan@ul palatinal l ipseCte sau este abia sci@at pe marginea palatinalA.

Suprafe @e le proximale a le molarului doi superior prez intA ace leaC i carac tere morfologicecu a le supra fe@e lor p rox ima le a le p r imulu i mola r , avDnd d imens iun i ma i mic i.Supra fa@ao cl u za l A, c a C i B n c az u l p r im ul u i m ol ar s u pe r io r, a re o f o rm A n e re gu l at A , r o mb o id A,dimensiuni mai mici, ungiurile meziopalatinal C i dis tovestibular sunt mai rotunjite , din carecauzA diagonala care leagA ungiur i le mezioves t ibular C i d is topalat ina l es te mai mare decDtd iagonala ungiur i lo r mez iopa la t ina l C i d i stoves t ibu lar . 8Dnd pe supra fa @a oc luza lA sun ts i tua @ i + cuspiz i , re l ie ful e i a re carac tere morfologice ident ice cu ce le a le pr imului molar superior , cuspiz i i f i ind mai teC i @ i . 8uspiz i i d is toves t ibular C i d is topala t ina l sunt mai mic i ,reducerea Bn volum fiind foarte accentuatA la cuspidul dis topalatinal, care deseori aproape nuse mai observA , ia r suprafa@a oc luza lA es te reprezenta tA numai de t re i cuspiz i . 1n aCa cazuri

re l ie ful suprafe @e i oc luza le es te confer i t de aceC t i cuspiz i care sunt s i tua @ i as t fe l : & cuspiz ives t ibular i C i unul pa la t ina l . s tfe l por @ iunea pa la t ina lA a Can@ului d is topala t ina l se reduce pDnA la dispar i @ ia completA, sau coincide cu Can@ul secun dar al crestei obl ice contribuind lar ed u ce r ea f os et e i d i st al e % p o r@ i u ne a d i st al A s e c on t op eC t e c u C an @ ul i n te r cu sp i di anmeziocentra l . 2eci suprafa @a oc luza lA poate f i reprezenta tA C i de ' cuspiz i , c reas ta obl icA , ofosetA principalA C i una accesorie C i & Can@uri intercuspidiene.AdAcinile sunt implantate Bn arcada dentarA ca C i la primul molar superior.

I Molarul al treilea superior. Es te implanta t dupA a l doi lea molar C i es te u l t imul dinte dinarcada dentarA , ocupDnd locul 3 . *ai es te numit C i molarul de minte , da tor i tA per ioadei deerup@ie G Bntre $G+4 ani. re o formA variabilA, pu@in constantA, poate fi tricus- pidant saumul t i cusp idan t , t r i r ad icu la r s au mono- C i mul t i rad icu la r . 8Dnd mola ru l t r e i supe r io r e s tenormal dezvol ta t , a re carac ter is t ic i morfologice genera le asemAnAtoare cu a le molarului doi

superior, avDnd trei cuspizi , dimensiunile C i volumul fi ind mai redus.

I +rimul molar inferior. Es te implanta t dupA a l doi lea premolar infer ior C i es te a l Case lead in te d in a rc ad a d en ta rA i nf er io ar A. 8 o ro an a a re o f or mA c ub oi dA C i e st e u n d in te pentacuspidat Ci b iradicular .

Supra fa @a ves t ibu la rA a p r imulu i mola r in fe r io r e s te de l imi ta tA de + marg in i l a t e ra le :oc luza lA, de formA ondula tA , eciva lentA ce lor t re i cuspiz i ves t ibular i % cervica lA reprezenta tAde douA convex i t A @ i o r i en ta te oc luza l (una mez ia lA C i a l t a d i s t a lA ) , c a re s e unesc p r in t r -ouCoarA ondula re sp re spa @iu l in ter radicu la r co re spunzA to r de l imi tAr i i r AdAc in ilo r % douAmargini proximale convergente spre cole t , marginea dis ta lA a cArora es te mai convexA C i maiscurtA decDt cea mezialA. *arginile laterale conferA suprafe@ei vestibulre formA trapezoidalAcu baza mare s i tua tA Bn sens oc luza l , ia r baza micA G Bn sens cervica l . el ie ful suprafe @e ioc luza le e s te a semAnAto r cu ce l a l p remolar i lor in fer io ri , avDnd convex i t ate maximA Bn

t re imea cervica lA , f i ind aproape planA Bn sens oc luza l C i obl icA Bn sens l ingual . Suprafa @aves t ibu la rA e s te BmpAr @ i t A de douA C an @u r i ve r t i ca le (mez ia l C i d i s t a l ) Bn t re i lob i inega l i .Nan@ul mezia l porneC te de pe suprafa @a oc luza lA C i .cont inuA pDnA la jumAta tea suprafe @e ives t ibulre , te rminDndu-se Bn t r -o depres iune care formeazA fose ta ves t ibularA (or i f ic iu orb) .


11/73

ces t C an @ Bmpar te supra fa @a ves t ibu la rA Bn do i lob i : ves t ibu lomez ia l C i ves t ibu locen t ra l .0obul mezia l es te format de versantul extern a l cuspidului mezioves t ibular , lobul centra le s te fo rma t de ve rsan tu l ex te rn a l cusp idu lu i cen t roves t ibu la r C i e s t e ma i mic decD t ce lmezia l . Nan@ul d is ta l porneC te de asemenea de pe suprafa @a oc luza lA , f i ind mai scur t C i mai pu@in exprimat , separDnd lobul vest ibulocentral de cel vest ibulodistal . 0o bul vestibulodistales te format de versantul extern a l cuspidului d is toves t ibular C i es te ce l mai mic lob de pesuprafa@a vestibularA.

Suprafa @a l ingualA ca C i cea ves t ibularA are formA t rapezoidalA cu ace laC i contur , dar ded imens iun i ma i mic i , f i ind ne tedA . ceas tA supra fa @A e s te convexA C i ap roape ve r t i ca lA ,BmpAr@ i tA de un Can@ ver t ica l Bn doi lobi inegal i . Nan@ul ver t ica l B C i ia Bnceputul pe sup rafa @aoc luza lA C i con t inuA pDnA Bn t re imea oc luza lA a supra fe @e i l ingua le BmpAr @ ind-o Bn lobu lmeziol ingual de dimens iuni mai mari C i lobul d is tol ingual de dimens iuni mai mic i . ceC t ilobi sunt forma@ i de versante le in terne a le cuspiz i lor l ingual i , ia r volumul lor depinde dedimensiunile acestor versante.

Suprafe@ele proximale ca C i Bn cazul molarilor superiori pot fi comparate cu un trapez, cu baza mare or ientatA spre colet C i cea micA spre ocluzal, avDnd suprafa@a distalA mai micA Cimai convexA decDt cea mezia lA . *argini le suprafe @e lor proximale (mezia lA C i d is ta lA) suntuCor curbate fi ind Bnclinate l ingual.

Suprafa@a ocluzalA a primului molar inferior are formA de trapez cu baza mare orientatA Bn sens vestibulr, esteformatA de crestele sagitale cuspidiene (vestibulr Ci lingualA) Ci de crestele marginale de smal@ (mezialA Ci distalA).

Pe suprafa@a ocluzalA sunt situa@i cuspizi, + Can@uri intercuspidiene Ci fosete. 8uspi- zii sunt situa@i ast fel : 'v e st i bu la ri C i & l i ng ua l i, f i in d s ep ar a@ i B nt r e e i p r in t r- u n s i st e m s pe ci f ic d e C an @ ur ii n te rc us p id i en e , c ar e i n cl u de u n C an @ c en t ra l C i ' C an @ ur i s ec u nd ar e . N a n@ u l c en t ra lmez iod i st a l porneC te ap rox ima tiv d in mi j locu l c res te i mezia le, t r ansverseazA supra fa@aocluzalA C i se te rminA pe mij locul c res te i d is ta le . Nan@ul centra l es te b i furca t d is ta l c res te ide smal @ mezia le , avDnd o adDncime mai pronun@a tA C i formDnd fose ta mezia lA pr inc ipa lA .2is ta l C an @u l cen t ra l a re un con tu r ma i pu @ in expr ima t C i BmpreunA cu c reas ta de sma l @dis ta lA formeazA a doua fose tA dis ta lA pr inc ipa lA . Es te necesar de men@ ionat cA cres te le desma l @ Bmpied icA p re lung i rea C an @u lu i mez iod i s t a l pe supra fe @e le p rox ima le , p r in u rmare ,acest Can@ separA cuspizii vestibulari de cei l inguali , ult imii fi ind mai Bnal@ i .

Nan@ul meziodistal bifurcA Bn douA Can@uri secundare (mezial C i dis tal) care pornesc spresuprafa@a vestibularA, unde se contopesc cu Can@urile vestibulre s imilare, separDnd

cuspizii vestibulari . Nan@ul mezial separA cuspidul meziovestibular de cel centrovestibular,

iar cel dis tal separA cuspidul centrovestibular de cuspidul dis tovestibular. 1ntersec@iaCan@urilor mezial C i dis tal cu Can@ul meziodistal formeazA douA fosete secundare.proximativ de la jumAtatea Can@ului meziodistal , spre suprafa@a l ingualA, pleacA Can@ul

l ingual care separA cuspizii l inguali Bn cuspidul meziolingual C i cuspidul dis tolingual.Nan@ul l ingual conferA suprafe@ei ocluzale un relief caracteris t ic . 1n unele cazuri Can@ul

l ingual coincide cu Can@ul mezial vestibulr (variantA cruciformA), iar Bn alte cazuricoincide cu creasta de smal@ a cuspidului centrovestibular (variantA driopitecA). 0a

intersec@ia Can@ului l ingual cu Can@ul meziodistal se formeazA a treia fosetA secundarA. 2invDrfurile cuspizilor, ca la molarii superiori , pornesc spre ocluzal creste axiale de smal@ , iar

paralel acestor creste G Can@ur i secundare. 1n ordinea mArimii C i Bn raport descendentcuspizii se s i tueazA astfel: meziolingual fi ind cel mai mare, dis tolingual, meziovestibular,

centrovestibular C i dis tovestibular, fi ind cei mai mici.AdAc in i l e sun t implan ta te Bn a rcada den ta rA a s t fe l : una Bn s ens mez ia l C i a l t a Bn s ens

distal . AdAcina mezialA dupA mArime este mai voluminoasA.

I Molarul doi inferior. Este implantat dupA primul molar inferior C i este al Captelea dintedin arcada dentarA infer ioarA . 8arac teris t ic i le genera le sunt ident ice cu ce le a le pr imuluimolar infer ior , exis tDnd unele deosebir i de de ta l iu : a re coroana de forma unui t rapez C ieste un dinte tetracuspidat C i biradicular.

Supra fa @a ves t ibu la rA a mola ru lu i do i in fe r io r a re aceeaC i fo rmA gene ra lA ca a p r imulu imolar , deosebindu-se pr in dimens iuni mai mic i , f i ind mai convexA C i avDnd un s ingur Can@ves t ibu l r ca re s e p re lungeC te pDnA l a jumA ta tea supra fe @e i ves t ibu l re , t e rminDndu-se Bnfose ta ves t ibu la rA . Nan @u l Bmpar te supra fa @a ves t ibu la rA Bn do i lob i inega l i : lobu l mez ia lfi ind mai mare C i lobul dis tal fi ind mai mic.

S up r af a@ a l i ng ua l A e st e m a i m i cA , a v Dn d a pr ox i ma ti v a ce ea Ci f or m A c a C i s up r af a @alingualA a primului molar inferior.

Suprafa @a oc luza lA a re un re l ie f imprimat de ce i + cuspiz i , douA Can@ur i in tercuspidiene ,d o uA f os et e p r in ci p al e C i u n a a cc es o ri e . N a n@ u l m e zi o di s ta l a re a ce e aC i d i re c@ i e c a C io m ol o gu l s Au d e p e p r im u l m ol a r i n fe r io r, f o rm D nd d o uA f os et e p r in ci p al e ( m ez i al A C id is ta lA ) c ar e s ep ar A c ei d oi c us pi zi v es ti bu la ri d e c ei d oi c us pi zi l in gu al i. N an @u l


12/73

ves t ibulol ingual Bncepe pe suprafa@a ves t ibularA , t ransverseazA Can@ul meziodis ta l , formDndfoseta s ecundarA , t e rminDndu-se pe marg inea l ingua lA a supra fe @e i oc luza le. ces t C an@s ep a rA c us p iz ii v e st i bu l ar i C i l i ng ua l i B n c u sp i zi i m ez i ov es ti b ul ar C i d is t ov es t ib u la r,meziol ingual C i d is tol ingual . 1n dependen@A de carac terul d i rec @ ie i topograf ice a por@ iuni ives t ibulre a Can@ului ves t ibulol ingual fa @A de por@ iunea l ingualA , deosebim: var iantA c ruc i-formA, cDnd aces te por@ iuni coinc id C i au aceeaC i d i rec @ ie % var iantA dr iopi tecA , cDnd aces te por@ iuni nu coincid , por@ iunea l ingualA fi ind si tuatA mai dis tal , suprapunDndu-se cu creasta

axia lA a cuspidului d is tol ingual% var iantA Bn scarA , cDnd la in tersec @ ia Can@ur i lor me ziodis talC i ves t ibu lo l ingua l s e fo rmeazA o Bnc ruc i C a re ca re s e a seamAnA cu l i t e ra QK. 1n o rd ineamAr imi i C i Bn rapor t descenden t cusp iz i i s e s i tueazA a s t fe l : mez ioves t ibu la r f i ind ce l ma imare, meziolingual, dis tovestibular C i dis tolingual fi ind cel mai mic.

AdAc ini l e molaru lui do i in fer io r sunt implan tate Bn p rocesul a lveo la r a semAnAto r curAdAcinile primului molar.

• Molarul al treilea inferior. E st e i m pl a nt a t d u pA a l d oi l ea m o la r i n fe ri o r C i e st eu l t imul d in a rcada den ta rA in fe r ioa rA , ocupDnd locu i 3 . 8a C i omologu l s Au de l amaxi lA es te numit C i molarul de minte . 2eseori es te mai b ine dezvol tat C i ciar maimare decDt molarul & inferior. 8oroana lui este formatA Bn fond din +G cuspizi sauciar mai mul @ i . *olarul a l t re i lea infer ior prez intA carac tere morfologice ident icecu ce le a le p r imulu i C i a l do i l ea mola r i in fe r io r i . e l i e fu l aces tu i d in te e s te Bn

raport cu pol imorf ismul C i numArul cuspiz i lor % es te un dinte bi radicular , rAdAcini lecAruia sunt de cele mai multe ori reunite formDnd un con scurt .

Tabelul 1. 2imensiunile medii ale din@ilor permanen@i superiori, dupA *arseillier 2iametrulmeziodistalal coroanei,

*m2intele

Inaltimea totalaadintelui

Inaltimeacoroanei

Lungimearadacinii

«Maxim in1/3ocluzala

Minim lacolet

Diametruvestpalatinalmazim

Incisivul central 22,5 10,0 12,5 ,0 !," #,0

Incisivul lateral 22,0 $,$ 13,5 !," 4," !,0%aninul 2!,5 ,5 1#,0 #,! 5,2 $,0&rimul premolar 21,0 i $,0 13,0 #,0 ",# ,0'l doilea premolar 21,0 #,5 13,5 !,5 5,3 $,5&rimul molar 22,3 #,5 1",$ 10,2 #," 11,#'l doilea molar 20,# #,2 13,5 ,2 !,# 11,5'l treilea molar 1$,0 !,$ 11,2 ,0 #,0 11,0

Dimensiunile medii ale dinţilor permanenţi inferiori

Incisivul central 20,# $,$ 11, 5," 3 !Incisivul lateral 22,1 ," 12,# 5, 3,$ !,"

%aninul 25,! 1,3 15 !, 5,2 #,&rimul premolar 23 $ 15 !, 5," #'l doilea premolar 23,5 $ 15,5 #,2 ! $&rimul molar 21 #,# 13,3 11,2 $,5 10,3

1).Definitie “arcada dentara:, ;arcada al#eolara:, ;arcada ba"ala:, si coraportul dintre ele la ma%illa simandibula.


13/73

8 &rcada dentara- prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul fizionomic alfetei.I &rcada al#eolara-linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare.I &rcada ba"ala-linia trasatA pe vBrfurile rAdAcinilor.I Coraportul dintre ele-la maxilla arcada dentara este mai mare decBt cea alveolarA, iar cea alveolarA maimare decBt cea bazalA. 1n cazul mandibulei avem un co- raport invers: arcada dentarA este mai micA.

1*.actorii ce asigura unitatea functionala a arcadelor dentare. &riile oclu"ale . +lanul de oclu"ie.

8actorii0

-apofi"ele al#eolare< -puncte de contact interdentare (contactele interdentale joacA un rol important la dispersarea Cirepartizarea presiunilor func@ionale Ci asupra din@ilor vecini. farA de aceasta, contactele interdentaleservesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trauma Ci ar leza papilele interdentare)% -ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente sBnt situate deasupra septurilor alveolare inserBndu-se de cementul unui dinte Ci trecBnd la celAlalt. 2atoritA acestor ligamentedeplasarea unui dinte mezial sau distal provoacA Ci deplasarea din@ilor vecini).

I &riile oclu"ale0 arie ocluzalA a arcadei dentare superioare Ci a celei inferioare, care sBnt formate din

succesiunea suprafe@elor ocluzale ale fiecArui dinte Bn parte. ria ocluzala a arcadei dentare superioareBn regiunea frontalA prezintA o linie egalA cu lA@imea pAr@ii incisivale a din@ilor frontali, lArgindu-setreptat posterior, atingBnd cele mai mari dimensiuni Bn regiunea primului molar. ria ocluzalA amandibulei este mai micA Bn regiunea din@ilor frontali Ci mai mare la fel la nivelul primului molar. 1nzona frontalA aria ocluzalA este arcatA Ci BngustA, iar Bn zonele laterale are un relief caracteristicdatoritA prezen@ei cuspizilor pe fa@a ocluzalA a din@ilor laterali adapta@i la fArB- mi@area Ci mAcinareaalimentelor.

riile ocluzale pot fi Bntrerupte de diasteme, treme, leziuni coronare, edenta@ii par@iale. Ele la fel pot avea di feri te dimensiuni Bn ra port cu dimensiuni le arcadelor dentare, pot fi naturale, arti ficiale,mixte, iar la edcnta@ia totalA G absente.

8+lanul de oclu"ie-dacA trasAm o linie conven@ionalA care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari , ob@inem un plan, care Bn zona fronta lAtrece pe marginea incisivA a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie.2atoritA curbArii arcadelor dentare Bn plan sagital Ci transversal fiecare dinte se aflA fa@A de planul deocluzie Bntr-un anumit raport. Ca, la Bnciderea arcadelor dentare Bn ocluzia centricA, din@ii lateralisuperiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu-$ ating. 1n zona frontalA a arcadelor dentare incisiviicentrali Ci caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.Prin urmare, acest plande ocluzie este alcAtuit din trei segmente: unul frontal Ci douA laterale. S-a constatat cA segmentulfrontal este curbat Ci paralel cu linia bipupilarA, iar cele laterale G cu planul orizontal 8amper, caretrece de la spina nazalA anterioarA Ci pBnA la centrul conductelor auditive externe. *igrArile dentare potmodifica raportul din@ilor deplasa@i fa@A de acest plan, dereglBnd relieful ariilor ocluzale.

1.Curba de oclu"ie sagitala Spee. =olul biologic al curbelor de oclu"ie.

8Curba de oclu"ie sagitala Spee- dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel ,si daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie

sagitala Spee.0a maxilA aceastA curburA este corespunzAtor convexA. centrul acestei curburi este situatla ' cm posterior de crista 7alii.Speesocotea cA centrul acestei curburi se gAseCte Bn orbitA Ci dacA vom prelungi aceastA curbA, ea va trece la marginea anterioarA a condilui articular al mandibulei . #onRil l,studiind profunzimea curbei de ocluzie sagitalA Spee, a ajuns la concluzia cA ea depinde de gradul desupraacoperire frontalA. 8u cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu atBt mai adBncA este Ci curbade ocluzie sagitalA Spee. 2upA #ornvill datoritA curbei de ocluzie sagitali Spee, Bn caz de deplasare amandibulei Bn sens anterior, Bntre arcadele dentare Ci Bntre din@ii antagoniCti se creeazA cel putin trei puncte de contact, situate Bn formA de triungi : un contact Bn zona din@ilor frontali Ci cB te unul Bn zonelelaterale. cest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dupA #onRill .

8=olul biologic- protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura sagitala).

1.Ce pre"inta curba de oclu"ie trans#ersala Monson- >illson. De ce depinde gradul de pronuntare, rolul lor.

ICurba de oclu"ie trans#ersala Monson->ilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali (coroanadintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari "vestibular), daca unim cuspizii dintiloromogeni de pe emiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala *onson-ilson.


14/73


15/73

27.Definitie “oclu"ie”, “oclu"ie statica:, “oclu"ie dinamica:, “relatii de oclu"ie:. Aarietatile de oclu"iedinamica.

8Bclu"ie-raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare indifferent de relatiile dintre ele.

8Bclu"ie statica- reprezintA o rela@ie de contact dento dentar dintre arcada dentarA inferioarA Ci arcada dentarAsuperioarA.

8Bclu"ie dinamica- se realizeatA Bn timpul func@iei mandibulare efecctuate prin intermediul muCcilor mobilizatorirealizBnduse diverse rapoarte mandibulocraniene, cBnd arcada dentara inferioarA va contacta cu cea superioarA,realizBnd diverse contacte dentodentare.

8=elatii de oclu"ie- raport mandibuloerariian Bn cadrul cAruia mandibula se instaleazA fa@A de maxilA BnaCa mod cA condilii articulari ai mandibulei ocupA Bn fosele articulare o pozi@ie de retruzie nefor@atDfa@A de baza pantei tuberculului articular, indiferent de prezen@a sau absen@a totalA a din@ilor.

8Aarietati de oclu"ie dinamica0

-oclu"ia anterioar: propulsia mandibulei Ci contactul interdentar al din@ilor frontali. 1n aCa pozi@iea mandibulei uneori poate lipsi contactul dintre din@i Bn zonele laterale ale arcadelor dentare. Prinurmare, intercuspidarea maximA a arcadelor dentare va lipsi, condilii articulari ai mandibulei vor fideplasa@i anterior Ci se vor situa undeva pe panta tuberculului articular, iar muCcii mobilizatori nu sevor gAsi Bntr-o stare de contrac@ie maximA Ci ecilibratA.

-oclu"ia posterioar: apare Bn caz de deplasare a mandibulei Bn direc@ia posterioarA, fapt posibildatoritA aplicArii unei for@e, de exemplu, Bn momentul determinArii ocluziei centrice cBnd medicul apasA pe mentonier Bn di rec@ie distalA. *andibula fi ind deplasatA distal , arcada dentarA inferioarA va con tactacu cea superioarA numai Bn zonele laterale, iar condilii articulari vor ocupa Bn fosele articulare o pozi@iedistalizatA.

-oclu"ia lateral :poate fi din stBnga sau din dreapta, Bn dependen@A de direc@ia deplasAriimandibulei. 0a o latero- propulsie mandibularA la stBnga, Bn aceastA zonA a arcadelor denta re, contactuldintre din@i depinde de gradul deplasArii, pe cBnd din partea dreaptA el va lipsi sau se va crea Bn cBteva puncte, Ci invers . otodatA se va observa o asimetrie a liniei dintre incisivi i centrali su perior i Ci ceiinferiori, iar condilii articulari vor avea diferitA pozi@ia Bn fosele articulare Bn dependen@A de direc@iadeplasArii mandibulei.

21.Definitie “relatie de postura mandibulara”. numerate elementele acti#e si passi#e ce asigura aceastapo"itie . spatiul Donders.

8=elatie de postura mandibulara-starea de ecilibru dintre muscii ridicatori si coboritori ai mandibulei cind ei segasesc intr-o stare de relaxare fiziologica relative, care se evidentiaza la nivelul arcadelor dentare printr-un spatiu deinocluzie individualizat egal in mediu cu &-'mm.8lementele passi#e: -complexul musci-tendon% -complexul *% -spatiul 2onders.8lementele acti#e0 -tonalitatea complexului muscular% -tonalitatea complexului motoric al *.8Spatiul Donders: in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu deocluzie fiziologica, limba se desprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar intre palatul dur si suprafata dorsala a limbii apare un spatiu numit spatiul 2onders.

22.Ce numim si cu cit este egal spatiul liber de #orbire, importanta practica.

8Spatiul liber de #orbire-in timpul fonatie spatiul de inocluzie fiziologica variaza in dependenta de pronuntareavocalelor si consoanelor , in mediu e egal cu &-' mm.85mportanta practica- pentru ca sa se relaxeze muscii in timpul repaosului, Bn plus ne mai ajutA Ci la determinarea2M!.

&'.testele ild,silverman si robinson. ild-pronuntarea cuvintelor cu litera TaU Silverman-pronuntarea cuvintelor ;u litera TsU


16/73


17/73

'4.miscarile mandibulare in plan vertical si transversal.diagrama Posselt.indicativalorile ungiurilor traiectoriei transversale articulare si incisivale.importanta

practica.caracteristica emiarcadeide balansa si celei active. *iscarile inplan vertical ale mandibulei corespund gradului de descidere a cavitatii bucale.

Maloarea maxima e de cm si mai mult.miscarile transversale ale mandibulei sint miscari delateralitate datorate prin contractia unilaterala a m.pterigoizi externi si coboritori.2in partea unde a avut loc contractia,dintii laterali formeaza un contact intercuspidian omogen:cuspidul vestib.al dintilor superiori vin in ocluzie cu cuspizii vestibulari ai celor inferiori.ceasta se numeste emiarcada dentara active.contactul intercuspidian neomogen,cind cuspiziivestibulari ai dintilor inferiori vin in contact cu cuspizii palatinali ai celor superiori a primitdenumirea de emiarcada dentara balansa.Jngiul traiectoriei transversale,sau ungiul benet,in miscarea condilului in mijlociu are $-$grade.in zona incisivala acest ungi atinge $44-$$4 grade.2iagrama posselt-manual rosu-postola;i,pag.++.

'$.caracteristi;a a + faze a actului de masticatie dupa gVsi. $-prima faza corespunde desciderii gurii si de propulsie a mandibulei. &-faza corespunde miscarii de lateralitate '-faza corespunde in;iderii cavitatii bu;ale,cind o emiarcada este balansa,iar cealata activeintre cuspizii arcadei inf.de cele superioare. +-faza de alunecare a cuspizilor si repozitionare in ocluzie centri;a.

'&.articulatoarele.structura.valorile medii ale triungiului bonRill si indici destructura a sistemului stomatognat incluse in articulator. rticulatorele sint dispositive care imita miscarile mandibulei in toate planurile si atm.

Stru;tura: & rame articulate printr-un complex asemanator arti;ulatiei atm.in partea anterioaraare o tija metalica verticala ce tine distanta dintre cele & rame. riungiul bonRil: ungiul sagital=+4grade, iar cel transversal=$&4grade.'riunghiul onEillJnind punctul interincisiv m andibular cu cent rii imaginari ai condilil or se formeazA un triungiecilateral cu latura de $4-$$ cm., numit triungiul #onRill.

''.ocluzoarele.structura.dezavantajele !;luzoarele sint dispositive ce imit miscarile mandibulei doar in plan vertical (incidere-descidere). este alcatuit din & rame unite unite printr-un ax si mentinute distanta dintre rame

printr-un surub sau o tija metalica situate in sens vertical. 2ezavantajul ocluzorului consta in faptul ca nu reda starea functionala a maxilarelor ci doar

pozitia centrica

'+) 2efinitie Ttenica dentaraU si T#iomaterialeU . 8erintele medico-biologice catre material.enica dentara - esta stiinta care studiaza procesele tenologice de confectionare a protezelordentare si aparatelor ortopedice.#iomateriale - un compartiment al stomatologiei si proteticii dentare care studiaza provenientamaterialelor, component, insusirile, procesele tenologice de utilizare, elaborarea materialelornoi.8atre toate materialele utilizate sint urmatoarele cerinte medico-biologice : $. Sa fie

nevatamatoare% &. Sa nu actioneze toxic si cimic% '.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii% +. Sa aiba o reactive neutra cu saliva si produsele alimentare% .


18/73

Sa nu aiba gust si miros neplacut% . Jsor sa se supuna curatirii igienice% . 1nsusirisatisfacatoare: mecanice, fizice, cimice.')liajele nobile utilizate in protetica dentara: component aliajului aurului cu titlul 644 si 4cu platina.liajele metalelor nobile sunt divizate in & subgrupe: $. ur-argint: &. ur-platina.liajele din aur au calitati tenologice mult mai superioare decit ale aurului pur. 1n general aurul

se aliaza cu argintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul.7radul de finite-TtitlulU- se exprima in carate sau in miimi. urul pur are TtitllU $444 sau &+carate. Jn carat este egal cu $444Y&+ sau cu +$. miimi. Prin urmare, 3' miimi sunt egale cu$+ carate% 4-cu $3% 3''-cu&4% 6$-cu && carate.sadar,puritatea aurului este exprimata princarate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l contine aliajul.liajul aurului cu titlul 644 contine: aur pur 64?, argint +? si cupru ?. liajul respective are oculoare galbena placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditatein stare topita, usor se supune stantarii, laminarii si altor procese tenologice. cest aliaj e folositla confectionarea coroanelor stantate fiind comercializate sub forma de discuri cu diametrul de$3, &4, &' si & mm, cu o grosime de 4,&3 " 4,'4 mm. Pentru turnarea pieselor protetice acestaliaj e comercializat in forma de cubulete de g.

liajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. emperaturade topire a aliajelor din aur e de circa $444-$4+4gr. 8liajul din aur cu titlul 4. cest aliaj contine aur pur ?, argint- '?, cupru- 6,?, cadmiu-$& ? si diverse impuritati , nu mai mult de 4,'? si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea ininteriorul coroanelor, pe suprafata ocluzala sau taietoare. emperatura de topire-64-3$4grade 8.Platina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionareaunor proteze dentare, insa datorita insusirilor fizice si tenologice este folosit rar ( incrustatii,coronae stantate, piese turnate). 2in foi de platina cu grosimea de 4,4& mm se confectioneazacape , pe care se aplica portelanul, apoi se efectueaza arderea coroanelor din portelan incuptoarele special. Platina are o culoare asemanatoare cu a argintului si a otelului inoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de &$,, temperature de topire de $4gr.8 si ceade fierbere de '$4gr.8.

')liajele seminobile si inobile, caracteristica lor. 2estinatia. 8oroziunea.liajele seminobile: liajele din argint si paladiu. 2upa calitatile fizico-mecanice aceste aliajecorespund aliajelor din aur. 1n cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai multde $-*). 2intre aceste aliaje fac parte:

( &D(250 care contine argint #2,1 ), paladiu 2",5), temperature de

topire *ind 11!0gr+%+ ste comercializat in -orma de discuri cu

grosimea de 0,3mm si diametrul 1$, 20, 23 si 25mm+ Din el se

e-ectueaza coronae stantate+

( &D(10 care contine argint #$), paladiu 1$,5 ). temperature de topire*ind 1100gr+%+ e produce in -orma de discuri cu grosimea de 1 mm si

diametrul de $ si 12 mm sau in -orma de enzi cu grosimea de 0,5, 1 si

1,2 mm + Din acest alia se con-ectioneaza piese dentare turnate+( &D(150 care contine argint $",1), paladiu 13,5). temperature de

topire *ind 1100gr+%+ -aricat in -orma de placate cu dimensiuni de

1x5x5mm+ e -oloseste pentru con-ectionarea incrustatiilor+( &D(1"0, care contine argint 53,), paladiu 13,5),. temperature de

topire *ind $#0gr+%+ e -urnizeaza in -orma de sirma cu diametrul de

1,2, 1," si 2 mm si se intreuinteaza pentru turnarea interiorului

coroanelor pe supra-etele ocluzala si teietoare+

1n afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu)


19/73

liajele inobile:( telurile inoxidaile+ unt aliae multicomponente alcatuite din 4e

(!"(#2). %r(1"(25). i("(1). Mn( 0,$(1,5). i(0,(3). %(0,02(0,2).

6i( 0,$(1,2),+6emperatura de topire e de 13"0(1"00gr+%+unt

cunoscute su denumirile de 7niversal, 8irox, icrosag, %romex,

9itex, :esta etc+ e comercializeaza in -orme de cape cu diametrul de"(1# mm, in -orma de locuri cu o greutate de 30 si !0 g si su -orma

de sirma cu diametrul de 0,!(1,2 mm+

rebuie de mentionat ca in toate aliajele din oteluri inoxidabile e necesara prezenta cromuluiintr-o proportie nu mai mica de $&-$'? care mareste rezistenta otelului la coroziune. Prezentanicelului confera plasticitate marita, iar a siliciului-fluiditate.liajele tip crom-cobalt. Sunt inoxidabile , ele nu contin sau pot contine /e pina la $,?. 1n

protetica dentara sunt utilizate peste $44 de aliaje de acest tip. liajele in dependent decontinutul de cobalt si nicel, pot fi divizate in aliaje crom-cobalt si crom- nicel.liajele tip crom-cobalt contin 4? 8o si +4? 8r, precum si diferiti component: *o, l, ,

Si,u,7a etc. liajele tip crom-nicel contin 6-3$? 5i si $&? 8r cu adaosuri de *o, l, Si,#e, 8u, *n, 8o, i, a, 7a, P, Sn.8romul confera aliajului duritatea necesara si calitatianticorozive, molibdenul- o structura microcristalina, nicelul mareste viscozitatea, siciliul simanganul imbunatatesc fluiditatea. ceste aliaje sunt utilizate in protetica dentara pentruconfectionarea protezelor sceletate, protezelor fixe dintr-o bucata ,atit metalice cit si mixte.8oroziunea- reprezinta procesul de distrugere ca urmare a actiunii cimice sau electrocimice cumediul inconjurator, ca rezultat scad insusirile materialelor. Se cunosc & varietati de coroziune:uniforma si intercristalina.

')8lasificarea aliajelor metalelor inobile 8raig pentru mYc.Pentru mYc 8raig clasifica aliajele in ' grupe:

( &e aza de nic;el.( &e aza de coalt.( &e aza de titan+

'3)Procesul formarii microstructurii aliajului. 8are aliaje sunt considerate cu calitati inalte dupastructura si de ce. Marietati de gratar cristalin al aliajelor si importanta practica.'6)8erin@ele cAtre aliajele de lipire. 1ndica@i componen@a aliajelor pentru lipirea pieselor realizatedin aliajele aurului Ci ale celor din alliajul crom-nicel8erintele catre aliajele de lipire: Proprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fieasemanatoare cu cele ale aliajelor care se lipesc% sa aiba temperature de topire mai mica cu 4-$44gr.8 decit cea a liajelor care se supun lipirii% sa posede calitati anticorozive in conditiilecavitatii bucale% sa aiba un interval de topire scurt% sa posede o fluiditate buna% sa formeze lipituridure( fara porozitati) si dupa culoare sa coincide cu culoarea aliajului supus solidarizarii.

)7. &crilatele. Componenta acrilatelor utili"ate in protetica dentara. Clasificarea dupa

procesul de polimeri"are. Caracteristica monomerului.

Acrilatele- sunt substan@e sintetice macromoleculare ob@inute Bn urma reac@iei cimice de

polimerizare sau condesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si

mobile.


20/73

crilatele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico-tehnice:

• Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei

• Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar

totodata sa nu permita deformarea protezei

• Sa posede rezistenta inalta la indoiri si lovituri

• Sa fie rezistente la uzura

• Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav

bucale

• 8ulorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali

• Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale

• Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare si a microflorei cav bucale

• Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare

• Sa posede luciu corespunzator.

Componenţa acestora este: *onomerul si polimerul care derivA din eterul acidului metacrilic.

cidul metacrilic BmpreunA cu alcoolul metilic formeazA metilmetacrilatul, reprezentat de o

singurA moleculA si este licid numit Bn practicA monomer, care este fasonat si comercializat Bn

flacoane de sticlA BntunecatA Bncise ermetic.2in monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se ob@ine

polimetilmetacrilatul sau polimerul. Polimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel

inoxidabil. 8a rezultat al polimerizarii se formeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se

deosebesc de ale monomerului numai prin marimea moleculelor. Spre deosebire de monomer

polimerul este in forma praf ci nu licida.

După procesul de polimerizare acrilatele se impart n:

$. termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic)

&. autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici)

Caracteristica monomerului:

Jn amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un licid incolor, cu miros @epAtor usor se

evaporA este inflamabil, toxic Ci se furnizeazA Bn flacoane de sticlA BntunecatA care nu sunt pline,

pentru a preveni ini@ierea reac@iei de polimerizare, care poate fi ini@iatA de razele luminii. 1ar !&

este un inibitor al reac@iei de polimerizare.


21/73

!olimerul- produs al reac@iei de polimerizare si prezintA o substan@A sticloasA, care ulterior se

fArBmi@eazA Ci se macinA pBnA la finalitate de 4.444$ microni.

)1. Aarietati ale acrilatelor termopolimeri"abile. =egimul de polimeri"are. Destinatie.

crilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca

reactia cimica de polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. cest regim termic

poate sa fie reprezentat de surse de caldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze

ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varietate de acrilat, ceea ce este indicat in

prospectul anexat la acrilatul respectiv.

"arietăţile acrilatelor termopolimerizabile :$. #inma-$%& 'omodent& #uperacril-#pofa. cestea sunt comercializate sub formA de

polimer (praf) cu -$4 culori de bazA Ci monomer (licid)ambalat Bn flacoane.

Polimerizarea acestor acrilate se realizeazA Bn bAi cu apA la temperatura fierberii. cestea

sunt utilizate la confec@ionarea protezelor fixe cBt Ci la confec@ionarea protezelor

provizorii.

&. "ita * +, alcAtuit din mai multe componente Ci comercializat Bn cutii speciale, Bn care

sunt ambalate toate componenetele Ci instrumentele necesare destinate pentru realizarea

procesului de preparare Ci aplicare a acrilatului. egimul de polimerizare poate fi realizat

Bn ciuvetA la temperatura apei de 6' grade 8 la atm. presiune, Bn mediu de glicerinA la

$$ grade 8 sau Bn vapori de apA la $&4 grade 8. cestea sunt utilizate la protezele

dentare fixe.

'. "erterapid , este acrilatul utilizat la confec@ionarea protezelor mobilizabile

+. #uperpont& utilizat la confec@ionarea protezelor fixe.

. #'- sosit/0 are un regim special realizat in aparatul de polimerizare 1vomat 1P'

)2. Aarietati ale acrilatelor autopolimeri"abile. Componenta si destinatia lor. Ce pre"inta

pero%oidul de ben"oil.

Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul cA Bn

polimer este introdus catalizatorul chimic perooidul de benzoil , care ini@iazA reac@ia de

polimerizare. Prin urmare e necesar un regim de polimerizare special.

Destinaţia


22/73

- la confec@ionarea lucrArilor protetice provizorii

- la repara@ii

- la imobilizarea din@ilor mobili prin Cinare

- la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-cimice care permit introducerea

directa a acrilatului in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate detaliile amprentei)

!erooidul de benzoil

Este catalizatorul cimic Bn cazul acrilatelor autopolimerizabile, care participA la ini@iera reac@iei

de polimerizare.

"arietăţi ale acrilatelor autopolimerizabile :$. 0oracril& Carbodent& Duracril ,utilizate Bn special pentru confec@ionarea protezelor fixe,

cBt Ci la confec@ionare protezelor provizorii.

&. "ita * +,&de 3 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale Ci de protec@ie,

precum Ci la repara@ia protezelor fixe direct Bn cavitatea bucalA.

)(. Aarietati ale acrilatelor elastice. Componenta si destinatia lor.

2upA polimerizare aceste materiale devin elastice Ci sunt folosite la confec@ionarea protezelor

dentare cu straturi duble (suprafa@a anterioarA din acrilat obiCnuit, iar cea mucozalA din material

elastic), Bn scopul unei repartizAri judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafa@a cBmpului

protetic. Suprafa@a mucozalA elasticA are rol de amortizare a Cocurilor masticatoare. 2in aceastA

grupA amintim: Eladent-$44, !rtosil, !rtosil "* ( usia), >idrocrVl, Simpa (7ermania), Silane,

Merone, Elxilase ( SJ)etc. egimurile de polimerizare ale acrilatelor elastice sunt termo si

autopolimerizabile.

Jnele materiale ca: Elastoplast, #oxil (usia), S-1vocap Elastomer7ermania) sunt utilizate

pentru confec@ionarea protezelor maxilofaciale, cBt Ci a Cinelor protectoare pentru boxeri,

oceiCiti.

)).Ceramica. Componentele. Clasificarea dupa destinatie.

Ceramica- este un produs de origine mineralA.

Componentele de bază ale porţelanului:


23/73

1. Caolinul este cuvBnt provenit din cinezA de la localitatea Zaouling, de unde a fost extras

pentru prima datA. Este un lut de culoare albA sau descis colorat, reprezentat de

idrosilicatul de aluminiu. emperatura de topire este de $44-$344 grade 8. 0a

amestecul cu apA caolinul formeazA o paste care-1 conferA por@elanului plasticitate.

8ristalele de caolin micCoreazA transparen@a por@elanului, din care motiv este adAugat Bn propor@ii foarte mici $-' procente.

. 2eldspatul este substan@a de bazA din componen@a por@elanului, reprezentBnd 4-34

procente din toatA masa Ci asigurA transparen@a materialului. 2in punct de vedere cimic

este un silicat de diversA origine: silicatul de poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de

calciu Ci prezintA o rocA de origine vulcanicA. re temperature de topire de $$34-$&44

grade 8.

,. Cuarţul este un bioxid de siliciu cu temperature de topire de $$4 grade 8. [n maseleceramice este introdus Bntr-o propor@ie de $-'4 procente. 8uar@ul Bn timpul arderii

mAreCte vBscozitatea felspatului topit, pAstrBnd forma modelatA Ci conferind rezisten@a

necesarA masei ceramice.

Este necesar de mentionat ca masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt

clasate in trei tipuri :

1.3pacul (4ern) , masa de baza aplicata ca prim strat in constructiile dento-ceramice. cest strat

constituie un support rigid pentru celelalte straturi de ceramica, masceaza stratul de cement al

tesuturilor dentare, precum si componentele metalice ale constructiilor metaloceramice,

serveste si ca material de adezie , reda unele nuante coloristice in special in treimea cervicala a

dintelui.

.Dentina, care reprezinta stratul cel mai voluminos al constructiilor dento-ceramice,

determinind totodata culoarea lor si posedind o transparenta foarte mica. Pentru redarea unor

culori mai pronuntate in zona coletului sunt elaborate si mase de dentina pentru colet ce au o

culoare galben-incis sau cafeniu-incis.

,.#maltul , care poseda o transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este

aplicat mai mult in treimea incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la

limita superioara a treimii cervicale. Pentru o transparenta mai buna a incisivilor sunt aplicate

straturi si in regiunea incizala a suprafetelor orale.

1n functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in :


24/73

*ase cu un punct de topire inalt ($'44-$'4 grade celsius) , mase cu punct de topire mediu

($464-$&4), mase cu un punct de topire scazut ( 34-$4) in practica prioritate se ofera celor

cu un punct scazut de topire, care se ard in cuptoare speciale cu vid.

După destinaţia ceramica se clasifică n:

$. pentru confec@ionarea lucrArilor din por@elan pur, adicA pentru confec@ionarea coroanelor

fizionomice \ac;et, a pun@ilor dentare Bn edenta@ii unice Bn zona frontalA, a incrusta@iilor.

&. pentru placajul sceletelor la diverse lucrAri, adicA pentru acoperirea componentelor

metalice Bn scopul realizArii protezelor dentare fizionomice sau par@ial fizionomice.

8ele mai des utilizate mase ceramice sunt: 8amma, ite, Prisma, 2entsplV, 8eramico,

*icrobond, 2uceram.

56. Definitie coroana de invelis. Clasificarea dupa destinatie, material, tehnicaconfectionarii. Rubleova IrinaCoroana de invelis – este o microproteza care acopera partial sau total coroana

naturala a dintelui, refacind morfologia si functia dereglata a dintelui.Clasificarea.1. Dupa destinatie: a)coroane de restituire

b) coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice(punte) c) coroana cu functie mixta

d) coroana provizorie

2. Dupa material:

a) metalice: alia!ele aurului, argintpaladiu, cromnic"el, cromcobalt etcb) acrilicec) din composited) din portelane) mixte: metaloacrilice, metaloceramice

#. Dupa te"nica confectionariia) Coroana confectionata prin stantareb) $rin turnarec) Din doua bucatid) $rin polimerizare: acrilice, din composite

e) %ealizate pirn ardere: ceramic

57. Enumerati cerintele catre coroanele de invelis. Argumentati necesitatea

prepararii dintilor stilpi.Cerinte1. &a reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui' sa armonizeze cu

dintii invecinati si cu cel omolog' sa fie de volum corespunzator 2. &a nu fie supraocluzie ma!orind D pentru a nu provoca traumatizarea

parodontului si totodata sa nu fie in subocluzie pastrind contact dintii antagonisti#. %elieful suprafetei ocluzale sa corespunda cu cel al dintilor antagonisti

restabilind relatia cuspidfosa*. $ermiterea alunecarii libere a mandibulei in diferite directii


25/73

+. &a cupinda strins coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina

marginea ei. &a restabileasca aspectul fizionomic.

-ecesitatea prepararii dintilor stilpi:1. $entru a!ustarea coroanei in caz contrar se mareste ocluzia

5!. Enumerati etapele clinic tehnice la confectionarea coroanelor metaliceprin metoda stantarii mi"te.

Clinic: examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi,amprentarea

aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator, modelareamac"ete coroanei, realizarea matricei din g"ips, realizarea matricei din metalusor fuzibil, confectionarea matricei din metal usor fuzibil, stantarea preventivesi definitive in aparatul bromstrom, prelucrarea si proba coroanei pe matriceadin g"ips

Clinic: proba coroanei in cavitatea bucalaaborator: prelucrarea c"imica, finisarea si lustruirea coroanei

Clinic: proba definitive si cementarea coroanei in cavitatea bucala.

5#. Caracteristica metodelor de stantare a coroanelor metalice.1. /etoda interna – a) modelarea cu g"ips a mac"etei coroanei

b) redarea dimensiunii si formei anatomice c) confectionarea matricei din alia! usor fuzibil in aparatul de

stantat coronar. se realizeaza matricea din alia! usor fuzibil dupa matricea din g"ips preventive

izolata cu ulei de vazelina sau praf de talc2. /etoda externa – se utilizeaza pusca $ar0er, in interiorul primului cilindru se

introduce pina la !umatatea cauciuc moale nevulcanizat sau alt material plastic, in carese scufunda matricea metalica cu coroana preventive stantata. ceasta coroanaprelucrata termic este aplicata pe a doua matrice din alia! usor fuzibil, fiind in prealabilinfasurata intro pinza de tifon pentru a evita patrunderea materialului plastic intrecoroana si matrice, apoi este introdusa cu suprafata ocluzala in materialul plastic dininteriorul cilindrului pina acesta acopera in intregime si extremitatea radiculara apatricei, apoi se asambleaza cilindrul plin pe care se aplica o forta impunind culisarealui in interiorul cavitatii primului cilindru. a miscarile de culisare extremitatea dinexteriorul cilindrului exercita presiuni asupra cauciucului, impunindul pe ultimul saactioneze asupra peretilor externi ai coroanei preventive stantate obligindui sa capeteforma patricei metalice.

#. /etoda mixta(pag.211) – prevede utilizarea alia!ului usor fuzibil atit pentru patricecit si pentru matrice iar stantarea se realizeaza in aparat de stantat care se foloseste lametoda interna.

6$. Etapele clinic%tehnice la confectionarea coroanelor metalice intreg turnate.Clinic: examenul pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi,

amprentarea, protectia dintilor preparati cu pulpa vieaborator: confectionarea modelelor si pozitionarea in simulator, modelarea

mac"etie coroanei, realizarea tiparului si turnarea alia!ului utilizat,dezambalarea, prelucrarea componentei metalice, proba pe model

Clinic: proba coroanei in cavitatea bucalaaborator: finisarea si lustruirea coroanei

Clinic: fixarea coroanei in cavitatea bucala


26/73

6&. Componentele coroanelor mi"te si materialele utili'ate la confectionarealor.varietati de coroane mi"te cu componenta metalica stantata si fetuitecu acrilat.

Coroanele mixte sunt confectionate din: platina, titan, diferite alia!e.Coroana mixta cu componenta metalica stantata este fizionomica si

semifizionomica, respectiv la cele fizionomice se plaseaza acrilatul in regiunea

vizibila a dintelui.

Coroane fenestrate:

coroane bel0in 0urilenco "meda ubinaCoroane nefenestrate: se realizeaza elemente retentive pentru aderenta acrilatului.( Coroane &verdlovorodiu0

( 3laborate la 4&/ din /oscova

5n dependent de te"nica de confectionare, coroanele mixte pot fi divizate in: coroane de

invelis cu componenta metalica stantata cu material fizionomic ( acrilat)' cu component

metalica turnata, acoperite cu acrilat' cu component metalica turnata, acoperita cu

cerami0a.Co

Documents

Colocviu Ortopedie