colonizarea

8/20/2019 colonizarea

1/8

Ofcial, colonizarea Aricii de la sârșitul secolului al XIX-lea a ostprezentată drept o acțiune aproape caritabilă a europenilor, care nudoreau decât să elimine complet sclavia, această instituție barbară, depe continentul arican, și să-i civilizeze pe locuitori. e apt, motiveleerau altele, iar eradicarea sclaviei nu a !ucat decât un rol secundar șinu a ost o prioritate a coloniștilor europeni."olonizarea europeanăPână în secolul al XIX-lea, Marea Britanie i celelalte puteri europene i-au limitat ambi iileș ș țimperiale din Africa la punctele de coastă de unde î i puteau exercita influen a economică iș ț șmilitară. În caul Marii Britanii, pe coasta Africii de !est, afacerile en"leilor se concentrau în #urul profitabilului comer cu scla$i. Începând cu secolul al X!I-lea i până în secolul XIX,ț șse estimeaă că europenii au transportat de pe coasta Africii de !est mai bine de %%milioane de scla$i. Între %&'( i %)*+, când comer ul cu scla$i denumitș ț trata a fost abolit,numai na$ele britanice au transportat aproape milioane de scla$i către Americi.

Însă în ciuda implicării europenilor în di$erse puncte din Africa, doar %*/ din continent seafla sub control european direct, incluând aici Al"eria, colonie franceă, coloniile 0ape iș1atal ale An"liei i An"ola de inută de portu"2ei. Însă trei decenii mai târiu, la %3**,ș țeuropenii de ineau aproape %* milioane 4mț 2 în cadrul coloniilor. Africa era la acel momentcontrolată în propor ie de 3*/ de ările europene.ț ț

Problemele "lobale 5#n ultimele săptămâni, $n "ornul Aricii mii de oameni au murit deoamete $n urma uneia dintre cele mai mari secete de până astâzi. "aresunt actorii istorici din spatele acestui dezastru % &-ar putea spune că

seceta este consecin'a unei (urtuni perecte). *ste conver+en'a maimultor actori istorici, $ncepând de la imperialismul secolului al XIX-leai pro+resul tiin'ifc, până la industrializarea de ori+ine sovietică dinsecolul XX i războiul contra terorii din zilele noastre.

Principala cauă a foametei este, bineîn6eles, seceta în sine, consecin6ă directă a factorilorclimatici care au sc2imbat direc6ia ploilor astfel încât acestea se îndreaptă cu precăderespre 7ceanul Indian. Potri$it ultimelor cercetări, un factor c2eie al acestor sc2imbări dedirec6ie a ploilor este încălirea rapidă, din ultimii *-8* de ani, a suprafe6ei 7ceanuluiIndian. Acest proces de încălire în ona adiacentă 0ornului a cunoscut o accelerare

semnificati$ă începând cu anii 9+*, ca urmare a încălirii "lobale "enerale, dar :i ca oconsecin6ă a intensificării puterii maselor de aer. Aceste cercetări su"ereaă că fenomenul încălirii "lobale ar fi par6ial responsabil pentru cre:terea frec$en6ei :i intensită6ii secetelordin 0ornul Africii.

#ncălzirea +lobală, principalul vinovat

Ma#oritatea climatolo"ilor consideră că încălirea "lobală este cauată de emisiunile dedioxid de carbon produse de om. Aceelerarea procesului din 7ceanul Indian :i cre:terea

frec$en6ei secetelor în ;stul Africii începând cu anii 9)* ar fi astfel efectele ma#orării cu peste(&/ a emisiilor de dioxid de carbon în ultimele trei decenii.


2/8

Aceste emisii de 07( au cunoscut o cre:tere constantă după %38'. 0ele două răboaiemondiale :i Marea nite ale Americii la industrialiarea în masă. Apoi, începând cu mi#locul anilor9+*, emisiile de dioxid de carbon ale 02inei au crescut :i ele $erti"inos.

"auze istorice de la imperialismul european...

;xistă însă :i al6i factori le"a6i direct de acti$itatea umană ce contribuie la catastrofaumanitară actuală, anume incapacitatea 6ărilor lo$ite de secetă de a face fa6ă fenomenului.In primul rând, situa6ia politică din aceste 6ări #oacă un rol important 5 natura :i stilul"u$ernelor, :i ni$elul ridicat de nesi"uran6ă induse de răboaie ci$ile :i alte conflicte. In6ările din 0ornul Africii se desfă:oară la acest moment cel pu6in :apte conflicte. In ;tiopia,au loc insur"en6ele armate în sud-ext ona 7"aden, în $est :i în ona 7romos :i, în plus,conflicte cu ;ritrea. În =omalia, "u$ernul sus6inut de ;tiopia :i de =tatele >nite luptă de anide ile împotri$a rebelilor islami:ti.

Ma#oritatea acestor conflicte î:i are ori"inea istorică în fenomene "eopolitce mult mai lar"i.0ea mai mare 6ară din re"iune, ;tiopia, are o istorie unică printre 6ările africane. În timp cema#oritatea 6ărilor de pe continent au fost 6inta intereselor coloniale ale ;uropei, ;tiopia afost o putere expansionistă :i un a$anpost al cre:tinătă6ii într-un continent predominantmusulman sau pă"ân încă din epoca medie$ală. ?imp de secole, ea a beneficiat de rela6iidiplomatice cu marile puteri europene :i a a#uns să se considere, din anumite puncte de$edere, ca a$ând $alori :i aspira6ii asemănătoare cu cele ale puterilor imperiale din ;uropa. Astfel, a fost sin"ura 6ară africană care a început, în secolul al XIX-lea, propria-i expansiuneimperială.


3/8

;tiopia, pe atunci denumită Abisinia, a luat parte, împreună cu 6ările europene, la ceea ce s-a numit @cursa pentru Africa, cucerind $aste teritorii de la $ecini. 1oile teritorii alipite eraudiferite etnic, reli"ios :i lin"$istic fa6ă de o Abisinie cre:tină $orbitoare de limba am2arică. Inultimii ani, unele dintre popoarele sub#u"ate în urmă cu un secol :i-au lansat propriilerăboaie anticoloniale de eliberare, nu împotri$a ;uropei, ci împotri$a ;tiopiei.

...la conictele etnice i reli+ioase

In ;ritrea, situa6ia este diferită, dar î:i are ori"inile în aceea:i experien6ă imperială. Mareparte a acestei re"iuni a fost inte"rată Abisiniei timp de secole :i a fost condusă de o elităcre:tină.


4/8

**.*** de mor6i, teritoriul :i-a câ:ti"at independen6a în %33%. ?otu:i, ri$alitatea a continuat,iar un al doilea răboi între cele două 6ări %33)-(*** a dus la moartea a încă %**.*** deoameni. 02iar :i astâi mai au loc ciocniri militare sporadice, :i ambele păr6i sus6in financiar mi:cările de "2erilă din teritoriile ri$ale.

In cea de-a treia 6ară importantă din Dornul Africii, =omalia, răboiul face ra$a"ii, par6ial dincaua unei inter$en6ii străine mult mai recente E una născută din atacurile din %%septembrie. ăboiul contra terorii a influen6at radical "ândirea americană asupra mi:cărilor islamiste din întrea"a lume fie ele pro Al-Faida sau nu. In =omalia, politica anti-islamistă a7ccidentului implementată cu a#utorul inter$en6iilor militare etiopiene a însemnatsus6inerea liderilor politici pro-occidentali :i a politicienilor cu o sus6inere politică :i"eo"rafică relati$ fra"ilă. In sc2imb, a adus respin"erea mi:cărilor politice mai puternice,dar mai pu6in occidentaliate precum >niunea 0ur6ilor Islamice din caua naturii lorislamiste. Astfel, una dintre consecin6ele acestei situa6ii este pri$area =omaliei deoportunitatea de a a$ea un stat func6ional :i un "u$ern propriu ales din interior :i nu impus:i crearea prin încercările de distru"ere a >niunii 0ur6ilor Islamice unei mi:cări islamistepro Al-Faida foarte dure, Al-=2abab.

ăboiul în această re"iune este doar una dintre problemele politice care împiedicăformarea unor politici coerente :i eficiente de combatere a secetelor. 0ealaltă componentăc2eie este însă:i natura statelor din re"iune. 0el mai mare stat, ;tiopia, este astâi unuldintre pu6inele state libere de pe continent. 0onducerea sus6inută de 7ccident, de ori"ineideolo"ică marxistă, are 02ina drept model E o 6ară lipsită de libertate pe plan politic, dar cuo economie îndreptată spre pia6a liberă. Gu$ernul etiopian a de$oltat ambi6ii mari cu pri$irela bara#e, structuri de iri"are, facilită6i în sistemul de sănătate :i educa6ie. 0u toate acestea,conducerea puternic centraliată :i absen6a debaterii libere cu pri$ire la problemele depolitică slăbe:te capacitatea etiopienilor de a de$olta strate"ii eficiente pentru combatereacondi6iilor de secetă care afecteaă re"iunea.

In ;tiopia, "u$ernul comunist sus6inut de so$ietici din anii %3+*-%3)* a na6ionaliat toatepământurile, iar "u$ernul de astâi înc2iriaă pe termen lun" mare parte din terenuri cătrefirme străine. Această înstrăinare a pământurilor e folosită pentru apro$iionarea altor pie6ecu alimente, în timp ce propria popula6ie moare de foame. In mod similar, :i =omalia seconfruntă cu aceea:i problemă a terenurilor prost întrebuin6ate. Hermierii nu pot face in$esti în măsurile anti-eroiune :i în instala6iile de reten6ie a apei, strate"ii esen6iale pentrusupra$ie6uirea pe timp de secetă. În plus, ma#oritatea a#utoarelor financiare $enite din alte6ări este direc6ionată spre alte domenii precum sănătatea sau educa6ia, lăsând a"ricultura lao parte. Insă fără un sector a"ricol prosper, 6ările din 0ornul Africii E cu o popula6ie încre:tere E nu se pot 2răni :i nu pot reista perioadelor prelun"ite de secetă.


5/8

>na din principalele #ustificări aduse de "u$erne pentru această cursă pentru Africa a fostdorin a de a eradica scla$ia odată pentru totdeauna. 0u pu in timp înainte de moartea sa, înț ț


6/8

mai %)+, faimosul explorator i misionar


7/8

pe francei i "ermani departe de ceea ce considerau a fi sferele lor de influen ă.ș ț

Astfel, în ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, Marea Britanie a ocupat sau anexat;"iptul, =udanul, teritorii în Africa de ;st Lena i >"anda, teritorii din =omalia, 2odesiașNimbabOe i Nambia, Africa de =ud, Gambia, =ierra Ceone, 1i"eria, 0oasta de AurșG2ana i 1asaland MalaOi. estul teritoriilor au fost împăr ite între Hran a, Germania,ș ț țBel"ia, Italia, Portu"alia i =pania.ș

Germania, stat unificat abia din %)+%, a început cursa coloniărilor mult mai târiu decâtcompetitorii săi. Prima sa ac2ii ie colonială a a$ut loc în %))8 Africa de =ud-!est "ermanățsau 1amibia. ?eritoriul era populat de două triburi semi-nomade, Derero în aridul platoucentral, i 1ama, în stepele încă i mai aride din sud. ;ste de#a cunoscută po$esteaș ș

rebeliunii Derero din %3*8, căreia i s-a pus capăt prin infamul ordin de exterminare dat de"eneralul Cot2ar $on ?rot2a.

/&piritul 0erlinului) A a-isul filantropic spirit berline nu era însă cu totul lipsit de semnifica ii. 7dată ce a fostș țcunoscut faptul că, cel pu in în 0on"o, scla$ia nu doar că încă exista, dar era i o afacereț șprofitabilă, s-au pus baele unei conferin e interna ionale împotri$a scla$iei.ț ț Aceasta a a$utloc la Bruxelles în %))3-%)3*.

7mul care a condamnat public existen a scla$iei în 0on"o posesiune personală a re"eluițbel"ian a fost misionarul france 02arles Ca$i"erie. În cadrul unei slu#be inute la Paris înț%))), Ca$i"erie i-a ocat audien a descriind ororile comer ului cu scla$i din 0on"o.ș ș ț ț


8/8

0a reultat al conferin ei de la Bruxelles, Ceopold a acceptat să pună capăt scla$iei înțsc2imbul dreptului de a pune taxe pe produsele importante. ;l i"nora astfel una dinreolu iile-c2eie ale Actului de la Berlin din %))&, prin care era "arantată libertateațcomer ului din acea re"iune. 0u toate acestea, practica muncii for ate a fost continuată înț ț0on"o, unde popula ia locală era for ată să muncească în industria cauciucului, cel maiț ț$aloros produs de export. Abia în anii %3(* situa ia a$ae să se sc2imbe, cândț autorită ilețbel"iene i-au dat seama de catastrofa demo"rafică pe care o cauaseră prin practicileșbarbare i care putea să-i lase fără for ă de muncă, fie ea liberă sau nu.ș ț

&ârșitul sclaviei aricane%=emnatarii Actului General de la 0onferin a de la Bruxelles i-au declarat inten ia de a puneț ș țcapăt traficului cu scla$i africani. În %3%3, acestui act a$ea să i se adau"e o con$en iețpentru suprimarea totală a scla$iei, în toate formele sale, i a comer ului cu scla$i. Însăș țmunca for ată a$ea să rămână o realitate în coloniile africane până în anii %38*. >ltimul statțafrican care a abolit scla$ia a fost ;tiopia, în...%3(.

Documents

colonizarea