Lucian-Ionel CIOCA, Elena-Simina LAKATOS, Doris CADAR, Dan-Sorin
CLINCI Personal suport: Roxana-Lavinia PACURARIU, Loredana-Andreea
BÎRGOVAN, Andrea SZILAGYI, Alina-Monica DANCIU, Ligia-Maria NAN,
Mircea-Florentin VLAD
Coordonatori din partea
Departamentului: László BORBÉLY
Ileana Luminia BLLU
Flavius ARDELEAN
CUPRINS REZUMAT
.............................................................................................................................................
7
1. INTRODUCERE – REPERE IMPORTANTE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE
CIRCULAR ............. 11
1.1. REPERE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR
.................................................. 11
1.2. CONTEXTUL STRATEGIC DE ELABORARE A STRATEGIEI
................................................... 18
1.2.1. Cadrul general privind impactul consumului asupra resurselor
...................................... 18
1.2.2. Cadrul european pentru cercetare i inovare
..................................................................
21
1.2.3. Cadrul financiar
................................................................................................................
22
2.1. Economia româneasc
................................................................................................
24
2.3. Generarea i gestionarea deeurilor în România
............................................................
25
2.4. Provocarea introducerii circularitii în economia României
........................................... 32
2.4.1. Conceptul de economie circular ca element
transversal............................................... 32
2.4.2. Ecoinovarea i cercetarea
................................................................................................
33
2.4.3. Consumul
.........................................................................................................................
35
2.4.6. Managementul resurselor de ap
....................................................................................
37
2.4.7. Bioeconomie
....................................................................................................................
37
3. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI
................................................................................
41
3.1. Cadrul i procesul de pregtire a strategiei ROCES 2030
................................................. 41
3.2. Metodologie
..............................................................................................................
43
4.1. Viziune i valori
..........................................................................................................
49
4.2 Obiectiv general i inte strategice
................................................................................
49
4.3. Politici i msuri pentru schimbare
...............................................................................
52
5. SPRE O ECONOMIE CIRCULAR- PRIORITIZARE
.......................................................................
60
5.1. Principii generale. Axe i linii de aciune
........................................................................
60
5.2. Sectoare de aciune prioritare
.....................................................................................
62
5.3. Analiza SWOT
.............................................................................................................
69
6.2. Comitetul interministerial de economie circular
........................................................ 73
6.3. Consiliul pentru facilitarea tranziiei spre economie circular
.............................................. 73
6.4. Grup de lucru al comisiei de coordonare dedicat fluxurilor
materiale i energetice ................ 74
6.5. Birouri locale de sustenabilitate, interconectate la nivel
regional ......................................... 74
7. MECANISME I INDICATORI DE MONITORIZARE I EVALUARE
................................................ 76
7.1. Context
.....................................................................................................................
76
7.2. Indicatori
...................................................................................................................
77
7.3. Evaluare
....................................................................................................................
84
LIST ABREVIERI
.......................................................................................................................
123
LIST FIGURI
.............................................................................................................................
125
5
REZUMAT
Fundamentul tranziiei ctre o economie circular aduce în prim plan
necesitatea dezvoltrii unui nou model de dezvoltare economic în
relaie cu modelul clasic de producie, consum i eliminarea de bunuri
i servicii care ader la modelul „extrage-produ-consum-arunc”. Acest
model de tip „liniar” determin un consum accelerat i o utilizare
extensiv a resurselor naturale care duce la creterea cantitii de
deeuri, contaminare mediului, respectiv la accelerarea schimbrilor
climatice. Efectele se resimt pe scar larg ca fiind presiuni
antropice asupra mediului care contribuie la efectele crizei de
mediu actuale i la pierderii biodiversitii. Prin efectele sale,
acest model limiteaz creterea, epuizeaz resursele regenerabile,
polueaz, afectând activitile, bunstarea i ecosistemele. În plus,
impactul modelului liniar este agravat de obiceiurile de consum din
prezent, asociate din ce în ce mai mult cu „moda rapid”, cu rate
înalt de înlocuire a produselor, chiar înainte de epuizarea ciclul
lor util de via, aa cum se întâmpl, de exemplu cu textilele sau cu
echipamentele electrice.
În contextul global, România nu face excepie de la aceast tendin de
supraconsum. Consumul mare de materii i materiale virgine asociat
cu cantitatea mare de deeuri generate raportate la Produsul Intern
Brut, consumul mare de energie raportat la PIB, rmânerea în urm a
activitilor de reciclare i recuperare, gradul sczut de reutilizare
a materialelor secundare i stagnarea îndelungat în privina
dezvoltrilor de materiale i limitrile tehnologice privind
stabilirea la nivel comunitar a criteriilor de determinare a
condiiilor în care anumite tipuri de deeuri pot fi recirculate
agraveaz situaia prezent. Modelul liniar devine tot mai vulnerabil
la evoluiile pieelor globale. Deteriorarea amprentei ecologice la
nivel global impune cutarea unor soluii cuprinztoare cu
participarea tuturor prilor interesate: publice, private,
consumatori etc. Doar cu angajamentul tuturor va fi posibil s
abordm eficient o problem care nu este strict tehnic, ci social i
de echitate.
Strategia de tranziie la economia circular presupune o analiz atent
a contextului creat de capitalul natural, capitalul uman (având o
tripl calitate, de creator, productor i utilizator, i fiind în
acelai timp cea mai important resurs), capitalul industrial,
capitalul cultural i capitalul imaterial (al responsabilitii
generatorilor de politici, al productorilor i al utilizatorilor de
bunuri i servicii).
Prezenta strategie, ROCES 2030, este elaborat pentru a conduce la
tranziia accelerat de la modelul economic liniar i la eliminarea
efectelor i impactului negativ al acestuia ctre o nou abordare,
modelul circular. Strategia pentru o economie circular pune bazele
promovrii unui nou model de producie i consum, în care managementul
stocurilor este prioritar, un model care s asigure reducerea
generrii deeurilor i reutilizarea resurselor, un model nou de
consum, în care valoarea produselor, materialelor i resurselor
rmâne în economie cât mai mult timp posibil, un model în care
generarea deeurilor este recirculat, iar deeurile care nu pot fi
eliminate sunt exploatate în cea mai mare msur posibil, prin
regenerare i conversie în resurse. Strategia de tranziie la o
economie circular are rolul unei referine pentru politicile i
strategiile naionale, contribuind astfel la eforturile României de
a realiza o economie durabil, decarbonizat, eficient, inovativ,
competitiv i eficace, în privina mediului i a societii. Aceast
strategie urmeaz s fie aplicat prin intermediul unui Plan Naional
de Aciune pe zece ani. Principiile strategice i liniile directoare
sunt propuse cu deplin
7
conformare la articolul 35 din Constituia României, care recunoate
„dreptul la un mediu înconjurtor sntos i echilibrat ecologic, … i
unde persoanele fizice i juridice au îndatorirea de a proteja i a
ameliora mediul înconjurtor”.
Strategia se conecteaz, de asemenea, cu principalele direcii,
directive, reglementri, strategii i planuri de aciune europene i
internaionale recente pentru protejarea unui mediu sntos i durabil:
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil ,Acordul de la Paris privind
schimbrile climatice, sau Declaraia ministerial a Adunrii Naiunilor
Unite privind mediul „Ctre o planet fr poluare”, convenit în
decembrie 2017 la Nairobi. Strategia ROCES 2030 este în concordan
cu principiile i direciile de aciune promovate în cadrul Uniunii
Europene, cum sunt Pactul Ecologic European „Green Deal” 1,
Strategia pentru Economia Circular i noul Plan de aciune pentru
Economia Circular2, adoptate de Parlamentul European. La cele
prezentate mai sus se mai adaug FOAIA DE PARCURS PENTRU REDRESARE,
adoptat atât de preedintele Consiliului European, cât i de
preedinta Comisiei, în 15 aprilie 2020, ca foaie de parcurs pentru
reformele necesare pentru o Europ mai rezilient, mai durabil i mai
echitabil; Planul Naional de Redresare i Rezilien3, DECLARAIA DE
URGEN CLIMATIC I DE MEDIU4 aprobat în ianuarie 2020. Continuând cu
Strategia Naional pentru Dezvoltare Durabil a României5,
corespunztoare Agendei 2030 a Guvernului României, care este
documentul pivot al Strategiei ROCES 2030. În acest context,
Strategia ROCES 2030 stabilete obiectivele strategice necesare
tranziiei la Economia Circular pentru anul 2030:
Figura 1.1. Obiectivele României pentru tranziia ctre Economia
Circular
1 Uniunea European, 2019. The European Green Deal. Communication
form the commission to the European Parliament , The European
Council The Council, The European Economic and Social Committe and
the the Committe of Regions. 2 Uniunea European, 2020. A new
Circular Economy Action Plan - For a cleaner and more competitive
Europe. Communication form the commission to the European
Parliament , The European Council The Council, The European
Economic and Social Committe and the the Committe of Regions, 3
PNRR , 2020. Planul naional de redresare i rezilien. 4 RPE, 2019.
Rezoluia Parlamentului European din 28 noiembrie 2019 referitoare
la urgena climatic i de mediu. 5 SNDDR , 2018. Strategia naional
pentru dezvoltarea durabil a României 2030.
8
Dei strategia tranziiei la economia circular în România are un
caracter transversal i multidisciplinar, iar principiile sale sunt
aplicabile tuturor sectoarelor economice, se efectueaz o
planificare i o monitorizare special a unor sectoare considerate
prioritare, pe baza relevanei lor precum: deeurile rezultate din
construcii i demolri; agroalimentar, pescuit i silvicultur;
industrie; bunuri de larg consum; textile i îmbrcminte i turism.
Integrarea strategiei se va canaliza prin cele trei axe ale
sustenabilitii – economic, social (inclusiv o abordare de gen) i de
mediu – iar îndeplinirea obiectivelor acesteia se va concretiza
prin noi i diverse politici i instrumente: acte normative; msuri
financiare i fiscale; CDI; i instruire i diseminare. Modelul de
guvernan al ROCES 2030 necesit participarea tuturor prilor
interesate i va fi articulat printr-o Comisie interministerial cu
ministerele de resort implicate (Ministerului Mediului, Apelor i
Pdurilor, Ministerul Economiei, Energiei i Mediului de Afaceri,
Ministerul Cercetrii, Inovrii i Digitalizrii etc.) un Grup de lucru
al comisiei dedicat economiei circulare, resurselor i energiei
reînnoibile, care s includ reprezentani ai mediului academic, de
cercetare, dar i a comunitilor i entitilor locale; i un Consiliul
pentru economia circular cuprinzând agenii sociali, agenii
economici din sectorul primar, secundar i teriar, din gestionarea
deeurilor i sistemele de rspundere extins a productorilor, precum i
consumatorii i organizaiile de cercetare.
Monitorizarea i evaluarea aplicrii strategiei i planului de aciune
vor fi realizate printr-un cadru de msurare având la baza o list de
indicatori care se vor corela cu cei folosii la nivel european.
Indicatorii utilizai vor msura nu numai rezultatul aplicrii
politicilor publice care sunt implementate pe baza acestei
strategii, ci i adoptarea principiilor „circularitii” în cercetare
i proiectare, prin standarde la nivelul industriei, în producia de
bunuri i servicii sau selectarea produselor, luând în considerare
criteriile de durabilitate de ctre consumatori.
Strategia prevede o stimulare profund a cercetrii, proiectrii i
inovrii, prin colaborare sistemic i multidisciplinar, utilizând
avantajele digitalizrii i o adaptare rapid a învmântului, educaiei
i formrii având ca efect modificarea drastic a comportamentul
întregii societi în ansamblul ei pe drumul su ctre o economie
circular, eficient i eficace.
9
1. INTRODUCERE – REPERE IMPORTANTE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE
CIRCULAR
1.1. REPERE ÎN TRANZIIA CTRE O ECONOMIE CIRCULAR Elaborarea
STRATEGIEI ROMÂNIEI PENTRU ECONOMIA CIRCULAR 2030 (ROCES 2030) face
parte dintr-un set de iniiative de dezvoltare internaional, naional
i regional. Pentru a fi efectiva, aplicabil i orientat spre viitor,
Strategia de fa este elaborat în contextul instrumentelor de
planificare în care este introdus. Referina principal este lista
celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabil ale Organizaiei Naiunilor
Unite, dup care, alte referine internaionale, naionale i regionale
sunt detaliate. Economia, mediul i societatea sunt trei realiti
interdependente care concur la o evoluie i cretere armonioas,
sustenabil, Societatea noastr are nevoie de un flux constant de
materii prime pentru transformarea lor în produse, bunuri i
servicii, care ne ofer hran, infrastructur, ap, energie, locuine,
îmbrcminte, dispozitive, sisteme de mobilitate, comunicaii,
cunoatere i schimb de informaii. Transformarea materiilor prime i
materialelor virgine în bunuri i servicii nu poate fi realizat fr a
pune la baz o structur de energie adaptat i un nivel de cunoatere i
informare corespunztor.
De la Prima Revoluie Industrial, modelul nostru de cretere economic
i sistemul de bunstare s-a bazat pe utilizarea intensiv a
resurselor naturale materiale i a energiei care, dup ce au fost
transformate în cadrul lanului de producie, încorporate în lanul de
aprovizionare i consum s-au transformat în deeuri, a cror eliminare
a rmas, pân cu relativ puin timp în urm depozitarea i arderea.
Economia care are la baz acest model de extragere, producie, consum
i eliminare este recunoscut ca fiind economia liniar. Modelul
economic liniar st la baza numeroaselor probleme de mediu cu care
ne confruntm, legate de: calitatea resurselor de aer, ap i sol,
generarea polurii; acumularea continu de deeuri fr utilizare
ulterioar, greu de descompus natural i poluante; defririle masive,
cu distrugerea i fragmentarea habitatelor a numeroase specii de
animale i plante având ca urmare pierderea biodiversitii; emisii de
gaze cu efect de ser care contribuie la schimbrile climatice i
consumul extensiv de resurse naturale determin epuizarea acestora;
exploatarea resurselor reînnoibile peste rata lor de reînnoire;
Reducerea polurii de diferite tipuri i a emisiilor de gaze cu efect
de ser este vital pentru a proteja ecosistemele de care depind nu
numai miliarde de oameni, ci toate formele de via de pe planet.
Diversitatea biologic este extrem de ameninat, speciile cheie
suferind de efectele polurii, în special cele cauzate de modelul
economic liniar, de cantitile uriae de deeuri generate i netratate,
de folosirea extensiv a combustibililor fosili i de mobilitatea
urban în cretere. Îngrijorarea cu privire la impactul activitii
umane asupra mediului a determinat comunitatea internaional s se
mobilizeze i a determinat semnarea, în ultimii ani a patru acorduri
istorice: Acordul de la Paris privind schimbrile climatice, Agenda
2030 pentru dezvoltarea durabil, Declaraia ministerial a Adunrii
Naiunilor Unite pentru Mediu „Ctre o planet fr poluare” convenit în
decembrie 2017 la Nairobi i Pactul Ecologic european numit „Green
Deal” semnat în 2019.
11
La nivel naional, conservarea mediului este o cerin social i o
datorie a tuturor factorilor internai din societatea româneasc, aa
cum se menioneaz în Constituia româneasc. Pe scurt, caracterul
nedurabil al modelului liniar actual, impus ca model dominant de
dezvoltare economic, degenerativ i poluant, impune implementarea
unui nou model de dezvoltare i cretere, care s permit conservarea
resurselor, materialelor, produselor i serviciilor, s pstreze în
acelai timp valoarea acestora în economie cât mai mult timp
posibil, s conduc la reducerea deeurilor i reconvertirea acestora
ca resurse. Aceast abordare ar trebui s pun bazele unei tranziii
echitabile, pentru susinerea unui nou model care promoveaz protecia
mediului i transformarea sistemului economic i, în acelai timp,
promoveaz progresul, bunstarea social i egalitatea de gen. Având în
vedere acest obiectiv, a fost dezvoltat, propus i implementat
conceptul de economie circular.
Definiia integrat a economiei circulare la nivelul Comisiei
Europene este … „O economie care menine valoarea produselor,
materialelor i resurselor cât mai îndelung cu putin, prin
returnarea lor în ciclul de producie la sfâritul vieii lor, în timp
ce reduce la minimum generarea de deeuri." În plus, contribuie la
eliminarea externalitilor negative ale activitii economice,
activând noi ci i modaliti de cretere economic, de ocupare i
bunstare a societii noastre, precum i conservarea i îmbuntirea
capitalului natural. Economia circular industrial este un model
industrial de producie, utilizare i regenerare, axat pe ecoinovare
i ecoproiectare, caracterizat prin conceptul 10 R (R0 Refuzare, R1
Regândire, R2 Reducere, R3 Reutilizare, R4 Reparare, R5 Refacere,
R6 Refabricare, R7 Reorientare, R8 Reciclare, R9 Recuperare) 6.
Acesta înlocuiete conceptul de „expirare” cu cel de „conservare”,
pune la baz utilizarea crescând a energiei regenerabile, elimin
utilizarea substanelor toxice i a substanelor chimice, reutilizarea
i întoarcerea acestora în biosfer i caut, în schimb, recuperarea
resurselor din deeuri printr-un proces de proiectare circular al
materialelor, produselor i sistemelor. Nu în ultimul rând, acest
nou model se concentreaz pe crearea de noi modele de
afaceri7.
Economia circular ofer multiple mecanisme de creare a valorii care
nu sunt legate de consumul de resurse epuizabile. Într-o economie
circular real, consumul are loc numai în cicluri biologice
eficiente; în caz contrar, utilizarea înlocuiete consumul.
Resursele sunt regenerate în cadrul ciclului biologic sau
recuperate i reintegrate în cadrul ciclului tehnic. În cadrul
ciclului biologic, diferite procese permit regenerarea materialelor
eliminate ca deeuri, cu sau fr intervenia uman. În ciclul tehnic,
odat cu utilizarea energiilor regenerabile, deeurile sunt
transformate pe cât posibil în resurse noi. Propunem aceast
strategie cu ferm convingere a importanei economiei circulare ca
fundament al tranziiei ecologice ctre un model de dezvoltare i
cretere economic decuplat de la consumul obinuit de materiale i
emisii, pe baza unor noi abordri, inovatoare, mai competitive i mai
sustenabile, care permit maximizarea utilizrii resurselor
disponibile, astfel încât acestea s rmân în ciclul de producie
pentru o perioad de timp cât mai îndelungat i s reduc generarea de
deeuri.
6 Lakatos, E.S, Cioca L.I, Bacali, L., Pcurariu, R.L. Introducere
in economie circular. 2020, IRCEM 7 Ellen MacArthur . Toward the
circular economy: Opportunities for the consumer goods sector,
2014.
12
Tranziia de la o economie liniar la o economie circular necesit un
cadru instrumental i o activitate coordonat între administraii,
sectoare economice i întreaga societate pentru a facilita
sinergiile între acestea. Pentru a atinge obiectivele propuse în
cadrul procesului de tranziie, este necesar s se dezvolte i s se
aplice noi cunotine i capaciti care s conduc la dezvoltarea de
tehnologii noi i inovative, de procese inovatoare, de produse i
servicii care permit, prin adoptarea lor, creterea competitivitii
companiilor, care s genereze, în acelai timp, noi oportuniti de
afaceri i care s creeze noi lanuri de valoare i aprovizionare care
s duc la crearea de locuri de munc. În acest context, este
important s subliniem faptul c tranziia ctre o economie circular
necesit adoptarea nu numai a inovrilor tehnologice, ci i a celor
organizaionale i sociale, a deciziilor politice i sistemelor
economice adaptate, eseniale pentru a promova schimbarea necesar a
modelelor de producie i consum i atitudine din societatea
noastr.
Astfel, în cele ce urmeaz vor fi prezentate principalele politici i
abordri care au fost analizate i care au constituit baza de pornire
a acestei strategi inând cont de Agenda 2030 i principiile
economiei circulare conform figurii de mai jos.
Figura 1.2. Schema de funcionare a economiei circulare, înglobând
cele 17 ODD8
8 Lemille, A. (2018). Applying the circular thinking to reduce
enequalities. Disponibil la:
https://www.slideshare.net/AlexLemille/the-circular-economy-20-to-also-reduce-inequalities-by-alexandre-lemille-
121785010
13
UE i Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil
UE a jucat un rol esenial în procesul care a condus la adoptarea
Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil i a celor 17 obiective de
dezvoltare durabil (ODD-uri) în septembrie 2015. Rspunsul UE la
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil – un viitor durabil al
Europei. 9
Consiliul European a adoptat în 10 decembrie 2019, un set de
concluzii privind punerea în aplicare de ctre UE a Agendei 2030 a
Organizaiei Naiunilor Unite pentru dezvoltare durabil i a celor 17
obiective de dezvoltare durabil (ODD-uri) i 169 de inte care
urmresc s fie realizate pân în 2030.
Îndeplinirea ODD-urilor este considerat esenial pentru a pune capt
srciei i pentru a asigura o via panic, sntoas i sigur pentru
generaiile actuale i viitoare. Concluziile subliniaz necesitatea
accelerrii aciunii, atât în interiorul UE, cât i în alte pri ale
lumii, pentru a îndeplini viziunea i obiectivele Agendei 2030.
Concluziile reafirm c UE i statele sale membre vor continua s joace
un rol principal în punerea în aplicare a ODD-urilor, sprijinind în
acelai timp multilateralismul eficace i ordinea internaional bazat
pe norme. Consiliul salut ediia din 2019 a „Raportului de
monitorizare privind progresele înregistrate în direcia atingerii
ODD-urilor în cadrul UE” al Eurostatului ca document esenial pentru
msurarea progreselor înregistrate de UE în direcia îndeplinirii
ODD-urilor. De asemenea, acesta încurajeaz statele membre s înale
nivelul de ambiie al rspunsurilor lor naionale i s integreze în mod
proactiv Agenda 2030 în instrumentele de planificare, politicile,
strategiile i cadrele financiare naionale10.
Planul de aciune al UE pentru economia circular
În 2015, Uniunea European a publicat o comunicare a Comisiei
Europene cu titlul „Închiderea cercului: un plan de aciune al UE
pentru economia circular" (CE, 2015). În cadrul acesteia, Comisia
European a justificat un pachet ambiios de msuri noi pentru a ajuta
întreprinderile i consumatorii europeni s treac la o economie mai
circular, durabil, cu emisii sczute de carbon, eficient i
competitiv, în care produsele, materialele i resursele regiunii
sunt utilizate mai durabil i rmân cât mai mult timp în economie,
minimizând generarea de deeuri i fcând societatea, în ansamblul ei,
mai eficient în utilizarea resurselor.
Ultimul Raport al Comisiei ctre Parlamentul European, Consiliu,
Comitetul Economic i Social European i Comitetul Regiunilor privind
punerea în aplicare a planului de aciune pentru economia
9 Comisia European. Rspunsul UE la Agenda 2030 pentru dezvoltare
durabil – un viitor durabil al Europei (Comunicat de pres), 2017.
10 Comisia European. Report from the Commission to the European
Parliament, Tge Council, The European Economic and Social Committee
of the Regions on the implementation of the Circular Economy Action
Plan, 2019.
14
circular, din 4 martie 2019, prezint progresele realizate în
implementarea celor 54 de aciuni cuprinse în plan. Trecem în revist
câteva aspecte privitoare la progresele realizate în construcia
unei economii circulare (CE, 2019):
• Proiectarea circular i a proceselor de producie – produsele i
serviciile proiectate în mod circular pot reduce la minimum
utilizarea resurselor i pot favoriza refolosirea, recuperarea i
reciclabilitatea materialelor. Diverse politici ale UE abordeaz
deja eficiena resurselor: dincolo de directiva privind proiectarea
ecologic i de reglementrile privind etichetarea energetic, aceste
politici includ i instrumente voluntare, precum eticheta ecologic a
UE sau criteriile de achiziii publice ecologice.
• Împuternicirea consumatorilor – tranziia ctre o economie mai
circular necesit un angajament activ al cetenilor în schimbarea
tiparelor de consum. În acest scop, documentul însoitor privind
politicile legate de produs elaboreaz o abordare strategic pentru a
spori eficacitatea etichetei ecologice a UE i pentru a oferi
consumatorilor informaii de mediu corecte.
• Transformarea deeurilor în resurse – Sistemele solide i eficiente
de gestionare a deeurilor sunt un element esenial al unei economii
circulare
• Închiderea buclelor de materiale recuperate – noua reglementare
privind produsele fertilizante, care este în etapele finale ale
procesului legislativ, introduce reguli armonizate pentru
îngrmintele organice fabricate din materii prime secundare, cum ar
fi subprodusele agricole i deeurile biologice recuperate.
• Strategia UE pentru materialele plastice într-o economie
circular: o abordare sistemic – Reprezint primul cadru de politic
la nivelul UE care adopt o abordare a ciclului de via specific
materialului pentru a integra activitile de proiectare circular,
utilizare, reutilizare i reciclare în lanuri valorice din materiale
plastice. Ca atare, este un catalizator pentru aciune i stabilete o
viziune clar, cu obiective msurate la nivelul UE, astfel încât, pân
în 2030, toate ambalajele din plastic introduse pe piaa UE s fie
reutilizabile sau reciclabile.
Pactul ecologic european
Pactul ecologic european este noua agend de cretere sustenabil a
Europei. În centrul su se afl obiectivul de a deveni, pân în 2050,
primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume.
Prezentat de Comisia von der Leyen la 11 decembrie 2019, Pactul
Verde European este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o
economie durabil, modern, competitiv i eficient din punctul de
vedere al utilizrii resurselor, transformând provocrile legate de
schimbrile climatice i de mediu în oportuniti i asigurând o
tranziie just i incluziv pentru toi europenii. Pactul ecologic
european ofer un plan de aciune menit s stimuleze utilizarea
eficient a resurselor, prin trecerea la o economie circular, mai
curat, s refac biodiversitatea, s reduc poluarea11.
11 Comisia European. Pactul Verde European. 2019.
15
Pactul ecologic european urmrete trecerea la o economie circular
neutr din punct de vedere climatic, în care creterea economic este
decuplat de utilizarea resurselor. Economia circular joac un rol
central deoarece aceasta reduce presiunea asupra resurselor
naturale i este o condiie prealabil pentru atingerea obiectivului
de neutralitate climatic pân în 2050 i stoparea pierderii
biodiversitii: jumtate din emisiile totale de gaze cu efect de ser
i peste 90% din pierderea biodiversitii i apele gri, provin din
extracia i procesarea resurselor. Economia circular va avea
beneficii nete pozitive în ceea ce privete creterea PIB-ului i
crearea de locuri de munc, deoarece aplicarea unor msuri ambiioase
de economie circular în Europa poate crete suplimentar PIB-ul UE cu
0,5% pân în 2030, creând aproximativ 700.000 de noi locuri de
munc12 .
Domeniile de aciune ale Pactului ecologic european se refer la:
biodiversitate, strategia „de la ferm la consumator”, agricultura
durabil, energia curat, o industrie durabil, construcii i renovare,
mobilitate durabil, eliminarea polurii i politici climatice.
CADRUL GENERAL NAIONAL
La nivel naional, strategia Europa 2020 este implementat prin
intermediul Programelor Naionale de Reform (PNR). intele Strategiei
Europa 2020 asumate de România sunt:
• rata de ocupare a populaiei cu vârsta cuprins între 20 i 64 de
ani de 70%; • nivelul investiiilor în cercetare i dezvoltare de 2%
din PIB-ul României; • obiectivul 20/20/20 în materie de energie i
schimbri climatice:
- emisiile de gaze cu efect de ser cu 20% sub nivelul înregistrat
în 1990; - 24% din energia produs s provin din surse regenerabile;
- creterea cu 19% a eficienei energetice;
• rata de prsire timpurie a colii sub 11,3%; • ponderea tinerilor
cu vârsta între 30-34 ani, absolveni ai unei forme de învmânt
teriar, de
cel puin 26,7%; • scderea numrului de persoane expuse srciei cu
580.000.
Strategia de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani
(2016-2035)
Strategia a fost elaborat sub coordonarea a 11 institute de
cercetare de excelen i filiale ale Academiei Române. Viziunile
asupra evoluiei i strategiilor sunt menite s creeze convergene i un
program de aciune care are în vedere13:
• pe termen scurt – stoparea fenomenelor negative care se constat
în economia i societatea noastr;
• pe termen mediu – situarea României pe o poziie medie din punct
de vedere al nivelului de trai al rilor din zona Viegrad 4 i
Slovenia;
• pe termen lung – situarea României pe o poziie medie a rilor
dezvoltate din UE corespunztoare din punct de vedere al resurselor
de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic,
geo-politic în cadrul UE.
12 Comisia European. Changing how we produce and consume: New
Circular Economy Action Plan shows the way to a climate-neutral,
competitive economy of empowered consumers, 2020. 13 Academia Român
. Strategia de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani, 2015.
Editura Academiei Române.
16
Structura Strategiei de dezvoltare a României în urmtorii 20 de ani
are 11 (+2) proiecte interdisciplinare, pentru care au fost
identificate obiective, direcii strategice, msuri:
- P1. coala i educaia;
- P2. Resursele naturale – rezerve strategice, ce folosim i ce lsm
generaiilor viitoare;
- P3. Securitatea i eficiena energetic;
- P4. Sigurana informatic – protecia cibernetic, protecia
proprietii intelectuale în proiecte i în publicarea
electronic;
- P5. Securitate i siguran alimentar;
- P6. Economia i calitatea vieii;
- P7. Sntatea – de la biologia molecular la medicina personalizat
de vârf în România;
- P8. Proiectul european al Dunrii. Strategia naional a
Dunrii;
- P9. Cultura româneasc între naional, localizare în zona proxim i
universal – Europa multilingvist, cultura electronic;
- P10. România – societate a cunoaterii i a valorii adugate la ceea
ce are;
- P11. România în era globalizrii – spaiu i tradiie de întâlnire a
civilizaiilor, de echilibru i moderaie;
- P12. Finanele publice i moneda. Politici financiare i monetare –
echilibru i asigurarea unei dezvoltri durabile;
- P13. Instituii publice stabile, respectate i durabile –
stabilitatea statului român.
Strategia Naional pentru Dezvoltarea Durabil a României 2030
Aceast strategie vine a adus i continu s aduc un aport semnificativ
în dezvoltarea msuri de dezvoltare durabil, urmrind o abordare
integrat i multidimensional a acestora, precum i racordarea
strategiei naionale la obiectivele de dezvoltare durabil stabilite
la nivelul Uniunii Europene i al Organizaiei Naiunilor Unite prin
Agenda 2030, prezentând fiecare din cele 17 ODD si modul de
îndeplinire a acelor inte.
Strategia Energetic a României 2016-2030, cu perspectiva anului
2050
Strategia îi propune ca i obiectiv general satisfacerea necesarului
de energie atât în prezent, cât i pe termen mediu i lung, la un pre
cât mai sczut, adecvat unei economii moderne de pia i unui standard
de via civilizat, în condiii de calitate, siguran în alimentare, cu
respectarea principiilor dezvoltrii durabile14.
Strategia energetic are cinci obiective strategice i 25 de
obiective operaionale pentru atingerea obiectivului general:
14 Ministerul Mediului, 2015. Strategia Energetic a României
2016-2030
17
2. Piee de energie competitive, baza unei economii
competitive
3. Energie curat, cu emisii reduse de gaze cu efect de ser i alte
noxe
4. Modernizarea sistemului de guvernan energetic
5. Protecia consumatorului vulnerabil i reducerea srciei
energetice.
Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naional al României
2007-2026
Documentul are ca principale obiective transformarea României
într-o destinaie turistic de calitate pe baza patrimoniului su
natural i cultural care s corespund standardelor Uniunii Europene
privind furnizarea produselor i serviciilor i realizarea unei
dezvoltri durabile din punct de vedere al mediului sectorului
turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaii
turistice din Europa. Strategia are în vedere urmtoarele direcii
strategice: structuri administrative, planificare i infrastructur
fizic, dezvoltarea resurselor umane, îmbuntirea produselor
turistice, servicii de informare, statistici i cercetare,
marketingul destinaiei i mediul natural15.
Strategia pentru Dezvoltarea Sectorului Agro-alimentar pe termen
mediu i lung (orizontul 2020- 2030)
Acest document ofer o viziune pe termen lung de dezvoltare a
agriculturii i zonei rurale cu scopul de a valorifica inteligent i
durabil potenialul agro-alimentar i dezvoltarea economiei
non-fermiere, orientat ctre stabilirea unui echilibru corect între
dezvoltare economic i impactul asupra mediului agriculturii.
Strategia este rezultatul abordrii sistematice sectoriale, inând
cont de interlegturile ce in de economie, societate, mediu, în timp
ce se recunosc nevoile de coeziune social, egalitate de anse,
nediscriminare i diversitate16
1.2. CONTEXTUL STRATEGIC DE ELABORARE A STRATEGIEI 1.2.1. CADRUL
GENERAL PRIVIND IMPACTUL CONSUMULUI ASUPRA RESURSELOR
Conform previziunilor Organizaiei Naiunilor Unite, în urmtoarele
decenii, populaia global va crete pân la 9.100 de milioane de
oameni, în 2050. Creterea populaiei va fi concentrat în Asia,
Africa, America Latin i Caraibe, în timp ce în Europa populaia va
scdea i în America de Nord va stagna. 68% din aceast populaie va
locui în zonele urbane în 2050, jumtate dintre acestea fiind înc
nedezvoltate17.
Conform cifrelor populaiei estimate pentru 2050, ar fi nevoie de
aproape 3 planete pentru a furniza resursele naturale necesare
pentru a menine modul actual de via. Aceast cifr, elocvent în sine,
ar justifica deja necesitatea adoptrii unor noi moduri de producie
i consum durabile. Tendinele
15 Ministerul Turismului, 2017. Master Planul pentru Dezvoltarea
Turismului Naional al României 2007-2026. 16 SDSA, 2020. Strategia
pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu i lung
orizont 2020-2030 17 Organizaia Naiunilor Unite. World Population
Prospects: The 2017 Revision, 2017.
18
demografice naturale i concentraia populaiei în oraele mari, în
special în unele zone geografice, reprezint provocri semnificative
legate de aprovizionarea cu alimente i ap potabil. În plus, se
ateapt o cretere semnificativ a claselor de mijloc în rile mai puin
dezvoltate i în rile în curs de dezvoltare18 cu consecina pe care
aceasta o reprezint asupra nivelurilor de consum, creterea
presiunii asupra resurselor naturale, a cererii de materii prime,
surse de energie i materiale, într-o lume în care aceste resurse
sunt din ce în ce mai puine. În acest context al cererii în
cretere, împreun cu accesul din ce în ce mai redus la resurse, se
poate atepta o cretere notabil a preului materiilor prime, surselor
de energie i materialelor dup cum se observ în simularea din figura
1.2, ceea ce poate provoca o instabilitate grav a sistemului
socio-economic. Prin urmare, este esenial s existe instrumente i
mecanisme care s garanteze aprovizionarea, s corecteze modelele de
consum i s faciliteze tranziia ctre un nou model de producie
durabil, solidar cu generaiile viitoare.
Figura 1.3. Situaia resurselor la nivel global în pân în anul
210019
Conform Fundaiei Ellen MacArthur20, nivelurile de volatilitate ale
preurilor metalelor, alimentelor i produselor agricole
nealimentare, din prima decad a secolului 21 au fost mai mari decât
în orice deceniu al secolului XX. În acest sens, i conform
raportului Ageniei Europene de Mediu (AEM), fragilitatea economiei
europene este deosebit de notabil, deoarece depinde de un flux
neîntrerupt de resurse naturale i materiale, inclusiv ap, culturi,
lemn, metale, minerale i energie, din care o mare parte provine din
importuri. Pierderea de resurse pe care o presupune modelul actual,
bazat pe o economie liniar, este ceva ce nici o economie puternic
dependent de lanul de aprovizionare nu îi poate permite, situaie
care poate fi agravat i de o cretere previzibil i semnificativ a
preurilor materiilor prime i a surselor de energie. Prin urmare,
lipsa utilizrii resurselor care pot fi recuperate din deeurile
generate i dezvoltarea unor procese de transformare mai eficiente
bazate pe niveluri mai sczute de consum presupune, în acest moment,
un declin economic i o reducere a competitivitii economice.
18 Kharas, H. The Unprecedented Expansion of the Global Middle
Class: An Update, Global Economy and Development at
Brookings.Working Paper, 2017. 19 IRCEM, 2019. 20 Ellen MacArthur,
2014 .Toward the circular economy: Opportunities for the consumer
goods sector.
19
În ceea ce privete oportunitile economice, de afaceri i de
angajare, conform Fundaiei Ellen MacArthur, Forumului Economic
Mondial, Comisiei Europene i SEE, se presupune faptul c economia
circular va genera oportuniti economice i de afaceri, permiând
crearea de noi locuri de munc i ocupaii. Scenariile i proieciile
efectuate indic faptul c, de acum i pân în 2030, economia circular
poate genera o cretere suplimentar a PIB-ului european de 0,5% i
poate încorpora 700.000 de noi locuri de munc pe piaa european 21.
Economia circular prezint o mai mare securitate în lanul de
aprovizionare, dar i numeroase oportuniti pentru companii, cum ar
fi apariia de noi linii de afaceri i servicii, precum i o reducere
a intrrilor de materiilor prime, o reutilizare a deeurilor produse
i costuri mai mici de gestionare a acestora. Cu toate acestea, este
necesar s se in seama de faptul c tranziia ctre o economie mai
ecologic va atrage dup sine modificri ale volumului, compoziiei i
calitii ocuprii forei de munc, cu efecte eterogene între diferite
sectoare economice, regiuni i categorii de lucrtori. În acest fel,
diferite organizaii internaionale sunt de acord c o economie
circular va însemna o cretere net a ocuprii forei de munc de
aproximativ 1%, prin compensarea locurilor de munc create de
sectoarele în curs de dezvoltare cu cele care vor disprea din
sectoare mai poluante 22, ceea ce va afecta mai multe ri i regiuni
productoare de materii prime sau cu industrii cu cerine energetice
ridicate. În general, aceste sectoare consum mai puin for de munc,
angajând mai puini lucrtori i au o valoare adugat mai mic. Conform
datelor OECD23 cele mai importante zece industrii care produc CO2
contribuie cu 83% din toate emisiile. Astfel, acestea contribuind
doar 28% la gradul de ocupare al forei de munc i 21% din valoarea
adugat în media UE28.
De asemenea, combaterea i adaptarea la criza climatic i schimbrile
acesteia presupune transformarea sistemului alimentar global prin
încurajarea tranziiei ctre o agricultur verde i un consum
sustenabil. Dup cum susin mai multe documente programatice ale UE
(amintim aici doar Strategia de Inovare i Cercetare Food2030,
precum i Strategia Farm to Fork), încurajarea unei alimentaii
centrate pe plante are potenialul de a aduce beneficii atât asupra
mediului, prin utilizarea eficient i responsabil a resurselor, cât
i asupra sntii publice, cu impact pozitiv asupra economiei
naionale. Mai mult decât atât, aa cum o arat i raportul Comisiei
Europene „Dezvoltarea sectorului proteinelor vegetale în UE”,
segmentul de pia dedicat alternativelor vegetale este în continu
cretere, deschizând noi oportuniti economice.
Conform datelor incluse într-un raport din 2019 prezentat de
Comisia European, se prezint faptul c, în 2016, sectoarele
relevante pentru economia circular au angajat mai mult de patru
milioane de lucrtori, cu o cretere de 6% fa de 2012; iar Comisia
European consider c vor fi create mai multe locuri de munc în
urmtorii ani pentru a satisface cererea anticipat generat de pieele
secundare dezvoltate. De asemenea, se estimeaz c noile activiti
circulare precum repararea, refolosirea sau reciclarea au generat
în 2016 o valoare adugat de aproape 147.000 milioane de euro i au
fcut obiectul unei investiii de aproximativ 17.500 milioane de
euro. Cu toate acestea, pentru a continua transformarea acestor
oportuniti în realitate i dezvoltarea unei tranziii ecologice
corecte, coordonarea tuturor ageniilor este esenial, promovând
conducerea administraiilor publice i facilitând tranziia ctre
companii i societate, prin implementarea de noi practici. Succesul
va fi posibil
21 Comisia European, 2020. Changing how we produce and consume: New
Circular Economy Action Plan shows the way to a climate-neutral,
competitive economy of empowered consumers (Comunicat de pres). 22
OECD.Employment implications of Green Growth: linking Jobs, growth,
and green policies, 2013. ILO, Working towards Sustainable
Development: Opportunities for decent work and social inclusion in
a green economy 23 OECD. Green Growth Indicators, 2017.
20
numai în cazul în care companiile i administraiile publice acioneaz
simultan pentru a deschide sau dezvolta nie de specializare
economic, integrându-se aceast abordare în noile lanuri de valoare
i promovând anumite practici care vizeaz conservarea i recuperarea
capitalului natural. Promovarea i dezvoltarea de noi piee,
îmbuntirea poziionrii i a competitivitii întreprinderilor existente
sau crearea de noi locuri de munc sunt susinute de patru piloni de
baz pentru tranziia ctre economia circular: cercetare, dezvoltare
tehnologic, inovare i esutul productiv, prin adaptarea unui cadru
de reglementare inteligent pentru a atinge obiectivele privind
economia circular.
1.2.2. CADRUL EUROPEAN PENTRU CERCETARE I INOVARE
Trecerea la o economie circular implic o schimbare sistemic, în
care cercetarea i inovarea joac un rol cheie. Pentru redefinirea
modelului dominant de producie i consum, precum i implementarea de
noi procese, care garanteaz reciclabilitatea cuprinztoare i permit
transformarea deeurilor în intrri noi, pentru a deveni parte a
noului lan valoric, este necesar s se îmbunteasc baza de cunoatere
a oamenilor de tiin i tehnicienilor. Astfel, fiind posibil
dezvoltarea de noi tehnologii i posibilitatea reproiectrii
produselor i proceselor de producie, modele de afaceri, inclusiv
servicii i consum. Prin urmare, promovarea cercetrii, dezvoltrii i
inovrii în aceste domenii este un element crucial în acest proces
de tranziie, permiând, în acelai timp, s contribuie la
modernizarea, dezvoltarea, creterea i competitivitatea afacerilor,
care vor contribui, de asemenea, la competitivitate i modernizarea
industriei europene i româneti. În acest sens, Orizont 2020,
Programul-cadru de cercetare i inovare al UE (2014-2020) a avut în
vedere finanarea activitilor de cercetare i inovare în diferitele
domenii ale economiei circulare, alocând, în perioada 2016-2020,
aproximativ 1.590 de milioane de euro ctre „subiecte” direct sub
egida Economie circular. În urmtorii apte ani (2021-2027), Orizont
Europa va prelua Orizont 2020, fiind un instrument esenial pentru a
rspunde provocrilor ridicate în cadrul Acordului verde european. În
acest sens, economia circular împreun cu bioeconomia sunt din nou
incluse în marile domenii de intervenie ale programului, fiind
cuprinse fundamental în grupul 6 „Alimentaie, bioeconomie, resurse
naturale, agricultur i mediu” i în 4 „Lumea Digital, industrie i
spaiu „, i în primul plan strategic 2021-2024.
Orientrile strategice convenite pentru aceast perioad definesc
prioritile în ceea ce privete cercetarea i inovarea pentru a
facilita tranziia ctre economia circular, subliniind unele sectoare
specifice, cum ar fi materialele plastice, textile, electronice,
construcii, produse alimentare sau mobilitate, precum i provocrile
circularitii, vis-a-vis de utilizarea resurselor naturale. Mai
mult, una dintre principalele nouti din cadrul Programului Orizont
Europa este c au fost definite cinci domenii majore de misiune:
Adaptarea la schimbrile climatice, inclusiv transformarea social;
Cancer; Orae neutre inteligente i climatice; Sntatea i alimentaia
solului; i Sntatea oceanelor, mrii, apelor de coast i continentale,
interconectate între ele i cu legturi clare, în multe cazuri, cu
diferitele aspecte ale economiei circulare. Un aspect important
privitor la adaptarea la schimbrile climatice, aa cum o arat i
Strategia Farm to Fork elaborat de Comisia European, ine de cum
anume putem încuraja tranziia ctre o alimentaie care s utilizeze
eficient resursele, s protejeze habitatele naturale i
biodiversitatea i care s reduc totodat emisiile de gaze cu efect de
ser. Un exemplu în acest sens ni-l ofer Frana, care a a lansat o
strategie naional dedicat culturilor de protein vegetal, unul din
obiectivele strategiei naionale dedicat proteinei fiind acela de a
crete cu 40% pân în 2022 suprafaa de teren dedicat culturilor de
vegetale bogate în proteine.
21
La fel, pentru noua perioad de programare 2021-2027, se discut o
serie de „parteneriate” în domenii tematice legate de economia
circular. Unele dintre aceste iniiative sunt „Water4All:
Securitatea apei pentru planet”, „Mediul construit i construciile”,
„Made in Europe”, „Carbon Neutral and Circular Industry”, „Clean
Steel”, „EIT Climate-KIC”, „EIT Fabricare” sau „EIT Materii prime”.
Aceste asociaii îi propun s dezvolte în comun un program de
activiti de C + D + I care s contribuie la realizarea prioritilor
politice europene, cum ar fi „Acordul verde” sau o „Europ adaptat
erei digitale". Pentru a face fa acestor angajamente naionale, este
necesar s se analizeze i s se prevad contribuia i mobilizarea
instrumentelor i resurselor tuturor ministerelor care sunt afectate
de aceste politici. Obiectivul este de a dezvolta noi lanuri de
valoare durabile bazate pe recuperarea i utilizarea deeurilor
generate de diferite sectoare i transformarea acestora în produse
noi prin tehnologii inovatoare i durabile.
Misiunea Strategiei ROCES 2030 este de a contribui la creterea
economic a României într-o societate post-petrolier, în care
durabilitatea i mediul sunt prioritare în raport cu epuizarea
resurselor naturale. Mai mult, intenia este de a pune în aplicare o
agend strategic de cercetare i inovare care s mreasc investiiile în
dezvoltarea produselor de origine biologic în România, astfel încât
acestea s înlocuiasc produse echivalente din surse neregenerabile.
Prin urmare, este vorba de conectarea diferitelor sectoare
productive i a tuturor actorilor din lanul valoric (personal de
cercetare, companii, întreprinderi mici i mijlocii (IMM-uri),
utilizatori finali, productori, ONG-uri etc.). Un alt aspect de
luat în considerare la nivel european i cu impact asupra definirii
politicilor de cercetare i dezvoltare în ara noastr, atât la nivel
central, cât mai ales la nivel regional, este includerea economiei
circulare printre prioritile evideniate a diferitelor strategii de
cercetare pentru specializarea inteligent (RIS3), integrate din
punct de vedere al condiionalitii ex ante, legat de fondurile
structurale i de investiii europene. La acestea se mai adaug i
programele europene precum LIFE i COSME, care contribuie la
obiectivele UE în raport cu economia circular.
1.2.3. CADRUL FINANCIAR
În contextul procesului de elaborare i adoptarea noului ciclu
bugetar 2021-2027, la nivelul Uniunii Europene, apar noi oportuniti
pentru finanarea proiectelor care promoveaz tranziia ctre economia
circular i bioeconomie . În acest sens, i în domeniul deeurilor
activitile legate de prevenire, pregtire pentru reutilizare i
reciclare pot fi finanate, în timp ce, aproape sigur, facilitile de
tratare precum depozitele de deeuri, incineratoarele nu vor mai fi
eligibile pentru finanare sau staii de tratare mecanico-biologice.
Fondurile politicii de coeziune vor aloca resurse promovrii
economiei circulare la nivel regional, în special în regiunile mai
puin dezvoltate, din cauza cantitii de deeuri generate i a
necesitii de a exporta/depozita deeuri. Alte resurse vor fi, de
asemenea, activate prin Fondul social european (FSE); iar
mecanismul de tranziie just conceput recent pentru a însoi procesul
de decarbonizare va sprijini, de asemenea, proiectele de economie
circular. La fel, Fondul European pentru Investiii Strategice
(FEIS) i Banca European de Investiii (BEI) contribuie la finanarea
dezvoltrii de proiecte în domeniul economiei circulare, subliniind
în acest sens activitatea comun a Comisiei Europene, BEI i bncile
naionale, care vor avea oportunitatea s sprijine, prin instrumente
financiare, proiecte cu maturitate tehnologic dovedit i foarte
aproape de pia în domeniul economiei circulare.
22
2. CONTEXTUL EUROPEAN I NAIONAL AL STRATEGIEI
2.1. ECONOMIA ROMÂNEASC Banca Mondial a clasificat România pentru
prima dat ca fiind o ar cu venituri ridicate, pe baza datelor din
2019 (venitul pe cap de locuitor ajungând la 12.630 dolari). Acest
eveniment a reprezentat o evoluie important pentru deciziile de
rating al investiiilor i pentru negocierile de aderare la
Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic. Recent, Bursa de
Valori Bucureti a devenit oficial o pia emergent începând cu 21
septembrie 2020, când primele dou companii româneti au fost incluse
în seria FTSE Global Equity Index Series (GEIS). Cele mai
importante sectoare ale economiei României în 2018 au fost
industria (26,1%), comerul cu ridicata i cu amnuntul, transportul,
serviciile de cazare i alimentaia (20,2%) i administraia public,
aprarea, educaia, sntatea uman i activitile de asisten social
(14,5%). 24
Comerul intra-UE reprezint 77% din exporturile României (Germania
23%, Italia 11% i Frana 7%), în timp ce în afara UE, 3% merg în
Turcia i 2% în Statele Unite. În anul 2018 cheltuielile totale ale
UE în România au fost de 4.865 miliarde EUR (echivalent cu 2,45%
din economia româneasc) iar contribuia total a României la bugetul
UE – 1,655 miliarde EUR (echivalent cu 0,83% din economia
româneasc).
În a doua jumtate a anului 2020, economia s-a contractat cu 4,7%,
determinat fiind de un declin de 10,5% în al doilea trimestru.
Slbirea cererii externe din Europa, alturi de restriciile legate de
pandemie, a determinat industria s se contracte cu 14,1% în prima
jumtate a anului. Cifra de afaceri în comer i servicii a sczut, de
asemenea, cu 17% în acelai interval de timp, dar indicatorii de
înalt frecven indic o revenire relativ rapid.25
Aadar, ponderea economiei româneti în întreaga Uniune European i
impulsul politic al guvernului plaseaz România într-o poziie
favorabil pentru a deveni un reper în Europa de Sud-Est în
implementarea economiei circulare, promovând dezvoltarea durabil
prin cercetare, afaceri i dezvoltare industrial legate de
utilizarea optim i o mai bun gestionare a materiilor prime, precum
i creterea inovrii i competitivitii.
2.2. AMPRENTA ECOLOGIC A ECONOMIEI ROMÂNETI Amprenta ecologic a
României este un indicator al durabilitii care cuprinde setul de
impacturi generate asupra mediului pentru a produce resursele
consumate i pentru a absorbi deeurile generate de fiecare locuitor.
Potrivit Global Foot Print Network, amprenta ecologic pe locuitor
în România în 2017 (cele mai recente date disponibile) a fost de
3.4 hectare globale (gha). În ceea ce privete amprenta ecologic
global, România se afl pe poziia 44 la nivel mondial, i produce mai
puine efecte asupra mediului decât ri precum Suedia, Grecia,
Portugalia sau Austria. Cu toate acestea, amprenta ecologic pe
persoan în România depete biocapacitatea pe persoan cu
24 Banca Mondial. Recent Economic Developments, 2019. 25 Comisia
European, 2020.Commission Staff Working Document. Country Report
Romania 2020.
24
-0.3 gha. Biocapacitatea este definit ca zona productiv disponibil
a unei ri. Când amprenta ecologic, îneleas ca fiind cererea de
resurse naturale, depete biocapacitatea, se produce un deficit
ecologic, ceea ce înseamn c o ar consum mai multe resurse decât are
la dispoziie, provocând în cele din urm o dezvoltare nesustenabil.
Acest fapt oblig întreaga societatea s lucreze activ la îmbuntirea
tuturor acelor msuri care vizeaz îmbuntirea eficienei în utilizarea
materiilor prime i energie26.
Figura 2.1. Amprenta ecologic i biocapacitatea României25
2.3. GENERAREA I GESTIONAREA DEEURILOR ÎN ROMÂNIA Cantitatea de
deeuri generat este strâns legat de fluxul de materiale i de
eficiena proceselor de transformare a acestora în obiecte, dar i de
comportamentul utilizatorilor din punct de vedere al pstrrii
stocului de obiecte în utilizare. Din acest punct de vedere, este
util analiza generrii de deeuri în contextul larg de flux al
materialelor. În ultima decad, evoluia fluxului de materiale este
prezentat vizual în urmtoarele dou figuri, prima aferent anului
2010, iar a doua, anului 2018. Gestionarea deeurilor rmâne o
provocare cheie pentru România, în contextul unei mult mai bune
gestionri a fluxului de materiale în general. În figurile de mai
jos se prezint evoluia (comparativ cu cea din UE) pentru cantitile
de material extrase, procesate, reciclate, eliminate prin
depozitare, acumulate în consum i emise în aer.
26 Global Foot Print Network, 2021. Disponibil la:
https://www.footprintnetwork.org/our-work/ecological-footprint/
25
Figura 2.2. Fluxul de materiale în România, în anul 2010 i 2018 (în
tone/locuitor*an)27
Analiza stocurilor de materii prime i materiale, determinat de
fluxurile prin nodurile principale de analiz este o problem central
a economiei circulare i a evalurii progresului. În figura de mai
jos se prezint, comparativ, evoluia fluxului prin nodurile
principale, pentru media înregistrat în EU27 i România, folosind un
arbitru (Spania) ales aleatoriu.
27 Eurostat (2020). Material Flows in the circular Economy.
Disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=Material_flows_in_the_circular_economy
26
Evoluiile reprezentate mai sus, permit, în cazul României,
concluzii importante, care pot sta la baza direciilor strategice de
aciune:
• Nivelul extraciei de materii prime continu s creasc. Dac se ia în
considerare i evoluia PIB-ului, se va trage concluzia c România nu
îi fructific, nici pe departe, din punct de vedere al valorii nou
create, potenialul natural. Circularitatea economic impune o
dezvoltare intensiv a economiei, care s aib ca scop obinerea unei
valori adugate maxime pe seama resurselor extrase.
• Nivelul reciclrii, considerând toate buclele de reciclare rmâne
extrem de sczut, iar evoluia negativ trage un mare semnal de alarm.
Reciclarea, se afl la nivelul de 5 ori mai mic decât cel al mediei
europene, indic mari rezerve, incluzând reducerea substanial a
materiilor prime extrase i a celor virgine, pe seama recirculrii
materiale i a unei acumulri (prelungiri a duratei de via a
obiectelor) controlabile i controlate prin politici bine definite.
Managementul deeurilor este doar partea final a economiei liniare,
prin care se alimenteaz piaa de
28 Eurostat, 2020. Material Flow accounts. Disponibil la:
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/
show.do?dataset=env_ac_mfa&lang=en
27
materiale secundare i industriile de reciclare/regenerare din era R
i din era D (descompunere-demontare-dezaliere-delaminare) (Stahel,
R., Walter, 2020) baza material pentru reintegrarea în producia de
obiecte noi. E nevoie ca strategia s conin direcii i msuri adecvate
atât pentru separarea managementului deeurilor cât i pentru
reciclare/regenerare, construirea unor industrii performante de
reciclare/regenerare i construire a unei piee efective de materiale
secundare i supravegherea acesteia.
• Nivelul acumulrii (rezultat al meninerii materialelor i valorii
în economie, la nivelul utilizrii/consumului este oscilant;
creterea acumulrii este o tendin bun, dar trebuie inut seam c
economia româneasc fiind una de necesitate, acumularea de bunuri în
mare msur prin import de refolosibile) are nevoie de un suport
strategic pentru activitile de reparaii/recondiionri/refabricri la
nivel local, de inventivitate în modernizarea capitalului
tehnologic i meninerea valorii acestuia.
• Nivelul emisiilor în aer este preponderent susinut de procesarea
de materii prime i materiale. Scderea, prin refuzare-refolosire,
reciclare – regenerare-repropunere i prin
descompunere-demontare-dezaliere-delaminare material, în paralel cu
eficientizarea continu a proceselor de producie de bunuri este un
obiectiv fundamental al tranziiei la noua economie circular.
• Nivelul ridicat al eliminrii prin depozitare fa de media UE
impune ca obiectiv strategic implementarea unui set complex de
soluii de tratare a deeurilor, pentru reducerea dislocrilor de
volum, a periculozitii i a emisiilor poluante asociate. Digestia
anaerob, noile soluii de obinere a hidrogenului i de decarbonizare
devin soluii certe, a cror aplicare trebuie s se accelereze cu
valori fr precedent. În acelai timp, utilizarea materialelor aflate
în depozite (spre exemplu a cenuilor de furnal istorice pentru
construirea de drumuri, canale de irigaii) i reciclarea la ritmuri
înalte a deeurilor din construcii i demolri pot deveni soluii
pentru reducerea volumului dizlocuit i poluat, dar i pentru
extragerea din vechile depozite de materiale.
Evoluia fluxurilor de materiale trebuie pus în eviden prin
corelarea cu nevoile energetice i utilizarea acestora, dar i cu
evoluia creterii valorii adugate. Acest lucru e evident, pentru c
orice extracie/transformare/utilizare de materiale i de furnizare
de servicii se face pe baza unui consum energetic necesar, iar
valorificarea proceselor de producie, de obiecte i servicii, depind
de eficiena lanurilor specifice de transformare material.
Corelarea fluxului de materiale cu cel energetic i cu cel valoric
este esenial pentru decizia politic, i controlul procesului de
dezvoltare.
În figura de mai jos este reprezentat aceast corelare, pentru cazul
României, comparativ cu media celor 27 de state UE, în ultima
decad.
Vizualizarea evoluiei, raportate la numrul de locuitori permite
concluzii de valoare pentru orientarea strategic în decada
urmtoare.
28
Figura 2.4. Evoluia principalilor indicatori în EU27 i RO29
În ceea ce privete decuplarea între consumul domestic de materii
prime i materiale i Produsul Intern Brut, reprezentând
productivitatea resurselor, vizibil la nivelul rilor UE, nu este
lesne vizibil în cazul României. O astfel de dependen exprim bine
caracterul de necesitate al economiei româneti. Evoluiile indic o
dezvoltare preponderent a creterii extensive a României (prin
exploatarea resurselor) i un nivel de intensitate (crearea de
produse cu valoare adugat mare i consum de materiale sczut) redus.
Strategia trebuie s aib în vedere acest aspect. Se poate construi o
economie circular armonioas, întrucât aciunile strategice care
trebuiesc întreprinse vizeaz nu doar închiderea buclelor, dar i
eficientizarea proceselor de producie i furnizare de servicii.
Proiectarea circular are, în acest sens un rol primordial, iar
reformarea dinamic a cercetrii, educaiei i proiectrii, devin baz
creterii creativitii i inovrii.
În acelai timp, strategia îi propune obiective pentru reducerea
energiei necesare proceselor, în principal prin msuri de eficien
energetic (incluzând spaiul locuit) i recuperarea energiei i
utilizarea exergiei (de exemplu prin utilizarea ciclului Rankine
pentru conversia temperaturilor relative sczute – caracterizând
pierderile – în electricitate).
29 Eurostat, 2020. Material Flow accounts. Disponibil la:
https://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/
show.do?dataset=env_ac_mfa&lang=en
29
Dac se ia în considerare proporia energiilor regenerabile în
totalul energiei finale consumate, se constat c România ocup un loc
frunta în Europa. Aceast poziie este generat îns de aportul
vechilor investiii în energetic de dinainte de 1990 (în special în
energia hidraulic) i progresului realizat în perioada 2009-2014
datorit implementrii de msuri privind energia eolian i cea solar.
În perioad 2015-2020 se observa o scdere în evoluie aa cum sugereaz
vizualizarea evoluiei, prezentat mai jos în figura 2.5. Strategia
are în vedere reluarea creterii i nu limitarea la obiectivul
stabilit la nivel general European. Msurile de eficientizare,
descentralizare, digitalizare sunt în centrul strategiei, inclusiv
la nivelul consumului casnic.
Figura 2.5. Cota de energie regenerabil în total consum de energie
electric30
Deeurile municipale reprezint doar 10% în totalul de deeuri
generate – potrivit Waste Statistics Regulation (tab env_wasgen).
Cu toate acestea ele sunt luate separat în considerare pe baza
caracterului lor complex, legturii directe cu tiparele de
comportament ale utilizatorilor individuali, compoziiei lor
complexe, distribuiei în cvasitotalitatea surselor de deeuri.
Performana rii continu s fie caracterizat de reciclarea foarte
sczut a deeurilor municipale (14%, inclusiv 7% reciclarea
materialelor i 7% compostare) i rate de eliminare prin depozitare
foarte ridicate. Acest lucru se întâmpl în ciuda obiectivelor de
reciclare stabilite la nivelul UE i la nivel naional. Mai mult,
ratele de reciclare au stagnat începând cu anul 2013, în timp ce
rata de incinerare a crescut uor la 4%. Rata de eliminare prin
depozitare raportat de România Comisiei Europene în 2017 a fost de
70%. Cu toate acestea, cifra nu include stocarea temporar înainte
de eliminare, care, dac ar fi adugat, ar crete aceast rat în
continuare (CE, 2019)31.
30 Eurostat, 2020. Disponibil la:
https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-
coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/european-semester-
your-country/romania/europe-2020-targets-statistics-and-indicators-romania_en
31 Comisia European, 2019. Review of the application of the
environmental policy. Romania report.
30
În anul 2018 deeurile municipale generate au ajuns, conform
Eurostat, la valoarea de -492 Kg/Loc, iar în România la valoarea de
272 kg/locuitor. Rata de reciclare a deeurilor municipale a atins
13,89%, totalizând 739.384 de tone, potrivit Raportului anual
privind starea mediului pentru 2018 emis de Agenia Naional pentru
Protecia Mediului (ANPM). Conform informaiilor disponibile în
Planul naional de gestionare a deeurilor (PNGD) în perioada de
analiz, gradul de colectare separat a deeurilor municipale a variat
între 3,2% i 5,3%.
Figura 2.6. Deeuri municipale generate de statele europene32
Figura 2.7. Evoluia ratei de reciclare a deeurilor
municipale33
Proiectele integrate de gestionare a deeurilor desfurate pân acum
au oferit o finanare fr precedent (peste 1,4 miliarde Euro) pentru
toate activitile de gestionare a deeurilor, inclusiv
32 Eurostat, 2020. Municipal waste generated by capita. Disponibil
la: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php?title=File:Municipal_waste_generated,_2005_and_2018_(kg_per_capita).png
33 Eurostat, 2020. Recycling rate of municipal waste. Disponibil
la:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/t2020_rt120/default/table?lang=en
31
închiderea depozitelor de deeuri neconforme, în baza proiectelor de
implementare a Sistemelor Integrate de Management al Mediului Puine
dintre sistemele implementate sunt operaionale la nivelul
proiectat, lucru reflectat i în graficele prezentate mai sus.
Trecerea de la economia liniar la cea circular trebuie s înceap cu
operaionalizarea eficient i completarea inteligent a sistemelor
construite. Lipsa de efect a investiiilor realizate (în reciclare,
în reducerea eliminrii prin depozitare i eliminarea depozitrii
neconforme) are la baz managementul necorespunztor al activitilor
de gestiune a deeurilor (care revine Uitailor Teritorial
Administrative, asociate în Asociaii de Dezvoltare
Intercomunitare). Întârzierile în implementarea sistemelor
integrate de gestionare a deeurilor s-au produs pe tot lanul.
2.4. PROVOCAREA INTRODUCERII CIRCULARITII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI
2.4.1. CONCEPTUL DE ECONOMIE CIRCULAR CA ELEMENT TRANSVERSAL
Strategia economiei circulare este abordat într-un context în care,
atât la nivel de stat, cât i la nivel regional i local, exist deja
iniiative din care s se construiasc un model de economie circular
într-un mod coerent i sistematic.
Iniiativele axate pe sfâritul duratei de via a
obiectelor/serviciilor sunt foarte importante i necesare în cadrul
acestei strategii. Economia circular îi propune îns abordare
sistemic i unitar pentru întregul ciclu economic, incluzând
începutul lanului, faza de refuzare a produsului/serviciului–
conceptualizare i proiectare, pentru a asigura sustenabilitatea
produsului i valoarea sa, prin combaterea deeurilor la sfâritul
vieii, a caducitii planificate i prin promovarea servitizrii,
refolosirii, reformrii, reciclrii i reprocesrii componenelor. În
acest fel, faza de sfârit de ciclu de via al obiectelor va necesita
mai puine eforturi de management, pe msur ce economia se
„circularizeaz”.
În legtur cu cele de mai sus, este important s evideniem un alt
aspect de luat în considerare, de data aceasta din perspectiva
politicii economice, i anume nevoia ca tranziia la economia
circular s se fac într-un mod care s permit companiilor s fie
eficiente i s nu suporte în taxe excesive, pentru a nu împiedica
creterea dimensiunii companiilor, întrucât o dimensiune mai mare
îmbuntete productivitatea, capacitatea de a contracta, investiiile
i internaionalizarea. În acelai timp, prin circularizare nu trebuie
afectat calitatea i nici nu trebuie afectate productivitatea i
performanele obiectelor/serviciilor.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât profilul comercial
românesc este caracterizat de companii mici i mijlocii, cu o prezen
semnificativ a micro-companiilor, ceea ce explic importana
contribuiei lor relative în ceea ce privete valoarea adugat i
locurile de munc. Aceast stare este vizualizat prin intermediul
figurii de mai jos, reprezentând ocuparea forei de munc pe sectoare
de proprietate.
32
Figura 2.8. Evoluia populaiei ocupata, pe forme de
proprietate34
Aceast dimensiune redus a companiilor de producie româneti se
traduce prin capacitate de investiii mai mic, în special în
proiectarea produselor, cercetare i dezvoltare i dificulti mai mari
în realizarea de proiecte pentru îmbuntirea utilizrii resurselor
din producie, precum i proiecte de internaionalizare.
2.4.2. ECOINOVAREA I CERCETAREA
România s-a clasat pe locul 28 în Tabloul de Bord al Inovrii
Europene din 2018, scorul su sczând cu 14 puncte procentuale din
2010. În ceea ce privete ecoinovarea, România ocup locul 23 cu un
scor de 65.
România este cu mult sub media general a UE-28 i se încadreaz în
categoria rilor care au înregistrat continuu o performan sub medie
în ecoinovare începând cu 2010.
34 Eurostat, 2020. Evoluia populaiei ocupat pe form de
proprietate.
33
Figura 2.9. Ecoinovrea în România comparativ cu media UE35
Factorul politic, financiar i de reglementare al României pare a fi
una dintre cele mai mari bariere pe care le au companiile atunci
când introduc activiti i îmbuntiri de ecoinovare. Cadrul de
organizare a activitii de cercetare, lipsa de colaborri
multidisciplinare în cercetare, nelegarea cercetrii companiilor de
cea a institutelor specializate i a centrelor universitare, dar i
„izolarea” cercettorilor individuali sunt cauze decisive ale
rmânerii în urm. Lipsa educaiei economice actuale (care s includ
principiile, practicile i formarea pentru o economie nou, circular)
adaug un deficit important aciunilor posibile. Ca urmare, la
nivelul indicatorului Inovare i Competitivitate din cadrul european
de monitorizare al tranziiei spre EC, România ocup o poziie medie,
dei numrul de brevete generate se afl mult sub cel al rilor
dezvoltate din vestul Europei (38 fa de 916 în Germania, 411 în
Frana, 304 în Polonia, de exemplu).
Figura 2.10. Evoluia numrului de brevete36
35 Comisia European, 2019. European innovation scoreboard- Country
Profile Romania. Disponibil la:
https://ec.europa.eu/docsroom/documents/41888 36 Eurostat, 2020.
Patents related to recycling and secondary raw materials
34
Majoritatea IMM-urilor din România au o contientizare sczut a
impactului lor asupra mediului. Acestea sunt conduse în activitatea
lor mai degrab de necesitatea de a respecta reglementrile în
practicile lor de mediu i sunt, în general, determinate de
consideraii legate de costuri în alegerile lor. Cu toate acestea,
exist semne c aceste companii îi auditeaz din ce în ce mai des
practicile de gestionare a deeurilor pe plan intern, încercând s
gseasc modaliti de îmbuntire a gestionrii deeurilor, ceea ce le
îmbuntete gradul de contientizare a mediului. Mai multe companii
mari au început, de asemenea, s investeasc în infrastructur pentru
reciclarea i colectarea produselor uzate, încercând s capteze
aceast oportunitate de afaceri37.
2.4.3. CONSUMUL
Pentru a facilita schimbarea necesar ctre economia circular, sunt
eseniale emergena instrumentelor care faciliteaz consumatorilor
accesul la informaiile necesare atunci când iau decizii de
cumprare. Transparena este esenial pentru acest lucru, iar
sistemele de certificare voluntar, etichetele ecologice,
declaraiile de produs de mediu sau Analiza ciclului de via (LCA)
sunt exemple bune în acest sens. Eticheta ecologic european
(ECOLABEL), de exemplu, este instrumentul voluntar care din 1982
garanteaz performana ridicat a celor care o utilizeaz, reflectând
standarde ridicate de mediu în fabricarea sa. Procesul su se
concentreaz atât pe reducerea polurii i consumului excesiv de
resurse, cât i pe minimizarea consumului de energie pe tot
parcursul ciclului de via util al produsului. În acelai mod, a fost
promovat Registrul EMAS (în anul 2018, 11 organizaii din România
erau înregistrate), un instrument voluntar, conceput de Comisia
European, pentru înregistrarea i recunoaterea public a acelor
companii care au un sistem de management de mediu care le permite s
evalueze, s gestioneze i s-i îmbunteasc impactul asupra mediului,
asigurând astfel performane excelente în acest domeniu.
Aadar, produsele cu etichet ecologic i organizaiile cu licen EMAS
dintr-o ar pot oferi o msurare aproximativ a acestei tranziii.
Aceti doi indicatori arat în ce msur tranziia ctre o economie
circular implic sectorul privat i alte pri interesate. Cei doi
indicatori arat, de asemenea, angajamentul autoritilor publice fa
de politicile care susin economia circular. În septembrie 2018,
România avea 24 de produse i 19 licene înregistrate în schema
ecologic a UE din 71 707 produse i 2 167 licene în UE, artând o
utilizare redus a schemei.38
2.4.4. ACHIZIII PUBLICE ECOLOGICE
Achiziiile publice reprezint o parte important a consumului,
datorit volumului de cheltuieli al administraiilor publice de pe
pia, motiv pentru care este considerat un instrument cheie pentru
tranziia ctre o economie circular. Prin urmare, trebuie promovate
aciuni pentru implementarea achiziiilor. În anul 2016, România a
adoptat o lege dedicat achiziiilor publice
Disponibil la:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/bookmark/2f9c5749-a486-4dbe-8cd9-
974884540f79?lang=en 37 Comisia European. Environmental
Implementation Review 2019- Romania. 38 Comisia European.
Environmental Implementation Review 2019- Romania.
35
ecologice. Astfel a fost creat un set de criterii pentru
achiziionarea de produse ecologice, precum i categorii de servicii.
Legea prevede (i) un ghid care include criterii minime pentru
protecia mediului, a bunurilor i serviciilor, (ii) specificaiile
standard i (iii) un plan de aciune multianual privind achiziiile
publice ecologice la nivel naional. Dei multe sectoare, inclusiv
administraii publice, au început deja s încorporeze practici de
reciclare care reduc cererea de noi materii prime i contribuie la
atenuarea deficitului ecologic, suntem înc departe de a putea
stabili un model economic circular global. În acest sens, din punct
de vedere operaional, se poate lucra la un model de economie
circular pentru fiecare sector cu bucle legate, printre altele, de
reciclare sporit sau extracie redus a resurselor, care marcheaz
tranziia ctre circularitatea global39.
2.4.5. ENERGIE I CLIM
Între economia circular i tranziia energetic exist o sinergie care
converge asupra necesitii de a raionaliza cât mai mult posibil
utilizarea resurselor limitate i decarbonizarea economiei. Aciunile
implicite într-o strategie de economie circular au un impact clar
asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de ser: reducerea
deeurilor organice din depozitele de deeuri, generarea de
biocombustibili din deeuri nereciclabile, extragerea materiilor
prime de baz care necesit o utilizare ridicat a energiei sau
amprenta de carbon în fabricarea produselor cu cicluri de via
scurte, sunt câteva dintre domeniile pe care trebuie s acionm
pentru a ajuta la reducerea emisiilor. Prin urmare, va fi de
interes s se evalueze potenialul de reducere a emisiilor aciunilor
incluse în strategie i s se caute sinergii între mediul cercetrii i
cel al instituiilor publice i private pentru a promova cea mai bun
utilizare a msurilor, resurselor i stimulentelor propuse.
Figura 2.11. Emisiile de gaze cu efect de ser pe sectoare (Mt.
CO2-echiv.).
Date istorice 1990-2016. Proiecii 2017-2030 38
39 Comisia European. Achiziii publice pentru o economie circular,
2017.
36
România are o strategie naional pentru schimbrile climatice pentru
orizontul de timp 2016-2030, completat cu un plan naional de aciune
2016-2020 pentru implementarea strategiei. Ambele documente au fost
adoptate de guvern în 2016. Strategia UE privind adaptarea la
schimbrile climatice, adoptat în 2013, îi propune s fac Europa mai
rezistent la clim, prin promovarea aciunii statelor membre, luarea
unei decizii mai bine informate i promovarea adaptrii în sectoarele
vulnerabile cheie. Prin adoptarea unei abordri coerente i prin
asigurarea unei coordonri îmbuntite, aceasta dorete îmbuntirea
pregtirii i capacitii tuturor nivelurilor de guvernan pentru a
rspunde la impactul schimbrilor climatice.
În ciuda unei cote mari de energie regenerabil, producerea de
energie rmâne cea mai important surs de emisii de GES în România.
Capacitatea instalat pentru surse de energie regenerabile (SRE) a
crescut semnificativ în ultimul deceniu. În 2017, ponderea SRE în
consumul total de energie a fost de 24,5%, peste media UE. În timp
ce acest lucru a dus la scderea emisiilor din aprovizionarea cu
energie, sectorul a reprezentat în continuare 30% din toate
emisiile de GES în 2017. Utilizarea tehnologiilor de biometaniuzare
i a celor de obinere a hidrogenului constituie un spaiu de
cercetare, dezvoltare i inovare cu potenial i viitor40.
2.4.6. MANAGEMENTUL RESURSELOR DE AP
Dac în trecut efectele asupra ciclului hidrologic erau definite de
o cerere mare de resurse de ap, acum trebuie s adugm impacturile
rezultate din schimbrile climatice. Acest nou impact asupra
ciclului hidrologic produce o modificare a temperaturilor i a
regimului de precipitaii care are un impact direct asupra evaporrii
i evapotranspiraiei i asupra umiditii solului, toate acestea având
un impact asupra modificrilor disponibilitii resurselor de ap care
este agravat datorit variaiilor cererii care rezult din aciunea
antropic.
Politica de management a apei din România prezint înc deficiene, în
special în ceea ce privete accesul la ap i canalizare în zonele
rurale, precum i cantitatea i calitatea apei potabile. Conform
Raportului de ar elaborat de Comisia European în anul 2020 pentru
România, colectarea apelor uzate i conectarea la infrastructura
public de salubrizare sunt înc incomplete. Distana pân la inta de
colectare a apelor uzate generate de aglomerri cu> 2.000
populaie echivalent este de 26%. În prezent, în întreaga UE, în
medie 96% dintre ceteni sunt conectai la aprovizionarea cu ap
potabil, dar în anul 2017 procentul era doar de 67,5% în România.
Accesibilitatea este cea mai sczut din UE, cheltuielile cu
aprovizionarea cu ap i salubrizare reprezentând peste 6% din
cheltuielile gospodriilor din cel mai srac grup de populaie.
2.4.7. BIOECONOMIE
Bioindustria este o pia relativ nou în România, dar care se bucur
de un potenial ridicat pentru realizarea de investiii pe termen
lung. Drept dovad, sectorul bioeconomiei produce în România 50.000
de locuri de munc, managementul deeurilor generând mai mult de 61%
din profitul total al întregului sector de bioeconomie. De
asemenea, i sectorul agricol al României este unul dintre cele mai
mari din Europa, trecând printr-o evoluie rapid, propulsat de
liberalizarea achiziiei de
40 Comisia European. Environmental Implementation Review 2019-
Romania
37
terenuri agricole. Silvicultura, controlat în mare msur de stat,
prezint provocri în ceea ce privete productivitatea i
accesibilitatea zonelor forestiere îndeprtate. Ambele sectoare
primare, împreun cu industria alimentar, industria lemnului i
industria hârtiei i a celulozei pot produce cantiti mari de
reziduuri i alte materiale neutilizate sau subutilizate pentru a
alimenta o industrie naional bazat pe bio combustibil.
Biocombustibilii, biorafinriile i tehnologiile conexe ar putea juca
un rol major în stabilirea acestei industrii, prin creterea treptat
a utilizrii biomasei ca materie prim i transformarea acesteia în
produse cu valoare adugat. Valorificarea bogatelor resurse naionale
ale florei spontane în produse benefice pentru sntate poate fi
extins cu conservarea biodiversitii, prin adaptarea acestora în
cultur.
2.4.8. SECTORUL FORESTIER
Începând cu anul 2017, România a fost inclus pe lista Patrimoniul
Mondial UNESCO în cadrul seriei transnaionale „Pduri de fag primare
i seculare din Carpai i alte regiuni ale Europei”, care cuprinde
componente din 12 ri europene. Aceast realizare este cu atât mai
important, cu cât pdurile româneti au o capacitate de absorbie
substanial de CO2, estimat la 25.444.000 tone, care reprezint 6%
din totalul captrii de CO2 din pduri la nivelul UE (CE, 2019)41.
Exploatrile ilegale s-au ridicat la aproximativ 20 de milioane m3 /
an în perioada 2013-2018. Aceste activiti nu doar pun în pericol
biodiversitatea i locurile de munc, ci i elimin un mijloc natural
de protecie împotriva inundaiilor i de captare a CO2.
În momentul de fa, codul forestier este în conformitate cu
prevederile legislaiei UE privind natura, îns sporirea capacitii
administrative a RNP Romsilva, în special în ceea ce privete
organele sale de control i, de asemenea, transparena în ceea ce
privete activitile pdurilor ar aduce o contribuie important în
protejarea ecosistemelor.
2.4.9. ECONOMIA ALBASTR
Economia Albastr a României are peste 71.000 de angajai i genereaz
în valoare adugat brut aproximativ 975 milioane EUR. Profilul
acesteia este dominat de sectorul construciilor navale i de
reparaii, care a contribuit cu 35% din locurile de munc din acest
sector i cu 33% din valoarea adugat brut. În perioada 2009-201742,
ponderea economiei albastre la PIB-ul naional a sczut cu 34%.
Ocuparea forei de munc a sczut atât la nivel naional (5%), cât i la
nivelul economiei albastre (24%). Ponderea economiei albastre la
locurile de munc naionale generale a sczut, de asemenea, cu 20%.
Activitile portuare, construcia naval i transportul maritim au fost
grav afectate de criza economic din 2008, în special din cauza
încetinirii produciei i comerului mondial. În ciuda tendinelor
pozitive recente, anumite segmente continu s se confrunte cu
dificulti importante. Extracia de petrol i gaze a fost, de
asemenea, afectat de preurile sczute la combustibil i de rezervele
în scdere. Acest lucru a condus la o scdere a acestei activiti
care
41 Comisia European, 2019. Environmental Implementation Review 2019
— Romania. 42 Comisia European. The EU Blue Economy Report,
2019.
38
poate fi observat într-o scdere a performanei economice, a ocuprii
forei de munc i a investiiilor39.
Sumarizând, bazinul Mrii Negre se confrunt cu numeroase provocri de
natur marin i antropic. De aceea este nevoie de o cooperare
consolidat între toate statele de coast pentru a asigura creterea i
dezvoltarea durabil a economiei albastre, luând în considerare
angajamentele existente pentru protecia mediului. România rmâne
momentan alturi de statele membre cu o economie albastr relativ
modest (între 0,5% i 1,0% din economia naional).
2.4.10. TURISMUL
România, având în vedere poziia sa geografic, are o mare varietate
de resurse naturale, care ofer oportuniti diverselor forme de
turism. Pentru dezvoltarea acestui sector, România are avantajul
diferitelor forme de relief – litoralul Mrii Negre, Dunrea i Delta
Dunrii, bogia resurselor de ap mineral (1/3 din resursele europene
de ap mineral), precum i un climat favorabil practicrii activitilor
turistice pe tot parcursul anului.
Provocrile la care economia circular va trebui s rspund în urmtorul
orizont de timp se refer în special la faptul c activitile de
turism genereaz diverse impacturi asupra capitalului natural;
variind de la emisiile de CO2 i consumul accelerat de resurse pân
la distrugerea habitatelor. Industria turismului va fi în
continuare un important consumator i utilizator de resurse,
energie, cldiri (materiale de construcii), combustibili fosili,
alimente, etc. În acest context, operatorii din sectoarele
turistice majore se vor confrunta cu o presiune crescând din partea
cererii pentru a raporta, contabiliza i reduce impactul lor asupra
ecosistemului natural i social.
Nu trebuie neglijat nici faptul c sectorul turismului îi dezvolt
activitatea într-un mediu economic globalizat, de mare
incertitudine i profund schimbtor, în care se întâlnesc mereu noi
tendine i provocri. Din acest motiv, este nevoie de directive clare
de aciune în domeniul turistic, reglementate la nivel naional.
Principalul document de politic turistic este Master Planul Naional
de Dezvoltare a Turismului pentru România 2007-2026, care se
concentreaz pe resursele turistice ale regiunilor. Totui,
mijloacele financiare i promoionale disponibile nu vor fi
suficiente pentru a construi o infrastructur turistic calitativ în
majoritatea regiunilor care acoper întreaga suprafa, deci ar trebui
insistat mai mult asupra zonelor, proiectelor i tururilor care pot
acoperi zone întinse i pot diversifica oferta turistic.
39
3. PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI
3.1. CADRUL I PROCESUL DE PREGTIRE A STRATEGIEI ROCES 2030 Pentru o
mai bun trasabilitate i sincronizare, Strategia ROCES 2030 a inut
cont, pe lâng concluziile desprinse din analiza aprofundat a
economiei româneti, de mai multe planuri i strategii internaionale,
naionale i regionale, în vederea definirii celor mai bune practici
adecvate i a sinergiilor posibile. Procesul de pregtire a ROCES
2030 a fost marcat, în ultimul an i jumtate, de o serie de repere,
activiti i documente care au inte