4
COMPARAȚIE ÎNTRE ”Descriptio Galliae” (Cezar) ȘI ”Descriptio Germaniae” (Tacitus) Încă din cele mai vechi timpuri, Roma Antică a dăruit literaturii universale unii dintre cei mai de seamă scriitori, cum ar fi Homer, Petronius sau Livius Andronicus, fiecare contribuind cu o operă esențială care a influențat, peste veacuri, creațiile literare a numeroși literați din epoci moderne. Mai întâi s-a pornit de la ideea de surprindere a simțurilor și sentimentelor (în cazul dramei și poeziei), apoi la critizarea și satirizarea defectelor umane (în cazul romanului), și ulterior perspectiva și gândurile autorilor să se concentreze asupra trecutului și a prezentului istoric. Influențați de noile cuceriri teritoriale și de recenta prosperitate care încerca lumea romană, o serie de personalități literate au încercat să prezinte în monografiile lor noile ținuturi câștigate sau alipite de Imperiul Roman, în timpul Republicii sau chiar al Principatului. În acest sens, cele mai semnificative opere sunt „Commentarii de bello Gallico” de Julius Caesar (în fragmentele în care se prezintă diverse teritorii precum Gallia) și „Germania” de Cornelius Tacitus, aceasta fiind o monografie completă a spațiului dintre fluviile Rin și Dunăre de astăzi.

COMPARAȚIE ÎNTRE ”Descriptio Galliae” (Cezar) ȘI ”Descriptio Germaniae” (Tacitus)

Embed Size (px)

Citation preview

COMPARAIE NTRE Descriptio Galliae (Cezar) I Descriptio Germaniae (Tacitus)

nc din cele mai vechi timpuri, Roma Antic a druit literaturii universale unii dintre cei mai de seam scriitori, cum ar fi Homer, Petronius sau Livius Andronicus, fiecare contribuind cu o oper esenial care a influenat, peste veacuri, creaiile literare a numeroi literai din epoci moderne. Mai nti s-a pornit de la ideea de surprindere a simurilor i sentimentelor (n cazul dramei i poeziei), apoi la critizarea i satirizarea defectelor umane (n cazul romanului), i ulterior perspectiva i gndurile autorilor s se concentreze asupra trecutului i a prezentului istoric. Influenai de noile cuceriri teritoriale i de recenta prosperitate care ncerca lumea roman, o serie de personaliti literate au ncercat s prezinte n monografiile lor noile inuturi ctigate sau alipite de Imperiul Roman, n timpul Republicii sau chiar al Principatului.n acest sens, cele mai semnificative opere sunt Commentarii de bello Gallico de Julius Caesar (n fragmentele n care se prezint diverse teritorii precum Gallia) i Germania de Cornelius Tacitus, aceasta fiind o monografie complet a spaiului dintre fluviile Rin i Dunre de astzi. n cadrul unuia dintre fragmentele din Commentarii de bello Gallico, Caesar alctuiete o descriere minuioas i exact a teritoriului numit Gallia. Sunt prezentate detaliat o serie de aspecte, printre care mprirea acestui spaiu (Gallia are trei laturi, dou care au ieire spre continent i una care d spre ocean) descrierea geografic (rurile Rhodano, Garumma i Rheni, munii Pyreneos, oceanul, Hispania), descrierea popoarelor (belgii, acvitanii i galii), i prezentarea divinitilor (Matrona i Sequana). Specificul acestor informaii aparin de sfera geografic, etnografic (cu precizarea c legea, obiceiurile i limba sunt diferite de la popor la popor) i religioas. Felul descrierii este una obiectiv, exact, complet, i detaliat asupra elementelor de relief a Galliei. De observat este faptul c Caesar utilizeaz un limbaj srccios n figuri de stil, mulumindu-se s ating toate aspectele geografice, etnografice i religioase ale acestui teritoriu. n ceea ce privete concizia, precizia i ordinea fragmentului, acestea sunt date de tehnica autorului de a prezenta Gallia n ansamblul ei, pn la cele mai mici detalii. Stilul acestei descrieri este simpl, concis, direct, lipsit de procedee artistice complexe. Astfel, Caesar alctuiete o prezentare exact i fidel a Galliei, ilustrnd fiecare aspect al ei. n aceai manier trateaz i Tacitus teritoriul numit Germania n opera sa cu nume omonim, cu excepia a ctorva deosebiri ce in de aspectul de navigaie al rurilor, de felul i stilul descrierii. n fragmentul Descriptio Germaniae, Tacitus vorbete despre un inut mrginit de fluviile Rhinus i Danubius, innd departe galii, reii i panonii, datorit fricii de muni, gei i sarmani. Fluviul Rhinus, care izvorte tumultos dintr-un vrf izolat i prpstios al Alpilor vechi, se ntoarce spre vest i cu o cotitur uoar, se vars n Marea Nordului. Fluviul Danubius, dup ce iese la lumin linitit i blnd din creasta muntelui Abnoba, trece pe lng cteva popoare i se vars n Marea Pontic pe ase brae (cel de-al aptelea se pierdea n mlatin). La sfritul fragmentului, se face precizarea c acest fluviu a fost utilizat de alte popoare (printre care germanii) n scop de navigaie. n aceast manier, Tacitus prezint un teritoriu puin cunoscut de romani, plin de mistere i slbticiune. Specificul informaiilor in de sfera geografic i de potenialul de navigaie al celor dou mari fluvii. Dei felul n care autorul descrie Germania este unul obiectiv, complet, destul de detaliat, acesta conine numeroase figuri de stil i imagini artistice i nu se abate niciun moment de la scopul principal: acela de a ilustra Germania n cel mai fidel mod cu putin. Limbajul i stilul utilizat de Tacitus este unul simplu, colocvial, apropiat de omul comun, pentru ca toat lumea s neleag informaiile. Concizia, precizia i ordinea fragmentului este conferit, mai nti, de prezentarea n ansamblu a Germaniei, cu popoarele care nconjoar acest teritoriu i cu rurile care l delimiteaz, ca mai apoi atenia s fie concentrat asupra fluviilor Rhinus i Danubius, cu descrierea precis a locurilor de izvorre i de vrsare, mpreun cu potenialul lor de navigaie.