COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ 2016/PAAR 2016.pdf · 1. Instituţia Prefectului judeţului Dolj 2. Consiliul Judeţean Dolj 3. Primăria Municipiului Craiova

Nesecret 1 din 161

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂ DOLJ

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

„OLTENIA” AL JUDEŢULUI DOLJ

- 2016 -

Nesecret 2 din 161

Nesecret

Exemplar nr.1

Nr.

Craiova,

PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR

Secţiunea I. Definiţie, scop, obiective

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potenţiale

identificate la nivelul judeţului Dolj, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru

managementul riscurilor respective.

Scopurile planului sunt de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi

a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei

situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi

gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns

optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.

Obiectivele planului sunt:

a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin

evitarea manifestărilor acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea

consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării

tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale;

b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe

destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă;

c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea

planurilor operative;

d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi

gestionării situaţiilor de urgenţă.

Secţiunea a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1. Acte normative de referinţă

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările

ulterioare.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

“OLTENIA” AL JUDEŢULUI DOLJ

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Nesecret 3 din 161

Legea 481/2004 privind protecţia civilă, republicată.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de

Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu

modificările şi completările ulterioare.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1 din 29.01.2014 privind unele măsuri

în domeniul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea OUG

nr.21 din 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

Ordonanţă de urgenţă nr. 89 din 23 decembrie 2014 pentru modificarea şi

completarea unor acte normative în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă

şi al apărării împotriva incendiilor.

O.U.G. nr.88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor

publice, comunitare pentru situaţii de urgenţă, cu modificările ulterioare.

H.G.R. nr.547/09.06.2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie

civilă.

H.G.R. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naţionale de comunicare şi

informare publică pentru situaţii de urgenţă.

H.G.R. 923/2007 privind aprobarea Programului de măsuri pentru elaborarea

Strategiei naţionale pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt, mediu şi lung.

H.G.R. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al

riscului la inundaţii.

H.G.R. nr. 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a

situaţiilor de urgenţă.

H.G.R. nr.2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de

sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile

neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă.

H.G.R. nr. 1491/2004 - pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind

structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor

operative pentru situaţii de urgenţă;

Hotărârea nr. 642 din 29 iunie 2005 - pentru aprobarea Criteriilor de

clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice si operatorilor

economici din punct de vedere al protecţiei civile, in funcţie de tipurile de riscuri

specifice;

H.G.R. nr.182/2006 privind abrogarea H.G. nr.1075/2004 pentru aprobarea

Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme

şi/sau alunecări de teren;

Ordin comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi

Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 551/1475 din 8 august 2006 pentru

aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de

căderile de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor

de urgenţă în domeniul fitosanitar - invazii ale agenţilor de dăunare şi contaminarea

culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure

Ordin comun Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi

Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 1.995/1160 din 18 noiembrie 2005, pentru

Nesecret 4 din 161

aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă

specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren.

Ordin comun Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Mediului şi

Pădurilor nr. 1422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea

situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase,

accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale Ordinul Ministerului

Administraţiei şi Internelor Nr.1184/06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind

organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.

Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor Nr. 132 din 29 ianuarie

2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a

riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor

O.M.I.R.A. Nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind

identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, cu modificările şi

completările ulterioare.

O.M.A.I. nr.267 din 9 noiembrie 2009 privind punerea în aplicare a

prevederilor Planului-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor

pandemiei cu virusul A/H1N1.

O.M.A.I. nr.181 din 12 august 2010 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situaţiilor de urgentă specifice tipurilor de risc repartizate Ministerului

Administraţiei si Internelor.

O.M.A.I. nr. 279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de urgenţă nucleară sau radiologică,

publicat în Monitorul Oficial al României - partea I - nr. 29/12.01.2011.

2.2. Structuri organizatorice implicate

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă:

1. Instituţia Prefectului judeţului Dolj

2. Consiliul Judeţean Dolj

3. Primăria Municipiului Craiova

4. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj

5. Brigada 2 Infanterie „ROVINE” - Craiova

6. Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj

7. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Dolj

8. Gruparea de Jandarmi Mobilă Craiova

9. Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Dolj

10. Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Dolj

11. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

12. Secţia Regională de Poliţie Transporturi Craiova

13. Centrul Militar Zonal Dolj

14. Direcţia Judeţeană de Informaţii Dolj

15. Administraţia Bazinală de Apă Jiu

16. Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj

17. Centrul Meteorologic Regional Craiova

18. Agenţia pentru Protecţia Mediului

Nesecret 5 din 161

19. Garda Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Dolj

20. Direcţia pentru Agricultură Dolj

21. A.N.I.F. – Filiala Teritorială Dunăre Jiu

22. Direcţia Silvică Dolj

23. Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare

24. Direcţia de Sănătate Publică

25. Serviciul de Ambulanţă Judeţean Dolj

26. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

27. Inspectoratul Şcolar Judeţean

28. Societatea Naţională de Cruce Roşie - Filiala Dolj

29. Inspectoratul Teritorial de Muncă

30. Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj

31. Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor

32. Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Vest Oltenia

33. Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova

34. S.C. Pentru Lucrări de Drumuri şi Poduri Dolj

35. Secţia de Drumuri Naţionale Craiova

36. C.N. Căi Ferate C.F.R. – Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova

37. Sucursala de Transport Feroviar Călători Craiova

38. S.N.T.F.M. - Sucursala Marfă Banat-Craiova

39. Aeroportul Craiova

40. Telekom Romania Communications S.A.- Centrul Operaţiuni DJ-OT

41. S.C. CEZ. Distribuţie S.A.

42. Distrigaz Sud Reţele – Punct de lucru Craiova

43. Compania de Apă Oltenia

44. Complexul Energetic Oltenia – Sucursala Electrocentrale Işalniţa

45. Sucursala Electrocentrale Craiova II

46. OMV Petrom S.A. Bucureşti – Zona de Producţie II Oltenia

47. S.C. Foraj Sonde SA Craiova

48. SNTGN Transgaz – Exploatarea Teritorială Craiova

49. S.C. Transelectrica S.A. – Sucursala Transport Craiova.

50. S.C. Servicii Energetice Oltenia S.A.

Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;

Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă;

Instituţii publice şi operatori economici cu competenţe legale în

domeniul situaţiilor de urgenţă;

ONG - uri.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor al judeţului Dolj se întocmeşte de

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Consiliul Judeţean.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte şi se aprobă în termen

de maximum 60 de zile de la aprobarea de către prefect a Schemei cu riscurile

2.3. Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu

Nesecret 6 din 161

teritoriale elaborată de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului

Dolj şi se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri

decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au

atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă în profil teritorial.

Prefectul răspunde de asigurarea condiţiilor necesare elaborării Planului de

analiză şi acoperire a riscurilor.

Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, consiliul

judeţean poate comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi

alte materiale de specialitate.

După elaborare şi aprobare, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se pune

la dispoziţie secretariatului tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de

urgenţă, iar extrase din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi

organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de

urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul

planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice.

Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor

factorilor care, potrivit HGR nr.2288/2004, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial.

1) Monitorizarea pericolelor şi riscurilor specifice, precum şi a efectelor

negative ale acestora: Autorităţi ale administraţiei publice locale

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al Judeţului Dolj

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean „Mihai Bravul” Dolj

Gruparea de Jandarmi Mobilă „Fraţii Buzeşti” Craiova

Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Dolj

Serviciul de Telecomunicaţii Speciale

Brigada 2 Infanterie „ROVINE” - Craiova

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj

Administraţia Bazinală de Apă Jiu

Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj

Comisariatul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Dolj

Inspectoratul Regional în Construcţii Sud-Vest Oltenia

Direcţia pentru Agricultură Dolj

Direcţia Silvică Dolj

Direcţia de Sănătate Publică Dolj

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor a Judeţului

Dolj

Telekom Romania Communications S.A.- Centrul Operaţiuni DJ-OT

Distrigaz Sud Reţele – Punct de lucru Craiova

S.C. CEZ. Distribuţie S.A.

Secţia Drumuri Naţionale Craiova

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova

S.C. Pentru Lucrări de Drumuri şi Poduri Dolj S.A.

Nesecret 7 din 161

Centrul Meteorologic Regional Oltenia

2) Informarea, înştiinţarea şi avertizarea

Autorităţi ale administraţiei publice










Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor a Judeţului

Dolj




Structuri ale S.R.TV. din judeţ

Posturi locale de televiziune şi de radio.

3) Planificarea şi pregătirea resurselor şi serviciilor







Structura Teritorială pentru Probleme Speciale Dolj

4) Comunicaţii şi informatică



Operatorii de telefonie fixă şi mobilă din judeţ

5) Căutarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor

Autorităţile administraţiei publice






Centrul de Educare Canină

Nesecret 8 din 161

6) Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate







Dolj


Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj

Filiala de Cruce Roşie – Dolj

Banca Naţională a României – Agenţia Dolj şi alte sucursale bancare

instituţiile şi operatorii economici nominalizaţi în planurile de evacuare.

7) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă






Brigada 2 Infanterie „ROVINE” – Craiova

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Dolj

Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Dolj

Serviciile private de ambulanţă

Filiala de Cruce Roşie – Dolj.

8) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă








Dolj

Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Dolj

Serviciile private de ambulanţă




9) Localizarea şi stingerea incendiilor


Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” al Judeţului Dolj


Nesecret 9 din 161

Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă

Serviciile private pentru situaţii de urgenţă.

10) Neutralizarea efectelor materialelor periculoase Autorităţi ale administraţiei publice


Instituţiile şi operatorii economici sursă de risc



11) Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie,

persoanelor evacuate şi altor resurse







instituţiile şi operatorii economici conform planurilor de evacuare



12) Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi

amenajările afectate Autorităţi ale administraţiei publice prin instituţiile deconcentrate şi

prin operatorii economici cu care contractează lucrările



13) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau

evacuate

Autorităţi ale administraţiei publice locale





instituţiile şi operatorii economici în conformitate cu planurile de

intervenţie şi evacuare



14) Asigurarea cazării şi adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate





Nesecret 10 din 161


Inspectoratul Şcolar al Judeţului Dolj



15) Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi


Operatorii economici (S.C. CEZ. Distribuţie S.A., Distrigaz Sud

Reţele – Punct de lucru Craiova, Complexul Energetic Oltenia –

Sucursala Electrocentrale Işalniţa, Sucursala Electrocentrale Craiova II

etc.)

16) Efectuarea depoluării şi decontaminării

Autorităţile administraţiei publice








Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor a

Judeţului Dolj



Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Dolj

Agenţii poluatori

17) Menţinerea şi restabilirea ordinii publice

Autorităţile administraţiei publice (Poliţia Locală)




18) Logistica intervenţiei

Autorităţile administraţiei publice locale






Instituţiile şi operatorii economici nominalizaţi în planurile de

intervenţie/ evacuare

Fiecare instituţie de specialitate pe domeniul ei de activitate.

Nesecret 11 din 161

19) Reabilitarea zonei afectate

Autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile deconcentrate

pentru obiectivele din coordonare/subordonare sau de sub autoritate, pe domeniile de

competenţă.

20) Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă

socială şi religioasă

Autorităţile administraţiei publice locale



Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj

Organizaţiile religioase legal constituite

Psihologii nominalizaţi în planurile de intervenţie.

Autorităţile şi factorii care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor

sunt prevăzuţi în Anexa nr. 1 şi Anexa nr. 2.

Atribuţii ale autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi

acoperire a riscurilor sunt prezentate în Anexa nr. 3.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj, prin

Centrul Operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de

răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare

tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă.

Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi

alte structuri din judeţul Dolj au obligaţia de a pune la dispoziţia Comitetului judeţean

pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în

vederea întocmirii Planului de analiză şi acoperire a riscurilor.

Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa

naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane

juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin

legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate.

Nesecret 12 din 161

Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief

1.1. Aşezare geografică şi relief

Teritoriul judeţului Dolj se întinde

între 43o43' şi 44

o42' latitudine nordică şi

respectiv 22o50' şi 24

o16'

longitudine estică,

fiind străbătut de la nord la sud de râul Jiu, al

cărui nume îl poartă - Doljiu, adică Jiul de Jos.

În ansamblul teritorial al ţării, Doljul

are o poziţie sudică – sud vestică, învecinându-

se cu judeţele Mehedinţi la vest, Gorj şi Vâlcea

la nord, Olt la est şi cu fluviul Dunărea la sud,

pe o lungime de circa 150 km, distanţă ce

constituie o parte din graniţa naturală a

României cu Bulgaria.

Suprafaţa judeţului are o întindere de 7414 km2, ceea ce înseamnă 3,1% din

suprafaţa ţării. Din acest punct de vedere Doljul se situează pe locul 7 între unităţile

administrativ – teritoriale ale ţării, făcând parte din grupa celor 9 judeţe a căror

suprafaţă depăşeşte 7000 km2.

Relieful judeţului cuprinde zona de luncă a Dunării, câmpia şi zona de deal,

beneficiind de o climă blândă cu o medie anuală de 11,5°C.

Altitudinea creşte de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre

nordul judeţului, formând un larg amfiteatru deschis înspre soare.

Caracteristici ale solului: cernoziomuri pe cca. 213.144 ha situate în zona din

Câmpia Băileştilor şi a Romanaţilor, soluri brune în zona Cornu, Terpeziţa, Craiova,

Robăneşti. Soluri brun-roşcate de pădure, pe suprafaţa de 160.671 ha situate în vestul

judeţului şi zona nordică şi care coboară în sud până în zona comunelor Calopăr,

Dioşti, Unirea. Soluri nisipoase situate la răsăritul Jiului, la sud de Malu Mare până la

Bechet –Dăbuleni, precum şi în şi zona Ciupercenii Noi – Poiana Mare, de-a lungul

Dunării, ca soluri degradate, cu valoare agricolă slabă, în suprafaţă de 33.000 ha.

1.2. Aspecte administrative

Populaţia judeţului Dolj la 20 octombrie 2011, conform Recensământului

populaţiei şi a locuinţelor a fost de 660.544 persoane, din care 338.059 femei

(51,02%). Populaţia stabilă din mediul urban a fost la recensământ de 344.037

persoane, iar cea din mediul rural de 316.507 persoane.

MUNICIPII: 3

Craiova, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 269.506 locuitori.

CAPITOLUL II

CARACTERISTICILE UNITĂŢII

ADMINISTRATIV – TERITORIALE

Nesecret 13 din 161

Calafat, cu o populaţie de 17.336 locuitori.

Băileşti, cu o populaţie de 17.437 locuitori.

ORAŞE: 4

Filiaşi, cu o populaţie de 16.900 locuitori.

Segarcea, cu o populaţie de 7.019 locuitori.

Dăbuleni, cu o populaţie de 12.182 locuitori.

Bechet, cu o populaţie de 3.657 locuitori.

COMUNE: 104 (378 sate) – 316.507 locuitori.

În conformitate cu datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, la 1

ianuarie 2016 populaţia judeţului Dolj a fost de 700.117 persoane (după domiciliu),

din care 387.151 persoane în mediul urban şi 312.966 persoane în mediul rural.

MUNICIPII: 3

Craiova, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 305.689 locuitori.

Calafat, cu o populaţie de 18.507 locuitori.

Băileşti, cu o populaţie de 19.993 locuitori.

ORAŞE: 4

Filiaşi, cu o populaţie de 18.426 locuitori.

Segarcea, cu o populaţie de 8.013 locuitori.

Dăbuleni, cu o populaţie de 12.175 locuitori.

Bechet, cu o populaţie de 4.348 locuitori.

COMUNE: 104 (378 sate) – 312.966 locuitori.

Situaţia comunelor şi satelor aparţinătoare este prezentată în Anexa nr.4.

Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice

Raportată la clima ţării noastre, integrată în zona sud-est europeană, definită

ca un climat temperat continental cu uşoare influenţe mediteraneene în special în

partea de sud-vest, clima judeţului Dolj este caracterizată ca fiind blândă şi cu un

oarecare deficit de umezeală. Aceasta este afectată de centrii de acţiune atmosferici

originari din Marea Mediterană (minimul Mediteranean), vestul peninsulei Iberice

(Anticiclonul Azoric), circulaţii zonale (de tip vestic), formaţiuni de sorginte

anatoliană, mai rar de Anticiclonul Ruso-siberian ca şi de formaţiuni barice aflate în

interacţiunea acestora sau a unora dintre ele.

Poziţia si caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în apropiere

de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină în ansamblu, o climă mai

caldă în judeţul Dolj, decât în partea centrală şi nordică a ţării, cu o medie anuala de

10-110C.

Iernile, în general , nu sunt aşa de aspre ca în restul ţării. Sunt destul de

frecvente cazurile când, iarna, precipitaţiile atmosferice sunt sub formă lichidă, iar

valorile temperaturii oscilează în jur de 00C.

Nesecret 14 din 161

Primăverile sunt timpurii datorită advecţiilor de aer cald mediteranean care

produc uneori topirea bruscă a zăpezii şi inundaţii.

Verile sunt destul de calde şi secetoase sau cu deficit de precipitaţii si

aceasta frecvenţă tinde să crească.

Studiile au arătat că în sudul Olteniei temperatura aerului atinge si depăşeşte

400C.

Toamnele sunt mai calde şi umede , din aceleaşi motive, uneori trecerea

spre iarnă este bruscă, precipitaţiile se intensifică şi dau al doilea maxim secundar din

timpul anului.

În ultimele decenii se observă o încălzire a climei pe fondul căreia se

produce o mare variabilitate climatică, cu anotimpuri de tranziţie scurte, cu treceri

bruşte de la un anotimp extrem la altul şi cu o gamă variată de fenomene climatice de

risc, care generează grave consecinţe pentru mediu şi societate. Aceasta este şi una

din cauzele creşterii variabilităţii climatice. Dintre caracteristicile climatice cu

caracter de record climatic, care îmbracă aspectul de risc, putem enumera câteva din

cele mai importante:

Recorduri climatice specifice judeţului Dolj:

a) Pluviometrice:

în luna martie 1939, la Celaru în judeţul Dolj 296,9 l/mp;

în luna mai 1897, la Piria în judeţul Dolj, 890,0 l/mp - cea mai mare cantitate lunară

de precipitaţii din întreaga ţară;

în luna iunie 1925, la Ciupercenii Vechi în judeţul Dolj, 493,6 l/mp;

în luna iunie 1940, la Calafat în judeţul Dolj, 497,0 l/mp;

cantităţi excepţionale de precipitaţii căzute în 24 de ore: 348,0 l/mp, căzută la 26

iunie 1925, la Ciupercenii Vechi în judeţul Dolj.

b) Termice:

Valori maxime de temperatură:

+ 35,5 C, maxima absolută lunară ( pentru întreaga ţară) a lunii aprilie

înregistrată la 10.IV.1985, la Bechet în judeţul Dolj, ceea ce indică într-un

anume sens intensitatea pătrunderilor de mase de aer cald din spre sud şi sud-

vest peste teritoriul Doljului în anotimpul de primăvară.

+43,2 C, maxima absolută a lunii iulie, înregistrată la Calafat în data de

04.VII.2000, care este doar cu 0,3 C mai mică decât maxima absolută a lunii

pentru întreaga ţară..

+ 44,3 C maxima absolută a lunii iulie a fost înregistrată la Staţia meteo

Calafat, în luna iulie 2007, temperatura medie a lunii fiind de 27,4 C.

+38.2C maxima înregistrată în judeţ, la Calafat în luna iulie 2009.

Valori minime de temperatură:

-35.5 C, minima absolută, la Craiova, înregistrată în noaptea de

24/25.I.1963, care este cea mai mică minimă din Câmpia Română.

-25.7 C valoare extremă înregistrată la Staţia meteo Bechet în luna ianuarie

2008.

-20.2C valoare înregistrată la Calafat în decembrie 2009.

c) Alte recorduri climatice cu caracter regional:

Nesecret 15 din 161

Cel mai mare ITU (indicele de temperatură umezeală) înregistrat până acum a fost

de 89,7 la Bechet în data de 05.VII.2000

Cel mai cald an, pentru Oltenia (Dolj) a fost anul 2000, apreciat şi la nivel planetar

ca unul dintre cei mai calzi ani.

Cea mai caldă iarnă a fost iarna 2000-2001;

Cea mai distructivă brumă s-a produs la data de 08.IV.2002 ( a distrus aproape în

totalitate fructele).

Cea mai intensă grindină s-a produs pe data de 02.VI.1995 care a făcut pagube

considerabile, iar la Băileşti greloanele au avut mărimea unui ou de gâscă.

Ploaia torenţială cea mai intensă s-a produs în data de 20.06.1997, care a afectat

comunele Apele Vii, Celaru, Dioşti şi Bratovoieşti, din sudul judeţului Dolj, iar

cantităţile de precipitaţii căzute în aproximativ 2 ore au fost apreciate la peste 200

l/mp.

Precipitaţiile atmosferice constituie unul din factorii importanţi care

concură la declanşarea fenomenelor de uscăciune şi secetă, dar şi de exces de

umiditate, de regimul acestora depinzând variabilitatea acestor fenomene.

Regimul şi repartiţia teritorială a precipitaţiilor atmosferice este

determinată, în principal, de două cauze fundamentale: circulaţia generală a

atmosferei şi particularităţile structurii suprafeţei active.

Astfel analizând cantităţile anuale de precipitaţii căzute în judeţul Dolj în

ultimii 10 ani se constată că au fost ani cu deficit de precipitaţii ; de ex. anii 1996,

1999, 2000, 2001 la Bechet, 2000, 2001 la Băileşti, 2000, 2001, 2004 la Calafat,

1996 şi 2000 la Craiova, în ceilalţi ani cantităţile de precipitaţii înregistrate au fost

peste mediile multianuale.

O caracteristică importantă a regimului pluviometric multianual, este aceea

că, se întâlnesc mari variaţii neperiodice, care pun în evidenţă succesiunea perioadei

excedentare şi deficitare pluviometric. Ca un exemplu putem cita cea mai mare

cantitatea anuală de precipitaţii înregistrată la Craiova în anul 2005 de 1082,3 l/mp

care este aproape de două ori mai mare decât media multianuală (574,4 l/mp) precum

si cea mai mică cantitate anuală de precipitaţii înregistrată la Calafat în anul 2000 de

263,8 l/mp aproape de două ori mai mică decât media multianuală ( 520,5 l/mp).

Cantităţile de precipitaţii căzute au o importanţa deosebită pentru culturile

agricole din Câmpia Doljului.

În perioada caldă a anului, când culturile au cea mai mare nevoie de apă, se

realizează aproximativ 2/3 din cantitatea medie anuală de precipitaţii, iar în cel rece,

1/3.

În cursul anului se remarcă două maxime pluviometrice, maximul

pluviometric principal din lunile mai, iunie şi maximul pluviometric secundar realizat

spre sfârşitul toamnei şi începutul iernii în intervalul noiembrie, decembrie.

În perioada analizată, în Dolj maximul pluviometric principal din mai-iunie

are următoarele valori: la Băileşti 116.8 l/mp, la Bechet 147,2 l/mp, la Calafat 111,3

l/mp, la Craiova 141.1 l/mp.

Nesecret 16 din 161

Al doilea maxim pluviometric anual secundar are în general valori mai

mici, decât cel principal, după cum urmează: la Băileşti 104,7 l/mp, la Bechet 69,5

l/mp, la Calafat 95,4 l/mp, la Craiova 109.2 l/mp.

Minimul pluviometric anual se înregistrează în lunile februarie - martie la

sfârşitul iernii şi începutul primăverii. Valorile de precipitaţii înregistrate de acest

minim sunt :25-40 l/mp în Câmpia Olteniei.

Dar sunt frecvente situaţiile când, datorită variaţiilor mari neperiodice ale

precipitaţiilor, se înregistrează valori lunare de precipitaţii mult mai mici decât

minimul pluviometric anual sau absenţa totală a lor posibilă în orice lună a anului sau

chiar în mai multe luni consecutive, acestea sunt perioadele de deficit de precipitaţii.

Putem exemplifica în perioada analizată, valoarea minimului de precipitaţii

după cum urmează: la Băileşti 0,7 l/mp, la Bechet 0,0 l/mp, la Calafat 0,2 l/mp, la

Craiova 0,8 l/mp. Putem menţiona de asemenea că acest minim a fost înregistrat la

toate staţiile, în anul 2002.

Fenomenele de exces de umiditate sunt posibile în orice lună a anului, dar

cele care se produc în perioada caldă a anului sunt caracterizate prin cele mai mari

cantităţi lunare de precipitaţii şi prin cele mai mari abateri faţă de cantităţile medii

lunare multianuale.

Putem exemplifica în perioada analizată după cum urmează: la Băileşti

257,4 l/mp ( normala 36,1 l/mp) , la Bechet 195,0 l/mp ( normala 35,9 l/mp), la

Calafat 183,4 l/mp ( normala 34,3 l/mp) , la Craiova 215,5 l/mp ( normala 43,1 l/mp).

Menţionăm că aceste cantităţi au fost înregistrate în luna august a anului 2005.

Pentru perioada 2006-2008 putem exemplifica maximele lunare astfel:

136,7 l/mp cantitate înregistrată în luna iulie a anului 2006 la Bechet, 144,6 l/mp,

cantitate înregistrată în luna august a anului 2007 la Băileşti; 148,6 l/mp , cantitate

înregistrată în luna august 2008 la Craiova.

În anul 2009 maximele lunare au fost de 103.3 l/mp la Băileşti în luna

decembrie, 123.9 l/mp la Bechet în luna iulie, 118.2 l/mp la Calafat în luna iunie şi

102.6 l/mp la Craiova în luna octombrie.

Totalul anual al precipitaţiilor atmosferice înregistrate în judeţ se prezintă

astfel:

Băileşti – 622,2 l/mp;

Bechet – 629,3 l/mp;

Calafat – 689,9 l/mp;

Craiova – 701,4 l/mp.

Comparativ cu anul 2009, în anul 2010 s-a înregistrat o creştere a totalului

anual al precipitaţiilor înregistrate în judeţ, după cum urmează:

Băileşti – 776,1 l/mp;

Bechet – 686,5 l/mp;

Calafat – 590,1 l/mp;

Craiova – 826,9 l/mp.

Caracterul aleatoriu al regimului precipitaţiilor este determinat de activitatea

ciclonilor responsabili în unele situaţii de excesul de umezeală si de activitatea

anticiclonilor care determină întreruperi în regimul precipitaţiilor.

Nesecret 17 din 161

Aceste fenomene sunt generatoare, uneori de pagube considerabile, mai ales

când se produc în perioada de vegetaţie şi în mai mulţi ani consecutivi.

Abaterile negative, ale cantităţilor medii anuale de precipitaţii, faţă de

normală scot în evidenţă cei mai secetoşi ani şi intensitatea secetei din anii respectivi.

Cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii, din perioadele de observaţii de

la fiecare staţie, s-au înregistrat în ani diferiţi şi au fost cuprinse între 200 şi 300 l/mp.

Cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii, din perioada analizată au fost

înregistrate în anul 2000, după cum urmează:

Staţia meteo Cea mai mică

cantitate (l/mp)

Anul Abaterea

negativă (l/mp)

Media

multianuală

(l/mp)

CRAIOVA 339,0 2000 -235,4 574,4

CALAFAT 263,8 2000 -256,7 520,5

BĂILEŞTI 303,6 2000 -245,4 549,0

BECHET 271,5 2000 -240,0 511,5

Remarcăm că valoarea de 263,8 l/mp înregistrată la Calafat, este cea mai

mică cantitate de precipitaţii anuală din tot intervalul în care s-au făcut observaţii

meteorologice şi până azi. Acest aspect întâlnit în Oltenia la mai multe staţii şi posturi

meteorologice, ceea ce dovedeşte intensitatea secetei din anul 2000.

Pe teritoriul Olteniei cele mai mici cantităţi de precipitaţii se produc în

regiunile joase, de câmpie, care sunt cele mai afectate în perioada caldă a anului, de

valurile de căldură (tropicală).

Abaterea pozitivă a cantităţii medii anuale de precipitaţii faţă de normală au

scos în evidenţă anii şi perioadele cu cel mai mare exces de umiditate din partea

sudică a României, unde sunt cele mai valoroase terenuri agricole deci riscurile de

acest fenomen sunt cele mai mari.

Cele mai mari cantităţi anuale de precipitaţii din perioada analizată au fost

înregistrate în anul 2005, după cum urmează.

Staţia meteo Cea mai

mare cantitate

(l/mp)

Anul Abaterea

(l/mp)

Media

multianuală

(l/mp)

CRAIOVA 1082,3 2005 507,9 574,4

CALAFAT 809,4 2005 288,9 520,5

BĂILEŞTI 850,0 2005 301,0 549,0

BECHET 807,8 2005 296,3 511,5

Astfel, analizând regimul pluviometric al anului 2005, vom constata că

acesta a fost excedentar, urcând până la valori cu 50-90% mai mari decât mediile

multianuale (exemplul cel mai grăitor fiind la Craiova unde, comparând cantitatea

medie multianuala de precipitaţii de 574.4 l/mp cu cantitatea efectiv căzută în anul

2005 (1080.5 l/mp) avem o depăşire de 88% în timp ce la Bechet se observă o

creştere de 63%.)

Nesecret 18 din 161

Repartiţia temporală a acestora denotă că în lunile de vară, pe fondul unor

activităţi atmosferice intense, la nivelul întregii zone cantităţile de precipitaţii au fost

considerabil mai mari. Aşa se face că în luna iulie la Craiova au căzut cantităţi

aproape triple din ploi torenţiale, iar in august de aproape 5 ori mai mari. In sudul

judeţului unde, de obicei cad cele mai mici cantităţi de precipitaţii s-a ajuns la

depăşirea lor de peste 6 ori în luna august la Băileşti. Caracterul şi intensităţile

deosebite ale precipitaţiilor au afectat o bună parte a teritoriului ţării, cât si suprafeţe

însemnate din judeţul Dolj, urmările acestora soldându-se cu mari daune materiale.

Este de semnalat, că ele fiind specifice verii, anotimp cu instabilitate crescută, cu

toate acestea avertizările din acest punct de vedere fiind bine realizate.

Regimul termic ne indică un an ceva mai rece decât de obicei datorită răcirilor

din luna februarie si a precipitaţiilor din vară.

Numărul de zile cu precipitaţii apreciat climatic pentru zona noastră la 100 zile

pe an a fost mult mai mare ajungând la 173 zile la Craiova si 140 zile la Băileşti.

De asemenea, ca urmare a instabilităţii atmosferice frontale si convective,

activitatea orajoasă ( descărcările electrice ) a fost una cu mult mai intensă, de la cele

20-30 de zile caracteristic climatic la 40 zile la Craiova si 55 zile la Băileşti.

Având în vedere tabelele si graficele alăturate putem spune că anul 2005 a fost

un an excesiv de ploios si cu unele fenomene periculoase care au afectat mai multe

sfere de activitate socio-economice ale judeţului.

Un alt factor de risc îl constituie încălzirea masivă din vară. Vara anului 2000 a

marcat pentru Dolj, ca şi pentru toată România, caniculă pe perioade întinse de timp

însoţite de secetă. Seceta a evoluat lent în primele trei luni ale anului (ianuarie,

februarie, martie), marcate de precipitaţii cu mult sub normă.

Împrimăvărarea a fost timpurie încă din cursul lunii februarie, pentru ca apoi,

spre sfârşitul lunii aprilie, să apară brume târzii.

Au urmat lunile de primăvară, aprilie şi mai, cu precipitaţii extrem de puţine.

La sfârşitul lunii iunie, au început să apară zilele caniculare. În lunile iulie şi august,

perioadele de caniculă prelungite, s-au succedat cu scurte intervale de timp, în care

vremea s-a răcit uşor faţă de zilele precedente cu caniculă.

În luna iunie 2000 s-au înregistrat trei perioade de caniculă în care ITU a

depăşit pragul de 80 unităţi. Aceste perioade au fost: 4-10 iunie (în care canicula s-a

manifestat, mai ales în sudul Doljului), 13-16 iunie şi 21-25 iunie. Temperatura

maximă înregistrată a fost de 38.7 C la Băileşti în data de 23.06.2000. Numărul

maxim de zile cu caniculă în luna iunie 2000 a fost de 11 zile înregistrate la Băileşti.

Temperaturile maxime au atins şi depăşit 43C (43.0C la Bechet, 43.1 C la

Băileşti, 43.2 C la Calafat).

Temperatura maximă a lunii iulie 2000 pentru Dolj, a fost cea de 43.2 C

înregistrată la data de 04.07.2000, la Calafat, care este foarte apropiată de maxima

absolută lunară a lunii iulie.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=30 C a fost de 19 înregistrat la

Băileşti.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=33 C a fost de 15 înregistrate la

Bechet.

Nesecret 19 din 161


Calafat şi Bechet.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax>= 40 C a fost 5 înregistrate la Bechet.

În luna iulie 2000, seceta a fost deosebit de intensă pe intervale lungi de

timp.


Băileşti.


Băileşti.

Cel mai mare număr de zile cu Tmax.>=40 C a fost de 1 înregistrată la

Băileşti,Calafat si Bechet.

Cea mai caldă zi în luna august 2000, a fost ziua de 23.08.2000 când la staţiile

meteorologice Băileşti, Calafat şi Bechet, s-au înregistrat temperaturi maxime mai

mari sau egale cu 40 C .

Cele mai ridicate temperaturi înregistrate în anul 2007 au fost în lunile iulie şi

august : 44,2C - Staţia meteo Bechet , şi 44,3C – Staţia meteo Calafat.

În anul 2008 temperaturile maxime înregistrate au fost de 38,1C la Staţia

meteo Bechet, 38C la Staţia meteo Calafat, 35,9C la Staţia meteo Craiova .

În anul 2009 temperaturile maxime înregistrate au fost de 37.5C la Staţia

meteo Bechet, 38.2C la Staţia meteo Calafat, 37.2C la Staţia meteo Craiova .

Luna ianuarie 1942 a fost luna cea mai geroasă a secolului XX şi chiar de când

se fac observaţii meteorologice sistematice până azi.

Răcirile masive în care minimele sunt mai mici de -38.0 C au o frecvenţă de

3-4 pe secol.

Răcirile masive în care temperaturile minime sunt mai mici sau egale cu -38.0

C apar în a doua jumătate a lui ianuarie şi prima jumătate a lui februarie, ceea ce ne

permite să spunem că intervalul 15 ianuarie - 15 februarie este partea cea mai aspră a

iernii. Este de remarcat faptul că asemenea răciri masive se produc şi în anotimpurile

de tranziţie, primăvara şi toamna.

În Dolj răcirile masive de primăvară în care temperaturile minime să coboare la

-30 C sau sub această valoare nu s-au înregistrat, dar se constată că există

posibilitatea producerii unor răciri masive târzii de primăvară în care temperatura

minimă să coboare sub -25.0 C .

Se remarcă în mod deosebit anul 1987 când răcirea masivă târzie de primăvară

a fost atât de extinsă încât a cuprins întreaga ţară deoarece în datele de 4 şi 5 martie

s-au înregistrat cele mai multe minime absolute ale lunii martie.

De asemenea, toamna se produc, prin analogie, răciri timpurii de toamnă, în

care minima termică scade sub -25 C într-o luna de toamnă.

Pentru răcirile timpurii de toamnă se remarcă anul 1993 când la foarte multe

staţii din ţară s-a produs minima absolută a lunii noiembrie şi apoi anul 1989.

Riscul climatic al răcirilor masive pot produce: victime umane datorită

îngheţării şi degerăturilor corpului, distrugeri de culturi agricole, îngreunarea

Nesecret 20 din 161

activităţii economice şi sociale, îngreunarea transporturilor de orice fel, întreruperea

funcţionării hidrocentralelor, costuri ridicate pentru încălzire etc.

Fenomenele climatice legate de încălzirea vremii în cursul anotimpului de iarnă

au o caracteristică comună existenţa temperaturilor pozitive de cele mai multe ori cu

mult peste valorile normale ale lunii respective.

Principala cauză a acestor fenomene de încălzire puternică a vremii în

anotimpul de iarnă este circulaţia atmosferică. La aceasta se adaugă interacţiunea cu

relieful şi desigur şi radiaţia solară care în zilele senine, chiar şi iarna, contribuie la

producerea unor temperaturi maxime excepţionale şi la încălzirea masei de aer pe

continent. Aportul de aer cald, maritim polar, continental tropical sau maritim

tropical contribuie decisiv la apariţia valurilor de căldură iarna. Acestea se situează la

polul opus faţă de valurile de frig.

Principalul risc climatic este legat de împrimăvărarea timpurie deoarece se

produce şi pornirea în dezvoltare a vegetaţiei încă din cursul lunilor de iarnă şi

compromiterea sau distrugerea într-o proporţie mare a culturilor sau livezilor datorită

brumelor târzii care survin în aprilie.

Al doilea mare aspect de risc climatic este legat de inundaţiile de iarnă.

Fenomenele de risc sunt grupate pe sezoane caracteristice astfel:

fenomene climatice de iarnă (răciri masive, inversiuni de temperatură,

valuri de căldură din timpul iernii care produc inundaţii, viscolul, stratul de zăpadă,

depuneri de gheaţă adesea asociate cu ceaţă, burniţă, ploaie, nebulozitate mare, dar şi

cu temperaturi coborâte, cu impact asupra cablurilor aeriene etc);

fenomene climatice de risc din perioada caldă a anului( valurile de

căldură şi singularităţile termice pozitive, încălziri masive >=40 C , ploile torenţiale,

grindina etc.).

fenomene climatice de risc posibile în tot anul ( fenomene de uscăciune

şi secetă, exces de umiditate, aridizare etc.).

În ultimi 40 de ani se observă o tendinţă de reducere a cantităţii de

precipitaţii la toate staţiile din zonă şi o uşoară creştere a temperaturii ceea ce este în

concordanţă cu evoluţia recentă a climei pe Terra.

Contrastele termo-pluviometrice concretizate în secetă şi exces de

precipitaţii prezente în fiecare an şi anotimp, trecându-se brusc de la o situaţie la alta,

au impact asupra mediului şi a economiei.

Nesecret 21 din 161

TEMPERATURA AERULUI1)

(media lunară şi anuală)

- grade Celsius -

Staţia de observaţie Calafat 2008 2009 2010 2011 2012

A 1 2 3 4 5

MEDIA LUNARĂ

ianuarie -2,5 -1,0 -2,9 -0,4 0,6

februarie 4,1 1,7 0,3 0,1 -5,3

martie 9,2 6,9 6,5 4,7 9,2

aprilie 13,5 12,7 12,6 12,5 14,3

mai 18,4 19,3 17,9 17,5 18,0

iunie 22,5 21,8 21,8 22,4 24,5

iulie 23,8 24,2 24,8 24,0 27,5

august 24,7 23,8 25,0 24,4 26,1

septembrie 17,1 18,8 18,4 22,4 21,1

octombrie 12,8 12,3 9,3 11,7 14,3

noiembrie 7,0 7,9 9,9 2,9 7,5

decembrie 2,1 1,0 -0,7 3,5 -0,8

MEDIA ANUALĂ 12,7 12,5 11,9 12,1 13,1

AMPLITUDINEA ANUALĂ 10,9 58,4 60,0 11,6 67,7

1.2.2. TEMPERATURA AERULUI (maxima şi minima lunară şi anuală)

- grade Celsius -


A 1 2 3 4 5

MAXIMA ABSOLUTĂ LUNARĂ

ianuarie 14,4 11,3 10,4 15,5 16,1

februarie 21,1 17,3 11,5 16,9 12,6

martie 22,8 21,2 22,9 23,0 26,0

aprilie 25,1 25,2 24,6 23,5 28,8

mai 35,5 32,0 31,8 30,2 33,0

iunie 35,8 36,3 36,3 35,7 37,4

iulie 36,3 38,2 36,1 37,5 41,6

august 38,0 36,6 39,0 38,3 41,2

septembrie 36,8 34,9 32,6 36,8 35,4

octombrie 26,0 28,8 20,7 30,4 31,8

noiembrie 24,0 22,1 26,2 21,7 22,0

decembrie 18,6 12,7 14,7 19,8 12,1

MAXIMA ABSOLUTĂ ANUALĂ 38,0 38,2 39,0 38,3 41,6

ŞI DATA ÎNREGISTRĂRII 16 august 24 iulie 28 august 24 august 15 iulie

MINIMA ABSOLUTĂ LUNARĂ

ianuarie -18,6 -17,4 -21,0 -12,8 -23,5

februarie -8,1 -12,4 -10,6 -13,1 -26,1

martie -3,7 -3,6 -5,9 -13,2 -4,6

1) Sursa de date: Centrul Meteorologic Regional Oltenia

Nesecret 22 din 161

- grade Celsius -


A 1 2 3 4 5

aprilie 0,3 1,3 3,1 2,5 0,6

mai 5,1 5,2 8,4 4,2 8,5

iunie 10,8 10,0 8,9 12,9 12,5

iulie 11,7 12,3 14,5 11,6 15,4

august 11,4 15,2 11,3 10,3 11,2

septembrie 4,7 7,7 8,2 8,5 9,6

octombrie 1,5 -0,9 -2,9 -4,6 -0,8

noiembrie -7,5 -1,1 -0,7 -9,6 0,8

decembrie -1,5 -20,2 -18,3 -6,2 -12,7

MINIMA ABSOLUTĂ ANUALĂ -18,6 -20,2 -21,0 -13,2 -26,1

ŞI DATA ÎNREGISTRĂRII 5

ianuarie

19

decembrie

25

ianuarie

10

martie

9

februarie

1.2.3. PRECIPITAŢII ATMOSFERICE1)

(cantitatea lunară şi anuală)

- mm -

Staţia de observaţie Bazinul Dunării – Calafat 2008 2009 2010 2011 2012

A 1 2 3 4 5

CANTITATEA LUNARĂ

ianuarie 34,0 54,6 35,6 33,5 64,2

februarie 4,4 50,1 75,9 65,8 48,5

martie 15,0 34,5 75,0 42,0 12,3

aprilie 42,8 12,3 43,9 14,8 51,6

mai 40,5 25,6 35,5 22,2 120,4

iunie 93,3 118,2 73,6 42,4 9,2

iulie 65,8 48,2 20,2 58,6 46,6

august 12,6 63,3 33,2 2,6 0,0

septembrie 81,4 23,8 9,2 2,2 3,2

octombrie 45,4 91,0 90,1 23,4 25,0

noiembrie 9,2 62,6 30,8 0,3 22,0

decembrie 92,0 105,7 67,1 24,8 53,9

CANTITATEA ANUALĂ 536,4 689,9 590,1 332,6 456,9

Anul 2014 a înregistrat o creştere a perioadelor cu precipitaţii, fapt relevat şi

de numărul atenţionărilor/avertizărilor hidrometeorologice (270 în anul 2014,

comparativ cu 167 în anul 2013).

Numărul de zile în care s-au înregistrat averse de ploaie a fost de 105 la Craiova, 95

la Băileşti, 80 la Bechet şi 98 la Calafat, iar lunile cele mai ploioase au fost aprilie,

mai, iulie şi august.

Temperaturile maxime şi minime lunare pe staţii meteorologice, precipitaţii:

Craiova: 34,8C în data de 13 august şi – 14,5C în 31 ianuarie, media anuală 11,5C,

precipitaţii (l/mp) total anual 1147,2; Băileşti: 36,4C în data de 13.08 şi – 16,9C în 1) Sursa de date: Centrul Meteorologic Regional Oltenia

Nesecret 23 din 161

31.12, media anuală 11,9C, precipitaţii (l/mp) total anual 1032,8; Bechet: 38,2C în

data de 14.08 şi – 19,0C în 31.12, media anuală 11,9C, precipitaţii (l/mp) total

anual 840,5; Calafat: 35,9C în data de 13.08 şi – 13,7C în 31.12, media anuală

12,2C, precipitaţii (l/mp) total anual 979,5.

În anul 2015 numărul de zile în care s-au înregistrat averse de ploaie a fost de

79 la Craiova, 66 la Băileşti, 41 la Bechet şi 61 la Calafat, iar lunile cele mai ploioase

au fost septembrie şi noiembrie. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat

în lunile iulie şi decembrie.

Temperaturile maxime şi minime lunare pe staţii meteorologice, precipitaţii:

Craiova: 37,3C în data de 30 iulie şi – 19,4C în 1 ianuarie, precipitaţii (l/mp) total

anual 808,7; Băileşti: 38,1C în data de 12.08 şi – 21,2C în 01.01, precipitaţii (l/mp)

total anual 555,1; Bechet: 38,5C în data de 20.07 şi – 25,1C în 01.01, precipitaţii

(l/mp) total anual 615,4; Calafat: 40,9C în data de 12.08 şi – 24,1C în 01.01,

precipitaţii (l/mp) total anual 561,3.

Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 s-a înregistrat o scădere a precipitaţiilor

şi creşterea temperaturilor.

Secţiunea a 3-a. Reţea hidrografică

Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, subunitate a Administraţiei Bazinale

de Apă Jiu, este gestionarul resurselor de apă din judeţul Dolj şi are în administrare o

reţea hidrografică codificată de 1757 km.

Din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor,

S.G.A. Dolj are în administrare 417,63 km îndiguiri, 280,81 km regularizări de albii,

11,6 km apărări de maluri, patru acumulări permanente (Işalnita, Fântânele, Cornu şi

Caraula) si o acumulare nepermanenta (Prodila).

Principalele ape curgătoare aparţin fie bazinului hidrografic Dunăre – Jiu,

Balasan, Desnăţui, Jieţ, fie bazinului hidrografic Jiu – Fratoştiţa, Bâlta, Cârneşti,

Brădeşti, Racoviţa, Argetoaia, Raznic, Amaradia, Tejacu, Prodila, Lumasu, Valea

Leului, fie bazinului hidrografic Olt – Teslui, Geamartălui şi Horezu.

Principalele cursuri de apă sunt Dunărea, Jiul, Amaradia, Desnăţui şi Teslui.

Denumirea cursului de apă Lungimea cursului (km)

Pe teritoriul României Pe teritoriul judeţului Dolj

A 1 2

Dunărea 1075 152

Jiu 339 142

Amaradia 106 44

Desnăţui 115 105

Teslui 110 76

Debitul multianual este de aproximativ 5500 mc/s, iar cel maxim excepţional

înregistrat de aproape 15.800 mc/s (2006). Debitele maxime se înregistrează în lunile

aprilie–mai–iunie, iar debitele minime se înregistrează în septembrie-octombrie.

Nesecret 24 din 161

Situaţia privind cursurile de apă, apărările de mal, digurile, lacurile naturale şi

de acumulare, cursurile de apă urmărite hidrometric (debite minime şi maxime

înregistrate) barajele şi acumulările din judeţul Dolj este prezentată în Anexa nr.5.

Anexa conţine şi suprafeţele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare.

Secţiunea a 4-a. Populaţie

4.1. Total populaţie: 660.544 locuitori (conform Recensământului Populaţiei

şi locuinţelor din anul 2011) din care 338.059 femei (51,02%). Populaţia stabilă din

mediul urban a fost la recensământ de 344.037 persoane, iar cea din mediul rural de

316.507 persoane.

În conformitate cu datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Dolj, la 1

ianuarie 2016 populaţia judeţului Dolj a fost de 700.117 persoane (după domiciliu),

din care 387.151 persoane în mediul urban şi 312.966 persoane în mediul rural.

Repartiţia populaţiei pe localităţi şi sexe, precum şi situaţia gospodăriilor şi

locuinţelor este prezentată în Anexa nr.6.

4.2. Structura demografică

În prezent, asistăm la un pronunţat declin demografic, la o tendinţă de scădere

absolută a populaţiei şi la accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu

efecte negative majore pe termen lung pentru dezvoltarea durabilă, resursele de

muncă şi sistemul de securitate socială a persoanelor vârstnice.

La recensământul din 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Dolj era

de 660.544 persoane, din care 322.485 de sex masculin şi 338.059 de sex feminin,

comparativ cu datele înregistrate la recensământul din anul martie 2002, când

populaţia era de 730.214 locuitori, dintre aceştia 355.833 fiind de sex masculin şi

374.381 de sex feminin.

Structura demografică a populaţiei judeţului Dolj este prezentată în Anexa

nr.7.

4.3. Mişcarea naturală

La 20 octombrie 2011, copii (0-14 ani) deţin o pondere de 14,7 % în totalul

populaţiei stabile a judeţului, populaţia tânără (15 – 24 ani) reprezintă un procentaj de

12,2 %, persoane mature (25 – 64 ani) formează majoritatea (55,4%) iar persoanele în

vârstă de 65 ani şi peste reprezintă 17,7 % din total. Persoanele în vârstă de 85 ani şi

peste deţin o pondere de 1,4 %în totalul populaţiei stabile.

Structura pe vârste a populaţiei judeţului Dolj consemnează mutaţii semni-

ficative care reflectă un proces constant de îmbătrânire demografică, determinat de

creşterea numărului populaţiei adulte şi vârstnice, concomitent cu scăderea numărului

şi proporţiei populaţiei tinere.

Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în mediul rural datorită structurii

pe vârste a celor ce migrează din rural în urban. Aproape o treime (29,7%) din

populaţia rurală era constituită din vârstnici de 60 ani şi peste, ponderea lor în rural

fiind de 1,5 ori mai mare decât în urban.

Evoluţia fenomenelor demografice, comparativ cu anii anteriori a avut drept

caracteristică scăderea mortalităţii generale, a mortalităţii infantile şi a natalităţii şi

creşterea divorţurilor.

Nesecret 25 din 161

Volumul mobilităţii teritoriale a scăzut considerabil, modificări semnificative

înregistrându-se în evoluţia fluxurilor determinate de schimbarea domiciliului din

urban în rural, dar şi de numărul emigranţilor care l-a depşit pe cel al imigranţilor,

rezultând un sold negativ.

În perioada 2009-2013 sporul natural s-a menţinut negativ, ajungând de la -3411

persoane în anul 2009 la -3308 persoane în anul 2013, conform Anuarului statistic,

ediţia 2014.

În anul 2015 sporul natural s-a menţinut negativ, ajungând la -3744, numărul

născuţilor vii fiind de 5840, iar numărul decedaţilor de 9584.

Mişcarea naturală a populaţiei judeţului Dolj este prezentată în Anexa nr. 8.

4.4. Densitatea/ concentrarea populaţiei pe zone - aglomerări

Populaţia judeţului s-a diminuat de la ultimul recensământ (anul 2002), având

drept consecinţe scăderea densităţii populaţiei şi menţinerea sporului natural negativ.

Densitatea populaţiei a scăzut de la 96,1 locuitori/km2 în anul 2007, la 94,1

locuitori/km2 în anul 2011, iar la 1 iulie 2013 populaţia judeţului era de 95,7

locuitori/km2.

Faţă de anul 1990, anul cu nivelul populaţiei cel mai ridicat, scăderea a fost

de 78.348 locuitori.

Concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări este prezentată în Anexa nr. 9.

Secţiunea a 5-a. Căi de transport

5.1.1.Infrastructura

Judeţul Dolj este amplasat de-a lungul unor coridoare TEN-T rutiere,

feroviare, aeriene şi fluviale centrale şi globale, astfel:â

reţeaua TEN-F centrală: Bucureşti-Craiova-Timişoara-Belgrad/Arad-

Budapesta şi Craiova-Calafat-Vidin-Sofia;

reţeaua TEN-F globală: Filiaşi-Simeria;

reţeaua TEN-T rutieră centrală: Bucureşti-Craiova-Calafat; Budapesta-

Arad-Timişoara-Calafat;

reţeaua TEN-T rutieră globală: Craiova-Piteşti, Craiova-Filiaşi- Drobeta

Turnu Severin/Deva;

reţeaua TEN-T fluvială centrală: Fluviul Dunărea şi Portul Calafat;

reţeaua TEN-T fluvială globală: Portul Bechet;

reţeaua TEN-T aeriană globală: Aeroportul Internaţional Craiova.

Reţea de căi rutiere – 2441,02 km.

Reţea de căi ferate – 227,6 km (91,1 km electrificată), Craiova fiind

principalul nod feroviar în regiunea Oltenia.

Aeroport Internaţional în Municipiul Craiova.

Două porturi la Dunăre: Calafat şi Bechet, puncte de trecere a frontierei cu

Bulgaria .

Nesecret 26 din 161

5.1.2. Căi rutiere

Infrastructura rutieră a judeţului constă din:

Drumuri naţionale: 478,02 km, din care 391,71 km din beton asfalt,

35,04 km beton ciment şi 51,27 km cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare.

Drumuri judeţene: 1097 km, din care 292 km modernizaţi, 627 km cu

îmbrăcăminţi rutiere uşoare, 162 km pietruiţi, iar 16 km sunt de pământ;

Drumuri comunale: 866 km, în creştere cu 28,7% faţă de anul 2007, pe

fondul extinderii perimetrelor construite, dar şi a reclasificării unor drumuri de

exploataţie agricolă. Din reţeaua de drumuri comunale, 293 km sunt de pământ, 426

km pietruiţi şi 56 km modernizaţi. (sursa: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială

a judeţului Dolj pentru perioada 2014-2020.)

În data de 14 iunie 2013 a fost inaugurat Podul Calafat-Vidin, care traversează

Dunărea la km 796, având o lungime totală de 2 km. Circulaţia rutieră se realizează

pe două benzi pe sens, iar între benzi este executat un fir de cale ferată electrificată.

Podul este administrat de SC Danube Bridge – Calafat-Vidin S.A.

Situaţia privind starea de viabilitate a drumurilor comunale din judeţ este

prezentată în Anexa nr.10, a drumurilor judeţene şi a podurilor de pe drumurile

judeţene şi comunale în Anexa nr. 11 şi a drumurilor naţionale în Anexa nr. 12.

Reţeaua de poduri administrate de Secţia de Drumuri Naţionale Craiova

cuprinde 64 poduri, iar situaţia acestora (tip pod, dimensiuni, materialul din care sunt

construite, căi de acces) este prezentată în Anexa nr. 13.

5.1.3. Căi feroviare

Noduri feroviare:

Craiova: - Craiova – Radomiru - Grozăveşti (OT);

- Craiova – Filiaşi-Gura Motrului (MH);

- Craiova-Robăneşti-Spineni (OT);

- Craiova-Golenţi-Racord Golenţi-Pod Vidin.

Golenţi: - Golenţi-Calafat;

- Golenţi-Poiana Mare.

Filiaşi: - Filiaşi-Bungeţel-Tânţăreni (GJ);

- Jiu - HM Jiu

Jiu: - Banu Mărăcine - HM Jiu.

Triaje de cale ferată: Craiova – capacitate de triere/24 h = 3600 vagoane.

Total 227,6 km

din care:

Electrificate (duble) 91,1 km

Neelectrificate (simple) 136,5 km

Nesecret 27 din 161

Situaţia detaliată a reţelei de cale ferată a judeţului Dolj este prezentată în

Anexa nr. 14.

5.1.4. Căi de transport aeriene

Aeroportul Craiova:

clasa Aeroportului Craiova este 4C;

capacitate operare aeronave de clasa B+C, cu capacitate de procesare

500 pasageri pe oră;

trafic mediu anual:

- număr călători anul 2007: 5133, media 428;

- număr călători anul 2008: 12 988, media 1083;

- numărul mediu de pasageri pentru intervalul 2012-2013 este de 34.762;

- numărul mediu de pasageri pentru anul 2014 a fost de 138.886.

- numărul mediu de pasageri pentru anul 2015 a fost de 116.947.

rutele de zbor pentru intervalul 2014-2015 (curse regulate):

- Craiova – Bergamo şi retur;

- Craiova – Barcelona şi retur;

- Craiova – Roma şi retur;

- Craiova – Luton şi retur;

- Craiova – Bologna şi retur;

- Craiova – Dortmund şi retur.

Chartere turistice către Antalya şi Creta, precum şi zboruri private cu destinaţii

variate.

Aeroclubul Teritorial Craiova – şoseaua Craiova – Calafat, km.4,5 este

administratorul aerodromului BALTA-VERDE Craiova (punct de referinţă: 44º17’12’’N

23º47’26’’E; direcţie şi distanţă faţă de oraş 4,5 km. S de centrul oraşului Craiova).

5.1.5. Căi navigabile

Partea de sud a judeţului este străbătută de fluviul Dunărea, pe o lungime de

circa 150 km, distanţă ce constituie o parte din graniţa naturală a României cu

Bulgaria, între km fluvial 817,2 amonte comuna Cetate şi km fluvial 665,0 în aval de

oraşul Dăbuleni.

Şenalul navigabil românesc are o lăţime cuprinsă între 200 m ( Salcia) şi 150 m

(Bechet) şi o adâncime cuprinsă între 3,80 m (Salcia) şi 2,70 m (Bechet).

Două porturi la Dunăre: Calafat şi Bechet, puncte de trecere a frontierei cu

Bulgaria în care se operează transportul de mărfuri şi persoane. De asemenea mai

există şi două porturi neoperabile: Portul Cetate şi Portul Rast.

Infrastructura portuară a Portului Calafat cuprinsă între km 794-796 este

compusă din:

3 dane operare diverse mărfuri din care două specializate în operare de

cereale;

2 macarale tip Bocsa de 5 tone graifar;

Nesecret 28 din 161

pista încărcare/descărcare bacuri de trecere.

Infrastructura portuară a fost tranzitată în anul 2014 de un număr de 1188 nave

(Portul Bechet) şi 2792 nave (Portul Calafat).

5.1.6. Reţele de conducte magistrale

Conducta magistrală de transport gaze naturale Ø 20", constând în 3 fire

paralele, care străbate nordul judeţului Dolj, cu intrare la Filiaşi, până la Craiova.

Zona de nord-est a municipiu Craiova, precum şi zonele adiacente situate pe

teritoriul administrativ al comunelor Şimnicu de Sus, Mischii, Gherceşti, Pieleşti şi

Cârcea sunt subtraversate de reţeaua de conducte de transport gaze naturale aferentă

depozitului subteran pentru înmagazinarea gazelor naturale aparţinând S.N.G.N.

ROMGAZ S.A.

Conducta magistrală de transport ţiţei Ø 10¾" Gherceşti - Icoana - Cartojani -

Ploieşti, 17 km fiind în judeţul Dolj.

Zona de nord-vest a judeţului este subtraversată de o reţea de conducte de

transport a ţiţeiului brut exploatat de pe platformele de extracţie Brădeşti şi Vârteju

de către S.C. OMV PETROM S.A. - Zona de Producţie II Oltenia.

Conducte termoficare corespunzătoare celor două termocentrale din judeţ,

situate în Işalniţa, respectiv Craiova.

Conducta de apă Izvarna - Craiova (Şimnic) în lungime de 117 km, compusă

din tuburi de beton armat precomprimat (PREMO) cu diametrul de 1000 mm.

Conducte locale:

- conducta ţiţei Ø 10¾" Vârteju - Rădineşti, 9 km în judeţul Dolj;

- conducta gazolină Ø 4" Craiova - Iancu Jianu, 15 km în judeţul Dolj.

Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică

6.1. Zone industrializate/ramuri

La nivelul judeţului Dolj activitatea economico - socială se axează pe

următoarele domenii (sursa: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a judeţului

Dolj pentru perioada 2014-2020.)

Industria de automotive (autovehicule şi componente auto) - concernul

american Ford a atras instalarea în zonă a unui număr important de furnizori de

componente pentru producătorul auto (scaune, elemente de caroserie, componente din

plastic, sisteme de exterior, sisteme de evacuare, şuruburi, furtunuri).

Industria energetică – s-a dezvoltat în jurul Termocentralei Işalniţa, a treia ca

mărime din România şi a Termocentralei Craiova II, ambele putând asigura 7-10%

din necesarul de consum de energie electrică al României, precum şi pe cel de energie

termică al municipiului Craiova, funcţionând pe bază de lignit, care este transportat

de la minele din Bazinul Oltenia.

Alimentarea cu energia electrică pentru întreaga zonă de sud-vest a ţării este

asigurată de compania CEZ, care are sediul în municipiul Craiova.

Nesecret 29 din 161

Industria textilă şi a confecţiilor - majoritatea companiilor locale lucrează în

sistem lohn, exclusiv pentru export, dar domeniul a atras şi investitori străini, un

exemplu fiind fabrica de tricotaje de la Calafat.

Industria alimentară - principalele produse ale acestei ramuri sunt cele de

morărit şi panificaţie, de dulciuri şi de îngheţată.

Industria altor mijloace de transport (feroviare) - municipiul Craiova are o

tradiţie de peste 50 de ani în producţia de locomotive electrice şi Diesel, peste 8.000

de astfel de vehicule fiind realizate la Uzina ”Electroputere” în acest răstimp. Deşi

compania a renunţat de curând la producţia de locomotive, această tradiţie este

continuată, inclusiv prin dezvoltarea de noi modele, de companii private de la nivel

local, care realizează şi lucrări de modernizare şi de reparaţii pentru vehicule

feroviare.

De asemenea, Fabrica de Avioane din municipiul Craiova, cu o tradiţie de

peste 40 de ani în industria aeronautică, care în prezent mai realizează doar reparaţii

pentru avioane militare.

Industria de echipamente electrice – este, de asemenea, o ramură tradiţională

a industriei doljene, fiind realizate mai ales motoare, generatoare şi transformatoare

electrice şi maşini electrice rotative.

Alte ramuri cu potenţial ridicat de dezvoltare la nivel local, dar care încă

reunesc un număr relativ restrâns de companii, sunt cea de prelucrare a maselor

plastice (cu precădere tâmplărie PVC), cea de construcţii metalice (hale metalice,

diverse articole din metale), cea de maşini şi echipamente (maşini şi utilaje pentru

industria metalurgică), precum şi cea de materiale de construcţii (prefabricate din

beton).

În judeţ funcţionează companii din domeniul construcţiilor civile şi industriale,

drumurilor şi podurilor, al instalaţiilor electro-mecanice, al instalaţiilor de securitate,

al automatizărilor etc., la care se adaugă activităţi conexe precum închirierea de

utilaje de construcţii, de proiectare în construcţii, de reparaţii echipamente, precum şi

de producere de agregate minerale, betoane şi mortare, confecţii metalice şi mobilă.

În mediul urban existau 78,6% dintre agenţii economici, localizaţi în principal

în municipiul Craiova (91,3%), iar în mediul rural ponderea acestora era de 21,4%.

Majoritatea agenţilor economici fiinţează în mediul urban, regiile autonome

chiar în exclusivitate.

Situaţia agenţilor economici activi, pe forme juridice şi medii, se prezintă

astfel:

-număr-

Total Mediul

urban

din care: Mediul

rural Forma juridică

Craiova Băileşti Calafat Bechet Dăbuleni Filiaşi Segarcea

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

TOTAL 27609 21711 19823 490 484 52 211 490 161 5898

S.A. 335 286 255 4 13 1 3 4 6 49

S.R.L. 26754 21018 19186 482 467 50 197 482 154 5736

S.N.C. 445 358 348 2 1 - 6 1 - 87

S.C.S. 2 2 2 - - - - - - -

R.A. 7 7 7 - - - - - - -

Nesecret 30 din 161

-număr-

Total Mediul

urban

din care: Mediul

rural Forma juridică

Craiova Băileşti Calafat Bechet Dăbuleni Filiaşi Segarcea

A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

O.C. 66 40 25 2 3 1 5 3 1 26

S.A. - societăţi pe acţiuni; S.R.L. - societate cu răspundere limitată; S.N.C. -

societate în nume colectiv; S.C.S. - societate în comandită simplă; R.A.- regii

autonome.

În cadrul municipiului Craiova se disting două mari platforme industriale:

platforma de vest (Complexul Energetic Oltenia – Sucursala Electrocentrale Craiova,

OLTENIA BUSINESS CENTER, S.C. HEINEKEN ROMÂNIA SA – Punct de lucru

Craiova, ELPRECO Craiova, etc.) şi platforma de est (FORD S.A., S.C.MAT S.A,

S.C. ELECTROPUTERE S.A., POPECI UTILAJ GREU, S.C. Avioane S.A.,

S.C.RELOC S.A , S.C. ARABESQUE S.A. etc.).

Întreprinderile active, după clasa de mărime sunt apreciate prin prisma

numărului de salariaţi şi marea majoritate a unităţilor se înscriu în categoria micro şi

mici (92,6% în anul 2013 la fel ca în anul 2009), întreprinderile medii şi mari având

o pondere redusă, respectiv 7,4% din totalul unităţilor active în anul 2013, la fel ca în

anul 2009.

- număr -

2009

2010

2011 2012 2013

A 1 2 3 4 5

Total întreprinderi active 14274 13276 12405 13250 13561

din care:

Agricultură, silvicultură şi pescuit 432 443 444 516 544

Industrie 1557 1434 1365 1449 1467

Industria extractivă 25 24 21 19 21

Industria prelucrătoare 1433 1302 1228 1293 1300

Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă

şi aer condiţionat 19 16 17 23 22

Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare 80 92 99 114 124

Construcţii 1146 1011 909 989 996

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 6930 6468 5931 6182 6167

Transport şi depozitare 705 677 675 796 841

Hoteluri şi restaurante 666 613 561 600 647

Informaţii şi comunicaţii 379 339 334 360 379

Tranzacţii imobiliare 262 222 211 215 223

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 1075 1001 955 1006 1038

Nesecret 31 din 161

Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 324 306 292 318 329

Învăţământ 78 75 76 86 91

Sănătate şi asistenţă socială 297 306 289 327 360

Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 128 106 97 110 138

Alte activităţi de servicii 295 275 266 296 341

În cadrul industriei prelucrătoare, ponderea o deţine fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi

semiremorcilor, industria alimentară, industria construcţiilor metalice şi a produselor

din metal, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor din cauciuc şi

mase plastice, tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi

marochinărie, a harnaşamentelor şi încălţămintei, repararea, întreţinerea şi instalarea

maşinilor şi echipamentelor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare

1. S.C. OMV PETROM S.A. - Zona de Producţie II Oltenia

a. Depozit Ţiţei Vârteju (com. Tălpaş, la limita cu jud. Gorj şi Vâlcea):

- 1 rezervor x 500 m3, pentru ţiţeiul curat destinat livrării;

- 2 rezervoare x 1.000 m3, utilizate ca separatoare, pentru separarea

ţiţeiului de extracţie de apa sărată;

- 5 rezervoare, din care 2 x 3.500 m3 (prevăzute pentru casare), 1 x 1.000

m3 şi 2 x 500 m

3 (defecte), pentru colectarea apei sărate;

- 1 rezervor decantor x 48 m3, pentru stocarea metanolului;

- 1 rezervor decantor x 90 m3;

- 1 colector şlam petrolier x 40 m3;

b. Depozit Ţiţei Gherceşti (com. Tălpaş, în partea de nord-vest a mun.

Craiova):

- 1 rezervor x 1.000 m3, pt. ţiţeiul curat destinat livrării;

- 1 rezervoare x 2.000 m3, utilizat ca separator, pentru separarea ţiţeiului

de extracţie de apa sărată;

- 2 rezervoare, din care 1 x 1.000 m3 (prevăzut pentru casare) şi 1 x 500

m3, pentru colectarea apei sărate;

- 1 rezervor decantor x 250 m3;

c. Parcurile 1 - 5 Brădeşti:

- capacităţi de stocare temporară şi tratare primară (separare bifazică:

ţiţei/apă sărată, respectiv separare trifazică: solid/lichid/gaz) a ţiţeiului

Nesecret 32 din 161

extras din zăcământ, înainte de transferul către depozitele Gherceşti sau

Vârteju.

Stocarea ţiţeiului extras şi prelucrat se face în condiţii normale de temperatură

şi presiune, în rezervoare cu capac fix, cantitatea totală deţinută fiind livrată periodic

transportatorului (S.C. CONPET S.A. Ploieşti), conform unui grafic anterior stabilit.

2. S.C. CONPET S.A. - Staţia Automatizată de Pompare a Ţiţeiului Gherceşti

Profilul de activitate: transport prin conducte al ţiţeiului.

Rezervoare pentru stocarea carburanţilor:

- ţiţei: 1 rezervor x 5.146 m3.

3. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaş - Atelierul de Înmagazinare Craiova

Profilul de activitate: depozitarea în subteran a gazelor naturale.

Câmpul gazeifer în care gazul natural se stochează în subteran este situat în

imediata apropiere a municipiului Craiova, pe direcţia N-NE, fiind amplasat pe

teritoriul administrativ al comunelor Gherceşti, Coşoveni, Şimnicu de Sus, Pieleşti şi

Mischii. Depozitul subteran de înmagazinare a gazelor naturale se întinde pe o

suprafaţă de 66,64 km2, fiind situat la o adâncime de cca. 300 m. Presiunea maximă

de injecţie este de 24 bar, injecţia şi extracţia gazelor naturale în/din zăcământ

făcându-se prin intermediul a 83 de sonde, grupate în 5 grupuri de sonde, care

deservesc o staţie centrală de uscare şi livrare. Capacitatea totală de stocare a

zăcământului subteran este de 105.000 tone.

4. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. - Depozit RPD Craiova (com. Almăj)

Profilul de activitate: comercializarea produselor petroliere.


- benzină: 4.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m

3);

- motorină: 8.500 m3 (1 rezervor x 5.000 m

3, 1 rezervor x 3.500 m

3).

5. S.C. OMV PETROM S.A. - Depozit Omv Petrom Işalniţa



- benzină: 4.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m

3);

- motorină: 7.000 m3 (2 rezervoare x 2.000 m

3, 1 rezervor x 3.000 m

3).

6. S.C. OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. - Punct de lucru Craiova



Nesecret 33 din 161

- motorină: 3.000 m3 (2 rezervoare x 1.000 m

3, 2 rezervoare x 500 m

3).

7. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale Craiova

II

Profilul de activitate: producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice.

Substanţele periculoase prezente pe amplasament:

- păcură: 8.500 tone (1 rezervor x 5.000 tone + 1 rezervor x 3.500 tone);

- hidrogen: 60 m3 (3 rezervoare x 20 m

3);

- acid clorhidric: 240 m3 (4 rezervoare x 60 m

3);

- acid sulfuric: 10 m3 (1 rezervor x 10 m

3);

- hidroxid de sodiu: 160 m3 (4 rezervoare x 40 m

3).

-

8. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. - Sucursala Electrocentrale Işalniţa

Profilul de activitate: producerea şi furnizarea energiei electrice.

Substanţele periculoase prezente pe amplasament:

- hidrogen: 60 m3 (3 rezervoare x 20 m

3);

- acid clorhidric: 240 m3 (4 rezervoare x 60 m

3);

- acid sulfuric: 10 m3 (1 rezervor x 10 m

3);

- hidroxid de sodiu: 160 m3 (4 rezervoare x 40 m

3).

9. S.C. PETROM S.A. - Combinatul Doljchim Craiova

Profilul de activitate: producerea şi comercializarea îngrăşămintelor chimice şi

a produselor organice de bază.

Pe amplasament mai există 1 rezervor pentru stocarea metanolului, cu

capacitatea totală de 5.000 m3. În rezervor mai există o cantitate minimă de metanol

amestecat cu apă, utilizată în prezent ca biomasă la tratarea apelor uzate provenite de

pe platforma industrială Işalniţa. La momentul la care staţia de epurare va fi

dezafectată, rezervorul de metanol va fi de asemenea casat.

6.3. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite).

Suprafaţa fondului funciar al judeţului Dolj este de 741.401 ha, din care

585.136 ha terenuri agricole (suprafaţă arabilă 488.560 ha, 69.356 ha păşuni, 2.976

ha fâneţe, 16.875 ha plantaţii de viţă de vie, 7.368 ha livezi) şi 156.265 ha terenuri

neagricole.

Situaţia fondului funciar este prezentată în Anexa nr. 15.

Suprafaţa fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Dolj este de

60.299 ha, din care suprafaţa pădurilor este de 56.499 ha, diferenţa fiind constituită

Nesecret 34 din 161

din terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică, terenuri afectate împăduririi şi

terenuri neproductive.

Ocolul Silvic Filiaşi: 7191 ha fond forestier; 6944 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Amaradia: 7260 ha fond forestier; 6958 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Craiova: 9912 ha fond forestier; 9568 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Perişor: 7256 ha fond forestier; 7107 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Calafat: 4784 ha fond forestier; 4420 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Poiana Mare: 5664 ha fond forestier ; 5009 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Segarcea: 8202 ha fond forestier ; 7622 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Dăbuleni: 4382 ha fond forestier; 3829 ha suprafaţa

pădurilor;

Ocolul Silvic Sadova: 5648 ha fond forestier; 5042 ha suprafaţa

pădurilor.

Situaţia asigurării serviciilor silvice în judeţul Dolj pentru suprafeţele puse

în posesie (26.856 ha):

Direcţia Silvică Dolj – 6471 ha;

Ocolul Silvic Renaşterea Pădurii – 3596 ha;

Ocolul Silvic Eparhial Gorj – 3697 ha.

Situaţia fondului forestier este prezentată în Anexele nr.16 şi nr.17.

6.4. Creşterea animalelor

Efectivele de animale se prezintă astfel: 34.864 bovine (1492 sector de stat

şi 33.372 sector privat), 111.709 porcine (5.548 sector de stat şi 106.161 sector

privat), 152.088 ovine (643 sector de stat şi 151.445 sector privat), 139.330 caprine,

16.230 ecvine.

Situaţia efectivelor de animale, pe specii şi exploataţiile comerciale de pe

raza judeţului Dolj sunt prezentate detaliat în Anexa nr. 18.

6.5. Turism/ capacităţi de primire turistică

Unităţi de cazare turistică (hoteluri, pensiuni, hosteluri, moteluri, vile

turistice, etc) care funcţionează în judeţul Dolj:

Nesecret 35 din 161

Denumirea Adresa -

Localitatea

Nr.

camere

Nr.

paturi

Capacit.

nr.pers

Capacitate

servit

hrana

Obs.

PENSIUNEA

TURISTICĂ

SCORPIONUL

NEGRU

Comuna Almăj, Sat Sitoaia, Nr.

252, Tel. 0730 393 106 10 20 20 80

HOSTEL CASA

ITALIA

Municipiu Calafat, Str. Horia

Cloşca Şi Crişan, Nr. 41, Tel.

0769-279 245

12 24 24 40

HOTEL

PANORAMIC

Municipiu Calafat, Str. 22

Decembrie, Nr. 22, Tel. 0251-524

078

46 92 92 150

PENSIUNEA

TURISTICĂ „CARUL

DIN STELE”

Comuna Coţofenii Din Faţă, Sat.

Beharca, Nr. 114, Tel. 0251-446

551

15 30 30 400

HOTEL TURIST


Beharca, DE 75, ), STR. BRESTEI,

Nr. 145 P, Tel. 0733 671 218

19 38 38 60

HOTEL ANDRES Municipiu Craiova, Bld. 1 Mai,

Nr. 23, Tel. 0251-510 110 18 34 34 126

HOTEL BAVARIA Municipiu Craiova, Str. Caracal,

Nr. 3, Tel. 0251-414 449 32 64 64 200

PENSIUNEA

TURISTICĂ

BELVEDERE

Municipiu Craiova, Bld. 1 Mai,

Nr. 92, Tel. 0745032838 4 8 8 44

PENSIUNEA

TURISTICĂ

CĂRĂMIDA VERDE

Municipiu Craiova, Str. G-Ral

Gheorghe Magheru, Nr. 14B, Tel.

0745525944 0760291012

7 15 15 40

PENSIUNEA

TURISTICĂ

CARMELITA

Municipiu Craiova, Str. Împăratul

Traian, Nr. 41, Tel. 0722-577 445 10 20 20 40

HOTEL CASA CU

TEI

Municipiu Craiova, Str.

Amaradiei, Nr. 4, Tel. 0372-981

433

15 30 30 220

HOTEL

CASABLANCA


Severinului, Nr. 42A, Tel. 0251-

588 414

67 132 132 150

PENSIUNEA CASA

DAVID

Municipiu Craiova, Str. Stefan

Cel Mare 18A, Tel. 0251- 410 205 8 16 16 20

HOTEL CENTRAL


Mitropolitul Firmilian 1, Tel.

0251533497

37 74 74 270

HOTEL CRAIOVIŢA


Prelungirea Severinului, Nr.11,

Tel. 0251-487 217

40 80 80 900

PENSIUNE

TURISTICĂ

DRAGONUL DE

AUR

Municipiu Craiova, Str. Unirii,

Nr. 156, Tel. 251-426 942 5 9 9 80

Nesecret 36 din 161

PENSIUNE

DUMATEX

Municipiu Craiova, Str.Paşcani,

Nr.1, Tel. 0251 416545 11 22 22 120

HOTEL EMMA EST

Municipiu Craiova, Str. Calea

Bucureşti, Nr. 82A, Tel.0251-406

288

42 59 59 70

HOTEL EMMA

WEST

Municipiu Craiova, Calea

Severinului, Nr. 3B, 0251-480

150

65 82 82 200

HOTEL EUPHORIA Municipiu Craiova, Str. Iancu

Jianu, Nr. 6, Tel.0728196173 20 37 37 150

HOTEL EUROPA Municipiu Craiova, Str. Unirii,

Nr.10A, Tel. 0251-412321 27 54 54 60

HOTEL EUROPECA Municipiu Craiova, Str. Pietăţii,

Nr. 9-11-13, Tel. 0751-224 794 60 120 120 620

HOTEL FLORMANG


Severinului, Nr. 7B, Tel. 0251-

480 067

51 102 102 320

PENSIUNE

TURISTICĂ

FLORMANG


Dezrobirii, Nr. 134, 0251-466 021 7 12 12 70

PENSIUNE

FLORMANG II Craiova, Str. General Magheru, Nr.14A 10 30 36 36

PENSIUNE

FLORMANG III Craiova, Str. General Magheru, Nr.12 8 20 - -

HOTEL GOLDEN

HOUSE

Municipiu Craiova, Str. Brestei,

Nr. 18, Tel. 0251-406 270 15 30 30 220

HOTEL GREEN

HOUSE

Municipiu Craiova, Str. Fraţii

Buzeşti, Nr. 4, Tel. 0251-411 352 45 90 90 620

HOSTEL GRIFFON

YOUTH


Electroputere, Nr. 21bis, Tel.

0251544457

23 58 58 60

HOTEL GRYM


Severinului, Nr. 18C, Tel. 0351-

431 085

21 35 120 120

MOTEL HANUL

DOCTORULUI


Viitorului, Nr. 1, Tel. 0351 444

422

25 50 50 300

PENSIUNEA

TURISTICĂ LUISA

Municipiu Craiova, Str. Caracal,

Nr. 12, Tel. 0251 411 735, 0724

119 388

11 19 19 80

PENSIUNEA

TURISTICĂ

NIAGARA

Municipiu Craiova, Str. Traian

Demetrescu, Nr. 12, 0723-440

126

4 8 8 150

HOTEL PARC Municipiu Craiova, Str. Bibescu,

Nr. 7, Tel. 0251-417 257 43 86 86 120

HOTEL PLAZZA Municipiu Craiova, Str. Arieş, Nr.

16, 0251-430 410 21 42 42 420

PLAZZA LAKE

Comuna Rojişte 28 28 50 50

Nesecret 37 din 161

MOTEL STEAUA

NORDULUI

Municipiu Craiova, Aleea 4

Şimnic, Nr. 46, Tel. 0744-624 756 10 20 20 80

HOTEL SYDNEY

Municipiu Craiova, Calea

Bucureşti, Nr. 118, Tel. 0251-435

162

36 72 72 225

HOSTEL VICTORIA


Locomotivei, Nr. 10, Tel. 0251-

411 544

15 32 32 30

HOSTEL ROCOOP Oraş Filiaşi, Str. Racoţeanu, Nr.

188, Tel. 0251-441 201 18 44 44 44

PENSIUNE

TURISTICĂ

GHERCEŞTI

Comuna Gherceşti, Str. Eroilor,

Nr. 120, Tel. 0744-632.133 9 21 21 60

HOTEL HELIN

AEROPORT

Comuna Gherceşti, Str.

Aviatorilor, Nr. 10, 0727-606 060 58 116 116 630

HOTEL HELIN

LĂPUŞ

Craiova, Str. Calea Bucureşti,

Nr.88, Bl. U10, Clădirea C

25 48 60 180

HOTEL HELIN

CENTRAL Str. A. I. Cuza, Nr. 14 15 22 60 60

CABANA

TURISTICĂ

PORTĂREŞTI

Comuna Giurgiţa, Tel.0251-

358074 7 14 14 40

PENSIUNEA

TURISTICĂ

AKARSU-SELKA

Comuna Işalniţa, Str. Nicolae

Bălcescu, Nr. 59, Tel. 0748-

082.987

10 21 21 80

PENSIUNEA

TURISTICĂ LOTUS

Comuna Malu Mare, Sat. Preajba,

Tel. 0722-557 762 12 24 24 40

HOTEL PLUS Comuna Malu Mare, Str. Caracal,

Nr. 254 A, Tel. 0251.470.446 37 58 58 36

PENSIUNEA

TURISTICĂ EXOTIC

Comuna Pieleşti, DE 70, Tel.

0721 239 366, Calea Bucureşti,

Nr.131 6 13 13 70

MOTEL IL CAPO

TOUR

Comuna Pileşti, Calea Bucureşti,

Nr. 125, Tel. 0251-412 141 20 40 40 60

PENSIUNEA

TURISTICĂ

FÂNTÂNELE

Comuna Radovan, Tel. 0766 512

524 / 0765 527 376 12 24 24 40

HOSTEL SPORT Municipiu Craiova, Str. Bestei, Nr

25, Tel. 0251-412022 15 22 22 30

PENSIUNEA

STELUŢA

Municipiu Craiova, Str Calea Lui

Traian, Nr481, Tel. 0250-751.150 7 14 14 20

PENSIUNEA LA

IZVOARE


Beharca, DE 75, Tel. 0251-446

644

15 30 30 300

PENSIUNEA EYYUP

HAN

Comuna Işalniţa, Km. 8, De10,

Tel. 0251-448.100 11 19 19 20

MOTEL HANUL

VECHI

Pieleşti, Calea Bucuresti, Nr 121,

Tel. 0745-764.134 8 16 16 90

Nesecret 38 din 161

PENSIUNEA

TRANDAFIRUL

GALBEN

Pieleşti, Calea Bucuresti, Zona

Pirsan, Nr. 2, Tel. 0744 762 236 8 16 16 120

HOTEL REXTON MunicipiuCraiova, B-Dul Carol,

Nr.49 Tel. 0351881052 32 64 64 150

HOTEL MELISS Golden Livstyle Craiova, Carol I,

Nr.104 18 36 160 160

HANUL ANDRIŢEI CRAIOVA, Str. Viitorului, Nr. 34 21 35 150 150

PENSIUNEA CASA

ROMÂNEASCA - CRAIOVA, Str. Paşcani, Nr. 1

HOTEL LIDO Strada C. Brâncuşi 38 65 150 250

HOTEL TRICONF Str. Unirii Nr. 10a

HOTEL PLUS Craiova, Str.Caracal, Nr.254A 30 40 25 25

HOTEL

RESTAURANT

ROYAL

Craiova, Str. România Muncitoare

, Nr. 88 24 32 200 200

MOTEL HANUL

VECHI

Pieleşti, Str. Calea Bucureşti,

Nr.121 8 15 100 100

HOTEL RELAX Craiova, Str. Calea Severinului

Nr.48 Si 48C 19 30 40 40

HOTEL RAMADA Craiova, Str. Calea Bucureşti,

Nr.1 162 305 268

Numărul turistilor cazaţi în anul 2012 a fost de 83024 turişti, în creştere cu

24486 turişti faţă de anul 2011 şi cu 25745 faţă de anul 2008.

Numărul turiştilor cazaţi în anul 2013 a fost de 85847 turişti, în creştere cu

2823 turişti faţă de anul 2012 şi cu 52318 faţă de anul 2009.

6.6. Apariţia de noi activităţi economice în cadrul zonei

Ca noi activităţi apărute în ultima vreme, se înscriu activităţile în domeniul

agricol şi apicol cu finanţări din partea Uniunii Europene.

În panificaţie sunt ca produse tradiţionale: Pâine pe vatră şi Turtiţe pe vatră

olteneşti, atestată ca produs tradiţional şi fabricată de S.C. AGROZIND BĂILEŞTI.

În industria cărnii şi preparatelor de carne a apărut ca produse noi, tradiţionale

şi atestate : Caltaboşi Tudor, Drob Tudor, Tobă Tudor, Bucăţi la garniţă, Cârnaţi

olteneşti Tudor, Cârnaţi trandafir Tudor, fabricaţi de firma craioveană S.C. OLAS

PROD. SRL .

Nesecret 39 din 161

2.7.7. Resurse naturale

Resursele din subsolul judeţului Dolj includ zăcăminte de ţiţei aferente

platformelor de extracţie Brădeşti şi Vârteju, precum şi fostul zăcământ de gaze

naturale amplasat în partea de NE a municipiului Craiova, utilizat actualmente ca

depozit subteran pentru înmagazinarea gazelor naturale.

Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale

7.1. Instituţii

a) Administraţie publică;

b) Învăţământ:

grădiniţe: 25;

şcoli primare şi gimnaziale: 127;

şcoli speciale: 3;

licee: 46;

şcoli postliceale: 7;

instituţii de învăţământ superior: 3;

facultăţi şi colegii: 17 (din care 3 în sectorul privat);

c) Asistenţă socială;

d) Agricultură;

e) Ordine publică;

f) Silvicultură;

g) Statistică ;

h) Instituţii de cultură:

Biblioteci 341

urban 112

rural 229

Biblioteci centrale, universitare -2

Biblioteci specializate (ale agenţilor economici şi instituţiilor)- 27

Biblioteci şcolare - 220

urban - 78

rural - 142

Biblioteci publice - total - 92

din care :

Biblioteci judeţene - 1

Biblioteci municipale şi orăşeneşti - 6

Biblioteci comunale - 85

Instituţii de spectacole - 5

Teatre dramatice 1

Teatre de păpuşi şi marionete 1

Teatre muzicale de estradă sau de

operetă 1

Filarmonici şi orchestre simfonice 1

Orchestre populare 1

Nesecret 40 din 161

Instituţiile de cultură şi patrimoniul cultural al judeţului Dolj sunt prezentate în

Anexa nr.19.

i) Instituţii de ocrotirea sănătăţii:

Spitale: 13;

Unităţi medico-sociale: 7;

Policlinici: 21;

Dispensare medicale: 6;

Cabinete medicale de medicină generală: 59;

Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti : 78;

Cabinete medicale de familie: 432;

Creşe: 9;

Farmacii: 335;

Puncte farmaceutice: 22;

Cabinete stomatologice: 423;

Laboratoare medicale: 136;

Laboratoare de tehnică dentară: 86;

Depozite farmaceutice: 19;

Centre de transfuzie sanguină: 1.

7.2. Reţele de utilităţi

a) localităţi care beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat: 79;

b) localităţi care beneficiază de sistem centralizat de canalizare: 31;

c) localităţi care beneficiază de alimentare cu gaze naturale: 11.

Zonele străbătute de traseele conductelor magistrale de transport gaze naturale:

Filiaşi, Răcarii de Sus, Răcarii de Jos, Tatomireşti, Brădeşti, Moşneni, Beharca,

Bogea, Işalniţa, Craiova, Şimnicu de Jos, Gherceşti, Mlecăneşti.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a gazelor naturale este de 597,6 km.

d) Reţele electrice:

Reţeaua de distribuţie de 110 kV care intră în vestul judeţului la Filiaşi şi se

ramifică în est spre Slatina, CFR Jianca, în sud-vest la Calafat, la sud Nedeia şi

Bechet, iar în sud-est Dăbuleni. Lungimea totală a reţelei este de aproximativ

450 km.

Infrastructura de transport a energiei electrice de la nivelul judeţului Dolj este

administrată de CNTEE TRANSELECTRICA S.A. şi cuprinde următoarele facilităţi

principale:

LEA 400 kV Ţânţăreni - Kozlodui – care asigură exportul de energie

electrică în Bulgaria;

LEA 400 kV Slatina - Porţile de Fier;

LEA 220 kV Calafat – Cetate - Porţile de Fier;

LEA 220 kV Işalniţa - Grădişte;

Nesecret 41 din 161

LEA 220 kV Işalniţa - Craiova Nord - Slatina;

LEA 220 kV Craiova Nord - Turnu Măgurele;

LEA 220 kV Craiova Nord - Sărdăneşti;

Staţii de transformare 220/110 kV: Calafat, Cetate, Craiova Nord,

Işalniţa.

e) În ceea ce priveşte sistemele centralizate de termoficare din judeţ, unul singur

mai este în funcţiune în prezent, respectiv cel din municipiul Craiova, cel din Calafat

fiind abandonat în anul 2010, iar cele din restul oraşelor din judeţ anterior acestui

moment. Sistemul centralizat de termoficare din municipiul Craiova cuprinde

următoarele elemente:

16 centrale termice de zonă;

36 de centrale termice de bloc;

106 puncte termice alimentate de CET II;

480 km de reţea secundară de distribuţie a energiei termice.

După anul 2007, s-a trecut la transformarea centralelor termice în puncte termice

automatizate, dotate cu sisteme SCADA, 30% dintre acestea trecând printr-un astfel

de proces. Centralele termice din municipiu funcţionează pe bază de gaze naturale.

f) Reţele de telefonie:

Toate localităţile judeţului sunt conectate la reţeaua de telefonie fixă operată de

S.C. TELEKOM ROMANIA COMUNICATIONS S.A.

Suplimentar, municipiul Craiova este conectat şi la reţeaua de telefonie fixă

operată de S.C. RCS RDS S.A.

Situaţia localităţilor (nominal), precum şi stadiul de realizare a lucrărilor de

utilitate publică este prezentată în Anexa nr. 20.

7.3. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor

Conform planurilor de evacuare întocmite la nivelul fiecărei localităţi, instituţie

şi agent economic.

Secţiunea a 8-a. Specific regional/local

8.1. Vecinătăţi

- Nord – judeţul Gorj

- Nord Est – judeţul Vâlcea

- Est – judeţul Olt

- Vest – judeţul Mehedinţi

- Sud – Dunărea

Puncte extreme ale judeţului:

- Nord – satul Nistoi, comuna Tălpaş

- Est – satul Zvorsca, comuna Amărăştii de Sus

- Vest – satul Ciupercenii Vechi, municipiul Calafat

- Sud – satul Chiaşu, comuna Dăbuleni.

8.2. Influenţe şi riscuri transfrontaliere

Nesecret 42 din 161

Centrala nucleară de la Kozlodui situată la 3 km sud-vest de congruenţa

râului Jiu cu fluviul Dunărea, care prin specificul activităţii poate avea efecte

transfrontaliere prin producerea de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

Proiectul „Monitorizarea în comun a riscurilor pentru situaţii de urgenţă în

zona transfrontalieră a Dunării” contribuie la realizarea obiectivului strategic al

Programului de Cooperare Transfrontalieră România-Bulgaria şi vizează dezvoltarea

unui sistem integrat comun pentru monitorizarea eficientă şi diminuarea consecinţelor

dezastrelor, de-a lungul Dunării în zona de graniţă.

Una dintre priorităţile Proiectului o constituie armonizarea procedurilor naţionale de

intervenţie şi obţinerea unui set de proceduri standardizate comune (SOP).

De asemenea, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Directoratul

General de Pompieri şi Protecţie Civilă au întocmit Planul de intervenţie comună în

domeniile de competenţă, iar la nivelul judeţului Dolj au fost întocmite Planurile de

intervenţie cu districtele Vidin, Montana şi Vratsa şi aprobat Planul de intervenţie cu

Vidin.

Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale

a) Inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase

a1) Inundaţii

Inundaţiile pot fi previzionate cu ajutorul Centrului Meteo Regional Craiova,

care lansează prognoza apariţiei unor formaţiuni noroase care pot produce

declanşarea de fenomene meteo periculoase cu privire la creşterea nivelurilor pe

fluviul Dunărea şi pe râurile interioare din teritoriu, iar Centrul Operaţional din cadrul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj transmite

avertizări comitetelor locale, obiectivelor sociale şi economice.

În judeţul Dolj sunt un număr de 14 amenajări pentru desecarea gravitaţională

(Nedeia-Măceşu, Sadova-Corabia, Calafat-Băileşti, Cetate-Galicea, Terasa Caracal,

Braloştiţa-Scaeşti, Filiaşi-Tatomireşti, Câmpul Blandului, Raznic-Breasta, Rojişte-

Lişteava, Atenuare Fântânele, Pisc-Seaca, Secui-Bratovoieşti, Apele Vii-Zănoaga) cu

o suprafaţă brută de 81.157 ha şi netă de 71.338 ha; 13 amenajări pentru desecare prin

pompare (Sadova-Corabia, Calafat-Băileşti, Bistreţ-Nedeia Jiu, Ghidici-Rast-Bistreţ,

Calafat-Ciuperceni, Jiu-Bechet, Brădeşti-Coţofeni, Cornu-Caraula, Rojişte-Lişteva,

Bechet-Dăbuleni, Ciuperceni-Desa, Atenuare Fântânele, Apele Vii-Zănoaga) cu o

suprafaţă brută de 61.375 ha şi netă de 53.121 ha; 13 amenajări pentru combaterea

eroziunii solului (Terasa Caracal, Raznic-Breasta, Zona OLTCIT, Amaradia,

Argetoaia, Gemartalui, Horezu, Jiul Mijlociu, Perimetrul Etalon, Plosca, Gioroc,

CAPITOLUL III

ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE

SITUAŢII DE URGENŢĂ

Nesecret 43 din 161

Caciulata, Ciutura) ce constă în traversări, poduri, podeţe, canale, pante şi ravene, se

desfăşoară pe o suprafaţă brută de 44.702 ha şi netă de 44.316 ha.

Ca măsură de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor, pe cursurile de apă din

judeţ s-au executat o serie de lucrări hidrotehnice de apărare: îndiguiri, regularizări şi

lacuri de acumulare cu rol de atenuare a viiturilor.

Astfel, fluviul Dunărea este îndiguit de la Ciupercenii Noi la Dăbuleni, Jiul de la

Tatomireşti la Lişteava pe următoarele sectoare îndiguite:

- sector Amaradia – Podari 13,10 km

- sector Podari – Ţuglui 14,57 km

- sector Breasta – Raznic 1,53 km

- sector Rojişte – Murta – Lişteava 29,40 km

- sector Secui – Bratovoieşti 14,20 km

- sector Podari – Prodila 3,16 km

- Inelar min Leamna 0,59 km

- Inelar mare Leamna 2,29 km

- sector Leamna – Bucovăţ 2,55 km

- sector Beharca – Tatomireşti 12,30 km

- sector Coţofenii din Dos – staţie apă Mihaiţa 4,20 km

- sector Beharca – Işalniţa-halda cenuşă 3,24 km

- sector staţie de apă Mihaiţa –escada baraj Işalniţa 4,90 km

- Termo depozit Doljchim 2,26 km

- sector halda de cenuşă – baraj 0,84 km

Pârâul Amaradia este îndiguit de la Melineşti şi în zona de confluenţă cu zona

platformei DOLJCHIM pe o lungime de 6,33 km, pârâul Baboia este îndiguit pe o

lungime de 72 km şi regularizat pe o lungime de 40 km în zona Caraula – Bârca, de

asemenea pârâul Brabova este îndiguit pe o lungime de 16,5 km şi regularizat pe o

lungime de 13 km în zona Brabova – Sârsca, pârâul Mereţel este îndiguit pe o

lungime de 8,5 km şi regularizat pe o lungime de 6 km în zona Brabova – Raznic,

pârâul Teslui este îndiguit pe o lungime de 21,4 km în zona Gherceşti – Pieleşti –

Robăneşti – Preajba de Pădure şi este regularizat pe o lungime de 16,13 km.

Din punct de vedere al lucrărilor hidrotehnice pentru combaterea inundaţiilor,

S.G.A. Dolj are în administrare 417,63 km îndiguiri, 280,81 km regularizări de albii,

11,6 km apărări de maluri, patru acumulări permanente (Işalnita, Fântânele, Cornu şi

Caraula) si o acumulare nepermanenta (Prodila).

Pe fluviul Dunărea apărarea este asigurată prin zona îndiguită în lungime de

136,49 km între localităţile Ciupercenii Noi (dig Jdegla) şi limita cu judeţul Olt,

oraşul Dăbuleni. Incintele din Lunca Dunării sunt amplasate în totalitate pe malul

stâng, cuprinzând două linii de apărare: Ghidici – Rast – Bistreţ – Nedeia – Jiu şi Jiu

– Bechet – Dăbuleni, Calafat – Ciupercenii Noi – Desa trup I şi trup II.

Întreaga suprafaţă face parte din bazinul hidrografic al Dunării cu terenuri relativ

plane întrepătrunse cu zone mai înalte (grinduri) şi cu zone mai joase care păstrează

în perioadele cu regim pluviometric bogat, mici bălţi.

Nesecret 44 din 161

Limita de inundabilitate urmăreşte terasa Calafat – Bechet – Dăbuleni din care

apele pluviale şi izvoarele de coastă se scurg în canalele de desecare din incinte

îndiguite.

În zonele îndiguite necesitatea organizării apărării rezultă din faptul că acestea

cuprind zone agricole, centre populate, linii electrice de înaltă tensiune.

Lungimea totală a canalelor de desecare este de 1991,990 km ( canale colectoare

– 717,825 km; canale principale – 497,225; canale secundare – 776,943).

La nivelul judeţului nu sunt zone planificate a fi inundate controlat.

EXTRAS

(Legea nr.575/22.10 2001)

din Anexa nr.5 cu unităţile administrativ-teritoriale afectate de inundaţii :

NR

CRT. JUDEŢUL

UNITATEA

ADMINISTRATIV -

TERITORIALĂ

TIPURI DE INUNDAŢII

Pe curs de apă Pe torenţi

0 1 2 3 4

Dolj

Municipiul 1. Calafat * -

Oraşul 2. Filiaşi * - 3. Bechet * - Comuna 4. Almăj * - 5. Brădeşti * - 6. Braloştiţa * - 7. Breasta * - 8. Bucovăţ * * 9. Bulzeşti * - 10. Cetate * - 11. Ciupercenii Noi * - 12. Coţofenii din Dos * - 13. Desa * - 14. Gherceşti * - 15. Maglavit * - 16. Mischii * - 17. Piscu Vechi * - 18. Podari * * 19. Poiana Mare * - 20. Scaeşti * - 21. Teslui * - 22. Ţuglui * * 23. Vârvoru de Jos * -

Zone unde s-au produs inundaţii:

Nr

crt

Zone unde s-au

produs inundatii

Nr.

crt.

Zone unde s-au

produs inundatii

Nr.

crt.

Zone unde s-au

produs inundatii

1 municipiu Craiova 29 comuna Cotofenii

Faţă

57 comuna Murgaşi

2 municipiu Băileşti 30 comuna Coţofenii 58 comuna Negoi

Nesecret 45 din 161

Din Dos

3 municipiu Calafat 31 comuna Dobreşti 59 comuna Ostroveni

4 oras Filiaşi 32 comuna Dobroteşti 60 comuna Perişor

5 oras Bechet 33 comuna Drăgoteşti 61 comuna Pieleşti

6 oras Dabuleni 34 comuna Drănic 62 comuna Piscu

Vechi

7 comuna Amărăştii de

Jos

35 comuna Desa 63 comuna Pleşoi

8 comuna Amărăştii de

Sus

36 comuna Fărcaş 64 comuna Podari

9 comuna Argetoaia 37 comuna Galicea

Mare

65 comuna Poiana

Mare

10 comuna Bistret 38 comuna Galiciuica 66 comuna Predeşti

11 comuna Botoşeşti

Paia

39 comuna Gherceşti 67 comuna Radovan

12 comuna Brabova 40 comuna Gighera 68 comuna Rast

13 comuna Braloştiţa 41 com .Giubega 69 comuna Robăneşti

14 comuna Bratovoieşti 42 comuna Giurgiţa 70 comuna Sălcuţa

15 comuna Brădesti 43 comuna Ghidici 71 comuna Scaeşti

16 comuna Breasta 44 comuna Gogoşu 72 comuna Seaca de

Pădure

17 comuna Bucovat 45 comuna Goicea 73 comuna Siliştea

Crucii

18 comuna Bulzeşti 46 comuna Goieşti 74 comuna Sopot

19 comuna Carpen 47 comuna Greceşti 75 comuna Şimnicul

Sus

20 comuna Catane 48 comuna Işalniţa 76 comuna Tălpaş

21 comuna Călăraşi 49 comuna Izvoare 77 comuna Terpeziţa

22 comuna Cârna 50 comuna Întorsura 78 comuna Teslui

23 comuna Celaru 51 comuna Leu 79 comuna Ţuglui

24 comuna Cerăt 52 comuna Lipovu 80 comuna Valea

Stanciului

25 comuna Cernăteşti 53 comuna Măceşul de

Jos

81 comuna Vîrvorul

Jos

26 comuna Cetate 54 comuna Mârşani 82 comuna Vela

27 comuna Cioroiaşi 55 comuna Melineşti

28 comuna Ciupercenii

Noi

56 comuna Mischii

Posibilitatea apariţiei de inundaţii

Nr

crt

Localitatea Nr

crt

Localitatea Nr

crt

Localitatea

1 Oraş Segarcea 11 Comuna Ghindeni 21 Comuna Teasc

2 Comuna Afumaţi 12 Comuna Maglavit 22 Comuna Unirea

Nesecret 46 din 161

3 Comuna Almăj 13 Comuna Daneţi 23 Comuna Rojişte

4 Comuna Apele Vii 14 Comuna Dioşti 24 Comuna Sadova

5 Comuna Bârca 15 Comuna Gângiova 25 Comuna Seaca de

Câmp

6 Comuna Calopăr 16 Comuna Malu Mare 26 Comuna Secu

7 Comuna Caraula 17 Comuna Măceşu de

Sus

27 Comuna Urzicuţa

8 Comuna

Castranova

18 Comuna Moţăţei 28 Comuna Vârtop

9 Comuna Cârcea 19 Comuna Orodel 29 Comuna Verbiţa

10 Comuna Coşoveni 20 Comuna Pleniţa

În anul 2007 datorită precipitaţiilor şi topirii zăpezii s-au produs creşteri

semnificative de niveluri şi debite pe cursul mijlociu şi inferior al râului Jiu pe sectorul Rovinari – Răcari – Podari – Zăval, precum şi în bazinul pârâului Desnăţui.

Cotele maxime depăşite: - sh. Filiaşi = 415 CI + 15 cm - sh.Racari = 496 CI + 32 cm - sh. Podari = 438 CI + 38 cm Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în 48 de ore au fost:

- 35 l/mp la Filiaşi, - 40 l/mp la Scaiesti, - 34 l/mp la Breasta, - 30 l/mp la Răcari În anul 2013 perioada 03.04.2013 - 08.05.2013 a fost în continuu sub incidenţa

avertizărilor hidrologice, perioada 04.04.2013 ora 10.00 - 05.04.2013 ora 16.00 s-a

aflat sub incidenţa avertizării COD ROSU şi COD PORTOCALIU pe Jiu.

În perioada martie – mai 2013 datorită vremii instabile, precipitaţiilor

abundente, frecvente şi de intensitate mare s-au înregistrat următoarele cote şi

debite maxime:

Dunăre

S.H. Gruia – Cota 610+86 cm; Q=11195 mc/s

S.H. Calafat – Cota 600+57 cm; Q=11676 mc/s

S.H. Bechet – Cota 600+71cm; Q=11820 mc/

Jiu

S.H. Filiaşi – Cota 300+80; Q=720 mc/s

S.H. Răcari – Cota 430+42; Q=903 mc/s

S.H. Podari – Cota 400+35; Q=1217 mc/s

S.H. Zăval – Cota 350+43; Q=1367 mc/s

Ca urmare a precipitaţiilor cumulate în perioada martie-mai 2013 şi a creşterilor

de niveluri şi debite pe fluviul Dunărea, râul Jiu, pârâul Argetoaia, pr. Tejac, pr.

Amaradia, pr. Raznic, pr. Desnăţui, pr. Mereţel, au fost afectate locuinţe, anexe

gospodăreşti, podeţe, porţiuni din drumuri judeţene şi comunale şi suprafeţe de teren

arabil, păşuni, fâneţe şi pădure din localităţile: Bistreţ, Bechet, Calafat, Cârna,

Nesecret 47 din 161

Călăraşi, Catane, Ciupercenii Noi, Cetate, Dăbuleni, Desa, Ghidici, Gighera,

Maglavit, Măceşu de Jos, Negoi, Ostroveni, Piscu Vechi, Rast, Filiaşi, Scaeşti,

Braloştiţa, Brădeşti, Coţofenii din Dos, Coţofenii din Faţă, Predeşti, Sopot,

Bucovăţ, Bratovoieşti, Carpen, Calopăr, Cernăteşti, Drănic, Fărcaş, Goeşti,

Greceşti, Malu Mare, Pieleşti şi Ţuglui.

În anul 2014 datorită cantităţilor abundente de precipitaţii au fost înregistrate

următoarele cote pe Dunăre, râurile şi pâraiele din judeţ:

Pe fluviul Dunarea în cursul lunii mai:

- Calafat: 600 (CP)+8 cm=688 cm, Q=12290 mc/s,

- Bechet: 600 (CI)+94 cm=694 cm, Q=12280 mc/s,

- Bistreţ: 600(CP)+12 cm=682 cm.

Pe râuri şi pâraie situaţia s-a prezentat astfel:

- Jiu – la Răcari: 485 (CP)+9 cm=494 cm,

- Desnăţui – la Călugărei: 300 (CP)+2 cm=302 cm,

- Desnăţui – la Dragoia: 450 (CI)+33=483 cm,

- Raznic: 480 (CI)+69 cm=549 cm,

- Terpeziţa: 270 (CI)+48 cm=318 cm.

Cantităţile de precipitaţii înregistrate în anul 2014:

- Craiova: 54,6 l/mp,

- Gabru: 50,6 l/mp,

- Amărăştii de Jos: 42,5 l/mp,

- Bechet: 66 l/mp,

- Pieleşti: 61,5 l/mp,

- Zăval: 46,4 l/mp,

- Goicea: 70 l/mp,

- Afumaţi: 78,5 l/mp.

Cantităţile de precipitaţii înregistrate în anul 2015:

- Craiova: 137,8 l/mp,

- Bechet: 137,0 l/mp,

- Băileşti: 86,2 l/mp,

- Calafat: 90,7 l/mp.

Ca şi localităţi afectate de efectul inundaţiilor ce s-au manifestat pe parcursul

anului 2014 pot fi enumerate următoarele: Craiova, Calafat, Băileşti, Bechet,

Dăbuleni, Argetoaia, Amărăştii de Sus, Amărăştii de Jos, Brădeşti, Bratovoeşti,

Braloştiţa, Bistreţ, Breasta, Bulzeşti, Bucovăţ, Celaru, Ciupercenii Noi, Carpen,

Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Calopăr, Cetate, Călăraşi, Cârna, Catane, Coţofenii din

Faţă, Desa, Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş, Gherceşti, Greceşti, Goieşti, Ghidici, Gighera,

Işalniţa, Leu, Mischii, Murgaşi, Măceşu de Jos, Orodel, Ostroveni, Pieleşti, Piscu

Vechi, Poiana Mare, Pleniţa, Predeşti, Podari, Robăneşti, Rast, Scaeşti, Şimnicu de

Sus, Seaca de Câmp, Sălcuţa, Sopot, Teslui, Terpeziţa, Ţuglui, Vârvoru de Jos,

Vârtop.

Nesecret 48 din 161

În anul 2015 au fost afectate de inundaţii:

- drumuri comunale şi străzi afectate de scurgerile de pe versanţi şi viituri:

DC 44 Teslui –Ţărţăl – Fântânele (7 km); strada Gogoşeşti, sat Gogoşeşti,

comuna Mischii (1100 m), strada Florilor, sat Urecheşti, comuna Mischii

(1230 m), strada Coastelor, sat Călineşti, comuna Mischii (2504 m);

- DJ 641 km 44+200 (comuna Pieleşti) – a fost afectată suprastructura de

beton, fiind dislocaţi 10 mp, ca urmare a depăşirii capacităţii de transport a

albiei în urma unei viituri pluviale şi malul stâng al canalului colector, afluent

mal stâng Teslui;

- 5672,36 ha culturi agricole afectate în localităţile Coşoveni, Cârcea,

Teslui, Celaru, Ciupercenii Noi, Gighera, Măceşu de Jos, Cârna, Bistreţ şi

Gherceşti;

a2) Fenomene meteorologice periculoase

1. Ploi torenţiale

Ploaia este o formă de precipitaţii atmosferice. Ploaia se formează când diferite

picături de apă din nori cad pe suprafaţa Pamântului în formă lichidă. Nu toată ploaia

ajunge în sol. Unele picături de apă se evaporă în timpul căderii şi nu mai ajung în

pământ. Acest fenomen este mai ales întâlnit în zonele deşertice şi numit virga.

Procesul formării ploii este numit şi efectul Bergenol.

Ploaia mai poate fi clasificată şi după volumul precipitaţiilor astfel:

Ploaie foarte fină, când rata precipitaţiilor este sub 0,25 mm / oră

Ploaie fină, când rata precipitaţiilor este între 0,25 şi 1 mm / oră

Ploaie moderată, când rata precipitaţiilor este între 1 şi 4 mm / oră

Ploaie deasă, când rata precipitaţiilor este între 4 şi 16 mm / oră

Ploaie foarte deasă, când rata precipitaţiilor este între 16 şi 50 mm / oră

Ploaie torenţială, când rata precipitaţiilor este mai mare de 50 mm / oră

În funcţie de posibilele consecinţe ale ploilor importante cantitativ (care pot avea

şi caracter torenţial), se emit atenţionări sau avertizări meteorologice după cum

urmează:

1. Atenţionare cod galben se emite când:

a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii restrânse;

b)există risc de deversare din cauza incapacităţii de preluare, pe timp scurt, a reţelelor

de canalizare;

c) subsolurile şi punctele joase ale locuinţelor pot fi inundate rapid;

d) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile

secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

e) pe timp scurt şi pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu

energie electrică.

2. Avertizare cod portocaliu se emite când:

a) sunt posibile fenomene hidrologice periculoase pe arii relativ extinse;

b) există risc de deversare din cauza incapacităţii de preluare a reţelelor de canalizare;

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Picatur%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pam%C3%A2ntul

http://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ert

Nesecret 49 din 161

c) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile şi se pot produce perturbări ale

transportului feroviar;

d) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

e) locuinţele şubrede şi instalaţiile improvizate pot suferi pagube importante.

3. Avertizare cod roşu se emite când:

a) se anticipează că activităţile socioeconomice vor fi puternic afectate pe o durată de

câteva zile, iar viaţa locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

b) sunt posibile fenomene hidrologice extreme pe arii extinse;

c) circulaţia rutieră şi feroviară poate deveni foarte dificilă sau poate fi întreruptă;

d) risc ridicat de deversare din cauza incapacităţii de preluare a reţelei de canalizare;

e )se pot produce întreruperi de durată ale alimentării cu energie electrică.

Pe parcursul anului 2015 au fost diseminate 15 atenţionări meteorologice COD

GALBEN şi 13 informări meteorologice ce au vizat precipitaţii atmosferice sub

formă de ploaie.

2. Ninsori abundente

Zăpada este o formă solidă de precipitaţie, care se formează de obicei când

vaporii de apă trec prin procesul de depoziţie înaltă în atmosferă la temperaturi mai

scăzute de 0 °C.

Înzăpezirile – depuneri de zăpadă pe platforma drumului rezultate din ninsori

abundente sau viscole antrenând cantităţi mari de zăpadă, unde poziţia drumului faţă

de vânt şi profilul transversal favorizează formarea unor grosimi de zăpadă de peste

0,3 m pe sectoare continue sau discontinue.

După timpul şi modul de manifestare, acestea pot avea:

- efecte imediate (blocarea căilor de transport, întreruperea alimentării cu energie

electrică sau alte resurse);

- efecte secundare care se manifestă la intervale mai mari sau mai mici în funcţie de

evoluţia condiţiilor meteorologice (topirea acumulărilor de zăpadă, dezgheţarea

podurilor de gheaţă formate pe cursurile de apă).

Pe parcursul anului 2014 au fost diseminate 4 atenţionări meteorologice şi 1

informare meteorologică ce au vizat căderi masive de zăpadă.

Stratul de zăpadă depus în anul 2014 a fost de 40 cm la Breasta, 20 cm la Rast şi 31

cm la Podari.

Ca urmare a căderilor de zăpadă şi a vântului, traficul a fosst îngreunat pe

următoarele căi de transport rutiere:

drumuri naţionale: DN6, DN 65, DN 55, DN 56, DN 54 A, DN, 55 A,

DN 56 A, DN 65 C, DN 65 F, DN 6B, DN 56 D.

drumuri judeţene: DJ 542, DJ 551, DJ 551 A, DJ 551 B, DJ 551 C, DJ

552, DJ 552 A, DJ 552 B, DJ 552 C, DJ 552 D, DJ 552 E, DJ 553, DJ 553 A, DJ 554,

DJ 561, DJ 561 A, DJ 561 B, DJ 561 C, DJ 561 D, DJ 561 E, DJ 561 F, DJ 561 G, DJ

561 H, DJ 561 I, DJ 567, DJ 604, DJ 604 A, DJ 604 B, DJ 605 A, DJ 606, DJ 606 A,

DJ 606 B, DJ 606 C, DJ 606 E, DJ 606 F, DJ 606 G, DJ 606 H, DJ 641, DJ 641 A, DJ

643 A, DJ 643 A, DJ 643 D, DJ 643 F, DJ 652, DJ 652 A, DJ 652 B, DJ 665.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stare_de_agregare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bie_%28meteorologie%29

http://ro.wikipedia.org/wiki/Vapori_de_ap%C4%83

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Depozi%C8%9Bie_%28meteorologie%29&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Atmosfer%C4%83

Nesecret 50 din 161

În funcţie de posibilele consecinţe ale ninsorilor abundente şi/sau viscolului, se

emit atenţionări ori avertizări meteorologice după cum urmează:

În anul 2015 nu au fost sectoare de drum afectate de căderile masive de zăpadă

sau a viscolului.


a) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile

secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar;

b) pe timp scurt şi pe arii restrânse se pot produce întreruperi ale alimentării cu

energie electrică;

c) ninsorile abundente şi/sau viscolite pot provoca unele pagube în gospodării.


a) condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni foarte dificile şi se pot produce perturbări

ale transportului feroviar, ducând la izolarea unor comunităţi;

b) se pot produce întreruperi ale alimentării cu energie electrică;

c) ninsorile abundente şi/sau viscolul pot/poate provoca pagube în gospodării;

d) se pot produce pagube importante în sectorul forestier;

e) unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii.


a) circulaţia riscă să devină impracticabilă, pe durată lungă, în întreaga reţea (rutieră,

feroviară , maritimă şi aeriană , afectând grav activităţile umane şi viaţa economică);

b) numeroase localităţi pot fi izolate, punând în pericol viaţa locuitorilor;

c) se pot produce pagube materiale foarte importante;

d) se pot produce pagube majore în sectorul forestier;

e) reţelele de electricitate şi de telecomunicaţii pot suferi distrugeri importante timp

de mai multe zile.

3. Furtuni şi viscole

Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie şi descărcări

electrice (fulgere şi trăsnete), însoţite aproape întotdeauna şi de vânturi puternice, de

peste 75 km/h, adică gradul 9 pe scala Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s).

Viscolul este un vânt suficient de puternic şi turbulent, care depăşeşte tăria 4 pe

scara Beaufort, însoţit ori nu de ninsoare sau care transportă zăpada la suprafaţa

solului. Când fenomenul este intens şi vizibilitatea verticală este redusă, nu se poate

şti dacă este transportată numai zăpada de la sol sau şi ninsoarea.

Când se poate determina cu precizie dacă este vorba de zăpadă de pe sol şi nu

ninsoare, aceasta se va numi zăpadă spulberată şi nu viscolită.

Ca mod de manifestare viscolele pot fi:

a) viscolul de sus (viscol sau ninsoare) – este produs de vântul puternic

concomitent cu ninsoare, antrenând zăpada în cădere;

b) viscolul de jos (viscolul de sol) – este produs de vânt puternic care

spulberă zăpada afânată căzută anterior pe suprafaţa solului;

c) viscol general – este determinat de viscolul de sus (căderi de zăpadă),

concomitent cu viscolul de jos(antrenarea zăpezii căzută anterior).

Ţinând seama de viteza vântului pot fi:

a) viscole moderate – când viteza vântului este cuprinsă între 6 şi 10 m/s,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Meteorologie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ploaie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fulger

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tr%C4%83snet

http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nt

Nesecret 51 din 161

b) viscole tari – când viteza vântului este cuprinsă între 11 şi 16 m/s,

c) viscole violente – când viteza vântului este mai mare de 17 m/s,

d) furtuni de zăpadă – viscolul general cu o viteză a vântului mai mare de 17

m/s, când transportul zăpezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusă; în

cazul viscolelor lucrările de deszăpezire sunt întrerupte.

În cele mai frecvente situaţii, viscolele sunt însoţite de ninsori abundente care

reduc foarte mult vizibilitatea, perturbă traficul rutier, feroviar şi aerian, adeseori

acestea fiind întrerupte pentru diferite perioade. Vânturile puternice produc

dezrădăcinări de arbori şi întreruperi ale livrărilor de curent electric şi ale

aprovizionării populaţiei.

În anul 2014 au fost diseminate 47 de atenţionări meteorologice COD GALBEN

şi 7 informări meteorologice de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emise 3

atenţionări meteorologice.

În anul 2015 au fost diseminate 35 de atenţionări meteorologice COD GALBEN

şi 8 informări meteorologice de vânt puternic, iar pentru viscol au fost emisă o

atenţionare meteorologică COD GALBEN.

În funcţie de posibilele consecinţe ale vântului puternic, se emit atenţionări sau

avertizări meteorologice după cum urmează:


a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe

durate scurte;

b) acoperişurile şi coşurile clădirilor pot fi avariate;

c) se pot rupe ramuri, crengi de copaci;

d) circulaţia rutieră poate fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele

forestiere;

e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată.


a) sunt posibile întreruperi ale curentului electric şi ale legăturilor de comunicaţii pe

durate relativ importante;

b) acoperişurile şi coşurile clădirilor vor fi avariate;

c) circulaţia rutieră va fi perturbată, îndeosebi pe rutele secundare şi în zonele

forestiere;

d) se vor produce căderi de copaci;

e) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi perturbată

sau întreruptă.



câteva zile,iar viaţa locuitorilor din zonele afectate este în pericol;

b) întreruperile de electricitate şi de comunicaţii pot fi de lungă durată;

c) se pot produce pagube numeroase şi importante pentru locuinţe, parcuri şi zone

agricole;

d) zonele împădurite pot fi puternic afectate;

e) circulaţia rutieră poate fi întreruptă pe zone extinse;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arbore

http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_electric

Nesecret 52 din 161

f) transportul aerian, feroviar şi maritim poate fi întrerupt;

g) funcţionarea infrastructurii zonelor de schi şi transport pe cablu poate fi întreruptă.

4. Depuneri de gheaţă şi polei

Poleiul este o depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general transparentă,

care provine din îngheţarea picăturilor de ploaie sau de burniţă suprarăcite pe

obiectele a căror suprafaţă au o temperatură negativă ori puţin mai mare de 00C.

Sub greutatea poleiului pot ceda cablurile telefonice, electrice etc. Transportul rutier

este şi el perturbat, iar uneori întrerupt din cauza stratului alunecos de pe carosabil,

trotuare etc.

În anul 2014 au fost emise 12 atenţionări meteorologice COD GALBEN şi 1

informare meteorologică pentru polei iar în anul 2015 a fost emisă o atenţionare

meteorologica COD GALBEN pentru polei.

În funcţie de posibilele consecinţe ale poleiului sau ceţii, se emit atenţionări ori

avertizări după cum urmează:


a) pe timp scurt, condiţiile de circulaţie rutieră pot deveni dificile pe drumurile

secundare şi se pot produce perturbări ale transportului feroviar şi aerian;

b) în cazul ceţii, transportul fluvial şi maritim poate fi afectat pe timp scurt;

c)persoanele din zonele afectate pot suferi accidentări;

d) în cazul poleiului, depunerile pe conductori pot afecta pe timp scurt reţelele de

electricitate şi de telecomunicaţii.

2. Avertizările cod portocaliu sau roşu se emit în funcţie de situaţia

meteorologică generală şi luând în considerare următoarele posibile efecte:


câteva zile;

b) persoanele din zonele afectate pot suferi accidentări sau viaţa lor poate fi în

pericol;

c) transportul rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian este foarte dificil sau întrerupt

pe o durată îndelungată;

d) în cazul poleiului, depunerile pe conductori pot avaria puternic reţelele de

electricitate şi de telecomunicaţii.

5. Chiciura

Chiciura este o formă de precipitaţii produsă prin condensarea ceţii pe fulgi de

zăpadă formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe

conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol. Ea constituie o masă

cristalină albă, cu o structură fină. Apare prin desublimarea vaporilor de apă sau prin

îngheţarea picăturilor suprarăcite.

6. Îngheţuri timpurii sau târzii

Sunt fenomene meteorologice foarte periculoase care se produc primăvara pe

întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de fructe în judeţ.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ghea%C8%9B%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cea%C8%9B%C4%83

Nesecret 53 din 161

7. Canicula

Canicula este un fenomen meteorologic care apare tot mai frecvent în procesul

de încălzire globală, se manifestă printr-o căldură dogoritoare specifică zilelor calde

de vară. În România, vremea este caracterizată ca fiind caniculară atunci când

temperaturile maxime ating sau depăşesc 35 °C în cursul zilei şi se situează în jurul a

20 °C sau peste acest prag, noaptea.

Anul 2014 fiind unul foarte ploios, în cursul său au fost diseminate 1 atenţionare

meteorologică şi 2 informări meteorologice pentru temperaturi ridicate.

În anul 2015 au fost disiminate 4 atenţionări meteorologice COD

PORTOCALIU, 17 atenţionări meteorologice COD GALBEN şi 2 informări

meteorologice ce au vizat temperaturi ridicate.

În funcţie de posibilele consecinţe ale temperaturilor maxime extreme, se emit

atenţionări sau avertizări meteorologice după cum urmează:


a) valorile de temperatură provoacă disconfort persoanelor care efectuează activităţi

în exterior;

b) poate fi înrăutăţită starea bolnavilor cu afecţiuni cronice, cardiovasculare, hepatice,

renale, pulmonare, de circulaţie sau mentale.


a) valorile de temperatură pot pune în pericol persoanele în vârstă, persoanele cu

handicap, persoanele care suferă de maladii cronice sau tulburări mentale, persoanele

care iau medicamente cu regularitate, precum şi persoanele izolate;

b) persoanele care lucrează în aer liber pot fi puse în pericol în anumite perioade;

c) poate fi afectată viaţa animalelor;

d) în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol de incendiu.


a) temperaturile extreme afectează toate persoanele, chiar şi pe cele cu o stare de

sănătate bună;

b) temperaturile extreme reprezintă un risc vital pentru persoanele care suferă de

diverse maladii sau pentru persoanele izolate;

c) persoanele care lucrează în aer liber trebuie să îşi întrerupă activitatea;

d)poate fi afectată viaţa animalelor;

e)în cazul temperaturilor maxime extreme, există pericol major şi pe arii extinse de

incendiu.

8. Grindină

Grindina este o formă de precipitaţii, particulele de apă din atmosferă căzând pe

suprafaţa solului în formă de gheaţă. Se formează atunci când picăturile de ploaie

traversează straturi de aer cu temperaturi scăzute (sub 0 °C).

Grindina se produce mai ales în sezonul cald, fiind asociată cu averse, vânt şi

descărcări electrice.Descărcările electrice şi grindina sunt fenomene meteorologice

periculoase care se asociază, de cele mai multe ori, ploilor cu caracter torenţial şi

intensificărilor de vânt şi pot contribui la agravarea posibilelor consecinţe ale

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83lzire_global%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ldur%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Bii

Nesecret 54 din 161

acestora.

În anul 2015 au fost disiminate 21 atenţionări meteorologice COD GALBEN şi

o informare meteorologică ce au vizat ca fenomene meteorologice periculoase

grindina.

Pagubele produse de grindină în anul 2015 la nivelul judeţului Dolj: suprafaţă

totală de 1997 ha, după cum urmează: Galicea Mare, Calopăr, Ţuglui şi Afumaţi -

302,98 culturi agricole, grâu - 985 ha (grad de afectare 25%-100%), rapiţă - 182 ha

(grad de afectare 80%-100%), floarea-soarelui 376 ha (grad de afectare 20%-100%),

porumb 112 ha (grad de afectare 50%-80%), orz 39 ha (grad de afectare 60%-80%).

9. Seceta este un fenomen climatic deosebit de complex, fiind reprezentat de o

perioadă de timp caracterizată în principal de un deficit mare de precipitaţii sau chiar

lipsa lor. Acest lucru duce la o scădere temporară drastică a resurselor de apă din

râuri şi lacuri, precum şi a rezervelor de apă din sol.

• seceta meteorologică este o perioadă de timp anormal de uscată, suficient de

îndelungată să cauzeze un dezechilibru hidrologic în zona afectată;

• seceta agricolă este o perioadă de timp lipsită de precipitaţiile necesare

vegetaţiei şi culturilor agricole, afectându-le dezvoltarea normală;

• seceta hidrologică reprezintă o perioadă în care cantităţile de apă din râuri,

lacuri, apă subterană, acvifere şi sol se găsesc sub valorile medii;

• seceta socio-economică este definită ca o asociere între cerinţele comunităţii şi

disponibilităţile de apă pe de-o parte şi elementele secetei hidrologice,

meteorologice şi agricole pe de altă parte. Cu alte cuvinte seceta socio-

economică intervine în momentul în care cerinţele de apă pentru economie şi

alte activităţi umane depăşesc disponibilităţile de apă din acea perioadă.

Evaluarea fizică şi valorică a pagubelor produse de secetă la nivelul judeţului

Dolj în anul 2015 a fost realizată de comisii constituite prin ordine ale prefectului,

după cum urmează: Ordinul Prefectului nr.134 din 28.07.2015, Ordinul Prefectului

nr.142 din 12.08.2015, Ordinul Prefectului nr.148 din 24.08.2015, Ordinul

Prefectului nr.151 din 02.09.2015, Ordinul Prefectului nr.156 din 11.09.2015 şi

Ordinul Prefectului nr.175 din 25.09.2015.

Conform Raportului centralizator privind evaluarea fizică şi valorică a

pagubelor produse de secetă la nivelul judeţului Dolj în perioada iulie-septembrie

2015, nr.10.098 din 6 octombrie 2015 întocmit de Direcţia pentru Agricultură Dolj au

fost afectate 76 de localităţi, suprafaţa afectată – 69.504,08 ha, valoare 122.501,45

mii lei.

Nesecret 55 din 161

Impactul fenomenelor de secetă asupra mediului înconjurător poate fi direct sau

indirect, implicaţiile lor regăsindu-se atât asupra ecosistemelor cât şi asupra societăţii:

Efecte asupra societăţii:

sociale economice

• modificări comportamentale ale

populaţiei (anxietate, depresii,

violenţă);

• creşterea riscului la boli şi

epidemii;

• pierderi de vieţi omeneşti

(disconfort climatic, sinucideri);

• lipsa unei alimentaţii adecvate,

creşterea preţurilor la alimente;

• creşterea numărului de conflicte

(între utilizatori de apă, politice, de

management);

• reevaluarea valorilor sociale

(priorităţi, nevoi, drepturi);

• deranjarea sistemelor culturale şi

religioase;

• pagube asupra calităţii şi cantităţii

recoltelor agricole;

• reducerea potenţialului agricol al

terenurilor agricole;

• pagube în sectorul zootehnic;

• pagube în sectorul hidroenergetic;

• pagube la fermele piscicole;

• reducerea cantităţii de masă

lemnoasă exploatabilă;

• pagube în navigaţia fluvială;

• falimente în toate sectoarele

economice (efecte maxime în cel

primar, mai mici în cel terţiar);

• pagube în turism;

• creşterea cerinţei de energie;

• creşterea costurilor de alimentare cu

Variaţiile naturale

climaterice

Precipitaţii deficitare Temperaturi ridicate,

intensificarea vânturilor

Umiditate relativ scăzută, nebulozitate scăzută, insolaţie puternică

Creşterea evapo-transpiraţiei

Scăderea dramatică a cantităţii de apă din sol

Influenţe negative asupra plantelor şi culturilor, reducerea

biomasei

Reducerea debitelor cursurilor de apă, a alimentării lacurilor ,

reducerea zonelor umede şi a habitatului natural

Impact economic

Impact social Impact asupra

mediului

Dura

ta f

enom

en

ulu

i d

e s

ecetă

Secetă

mete

oro

log

ică

Secetă

agricolă

Secetă

hid

rolo

gic

ă

Nesecret 56 din 161

• reducerea timpului acordat

activităţilor de divertisment şi

recreaţionale;

• creşterea nemulţumirii cetăţenilor

faţă de sistemul de guvernare;


faţă de inechitatea socială în faţa

dezastrelor;

• pierderea unor locaţii culturale şi

estetice;

• accelerarea stratificării extreme a

societăţii;

• reducerea calităţii vieţii şi a

nivelului de trai;

• fenomene de migraţie a populaţiei.

apă a populaţiei;

• declin economic regional;

• creşterea şomajului;


faţă de inechitatea acoperirii

daunelor produse de secete;

• declinul pieţei imobiliare şi a

terenurilor agricole.

Efecte asupra ecosistemelor

pagube asupra biodiversităţii;

reducerea şi degradarea habitatului natural pentru ihtiofaună;

lipsa hranei şi apei de băut pentru animalele sălbatice;

apariţia epidemiilor la plante şi animale;

apariţia fenomenelor de migraţie şi concentrare forţată a unor specii;

creşterea riscului de extincţie a unor specii pe cale de dispariţie;

creşterea numărului de incendii;

pierderea de zone umede;

modificarea salinităţii solurilor;

creşterea riscului de epuizare a acviferelor;

creşterea riscului de erodare a solului;

modificarea calităţii apelor (O2 dizolvat, pH, turbiditate, creşterea

concentraţiei unor poluanţi);

modificarea calităţii aerului (praf, noxe);

modificarea peisajelor (lipsa vegetaţiei).

În ultima perioadă în judeţul Dolj nu au fost înregistrate fenomene de secetă de

intensitate mare, care să producă pierderi de vieţi omeneşti şi importante pagube

materiale, aceste evenimente s-au manifestat pe arii restrânse la intervale mari de

timp. Aceasta nu înseamnă că fenomenele mai sus menţionate nu se pot produce.

b) incendii de pădure

Compoziţia pădurilor aflate în administrarea Direcţiei Silvice este

următoarea:

răşinoase (molid, pin, duglas) – 554 ha;

foioase (fag, stejar, diverse specii moi, diverse specii tari) – 55.934

ha;

răchitării – 2 ha.

Nesecret 57 din 161

Zonele împădurite din judeţ reprezintă zone cu risc ridicat de producere a

incendiilor, din următoarele motive:

- densitate ridicată de material combustibil solid (arbori, arbuşti, litieră);

- posibilitatea ridicată de izbucnire a incendiilor datorită activităţii umane

înregistrată în aceste zone ( activitate de exploatare a lemnului, turismul)

- acces dificil al forţelor şi mijloacelor destinate intervenţiei datorită terenului

accidentat;

- lipsa surselor de apă din zonă;

- posibilităţi reduse de observare şi anunţare la timp a incendiilor;

Zonele cultivate cu cereale păioase limitrofe fondului forestier în preajma şi pe

timpul campaniei de recoltare constituie de asemenea zone cu risc ridicat de incendiu,

din următoarele motive:

- cantitate mare de combustibil solid cu grad ridicat de uscăciune;

- probabilitate relativ mare de producere a incendiilor datorită activităţii

umane din zonă: activitate de recoltare, activitate transport pe căi de

comunicaţii din zonă - şosele, căi ferate;

- lipsa unor surse de apă care să poată fi utilizate în caz de incendiu;

- combustibilitatea materialelor şi suprafeţele mari ce pot fi afectate.

Perioadele producerii incendiilor de pădure sunt februarie – martie şi iulie-

august, perioade influenţate în principal de secetele prelungite care pot să apară.

În perioada 2001 – 2006 în cadrul fondului forestier s-au produs un număr de 57

incendii de pădure, care au afectat o suprafaţă totală de 313 hectare şi 68 ari.

În anul 2007 s-au produs 8 incendii de pădure, în anul 2008 – 3 incendii de

pădure, în anul 2009 – 2 incendii de pădure, în anul 2010 – 5 incendii de pădure, în

anul 2011 – 8 incendii de pădure, în anul 2012 – 27 incendii de pădure, în anul 2013

– 29 de incendii, în anul 2014 nu s-au înregistrat incendii la fondul forestier iar în

anul 2015 – au fost înregistrate 2 incendii de pădure .

Dinamica incendiilor se prezintă astfel:

20

27

4

0

52

8

3 2

5

8

27 29

02

0

5

10

15

20

25

30

2001 2003 2005 2007 2009 2011 2013 2015

incendii de pădure

Nesecret 58 din 161

Situaţia incendiilor de pădure produse pe teritoriul judeţului Dolj este

prezentată în Anexa nr.21 .

c) fenomene distructive de origine geologică:

c1) Cutremure

România, ca seismicitate, reprezintă un caz particular. Seismicitatea în scoarţă

este împărţită variat de-a lungul majorităţii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici

(M<5,5), pe când epicentrele de seismicitate adâncă sunt concentrate într-o arie

restrânsă, denumită regiunea Vrancea. Adâncimile acestor evenimente se înscriu intr-

un interval cuprins între 70-200 km. Magnitudinile lor pot ajunge până la M=8, aşa

cum se presupune că a fost cutremurul din 1802. Riscul pentru Bucureşti este aproape

în întregime determinat de cutremurele de pământ de adâncime intermediară din

regiunea Vrancea. In ultimii 60 de ani, România a suferit cutremure de pământ

puternice, cu epicentrul în Vrancea:

- 10 noiembrie 1940 (M=7,7; adâncime 160 km);

- 4 martie 1977 (M=7,5; adâncime 100 km);

- 30 august 1986 (M=7,2; adâncime 140 km);

- 30 mai 1990 (M=6,9; adâncime 80 km).

Pagubele produse de cutremurul din 4 martie 1977 au fost următoarele:

- 40.675 de clădiri de locuit au fost avariate ( 13.290 la oraşe şi 27.385 la

sate);

- 537 de clădiri s-au prăbuşit;

- 3.913 de familii au rămas fără adăpost;

- 28 de blocuri cu peste 4 nivele grav avariate;

- 151 de blocuri cu peste 4 nivele uşor avariate;

- 541 de clădiri în domeniul social-cultural afectate, printre care:

171 şcoli generale;

83 grădiniţe;

29 licee;

19 ateliere şcoală;

40 internate;

14 case de copii şi şcoli speciale;

72 cămine culturale;

6 case de cultură;

3 teatre;

6 cinematografe;

39 întreprinderi;

72 construcţii zootehnice;

442 unităţi comerciale şi prestatoare de servicii;

3 hoteluri;

134 biserici.

- Localităţile Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian

au fost grav afectate;

- S-au înregistrat 812 accidentaţi şi 41 de morţi.

Nesecret 59 din 161

Judeţul Dolj se găseşte în zona a 3-a seismică a unui cutremur cu epicentrul în

Vrancea.

În vederea reducerii riscului seismic, Consiliul Judeţean Dolj a identificat şi

inventariat construcţii cu destinaţia de locuinţă, acestea fiind transmise Ministerului

Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea finanţării cheltuielilor pentru

expertize tehnice.

Lista solicitărilor pentru expertizare tehnică a construcţiilor cu

destinaţie de locuinţă:

Nr.

crt. Localitatea Adresa

Tipul de

imobil

Destinaţia

imobilului

Anul

construcţiei

Suprafaţă construită

Număr

apartamente Obs.

Locuinţă

(mp)

Spaţii cu

altă

destinaţie

(mp)

1 Craiova

str. Madona

Dudu, nr.

41

S+P+1E locuinţe 1915 308 154 4 -

2 Craiova str. Unirii,

nr. 44 (78) S+P+1E locuinţe 1893 355 - 3 -

3 Craiova

str. C-tin

Brâncuşi, nr. 31

S+P+M locuinţe 1911 774 - 2 -

4 Craiova

bvd.

Carol, nr.

189

P locuinţe 1860 148 - 1 -

5 Craiova

str.

Câmpia

Islaz, nr. 46

P+1E locuinţe 1937 100 - 1 -

6 Craiova

bvd. Sf.

Dumitru, nr. 10

S+P+1E locuinţe 1933 550 - 2 -

7 Craiova

str.

Renaşterii,

nr. 14

P+1E locuinţe 1933 92 - 3 -

Nesecret 60 din 161

Construcţiile expertizate tehnic şi încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic:

Nr.

crt. Localitatea Adresa

Tipul de

imobil

Destinaţia

imobilului

Anul

construcţiei

Clasa de risc

(categoria)

Nr. persoane

care locuiesc în imobil Obs.

1 2 3 cls. 1 cls. 2 cls. 3

1 Craiova

Împăratul

Traian - Înfrăţirii,

bl. C, sc. 3-4

S+P+4E Locuinţe 1973 II 58

2 Craiova

Calea

Bucureşti,

bl. C2

P+4E Locuinţe 1966 II 123

3 Craiova Str. Spaniei,

bl. F P+4E Locuinţe 1964 II 119

4 Craiova

Calea

Bucureşti, bl. A4, A5

P+4E Locuinţe 1964 II 193

5 Craiova Valea Roşie,

bl. 16 S+P+4E Locuinţe 1970 III 112

6 Craiova Piaţa Gării,

bl. K2 P+4E Locuinţe 1970 II 64

7 Craiova

Str. Gh.

Bibescu,

nr. 58

D+P+M Locuinţe 1950 II 6

8 Craiova Str. Eroilor,

bl. 5 S+P+4E Locuinţe 1971 II 125

9 Craiova

Str. C. D.

Fortunescu,

nr. 6

D+P Locuinţe + spaţii

comerciale 1910 III 7

10 Craiova Str. Th. Aman,

bl. Casa Albă S+P+3E+M

Locuinţe + spaţii

comerciale 1926 II 142

11 Craiova Str. Madona

Dudu,

nr. 61

S+P+1E Locuinţe + spaţii

comerciale 1890 III 6

Nesecret 61 din 161

12 Craiova Str. Arieş,

nr. 16 P Locuinţe 1964 III 5

13 Craiova Str. Eroilor, bl.

14 S+P+4E Locuinţe 1971 III 132

14 Craiova Str. Buzeşti,

nr. 6 S+P+1E Locuinţe 1890 II 29

15 Craiova Cartier Valea

Roşie, bl. 13 S+P+4E Locuinţe 1970 III 127 Reabilitat 1 scară, din 3 scări

16 Craiova Str. Calea Bucureşti,

nr. 126

P+1E

sediu Spitalul

Clinic de Boli

Infecţioase şi Pneumoftiziologie

"Victor Babeş"

Craiova - Secţia TBC corp 3B

1933 III 23 salariaţi; 68 paturi Expertizat nov. 1995 - U2 nov. 2008 - Rs

III

17 Craiova

Str. Calea

Bucureşti,

nr. 99

S+P

sediu Spitalul Clinic de

Neuropsihiatrie -

Pavilion psihiatrie 2

1908 III 16 salariaţi, 48 paturi, 12 bolnavi

ambulatoriu Expertizat nov. 1995 - U2 2009 - Rs III

18 Craiova Str. Calea Bucureşti,

nr. 99

P

sediu Spitalul

Clinic de Neuropsihiatrie -

Centru de

Sănătate Mintală

1908 Consolidat in 2007 nov. 1995 - U2

19 Coţofenii

din Dos Sat Mihăiţa P

sediu Şcoala cu clasele I-VIII

Mihăiţa

1932 III 3 învăţători şi 49 elevi Consolidat în 2008

Nesecret 62 din 161

20 Craiova

Str. România

Muncitoare, nr.

54A

P+1E Locuinţă 1945 I Evacuat

21 Băileşti Str. Revoluţiei,

nr. 1-3

S parţial

+P+1E

sediu Primărie

municipiu Băileşti 1890 I

32

salariaţi

22 Craiova

Str. C. D.

Fortunescu, nr. 2

S+P+1E

sediu ISU Dolj -

pavilion administrativ

1846 I 87

salariaţi Expertizat sept 2002 - Rs I

23 Craiova str. Împăratul

Traian, nr. 39

S parţial

+P+1E

clădire Grup

Şcolar Charles Laugier -

îmchiriat către

Şcoala Postliceală Christiana

1890 II

55 angajaţi,

colaboratori şi 545 elevi

Expertizat 1999 - Rs II

24 Craiova str. Împăratul

Traian, nr. 39 P+1E

clădire Grup

Şcolar Charles Laugier - închiriat

către RAADPFL

Craiova - spaţiu

depozitare

1890 II - Expertizat 1999 - Rs II

25 Gighera Comuna Gighera

S parţial +P

clădire Şcoala

Gimnazială

Gighera

1930 1968 II Expertizat 2003 - Rs III

26 Ghindeni

Comuna

Ghindeni, str.

Principală, nr. 77

P +1E clădire Şcoala

Gimnazială

Ghindeni

1975 III 17 angajaţi, 132 elevi Expertizat 2009 - Rs III

27 Băileşti

Municipiul

Băileşti, bd.

Victoriei

P

sediu spital-

pavilion

administrativ

1928 I 27

salariaţi Reabilitat în 2007

Nesecret 63 din 161

28 Craiova

Str. Mihail

Kogălniceanu,

nr.10

Sp+P+1E

sediu

Administraţia

Judeţeană a

Finanţelor Publice

Dolj din cadrul

Direcţiei Generale Regionale a

Finanţelor Publice

Craiova

1990 III 50 salariaţi Expertizat 2014 - Rs III

29 Teasc str. Bechetului,

nr. 197 P

Sediu primărie

comuna Teasc 1968 III 12 salariaţi Consolidat şi extins

30 Bucovăţ Sat Bucovăţ P Cămin cultural sat

Bucovăţ 1960 II În curs de consolidare

31 Craiova str. Revoluţiei,

nr. 41 P+1E

Grădiniţa "Elena

Farago" Craiova 1976 III 30 cadre didactice şi 256 preşcolari Consolidat

Nesecret 64 din 161

La sfârşitul anului 2013 fondul de locuinţe a fost format din 282.666 locuinţe,

înregistrând o creştere cu 2,0% faţă de sfârşitul anului 2009.

Creşterii numărului de locuinţe cu 809 faţă de anul 2012 şi cu 5422 faţă de anul 2009 i-a

corespuns o creştere a numărului de camere cu 3458 respectiv cu 43385, iar a suprafeţei

locuibile cu 68771 m.p. respectiv cu 2870838 m.p.

În anul 2013, din fondul locativ existent, 99,6% reprezintă locuinţe aflate în

proprietate privată.

Din numărul total al locuinţelor, aproape jumătate (48,7%) se află în mediul urban,

99,1% din acestea aflându-se în proprietate privată.

Unităţile administrativ – teritoriale din judeţ, amplasate în zone pentru care intensitatea

seismică, echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului

României, este minimum VII (exprimată în grade MSK) sunt următoarele:

EXTRAS

(Legea nr.575/22.10 2001)

Nr.

Crt.

UNITATEA ADMINISTRATIV-

TERITORIALĂ

INTENSITATEA

ÎN GRADE MSK

1 Craiova VIII

2 Calafat VIII

3 Băileşti VIII

4 Filiaşi VII

5 Segarcea VIII

c2) Alunecări de teren

Nr.

crt.

Unitatea administrativ-

teritorială

Potenţialul de

producere a

alunecărilor

Tipul alunecărilor

primară reactivat

ă

1 Breasta ridicat * *

2 Bucovăţ ridicat * -

3 Bulzeşti ridicat - *

4 Caraula scăzut - ridicat * -

5 Carpen ridicat * -

6 Drănic scăzut * -

7 Fărcaş ridicat * -

8 Greceşti ridicat - *

9 Secu ridicat * -

10 Ţuglui scăzut * -

11 Valea Stanciului scăzut - *

12 Vârvoru de Jos ridicat - *

13 Vela ridicat - *

Nesecret 65 din 161

Situaţia localităţilor în care s-au produs alunecări de teren şi obiective afectate:

Anul

producerii

Data

producerii

(zi/luna)

Persoane

decedate

Persoane

ranite

Persoane

izolate

Persoane

evacuate

Persoane

fara acces

la servicii

de baza

Cladiri

si/sau

anexe

afectate

partial

Cladiri

si/sau

anexe

distruse

total

Tipul de drum

afectat*

Lungime

drumului

afectat(km)

Modul de

utilizare al

suprafetei

afectate**

Activitate

economica

intrerupta

(Numar

zile)

UAT

2005 01-17 iul. - - - - 15 5 - - - - -

com. Robăneşti, sat Bojoiu,

sat Golfin, sat Lăcriţa

Mare

2005 08 iul. - - - - - - - DC 0,05 - - com. Bucovăţ, sat

Sărbătoarea

2005 22 - 23 sept. - - - - - 2 - - - - - com. Bucovăţ, sat

Bucovăţ

2006 21.mar - - - - - - - DJ 606A 0,1 - - com. Brabova, sat

Urdiniţa

2006 22.mar - - - - - - - DJ 606 - - com. Breasta

2006 22.mar - - - - - - - DC dimensiunea a

20 de vagoane - -

com. Breasta, str.

Italienilor

2006 07.apr - - - - - - - DJ606 C 0,12 - - comuna Secu (km 37, km

40)

2006 07.apr - - - - - - - DC 0,02 - - com. Mischii, sat

Mlecaneşti, str

Boiereştilor;

2006 07.apr - - - - - - - DC 0,04 - - com.Mischii, str Oda şi

str. Infundata

2006 07.apr - - - - - - - DJ 606 B 2 - - com. Breasta DJ 606 B

km 3+400;

2006 07.apr - - - - - - - DJ 606 B 0,15 - - com. Breasta - sat

Crovna

2006 07.apr - - - - - - - DJ 561 0,12 - - com. Podari între

gabionul p1 şi p2

2006 07.apr - - - - - - - DC 0,02 - - com. Argetoaia - sat Piria

în deptul şcolii;

2006 07.apr - - - - - - - DC 0,04 - - com. Argetoaia- sat

Malumnic acces cu Piria;

2006 07.apr - - - - - - - DC - - com. Argetoaia, sat

Leordeasa

2006 07.apr - - - - - 3 - - - - - oraş Filiaşi

2006 07.apr - - - - - - - - - teren arabil - com. Coţofenii din Dos

2006 07.apr - - - - - - - DC 0,05 - comuna Braloştiţa, sat

Racoviţa

2006 07.apr - - - - - - - - - 1,5 ha

teren arabil -

com. Braloştiţa, sat Valea

Fântânilor

2006 07.apr - - - - - - - - - 900 mp - com. Bulzeşti, sat Gura

Nesecret 66 din 161

teren arabil Racului;

2006 07.apr - - - - - - - - - 1700 mp

teren arabil -

com. Bulzeşti, sat

Seculeşti;

2006 07.apr - - - - - - - - - 1000 mp

teren arabil -

com. Bulzeşti, sat

Înfraţirea;

2010 19.iun - - - - - - -

DC ce face legătura

între satele Teascu

din Deal şi Ursoaia

0,25 - -

com. Argetoaia, sat

Argetoaia (punctul

Cărăgin)

2011 07.apr - - - - - - - drum de interes local

"uliţa spre Gherelu" - - -

comuna Botoşeşti-Paia,

"uliţa spre Gherelu"

2011 11.mai - - - - - - - DC 128 Frăţila-

Veleşti-Fărcaş - - -

comuna Bulzeşti, DC 128

Frăţila-Fărcaş

2011 19 iul. - - - - - - - strada (trotuar) 0,05

terasament

stradal (80

ml)

-

municipiul Craiova, str.

Severinului, zona Balta

Craioviţa (vis a vis de

fântâna Obedeanu)

2011 21.nov - - - - - - -

DC ce face legătura

între satele Teascu

din Deal şi Ursoaia

0,4 - - com. Argetoaia, sat

Argetoaia (punctul

Cărăgin)

2012 29 mar. - - - - - 1 - - - - - comuna Argetoaia, sat

Piria, str. Bojineşti

2012 21 aug. - - - - - - - DC 100 (Vîrvoru de

Jos - Gabru, km. 3,7) 0,08 - -

comuna Vîrvoru de Jos,

sat Gabru

2014 20 - 21

aprilie - - - - - - -

DJ 643F (km

15+600) pe traseul

Gherceşti - Craiova

0,024 - - comuna Gherceşti, tuburi

dislocate

2014 20-21 aprilie - - - - - - - - - teren arabil -

comuna Sopot - sat

Sopot, sat Beloţ ( 100 -

500 mp teren afectat pe o

lungime de 50 - 80 m)

2014 19 - 21

aprilie - - - - - - -

De 1370 (drum de

exploatare zona

satului Seculeşti)

0,04 - - comuna Bulzeşti, sat

Secuieşti

2014 30 iul. - - - - - - - Drum de exploatare 0,03 - - comuna Goieşti, sat

Vladimir

2014 08 - 10 dec. - - - - - - - DJ 643D

1,5 - 2 m

lăţime şi 14 m

lungime

- -

comuna Bulzeşti - DJ

643D Bulzeşti - Frăţila -

limită judeţ Vâlvea km

11+550 - 11+950

2014 10 dec. - - - - - - - Drum de exploatare

agricolă 0,5 - - comuna Greceşti

2014 11 dec. - - - - - - - DC 0,06 - - comuna Botoşeşti-Paia,

Uliţa 4 Gherelu

2015 26.ian - - 1 - 1 - - -

areal

construit

grădină

Bulzeşti, sat Prejoi, str.

Principală nr.3

2015 26.ian - - - - - - - DJ 0,56 - - comuna Bulzeşti, sat

Înfrăţirea, DJ 643 D, KM

Nesecret 67 din 161

11+390

2015 30.ian - - - - - - -

drum principal

Cărăgin Teascu din

Deal

0,17 - - comuna Argetoaia, sat

Argetoaia, punctul

Cărăgin

2015 10.feb

gardul

gospodăr

iei 3 ml

gardul

gospodări

ei 10 ml

drum de acces De

203 0,06

comuna Bucovăţ, sat

Leamna de Jos, punctul

Obiste

2015 10.feb - - - - - - - DC Bucovăţ-Palilula

-Podari 0,74 - - comuna Bucovăţ

2015 10.feb - - - - - - - DC 1 0,06 - - comuna Bucovăţ, sat

Palilula, DC 1 KM 1+900

2015 12.feb - - - - - - - DC 0,04 - - comuna Rojişte, DC 954

2015 17.mar - - - - - - - DJ 0,25 - - comuna Murgaşi, DJ 643

A km 33+200

2015 17.mar - - - - - - - DJ 0,3 - - comuna Predeşti, DJ 606

B Breasta-Crovna-Raznic

km 9+200

2015 15.apr - - - - - - - DC 0,1 - -

comuna Murgaşi, DC 128

Murgaşi-Rupturile la

intrarea în satul

Rupturile

2015 20.apr - - - - - - - De (drum de

exploatare) 0,15

2, 82 ha

vie, 16 ha

păşune

comuna Ţuglui, sat

Ţuglui, zona Bisericii

2015 20.apr - - - - - - - - - versant

spate casă -

comuna Ţuglui, sat

Ţuglui, nr.58

2015 20.apr - - - - - - - - - versant

spate casă -

comuna Ţuglui, sat

Ţuglui, nr.59

2015 21.apr - - - - - - -

drum vicinal (fost

drum de exploatare

1739)

0,05 - - comuna Brădeşti, intrare

în satul Tatomireşti

2015 01.iun - - - - - - - stradă 0,015 - -

comuna Drănic, sat

Foişor, strada

Trandafirului poziţia

0+420m

Nesecret 68 din 161

Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice

a) Riscuri industriale:

Operatori economici care deţin amplasamente ce intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii

Guvernului României nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care

sunt implicate substanţe periculoase (Directiva Seveso):

Nr.

crt. Operatorul economic Localitate Adresa Obs.

1. S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Mediaş - Sucursala de

Înmagazinare Subterană a Gazelor Naturale Ploieşti -

Atelierul de Înmagazinare Craiova

Craiova str. Traian Lalescu nr. 29

(sediul)

clasificat la limita

superioară

2. S.C. CONPET S.A. - Direcţia Operaţiuni - Departament

Producţie - Divizia Vest - Sector Orleşti - Gherceşti -

Staţia Automatizată Ţiţei Gherceşti

Gherceşti sat Gherceşti (extravilan) clasificat la limita

superioară

3. S.C. OMV PETROM S.A. - Divizia Explorare şi Producţie

- Zona de Producţie II Oltenia - Sector 3 Brădeşti - Depozit

de ţiţei Gherceşti

Gherceşti sat Gherceşti (extravilan) clasificat la limita

superioară

4. S.C. BOREALIS L.A.T. ROMANIA S.R.L. - Punct de

lucru Işalniţa

Işalniţa str. Mihai Eminescu nr.105 clasificat la limita

superioară

5. S. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. -

Sucursala Electrocentrale Craiova II

Craiova str. Bariera Vâlcii nr.195 clasificat la limita

inferioară

6. S.C. ROMPETROL DOWNSTREAM S.R.L. - Punct de

lucru Depozit RPD Craiova

Almăj DE 70, km 241 (extravilan) clasificat la limita

inferioară

7. S.C. OMV PETROM S.A. - Punct de lucru depozit OMV

PETROM Işalniţa

Işalniţa str. Mihai Eminescu nr.105 clasificat la limita

inferioară

8. S.C. OMV PETROM S.A. - Divizia Explorare şi Producţie

- Zona de Producţie II Oltenia - Sector 4 Bulbuceni -

Depozit de Ţiţei Vârteju

Tălpaş sat Tălpaş (extravilan) clasificat la limita

inferioară

Operatorii economici clasificaţi ca sursă de risc radiologic (deţinătoare de surse de radiaţii):

Nr.


1. S.C. ATLAS GIP S.R.L. Craiova str. Toporaşi nr. 45 risc radiologic

2. S.C. HEINEKEN ROMANIA S.A. - Punct de lucru

Craiova

Craiova Calea Severinului nr. 50 risc radiologic

3. S.C. POPECI U.G. S.A. Craiova str. Tehnicii nr. 1 risc radiologic

4. S.C. T.M.U.C.B. S.A. Craiova str. Unirii nr. 64B risc radiologic

5. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova Craiova str. Tabaci nr. 1 risc radiologic

Operatorii economici clasificaţi ca sursă de risc chimic:

Nr.


1. S.C. COMPANIA DE APĂ „OLTENIA” S.A. Craiova Craiova + judeţ staţii potabilizare

apă

2. S.C. FRIG CARNEXPOD S.A. Craiova str. Câmpului nr. 2 depozit produse

alimentare

3. S.C. HEINEKEN ROMANIA S.A. - Punct de lucru

Craiova

Craiova Calea Severinului nr. 50 fabrică de bere

Nesecret 69 din 161

Operatorii economici care prezintă risc tehnologic în exploatare:

Nr.


1. S.C. ALCEDO S.R.L. Pieleşti DN 65, T47/P16 depozit produse

fitosanitare

2. S.C. ECOPLANT S.R.L. Cârcea T6/P69 depozit produse

fitosanitare

3. S.C. FIPRO TRADE S.R.L. Craiova bd. Decebal nr. 85 depozit produse

chimice

4. S.C. SOLAREX IMPEX S.R.L. Malu Mare sat Preajba, T122/P32 depozit produse

fitosanitare

5. S.C. CHIMRO PROD S.R.L. Craiova Calea Severinului nr. 172A fabrică îngrăşăminte

lichide

6. S.C. OSCAR DOWNSTREAM S.R.L. Craiova Calea Severinului nr. 56A depozit carburanţi

7. S.C. OMV PETROM S.A. - Zona de Producţie II Oltenia -

Sector 3 Brădeşti

Brădeşti,

Coţofenii

din Faţă

(extravilan) parcuri sonde

extracţie ţiţei

8. S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. Mediaş - Exploatarea

Teritorială Craiova

Craiova str. Arh. Ion Mincu nr. 35 operator naţional

transport gaze

9. S.C. DISTRIGAZ SUD REŢELE S.R.L. - Direcţia

Regională Vest - P.L. Craiova

Craiova str. Bibescu nr. 33 operator naţional

distribuţie gaze

10. S.C. COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA S.A. -

Sucursala Electrocentrale Işalniţa

Işalniţa str. Mihai Viteazul nr. 101 producţie energie

electrică

11. S.C. FORD ROMANIA S.A. Craiova str. Henry Ford nr. 29 producţie

autovehicule

12. S.C. ELECTROPUTERE S.A. Craiova Calea Bucureşti nr. 80 industrie grea

13. S.C. RELOC S.A. Craiova bd. Decebal nr. 109 industrie - material

rulant

14. S.C. FORAJ SONDE S.A. Craiova str. Fraţii Buzeşti nr. 4A extracţie ţiţei

15. S.C. WEATHERFORD ATLAS GIP S.A. Craiova str. Toporaşi nr. 58 extracţie ţiţei

16. S.C. SMART S.A. - Sucursala Craiova Craiova str. dr. Dimitrie Gerota nr.

26

servicii energie

electrică

17. S.C. POLICOLOR EXIM S.A. Podari str. Calafatului nr. 1A depozit vopsele,

produse chimice

18. S.C. DOLPLAST SRL Craiova str. Gîrleşti nr. 119 producţie mase

plastice

Operatori economici cu risc în exploatare care au activitatea redusă sau fără activitate:

Nr.


1. S.C. OMV PETROM S.A. - Combinatul Doljchim Craiova Işalniţa str. Mihai Eminescu, nr. 105 -

2. S.C. DUMAGAS LPG S.R.L. Podari sat Branişte, str. Calafatului

nr. 117

fost depozit GPL

3. S.C. PSV COMPANY S.A. Işalniţa str. Mihai Eminescu, nr. 104 -

4. S.C. TMD S.A. Filiaşi str. Uzinei nr. 2 -

5. S.C. RTD TRADING S.R.L. Craiova str. Bariera Vâlcii nr. 269 fabrică de ulei

Nesecret 70 din 161

b) Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase:

Judeţul Dolj se poate confrunta cu accidente pe căile de comunicaţii în

special pe drumul european (E 79) şi calea ferată, care face legătura între sudul şi

nordul ţării.

b1. Transport rutier

Operatorii economici şi instituţiile care utilizează frecvent reţeaua rutieră

pentru transportul materialelor periculoase:

NOTIFICĂRI TRANSPORTURI PERICULOASE PE ANUL 2012

Nr. crt.

Transportator Deşeul periculos care se

transportă

Itinerariul de

deplasare Obs.

1. S.C. Eco Total S.R.L. Craiova

uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

Craiova

72 transpoarte rutiere

emulsii si solutii de ungere uzate fara halogeni 4 transpoarte rutiere

ape uleioase


deşeuri de lacuri şi vopsele cu conţinut de solvenţi


filtre de ulei


baterii cu plumb


nămoluri apoase cu conţinut de vopsele lacuri şi solvenţi organici


ambalaje conataminate


2. SC Sigmaflex Craiova deseuri medicale Craiova 2 transpoarte rutiere

3. S.C. Adidrad Com S.R.L. Craiova

baterii cu plumb Băileşti - Craiova 18 transpoarte rutiere

4. SC Setcar Brăila

absorbanţi materiale filtrante, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase

Craiova - Braila

11 transporturi rutiere

ambalaje care conţin reziduuri, absorbanţi materiale filtrante 11 transporturi rutiere

nămoluri apoase cu conţinut de vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase, deşeuri de adezivi şi cleiuri, absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire;ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase; absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase – deşeu; deşeuri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase – deşeu


butelii de gaze sub presiune, cu conţinut de substanţe periculoase


uleiuri minerale, materiale de lustruire, ambalaje etc 1 transport rutier

pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 3 transporturi rutiere

amestecuri de beton, cărămizi, ţigle sau alte materiale ceramice 4 transporturi rutiere

diverse deşeuri 1 transport rutier

alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase


deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase 8 transporturi rutiere

Deşeuride adezivi si cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte subst.periculoase; alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă; emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni

1 transport rutier

alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă; ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase


hidroxid de sodiu şi potasiu 2 transporturi rutiere

baterii cu plumb 5 transporturi rutiere

Nesecret 71 din 161

vopsele, cerneluri, adezivi şi răşini 1 transport rutier

condensatoare cu conţinut de PCB 1 transport rutier

5. SC Guardian Eco Burn SRLCraiova

deşeuri medicale Craiova 482 transporturi rutiere

6. S.C. Pro Air Clean S.R.L. Timisoara

deşeuri multiple Craiova - Timisoara 18 transporturi rutiere

7. S.C. Mirov Impex S.R.L. Poganu(OT)

uleiuri mineral hidraulic neclorurat Craiova - Ganeasa -

Dragaşani 1 transport rutier

8. SC Viviani Salubritate S.A: Slobozia

mat constructii cu continut de azbest Craiova - Slobozia 3 transporturi rutiere

9. SC Jifa S.R.L. Avrig

deşeuri absorbanţi de materiale filtrante, de lustruire

Craiova- Chiştag / Craiova - Rm.Vâlcea

- Sibiu


ambalaje contaminate cu sustante periculoase sau cu continut de subst periculoase


Filtre ulei 2 transporturi rutiere

uleiuri sintetice şi minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere


absorbanţi materiale filtrante inclusiv filtre de ulei fără altă specificaţie, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase, filtre de ulei, ambalaje care conţin reziduri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase


mat constructii cu continut de azbest 2 transporturi rutiere

10. SC Borsenia SRL, Barcanesti - PH

uleiuri minerale de motor, transmisie, ungere Craiova-Inotesti(PH)


deşeuri de lacuri şi vopsele cu conţinut de solvenţi 1 transport rutier

11. SC RIAN CONSULT S.R.L. Zarnesti

deseuri rumegus Craiova - Şercaia


deşeuri şi ambalaje contaminate 4 transporturi rutiere

12. S.C. Remat S.A. Brasov, baterii cu plumb Craiova - Bucuresti 12 transporturi rutiere

13. SC Clothing Transport Exclusive Services SRL

nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, ambalaje care conţin reziduuri

Craiova - Târguşoru Nou


14. SC Andigo Veb SRL acumulatori uzaţi Craiova - Bucureşti 1 transport rutier

15. SC Rematholding CO SRL, Bucureşti

baterii cu plumb Craiova - Bucuresti 6 transporturi rutiere

16. SC CLEMY COM SRL, comunaLumina(Ct)

concentrate apoase cu conţinut de subst periculoase

Craiova - Piteşti - Bucureşti -

Cernavodă - Lumina(CT)


17. S.C.Presto Serv General S.R.L. Bucureşti

ulei uzat Alexandria - Bucureşti -

Vl.Călugărească 9 transporturi rutiere

18. SC OMV Petrom SA, deşeuri cu conţinut de hidrocarburi Craiova - Filiaşi -

Turburea - Tg.Cărbuneşti


19. SC Dany Transport SRL baterii cu plumb Craiova - Piteşti -

Pantelimon 5 transporturi rutiere

20. S.C. Indeco Grup S.R.L. Ploieşti

ambalaje contaminate cu sustante periculoase sau cu continut de subst periculoase

Craiova - Piteşti - Târgovişte - Ploieşti

1 transport rutier

21. SC Cameleon Invest SRL materiale izolante cu conţinut de azbest Craiova - Ştefăneştii

de Jos 3 transporturi rutiere

22. SC Pontus Trans Impex SRL deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase




23. S.C.ALL SIGN"99 SRL Medgidia(Ct)

deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase




24. SC API SORELIA SRL, Piatra Neamţ

concentrate apoase cu conţinut de subst periculoase




25. SC Boby Trans Impex SRL acumulatori uzaţi Craiova - Bucureşti 1 transport rutier

26. SC Alex Car Compani S.R.L. Buzău

echipamente electronice casate Craiova - Piteşti -

Buzău 8 transporturi rutiere

27. SC Nicolas Compex "93 S.R.L. Buzău



28. SC Mihoc Oil SRL uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

Bucureşti - Tg. Neamţ - comuna

Pipirig 3 transporturi rutiere

29. SC Fremen Trans SRL, SC Tiseco SRL

uleiuri uzate izolante şi de transmitere a căldurii Craiova - Bacău 1 transport rutier

Nesecret 72 din 161

30. SC Lacris Rest Autoserv SRL deşeuri medicale Craiova - Ariceştii

Rahtivani 1 transport rutier

31. SC Tiseco SRL uleiuri uzate izolante şi de transmitere a căldurii Craiova - Bacău 5 transporturi rutiere

32. SC Oilo Prod Impex SRL uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere Craiova - Blejoi 5 transporturi rutiere

33. SC Sfera SRL baterii cu plumb Craiova - Copşa

Mică 6 transporturi rutiere

34. SC New Company Recycling SRL

baterii cu plumb Craiova - Tg.Jiu 1 transport rutier

35. SC Rovlax COM SRL nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă Craiova - Lumina 19 transporturi rutiere

36. SC Rovlax COM SRL nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă Craiova - Lumina 18 transporturi rutiere

37. SC Andrany Trans SRL Craiova

catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale periculoase sau compuşi ai metalelor tranziţionale periculoase

Craiova – Chiajna 45 transporturi rutiere

38. SC Binar Speed Exclusive SRL, SC Romstyl Impex SRL

nămoluri de la epurarea efluenţilor în incintă, cu conţinut de substanţe periculoase

Craiova - Slobozia 107 transporturi rutiere

39. SC Farkas RO Trans S.R.L. Bucuresti

şlamuri din rezervoare Craiova - Scorniceşti 20 transporturi rutiere

40.

Greenwee International, Transpers Alex, Alex Car Company, Nicolax Compex 93, Mega Activ



41. SC Ecodava SA şlamuri din rezervoare Craiova - Mărăşeşti 1 transport rutier

42. SC Aviluz SA deşeu ambalaje metalice, catalizatori uzaţi cu conţinut de metale tranziţionale

Craiova - Bucureşti 1 transport rutier

43. Albina Carpatica SRL

uleiuri hidraulice, uleiuri de motor şi transmisie

Craiova - Rîmnicu Sărat

1 transport rutier

Total


Nesecret 73 din 161


Nr. crt.

Transportator Deşeul periculos care se transportă Itinerariul de

deplasare Obs.

1. SC Borsenia SRL, Barcanesti - PH uleiuri minerale de motor, transmisie, ungere

Craiova-Inotesti(PH 6 transporturi rutiere

ambalaje contaminate 1 transport rutier

2. SC Guardian Eco Burn SRLCraiova deseuri medicale Craiova 175 transporturi rutiere

3. SC OMV Petrom SA, Zona de

Producţie 2 Oltenia, Unitatea de

mentenanţă şi logistică Craiova

deşeuri cu conţinut de hidrocarburi Craiova - Filiaşi - Bâlteni - Ţicleni 31 transporturi rutiere

pămănt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase Vârteju - Tg.Cărbuneşti / Craiova - Ţicleni 417 transporturi rutiere


nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut substanţe periculoase; deşeuri

de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase;

absorbanţi, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei fără altă specificaţie), materiale de

lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase – deşeu;

ambalaje care conţin reziduuri sau contaminate cu substanţe periculoase

Craiova - Braila


ambalaje contaminate, nămoluri apoase cu conţinut de vopsele, lacuri şi solvenţi

organici 15 transporturi rutiere

lemn cu conţinut de substanţe periculoase 1 transport rutier

materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase;

nămoluri de la epurarea efluenţilor în incinta cu conţinut de substanţe periculoase; alţi

solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă; nămoluri apoase cu conţinut de

vopsele şi lacuri şi solvenţi organici sau alte substanţe periculoase

1 transport rutier

substanţe chimice de laborator; uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi

de ungere; emulsii şi soluţii de ungere uzate; lichide apoase de spălare 1 transport rutier

absorbanţi, materiale filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie contaminată 3 transporturi rutiere

deşeuri de adezivi şi cleiuri, lichide de spălare / deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut

de solvenţi organici sau alte substanţe periculoase, ambalaje contaminate, nămoluri

apoase cu conţinut de vopsele, lacuri şi solvenţi organici 7 transporturi rutiere

baterii cu plumb 1 transport rutier

ceruri şi grăsimi uzate, ambalaje care conţin reziduuri 2 transporturi rutiere

condensatori cu conţinut de PCB 3 transporturi rutiere

emulsii si solutii de ungere uzate fara halogeni 1 transport rutier

materiale de construcţie cu conţinut de azbest 1 transport rutier

alţi solvenţi 2 transporturi rutiere

alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase 1 transport rutier

5. SC Vivani Salubritate SA

materiale de construcţie cu conţinut de azbest

Podari – Scorniceşti / Craiova - Slobozia

1 transport rutier

şlamuri din rezervoare 188 transporturi rutiere

pămănt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 88 transporturi rutiere

6. SC Sfera SRL baterii cu plumb Craiova - Copşa Mică 4 transporturi rutiere

7. S.C.Stericycle S.R.L.Craiova deşeuri medicale Craiova 228 transporturi rutiere

8. S.C. Pro Air Clean S.R.L. Timisoara deşeuri multiple Craiova - Timisoara 4 transporturi rutiere


deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe

periculoase, ambalaje contaminate, nămoluri apoase cu conţinut de vopsele, lacuri şi

solvenţi organici

Craiova 9 transporturi rutiere

Nesecret 74 din 161

ape uleioase


uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere 39 transporturi rutiere

ambalaje contaminate; nămoluri apoase cu conţinut de substanţe periculoase; deşeuri de

vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte substanţe periculose


nămoluri apoase cu conţinut de vopsele, lacuri şi solvenţi organici


condensatori cu conţinut de PCB

1 transport rutier

absorbanţi, materiale filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie contaminată

1 transport rutier

emulsii si solutii de ungere uzate fara halogeni


deşeuri contaminate 1 transport rutier


acid clorhidric, uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere 1 transport rutier

10. SC Apisorelia SRL ambalaje care conţin reziduuri

Craiova - Ploieşti 2 transporturi rutiere

soluţii apoase de spălare 4 transporturi rutiere

11. SC Tiseco SRL uleiuri uzate izolante şi de transmitere a căldurii Craiova - Bacău 1 transport rutier

12. SC Rian Consult S.R.L. Zarnesti

ambalaje care conţin reziduuri

Craiova - Râşnov


deşeuri de rumeguş, acumulatori, ambalaje contaminate


solvenţi organici halogenaţi, lichide de spălare şi soluţii mumă

1 transport rutier

13. SC Ecolis SRL

absorbanţi, materiale filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie contaminată

Craiova - Săvineşti (Neamţ)


nămoluri de la tratarea fizico-chimică, alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi, ambalaje

care conţin reziduuri 20 transporturi rutiere

ambalaje care conţin reziduuri 11 transporturi rutiere

alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi 3 transporturi rutiere

deşeuri de lacuri şi vopsele cu conţinut de solvenţi 1 transport rutier

emulsii neclorurate; absorbanţi, materiale filtrante, îmbrăcăminte de protecţie

contaminată; alţi solvenţi şi amestecuri de solvenţi; nămoluri de la tratarea fizico-

chimică cu conţinut de substanţe periculoase 2 transporturi rutiere

14. S.C. Adidrad Com S.R.L. Craiova baterii cu plumb Băileşti - Craiova 13 transporturi rutiere

15. SC Bene Mecaninvest & Construct SRL

Piteşti materiale de construcţie cu conţinut de azbest Craiova 26 transporturi rutiere

16. SC Jifa S.R.L. Sibiu deşeuri absorbanţi de materiale filtrante, de lustruire Craiova - Rm.Vâlcea - Sibiu 1 transport rutier

17. S.C. Remat S.A. Brasov, baterii cu plumb Filiaşi - Craiova 10 transporturi rutiere

18. SC Alex Car Compani S.R.L. Buzău deşeuri de echipamente electrice şi electronice casate Cârcea - Craiova - Piteşti - Ploieşti - Buzău

- comunaŢinteşti (BZ) 4 transporturi rutiere

19. SC CLEMY COM SRL,

comunaLumina(Ct) deseuri anorganice cu conţinut de substanţe periculoase

Craiova - Piteşti - Bucureşti - Cernavodă -

Lumina(CT) 3 transporturi rutiere

20. SC Rematholding CO SRL, Bucureşti echipamente electrice şi electronice casate Craiova - Bucuresti 3 transporturi rutiere

21. S.C. Mirov Impex S.R.L. Poganu(OT) ulei mineral uzat Baia de Aramă - Drăgăşani 4 transporturi rutiere

22. SC Green Fire Team deşeuri organice cu conţinut de substanţe periculoase Craiova-Lumina 1 transport rutier

23. Dunca Expediţii deşeuri de hidrocarburi Bechet - Borş - Polonia 1 transport rutier

24. SC Glenora Impex SRL ambalaje contaminate Pieleşti - Buhuşi 8 transporturi rutiere

Nesecret 75 din 161

baterii uzate 3 transporturi rutiere

25. Sava GmbH&Co.KG, Germania deşeuri chimice de laborator Calafat - Nădlac - Germania 1 transport rutier

26. SC Ecolubricant Antrepozite SRL alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere Craiova - Comarnic 1 transport rutier

27. SC Dany Transport SRL baterii cu plumb Craiova - Piteşti - Pantelimon 2 transporturi rutiere

28. SC Oilo Prod Impex SRL uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere Craiova - Blejoi 4 transporturi rutiere

29. SC Greenwee International SA echipamente electronice casate Craiova - Piteşti - Buzău 1 transport rutier

30. Anneberg Transpol Int.Sp

substanţe organice, cerneală tipografică şi substanţe periculoase solide Grecia - Calafat - Nădlac - Polonia 1 transport rutier

deşeuri periculoase

Grecia - Bechet - Borş - Polonia 1 transport rutier

31. Bal Book Enginearing Co substanţe organice, neorganice şi deşeuri chimice de laborator Bulgaria - Calafat - Germania 1 transport rutier

32. SC Farkaş pămănt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase Brădeşti - Craiova - Scorniceşti 240 transporturi rutiere

33. SC TIBOIL Company Comarnic ulei uzat Craiova - Piteşti - Comarnic 1 transport rutier

34. SC Monbat Recycling SRL baterii cu plumb Craiova - Piteşti - Pantelimon 1 transport rutier

35. Mierlă George Întreprindere Individuală echipamente electronice casate Craiova - Piteşti - Buzău 1 transport rutier

36. Divers Eco Tech srl Craiova deşeuri medicale Craiova - Brazi 15 transporturi rutiere

37. SC Cogen Energy Medical Company srl

Craiova deşeuri medicale Craiova 42 transporturi rutiere

38. SC Grup Excel SRL, SC Alinvest

Construct 2008 SRL, etc şlamuri din rezervoare Craiova 1 transport rutier

39. SC Envirotech SRL şlamuri din rezervoare Craiova 1 transport rutier

40. SC New Company Recycling SRL deşeuri baterii cu plumb Craiova - Dr.Tr.Severin 1 transport rutier

42.

Aguaki Trans, Alinvest Construct 2008,

Binar Speed, Buj Auto Trans, Clemy

Com, Clothing Transport, Ecomaster,

Nibo Serv, Romstyl Impex, Trans Cleo,

Waltimex

pămănt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase Craiova - Scorniceşti 30 transporturi rutiere

43. SC MIHOC OIL SRL Neamţ uleiuri uzate izolante şi de transmitere a căldurii; alte uleiuri uzate de motor, de

transmisie şi de ungere Craiova - Pipirig 1 transport rutier

Total


Nesecret 76 din 161


Nr. crt.


deplasare Obs.

1. SC Guardian Craiova deşeuri medicale


materiale izolante 6 transporturi rutiere

2. SC Cogen Energy Medical Company srl Craiova

deşeuri medicale Craiova - Sopot 179 transporturi rutiere

3. SC Stericycle SRL Craiova deseuri medicale


deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare 7 transporturi rutiere


absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire, filtre de ulei

Craiova


rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir cu conţinut de substanţe periculoase



emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni 13 transporturi rutiere

materiale de constructie cu continut de azbest 4 transporturi rutiere

alţi combustibili (inclusiv amestecuri) 6 transporturi rutiere


ambalaje contaminate 18 transporturi rutiere

nămoluri de la tratarea fizico-chimică; ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică


ape uleioase 3 transporturi rutiere



ambalaje care conţin reziduuri; absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire, îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase

Craiova - Brăila


deşeuri de adezivi şi cleiuri cu conţinut de solvenţi organici; alţi solvenţi organici; nămoluri apoase cu conţinut de vopsele


nămoluri apoase cu continut de vopsele, lacuri si solventi, namoluri de la epurarea efluentilor in incinta, lichide de spalare si solutii muma

1 transport rutier

6. SC Ecolis SRL ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică; absorbanţi, materiale flitrante, şi îmbrăcăminte de protecţie contaminată

Craiova - Pitesti - Săvineşti (Neamţ)


7. S.C. Adidrad Com S.R.L. Craiova

baterii cu plumb Băileşti - Craiova 24 transporturi rutiere

8. SC Vivani Salubritate SA şlamuri din rezervoare Vârteju - Scorniceşti 120 transporturi rutiere

9. SC Glenora Impex SRL baterii cu plumb Craiova - Chitila 19 transporturi rutiere

Nesecret 77 din 161

ambalaje reziduri sau contaminate Pieleşti - Buhuşi 9 transporturi rutiere

nămoluri uleioase de la operaţiile de întreţinere a instalaţiilor şi echipamentelor

Pieleşti - Buhuşi

1 transport rutier

deşeuri de pesticide 1 transport rutier

şlamuri din rezervoare 1 transport rutier

10. SC Pro Air Clean SRL Timisoara

ambalaje metalice şi plastice; deşeuri solide de răşină; absorbanţi, materiale filtrante; uleiuri minerale clorurate; uleiuri minerale neclorurate Craiova - Timişoara


uleiuri minerale clorurate 2 transporturi rutiere

11. SC Oilo Prod Impex SRL uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere

Craiova - Blejoi 3 transporturi rutiere

alţi combustibili 1 transport rutier

12. SC EL BAT JSC Transpress DOO SRL

baterii uzate Craiova 3 transporturi rutiere

13. SC Jifa S.R.L. Avrig uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

Craiova - Sibiu 3 transporturi rutiere


14. SC Apisorelia SRL punct lucru Craiova

lichide apoase de spalare Craiova 5 transporturi rutiere

ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică; absorbanţi, materiale flitrante, şi îmbrăcăminte de protecţie contaminată


nămoluri de la tratarea fizico-chimică cu conţinut de substanţe periculoase

Craiova - Hoghiz 5 transporturi rutiere

ulei de la separatoarele de ulei Craiova 1 transport rutier

emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni Craiova - Ploieşti 2 transporturi rutiere

absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire, filtre de ulei Craiova 2 transporturi rutiere

15. S.C. Remat S.A. Brasov baterii cu plumb Craiova 14 transporturi rutiere

16. SC Rian Consult S.R.L. Zarnesti deşeuri de rumeguş, acumulatori, ambalaje contaminate Craiova - Şercaia 5 transporturi rutiere

17. QBS Tibi SRL, Buzău echipamente electronice casate Craiova - Piteşti - Buzău 1 transport rutier

18. SC Rematholding CO SRL, Bucureşti

baterii cu plumb Craiova - Bucuresti 3 transporturi rutiere

19. S.C. Protect Colector S.R.L. Vânători (VN)

sticla, materiale plastice si lemn cu conţinut de substante periculoase

Craiova-Pitesti-Tirgoviste-Buzau-Focsani-Vânători


20. S. C. Divers Eco Tech SRL Craiova

deşeuri medicale Craiova - Leamna - Brazi 569 transporturi rutiere

21. S.C. B-OIL Recycleing SRL Stefanestii de Jos

uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere Craiova-Pitesti Bucuresti-

Stefanestii de Jos 1 transport rutier

22. S.C. Global Eco Center S.R.L. Iasi

condensatori cu continut de pcb, absorbanti materiale filtrante Craiova-Pitesti-Tirgoviste-Buzau-Focsani-Bacau-Iasi

1 transport rutier

23. SC Alex Car Compani S.R.L. Buzău

deşeuri de echipamente electrice şi electronice casate Cârcea - Craiova - Piteşti -

Ploieşti - Buzău - comunaŢinteşti (BZ)

1 transport rutier

24. SC Ecomaster Servicii Ecologice SRL Aricesti

materiale de constructie cu continut de azbest Cârcea - Craiova - Piteşti -

Ploieşti - Aricesti 3 transporturi rutiere

Nesecret 78 din 161

Rahtivani (PH) Rahtivani(PH)

25. SC Faurecia Seating Talmaciu SRL sucursala Craiova

uleiuri neclorurate de motor, de transmisie si de ungere Craiova

1 transport rutier

lichide apoase de spalare 1 transport rutier

26. SC BitulPetrolium SRL Brazi uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere Craiova 6 transporturi rutiere

27. El Bat JSC, Transpress DOO baterii cu plumb Cosoveni - Craiova- Filiasi -

Vanju Mare - Şimian 16 transporturi rutiere

28. SC Larisuca Gob SRL uleiuri minerale neclorinate izolante şi de transmitere a căldurii Craiova - Tg. Jiu 1 transport rutier

29. SC Rafinăria Steaua Română SA

alte uleiuri de motor, de transmise şi de ungere Craiova - Tg.Jiu 3 transporturi rutiere


şlamuri din rezervoare Gherceşti-Scorniceşti 33 transporturi rutiere

31. OMV Petrom SA pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase Craiova - Ţicleni - Bîlteni 168 transporturi rutiere

32. SC Tekko Logistik Industry SRL uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere Vârteju - Ştefăneştii de Jos 22 transporturi rutiere

33. S.C.Cata Prompt Team SRL Maracineni(BZ)

echipamente electrice si electronice casate Cârcea - Craiova - Pitesti

Buzău 1 transport rutier

34. SC Borsenia SRL Barcanesti(PH)

uleiuri sintetice de motor, transmisie si de ungere Craiova 3 transporturi rutiere

35. S.C. Tarnsspeed S.R.L. Craiova materiale periculoase Craiova 1 transport rutier

36. SC Fangeonic SRL deşeuri de echipamente electrice şi electronice casate Cîrcea - Ţinteşti 1 transport rutier

37. SC Monbat Recycling SRL baterii cu plumb Craiova - Pantelimon 1 transport rutier

38. SC Batrom SRL baterii cu plumb Poiana Mare - Copşa Mică 1 transport rutier

39. SC Presto Serv SRL ape uleioase Craiova - Jilava 1 transport rutier

40. SC Remat Scholtz Filiala Oltenia

baterii cu plumb Poiana Mare - Copşa Mică 3 transporturi rutiere

41. Nicolas Compex 93 SRL deşeuri de echipamente electrice şi electronice casate Cîrcea - Ţinteşti 1 transport rutier

42. SC Lafarge Ciment SA ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

Craiova - Medgidia 1 transport rutier

43. SC Roues SRL ape uleioase Craiova - Sibiu 3 transporturi rutiere

44. SC Mihoc Oil SRL uleiuri uzate izolante şi de transmitere a căldurii Craiova - Tg.Neamţ - Pipirig 1 transport rutier

45. SC Steryl Eco SRL deşeuri medicale Craiova 35 transporturi rutiere

46. SC Prest Remat SRL Craiova ambalaje care conţin reziduuri Işalniţa 1 transport rutier

47. SC Fercomexim SRL uleiuri electroizolante Băileşti - Tg.Jiu 1 transport rutier

Total 2142 transporturi rutiere

Nesecret 79 din 161

TRANSPORTURI PERICULOASE CARE AU TRANZITAT JUDEŢUL DOLJ ÎN ANUL 2014

Nr. crt.


deplasare Obs.

1. SC Cogen Energy Medical Company srl Craiova

deşeuri medicale

TRANZITARE JUDEŢUL DOLJ


2. SC Stericycle SRL Craiova deşeuri medicale 881 transporturi rutiere


uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 6 transporturi rutiere



4. SC EL BAT JSC Transpress DOO SRL

baterii uzate 4 transporturi rutiere

5. SC Aguaki Trans SRL, Boldesti Scaieni

deseuri de foraj cu continut de uleiuri 1240 transporturi rutiere

6. S.C. Dany Transport S.R.L. Bucureşti


7. SC Monbat Recycling SRL Pantelimon


8. SC Dytiv SRL ulei uzat 3 transporturi rutiere

9. SC Mediline Exim SRL Sopot deşeuri medicale 55 transporturi rutiere

10. SC Eurotrans Chem Services SRL Bucuresti

deşeuri de vopsele si lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau alte deşeuri periculoase


11. SC Presto Serv General SRL ulei mineral neclorinat izolant şi de transmitere a căldurii 5 transporturi rutiere

12. SC Oiloprod Impex SRL Câmpina(PH)

alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie 11 transporturi rutiere

13. SC Adyzigmady SRL Buzau echipamente electrice şi electronice casate 2 transporturi rutiere

14. Greenwee International Ferma Frasinu

echipamente electrice şi electronice casate 36 transporturi rutiere

15. SC Şantier Com SRL ulei mineral uzat 1 transport rutier

16. S.C.Indeco Grup S.R.L. Ploieşti

nămoluri metalice, materiale absorbante, span maneziu uscat, lacuri si vopsele


deşeu şpan magneziu uscat 1 transport rutier

17. SC Nicolas Compex 93 SRL Buzau

echipamente abandonate cu conţinut de CFC 1 transport rutier

18. SC Borsenia SRL Barcanesti(PH)

uleiuri hidraulic neclorinat 2 transporturi rutiere

19. Mierla George echipamente electrice şi electronice casate 1 transport rutier

20. SC Echipa Horse SRL şlamuri din rezervoare 1 transport rutier

21. BEJ GJ rezultate vot europarlamentare 1 transport rutier

22. SC Best Nicmarine SRL alţi combustibili 1 transport rutier

Nesecret 80 din 161

23. SC Rian Consult SRL rumeguş, talaş, aşchii, resturi de furnir cu conţinut de substanţe periculoase


24. SC Geodan Trans SRL alţi combustibili 1 transport rutier

25. SC Tekko Logistik Industy SRL Stefanestii de Jos



26. SC Cătă Prompt Team SRL echipamente abandonate cu conţinut de CFC 1 transport rutier

27. SC Mirovimpex SRL alte uleiuri de motor, de transmisie si de ungere 3 transporturi rutiere

28. SC Group Excel SRL Constanta ape uleioase de la separatoarele apă/ulei 1 transport rutier

29. SC Glencora Impex srl Bacău ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe periculoase

1 transport rutier

30. SC Remat Gorj SA Tg.Jiu baterii cu plumb 2 transporturi rutiere

31. GAST AUTO SRL comunaBarcanesti

ulei uzat 1 transport rutier

32. SC ROVLAX COM SRL Ploieşti pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 1 transport rutier

33. SC Rafinaria Steaua Română SA Bucuresti


34. SC NEFERPROD IMPEX SRL deşeuri anorganice cu conţinut de substanţe periculoase 3 transporturi rutiere

35. SC GEOTRANS SRL Buzău echipamente casate cu conţinut de CFC, HCFC 1 transport rutier

36. SC MA 3R Colect SRL uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 1 transport rutier

37. SC KLT&CO Industries uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 3 transporturi rutiere

38. Remat Braşov SA baterii cu plumb 2 transporturi rutiere

39. S. C. Divers Eco Tech SRL Craiova

deşeuri medicale 16 transporturi rutiere

40. SC Global Eco Center SRL Câmpulung

nămoluri de la separatoarele ulei/apă 5 transporturi rutiere

substante chimice de laborator 1 transport rutier


şlamuri din rezervoare 40 transporturi rutiere

deşeuri cu conţinut de ţiţei 2 transporturi rutiere

absorbanţi, materiale filtrante 1 transport rutier

chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase 6 transporturi rutiere

pamânt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 205 transporturi rutiere

42. OMV Petrom SA pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 27 transporturi rutiere

43. SC Ciril Logistic SRL nămoluri şi turte de filtrare cu conşinut de substanţe periculoase 1 transport rutier

44. SC Fercomexim SRL ulei mineral neclorinat izolant şi de transmitere a căldurii 3 transport rutier


Nesecret 81 din 161


Nr. crt.


deplasare Obs.

1. SC Glenora Impex SRL

Bacau

baterii cu plumb Craiova - Chitila 13 transporturi rutiere

ambalaje contaminate Pieleşti - Buhuşi 4 transporturi rutiere

şlamuri din rezervoare Brădeşti - Buhuşi 1 transport

ambalaje cu reziduuri sau contaminate su substanţe

periculoase

Pielesti- Slatina-Pitesti-

Târgoviste-Ploiesti-

Brasov-Onesti-Bacau-

Buhusi


2. SC Prest Remat SRL

Craiova ambalaje care conţin reziduri Işalniţa 1 transport

3. SC Setcar SA Brăila

absorbanţi, materiale filtrante, îmbrăcăminte de protecţie contaminată

Craiova - Bucuresti-Braila


nămoluri apoase, namoluri de la epurarea efluentilor, cu continut de vopsele apoase, alti solventi oragnici 36 transporturi rutiere

ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică; 12 transporturi rutiere

alţi solvenţi organici, lichide de spălare şi soluţii mumă 1 transport rutier

condensatori cu conţinut de PCB 1 transport rutier

deşeuri lichide apoase 2 transporturi rutiere

deseuri de adeziv si cleiuri , nămoluri metalice, emulsii si solutii de ungere 2 transporturi rutiere

uleiuri sintetice de motor şi de ungere 1 transport rutier

ambalaje cu reziduuri sau contaminate su substanţe periculoase 74 transporturi rutiere

4. S.C. Eco Total S.R.L.

Craiova

absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire

Craiova


rumeguş, talaş, aşchii, resturi de scândură şi furnir cu conţinut de substanţe periculoase



emulsii şi soluţii de ungere uzate fără halogeni 23 transporturi rutiere

materiale de constructie cu continut de azbest 11 transporturi rutiere

alţi combustibili (inclusiv amestecuri) 7 transporturi rutiere

uleiuri minerale 12 transporturi rutiere

nămoluri de la tratarea fizico-chimică; ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea fizico-chimică


filtre ulei 12 transporturi rutiere

Nesecret 82 din 161


accid clorhidic 4 transporturi rutiere

5. SC Stericycle SRL Craiova

deşeuri medicale Craiova, Dabuleni-

Craiova, Craiova-Pitesti-

Ploiesti- Brazi


deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare 176 transporturi rutiere

ambalaje cu reziduri 5 transporturi rutiere

6. SC Remat Scholtz Filiala

Oltenia baterii cu plumb

Poiana Mare - Copşa

Mică, Poiana Mare-

Radovan Craiova 3 transporturi rutiere

7. S.C. Adidrad Com S.R.L.

Craiova

baterii cu plumb Băileşti - Craiova 12 transporturi rutiere

deseuri acumulatori uzati Băileşti 5 transporturi rutiere

8. SC Cogen Energy Medical

Company srl Craiova deşeuri medicale Craiova - Sopot 40 transporturi rutiere

9. SC Global Eco Center SA

Iasi

slamuri din rezervoare Almăj - Slatina - Hoghiz 1 transport rutier

absorbanti, materiale filtrante

Craiova-Pitesti-

Tirgoviste-Buzau-

Focsani-Bacau-Iasi 1 transport rutier

10. SC Pro Air Clean SRL

Timisoara

uleiuri minerale neclorurate

Craiova - Timisoara


ambalaje metalice şi plastice; deşeuri solide de răşină;

absorbanţi, materiale filtrante; uleiuri minerale clorurate;

uleiuri minerale neclorurate 3 transporturi rutiere

absorbanţi, materiale filtrante; ambalaje metalice şi plastice

contaminate; deşeuri solide de răşină 1 transporturi rutiere

11. El Bat JSC, Transpress

DOO baterii cu plumb

Poiana Mare-Calafat –

Simian, Coţofenii din

Faţă - Craiova-Piteşti-

Jilava, Brădeşti – Jilava,

Cosoveni - Craiova-

Filiasi - Vanju Mare -

Şimian


12. S.C.Trans Leoni S.R.L.

Brasov deşeu acumulatori

Calafat - Câmpulung-

Rasnov 1 transport rutier

13. SC Rian Consult S.R.L.

Zarnesti

deşeuri de adezivi, ambalaje care contin reziduri Craiova - Pitesti-

Câmpulung-Rasnov 7 transporturi rutiere

deşeuri de rumeguş, acumulatori, ambalaje contaminate Craiova - Şercaia 1 transport rutier

materiale de construcţii cu conţinut de azbest Craiova - Râşnov 1 transport rutier

deşeuri medicale Craiova 1 transport rutier

14. SC Divers Eco Tech SRL

Craiova deşeuri medicale

Melinesti - Craiova-

Pitesti-Ploiesti- Brazi 607 transporturi rutiere

Nesecret 83 din 161

15. SC Jifa S.R.L. Avrig uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de

ungere

Craiova- Sibiu, Craiova -

Rm.Vâlcea - Cluj

Napoca 10 transporturi rutiere

16. SC Guardian Eco Burn

SRLCraiova deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare Craiova 19 transporturi rutiere

17. S.C. Remat S.A. Brasov baterii cu plumb Craiova 12 transporturi rutiere

18. SC Monbat Recycling SRL

Pantelimon baterii cu plumb

Craiova - Pitesti -


19. SC Faurecia Seating

Talmaciu SRL lichide apoase de spălare Craiova 8 transporturi rutiere

20. SC Apisorelia SRL punct

lucru Craiova

ambalaje care conţin reziduuri; nămoluri de la tratarea

fizico-chimică; absorbanţi, materiale flitrante, şi

îmbrăcăminte de protecţie contaminată


21.

Centrul Regional de

Transfuzie Sanguină

Craiova

deşeuri rezultate din activităţile unităţilor sanitare Craiova 9 transporturi rutiere

22. SC Siboiu Ghe. S.R.L.

Buzău deşeuri de echipamente electrice şi electronice casate

Cârcea - Craiova - Piteşti

- Ploieşti - Buzău -

com.Ţinteşti (BZ) 1 transport rutier

23. SC Mantrans Impex SRL baterii cu plumb Craiova 1 transport rutier

24. SC Dany Transport Com

SRL baterii cu plumb Craiova - Pantelimon 10 transporturi rutiere

25. SC Borsenia srl Colceag uleiuri sintetice de motor şi de ungere Craiova - Inoteşti (PH) 6 transporturi rutiere

26. SC Barter Construct SRL echipamente casate cu conţinut de CFC, HCFC

Cârcea - Craiova - Piteşti

- Ploieşti - Buzău -

com.Ţinteşti (BZ) 3 transporturi rutiere

27. SC Tekko Logistik Industry

SRL Voluntari slamuri din rezervoare

Craiova - Bucuresti-

Slobizia 13 transporturi rutiere

28.

Mierla George

Intreprindere Individuala,

mun. Buzau

deşeuri de echipamente electrice şi electronice Cârcea - Pitesti- Ţinteşti

(BZ) 1 transport rutier

29. SC Vivani Salubritate SRL

voluntari slamuri din rezervoare

Craiova - Bucuresti-

Slobizia 1 transport rutier

30. SC Mavian Speed Trans

SRL deşeu acumulatori Craiova 1 transport rutier

31. SC Mado's SRL baterii cu plumb Craiova - Bucureşti 6 transporturi rutiere

32. SC Vesna GC SRL deşeuri acumulatori auto Craiova - Rm.Vâlcea -

Cluj Napoca 3 transporturi rutiere

Nesecret 84 din 161

33. SC Aprex Auto SRL pământ şi pietre cu conţinut de hidrocarburi Brădeşti - Ţicleni 167 transporturi rutiere

34. SC Protect Colector SR materiale de construcţii cu conţinut de azbest Craiova 1 transport rutier

35. S.C. Roues S.R.L. Orlat(SB) filtre de ulei, emulsii şi soluţii de ungere uzate Craiova-Rm Vilcea-

Sibiu 5 transporturi rutiere

36. SC Citadin Prest SA amestecuri sau fracţii separate de beton Brădeşti - Ţiclen 2 transporturi rutiere

37. SC Uni-Recycling SRL deşeuri conţinând alte substanţe periculoase Almăj - Drăgăneşti 2 transporturi rutiere

38. S.C Nicolas Compex 93 SRL

Buzau deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Cârcea - Pitesti- Ţinteşti

(BZ) 1 transport rutier

39. SC Oil Depol Service SRL şlam din rezervoare Tălpaş - Ariceşti, 52 transporturi rutiere

40. SC Stilo Evora SRL

Marghita(BH) pamint si pietre cu continut de substante periculoase

Sfarcea - Filiasi -

Tantareni - Ticleni 1 transport rutier

41. S.C. Calipso Gef SRL baterii cu plumb Craiova - Pitesti -


42. SC First Recicler SRL SRL

Craiova slam din rezervoare Craiova 1 transport rutier

43. SC Clemy Com SRL baterii cu plumb

Işalniţa – Lumina,

Işalniţa - Popesti

Leordeni



În perioada 2012 – 2015 în judeţul Dolj au fost notificate un număr de 7.958 de transporturi. Pe timpul transporturilor

deseurilor periculoase nu s-au înregistrat evenimente sau incidente.

Nesecret 85 din 161

TRANSPORTURI PERICULOASE CARE AU TRANZITAT JUDEŢUL DOLJ ÎN ANUL 2015

Nr. crt.


deplasare Obs.

1. SC KLT&CO Industries uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere

TRANZITARE

JUDEŢUL DOLJ



2. SC Rafinaria Steaua Română

SA Bucuresti

ulei uzat, uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de

ungere 18 transporturi rutiere

3. SC Stericycle SRL Craiova deşeuri medicale 865 transporturi rutiere

4. SC Fercomexim SRL Tg.Jiu

ulei mineral neclorinat izolant şi de transmitere a căldurii 2 transporturi rutiere

deseuri baterii acumulatori 1 transporturi rutiere

lemn cu conţinut de substanţe periculoase 2 transporturi rutiere

transformatoare 4 transporturi rutiere

5. SC Mediline Exim SRL Sopot deşeuri medicale 1 transport rutier

6. SC Indeco Grup SRL Ploieşti

deşeu anorganic cu conţinut de substanţe periculoase 21 transporturi rutiere

emulsii şi soluţii de ungere fără halogeni 5 transporturi rutiere

nămoluri metalice, materiale absorbante, span maneziu uscat,

lacuri si vopsele 5 transporturi rutiere

ulei uzat 3 transporturi rutiere

deseuri lichide apoase 2 transporturi rutiere

deseu span umed magneziu 1 transport rutier

ambalaje care conţin reziduuri sau sunt contaminate cu substanţe

periculoase 1 transport rutier



pam[nt si pietre cu continut de substante periculoase 2 transporturi rutiere


ape uleioase de la separatoarele ulei/apă 2 transporturi rutiere




8. S.C. Eco Serv Recycle SRL

Stefaneşti(IF) uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 8 transporturi rutiere

9. SC Monbat Recycling SRL

Pantelimon baterii cu plumb 11 transporturi rutiere

10. SC Cogen Energy Medical

Company SRL Craiova deşeuri medicale 5 transporturi rutiere

11. SC Aguaki Trans SRL, deseuri de foraj cu continut de uleiuri 405 transporturi rutiere

Nesecret 86 din 161

Boldesti Scaieni

12. SC Glencora Impex srl Bacău

suspensii apoase, deseuri lichide, emulsii si solutii de ungere uzate 2 transporturi rutiere


periculoase 3 transporturi rutiere

13. SC Farkas RO Trans SRL

Bucuresti

chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase 4 transporturi rutiere



14. SC Dany Transport SRL

Bucuresti baterii cu plumb 13 transporturi rutiere

15. SC Ecoromcardo SRL Slatina deşeuri medicale 42 transporturi rutiere

16. S.C. Fangeonic S.R.L. Buzau echipamente electrice şi electronice casate 1 transport rutier

17. SC Montana Extrans SRL echipamente casate cu conţinut de CFC, HCFC 1 transport rutier

18. SC Tekko Logistik Industy

SRL

materiale de construcţie cu conţinut de azbest 6 transporturi rutiere


zguri saline de la topirea secundară 11 transporturi rutiere

19. SC Oiloprod Impex SRL

Câmpina(PH) alte reziduuri din blazul coloanelor de distilare şi reacţie 4 transporturi rutiere

20. SC GEOTRANS SRL Buzău echipamente casate cu conţinut de CFC, HCFC 1 transport rutier

21. SC Global Eco Center SRL

Câmpulung nămoluri de la separatoarele ulei/apă 2 transporturi rutiere

22. SC Borsenia SRL

Barcanesti(PH)

uleiuri hidraulic neclorinat 1 transport rutier

uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere 1 transport rutier

23. SC Eurotrans Chem Services

SRL

deşeuri de vopsele şi lacuri cu conţinut de solvenţi organici sau

alte substanţe periculoase 3 transporturi rutiere

chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase 1 transport rutier

absorbanţi, materiale filtrante, materiale de lustruire,

îmbrăcăminte de protecţie contaminată cu substanţe periculoase;


periculoase


24. Mierla George baterii cu plumb 2 transporturi rutiere

25. SC Sfera srl Bistriţa baterii cu plumb 2 transporturi rutiere

26. MAVIAN TRANS SPEED SRL

Bucureşti baterii cu plumb 4 transporturi rutiere

27. Divers Eco Tech srl Craiova deşeuri medicale 36 transporturi rutiere

28. SC Citadin Prest S.A. SC

Metalux SRL

pamânt şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase 77 transporturi rutiere

amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle sau

materiale ceramice 77 transporturi rutiere

29. EL BAT JSC Transpress deşeu de baterii uzate 1 transport rutier

30. SC Sprinter 2000 SA Brasov baterii cu plumb 1 transport rutier

31. GAST AUTO SRL

com.Barcanesti deşeuri de piroliza 1 transport rutier

32. SC Intermar SRL Bucureşti baterii cu plumb 2 transporturi rutiere

Nesecret 87 din 161

33. SC Greenwee International SA echipamente electrice şi electronice casate 2 transporturi rutiere

34. SC Setcar SA

condensatori cu conţinut de PCB 1 transport rutier


uleiuri izolante si de transmisie a caldurii 1 transport rutier

35. SC Eco Burn SRL Brazi deşeuri medicale 18 transporturi rutiere

deseuri de la curatarea rezervoarelor de stocare 1 transport rutier

36. SC Navona Trans SRL uleiuri sintetice de motor, de transmisie şi de ungere 1 transport rutier

37. SC Aprex Auto SRL pământ şi pietre cu conţinut de hidrocarburi 167 transporturi rutiere

38. SC M.A.3R Colect SRL magneziu cu ulei 2 transporturi rutiere

lichide apoase de spălare 1 transport rutier

39. SC Rian Consult SRL Zarnesti rumeguş, talaş, aşchii, resturi de furnir 2 transporturi rutiere

40. SC Apisorelia SRL Piatra

Neamt emulsii uzate si ceruri si grasimi uzate 1 transport rutier

41. SC Andex import Export SRL baterii cu plumb 1 transport rutier

42. SC REMAT Scholz Filiala

Oltenia S.RL Craiova

vehicule scoase din uz 1 transport rutier

baterii cu plumb 1 transport rutier

43. SC Stilo Evora Sa

Marghita(BH) pământ şi pietre cu conţinut de hidrocarburi 112 transporturi rutiere

44. SC Amvalovi SA Balteni-GJ slamuri din rezervoare 16 transporturi rutiere

45. Calipso baterii cu plumb 2 transporturi rutiere


În perioada 2014 – 2015 judeţul Dolj a fost tranzitat de un număr de 4.753 de transporturi deşeuri periculoase. Pe timpul

transporturilor deseurilor periculoase nu s-au înregistrat evenimente sau incidente.

Nesecret 88 din 161

În perioada 2005 – 2015 s-au produs un număr total de 2.535 accidente rutiere

grave soldate cu victime conform statisticii următoare:

Grafic situaţia se prezintă astfel:

Situaţia detaliată a accidentelor de circulaţie, localităţile şi căile rutiere pe

care s-au produs este prezentată în Anexa nr. 22 .

155

118

182

248

241

249

270

269

268

265

270

117

80

135

191

182

218

234

246

245

244

242

67

44

72

93

94

64

74

70

55

73

67

64

61

61

95

115

87

100

81

114

0 100 200 300 400 500 600 700 800

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

accidente rutiere raniti grav morti răniţi uşor

Nesecret 89 din 161

b2) transport feroviar:

Transportul materialelor periculoase pe reţeaua feroviară, în anul 2010:

Nr.

crt.

Denumire

substanţă

Proprietăţi Cod

UN

Risc pentru

sănătate

Risc pentru

mediu

Mijloace de

protecţie

Intervenţie Prim ajutor Stingere Neutralizare

1. Combustibil

lichid uşor.

Lichid vâscos, densitate 0,965g/cmc. Reacşionează

cu materialele oxidante. Nu

trebuie să fie pus în contact cu apă. Limita inferioară de

explozie: 0,6%.

1202

Ingestie: produce

intoxicaţie.

Inhalare: este un iritant respirator

Este poluant.

Se va folosi

masca de gaze cu cartuş filtrant

pentru vapori

organici.

Se părăseşte zona

şi se schimbă hainele care au

venit în contact cu produsul. Se

va izola şi se va

ventila zona; Personalul care

asigură curăţirea

zonei va purta echipamentul de

protecţie

corespunzător pentru protejarea

împotriva

inhalării si a contactului cu

pielea şi cu ochii.

Nu se va

administra nimic pe cale

orală unei persoane fără

cunoştiinţă sau

cu convulsii. Nu se va

provoca voma

pentru că există pericolul

aspirării.

Salvatorul nu va acorda

primul ajutor

fără să-şi protejeze

respiraţia.

Instalaţii de spumă

chimică (căsuţe de spumă), spumă

aeromecanică

pentru produse

hidrocarbonate,

stingătoare cu zăpadă carbonică

instalaţii de

stimgere cu bioxid de carbon, ceaţă de

apă sau spray.

Răcirea utilajelor vecine se face cu

apă pulverizată.

Se vor acoperii cu nisip sau alte materiale necombustibile,

absorbante.

2.

Carburant

:

Diesel

Stabilă chimic, lichid

vâscos, densitate 0,820 – 0,845 g/cmc.

1202

Ingestie: produce intoxicaţie.

Inhalare: este un

iritant respirator

Este poluant.

Când

concetraţia oxigenului este

minim 17%, se

va folosi masca de gaze cu

cartuş filtrant

pentru vapori organici.


şi se schimbă

hainele care au venit în contact

cu produsul.

Accidentul

trebuie scos de

sub acţiunea produsului şi

îmbrăcămintea

contaminată va fi îndepărtată

rapid.

Se va realiza dispozitiv circular

de stingere. Se va

folosi spumă aeromecanică

pentru produse

hidrocarbonate.

Materialele absorbante, îmbibate cu

motorină se vor colecta şi transporta la halda de reziduri.

3. Benzină Lhichid mobil, stabil la

temperatura camerei 1203

Ingestie: produce

intoxicaţie.

Inhalare: este narcotic.

Este poluant.

Costum complet

de protecţie.

Pentru

temperaturi

ridicate

(anticaloric) şi

rezistent la foc (aluminizat)

prevăzut cu

glugă şi ecran aurit, rezistent

la flacără şi

temperatură.


şi se schimbă hainele care au

venit în contact

cu produsul.

Nu se va administra

nimic pe cale

orală unei

persoane fără

cunoştiinţă sau

cu convulsii. Nu se va

provoca voma

pentru că există pericolul

aspirării.

Instalaţii semifixe

de stingere cu spumă

aerodinamică

pentru produse

hidrocarbonate,

stigătoare cu

pulbere şi bioxid de carbon, stingătoare

cu zăpadă

carbonică, stingătoare cu

spumă

aeromecanică.

Materialele absorbante, îmbibate cu benzină se vor colecta şi transporta la

halda de reziduri.

4. Aragaz Gaz la presiune

atmosferică, lichid la 1965

La contactul cu

pielea şi ochii, Redusă

Când

concetraţia

Se va izola şi

ventila zona.

Se evacuează

victima şi se

Instalaţii de spumă

chimică (căsuţe de -

Nesecret 90 din 161

presiune ridicată insolubil în apă.

aragazul lichid poate provoca

arsuri sau

degerături.

oxigenului este minim 17%, se

va folosi masca

de gaze cu cartuş filtrant

pentru vapori

organici.

practică respiraţia

articială şi/sau

oxigenoterapie, după care se va

solicita

asistenţă medicală.

spumă), spumă aeromecanică

pentru produse

hidrocarbonate, stingătoare cu

zăpadă carbonică

instalaţii de stimgere cu bioxid

de carbon, ceaţă de

apă sau spray.

5. Păcura Lichid vâscos în apă, este

stabilă la temperatura

cameri.

1202

Contactul prelungit sau

repetat cu pielea

poate provoca iritaţie.

Este poluant.

Se va folosi masca de gaze

cu cartuş filtrant


Se izolează zona afectată.

Persoană va fi

transportată

imediat la o

unitate care poate acorda

asistenţă

medicală de specialitate.

Instalaţii de spumă chimică (căsuţe de

spumă), spumă aeromecanică

pentru produse

hidrocarbonate, stingătoare cu

zăpadă carbonică

instalaţii de stimgere cu bioxid

de carbon, ceaţă de

apă sau spray. Răcirea utilajelor

vecine se face cu

apă pulverizată.


păcură se vor colecta şi transporta la

halda de reziduri.

6. Acid

clorhidric

Lichid incolor, stabil în condiţii normale de

presiune şi temperatură.

1789

Coroziunea

membranelor

mucoasei, diaree,

sete intensă,

dificultăţi de înghiţire, colaps

circulator şi

posibil moarte.

Soluţiile de

acid

clorhidric pot fi toxice.

Are o bună

capacitate de infiltrare.

Pompierii vor fi

dotaţi cu

costume

complete de

protecţie împotriva

focului şi

antiacide.

În caz de incendiu,

containerele vor

fi răcite prin pulverizare de

apă până la

stingerea completă a

focului.

Se va asigura

asistenţă

medicală imediată.

Acidul clorhidric soluţie nu este

inflamabil.

Scurgerile mici vor fi acoperite cu

pământ, nisip sau absorbanţi,

colectând toate aceste reziduri în containere adecvate pentru evacuare.

7. Hidroxid de

sodiu.

Lichid incolor, nevolatil, coroziv.

1824

Expunerea la

concetraţii

ridicate de noxe provoacă iritarea

plămânilor,

apariţia tuseu.

Toxicitate.

Pompierii vor fi dotaţi cu

costume

complete şi aparate

respiratorii

izolante

autonome.

În caz de scăpări

accidentale se va

evacua personalul care nu participă

la operaţiunile

intervenţie.

Se va asigura

asistenţă medicală

imediată.

Pentru incendii se

folosesc pulberi chimice uscate,

bioxid de carbon.

Deşeurile de hidroxid de sodiu se vor neutraliza cu acid diluat, pH neutru.

8. Amoniac

anhidru

Gaz incolor, puternic

mirositor, cu efect iritant,

uşor lichefiabil la presiune.

1005

Se remarcă prin

efect puternic

iritant.

Toxic pentru

organisme

acvatice.

Se vor purta aparate

respiratorii

izolante autonome.

Se va evacua zona.

Se vor aplica

comprese cu apă rece pe

zonele afectate

pentru îndepărtarea

durerii.

Bioxid carbon,

pudre chimice

uscate.

Se foloseşte apă sau ceaţă pentru reducerea norului de gaz.

9. Azotat de

amoniu

Granule sau perle albe sau

slab colorate, poate întreţine arderea şi

2067

Contactul

prelungit cu pielea poate

Împrăştiat în

cantităţi mari poate avea

Folosiţi masca

de protecţie dacă

Orice scăpare de

îngrăşământ trebuie curăţată

Se va asigura

asistenţă medicală

Folosiţi apă din

abundenţă. Se inundă depozitul ci

Orice scăpare de îngrăşământ trebuie

curăţată imediat, măturată şi pusă într-un container deschis, curat,

Nesecret 91 din 161

oxidarea. produce iritaţii. impact negativ

asupra

mediului: eutrofierea

în suprafeţe

închise de apă sau

poate

produce contaminare

cu nitraţi.

concentraţia pulberii este

înaltă.

imediat, măturată şi pusă într-un

container deschis,

curat, etichetat pentru debarasare

în siguranţă.

imediată. apă. etichetat pentru debarasare în siguranţă.

10. Metanol Lichid volatil limpede, foarte inflamabil, toxic.

1230

Toxic al

sistemului nervos, particular al

nervilor optici.

Rezidurile se

vor depozita în containere

speciale

pentru îndepărtarea

ulterioară.

Se vor asigura staţii de spălare

a ochilor, duşuri

şi mijloace de spălare.

Personalul care se

ocupă cu

curăţenia trebuie

să poarte costume

perfect etanşe pentru protecţia

împotriva

vaporilor astfel încât în caz de

scurgeri sau

împrăştieri să nu apară pericol de

incendiu

Pentru a preveni

scânteile

provocate de electricitatea

statică se

îndepărtează tot

echipamentul

folosit la producrea,

depozitarea şi

transportarea metanolului.

Apa pulverizată poate produce

vaporii, dar nu

previne aprinderea în spaţii închise.

Folosiţi unelte care nu provoacă

scântei pentru a lua pământul,

nisipul, silicatul de mică sau alţi absorbanţi, materiale incombustibile,

pentru a pune în containere adecvate

pentru evacuare.

Nesecret 92 din 161

Lista cu substanţe periculoase transportate în acivitatea S.N.T.F.M. “C.F.R. Marfă” S.A.-Sucursala Marfă Banat-

Oltenia, desfăşurată pe raza judeţului Dolj în anul 2013:

Nesecret 93 din 161

Nesecret 94 din 161

Nesecret 95 din 161

Nesecret 96 din 161

Nesecret 97 din 161



Nr. crt.

Denumire substanta

Proprietati Cod UN

Risc pt. sanatate

Risc pt mediu

Mijloace de protectie

Interventie Prim ajutor Stingere neutralizare

1.

Combustibil lichid usor

Lichid vascos, densitate 0,965g/cm,

reactioneaza cu materialele oxidante, nu trebuie sa fie pus

in contact cu apa, limita inferioara de

explozie: 0,6%

1202 Ingestie: produce int

inhalare: este un iritant

respirator oxicatie,

Este poluant Se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant


Se paraseste zona si se schimba

hainele care au venit in contact cu produsul.

- se va izola si se va

ventila zona - personalul care asigura

curatirea zonei va

purta echipamentul de protectie

corespunzator, pentru

protejarea impotriva

inhalarii si a contactului cu

pielea si cu ochii.

Nu se va administra nimic

pe cale orala unei persoane fara cunostinta

sau cu convulsii. - nu se va

provoca voma pentru ca exista

pericolul aspirarii.

- salvatorul nu va acorda primul ajutor fara sa-si

protejeze respiratia

Instalatii de spuma chimica

(casute de spuma), spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu

zapada carbonica, instalatii de

stingere cu bioxid de carbon, ceata de apa sau spray - racirea urilajelor vecine se face cu apa pulverizata.

Se vor acoperi cu nisip sau alte

materiale necombustibile,

absorbante.

2. Carburant

diesel

Stabila chimic, lichid vâscos, densitate :

0,820 - 0,845 g/ cmc 1202

Inhalare: este un iritant

respirator Ingestie: produce

intoxicaţie

Este poluant

Cand concentratia

oxigenului este minim 17%, se va folosi masca

de gaze cu cartus filtrant pentru vapori

organici


hainele care au venit in contact cu produsul

Accidentatul trebuie scos de

sub actiunea produsului si

imbracamintea contaminata va fi indepartata

rapid

. Se va realiza Dispozitiv

Circular de Stingere; se va Folosi spuma Aeromecanica

Pentru Produse

Hidrocarbonate

Materialele Absorbante, Imbibate cu

Motorina Se vor

Colecta si Transporta La halda

De Reziduuri.

3. Benzina Lichid mobil, stabila 1203 Ingestie: Este poluant Costum Se paraseste Nu se va Instalatii semifixe Materialele

Nesecret 98 din 161

.la temperatura camerei

produce intoxicatie Inhalare:

este narcotic

Complet De protectie

Pentru Temperaturi

Ridicate (anticaloric) Si rezistent

La foc (aluminizat, prevazut cu

gluga si ecran aurit, rezistent la

flacara si temperatura.

zona si se schimba


administra nimic pe cale orala

unei persoane fara cunostinta

sau cu convulsii ; nu se

va provoca voma pentru ca exista pericolul

aspirarii

de stingere cu spuma

aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu

pulbere si bioxid de carbon,

stingatoare cu zapada

carbonica, stingatoare cu

spuma aeromecanica

Absorbante, Imbibate cu Benzina se Vor colecta

Si Transporta la

Halda de Rezidii.

4. Aragaz (GPL)

Gaz la presiunea atmosferică, lichid la

presiune ridicată, insolubil în apă

1965

La contactul cu pielea şi

ochii, „aragazul”

lichid poate provoca

arsuri sau degerături

Redusă

Când concentraţia

oxigenului este minim 17%, se va folosi masca

de gaze cu cartuş filtrant pentru vapori

organici

Se va izola şi se va ventila

zona

Se evacuează victima şi se

practică respiraţia

artificială şi/sau oxigenoterapie, după care se va solicita asistenţă

medicală

Instalaţii de Spumă Chimică

(căsuţe de Spumă), Spuma

Aeromecanică Pentru

Produse Hidrocarbonate , stingătoare cu

Zapadă Carbonică, Instalaţii de Stingere cu Bioxid de

Carbon, ceaţă De apă sau

Spray.

5. Pacura

Lichid viscos, insolubil in apa, este

stabila la temperatura camerei

1202

Contactul prelungit

sau repetat cu pielea

poate provoca iritatie

Poluant

Se va folosi masca de gaze cu cartus filtrant

pentru vapori organici

Se izoleaza zona afectata

Persoana va fi Transportata Imediat la o unitate care

poate acorda Asistenta

Medicala de Specialitate.

Instalatii de Spuma Chimica

(casute de Spuma), Spuma

Aeromecanica Pentru produse Hidrocarbonat,

Zapada Carbonica,

Materialele absorbante, imbibate cu

pacura se vor colecta si

transporta la halda de reziduuri

Nesecret 99 din 161

Instalatii de Stingere cu Bioxid de

Carbon, ceata De apa sau

Spray ; racirea Utilajelor

Vecine se face Cu apa

Pulverizata.

6. Acid

clorhidric

Lichid incolor, Stabil in conditii normale de

presiune si temperatura

1789

Coroziunea membranelor mucoase, diaree, sete

intensa, dificultati de

inghitire, colaps

circulator si posibila moarte.

Solutiile de acid

clorhidric pot fi toxice are

o buna capacitate de infiltrare

Pompierii vor fi dotati cu costume

complete de protectie

impotriva focului si antiacide

In caz de incendiu,

containerele vor fi racite

prin pulverizare de apa pina la stingerea completa a

focului

Se va acorda asistenta medicala imediata

Acidul clorhidric solutie nu este

inflamabil

Scurgerile mici vor fi acoperite cu pamint, nisip sau al\i absorban\i, colectind toate

aceste reziduuri in containere

adecvate pentru evacuare

7. Hidroxid de

sodiu Lichid incolor,

nevolatil, corosiv 1824

Expunerea la

concentratii ridicate de

noxe provoaca iritarea

plaminilor, aparitia

tusei

Toxicitate


complete de protectie si

aparate respiratorii

izolante autonome

In caz de scapari

accidentale se va evacua

personalul care nu

participa la operatiile de interventie


Pentru incendii se folosesc

pulberi chimice uscate, bioxid de

carbon

Deseurile cu hidroxid de sodiu se vor neutraliza cu un acid diluat,

la ph neutru.

8. Amoniac anhidru

Gaz incolor, puternic mirositor, cu efect

iritant, uşor lichefiabil la presiune

1005

Se remarcă prin efect puternic

iritant

Toxic pentru organismele

acvatice


respiratorii izolante

autonome.

Se va evacua zona

Se vor aplica comprese cu apă rece pe

zonele afectate pentru

îndepărtarea durerii

Bioxid de carbon, pudre chimice

uscate

Se foloseşte apă sau ceaţă pentru reducerea norului

de gaz.

9. Azotat de amoniu

Granule sau perle albe sau slab

colorate, poate întreţine arderea şi

oxidarea

2067

Contactul prelungit

poate produce

iritaţii

Împrăştierea de cantităţi mari poate

avea un impactnegati

v asupra

Folosiţi mască de protecţie,

dacă concentraţia pulberii este

înaltă

Orice scăpare de

îngrăşământ trebuie

curăţată imediat,

Spălaţi zona afectată cu apă Se va acorda

asistenta medicala imediata

Folosiţi apă din abundenţă. Se

inundă depozitul cu apă

Orice scăpare de îngrăşământ

trebuie curăţată imediat, măturată

şi pusă într-un container deschis,

Nesecret 100 din 161

mediului precum

eutrofierea în suprafeşţe

închise de apă sau poate

produce contaminarea cu nitraţi

măturată şi pusă într-un

container deschis,

curat, etichetat pentru

debarasare în siguranţă


debarasare în siguranţă.

10. Uree

Granule albe sau slab colorate

Inodor Nu este inflamabil Nu are proprietăti

oxidante

1511

Acest produs are toxicitate redusă

Nu există detalii

experimentale privind

evoluńia şi efectele testelor asupra

mediului acvatic

Mască contra prafului cu eficientă

specifică de retinere a pulberilor Mănuşi de protectie

impermeabile, rezistentă de

permeabilitate 6 Ochelari de

protectie etanşi Costum de protectie

impermeabil la pulberi (salopetă

doc, pantaloni cu pieptar,

haină) Bocanci rezistenti împotriva agresiunii chimice,

mecanice cu proprietăti antistatice

Se folosesc metodele

disponibile cele mai

eficiente spre a stinge incendiul

Folositi apă din

abundentă, spumă

chimică, spumă

mecanică

Suprafata afectată se

spală cu apă şi săpun

Clătiti /irigati ochii cu apă din abundentă timp

de min.10 minute

Scoatetyi persoana

contaminată din spatiul cu praf

Folositi apă din abundentă,

spumă chimică, spumă mecanică

In cazul în care există deşeuri, în functie de gradul de contaminare, dispuneti a folosi

Produsul sau orientati-l spre o firmă specializată

şi autorizată pentru colectarea

deşeurilor Chimice

Deşeurile de ambalaje

contaminate cu uree, care nu mai pot fi folosite, se predau unei firme Autorizate pentru

colectarea deşeurilor de

ambalaje contaminate cu

substante chimice




Nr. crt.

Denumire substanta

Proprietati Cod UN

Risc pt. sanatate

Risc pt mediu

Mijloace de protectie

Interventie Prim ajutor Stingere neutralizare

1. combustibil lichid usor

Lichid vascos, Densitate

0,965g/cm, reactioneaza cu materialele oxidante, nu trebuie sa fie pus in contact cu apa, Limita inferioara de

explozie: 0,6%

1202

Ingestie: produce int inhalare: este un iritant

respirator oxicatie,

Este poluant

Se va folosi masca de

gaze cu cartus filtrant pentru

vapori organici.


hainele care au venit in contact cu produsul.

- se va izola si se va

ventila zona - personalul care asigura

curatirea zonei va

purta echipament

ul de protectie

corespunzator, pentru protejarea impotriva

inhalarii si a contactului cu pielea si

cu ochii.

Nu se va administra

nimic pe cale orala unei

persoane fara cunostinta sau cu convulsii. - nu se va

provoca voma pentru ca

exista pericolul aspirarii.

- salvatorul nu va acorda

primul ajutor fara sa-si protejeze respiratia


(casute de spuma), spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu

zapada carbonica, instalatii de stingere cu bioxid de

carbon, ceata de apa sau

spray - racirea

urilajelor vecine se face cu apa

pulverizata.

Se vor acoperi cu nisip sau alte

materiale necombustibile,

absorbante.


2. Carburant

Diesel

Stabila chimic, lichid vâscos,

Densitate : 0,820 - 0,845

g/ cmc

1202

Inhalare: este un iritant

respirator ingestie: produce

intoxicaţie

Este poluant

Cand concentratia


va folosi masca de


vapori organici



Accidentatul trebuie scos

de sub actiunea

produsului si imbracamintea contaminata

va fi indepartata

rapid

. Se va realiza dispozitiv circular de

stingere; se va folosi spuma

aeromecanica pentru

produse hidrocarbonate


motorina se vor

colecta si transporta la halda

de reziduuri.

3. Benzina

Lichid mobil, stabila la

temperatura camerei

1203

Ingestie: produce

intoxicatie inhalare:

este narcotic

Este poluant

Costum complet

de protectie pentru

temperaturi ridicate

(anticaloric) si rezistent

la foc (aluminizat, prevazut cu

gluga si ecran aurit, rezistent

la flacara si temperatura.



Nu se va administra

nimic pe cale orala unei

persoane fara cunostinta sau cu convulsii ;

nu se va provoca voma

pentru ca exista pericolul

aspirarii

Instalatii semifixe de stingere cu

spuma aeromecanica pentru produse hidrocarbonate, stingatoare cu

pulbere si bioxid de carbon,

stingatoare cu zapada

carbonica, stingatoare cu

spuma aeromecanica

Materialele absorbante, imbibate cu benzina se vor colecta

si transporta la

halda de rezidii.

4. Aragaz (GPL)

Gaz la presiunea

atmosferică, lichid la presiune ridicată,

insolubil în apă

1975

La contactul cu pielea şi ochii,

„aragazul” lichid poate

provoca arsuri sau degerături

redusă

Când concentraţia


va folosi masca de

gaze cu cartuş filtrant pentru

vapori organici

Se va izola şi se va

ventila zona

Se evacuează victima şi se

practică respiraţia artificială

şi/sau oxigenoterapie, după care se

va solicita asistenţă medicală

Instalaţii de spumă chimică

(căsuţe de spumă), spuma

aeromecanică pentru

produse hidrocarbonate , stingătoare cu

zapadă carbonică,


instalaţii de stingere cu bioxid de

carbon, ceaţă de apă sau

spray.

5. Pacura

Lichid viscos, insolubil in apa, este stabila la

temperatura camerei

1268

Contactul prelungit

sau repetat cu

pielea poate

provoca iritatie

Poluant

Se va folosi masca de


vapori organici

Se izoleaza zona

afectata

Persoana va fi transportata imediat la o unitate care

poate acorda asistenta

medicala de specialitate.


(casute de spuma), spuma

aeromecanica pentru produse hidrocarbonat,

zapada carbonica, instalatii de stingere cu bioxid de

carbon, ceata de apa sau

spray ; racirea utilajelor

vecine se face cu apa

pulverizata.


pacura se vor colecta si

transporta la halda de reziduuri

6. Acid

clorhidric

Lichid incolor, Stabil in conditii

normale de presiune si temperatura

1789

Coroziunea

membranelor

mucoase, diaree,

sete intensa, dificultati

de inghitire, colaps

circulator

Solutiile de acid

clorhidric pot fi toxice are o buna capacitate de infiltrare


complete de protectie impotriva focului si antiacide

In caz de incendiu,

containerele vor fi racite

prin pulverizare de apa pina la stingerea completa a

focului


Acidul clorhidric solutie nu este

inflamabil

Scurgerile mici vor fi acoperite cu pamint, nisip

sau al\i absorban\i,

colectind toate aceste reziduuri

in containere adecvate pentru

evacuare


si posibila moarte.

7. Hidroxid de

sodiu

Lichid incolor, nevolatil, corosiv

1824

Expunerea la

concentratii ridicate de noxe provoaca iritarea

plaminilor, aparitia

tusei

Toxicitate


complete de protectie si

aparate respiratorii

izolante autonome

În caz de scapari

accidentale se va

evacua personalul

care nu participa la

operatiile de interventie


Pentru incendii se folosesc

pulberi chimice uscate, bioxid

de carbon

Deşeurile cu hidroxid de sodiu se vor

neutraliza cu un acid diluat, la

pH neutru.

8. Amoniac anhidru

Gaz incolor, puternic

mirositor, cu efect iritant,

uşor lichefiabil la presiune

1005

Se remarcă prin efect puternic iritant

Toxic pentru

organismele acvatice


respiratorii izolante

autonome.

Se va evacua zona

Se vor aplica comprese cu apă rece pe

zonele afectate pentru îndepărtarea

durerii

Bioxid de carbon, pudre chimice uscate

Se foloseşte apă sau ceaţă

pentru reducerea

norului de gaz.

9.

Azotat de amoniu

(îngrăşăminte cu nitrat)

granule sau perle albe sau slab colorate, poate întreţine

arderea şi oxidarea

2067

Contactul prelungit

poate produce

iritaţii

Împrăştierea de

cantităţi mari poate

avea un impactnegativ asupra mediului precum

eutrofierea în

suprafeşţe închise de apă sau poate

produce contaminarea cu nitraţi

Folosiţi mască de protecţie,

dacă concentraţia pulberii este

înaltă

Orice scăpare de

îngrăşământ trebuie curăţată imediat,

măturată şi pusă într-un

container deschis,


debarasare în siguranţă

Spălaţi zona afectată cu apă Se va

acorda asistenta medicala imediata

Folosiţi apă din abundenţă. Se

inundă depozitul cu

apă

Orice scăpare de îngrăşământ trebuie curăţată

imediat, măturată şi pusă într-un

container deschis, curat, etichetat pentru debarasare în

siguranţă.

10. Uree Granule albe

sau slab colorate

1511 Acest

produs are toxicitate

Nu există detalii

experiment

Mască contra prafului cu eficientă

Se folosesc metodele

disponibile

Suprafata afectată se

spală cu apă şi

Folositi apă din abundentă,

spumă chimică,

In cazul în care există deşeuri, în functie de


inodor nu este

inflamabil nu are

proprietăti oxidante

redusă ale privind evoluŃia şi

efectele testelor asupra

mediului acvatic

specifică de retinere a pulberilor Mănuşi de protectie

impermeabile, rezistentă de

permeabilitate 6

Ochelari de protectie

etanşi Costum de protectie

impermeabil la pulberi

(salopetă doc, pantaloni cu

pieptar, haină) Bocanci rezistenti împotriva agresiunii chimice,

mecanice cu proprietăti antistatice

cele mai eficiente spre a stinge

incendiul Folositi apă

din abundentă,

spumă chimică, spumă

mecanică

săpun clătiti /irigati ochii cu apă

din abundentă timp de min.10

minute scoatetyi persoana

contaminată din spatiul cu

praf

spumă mecanică

gradul de contaminare, dispuneti a

folosi produsul sau

orientati-l spre o firmă

specializată şi autorizată

pentru colectarea deşeurilor chimice

Deşeurile de ambalaje

contaminate cu uree, care nu

mai pot fi folosite, se predau unei

firme autorizate

pentru colectarea

deşeurilor de ambalaje

contaminate cu substante chimice

11. Ţiţei

Lichid vâscos, insolubil în apă, este stabil la

temperatura camerei

1267

Contactul prelungit

sau repetat cu

pielea poate

provoca iritaţie

poluant

Se va folosii masca de


vapori organici

Se izolează zona

afectată

Persoana va fi transportată imediat la o unitate care

poate acorda asistenţă

medicală de specialitate


(căsuţe de spumă), spumă aeromecanică pentru produse hidrocarbonat,

zăpadă carbonică, instalaţii de stingere cu


păcură se vor colecta şi

transporta la halda de reziduri


bioxid de carbon, ceaţă de apă sau

spray; răcirea utilajelor vecine se face cu apă

pulverizată

12. Cloroforminat de ciclobutil (păcură grea)

Lichid vâscos, insolubil în apă, este stabilă la

temperatura camerei

2744

Contactul prelungit

sau repetat cu

pielea poate

provoca iritaţii

poluant

Se va folosii masca de


vapori organici

Se izolează zona

afectată

Persoana va fi transportată imediat la o unitate care

poate acorda asistenţă

medicală de specialitate


(căsuţe de spumă), spumă aeromecanică pentru produse hidrocarbonat,

zăpadă carbonică, instalaţii de stingere cu bioxid de

carbon, ceaţă de apă sau

spray; răcirea utilajelor vecine se face cu apă

pulverizat


păcură se vor colecta şi

transporta la halda de reziduri

Mărfurile (substanţele) periculoase, prezentate în tabelul de mai sus, sunt destinate beneficiarilor, diverse societăţi comerciale,

societatea S.N.T.F.M. „C.F.R. Marfă” S.A. fiind operator de transport feroviar marfă (O.T.F.). În intervalul 2013 - 2015 pe raza de

activitate a judeţului Dolj nu au fost înregistrate evenimente/incidente în care să fie implicate mărfuri periculoase transportate în regim

feroviar.


Media anuală a numărului de calatori înregistraţi de Regionala de Transport

Feroviar de Călători Craiova, în ultimii ani, se prezintă astfel:

în anul 2007 - 8.169.677 călători;



în anul 2010 - 425.012 călători;




în anul 2014 – 1.142.122 călători;

în anul 2015 – 1.009.832 călători.

Statistica evenimentelor de cale ferată la transportul de călători în judeţul Dolj:

în anul 2006 nu au avut loc evenimente;

în anul 2007 s-au produs 2 evenimente;

în anul 2008 s-a produs 1 eveniment;

în anul 2009 s-a produs 1 eveniment pe raza localităţii Cârcea, în data de

21.09.2009;

în anul 2010 s-a produs 1 eveniment, iar în anul 2011 nu s-au înregistrat

evenimente;

în anul 2011 la S.T.F.C. Craiova nu au fost înregistrate evenimente pe

raza judeţului Dolj;

în anul 2012, au fost înregistrate 7 cazuri (4 evenimente şi 3 incidente);

în anul 2013 au fost înregistrate 8 cazuri (5 evenimente şi 3 incidente),

cu o frecvenţă de aproximativ unul la o lună şi jumătate;

în anul 2014 nu au fost înregistrate evenimente sau incidente;

în anul 2015 au fost înregistrate 15 evenimente, cu o frecvenţă de 1,25

evenimente/lună.

Intervenţia în caz de accident sau eveniment feroviar, în prima fază, se face de

către personalul de tren aflat la faţa locului prin anunţarea structurilor ierarhic

superioare despre incidentul produs, anunţarea incidentului la numărul de urgenţă

112, asigurarea materialului rulant contra fugirii, acordarea primului ajutor

persoanelor accidentate, îndrumarea si ajutarea călătorilor aflaţi în tren către căile de

evacuare în scopul limitării producerii accidentelor.

Concomitent cu evacuarea călătorilor se procedează la stingerea sau localizarea

incendiilor apărute după caz si luarea masurilor de limitare a propagării acestora până

la sosirea serviciilor specializate.


b3. Transport fluvial:

Transportul de marfă şi persoane operează între Portul Calafat şi Portul

Vidin din Bulgaria, perpendicular pe axa de curgere a fluviului.

Pe fluviul Dunărea se realizează şi transport de combustibil nuclear uzat pe

itinerariul Bechet – Izmail şi Tulcea – Bechet.

Navele operează între porturile Moldova Nouă şi Constanţa sau Moldova

Nouă şi Galaţi.

Puncte periculoase pe şenalul navigabil:

- Salcia: cota 136 cm, adâncime 3,80 m;

- Bogdanu: cota 88 cm, adâncime 3,40 m;

- Desa Pietrişu: cota 88 cm, adâncime 3,50;

- Lom Rast: cota 88 cm, adâncime 3,40 m;

- Bechet: cota 71 cm, adâncime 2,70 m.

În anii 2013, 2014 Portul Calafat a fost tranzitat de un număr de 2509 nave,

respectiv 2792 nave.

În zona de jurisdicţie a Oficiului de Căpitănie Calafat s-au produs 7 evenimente

în anul 2013 şi 2 evenimente în anul 2014.

În anul 2015 Portul Calafat a fost tranzitat de un număr de 3141 nave. Nu s-au

înregistrat evenimente.

b4. Transportul aerian:

Aeroportul Craiova

Numărul de pasageri pe an

2007 5133

2008 12988

2009 18415

2010 22780

2012 38411

2013 43147

2014 138886

2015 116974

Clasa aeroportului Craiova este 4C.

Capacitate de operare aeronave B+C, cu posibilitate de procesare 360

pasageri/ora.

Rutele de zbor pentru anul 2015 (curse regulate):

Craiova – Barcelona şi retur;

Craiova – Bergamo şi retur;

Craiova – Roma şi retur;

Craiova – Bologna şi retur;

Craiova – Luton şi retur;

Craiova – Dortmund şi retur;


Chartere turistice către Antalya şi Creta precum şi zboruri private cu

destinaţii variate

În anul 2012 s-au produs 2 evenimente aviatice în data de 13.02.2012 şi respectiv

23.08.2012.

b5. Transportul prin reţele magistrale:

Evenimente deosebite:

- conducta Ø 10 3/4" ţiţei Vârteju – Radineşti, localitatea Vârteju, în data

de 04.02.2002 cu impact asupra mediului (cursul de apă Plosca);

- conducta Ø 10 3/4" ţiţei Gherceşti – Icoana, localitatea Gârleşti, în data

de 20.02.2006. Pentru remediere s-a impus devierea cursului pârâului Teslui.

Evenimente minore

- conducta Ø 10 3/4" ţiţei Vârteju – Radineşti, localitatea Vârteju în datele de

25.02.2005 şi 11.02.2006 ;

c). Riscuri nucleare:

Teritoriul judeţului Dolj poate fi afectat de un accident nuclear produs la

Centrala Nuclear Electrică de la Kozlodui, amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul

drept al fluviului Dunărea, la aproximativ 3 km sud-vest faţă de confluenţa râului Jiu

cu fluviul Dunărea şi la aproximativ 13 km vest-sud-vest faţă de oraşul Bechet din

judeţul Dolj.

Pe amplasamentul C.N.E. Kozlodui există un număr de 6 reactoare nucleare

(unităţi) destinate producerii energiei electrice, având o putere instalată totală de

3.538 MW. Unităţile 1-4 sunt de tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o

putere de 440 MW(e) fiecare, iar unităţile 5-6 sunt de tip VVER-1000, anvelopate, cu

o putere de 1.000 MW(e) fiecare. Odată cu accederea Bulgariei în Uniunea

Europeană, unităţile 1-4 au fost oprite din funcţionare, în vederea decomisionării

(dezafectării), fiind în prezent neutilizate. Drept urmare, în momentul de faţă C.N.E.

Kozlodui produce energie electrică numai prin intermediul celor două reactoare tip

VVER-1000, acestea corespunzând normelor de funcţionare în siguranţă

reglementate la nivel internaţional. În ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor de

producţie de pe amplasament, compania bulgară care operează centrala nucleară a

lansat mai multe proiecte având ca obiect extinderea duratei de viaţă a unităţilor 5 şi

6, construirea unei noi unităţi de producţie a energiei - unitatea 7, construirea unui

depozit destinat deşeurilor radioactive în apropierea centralei nucleare, etc. Până la

acest moment nici unul dintre aceste proiecte nu a fost realizat, acestea aflându-se în

diferite stadii de implementare.


În cazul producerii unui accident nuclear la C.N.E. Kozlodui se pot elibera şi

dispersa în mediu produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă.

Produşii radioactivi gazoşi şi cei sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o

suprafaţă mare, astfel încât, în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi

nivelurile de intervenţie asociate adoptării unor măsuri de protecţie specifice,

implicând aplicarea unor măsuri graduale de protecţie a populaţiei şi a mediului pe

teritoriul României. Radioactivitatea poate depăşi normele admise atât din punct de

vedere al expunerii externe la radiaţii γ emise de radionuclizii prezenţi în nor sau

depuşi pe sol, cât şi din punct de vedere al expunerii interne, prin inhalare, consumul

apei sau a alimentelor contaminate. Un pericol deosebit din acest punct de vedere îl

reprezintă izotopii radioactivi ai iodului, stronţiului şi cesiului, precum şi cei ai

gazelor nobile.

Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de

răspândire mică, pot ajunge în fluviul Dunărea, contaminând folosinţele de apă din

aval şi, în mod deosebit, pânza de apă a sistemului de irigaţii Sadova-Corabia,

amplasată la sud de localitatea Dăbuleni.

În zona Bechet, vântul predominant are direcţia din vest şi sud-vest, cu o

frecvenţă mai mare vara.

Zonele de planificare la urgenţă (ZPU), însemnând porţiuni din teritoriu, dispuse

concentric faţă de locul producerii accidentului, în care sunt aplicate anumite măsuri

de protecţie a populaţiei şi a mediului în caz de accident nuclear, în funcţie de

gravitatea şi dinamica acestuia, sunt:

evacuare - 3 km: se află în întregime pe teritoriul Bulgariei;

măsuri urgente de protecţie - 30 km: se extinde şi asupra teritoriului

României; localităţile din judeţul Dolj cuprinse în zona de planificare a

măsurilor urgente protecţie în caz de accident nuclear la C.N.E. Kozlodui

sunt prezentate în Anexa nr. 23 la prezentul plan;

zona de planificare pentru implementarea de măsuri pe termen lung: nu a fost

comunicată autorităţii naţionale competente din România (Comisia pentru

Controlul Activităţilor Nucleare - CNCAN) de către operatorul instalaţiei;

urmare a analizării riscului privind efectele probabile pe termen lung asupra

teritoriului României în cazul producerii unui accident nuclear sever la

C.N.E. Kozlodui, coroborat cu recomandările Documentului Tehnic nr. 955

emis de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (TECDOC 955, pag.

77, Tabelul B5) a fost stabilită ca zonă de planificare pentru acţiuni pe


termen lung (LPZ) o zonă cu raza de 100 km; această a treia zonă cuprinde

întregul teritoriu al judeţului Dolj, cu excepţia porţiunii de nord, situată între

judeţele Gorj şi Vâlcea (comuna Tălpaş).


d). Riscuri de poluare a apelor:

Utilizatorii de apă potenţiali poluatori ai resurselor de apă şi folosinţele de apă care pot fi afectate de poluări accidentale

Nr.

Crt.

UNITATEA

POTENTIAL

POLUATOARE

Cod cadastral

ADRESA,TELEFON

FAX , MAIL

CURSUL

DE APA

Hm

evacuare

POLUANTI

POTENTIALI

FOLOSINTE DE

APA PRINCIPALE

DIN AVAL CARE

POT FI AFECTATE

Hm captare

ADRESA

TELEFON

FAX

MAIL

1. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA

Centrul Operational

Filiasi

3505

Filiasi , str .Morii , nr.9

0251 441012

0251 441082

0767 173453 - Ionescu

0722 217915 - Rada

[email protected]

Jiu

2021

Hidrocarburi,dete

rgenti,

substante

extractibile,

azot amoniacal

SC SUD OIL SRL

Almaj ,

SC T.M

NANTERRE SRL

Almaj

2340

COMPANIA DE

APA OLTENIA SA

- sursa Isalnita

2370

Societatea

Complexul

Energetic

Oltenia SA - S.E.

ISALNITA

2370

Societatea

Complexul

Energetic

Oltenia SA- SE

CRAIOVA II

2370

OMV PETROM

SC Sud Oil SRL

Almaj, DE Km 15 - 16

0251 448753, 0251 448701

0727779572 ;0729106999 SC T.M NANTERRE SRL

Almaj, DE Km 15 - 16 0251 315863 / 0251 315863

Craiova , str.Brestei, nr.133

0251 422117 , 0251 422119

0251 422263

[email protected]

[email protected]

Isalnita, str.Mihai Viteazu

101

0251 407633 , 0251 407668

0251 407602

[email protected]

Craiova , str.Bariera Valcii ,

195

0251 599480 ; 0251 596555

0251 599495

[email protected]

2. SC OMV PETROM

SA –

ZONA DE

PRODUCTIE II

OLTENIA 3503

Craiova str.Brestei nr.3

0729 998239 - ing.

Avram Florin 0728 220844 - ing.

Popescu C-tin

0730 600149 – ing.Manea

Costica

0728 850411 - Flondor

Nicola e

0726 123194 - Oprea

Jiu , Amaradia

Teslui

2209 , 620 ,

26

produse

petroliere,

amestec de

titei,apa sarata si

acizi

mailto:[email protected]





Marieta

0353 814160

Bradesti – 0723660673 ;

0728850513

Varteju –

0728852935 ;0728852934

nicolae.flondor@petrom.

com

veronica_marieta.oprea@petr

om. com

SA

Combinatul

DOLJCHIM

2370

[email protected]

Isalnita , Str.M. Eminescu

nr.105

0251 100

0251 407140

07288 50455 – dir.

Ungureanu

0728 850456 – Lascu Cornel

0728 850476 – Golopenta

Stela

0251 407371, 0251

407370

[email protected]

3. Societatea Complexul

Energetic Oltenia SA

Sucursala Electrocentrale

Isalnita

3470

Isalnita, str.Mihai Viteazu 101

0251 407633 , 0251 407668

0251 407602

0731 350411 – dir. Operare

Dida Florin

0726688213 – ing. Popescu

Adrian

[email protected]

Jiu

2400

emulsie cu

cenuse

ape uzate

industriale - -

4. OMV PETROM SA

Combinatul

DOLJCHIM CRAIOVA

3116


nr.105

0251 407100

0251 407140

0728 850455 – dir. Ungureanu

0728 850476 – Golopenta

Stela

0728 850456 – Lascu

Cornel

0251 407371, 0251 407370

[email protected]

Jiu

2410 , 2590

Amaradia

1047 , 1053

acid azotic,

hidroxid de

sodiu, ape chimic

impure (NH4+),

ulei

transformator,

produse

petroliere

- -



5. Spitalul de

Pneumoftiziologie

Comuna Bucovat,

sat Leamna de Sus

3087

com Bucovat , sat Leamna de

Sus

0251360395

0251360395

0251 360054

[email protected]

Tejac

119

ape uzate

menajere - -

6. SC CONPET SA

Ploiesti

Sector Orlesti -

Ghercesti

-Traversari

cond.transport

-Statie de pompare titei

Ghercesti

- Depozit titei Varteju

Str.Anul 1848 nr. 1-3 Ploiesti

Sector Orlesti – Ghercesti

0722 378119 – Craiova (ing.

Mihai Marin)

0723 360298 – Stancu Ion

(resp. HSEQ)

0372 722134 - Varteju

0251 413077 - Ghercesti

0244 401360 - disp. Ploiesti

0244 516451 - fax Ploiesti

0729036691 - Cristina Patrascu-

Ploiesti

[email protected]

[email protected]

Plosca , Teslui

1950 - 200 ,

280 - 380

titei

gazolina

- -

7. SC FORAJ SONDE SA

Craiova

Sonde in executie

Str Fratii Buzesti nr.4A

0251 415866

0251 406482

0723 633 724 – dir.Victor

Constantin

[email protected]

-

aloool metilic,

motorina, ulei

hidraulic de

transmisie, de

motor, azotat de

amoniu, fluid de

foraj,detritus

- -

8. Societatea Complexul

Energetic Oltenia SA

Sucursala Electrocentrale

Craiova II

3471

Craiova , str.Bariera Valcii ,

195

0251 599480 ; 0251 596555

0251 599495

0732 707090 – dir.operare

Dinca Stefan

0726 134712 – dir.mentenanta

Ghinescu Gratian

mediu@secraiova. ro

Valea

Manastirii

0

Valea Sarpelui

5

emulsie cu

cenusa,zgura,

lesie de soda,

produse

petroliere, var

hidratat

clorura de sodiu,

ape uzate

industriale

- -




[email protected]

9. SC ZAHARUL SA

Podari

3129

Podari , str.Fabricilor , nr.1

0251 339805 , 0251 339808

0251 339805 [email protected]

[email protected]

Jiu

2580

produse

petroliere,

detergent - -

10. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA

Centrul Operational

Craiova

3573

Craiova , str.Brestei, nr.133

0251 422117 , 0251 422119

0251 422263

[email protected]

[email protected]

Jiu

2590

ape uzate

orasenesti si

industriale,

produse

petroliere si

detergenti

- -

11. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA

Centrul Operational

Calafat

689

Calafat , str .Gh. Doja, bl. B

9, ap.3

0372 769313 – Sediu

0372 874043 - fax

0372 769310 – Statia de

captare

0372 769311 – Statia de tratare

0372 769312 – Statia de

epurare

0733 998404 – Gheorghe

Gabriel

0727805406 – Cioclov

Adrian

[email protected]

[email protected]

Dunare

2795

substante

extractibile cu

solventi organici,

acid clorhidric,

hidroxid de

sodiu, ape uzate

insuficient

epurate,

detergenti

anioactivi,

produse

petroliere

- -

12. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA

Centrul Operational

Bailesti

500

Bailesti , str.Independentei

nr. 14

0251 311987

0251 311956

0761 659775 – Cojocaru

Florin

[email protected]

Balasan

225

ape uzate

menajere si

industrial,

emailuri,

diluanti,produse

petroliere,

detergenti

- -

13. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA Segarcea , str. Dealului , nr.1

0251 210441;

Desnatui

700

ape uzate

orasenesti, - -






Centrul Operational

Segarcea

965

0740 005461- Brebenoiu

Mircea

0251 210750

produse

petroliere si

detergenti

anioactivi, acid

clorhidric,

hidroxid de sodiu

14. COMPANIA DE APA

OLTENIA SA

Centrul Operational

Isalnita

3191

Comuna Isalnita, str.

A.I.Cuza,nr.1

0251 422117

0251 422263

0764 839844 – Mita Constantin

(coordonator C.O.Isalnita)

Amaradia Hidrocarburi,

detergent,

substante

extractibile,

sulfati, azot

amoniacal

- -

15. SC ROQUETTE

Romania SA Calafat

859

Calafat , Platforma

Industriala, nr.5

0251 333069 , 0251 333070

0251 306262, 0251306261

0732 680471 – Bodunu Cosmin

[email protected]

Dunare

2795 (avarie)

ape uzate

industriale si

menajere

insuficient

epurate,

pacura, pacurina,

acid clorhidric,

hidroxid de

sodiu, substante

extract.

cu solventi

organici

- -

16. SC TOP GEL PROD

SRL Carcea

3107

Str.Aeroportului nr.120 0251 436655

0251 436677

[email protected]

viroaga ape uzate

menajere si

industrial

insuficient

epurate, hidroxid

de sodium,

clorura ferica

- -

17. SC ECO SUD SRL

Mofleni

3020

Mofleni, parcela 575, tarlaua

53

Bucuresti, str. Ankara, nr.3,

sectorul 1

021 2100425; 021 2100445

- levigat neepurat

provenit din

scurgerile lichde

din depozitul de

deseuri si din

- -




0251 464094

0725 999632 – Diaconescu

Gheorghe

021 2102292

0251 464094

[email protected]

bazinele de

colectare,

motorina, acid

sulphuric

concentrat

18. SC SPET SHIPPING SA

Bechet

956

Bechet, str. Portului

0251 411204 ; 0251 413247 –

Craiova

0251 411032 – fax Craiova

0251 337248

Dunare

produse

petroliere,

ape uzate

menajere - -

19. COMUNA VARVORU

DE JOS

SAT CRIVA

Str. Principala nr.133

0251 360251

0251 360251

[email protected]

m 839

SAT CRIVA


0251 360251

0251 360251

0744 594321 – Tabacu Nicu

0744232053 – Vatu Marian

[email protected]

Terpezita

ape uzate

menajere

insuficient

epurate

SC FANTANELE

SANTOUR SRL

Sat Fantanele, Comuna

Radovan


Radovan

0720 813745

20 COMUNA VARVORU

DE JOS

SAT CIUTURA


0251 360251

0251 360251

[email protected]

m 838

SAT CIUTURA


0251 360251

0251 360251



[email protected]

Canal

desecare

ANIF

ape uzate

menajere

insuficient

epurate

SC FANTANELE

SANTOUR SRL


Radovan


Radovan

0720 813745

21 COMUNA VARVORU

DE JOS

SAT VARVORU DE

JOS


0251 360251

0251 360251

SAT VARVORU DE JOS


0251 360251

0251 360251



[email protected]

Terpezita

ape uzate

menajere

insuficient

epurate

SC FANTANELE

SANTOUR SRL


Radovan


Radovan

0720 813745









[email protected]

m 836

22 COMUNA VARVORU

DE JOS

SAT VARVORU DE

SUS


0251 360251

0251 360251

[email protected]

m 837

SAT VARVORU DE SUS


0251 360251

0251 360251



[email protected]

Valtoare

ape uzate

menajere

insuficient

epurate

SC FANTANELE

SANTOUR SRL


Radovan


Radovan

0720 813745

23 COMUNA VARVORU

DE JOS

SAT GABRU


0251 360251

0251 360251

[email protected]

m 837

SAT GABRU


0251 360251

0251 360251



[email protected]

Terpezita ape uzate

menajere

insuficient

epurate

SC FANTANELE

SANTOUR SRL


Radovan


Radovan

0720 813745

24 OMV PETROM SA

DEPOZIT ISALNITA

3469


nr.105

0251 407111

0726 330774 – Oprescu Florin

0251 407370

[email protected]

Amaradia

(Gura nr.4

Doljchim)

combustibili

(benzina,

motorina),

aditivi,

lubrefianti,ulei,

detergent, apa

uzata insuficient

epurata

OMV PETROM

SA

Combinatul

DOLJCHIM

2370


nr.105

0251 407100

0251 407140

07288 50455 – dir.

Ungureanu

0728 850456 – Lascu Cornel

0728 850476 – Golopenta

Stela

0251 407371, 0251 407370

[email protected]









Zone unde s-au produs poluări:

2004-2006

Râul Jiu - Filiaşi si Işalniţa;

Pârâul Amaradia – Dudoviceşti;

Pârâul Plosca-Virteju, Soceni, Fărcaşu;

Pârâul Balasan la Băileşti;

Pârâul Teslui-Girlesti, Pielesti, Ghercesti

Pârâul Almăjel-Brădesti;

Pârâul Vl.Mânăstirii-Jieni;

Fluviul Dunărea - pe toată lungimea.

2007-2008

Pârâul Scheaua – Teslui Robăneşti;

Port Bechet;

Port Calafat;

Pârâul Balasan - Băilesti;

Bistreţ – Ostrovul Mălăieni;

Port Bechet.

2009

Fluviul Dunărea – Bechet km 679-684;

Fluviul Dunărea – Port Calafat;

Pârâul Amaradia – Dudoviceşti;

Râul Jiu (ca urmare a poluării pârâului Amaradia).

2010

Râul Jiu, amonte de confluenţa cu pârâul Amaradia.

2011 În anul 2011 nu s-au înregistrat poluări accidentale.

2012

Râul Jiu – Canal meteoric SP3, gura de evacuare G6 de pe platforma OMV

Petrom SA – Combinatul Doljchim Craiova în datele de 15.11.2012,

27.11.2012 şi 05.12.2012.

În intervalul 2013 – 2015 nu s-au produs poluări accidentale care să

afecteze apele de suprafaţă sau subterane

Situaţia poluărilor accidentale produse în judeţul Dolj în ultimii ani este

prezentată în Anexa nr.24 .


e. Prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări:

Clădirile ce prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice,

precum şi cele transmise de Consiliul Judeţean Dolj Ministerului Dezvoltării

Regionale şi Turismului au fost prezentate la capitolul III - Analiza riscurilor

generatoare de situaţii de urgenţă, secţiunea 1 - Analiza riscurilor naturale,

subcapitolul – cutremure.

f. Eşecul utilităţilor publice:

Situaţia localităţilor (nominal), precum şi stadiul de realizare a lucrărilor de

utilitate publică este prezentată în Anexa nr. 20.

g. Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos:

Pe teritoriul judeţului nu s-au produs căderi de obiecte din atmosferă sau din

cosmos.

Având în vedere că în vecinătatea României nu se găsesc aerodromuri de

lansare a unor navete spaţiale, probabilitatea căderii unor sateliţi pe teritoriul

judeţului Dolj este foarte mică.

Accidentul unui satelit cu alimentare nucleară poate fi prevăzut cu câteva

săptămâni înainte. Deşi nu se poate determina exact locul impactului, se poate face o

determinare a zonei unde se aşteaptă să aibă impactul. Zona tipică de impact este de

100.000 km pătraţi.

Un satelit poate conţine materiale radioactive sub formă de reactor nuclear sau

de generator termic.

Cea mai probabilă situaţie pot fi prăbuşirea unor avioane militare sau civile pe

rutele de zbor existente în spaţiul aerian al judeţului.

h. Muniţie neexplodată:

În perioada 2005 – 2008 au fost executate 162 misiuni de asanare a terenurilor

de muniţie neexplodată care au cuprins un număr de 54 localităţi din judeţ.

În anul 2009 au fost executate 40 misiuni de asanare a teritoriului de muniţia

rămasă neexplodată şi 1 misiune de distrugere a muniţiei rămase neexplodate.

Au fost ridicate 897 bucăţi de muniţie rămasă neexplodată, de diferite tipuri.

Nu au fost situaţii cu accidente în rândul populaţiei cauzate de mânuirea

necorespunzătoare a muniţiilor descoperite neexplodate.

Cele 40 de misiuni de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată au

fost executate astfel:

9 misiuni au fost executate în urma descoperirii de muniţii în

gospodăriile populaţiei;

6 dintre ele la operatori economici şi instituţii;


25 pe teren viran sau arabil.

Cele mai multe misiuni pentru asanarea teritoriului de muniţie rămasă

neexplodată au fost executate în Craiova (13 misiuni), în Dăbuleni fiind 5, iar câte 3

în Calafat şi Pieleşti.


rămsă neexplodată (1 misiune de distrugere a muniţiei rămasă neexplodată şi 18

misiuni de asanare a teritoriului), după cum urmează: 5 misiuni în municipiul

Craiova, câte 2 în municipiul Băileşti, oraşul Dăbuleni şi comuna Gherceşti, câte 1

misiune în comunele Călăraşi, Cerăt, Galicea Mare, Işalniţa, Malu Mare, Negoi,

Robăneşti şi Teasc.


rămasă neexplodată: 2 - distrugere a muniţiei rămasă neexplodată şi 20 de asanare a

teritoriului de muniţia rămasă neexplodată. Au fost ridicate 64 bucăţi de muniţie

rămasă neexplodată, de diferite tipuri.

În anul 2012 au fost executate 17 misiuni de asanare, 8 misiuni pe baza

protocolului cu I.P.J. Dolj şi 1 misiune de distrugere a muniţiei rămase neexplodate.

În anul 2013 au fost executate 19 misiuni de asanare şi 1 misiune de distrugere

a muniţiei rămase neexplodate.

În anul 2014 au avut loc 13 acţiuni de asanare muniţie şi o misiune de

distrugere a muniţiei rămase neexplodate.

În anul 2015 au fost executate 27 misiuni de asanare, 4 misiuni pe baza

protocolului cu I.P.J. Dolj, 1 distrugere a artificiilor şi 2 misiuni de distrugere a

muniţiei rămase neexplodate, 1 delaborare de tuburi cartuş.

Situaţia pe ani, se prezintă astfel:

-

Situaţia detaliată a misiunilor pentru asanare, pe localităţi şi tipuri de muniţie,

este prezentată în Anexa nr. 25 .

34

43

56

2941

22

18

2013

27

19

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice

În ceea ce priveşte analizarea surselor potenţiale de izbucnire a unor

epizootii, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj a

identificat următoarele localităţi: Nr.crt. Localitate Sistem de crestere

1. AFUMATI Gospodăresc

2. ALMAJ Gospodăresc 3. AMARASTII DE JOS Gospodăresc 4. AMARASTII DE SUS Gospodăresc 5. APELE VII Gospodăresc 6. ARGETOAIA Gospodăresc 7. BAILESTI Gospodăresc 8. BASARABI Gospodăresc 9. BECHET Gospodăresc

10. BIRCA Gospodăresc 11 BISTRET Gospodăresc 12 BOTOSESTI PAIA Gospodăresc 13 BRABOVA Gospodăresc 14 BRADESTI Gospodăresc 15 BRALOSTITA Gospodăresc 16 BRATOVOIESTI Gospodăresc 17 BREASTA Gospodăresc 18 BUCOVAT Gospodăresc 19 BULZESTI Gospodăresc 20 CALAFAT Gospodăresc 21 CALARASI Gospodăresc 22 CALOPAR Gospodăresc 23 CARAULA Gospodăresc 24 CARPEN Gospodăresc 25 CASTRANOVA Gospodăresc 26 CATANE Gospodăresc 27 CELARU Gospodăresc 28 CERAT Gospodăresc 29 CERNATESTI Gospodăresc 30 CETATE Gospodăresc 31 CIOROIASI Gospodăresc 32 CIUPERCENII NOI Gospodăresc 33 COSOVENI Gospodăresc 34 COTOFENI DOS Gospodăresc 35 CRAIOVA Gospodăresc 36 DABULENI Gospodăresc 37 DANETI Gospodăresc 38 DESA Gospodăresc 39 DIOSTI Gospodăresc 40 DOBRESTI Gospodăresc 41 DOBROTESTI Gospodăresc 42 DRAGOTESTI Gospodăresc 43 DRANIC Gospodăresc 44 FARCAS Gospodăresc 45 FILIASI Gospodăresc 46 GALICEA MARE Gospodăresc


47 GHERCESTI Gospodăresc 48 GIGHERA Gospodăresc 49 GINGIOVA Gospodăresc 50 GIUBEGA Gospodăresc 51 GIURGITA Gospodăresc 52 GOGOSU Gospodăresc 53 GOICEA Gospodăresc 54 GOIESTI Gospodăresc 55 GRECESTI Gospodăresc 56 ISALNITA Gospodăresc 57 IZVOARE Gospodăresc 58 LEU Gospodăresc 59 LIPOV Gospodăresc 60 MACESU DE SUS Gospodăresc 61 MACESU DE JOS Gospodăresc 62 MAGLAVIT Gospodăresc 63 MALU MARE Gospodăresc 64 MELINESTI Gospodăresc 65 MIRSANI Gospodăresc 66 MISCHII Gospodăresc 67 MOTATEI Gospodăresc 68 MURGASI Gospodăresc 69 ORODEL Gospodăresc 70 OSTROVENI Gospodăresc 71 PERISOR Gospodăresc 72 PIELESTI Gospodăresc 73 PISCU VECHI Gospodăresc 74 PLENITA Gospodăresc 75 PODARI Gospodăresc 76 POIANA MARE Gospodăresc 77 PREDESTI Gospodăresc 78 RADOVAN Gospodăresc 79 RAST Gospodăresc 80 ROBANESTI Gospodăresc 81 SADOVA Gospodăresc 82 SALCUTA Gospodăresc 83 SCAIESTI Gospodăresc 84 SEACA DE CIMP Gospodăresc 85 SEACA DE PADURE Gospodăresc 86 SECU Gospodăresc 87 SEGARCEA Gospodăresc 88 SILISTEA CRUCII Gospodăresc 89 SIMNIC Gospodăresc 90 SOPOT Gospodăresc 91 TEASC Gospodăresc 92 TERPEZITA Gospodăresc 93 TESLUI Gospodăresc 94 TUGLUI Gospodăresc 95 UNIREA Gospodăresc 96 URZICUTA Gospodăresc 97 VALEA STANCIULUI Gospodăresc 98 VELA Gospodăresc 99 VIRTOP Gospodăresc

100 VERBITA Gospodăresc 101 VIRVOR Gospodăresc


În perioada 2000-2008 s-au înregistrat următoarele epizootii:

- antrax: 3 cazuri;

- tuberculoză bovină: 1 caz;

- rujet: 1 caz;

- rabie: 31 cazuri;

- leucoză bovină: 141 cazuri;

- trichineloză: 114 cazuri;

- gripa aviară: 1 caz;

- varooză: 3;

- anemie infecţioasă ecvină: 17;

- pestă porcină clasică: 88;

- scrapie: 1;

Cazul cel mai important a fost cel de gripă aviară înregistrat în comuna

Cetate în anul 2006 când au fost sacrificate un număr de 24.778 păsări din

gospodăriile cetăţeneşti.

În anul 2009 s-au înregistrat 11 cazuri de rabie, sursa izbucnirii

reprezentând-o mediul silvatic, iar în anul 2010 s-au înregistrat 10 cazuri de

trichineloză şi 8 cazuri de rabie.

În anul 2010 s-a înregistrat un focar de tuberculoză bovină care s-a menţinut

din anul precedent. Au fost stinse 55 de cazuri de leucoză enzootică bovină şi s-au

declarat alte 11 noi cazuri în umătoarele localităţi: Pleşoi, 2 cazuri în Cotofenii din

Dos, Seaca de Câmp, Drăgoteşti, Mârşani, Amărăştii de Jos, Afumaţi-Boureni,

Întorsura, Perişor şi Pieleşti care au fost stinse până la sfârşitul anului. În cazul

anemiei infecţioase ecvine au fost stinse 14 cazuri şi s-au declarat 3 cazuri în

localităţile următoare: Gogoşu, sat Ştefanel, Leu şi Bratovoiesti, sat Bădoşi care au

fost de asemenea stinse în acelaşi an. La rabie a fost stins un focar şi a fost declarat

un alt focar în localitatea Bulzeşti.

În anul 2011 s-a înregistrat un focar de rabie în localitatea Sadova care a fost

stins, 2 focare de tifoză aviară în urmatoarele localitaţi: Dobreşti şi Mischii-Motoci

care, de asemenea au fost stinse în acelaşi an. La anemie infecţioasă ecvină au fost

declarate 4 focare in Craiova, Calopăr-Bâzdâna, Carpen, Ostroveni-Listeava şi a fost

stins un focar. În cazul leucozei ezootice bovine s-au declarat 10 noi focare în

urmatoarele localităţii: Întorsura, Gighera, Siliştea Crucii, Podari, Seaca de Câmp, 3

în Breasta şi 2 în Afumaţi din care s-au stins în anul 2011 un numar de 8 focare. S-a

menţinut focarul de tuberculoză.

În anul 2012 s-au înregistrat, 3 focare de anemiei infecţioasă ecvină în Calafat,

sat Ciupercenii Vechi, Bratovoiesti, sat Bădoşi şi Bucovăţ, sat Palilula din care a fost

stins un focar. În cazul leucozei ezootice bovine s-au declarat 6 cazuri în următoarele

localitaţi: Valea Stanciului, 3 în Craiova şi 2 în Cetate din care au fost stinse 3 focare.

La rabie a fost declarat un focar în localitatea Desa care a fost stins în 2012.


În anul 2014 s-au înregistrat 2 cazuri de trichineloză la Întorsura şi Calafat, 17

cazuri de tifoză aviară la Şimnicul de Sus şi Drănic, 2 cazuri de anemie infecţioasă

ecvină la Mârşani, 9 cazuri de leucoză bovină la Siliştea Crucii, Calopăr, Cetate, Desa

şi Ciupercenii Noi şi 627 cazuri de bluetongue (boala limbii albastre).

În anul 2015 s-au înregistrat 1 caz de tuberculoză la Bucovăţ, 2 cazuri de

leucoză enzootică bovină la Ciupercenii Noi şi Seaca de Pădure, 1 caz de rabie la

Gângiova, 1 caz de Trichomonoză şi 50 de cazuri de tifoză aviară la Podari.

În perioada 2004-2008, pe teritoriul judeţului Dolj nu s-au înregistrat epidemii.

În luna mai a anului 2009, au apărut şi în România cazuri de infectare a

populaţiei cu virusul gripal de tip A / H1N1 (gripa porcină).

Având în vedere experienţa anilor anteriori privind gripa aviară şi cea

sezonieră au fost adoptate cele mai eficiente măsuri privind:

- monitorizarea situaţiei,

- desfăşurarea acţiunilor de limitare a propagării virusului,

- diminuarea impactului negativ, economic şi psihologic asupra populaţiei,

- efectuarea de analize corecte şi riguroase;

- acţiuni pe linie de biosecuritate, dintre care menţionăm:

izolarea la domiciliu;

purtarea măştii care să acopere atât gura, cât şi nasul (inclusiv la

domiciliu);

la apariţia unui caz confirmat de imbolnavire prin gripa A/H1N1

într-o clasă din unităţi de învăţământ, suspendarea cursurilor şcolare ale

clasei respective, pentru o perioadă de 7 zile;

la apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire prin gripa A/H1N1

în clase diferite ale aceleaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile

şcolare ale unităţii de învăţământ, pe o perioada de 7 zile;

protecţia cetăţenilor şi a personalului de intervenţie;

În anul 2009 în judeţul Dolj s-a înregistrat un număr de 318 de cazuri

confirmate, 305 cazuri de persoane vindecate în urma tratamentului şi un număr de 2

cazuri care au fost în atenţia Ministerului Sănătăţii pentru confirmare/infirmare a

contaminării cu virusul gripal A H1N1.

În anul 2015 nu au fost înregistrate epidemii pe teritoriul Judeţului Dolj.

Acţiunile de protecţie şi intervenţie, în caz de risc biologic, se referă la

urmatoarele domenii de activitate:

a. prevenirea (profilaxia).- implică găsirea mijloacelor de întrerupere ; sursa

de infecţie – cale de transmitere – organism receptiv şi aplicarea unor măsuri la

îndemana cetăţeanului, cum ar fi : izolarea bolnavului, prevenirea contaminării celor

din jur, etc. precum şi intervenţia organelor specializate din reţeaua medicinei

preventive (DSP Dolj) în scopul reducerii gravităţii consecinţelor unor eventuale

epidemii.


b. protecţia – acţiunea care se desfăşoara în zonele afectate, cu scopul de a

evita sau limita la minimum transmiterea bolilor contagioase, ridicarea rezistenţei la

îmbolnăvire prin vaccinări preventive a populaţiei, instituirea măsurilor de carantină

provizorie.

c. intervenţia – totalitatea acţiunilor care se desfăşoară în zonele afectate de

epidemii, cu scopul de a salva populaţia, a nimici agenţii vectori ai epidemiilor; se

continuă acţiunile de observare medicală, carantină, izolarea şi tratamentul celor

contaminaţi, aplicarea măsurilor de dezinfecţie, deratizare, dezintoxicare; continuarea

tratamentelor preventive (administrare de antibiotice, vaccinări etc).

Măsuri de ordin medico-sanitar în caz de de situaţii de urgenţă .

Măsurile de ordin medico-sanitar în caz de de situaţii de urgenţă, se grupeaza

în trei categorii:

- măsuri preventive – axate în special pe educaţia sanitară a populaţiei în

sensul respectării regulilor de igienă individuală şi colectivă şi de igienă a apei,

alimentelor, evacuării corecte a reziduurilor şi respectarea instrucţiunilor autorităţilor

sanitare;

- măsuri profilactice în momentul producerii epidemiilor, care privesc

izolarea populaţiei afectate şi instituirea carantinei;

- măsuri după declanşarea epidemiilor, care vizează continuarea acţivităţilor

de salvare şi spitalizare a victimelor

Riscul transmiterii bolilor infecţioase în caz de situaţii de urgenţă se datorează

următorilor factori:

a) transmiterea intensă a agenţilor patogeni, prin:

- deteriorarea condiţiilor de igienă a mediului, în special modificările

cantitative ale apei (conducte rupte, inundate cu apă de canalizare, etc.)

- dezorganizarea programelor de luptă antiepidemică, atât prin pierderi

umane şi materiale, cât şi prin implementarea unor măsuri improvizate, de utilitate

nesigură şi costisitoare;

b) modificarea receptivităţii populaţiei faţă de bolile transmisibile, consecinţă

a stresului, alimentaţiei deficitare, lipsei de vitamine, proteine, etc.

c) introducerea de agenţi patogeni noi prin import din alte teritorii sau prin

redeşteptarea unor surse de infecţie, ascunse consecutiv apariţiei de cimitire umane,

outuri seci contaminate etc. în urma seismelor, alunecărilor de teren, inundaţiilor.

Acţiunile de protecţie şi intervenţie în teren în caz de de situaţii de urgenţă

trebuie sa ia în consideraţie toţi aceşti factori, diferenţiaţi pe tipuri de de situaţii de

urgenţă (seisme, inundaţii, înzăpeziri, alunecări de teren, incendii, accidente pe căile

de transport, accident nuclear sau chimic).

O serie de măsuri de ordin medical şi sanitar au caracter general şi privesc:

- asigurarea apei potabile pentru populaţie;

- asigurarea igienei alimentelor;

- evacuarea cadavrelor şi controlul serviciilor mortuare;

- lupta contra rozătoarelor şi insectelor;


- educaţia sanitară a populaţiei în cadrul pregătirii de protecţie civilă.

Ca urmare a unor categorii de situaţii de urgenţă, se pot declanşa o serie de

epidemii, astfel:

o în caz de seism :

- epidemii hidrice, prin afectarea surselor de apă sau a reţelelor de apă şi

canalizare (febra tifoidă, boli diareice acute cu germeni enterici-holera,

dizenterie, salmonelloze etc., hepatita virală acută de tip A);

- toxiinfecţii alimentare;

- tetanos – la răniţi;

- zoonoze – tifosul exantematic

o în caz de inundaţii :

- epidemii hidrice (febra tifoidă, boala diareică acută cu germeni enterici –

dizenterie, holeră, salmonelloze, hepatita virală acută de tip A);

- tetanos;

- tifos exantematic;

- toxiinfecţii alimentare.

o în caz de accident chimic pot apărea îmbolnaviri în masă cauzate de inhalarea

vaporilor de amoniac din atmosferă sau a altor substanţe.

o în caz de accident nuclear la Centrala nucleară de la Koslodui, măsurile de

protecţie şi intervenţie se stabilesc pentru întreaga zonă contaminată, în funcţie de

situaţia reală.

Situaţia detaliată a spitalelor din judeţul Dolj:

Instituţia

(spital, sanatoriu,

clinică etc.)

Adresa Categoria/

nivel Persoană de contact Profilul spitalului

Capacitate de

spitalizare

Spitalul Clinic

Judeţean de Urgenţă

Craiova

Craiova, str.Tabaci,

nr.1

II plan

conf

Manager Bogdan Fănuţă -

0251502202; 0728788777;

Director medical conf.univ.dr.

Tarniţă Dănuţ – 0251502136;

0724377934.

UPU - 0251533577

Servicii medico-

chirurgicale 1398 paturi

Spitalul Clinic

Municipal

Filantropia Craiova

Craiova,

Str. Nicolae

Titulescu, nr.40 IV

Manager dr. Gavrilă Olguţa Alice – 0251412267; 0762250100;

Director medical dr. Dişmărescu

Lorena – 0251412267; 076250101.

CPU – 0251417820.

Servicii medico-


Spitalul Clinic Neuropsihiatrie

Craiova

Craiova, str. Calea Bucureşti, nr.149

II M

Manager dr. Popa Luiza – 0251431189; 0726200092;

Director medical dr. Marcu

Mihaela – 0251431189; 0734456904.

CPU – 0251597791.

Servicii medicale 395 paturi

Spitalul Clinic de

Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie

„Victor Babeş”

Craiova

Str. Calea Bucureşti,

nr. 126, Craiova II M plan

conf

Manager Dr. Manda Adina–

0251543106; 0754048888; Director medical Dr.Ecobici Dan–

0251543106; 0745503765.

CPU – 0251542333.


Spitalul Militar de

Urgenţă ”Ştefan

Odobleja”

Craiova, str. Caracal,

nr. 150 IV plan

conf

Manager dr. Vlădaia Ion –

0251431189; 0726200092;

Director medical dr.Preda Maria– 0251581081; 0771035223.

CPU - 0251581081

Servicii medico-



Spitalul Clinic CFR

Craiova

Bd.Stirbei Voda nr. 6

Craiova

IV plan

conf

Manager dr.Mogos Gabriel–

0785273517

Director medical dr.Vasilescu

Cristina– 0252/532436;

0785273525.

CPU - 0251532436

Servicii medico-


Spitalul Clinic Municipal Calafat

Calafat, str. Traian, nr.5

IV

Manager dr. Stelian Voinea – 0251581628; 0744663898;

Director medical dr. Dumitru Anca – 0765812894. CPU - 0251230606

Servicii medico-chirurgicale

265 paturi

Spitalul Municipal

Băileşti

Băileşti, str.

Victoriei, nr.24 IV

Manager ec. Tibreanu Mirela –

0728263414;

Director medical Nanu Florin

Cătălin – 0251311207; 0732127178.

CPU - 0251311207

Servicii medico-


Spitalul Orăşenesc

Segarcea

Segarcea, str. Unirii,

nr.50

IV

Manager dr. Gofiţa Doru –

0730512851;

Director medical dr. Heedari

Hosang – 0251210423; 0745200905.

CPU - 0251210423

Servicii medico-


Spitalul Filişanilor Filiaşi, Bd.

Racoţeanu, nr.216

IV

Manager dr. Dumitru Ioana –

0768109290;

Director medical dr. Georgescu

Mariana – 0251441218;

0768109291. CPU - 0251441234

Servicii medico-


Spitalul Orăşenesc

“Aşezămintele Brâncoveneşti”

Dăbuleni

Dăbuleni,

Str. Unirii, nr.1 IV plan

conf

Manager jr. Maricuţoiu Ileana –

0755063793;

Director medical dr. Diaconescu

Marian – 0251337093; 0755063849;

CPU - 0251334824

Servicii medico-


Spitalul de Pneumoftiziologie

Leamna

Comuna Bucovăţ, Sat Leamna, Dolj

V

Manager Dr Matei Marius– 0760243811; 0251360395;

Director medical Dr.Butaliu Letitia

– 0760243813; 0251360395;


Spitalul de Psihiatrie

Poaina Mare

Comuna Poiana

Mare, Dolj V

Manager Oprescu Viorel

0251235310 0251235299

0740081861

Servicii Psihiatrie cronici lungă durată

500 paturi

Statistica epizootiilor înregistrate la nivelul judeţului este prezentată în

Anexa nr.26.

Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu

Este cel mai frecvent risc care se manifestă pe teritoriul judeţului, producerea

lui reprezentând o situaţie de urgenţă de tip special, fenomen care afectează domenii

importante ale activităţii vieţii economice şi sociale, precum şi construcţii, instalaţii,

amenajări, păduri, mijloace de transport, culturi agricole, etc.

Atât prin frecvenţă şi pagube produse, cât şi prin numărul de victime, incendiul

produce cele mai mari pierderi umane, culturale, sociale şi economice, cu consecinţe

directe şi indirecte.

Incendiul este socotit un risc de gravitate mică, dar frecvenţa manifestării îi

conferă un efect cumulat.

Conform O.M.I.R.A. Nr. 210 din 21 mai 2007 pentru aprobarea Metodologiei

privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu, cu modificările şi

completările ulterioare, se disting următoarele tipuri de riscuri de incendiu:

riscuri naturale - incendii de pădure şi/sau vegetaţie;

riscuri industriale - incendii şi explozii la obiective şi instalaţii

industriale;


riscuri de transport - incendii la mijloace de transport rutier, feroviar,

naval şi aerian;

riscul construcţiilor - incendii la construcţii şi alte amenajări;

risc social - incendii generate de manifestări violente, acte de răzbunare.

Statistica incendiilor şi a arderilor necontrolate din ultimii ani, relevă

creşterea numărului de intervenţii:

Anul Intervenţii la

incendii

Arderi necontrolate

2007 337 214

2008 357 283

2009 359 285

2010 302 247

2011 395 542

2012 447 852

2013 383 233

2014 278 75

2015 439 411

- Grafic, situaţia incendiilor se prezintă astfel:

337

357359

302

395

447

383

278

439

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


- Grafic, situaţia arderilor necontrolate se prezintă astfel:

214

283285

247

542

852

233

75

411

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

700

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Situaţia incendiilor în funcţie de obiectivul afectat este următoarea: 65%

incendii la case de locuit (73% în anul 2014), 12% incendii la mijloacele de transport

(10% în anul 2014), 7% incendii în blocuri de locuit (4% în anul 2014) şi 16 % alte

obiective (construcţii, depozite, păduri, culturi agricole) (13% în anul 2014).

Principalele surse de aprindere care au generat incendiile produse în zona de

competenţă pentru anul 2015 au fost: flacără deschisă (62%), scurtcircuit electric

(17%), efect termic (12%), jar sau scântei (8%). Comparativ cu anul 2014 s-a

constatat o creştere la sursa de aprindere flacără deschisă (46%) şi o scădere la

sursele de aprindere efect termic (13%), scurtcircuit electric (27%) şi jar sau scântei

(12%).

Situaţiile pe ani cu principalele surse de aprindere care au generat incendii

se prezintă după cum urmează:

2007 – instalaţii electrice defecte 78; echipamente electrice improvizate 3;

aparate electrice sub tensiune 17; mijloace de încalzire improvizate 5; mijloace de

încalzire nesupravegheate 5; coş, burlan de fum defect sau necurăţat 21; cenusă jar şi

scântei de la sistemele de încălzire 9; jocul copiilor cu focul 20; fumatul 246; focul

deschis 64; sudură 5; autoaprindere sau reacţii chimice 2; scântei mecanice

electrostatice şi frecare 3; scurgeri (scăpări) de produse inflamabile 9; defectiuni

tehnice de construcţii montaj 1; trăsnet şi alte fenomene naturale 8; acţiune

intenţionată 39; alte imprejurări 5; focul deschis în spaţii închise 12;

2008 – instalaţii electrice defecte 106; echipamente electrice improvizate 6;

aparate electrice sub tensiune 18; mijloace de încălzire improvizate 2; mijloace de

încălzire nesupravegheate 6; coş, burlan de fum defect sau necurăţat 21; cenusă jar şi

scântei de la sistemele de încălzire 8; jocul copiilor cu focul 27; fumatul 292; focul


deschis 89; sudură 3; autoaprindere sau reacţii chimice 3; scântei mecanice,

electrostatice şi frecare 3; scurgeri (scăpări) de produse inflamabile 4; defecţiuni

tehnice de construcţii montaj 1; nereguli organizatorice 1; accident urmat de

incendiu 1; trasnet si alte fenomene naturale 2; acţiune intenţionată 28; alte

imprejurări 5; focul deschis în spaţii închise 8;

2009 – fumatul 221; foc deschis 110; instalaţii electrice defecte 102; coş burlan

defect, necurăţat 47; acţiune intenţionată40; jocul copiilor cu focul 28; echipamente

electrice improvizate 19; foc deschis în spaţii închise 14; scurgeri de produse

inflamabile 11; mijloace de încălzire nesupravegheate 11; alte cauze 352;

2010 – fumatul 193; foc deschis 95; instalatii electrice defecte 86; coş burlan

defect necurăţat 34; acţiune intentionată 45; jocul copiilor cu focul 17; echipamente

electrice improvizate 6; foc deschis în spaţii închise 10; scurgeri de produse

inflamabile 5; mijloace de încălzire nesupravegheate 10; alte împrejurari 4; aparate

electrice sub tensiune 10; sisteme de încălzire defecte 8; mijloace de încălzire

improvizate; cenusa jar şi scântei de la sisteme de încălzire 7; sudură 7; scântei

mecanice, electrostatice şi frecare 2; defecţiuni tehnice de exploatare 4; trăsnet şi alte

fenomene naturale 5;

2011 – fumatul 275; foc deschis 302; instalatii electrice defecte 106; coş,

burlan defect sau necurăţat 45; acţiune intenţionată 101; jocul copiilor cu focul 22;

echipamente electrice improvizate 5; foc deschis în spaţii închise 27; mijloace de

încălzire nesupravegheate 9; aparate electrice sub tensiune 6; sisteme de încălzire

defecte 6; cenusă, jar scantei de la sistemele de încălzire 7; sudură 5; alte cauze 37;

2012 – foc deschis 641; acţiune intenţionată131; instalatii electrice defecte 107;

coş, burlan defect sau necurăţat 43; fumatul 229; foc deschis în spaţii închise 37;

jocul copiilor cu focul 28; aparate electrice sub tensiune 16; sisteme de încălzire

defecte 7; cenuşă, jar, scântei 9; scurgeri de produse inflamabile 6; sudură 8; mijloace

de încălzire improvizate 1; mijloace de încălzire nesupravegheate 1; trasnet 3;

autoaprindere 1; echipamente electrice improvizate; scântei mecanice, electrostatice

si frecare 2; nereguli organizatorice 1; alte împrejurări 15;

2013 – foc deschis 28; trăsnet 3; acţiune intenţionată 87; defecţiuni tehnice 1;

scurgeri de produse inflamabile 3; scântei 4 ; autoaprindere 2; sudură 1; foc deschis

167; fumat 104; jocul copiilor cu focul 15; cenusă, jar 8; cos burlan defect 34;

mijloace de încălzire defecte 2; instalatii electrice defecte 10; echipamente electrice

defecte 4; aparate electrice sub tensiune 22; alte împrejurări 87;

2014 – foc deschis 79; coş, burlan defect 34; instalaţii electrice defecte 86;

acţiune intenţionată 32; sisteme de încălzire defecte 2; fumatul 34; foc deschis în

spaţii închise 20; scântei mecanice 2; aparate electrice sub tensiune 12; jocul copiilor

cu focul 13; mijloace de încălzire improvizate 3; mijloace de încălzire

nesupravegheate 7; sudură 3; trăsnet şi alte fenomene periculoase 5; echipamente

electrice improvizate 10; alte imprejurări 3;

2015 – foc deschis 389; coş, burlan defect, necurăţat 55; instalatii electrice

defecte 125; acţiune intenţionată 61; fumatul 89; foc deschis în spaţii închise 21;

cenusă, jar, scântei 6; aparate electrice sub tensiune 25; jocul copiilor cu focul 22;

mijloace de încălzire improvizate 4; mijloace de încălzire nesupravegheate 18; sudură


3; echipamente electrice improvizate 6; defectiuni tehnice de exploatatie 3; sisteme

de încălzire defecte 2; trăznet şi alte fenomene naturale 9; scurgeri de produse

inflamabile 2; autoaprindere sau reacţii chimice 1; alte împrejurari 4.

Analizând situaţia victimelor ca urmare a producerii incendiilor, rezultă

următoarele aspecte:

Anul Persoane salvate Persoane decedate Persoane rănite

2007 7 17

2008 13 6

2009 7 11

2010 14 12 11

2011 27 8 3

2012 23 6 10

2013 25 5 15

2014 18 13 4

2015 32 9 13

Analizând situaţia timpului mediu de răspuns, timpului mediu la intervenţie şi

media incendiilor la suta de mii de locuitori, rezultă următoarele aspecte:

Anul Timpul mediu de

răspuns(minute)

Timpul mediu de

intervenţie (minute)

Media incendiilor la

suta de mii de locuitori

2011 16 77 156

2012 15,5 87,5 186

2013 18 83 121

2014 16 79 113

2015 17 81 172

La nivelul judeţului Dolj zonele cu riscuri de producere şi propagare a

incendiilor în masă sunt:

1. Platformele industriale est şi vest ale municipiului Craiova şi platforma

industrială a municipiului Calafat, care cuprind obiective cu potenţial

economic ridicat şi cu procese tehnologice care presupun producerea,

prelucrarea, manipularea ori depozitarea unor cantităţi apreciabile de

materiale sau substanţe periculoase.

2. Centrele populate în care se găsesc obiective (spaţii) de cazare ori social-

culturale reprezentate prin clădiri înalte sau cu aglomerări de persoane -

Craiova, Calafat, Băileşti.

3. Zonele străbătute de traseele conductelor magistrale de transport gaze

naturale: Filiaşi, Răcarii de Sus, Răcarii de Jos, Tatomireşti, Brădeşti,

Moşneni, Beharca, Bogea, Işalniţa, Craiova, Şimnicu de Jos, Gherceşti,

Mlecăneşti;

4. Zonele împădurite aparţinând fondului forestier;

5. Depozitul de înmagazinare gaze naturale Gherceşti;

6. Culturile agricole situate, în principal, în partea de sud a judeţului, de-a


lungul bazinelor hidrografice ale fluviului Dunărea, râurilor Jiu şi Desnăţui.

Numărul intervenţiilor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale este

prezentat în graficul de mai jos, constituind o bază de date utilă în cunoaşterea

evoluţiei acestora:

Repartiţia, pe localităţi, a incendiilor şi arderilor necontrolate:

NR.CRT LOCALITATEA INCENDII

2015

ARDERI NECONTROLATE

2015

INCENDII 2014

ARDERI NECONTROLATE

2014

INCENDII 2013

ARDERI NECONTROLATE

2013

INCENDII 2012

ARDERI NECONTROLATE

2012

1 Craiova 102 132 84 23 95 59 118 180

2 Băilesti 7 16 12 1 8 12 17 41

3 Calafat 10 26 13 4 21 18 14 29

4 Bechet 3 14 8 7 5 10 8 16

5 Dăbuleni 7 20 5 10 11 7 10 31

6 Filiaşi 11 10 5 18 8 7 35

7 Segarcea 8 18 4 5 5 6 33

8 Afumaţi 4 2 1 4 4 5 9

9 Almăj 2 2 1 1 3 4 2 4

10 Amărăştii de

Jos 3 1 4 1 1 14

11 Amarăştii de

Sus

12 Apele Vii 2 3 4 1 2

13 Argetoaia 3 1 3 2 3

14 Bârca 2 3 1 1 2

15 Bistreţ 5 1 5 7 3 2 2

16 Botoşeşti Paia 1

17 Brabova 1 6 1 2 3 4

18 Brădesti 3 3 2 4 6 16

19 Braloştiţa 1 2

20 Bratovoeşti 7 2 1 3

21 Breasta 3 5 3 1 2 2 15

22 Bucovaţ 3 2 1 5 19

23 Bulzeşti 2 3 4 2 6 11

24 Călăraşi 9 8 10 6 15 2 5

25 Calopăr 10 1 1 1 7 13

26 Caraula 1 2

27 Cârcea 3 6 5 4 5 9

28 Cârna 1 2 1 1

29 Carpen 2 1 1

30 Castranova 1 2 1 1 2 1

31 Catane 2 2 2 4

32 Celaru 9 4 1 6

33 Cerăt 4 12 3 2 2 7 22

34 Cernăteşti 2 1 1 1

35 Cetate 3 4 3 1

36 Cioroiaşi 1 1 1 2 1 2

37 Ciupercenii Noi 2 6 1 2 1 5 3

38 Coşoveni 1 6 1 1 9 1 10

39 Coţofenii din

Dos 1 1 3 1 3 10

40 Coţofenii din

Faţă 2 4 1 1 4 2 7

41 Daneţi 3 2 4 2 2

42 Desa 3 1 1 1 4 1

43 Dioşti 1

44 Dobreşti 1 2 1 1

45 Dobroteşti 1


46 Dragoteşti 4 1 1 5 2

47 Dranic 2 3 3 5 2 2 18

48 Fărcaş 1 1

49 Galicea Mare 1 4 2 1 2 1 5

50 Galiciuica 1 3 2 2 1 1 2

51 Gherceşti 3 3 7 4

52 Ghidici 1

53 Ghindeni 2 2 1 1

54 Gighera 5 4 1 1 1 5 4

55 Gângiova 1 3 2 1 4

56 Giubega 1 2 1 2 5 5

57 Giurgiţa 1 1 3 1 4 1 1 4

58 Gogoşu 1 1 1 1

59 Goicea 3 2 2 2 1 2

60 Goieşti 3 2 2 1 1 8

61 Greceşti 1 1 1

62 Întorsura 1 3 1 3 3 3

63 Işalniţa 6 13 1 1 2 5 4 12

64 Izvoare 1 1 1 1 5 4

65 Leu 8 5 3 4 4 6 13

66 Lipovu 1 1 3 1 6

67 Măceşu de Jos 1 3 3 1

68 Măceşu de

Sus 2 1 4 18

69 Maglavit 5 3 2 2 1 4 7

70 Malu Mare 1 8 1 1 2 3 4 16

71 Melineşti 1 2 3 1 1 1 2

72 Mârşani 1 3 1

73 Mischii 1 3 5 1

74 Moţăţei 3 1 5 11 2 8 2

75 Murgaşi 1 2 1 1 1 3

76 Negoi 2 2 2 2 1 2

77 Orodel 2 2 1 5 1

78 Ostroveni 5 7 5 2 6 3 10 12

79 Perişor 2 1 3 2 4

80 Pieleşti 4 8 2 4 1 5 10

81 Piscu Vechi 2 4 2 2

82 Pleniţa 2 2 1 2 1 14

83 Pleşoi 4 3 1

84 Podari 6 10 1 5 3 4 16

85 Poiana Mare 2 11 1 5 2 1 6

86 Predeşti 1 1 2 2 1 2

87 Radovan 3 1 2 1 1 1

88 Rast 2 2 3 2 7 2

89 Robăneşti 2 2 1 4 6 9

90 Rojişte 1 2 3 1 3 3

91 Sadova 3 2 1 1 1 3 6

92 Sălcuţa 2 3 5

93 Scaieşti 3 1 1

94 Seaca de

Câmp 1

95 Seaca de Pădure

3 1 1

96 Secu

97 Siliştea Crucii 4 1 2 1 3

98 Simnicu de

Sus 5 3 2 5 2 6 7

99 Sopot 12 1 1 1 1 2 2

100 Talpăş 1 1 2 2 2

101 Teasc 1 3 1 5 4 3

102 Terpeziţa 1 2 1 5 4 6 3

103 Teslui


104 Ţuglui 1 1 1 1 2

105 Unirea 2 2 1 1 2

106 Urzicuţa 1 1 2 5

107 Valea

Stanciului 3 2 2 1 1 2 6

108 Vela 1 1 1 2 1

109 Verbiţa

110 Vârtop 1 1 1 1

111 Vârvoru de Jos 4 3 3 2 2 3 5

Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale

Pentru această categorie de risc se analizează producerea unor evenimente în

următoarele împrejurări: adunări, târguri, festivaluri şi alte manifestări periodice cu

afluenţă mare de pulic, precum şi posibile mişcări sociale.

Pe această bază au fost inventariate zone cu aglomerări de persoane şi localităţi

în care se organizează târguri şi festivaluri, exemplificate în continuare:

Zone cu aglomerări de persoane

Nr

crt

Manifestare Locul Nr.

persoane

Durata

(ore)

Frecvenţa Factor de

gravitate

1 Competiţii

sportive

Stadionul Extensiv > 5000 2 Săptămânal Risc public

2 Competiţii

sportive

Stadionul

Electroputere

> 3000 2 Săptămânal Risc public

3 Competiţii

sportive

Sala Polivalentă > 3000 3 Săptămânal Risc public

4 Foc de

artificii

Piaţa Prefecturii > 10000 2 Revelion Risc public

Joc de artificii

Perturba-rea

circulaţiei

5 Concerte Parc

Velodrom

> 10000 6 Lansări

Discogra-

fice

Risc public

6 Festivalul

berii

Parc

Velodrom

> 10000 8 Anual / 3

zile

Risc public

7 Aglomerări de

persoane

Complex comercial

SUCPI

> 500 8 Zilnic Risc public

8 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

ELECTROPUTER

E MALL

AUCHAN


9 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

AUCHAN

Craioviţa


10 Aglomerări de

persoane

Complex comercial

BĂNIE


11 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

SUCCES


12 Aglomerări de

persoane

METRO Craiova > 500 8 Zilnic Risc public

13 Aglomerări de

persoane

SELGROS Craiova > 500 8 Zilnic Risc public

14 Aglomerări de KAUFLAND > 500 8 Zilnic Risc public


persoane Craiova, cart.

Craioviţa

15 Aglomerări de

persoane

KAUFLAND

Craiova, cart.

Lăpuş


16 Aglomerări de

persoane

S.C. MERCUR

S.A.


17 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

PRACTIKER


18 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

DEDEMAN


19 Aglomerări de

persoane

Hypermarket LIDL

strada Caracal


20 Aglomerări de

persoane

Hypermarket LIDL

strada Maramures


21 Aglomerări de

persoane

Hypermarket LIDL

Calea Bucuresti


22 Aglomerări de

persoane

Hypermarket

BAUMAX Calea

Severinului


23 Aglomerări de

persoane

Marlorex Calea

Severinului


24 Aglomerări de

persoane

Aliss Shopping

City Aleea 1

Tineretului


Principalele pieţe, târguri şi festivaluri organizate în judeţul Dolj

Nr.

crt.

Localitatea Piaţă

agroalimentară

Târg mixt

săptămânal

Festivaluri

1. Municipiu Craiova Zilnic Luni Ziele municipiului Craiova,

Festivalul tradiţiilor populare,

Duminica Floriilor, Zilele Marin

Sorescu, etc

1.1. Piaţa Centrală Zilnic

1.2. Piaţa Craioviţa Nouă –

Big

Zilnic

1.3 Piaţa Craioviţa Nouă –

Orizont

Zilnic

1.4 Piaţa Gării Zilnic

1.5 Piaţa 1 Mai – Ciupercă Zilnic

1.6 Piaţa Brazda lui Novac –

Baba Novac

Zilnic

1.7 Piaţa 1 Mai Zilnic

1.8 Piaţa Valea Roşie –

Eroilor

Zilnic

1.9 Piaţa Brestei Zilnic

1.10 Piaţa Rovine Zilnic

1.11 Piaţa Chiriac Zilnic

1.12 Piaţa Târg Zilnic Zilnic

1.13 Piaţa Veche – Krasnoff Zilnic

2. Municipiu Băileşti Joi, Duminică 23–25 august zilele Băileştiului,

18 octombrie Zilele zaibărului şi

prazului, miting aviatic Cilieni


3. Municipiu Calafat Zilnic 07–10 mai zilele municipiului, 26

iunie ziua satului Basarabi, 01–08

august Festivalul international de

folk

3.1 Piaţa cu profil

agroalimentar

Zilnic

3.2 Piaţa Cobuz Zilnic

3.3 Piaţa Centrală Zilnic

3.4 Piaţa pentru produse

nealimentare

Zilnic

4. Bechet Sâmbătă 15 august – serbare câmpenească,

6–9 septembrie zilele orasului

5. Dăbuleni Duminică Duminica Floriilor, Bâlciul de

toamnă, 14 septembrie – serbare

câmpenească

6. Segarcea Joi, Duminică 01 februarie – ziua vinului

7. Filiaşi

Fratoştiţa

Bâlta

Joi, Duminică 7 mai Ziua Filiaşului, Înălţarea

Domnului

8. Afumaţi Marţi

9. Amărăştii de Jos Joi 18 mai Sărbătoarea Trandafirului, 6

august sărbătoare câmpenească

Apele Vii 8 iunie – ziua comunei

10. Argetoaia Duminică 15 august – serbare câmpenească

11. Bistreţ Joi

12. Bârca Duminică 15 august – serbare câmpenească

13. Botoseşti –Paia Sâmbătă 22 august– serbare câmpenească, 8

septembrie – serbare câmpenească

14. Brabova Duminică

15. Brădeşti Duminica Rusaliilor,

01 mai – ziua comunei

16. Bratovoieşti Sâmbătă

17. Bucovăţ 05 aprilie – hora de la Leamna

18. Bulzeşti 15 august – serbare câmpenească

19. Calopăr 15 august – serbare câmpenească

20. Caraula Duminică 15 august – serbare câmpenească

21. Carpen – Sat Cleanov Marţi, Joi 27 iunie Sărbătoarea teiului

22. Catane Marţi

23. Cârcea 15 august – serbare câmpenească

24. Castranova 21 mai – ziua comunei

25. Călăraşi Vineri 21 mai – ziua comunei

26. Celaru Duminica 16 mai – Sărbatoarea florii de

salcâm

27. Cernăteşti Joi ultima duminică a lunii iulie –

„Sărbătoarea secerişului”

28. Cetate Joi, Duminică 01 februarie – Ziua vinului

29. Cioroiaşi Miercuri

30. Ciupercenii Noi Duminică Sf. Ilie, 04 mai – Sărbatoarea florii

de salcâm, 10 octombrie– ziua

comunei

31. Daneţi Vineri


32. Desa Zilnic (Mai –

Septembrie)

16 mai – Sărbatoarea florii de

salcâm

33. Dobreşti Miercuri

34. Dobroteşti Miercuri 29 august– serbare câmpenească

35. Drăgoteşti Sărbătoarea cornului – august

36. Drănic 15 august – ziua tradiţională a

comunei

37. Fărcaş 22 –25 aprilie – bâlciul Ploştii

38. Galicea Mare Duminică 01 februarie – Ziua vinului, 8

septembrie – serbare câmpenească

39. Galiciuica Marţi 8 septembrie – serbare câmpenească

40. Gighera – sat Zăval Vineri prima duminică din august

sărbătoare câmpenească

41. Giubega Vineri 15 august – serbare câmpenească

42. Giurgiţa Sâmbătă Sărbătoarea spicului de grâu, 8 iunie

– ziua comunei, 15 august – serbare

câmpenească

43. Gângiova Joi 15 august – serbare câmpenească

44. Gogoşu Vineri ultima duminică din august –

serbare câmpenească

45. Greceşti – sat. Busu Duminică ultima duminică din septembrie

46. Întorsura Joi 21 mai – ziua comunei

47. Izvoare

Corlate

Domnu Tudor

Duminică, Sâmbătă,

Miercuri

ultima duminică din august

48. Leu Duminică 10 octombrie– ziua comunei

49. Lipovu Sâmbătă

50. Maglavit Miercuri,Duminică

51. Măceşu de Jos Miercuri 10 octombrie– ziua comunei

52. Măceşu de Sus Sâmbătă

53. Melineşti Duminică 7 septembrie – ziua comunei

54. Mârşani Marţi 15 august – serbare câmpenească

55. Moţăţei Joi, Duminică prima duminică după Sf. Mărie

Mică

56. Murgaşi – sat Picăturile 20 iulie

57. Negoi Sâmbătă 01 mai – ziua comunei

58. Ostroveni prima duminică din august

59. Perişor Duminică 21 mai – ziua comunei

60. Pieleşti Rusalii, spectacolul Vara

Pieleşteană, 15 august – serbare

câmpenească

61. Piscu Vechi Sâmbătă Ziua de Înălţare

62. Pleniţa Sâmbătă Vineri 16 mai – Sărbătoarea Bujorului

63. Pleşoi 20 iulie – sărbătoare întâlnire cu fii

satului

64. Poiana Mare Vineri 16 mai – Sarbatoarea florii de

salcâm

65. Predeşti Rusalii

66. Radovan Vineri 1 iunie – ziua comunei, 15 august –

serbare câmpenească

67. Rast Miercuri, sâmbătă 28 martie – ziua comunei


68. Robăneşti 10 noiembrie – ziua comunei

69. Rojişte Luni prima joi după Rusalii

70. Sadova Joi, Duminică

71. Sălcuţa Duminică

72. Scăeşti Marţi 29 iunie întâlnirea cu fiii satului –

Valea lui Pătru

73. Seaca de Câmp Marţi

74. Seaca de Pădure Sâmbătă

75. Sopot

Sat. Pereni

Miercuri Sf. Constantin şi Elena,

sf. Maria Mică, 21 mai – ziua

comunei, 8 septembrie – serbare

câmpenească

76. Siliştea Crucii Sâmbătă 21 mai – ziua comunei

77. Simnicu de Sus 29 iunie întâlnirea cu fiii satului, 15

august – serbare câmpenească

78. Terpeziţa Sâmbătă a treia zi de Paşti

79. Ţuglui 23 aprilie

Sf. Gheorghe

80. Unirea Duminică

81. Urzicuţa Miercuri

82. Valea Stanciului Duminică 20 iunie – ziua comunei

83. Vârtop Joi 15 august – serbare câmpenească

84. Vela 15 august – serbare câmpenească

85. Vârvoru de Jos duminica Floriilor, Rusalii

Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri.

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Descarcerări 239 346 152 152 67 36 29 34 46

Asistenţă medicală şi

transport medical

700 868 1837 1711 1949 3570 6284 7838 7560

Asistenţa persoanelor 67 68 111 42 28 62 114 173 224

Salvări de animale 16 41 31 21 34 19 16 23 2

Intervenţii pentru

protecţia mediului

5 5 2 2 2 4 1

Zone de risc crescut

a) zone de risc urbane: Craiova, Calafat, Băileşti, Filiaşi, Segarcea, Băileşti,

Bechet;

b) zone de risc periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pieleşti, Coşoveni,

Breasta, Mihăiţa, Podari;

c) zone de risc rurale: localităţile în care s-au produs inundaţii, alunecări de teren,

fenomene meteorologice periculoase sau predispuse acesor fenomene.


Secţiunea 1 – Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

Concepţia desfăşurării acţiunilor de intervenţie are ca scop reglementarea

modului de răspuns al componentelor locale ale Sistemului Naţional pentru

Managementul Situaţiilor de Urgenţă - Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă,

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj şi celelalte

instituţii implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, pe timpul situaţiilor de

urgenţă generate de tipurile de risc ce se pot manifesta în zona de competenţă,

stabilirea detaliilor de planificare, conducerea şi coordonarea operaţională necesară

punerii în practică a acţiunilor tuturor factorilor împlicaţi în vederea gestionării

riscurilor la nivelul judeţului Dolj.

În funcţie de locul producerii situaţiei speciale acţiunile de intervenţie se pot

desfăşura în următoarele medii: terestru, împădurit, acvatic (lacuri de acumulare,

lacuri de câmpie, râuri, pâraie, Fluviul Dunărea).

În vederea asigurării unui răspuns oportun şi eficient a fost întocmit Registrul

de riscuri şi capabilităţi la nivelul judeţului Dolj în conţinutul căruia s-au constituit

sisteme de intervenţie imediată compuse din celule de alarmă.

Acţiunile de răspuns în situaţii speciale se planifică şi desfăşoară pe trei

paliere: operativ, tactic şi strategic.

Pentru alertarea capabilităţilor specializate prevăzute prin planurile de acţiune

se stabilesc următoarele coduri:

- ALPHA – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu

competenţă regională cu program de lucru 24/24 de ore şi timp de operaţionalizare de

la 3 minute până la 60 minute.

- BRAVO – pentru celule de alarmă organizate la nivel judeţean şi cele cu

competenţă regională cu timp de operaţionalizare mai mare de 60 minute.

- CHARLIE – pentru capabilităţile specializate care intervin în sprijinul

celulelor de alarmă.

Competenţa pentru introducerea codurilor de alertare menţionate anterior se

stabileşte, astfel:

- Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă - pentru ALPHA şi

BRAVO.

- Centrul naţional de conducere integrată al MAI – pentru CHARLIE.

Capabilităţile specializate prevăzute prin planurile de intervenţie/acţiune se

stabilesc pe coduri de alertare.

Concepţia urmăreşte îndeplinirea următoarelor obiective:

menţinerea la niveluri acceptabile sau, după caz, limitarea efectelor manifestării

riscurilor identificate;

CAPITOLUL IV

ACOPERIREA RISCURILOR


analizarea promtă şi realistă a situaţiilor operative create, cu luarea în considerare

a tuturor elementelor ce pot influenţa evoluţia factorilor de risc cu impact negativ

asupra vieţii şi a persoanei, comunităţilor afectate, ca urmare a hotărârilor adoptate

şi a măsurilor dispuse de factorii de decizie abilitaţi conform legii;

menţinerea cooperării permanente cu toate componentele subsitemului local de

management al situaţiilor de urgenţă;

asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei şi a personalului propriu;

asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în timpii de

răspuns planificaţi sau ordonaţi;

limitarea pierderilor de vieţi, a pagubelor materiale şi a efectelor negative asupra

mediului;

realizarea unei repartiţii judicioase a forţelor şi mijloacelor de intervenţie în zona

de competenţă;

asigurarea unei conduceri şi coordonări unitare a acţiunilor de intervenţie;

cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă, a

riscurilor la nivelul judeţului Dolj.

punerea în aplicare parţial sau total a planurilor operative în vederea realizării

măsurilor de prevenire/protecţie, intervenţie în sprijinul populaţiei în cazul

manifestării unui anumit tip de risc;

cunoaşterea fluxului informaţional-decizional la nivelul judeţului Dolj;

verificarea viabilităţii planurilor operative şi de cooperare de către fiecare

instituţie cu funcţii de sprijin împlicată în gestionarea situaţiilor de urgenţă

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj, ca structură cu

rol integrator şi coordonator, la nivel judeţean, al tuturor instituţiilor cu atribuţii în

domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, în scopul evitării manifestării

riscurilor şi pentru minimalizarea consecinţelor acestora, precum şi pentru a reduce

frecvenţa acestora de producere, îndeplineşte, sau, după caz, participă la asigurarea

următoarelor acţiuni, misiuni şi funcţii de sprijin:

monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, seismici, de mediu, hidrografici,

etc., şi transmiterea datelor la autorităţile competente, precum şi a tuturor tipurilor

de risc;

activităţi preventive în competenţă, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor (controale şi inspecţii de prevenire la instituţiile publice şi operatori

economici sursă de risc, recepţionarea de specialitate a obiectivelor de investiţii,

avizare / autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă, asistenţă tehnică

de specialitate, informarea preventivă, pregătirea populaţiei, constatarea şi

sancţionarea încălcărilor prevederilor legale, alte forme prevăzute de lege);

informarea, educarea şi pregătirea preventivă a populaţiei asupra pericolelor

specifice unităţii administrativ-teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în

cazul manifestării unui pericol potenţial generator de situaţii de urgenţă, instruirea

personalului cu atribuţii în domeniu, acordarea asistenţei tehnice de specialitate;

înştiinţarea autorităţilor administraţiei publice locale şi avertizarea populaţiei prin

intermediul mijloacelor tehnice specifice despre posibilitatea/iminenţa producerii

unor situaţii de urgenţă;


căutarea descarcerarea şi salvarea persoanelor şi animalelor (altele decât felinele şi

cele sălbatice) aflate în pericol, imobilizate sau captive în medii ostile vieţii,

independent, cu forţele şi mijloacele din dotare şi/sau în cooperare cu cele

aparţinând altor structuri cu atribuţii în domeniu;

participarea la evacuarea şi transportul, atunci când este posibil, a persoanelor şi a

a unor categorii de bunuri materiale periclitate de producerea situaţiilor de

urgenţă, precum şi a taberelor de sinistraţi;

acordarea asistenţei medicale de urgenţă prespitalicească prin intermediul

S.M.U.R.D.;

asigurarea măsurilor specifice domeniului de competenţă pe timpul desfăşurării

unor evenimente publice de amploare care pot genera situaţii de urgenţă;

distrugeri controlate de zăpoare, diguri şi alte amenajări hidrotehnice sau genistice

în scopul prevenirii producerii unor situaţii de urgenţă determinate de alunecări de

teren sau fenomene meteorologice periculoase;

localizarea, limitarea propagării, stingerea incendiilor şi participarea la înlăturarea

efectelor negative ale acestora;

neutralizarea materialelor periculoase prin efectuarea acţiunilor de asanare a

muniţiei neexplodate ramase din timpul conflictelor militare;

participarea, cu mijloace proprii, la acţiunile de transport şi distribuire a apei,

hranei şi bunurilor de primă necesitate pentru persoanele afectate sau evacuate;

participarea în cadrul structurilor ce asigură managementul riscului de poluare pe

fluviul Dunărea şi râurile interioare;

participarea cu forţe şi mijloace specializate la executarea cercetării C.B.R.N. şi

marcarea zonelor contaminate;

executarea decontaminării propriu şi participarea la deconataminarea populaţiei,

cu mijloace specializate proprii, precum şi ale celorlalte structuri dotate cu tehnică

şi materiale specifice şi/sau a punctelor de decontaminare personal, recunoscute

din timp în profil teritorial, în zonele contaminate nuclear, chimic şi biologic;

executarea misiunilor de decontaminare a tehnicii şi a terenului cu mijloace

specializate proprii şi ale celorlalte structuri dotate cu tehnică şi materiale

specifice şi/sau a punctelor de decontaminare tehnică şi echipament recunoscute

din timp în profil teritorial, în zonele contaminate nuclear, chimic şi biologic;

participarea la activităţi de evaluare a pagubelor, cercetarea cauzelor producerii

unor situaţii de urgenţă din domeniul de competenţă şi centralizarea datelor şi

informaţiilor în vederea informării eşalonului superior;

planificarea, pregătirea şi asigurarea resurselor destinate intervenţiei structurilor

proprii şi punerea la dispoziţia altor structuri, potrivit reglementărilor în domeniu,

a unor categorii de tehnică, materiale şi tehnică;

exerciţii şi aplicaţii.

În situaţii deosebite, atunci când se asigură sprijin logistic de la alte componente

ale subsistemului local de management al situaţiilor de urgenţă, Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj, prin subunităţile sale, poate îndeplini,

pentru o perioadă de timp determinată, fără a afecta capacitatea de intervenţie,

misiuni de tipul:

asigurarea unor legături de comunicaţii şi informatică;


asigurarea energiei pentru iluminat pe timpul desfăşurării unor misiuni de

intervenţie;

participarea la acţiuni de reabilitare a zonelor afectate, prin angrenarea unor

categorii de forţe şi mijloace în degajarea aluviunilor şi altor materiale, scoaterea

apei din subsolurile/incintele inundate etc.

În scopul acoperirii riscurilor transfrontaliere şi stabilirii unui set unitar de

reguli şi măsuri pentru asigurarea intervenţiei comune în cazul producerii unor situaţii

de urgenţă care implică participarea unor categorii de forţe şi mijloace aparţinând

statului vecin, cu implicaţia unor instituţii similare au fost întocmite Planurile de

intervenţie comună în domeniile de competenţă ale Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă “Oltenia” al judeţului Dolj şi Directoratele Regionale de Pompieri şi

Protecţie Civilă Vidin, Vratsa şi Montana.

Planurile de intervenţie comună reprezintă documentele operative elaborate în

scopul:

a) eficientizării cooperării pe timpul intervenţiilor şi activităţilor de pregătire

desfăşurate în comun de către structurile de intervenţie şi structurile de sprijin

logistic şi comunicaţii ale celor două părţi, în zonele de competenţă;

b) asigurării coordonării forţelor şi mijloacelor;

c) stabilirii fluxului informaţional-decizional;

d) utilizarii procedurilor comune de notificare, monitorizare şi intervenţie.

Modalităţile de informare asupra pericolelor probabile, avertizare/alarmare în

cazul manifestării acestora, modalităţile de intervenţie comună asupra riscurilor

transfrontaliere, precum şi exerciţiile şi aplicaţiile cu participare internaţională, se

regasec în Planurile de intervenţie comună, aplicabile la nivelul judeţului Dolj,

districtului Vidin, districtului Vratsa şi districtului Montana, în care sunt implicate

structuri subordonate Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv

Directoratului General de Pompieri şi Protecţie Civilă, aflate în dispeceratul

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj.

Planurile sunt elaborate în baza reglementărilor comune cu incidenţă în domeniile

apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile:

a) Tratatul de prietenie, colaborare şi bună vecinătate dintre România şi Republica

Bulgaria (Sofia, 27 ianuarie 1992);

b) Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind

colaborarea în domeniul protecţiei civile, în timp de pace (Bucureşti, 18 ianuarie

1996);

c) Protocol între guvernele României, Republicii Turcia şi Republicii Bulgaria

privind cooperarea în domeniul asistenţei umanitare de urgenţă (Ceşme, 15 mai

2002);

d) Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind

regimul frontierei de stat româno-bulgare, colaborarea şi asistenţa mutuală în

probleme de frontieră ratificat prin Legea nr.39/02.03.2007 pentru România,

respectiv Hotărârea Guvernului Bulgariei nr.745/30.10.2006 pentru Bulgaria.

e) Planul de intervenţie comună în domeniile de competenţă ale Inspectoratului

General pentru Situaţii de Urgenţă şi Directoratul General de Pompieri şi Protecţie

Civilă (Giurgiu, 19.03.2013).


Organizarea cooperării

Cooperarea se organizează la nivel intra şi interinstituţional în baza legilor în

vigoare şi are ca obiectiv conjugarea efortului pentru gestionarea, în sistem integrat, a

acţiunilor în situaţii speciale.

La nivel interinstituţional pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ce le revin,

autorităţile administraţiei publice centrale şi locale investite cu atribuţii directe şi de

sprijin pentru răspunsul în situaţii speciale şi capabilităţile specializate ale acestora

cooperează pe baza protocoalelor sau planurilor întocmite din timp şi pe misiuni

concrete, în funcţie de evoluţia situaţiei operative.

La nivel intrainstituţional capabilităţile specializate din cadrul fiecărei

componente a sistemului cooperează pentru asigurarea schimbului de date şi

informaţii în ambele sensuri, conform atribuţiilor şi competenţelor conferite de

legislaţia în vigoare.

La nivel local (teritorial) cooperarea se organizează atât intra cât şi

interinstituţional, în scopul realizării schimbului de date şi informaţii, analizării

oportunităţii măsurilor preventive, coordonării şi sincronizării acţiunilor în zona de

competenţă şi îndeplinirii în comun a unor misiuni.

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc identificate la

nivelul judeţului se realizează conform legislaţiei în domeniu.

La nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj

sunt întocmite planuri de urgenţă, planuri pentru gestionarea tipurilor de risc existente

la nivelul unităţii administrativ-teritorală, planuri de cooperare, protocoale de

cooperare, planuri operative şi proceduri, după cum urmează:

Nr.

crt. TIP RISC DOCUMENTE

1. RISCURI NATURALE

1.1. inundaţii Planul de aparare împotriva inundaţiilor, fenomenelor

meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii

hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeţului Dolj

2014-2017.

Plan de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi

poluărilor accidentale 2014 – 2017 al Municipiului

Craiova

Planul de acţiune al IGSU în cazul producerii

situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii.

Procedura privind acţiunile desfăşurate la nivelul MAI

în cazul producerii unor situaţii de urgenţă generate de

inundaţii.

Procedură privind gestionarea situaţiilor de urgenţă

determinate de accidente la construcţii hidrotehnice

1.2. fenomene meteorologice

periculoase


determinate de căderi masive de zăpadă, viscol,

polei şi blocaje de gheţuri pe Dunăre sau râurile

interioare


determinate de de seceta hidrologică.



determinate de căderi de grindină.

Procedură privind notificarea gestionarea situaţiilor de

urgenţă determinate de manifestarea fenomenelor

hidro-meteorologice periculoase, de către

personalul Centrului Operaţional Naţional


determinate de incendii la fondul forestier

1.3. cutremure Plan de apărare în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă generată de cutremure şi/sau alunecări de

teren


determinate de producerea cutremurelor puternice

1.4. alunecări de teren

Plan de apărare în cazul producerii unei situaţii de

urgenţă generată de cutremure şi/sau alunecări de

teren.


determinate de producerea alunecărilor de teren.

1.5. incendii de padure Planul de apărare împotriva incendiilor la fondul

forestier al judeţului Dolj

2. RISCURI TEHNOLOGICE

2.1. riscuri de transport şi

depozitare produse periculoase


determinate de producerea accidentelor majore pe

căile de transport

2.1.1. transport rutier Plan operaţional de intervenţie în caz de accident

rutier în care sunt implicate autovehicule ce transportă

substanţe periculoase.

Protocol de cooperare în vederea prevenirii

accidentelor rutiere ce pot fi comise de către

conducătorii autovehiculelor cu regim de circulaţie

prioritară.

Protocolul de colaborare între Ministerul

Transporturilor şi M.I.R.A. pentru aplicarea

Managementului incidentelor produse pe autostrăzi şi

drumuri naţionale

Plan de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă determinate de accidente majore pe căile

rutiere

2.1.2. transport feroviar Plan de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă determinate de accidente pe căile feroviere

2.1.3. transport fluvial Plan de intervenţie în cazul producerii unor situaţii de

urgenţă determinate de accidente deosebit de grave pe

căile de transport fluviale

2.1.4 transport aerian Plan operaţional de intervenţie în caz de accident de

aviaţie civilă.

Procedura privind intervenţia comună în situaţii de

urgenţă pentru căutarea şi salvarea de vieţi omeneşti

în situaţia producerii unui accident de aviaţie

2.1.5. transport prin reţele magistrale Planul de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă determinate de avarierea gravă a magistralelor

de transport gaze, energie electrică şi produse

petroliere.


determinate de avarierea gravă la magistralele de

transport gaze, produse petroliere, energie


electrică


determinate de producerea alunecărilor şi

prăbuşirilor de teren în localităţi, la exploatări de

resurse naturale care afectează infrastructura

căilor de transport şi reţelelor de energie şi gaze

naturale

2.2. accidente, avarii, explozii şi

incendii în industrie

Planul de urgenţă externă pentru accidente majore

produse pe amplasamentul operatorului economic

Societatea naţională de Gaze Naturale Romgaz

S.A.

Planul de urgenţă externă pentru accidente majore

produse pe amplasamentul operatorului economic

S.C. OMV Petrom S.A. Combinatul Doljchim

Craiova

Plan de urgenţă externă S.C. Conpet S.A., Direcţia

Operaţiuni – Departament Producţie – Divizia Vest –

Sector Orleşti – Staţia automatizată Gherceşti

Plan de urgenţă internă S.C. Conpet S.A. – Staţia de

pompare ţiţei Gherceşti


determinate de accidente chimice cu implicaţii în

afara amplasamentului


determinate de accidente, avarii, explozii şi incendii

în industrie

2.3. riscuri nucleare Plan de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă

nucleară şi radiologică al judeţului Dolj

Procedură standard operaţională pentru evaluarea,

testarea şi verificarea viabilităţii Planului de prevenire

şi intervenţie în situaţii de urgenţă nucleară şi

radiologică

Protocol de colaborare între Ministerul Sănătăţii şi

IGSU de reglementare, aplicare a responsabilităţii

legale şi colaborare în caz de accidente nucleare şi

urgenţe radiologice


determinate de producerea unui accident nuclear

şi/sau urgenţă radiologică


determinate de accidente chimice cu implicaţii pe

amplasament

Planuri de cooperare în domeniul CBRN, între ISU

Dolj şi Direcţia Regională de Pompieri şi Protecţie

Civilă Montana, Vratsa, Vidin - Bulgaria

2.4. riscuri poluare ape Procedură privind gestionarea situaţiilor de urgenţă

determinate de poluări pe cursurile de apă

interioare

2.5. prăbuşiri de construcţii

instalaţii sau amenajări

Procedura operaţională de intervenţie privind

gestionarea situaţiilor speciale determinare de

prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări.

2.6. eşecul utilităţilor publice Planul de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă determinate de avarierea gravă a sistemelor de

gospodărie comunală


Planul de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă determinate de avarierea gravă a sistemelor de

comunicaţii şi informatică


determinate de avarierea gravă a sistemelor de

gospodărie comunală

Procedura privind modul de acţiune în situaţia producerii

unor avarii grave la sistemele de comunicaţii şi

informatică

2.7. căderi de obiecte din atmosferă

sau din cosmos

Plan judeţean pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos.


determinate de căderi de obiecte din atmosferă şi din

cosmos.

2.8. muniţie neexplodată Planul judeţean pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de explozii necontrolate ale muniţiei rămase din

timpul conflictelor armate


determinate de explozii necontrolate ale muniţiei rămase

din timpul conflictelor armate

3. RISCURI BIOLOGICE

3.1. epidemii Plan judeţean de urgenţă în caz de pandemie.

Planul de management al situaţiilor de urgenţă generate de

epidemii / pandemii.

Procedura operaţională de intervenţie privind gestionarea

situaţiilor speciale determinate de epidemii


determinate de producerea unei epidemii

3.2. epizootii/zoonoze Plan de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de epizootii/zoonoze

Plan de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

determinate de contaminări de culturi vegetale şi/sau

produse vegetale şi animale

Planul de intervenţie pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă determinate de contaminări de culturi vegetale

şi/sau produse vegetale şi animale


determinate de producerea epizootiilor


determinate de invazii de dăunători, contaminări de

culturi vegetale şi/sau produse vegetale

4. RISCURI DE INCENDIU Procedură privind gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de incendii

Planul de apărare împotriva incendiilor în masă al judeţului

Dolj.

5. RISCURI SOCIALE Plan judeţean pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă

generate de evenimente publice de amploare.


determinate de evenimente publice de amploare care pot

genera situaţii de urgenţă

PLANURI GESTIONARE SITUAŢII

DE URGENŢĂ

Planul Roşu de intervenţie al judeţului Dolj.

Planul de evacuare a populaţiei, unor bunuri materiale şi

colectivităţi de animale în situaţii de urgenţă al judeţului

Dolj.

Planul de înştiinţare şi alarmare al judeţului Dolj


Secţiunea a 2-a – Etapele de realizare a acţiunilor

Organizarea pentru intervenţie a teritoriului Judeţului Dolj s-a făcut prin

împărţirea zonei de competenţă în 8 raioane de intervenţie, fiecare raion fiind acoperit

de câte o subunitate de intervenţie şi un număr variabil de C.L.S.U. care au în

subordine servicii voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă astfel: Detaşamentul

1 de Pompieri Craiova, Detaşamentul 2 de Pompieri Craiova, Secţia de Pompieri

Craiova, Detaşamentul de Pompieri Calafat, Secţia de Pompieri Băileşti, Secţia de

Pompieri Segarcea-Garda I de Intervenţie Segarcea, Secţia de Pompieri Segarcea-

Garda II de Intervenţie Bechet, Secţia de Pompieri Craiova-Punct de lucru Filiaşi.

În situaţii de urgenţă de o gravitate şi complexitate deosebite se activează

Centrul Judeţean de coordonare şi conducere a intervenţiei (CJCCI), măsură ce

presupune completarea C.O.J. existent în stare de normalitate cu specialişti din cadrul

serviciilor deconcentrate şi descentralizate din judeţ şi preluarea prerogativelor de

comandă de către prefect, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean pentru

Situaţii de Urgenţă.

Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:

Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie.

Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create se face

în cel mai scurt timp de la primirea apelului de urgenţă, de către personalul din

serviciul operativ.

Deplasarea la locul intervenţiei.

Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea

dispozitivului preliminar de intervenţie.

Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de

intervenţie sunt activităţi care încep imediat, după sosirea la locul acţiunii, se

continuă pe toată durata intervenţiei şi constau într-un ansamblu de acţiuni întreprinse

în scopul cunoaşterii situaţiei, analiza riscurilor pentru personalul de intervenţie şi

populaţie, obţinerii şi transmiterii datelor necesare pentru luarea deciziei.

La recunoaştere se stabilesc:

a) riscurile la care se expune personalul de intervenţie, populaţia, precum şi

căile, mijloacele şi procedeele de salvare-evacuare;

b) locul, natura, proporţiile, posibilităţile şi direcţiile de propagare ale tipului

de risc produs;

d) dispunerea obstacolelor împotriva incendiilor, a instalaţiilor fixe de stingere,

starea acestora şi eficienţa lor pentru limitarea propagării;

e) existenţa golurilor, instalaţiilor de ventilaţie sau de altă natură, ce pot

favoriza propagarea incendiului;

f) existenţa bunurilor materiale, necesitatea evacuării lor sau a protejării

împotriva efectelor tipului de risc produs;

g) necesitatea desfacerii, dislocării sau demolării elementelor de construcţie, ce

pot contribui la propagarea efectelor tipului de risc produs;

h) dispunerea, capacitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de apă pentru

alimentarea autospecialelor şi utilajelor;


i) balizarea zonei în vederea protejării şi conservării datelor, informaţiilor şi

urmelor de orice natură şi evitarea pătrunderii persoanelor neautorizate.

Analiza situaţiei este activitatea desfăşurată în baza datelor şi informaţiilor

obţinute în urma recunoaşterii, se concretizează în luarea deciziei şi darea ordinului

de intervenţie de către comandantul intervenţiei în toate situaţiile, în scopul

identificării şi evaluării riscului, coordonării acţiunii şi întrebuinţării forţelor şi

mijloacelor la dispoziţie într-o concepţie unitară, potrivit situaţiei concrete evaluată în

urma executării recunoaşterilor.

Ordinul de intervenţie va cuprinde :

a) amploarea şi complexitatea situaţiei găsite la faţa locului

b) misiunile structurilor de intervenţie proprii şi a celor cu care se cooperează;

c) măsurile de protecţie şi securitate;

d) măsuri suplimentare de protecţie a mediului;

e) locul de dispunere a punctului de comandă mobil.

Succesiunea ordinelor (dispoziţiilor) date în cursul desfăşurării acţiunilor de

intervenţie va fi strict legată de evoluţia, în timp şi spaţiu, a situaţiei de la locul

intervenţiei.

Evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor,

bunurilor şi mediului se execută distinct şi prioritar de către personalul stabilit şi

pregătit în acest scop:

a) când situaţia de urgenţă ameninţă direct viaţa persoanelor ori animalelor;

b) când există un pericol iminent de producere a unei situaţii de urgenţă care

pune în pericol viaţa;

c) la ordinul instituţiilor abilitate.

Evacuarea şi salvarea persoanelor se execută, în toate situaţiile, cu sprijinul

personalului din obiectivul afectat, în raport cu pericolul ce le ameninţă, folosind

procedeele adecvate situaţiei de la locul acţiunii, specificul obiectivului şi categoria

de persoane şi/sau animale ce urmează a fi evacuate (salvate).

Evacuarea animalelor se execută cu ajutorul îngrijitorilor, folosind procedee şi

metode în raport cu specia acestora şi gradul de dezvoltare a evenimentului, de forţele

şi mijloacele la dispoziţie.

În cazul bunurilor se evacuează în primă urgenţă cele cu pericol de explozie,

precum şi cele de valoare. Bunurile evacuate se depozitează în locuri ferite de

efectele incendiului, ale apei şi precipitaţiilor atmosferice etc., asigurând protecţia

acestora.

Realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la

situaţia concretă se execută pe baza ordinului de intervenţie. După realizarea

dispozitivului de intervenţie, acesta poate fi completat/modificat, la ordinul

comandantului intervenţiei, prin introducerea de noi elemente de dispozitiv, în funcţie

de evoluţia situaţiei.

Pentru asigurarea desfăşurării simultane a acţiunilor pe toate direcţiile şi

nivelurile, în mod deosebit la tipurile de riscuri majore produse, dispozitivul de

intervenţie se organizează pe sectoare, pentru conducerea fermă şi neîntreruptă a

forţelor şi asigurarea libertăţii de acţiune.


Manevra de forţe se realizează prin gruparea de resurse la locul

intervenţiei, în scopul concentrării efortului pe direcţiile de intervenţie, concomitent

cu asigurarea scoaterii efectivelor, tehnicii şi materialelor pentru intervenţie din

zonele cu pericol iminent.

Localizarea/limitarea efectelor evenimentului/dezastrului constă în

izolarea ariei de manifestare a acesteia faţă de mediul înconjurător şi stoparea

agravării efectelor produse, protecţia construcţiilor, instalaţiilor şi amenajărilor

periclitate, concomitent cu crearea condiţiilor pentru înlăturarea urmărilor

evenimentului cu forţele şi mijloacele concentrate la locul intervenţiei, acestea

realizându-se prin:

a) acţiunea neîntreruptă asupra principalelor direcţii de propagare, utilizând

materiale, substanţe şi procedee de intervenţie în funcţie de natura şi dezvoltarea

evenimentului;

b) protecţia elementelor de construcţie, a golurilor, instalaţiilor, căilor de acces

şi vecinătăţilor, pe direcţiile şi în locurile cele mai afectate şi asigurarea condiţiilor

pentru salvarea persoanelor aflate în zone greu accesibile;

c) îndepărtarea substanţelor şi materialelor combustibile sau protejarea lor;

d) desfacerea sau demolarea elementelor de construcţie sau a unor părţi a

instalaţiilor, când situaţia impune, pentru crearea de culoare sau spaţii între obiectivul

afectat şi vecinătăţi.

Evenimentul se consideră localizat atunci când propagarea şi dezvoltarea

acestuia este întreruptă, protecţia vecinătăţilor este sigură şi sunt create condiţii

pentru lichidarea acestuia cu forţele şi mijloacele la dispoziţie.

Înlăturarea efectelor negative ale evenimentului este faza în care se

execută un complex de măsuri în scopul reducerii pagubelor materiale şi

preîntâmpinarii apariţiei altor tipuri de risc la locul intervenţiei, conform atribuţiilor

din competenţă.

Regruparea forţelor şi mijloacelor constă în reorganizarea parţială sau

totală a dispozitivului de intervenţie şi se execută atunci când apar schimbări

importante în evoluţia evenimentului, la ordinul comandantului intervenţiei.

Sabilirea cauzelor producerii evenimentului şi condiţiilor care au

favorizat evoluţia acestuia constituie acţiunile şi activităţile desfăşurate în scopul

procurării, analizării şi exploatării datelor şi informaţiilor şi problemelor de orice

natură, aprecierii corecte a condiţiilor care au favorizat evoluţia evenimentului şi

identificarea celor care au determinat dezvoltarea şi propagarea acestuia.

Stabilirea cauzelor producerii evenimentului se face de către comandantul

intervenţiei, potrivit reglementărilor legale.

Întocmirea procesului verbal de intervenţie şi a raportului de

intervenţie. Retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii este operaţiunea

ce se execută la ordinul comandantului intervenţiei. În funcţie de stadiul şi efectele

operaţiunilor de intervenţie, retragerea forţelor şi mijloacelor se poate face eşalonat.

În cazul în care situaţia impune, la locul intervenţiei pot rămâne temporar forţe şi

mijloace în supraveghere sau se pot deplasa la altă misiune.

Restabilirea capacităţii de intervenţie.


Informarea inspectorului şef/comandantului şi eşalonului superior se realizează prin rapoarte operative, rapoarte de intervenţie şi rapoarte de evaluare

a intervenţiei.

Analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare

a acestora.

Secţiunea a 3-a – Faze de urgenţă a acţiunilor

În funcţie de locul, natura, amploarea şi de evoluţia evenimentului, intervenţiile

serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:

a) urgenţa I - asigurată de garda/gărzile de intervenţie a/ale subunitaţii în

raionul/obiectivul afectat;

b) urgenţa a II-a - asigurată de subunitaţile inspectoratului judeţean/al

municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

c) urgenţa a III-a – asigurată de două sau mai multe unităţi limitrofe;

d) urgenţa a IV-a - asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul

inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în cazul

unor intervenţii de amploare şi de lungă durată.

Secţiunea a 4-a – Acţiuni de protecţie-intervenţie

Intervenţia structurilor subordonate Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Oltenia” al judeţului Dolj se realizează pe două priorităţi (urgenţe) de bază, în

funcţie de particularităţile situaţiei de urgenţă, astfel:

a) Prioritatea (urgenţa) numărul 1 cuprinde misiunile care trebuie executate

de către subunităţi, în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, salvării

oamenilor şi bunurilor de patrimoniu, limitării sau înlăturării, după caz, a

consecinţelor acestora şi se referă la:

- participarea, cu forţe şi mijloace specializate, la executarea

cercetării chimice, biologice şi radioactive în vederea stabilirii

măsurilor necesare pentru protecţia personalului şi a populaţiei

afectate;

- deblocarea căilor de acces şi a adăposturilor;

- înlăturarea sau limitarea riscurilor iminente de prăbuşire a unor

construcţii;

- căutarea şi salvarea victimelor;

- acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă;

- salvarea/protejarea, în limita posibilităţilor, în special a bunurilor

de patrimoniu;

- descoperirea, identificarea şi asanarea muniţiei şi a elementelor de

muniţie nefuncţionale sau neexplodate;

- limitarea/înlăturarea avariilor la reţelele de gospodărire comunală;

- evacuarea şi adăpostirea populaţiei aflate în zonele expuse

riscurilor;

- stingerea incendiilor;

- decontaminarea personalului, terenului, clădirilor şi tehnicii;


- protejarea personalului şi a bunurilor proprii aflate în zonele

expuse riscurilor complementare;

- asigurarea mijloacelor de suzistenţă populaţiei afectate.

b) Prioritatea (urgenţa) numărul 2 în care se continuă acţiunile din prioritatea

numărul 1, la care se adaugă:

- asigurarea suportului logistic privind amenajarea şi deservirea

taberelor pentru sinistraţi;

- constituirea rezervei mijloace de protecţie individuală şi colectivă;

- executarea controlului contaminării radioactive, chimice şi

biologice a personalului şi bunurilor proprii;

- executarea controlului conatminării surselor de apă potabilă;

- participarea la evacuarea, protejarea şi, după caz, izolarea

persoanelor contaminate;

- executarea controlului sanitar epidemic în zonele de acţiune a

forţelor şi mijloacelor proprii;

- transportul şi distrugerea muniţiei menţionate la acţiunile din

prioritatea numărul 1;

- verificarea şi repunerea în funcţiune a sistemului de alarmare şi a

celui de comunicaţii şi informatică;

- participarea la misiunile de degajare a căilor de comunicaţii

necesare transportului materialelor şi mijloacelor de intervenţie;

- îndeplinirea altor misiuni stabilite prin lege.

Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de

competenţă, pentru:

salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale,

evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente,

medicamente şi materiale de primă necesitate;

acordarea primului ajutor şi psihologic, precum şi participarea la

evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul

producerii situaţiei de urgenţă specifice;

dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca

fiind accesibile;

diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni

esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia

populaţiei: staţiile de popmieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţiii aferente

serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile

instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărare şi

siguranţă naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură

servicii esenţiale pentru situaţii de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi

staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice,

explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri

pentru învăţământ;

limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă şi înlăturarea efedtelor acesteia

cu mijloace din dotare.


Secţiunea a 5-a – Instruirea

Pregătirea forţelor prfesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor

abilitate de lege, pe baza unor programe adecvate avizate de Inspectoratul pentru

Situaţii de Urgenţa „Oltenia” al judeţului Dolj, şi aprobate de Comitetul judeţean

pentru situaţii de urgenţă.

Prefecţii, primarii şi conducerile operatorilor şi instituţiile publice au obligaţia

de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către

populaţie, a modalităţilor de acţiune.

Scopul activităţii de pregătire este acela de formare a deprinderilor şi însuşire a

cunoştinţelor necesare în vederea prevenirii şi reducerii efectelor negative ale

situaţiilor de urgenţă de la nivelul localităţilor, operatorilor economici şi instituţiilor

publice din judeţ.

Având în vedere constituirea sistemului integrat de management al situaţiilor

de urgenţă, statuat prin actele normative emise în acest sens, în funcţie de categoriile

de personal şi domeniul de responsabilitate, pregătirea va fi structurată astfel:

1) Pregătirea reprezentanţilor instituţiei prefectului şi a personalului cu

funcţii de conducere din administraţia publică locală se realizează prin cursuri

organizate la Centrul Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Craiova din subordinea

Centrului Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de

Urgenţă şi prin convocări, instructaje, aplicaţii, exerciţii organizate de Inspectoratul

pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj sau la nivelul instituţiilor

respective.

2) Pregătirea membrilor comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru

situaţii de urgenţă, a personalului centrelor operative şi celulelor de urgenţă, a

inspectorilor de protecţie civilă, a cadrelor tehnice cu atribuţii în domeniul apărării

împotriva incendiilor, a personalului de specialitate cu atribuţii în domeniul apărării

împotriva incendiilor şi protecţiei civile, precum şi a personalului serviciilor publice

voluntare şi serviciilor private pentru situaţii de urgenţă se realizează după cum

urmează:

Prin programe de formare profesională a adulţilor organizate de furnizori

autorizaţi în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 129/2000, republicată,

privind formarea profesională a adulţilor, cu modificările şi completările

ulterioare, pe baza standardelor ocupaţionale elaborate şi aprobate

potrivit legii pentru ocupaţiile din domeniul reglementat de Inspectoratul

General pentru Situaţii de Urgenţă;

prin convocări, instructaje, antrenamente de specialitate, exerciţii

practice şi concursuri profesionale organizate de comitetele pentru

situaţii de urgenţă, de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia”

al judeţului Dolj sau de instituţiile / operatorii economici la care sunt

constituite structurile respective;

prin programe de pregătire desfăşurate conform planului de pregătire

aprobat de prefectul judeţului Dolj, în condiţiile prevăzute de OMAI nr.

250/2010, privind organizarea şi desfăşurarea programelor de pregătire a


specialiştilor de prevenire din serviciile voluntare pentru situaţii de

urgenţă.

3) Pregătirea salariaţilor din instituţii şi operatori economici se realizează

prin instructaje în domeniul situaţiilor de urgenţă, prin antrenamente practice de

alarmare, evacuare, adăpostire şi prim ajutor, precum şi prin exerciţii de intervenţie,

în funcţie de factorii de risc existenţi şi de tipurile de risc la care sunt expuşi.

Categoriile de instructaje, principiile, modalităţile, cerinţele şi condiţiile organizării

activităţii de instruire în domeniul situaţiilor de urgenţă.

4) Pregătirea în unităţi şi instituţii de învăţământ se realizează după cum

urmează:

- Instruirea persoanelor cu funcţii de conducere/directorilor/cadrelor

didactice desemnate să efectueze pregătirea în domeniu, prin activităţi organizate de

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj;

- Pregătirea preşcolarilor, elevilor şi studenţilor – se organizează şi se

desfăşoară conform prevederilor Protocolului încheiat între Ministerul Afacerilor

Interne şi Ministerul Educaţiei Naţionale.

5) Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare

publică organizate de autorităţile administraţiei publice locale, prin exerciţiile de

specialitate organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al

judeţului Dolj, precum şi prin intermediul mass-media ori prin acţiunile derulate de

organizaţiile neguvernamentale de profil, pe baza protocoalelor încheiate cu

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al judeţului Dolj.

Pentru buna organizare a sistemului de pregătire Comitetele locale pentru situaţii

de urgenţă organizează şi conduc activităţile de pregătire din zona de responsabilitate,

potrivit competenţelor legale, întocmesc documentele de organizare şi desfăşurare a

exerciţiilor şi le înaintează Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Oltenia” al

Judeţului Dolj, în vederea avizării şi avizează Planurile de pregătire în domeniul

situaţiilor de urgenţă de la nivelul instituţiilor publice şi operatorilor economici din

zona de competenţă.

Activităţile preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperirii

riscurilor sunt:

- controale şi inspecţii de prevenire;

- asistenţa tehnică de specialitate;

- informarea preventivă;

- pregătirea populaţiei şi salariaţilor;

- constatarea şi propunerea spre sancţionare a încălcărilor de la prevederile

legale,

- alte forme.

Secţiunea a 6-a – Realizarea circuitului informaţional – deciziţional şi de

cooperare

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate

obsevării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi preluării datelor specifice,

alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi deciziilor de către

factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.


Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor pentru situaţii de

urgenţă ierarhic superioare asupra locului producerii situaţiei de urgenţă specifică,

evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se

realizeză prin rapoarte operative.

Primarii, comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă,

precum şi celulele de urgenţă constituite la ( operatori economici şi instituţii )

amplasate în zone de risc au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi

locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării

acţiunilor preventive şi de intervenţie.



Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de

analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin

Planurile de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea

situaţiilor de urgenţă, elaborate de Comitetul judeţean şi comitetele locale pentru

situaţii de urgenţă.

În funcţie de categoriile de riscuri identificate, mecanismele şi condiţiile de

producere /manifestare, amploarea şi efectele posibile ale acestora se vor stabili

tipurile de forţe şi mijloace necesare de prevenire şi combatere a riscurilor, astfel:

servicii voluntare/private pentru situaţii de urgenţă:

- compartimentul de prevenire;

- echipaje / grupe de intervenţie ;

- formaţiuni de asistenţă medicală de urgenţă ;

- echipe căutare-salvare, NBC şi pirotehnice);

- echipe de cercetare – observare;

alte formaţiuni de cooperare (Crucea Roşie, echipe salvamont, scafandri

profesionişti ş.a.);

Pe lângă structurile serviciilor publice comunitare profesioniste şi voluntare

pentru situaţii de urgenţă, mai pot acţiona: unităţile poliţiei, jandarmeriei, structurile

poliţiei locale, unităţi speciale de aviaţie şi SMURD., unităţile specializate

/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa

medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale

specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie

sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi

detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor

comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace

de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia

în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor

de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, care

acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate

la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi

gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul

local, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor

şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv

pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru

întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele

profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul localităţii.

CAPITOLUL V

RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE


Având în vedere faptul că prevenirea este o activitate permanentă, logistica

trebuie să asigure derularea tuturor etapelor apărării împotriva dezastrelor, astfel:

1) asigurarea finanţării programelor pentru diminuarea riscurilor asupra vieţii şi

sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale;

2) asigurarea finanţării şi derulării programelor de îmbunătăţirea dotării pentru

gestionarea dezastrelor;

3) asigurarea resurselor necesare funcţionării structurilor cu activitate în domeniul

prevenirii şi gestionării dezastrelor;

4) finanţarea programelor pentru pregătirea autorităţilor şi populaţiei;

5) constituirea prin bugete, procentual faţă de prevederile acestora, de fonduri pentru

intervenţie la dispoziţia autorităţilor cu atribuţiuni în managementul dezastrelor;

6) constituirea şi împrospătarea stocurilor de materiale necesare în situaţii de

dezastre.

Finanţarea acţiunilor preventive, de intervenţie şi reabilitare se face, potrivit

legii, prin bugetul local al judeţului, precum şi ale instituţiilor şi operatorilor

economici, din alte surse interne şi internaţionale.

Finanţarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie şi supravieţuire a populaţiei pe

timpul şi după producerea situaţiilor de urgenţă se face prin bugetul local, bugetul de

stat, de către operatorii economici şi instituţiile publice, care au obligaţia prevederii

în bugetele proprii a fondurilor necesare protecţiei şi supravieţuirii salariaţilor pentru

asigurarea continuităţii activităţii pe timpul situaţiilor de urgenţă.

Resursele materiale sunt asigurate potrivit normelor de dotare emise de către

ministere pe domenii de activitate, autorităţile centrale şi locale ale administraţiei

publice.

Resursele umane necesare pentru prevenirea si gestionarea tipurilor de risc din

zona de competenţă vor fi asigurate de: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă, Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, Serviciile voluntare şi private

pentru situaţii de urgenţă şi alte forţe care aparţin instituţiilor cu responsabilităţi în

managementul situaţiilor de urgenţă.

Forţa umană prezentată mai sus va acţiona pentru intervenţie cu tehnica din

dotare precum şi cu cea de la operatorii economici din judeţ cu care s-au încheiat

protocoale şi planuri de intervenţie pentru situaţii de urgenţă.

Consiliul Judeţean şi consiliile locale prevăd anual, în bugetele proprii,

fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

necesare analizei şi acoperirii riscurilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care

le reprezintă.


Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii

de urgenţă se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile,

instituţiile publice, societatea civilă şi operatorii economici cu atribuţii în acest

domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de

urgenţă specifice tipurilor de riscuri.

Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc

din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de protecţie

specifice.

Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare

a situaţiilor de urgenţă se asigură de către autorităţile administraţiei publice locale,

instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi,

măsuri şi resurse necesare.

Notă: Prezentul Plan conţine un număr de 35 de anexe.

Anexa nr.1 – Autorităţile şi factorii care au responsabilităţi în analiza şi

acoperirea riscurilor;

Anexa nr.2 – Componenţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de

Urgenţă şi Grupurile de suport tehnic;

Anexa nr.3 - Atribuţii ale autorităţilor;

Anexa nr.4 - Situaţia comunelor şi satelor aparţinătoare;

Anexa nr.5 - Situaţia privind cursurile de apă, apărările de mal, digurile,

lacurile naturale şi de acumulare, cursurile de apă urmărite hidrometric (debite

minime şi maxime înregistrate) barajele şi acumulările din judeţul Dolj;

Anexa nr.6 - Repartiţia populaţiei pe localităţi şi sexe, precum şi situaţia

gospodăriilor şi locuinţelor (conform Recensământului din anul 2011, dar şi ultimelor

date ale Direcţiei de Statistică, respectiv 1 ianuarie 2016);

Anexa nr.7 - Structura demografică a populaţiei;

Anexa nr.8 - Mişcarea naturală a populaţiei;

Anexa nr.9 – Concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări;

CAPITOLUL VI

LOGISTICA ACŢIUNILOR


Anexa nr.10 - Situaţia privind starea de viabilitate a drumurilor

comunale;

Anexa nr.11 - Situaţia privind starea de viabilitate a drumurilor judeţene

şi a podurilor de pe drumurile judeţene şi comunale;

Anexa nr.12 - Situaţia privind starea de viabilitate a drumurilor

naţionale;

Anexa nr.13 - Evidenţa podurilor, viaductelor pe drumurile naţionale;

Anexa nr.14 - Situaţia detaliată a reţelei de cale ferată;

Anexa nr.15 - Situaţia fondului funciar;

Anexa nr.16 şi Anexa nr.17- Situaţia fondului forestier;

Anexa nr.18 - Situaţia efectivelor de animale, pe specii;

Anexa nr.19- Instituţiile de cultură şi patrimoniul cultural al judeţului

Dolj;

Anexa nr.20 - Stadiul de realizare a lucrărilor de utilitate publică pe

localităţi;

Anexa nr.21 - Situaţia incendiilor de pădure produse pe teritoriul

judeţului Dolj;

Anexa nr.22 - Situaţia detaliată a accidentelor de circulaţie, localităţile şi

căile rutiere pe care s-au produs;

Anexa nr.23 - Localităţile din judeţul Dolj cuprinse în zona de

planificare a măsurilor urgente de protecţie în caz de un eventual accident nuclear la

C.N.E. Kozlodui;

Anexa nr.24 - Situaţia poluărilor accidentale produse în judeţul Dolj;

Anexa nr.25 - Situaţia detaliată a misiunilor pentru asanare, pe localităţi

şi tipuri de muniţie;

Anexa nr.26 - Statistica epizootiilor înregistrate la nivelul judeţului;

Anexa nr.27 – Situaţia mijloacelor de avertizare şi alarmare;

Anexa nr.28 – Obiectivele care pot fi afectate de producerea unor situaţii

de urgenţă;

Anexa nr.29 – Schema fluxului informaţional-decizional;


P. INSPECTOR ŞEF

Î. PRIM-ADJUNCT AL INSPECTORULUI ŞEF

Colonel

MLADIN MIHAI

Anexa nr.30 – Locuri/spaţii de evacuare;

Anexa nr.31 - Planificarea exerciţiilor conform reglementărilor tehnice

specifice;

Anexa nr.32 - Plan de intervenţie comună în domeniile de competenţă

ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” al judeţului Dolj şi

Directoratului Regional de Pompieri şi Protecţie Civilă Vidin;

Anexa nr.33 – Situaţie resurse – Registru capabilităţi.

Anexa nr.34 - Regulile de comportare în cazul producerii unei situaţii

de urgenţă;

Anexa nr.35 – Harta cu tipurile de risc.

Documents

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ DOLJ 2016/PAAR 2016.pdf · 1. Instituţia Prefectului judeţului Dolj 2. Consiliul Judeţean Dolj 3. Primăria Municipiului Craiova