Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE BIOLOGIE
COMPORTAMENTUL BERZEI ALBE
CICONIA CICONIA L., 1758
(AVES:CICONIIFORMES)
REZUMAT
DOCTORAND
GRITU MIRUNA
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
CS I Dr. MURARIU DUMITRU
m.c. al Academiei Române
BUCUREȘTI 2015
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………pag. 5.
Cap. 1. Prezentarea cadrului fizico-geografic………………………………pag. 8.
Cap. 2. Comportamentul berzei albe………………………………………pag.10.
2.1 Caracterizarea speciei………………………………………................pag.10.
2.1.1. Adulții………………………………………………………………pag.10.
2.1.2. Ponta………………………………………………………………..pag.11.
2.1.3. Incubația…………………………………………………………….pag.13.
2.1.4. Rata eclozării………………………………………………………..pag.13.
2.1.5. Puii………………………………………………………………….pag.14.
2.1.6. Maturizarea puilor…………………………………………………..pag.16.
2.1.7. Succesul reproducerii……………………………………………….pag.19.
2.1.8. Sosirea la cuib……………………………………………………….pag.20.
2.1.9. Alegerea locului de cuibărit, realegerea, fidelitatea față de cuib…….pag.21.
2.1.10. Locul cuibului……………………………………………………..pag.23.
2.1.11. Cuibul……………………………………………………………...pag.24.
2.1.12. Habitatul…………………………………………………………...pag.27.
2.1.13. Distribuția, dinamica și densitatea populației………………….......pag.30.
2.1.13.1. Distribuția populației………………………………………….....pag.30.
2.1.13.2. Dinamica populației……………………………………………..pag. 31.
2.1.13.3. Densitatea populației…………………………………………....pag. 34.
2.1.13.4. Structura pe vârste și supraviețuirea……………………………..pag.35.
2.1.14. Migrația……………………………………………………………pag.36.
2.1.14.1. Ruta de migrație vestică………………………………………….pag.44.
2.1.14.2. Ruta de migrație intermediară…………………………………...pag. 45.
2.1.14.3. Ruta de migrație estică…………………………………………..pag. 45.
2.1.14.4. Migrația berzei albe în România………………………………...pag. 50.
2.1.15. Hrana………………………………………………………………pag.51.
Cap. 3. Metoda de cercetare……………………………………………….pag.60.
Cap. 4. Descriere acte comportamentale și posturi………………………..pag.63.
Cap. 5. Comportamentul berzei albe. Etograme…………………………...pag.88.
5.1. Comportamentul perechii……………………………………………..pag.88.
5.2. Etograme – Comportamentul perechii………………………………..pag. 93.
5.3. Comportamentul de evitare a factorilor perturbatori…………………..pag.98.
5.4. Etograme – Comportamentul de evitare a factorilor perturbatori……pag.101.
5.5. Comportamentul de îngrijire a cuibului….………………………….pag. 107.
5.6. Etograme – Comportamentul de îngrijire a cuibului………………...pag. 109.
5.7. Comportamentul de îngrijire a pontei……………………………….pag. 114.
5.8. Etograme – Comportamentul de îngrijire a pontei…………………..pag. 116.
5.9. Comportamentul de confort…………………………………………pag. 121.
5.10. Etograme – Comportamentul de confort…………………………...pag. 122.
5.11. Locomoția………………………………………………………….pag.134.
5.12. Etograme – Locomoția……………………………………………..pag.135.
5.13. Comportamentul social…………………………………………..pag. 140.
5.14. Etograme – Comportamentul social………………………………..pag.141.
Concluzii…………………...…………………………………………….pag.148.
Cap. 6. Analiza structurii acustice a clămpănitului la barza albă…………pag.154.
Cap. 6.1. Pe scurt despre sunetele păsărilor………………………………pag.154.
6.1.1. Introducere………………………………………………………...pag.154.
6.1.2. Sunetul și caracteristicile acestuia…………………………………pag.154.
6.1.2.1. Ce este sunetul?.............................................................................pag.154.
6.1.2.2. Caracteristicile sunetului………………………………………...pag.155.
6.1.2.3. Cum este sunetul înregistrat?.........................................................pag.157.
6.1.2.4. Analiza sunetului………………………………………………...pag.158.
6.1.3.Cum cântă păsările ?...........................................................................pag.160
6.1.4. Organizarea sunetelor păsărilor……………………………………pag.162.
6.1.4.1. Cântecul păsărilor………………………………………………..pag.163.
6.1.4.2. Chemările păsărilor……………………………………………...pag.165.
6.1.4.3. Semnale acustice non-vocale…………………………………….pag.166.
6.2. Istoric analiza sunetelor păsărilor……………………………………pag.167.
6.3. Metoda de cercetare…………………………………………………pag. 175.
6.4. Analiza structurii acustice a clămpănitului…………………………..pag.177.
Concluzii…………………………………………………………………pag.191.
Bibliografie………………………………………………………………pag.193.
Anexa 1………………………………………………………………….pag. 213.
Anexa 2………………………………………………………………….pag. 220.
Introducere
Barza albă este una dintre cele mai cunoscute și mai iubite păsări din
ornitofauna țării noastre. Simbol al bunăstării, primăverii și al vieții s-a bucurat
de-a lungul timpului de o atenție deosebită din partea cercetătorilor din întreaga
lume.
Chiar dacă la o primă vedere studiul comportamentului berzei albe pare un
subiect epuizat observarea atentă a acestuia poate aduce elemente noi. În plus
clămpănitul berzelor a fost considerat un sunet mecanic, majoritatea lucrărilor
referitoare la berze și biologia sau etologia acestora tratând extrem de sumar
sunetele berzelor. Lucrarea de față încearcă să aprofundeze aspectele legate de
comportamentul berzei albe la cuib. După înființarea asociației ”Prietenii
Berzelor” în anul 2007 am avut posibilitatea de a cunoaște berzele și
comportamentul acestora într-un mod diferit față de cel descris în majoritatea
lucrărilor studiate. Analiza clămpănitului berzelor realizată în lucrarea de față
reprezintă un prim pas în identificarea sexelor printr-o metodă non-invazivă la
barza albă.
***
Doresc să mulțumesc în primul rând coordonatorului științific al tezei de
doctorat domnului m.c.al Academiei Române dr. Dumitru Murariu, pentru
sprijinul și îndrumările oferite pe parcursul stagiului de doctorat și pentru răbdarea
avută în perioada mai mult decât îndelungată de elaborare a tezei de doctorat.
Doresc să mulțumesc domnului academician dr. Dan Munteanu pentru materialele
oferite, pentru răbdarea, încurajările și sfaturile utile de care m-am bucurat pe
perioada de pregătire a tezei de doctorat. De asemenea doresc să mulțumesc
domnului conf. univ. dr. Sârbu Ioan pentru inițierea în tainele și frumusețea
etologiei, pentru sfaturile deosebit de utile și susținerea necondiționată de care
m-am bucurat. Doresc să mulțumesc doamnei lector univ. dr. Benedek Ana Maria
fără ajutorul căreia prezenta teză ar fi fost mai puțin consistentă. Doresc să
mulțumesc unui om deosebit și special din viața mea, regretatului prof. univ. dr.
ing. Poanta Aron pentru îndrumarea și sfaturile utile de care am beneficiat.
Totodată doresc să mulțumesc familiei mele pentru sprijinul oferit, pentru
răbdarea de care au dat dovadă în toți acești ani de studiu și mai ales pentru
încurajările lui Sebi și David care mă motivau de fiecare dată. Doresc să
mulțumesc soțului meu pentru ajutorul oferit în toată această perioadă și pentru
toate berzele acceptate în familia noastră.
Doresc să le mulțumesc tuturor celor care de-a lungul timpului începând cu
anul 2007 ne-au contactat atunci când au găsit o barză rănită sau ne-au semnalat
diferite probleme apărute în anumite localități din țară. Cele aproape 300 de berze
îngrijite până în prezent în adăpostul asociației ”Prietenii Berzelor” m-au ajutat să
cunosc mult mai bine barza albă și comportamentul acesteia.
Lucrarea este structurată în 6 capitole, cuprinde 220 pagini, 1 hartă, 150 figuri și
8 tabele.
Capitolul 1.Prezentarea cadrului fizico-geografic
Studiul de față a fost realizat în comuna Cristian, județul Sibiu datele fiind
colectate pe perioada 2007-2015.
Comuna Cristian este situată în partea centrală a județului Sibiu, la 45°48'
latitudine nordică şi 24°12' longitudine estică. Comuna propriu-zisă este așezată
în Lunca Cibinului.
Capitolul 2. Comportamentul berzei albe
Capitolul 2 descrie pe larg biologia și etologia berzei albe. Sunt cuprinse aspecte
referitoare la caracterizarea speciei, distribuția, dinamica și densitatea populației
sau migrația acestei specii.
Capitolul 3. Metoda de cercetare
Studiul referitor la comportamentul berzei albe s-a desfășurat în comuna
Cristian, județul Sibiu.
Pentru realizarea acestuia a fost inițial montat un suport cu înălțimea de 7
m vis-á-vis de cuibul situat pe Strada XVI, nr. 17. Acest cuib a fost construit în
anul 2004, an în care s-au montat primele cinci suporturi pentru cuiburile de barză
albă în localitate. În partea superioară a suportului a fost montată o cameră Canon
ce a permis astfel vizualizarea activității la cuib dar şi posibilitatea observării
activității din imediata apropiere a cuibului. Camera respectivă a înregistrat zilnic,
din luna martie odată cu reîntoarcerea berzelor în zona de cuibărit până la sfârșitul
lunii august când berzele părăseau Cristianul. Înregistrarea începea la primele ore
ale dimineții continuând până la lăsarea serii, tipul camerei folosite până în anul
2014 nepermițând observarea activității pe parcursul nopții. În anul 2015 a fost
montată cu sprijinul celor de le Electrica S.A. Distribuție Transilvania Sud camera
achiziționată în cadrul proiectului ”Cristian, Cetatea berzelor” proiect
implementat de către Asociația ”Prietenii Berzelor” și finanțat prin PNDR prin
LEADER. Camera Novus 3000 IP Series a funcționat non-stop pe parcursul
prezenței berzelor la cuib în anul 2015, transmițând on-line pe site-ul
www.prieteniiberzelor.ro.
Datele obținute au fost transferate într-un hard-disk extern datorită
volumului mare de date acumulat . Datele înregistrate în anul 2015 au fost stocate
într-un hard-disk extern, My Book, WD, cu o capacitate de 4 T achiziționat în
cadrul aceluiași proiect.
Pentru prelucrarea datelor s-a folosit inițial programul INTERVIDEO WIN
DVD Creator 2 ce permitea segmentarea înregistrărilor. Astfel fiecare înregistrare
a fost urmărită în timp real pentru identificarea principalelor tipuri de
comportament. În anumite situații în cuib sunt prezenți ambii parteneri, aceștia
putând participa fie la același tip de comportament (spre exemplu aranjează
crenguțe în cuib sau reproducere) fie manifestă comportamente diferite (în timp
ce unul îngrijește ponta celălalt execută mișcări caracteristice comportamentului
de confort). Astfel aceste comportamente au fost urmărite în paralel la fiecare din
indivizii care interacționează observându-se şi modul în care aceștia provoacă sau
răspund la manifestările congenerilor.
Fiecare comportament a fost apoi descompus în acte comportamentale cea
mai mică unitate de comportament care poate fi descrisă şi recunoscută ori de câte
ori apare. Fiecare act comportamental a primit un cod având în final un total de
190 acte simple şi diferite acte compuse rezultate din combinarea celor simple.
Am urmărit succesiunea, durata şi intensitatea actelor comportamentale care au
fost înscrise într-un protocol de lucru (Anexa 1).
În cadrul acestor observații s-a urmărit principiul calitativ (câte acte se
manifestă, ce fel de acte se manifestă) întocmindu-se apoi histograme calitative şi
principiul cantitativ (care este ponderea fiecărui act în timp, intensitatea) realizând
histograme cantitative. Histogramele au fost realizate pe tipuri de comportament,
în cadrul studiului fiind analizate următoarele comportamente:
1. comportamentul de confort
2. comportamentul perechii
3. comportamentul de îngrijire a cuibului
4. comportamentul de îngrijire a pontei
5. locomoția
6. comportamentul social
7. comportamentul de evitare a factorilor perturbatori.
S-au calculat indicii de diversitate comportamentală Shannon- Winner conform
formulei:
H= -Σ pi *log2 (pi),
unde
Pi = ntcomportamepentruactetotalnumă
iactenumă
____
__
Acesta se standardizează conform formulei:
E = N
H
2log,
Unde N reprezintă numărul total de acte (pentru prelucrarea calitativă).
Pentru analiza cantitativă s-au aplicat aceleași formule însă în acest caz :
Pi =
ntcomportamepentrualocattotaltimp
idureazăcât
____
__
Din protocoalele de lucru s-au realizat tabele în care au fost trecute actele
comportamentale în succesiunea lor (actul care preceda şi actul care urmează)
atât pentru mascul cât şi pentru femelă.
Capitolul 4. Descriere acte comportamentale şi posturi
1. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza își curăță cu
ciocul penele din aripa dreaptă (Fig. 22).
Figura.22. Actul comportamental 1
2. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza întoarce capul spre stânga.
3. Postură comună ambelor sexe, barza stă așezată în cuib cu capul înălțat şi ciocul
pe penele gâtului (Fig. 23).
Figura.23. Postura 3
4. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza freacă ciocul
de penele gâtului, mișcând capul dintr-o parte în cealaltă.
5.Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza rămâne cu capul întors spre
dreapta.
6. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza rămâne cu capul sus.
7. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde ciocul
în față şi îl aduce înapoi.
8. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza întoarce capul spre dreapta.
9. Act comportamentul comun ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde ciocul
în față şi aranjează materialul din cuib din apropierea ei (crenguțe) (Fig. 24).
Figura.24. Act comportamental 9.
10. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde ciocul
în față şi rămâne cu capul aplecat.
11. Act comportamental comun ambelor sexe, barza sosește la cuib cu crengi în
cioc (Fig.25).
Figura.25. Actul comportamental 11
12. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza rămâne cu capul întors
spre stânga.
13. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza lasă capul pe
spate la sosirea partenerului (Fig.26).
Figura.26. Actul comportamental 13
14. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se deplasează
scurt dintr-o parte în cealaltă, încercând să aranjeze crenguța cu care a venit la
cuib.
15. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza rămâne cu capul lăsat
ușor pe spate şi ciocul pe penele gâtului.
16. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare, barza face câțiva pași
în cuib ținând capul sus şi având crenguța în cioc (Fig.27).
Figura.27. Actul comportamental 16
17. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza se întoarce ușor în cuib spre
stânga având crenguța în cioc.
18. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza apleacă ușor
capul având crenguța în cioc.
19. Act comportamental comun ambelor sexe, barza aranjează materialul în cuib.
20. Postură comună ambelor sexe, barza își înalță capul după ce anterior a efectuat
o activitate cu capul aplecat.
21. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se apleacă în
exteriorul cuibului căutând crenguțe pe care le va aranja ulterior (Fig.28).
Figura.28. Actul comportamental 21
22. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza prinde crenguța
cu ciocul.
23. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza se întoarce spre stânga.
24. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza se apleacă înainte.
25. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza se întoarce spre dreapta.
26. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza trage cu ciocul
crenguțe din cuib (din exteriorul cuibului)(Fig.29).
Figura.29. Actul comportamental 26
27. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
mișcă ciocul dintr-o parte în cealaltă în căutarea de crenguțe.
28. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se deplasează în
față (face câțiva pași).
29. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza flexează
picioarele şi se apleacă în față (Fig.30).
Figura.30. Actul comportamental 29
30. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza rămâne pe loc dar
mișcă ambele picioare.
31. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se deplasează în
spate (face câțiva pași).
32. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza aranjează crengile
în cuib.
33. Act comportamental comun ambelor sexe, pasărea se oprește din activitatea
desfășurată pentru puțin timp.
34. Postură comună ambelor sexe, pasărea se ridică în cuib.
35. Postură comună ambelor sexe, pasărea rămâne în picioare cu capul aplecat.
36. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat pasărea
își curăță cu ajutorul ciocului penele de pe gât.
37. Postură comună ambelor sexe, pasărea stă cu capul aplecat .
38. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat pasărea
aranjează materialul din cuib din apropierea ouălor (Fig.31).
Figura.31. Actul comportamental 38
39. Postură comună ambelor sexe, pasărea stă în picioare cu capul înălțat.
40. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza întoarce capul spre dreapta.
41. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
mișcă de pe un picior pe altul în timp ce aranjează materialul din apropierea
ouălor.
42. Postură comună ambelor sexe, barza rămâne în picioare.
43. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare în cuib barza deschide
larg aripile (se pregătește să părăsească cuibul, precede actul comportamental 44)
(Fig. 32).
Figura.32. Actul comportamental 43
44. Act comportamental comun ambelor sexe, barza părăsește cuibul (zboară)
(Fig.33).
Figura.33. Act comportamental 44
45. Postură comună ambelor sexe, barza se oprește din activitate.
46. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întoarce ouăle cu
ajutorul ciocului.
47. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza flexează picioarele.
48. Postură comună ambelor sexe, precede așezarea în cuib, barza se lasă încet în
cuib.
49. Postură comună ambelor sexe, barza se așază în cuib ( cuprinde mai multe
mișcări prin care barza se așază în cuib, mișcări scurte ale aripilor şi picioarelor).
50. Postură comună ambelor sexe, barza este așezată în cuib, cu capul lăsat
(relaxat) şi ciocul sprijinit pe penele gâtului.
51. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
își curăță cu ajutorul ciocului penele din aripa dreaptă (Fig. 34).
Figura.34. Actul comportamental 51
52. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza rămâne cu capul întors spre
dreapta.
53. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza întoarce capul spre stânga.
54. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde gâtul şi
apleacă ușor capul (precede curățarea penelor de pe gât cu ajutorul ciocului) (Fig.
35).
Figura.35. Actul comportamental 54
55. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza își apleacă ușor capul .
56. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
curăță cu ajutorul ciocului penele de pe piept (Fig. 36).
Figura.36. Actul comportamental 56
57. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza înalță capul (după ce anterior
a efectuat o altă activitate cu capul aplecat).
58. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza rămâne cu capul înălțat
(privește în față).
59. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
curăță cu ajutorul ciocului penele abdomenului (Fig. 37).
Figura.37. Actul comportamental 59
60. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza rămâne cu capul întors spre
stânga.
61. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu capul aplecat barza
curăță penele gâtului din partea stângă (Fig. 38).
Figura.38. Act comportamental 61
62. Postură comună ambelor sexe, barza întoarce capul spre stânga astfel încât
ciocul atinge spatele.
63. Act comportamental comun ambelor sexe, barza curăță cu ajutorul ciocului
penele spatelui (Fig.39).
Figura.39. Act comportamental 63
64. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza curăță cu ajutorul
ciocului penele din aripa stângă, aripa fiind lângă corp (Fig. 40).
Figura.40. Actul comportamental 64
65. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza curăță cu ajutorul
ciocului penele gâtului din partea dreaptă.
66. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde aripa
dreaptă în timp ce o curăță cu ciocul.
67. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza readuce aripa dreaptă lângă
corp.
68. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib cu capul ridicat
barza mișcă ușor capul în față şi în spate.
69. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde aripa
stângă.
70. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza readuce lângă corp aripa
stângă.
71. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza curăță cu ajutorul
ciocului aripa stângă întinsă (Fig. 41).
Figura.41. Act comportamental 71
72. Act comportamental ambelor sexe, barza mișcă aripa dreaptă, o mișcare scurtă
ca o zvâcnire.
73. Act comportamental comun ambelor sexe, barza ridică piciorul drept.
74. Act comportamental comun ambelor sexe, barza lasă jos piciorul drept.
75. Act comportamental comun ambelor sexe, barza ridică piciorul stâng.
76. Act comportamental comun ambelor sexe, barza lasă jos piciorul stâng.
77. Act comportamental comun ambelor sexe, barza mișcă scurt sus-jos piciorul
drept.
78. Act comportamental comun ambelor sexe, barza mișcă scurt sus-jos piciorul
stâng.
79. Postură comună ambelor sexe, barza se sprijină pe piciorul stâng (stă într-un
picior).
80. Postură comună ambelor sexe, pasărea se sprijină pe piciorul drept (stă
într-un picior).
81. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se mișcă în jurul
ouălor cu capul aplecat aranjând materialul din apropierea acestora (se învârte în
jurul ouălor) (Fig. 42).
Figura.42. Act comportamental 81
82. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza își mișcă
ciocul întins dintr-o parte în alta aranjând materialul din cuib din apropierea ei.
83. Act comportamental comun ambelor sexe, barză întinde aripa dreaptă.
84. Act comportamental comun ambelor sexe, având aripa dreaptă întinsă barza o
curăță cu ciocul (diferit de actul comportamental 66).
85. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde gâtul după care
apleacă rapid capul într-o parte.
86. Act comportamental comun ambelor sexe, barza sosește la cuib, cu material
pentru reconstrucția acestuia (altul decât crenguțe) (Fig. 43).
Figura.43. Actul comportamental 86
87. Act comportamental comun ambelor sexe, pasărea lasă capul pe spate,
deschide larg ciocul după care se aude un șuierat (Fig. 44).
Figura.44. Actul comportamental 87
88. Postură comună ambelor sexe, pasărea apleacă şi rotește capul astfel încât din
partea dreaptă ajunge cu ciocul penele spatelui din partea stângă.
89. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib pasărea lasă capul
pe spate astfel încât ceafa îi atinge spatele.
90. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza freacă ușor
ceafa de penele spatelui (Fig.45).
Figura.45. Actul comportamental 90
91. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza curăță cu
ajutorul ciocului aripa stângă.
92. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza curăță cu
ajutorul ciocului aripa dreaptă ușor depărtată de corp.
93. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza curăță cu
ajutorul ciocului penele gâtului (Fig. 46).
Figura.46. Actul comportamental 93
94. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza apleacă ușor capul.
95. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde gâtul.
96. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza lasă în jos aripa stângă.
97. Postură comună ambelor sexe, barza lasă capul într-o parte (diferit de rotește)
(dreapta).
98. Postură comună ambelor sexe, barza lasă capul într-o parte (diferit de rotește)
(stânga).
99. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza aduce capul în față.
100. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza curăță cuibul
(prinde cu ciocul şi aruncă în afara cuibului).
101. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare sprijinindu-se pe un
singur picior, barza își scarpină baza ciocului cu ajutorul piciorului stâng (Fig.
47).
Figura 47. Actul comportamental 101
102. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare, sprijinindu-se într-un
singur picior barza își scarpină baza ciocului cu ajutorul piciorului drept.
103. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza întinde ambele picioare după
ce anterior le-a flexat.
104. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza lasă capul într-o parte
apoi în partea cealaltă.
105. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza mișcă rapid capul dintr-
o parte în alta.
106. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza mișcă rapid
capul dintr-o parte în alta atingând din când în când cu ciocul şi materialul din
cuib din apropierea ei.
107. Postură comună ambelor sexe, barza rămâne așezată în cuib cu capul lăsat
pe spate şi ciocul în sus.
108. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare în cuib barza întinde
şi scutură ambele aripi, în același timp.
109. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza aduce ambele aripi lângă
corp.
110. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza curăță
(netezește) cu ajutorul ciocului penele cozii (Fig. 48).
Figura.48. Act comportamental 110
111. Postură comună ambelor sexe, barza rămâne în cuib în picioare cu capul
aplecat (ca şi cum ar privi în jos).
112. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza prinde în cioc
materialul pentru cuib.
113. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza face câțiva pași
în față deplasând materialul pentru cuib în cioc (altul decât crengi).
114. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza lasă în cuib
materialul din cioc (Fig. 49).
Figura. 49. Actul comportamental 114
115. Postură comună ambelor sexe, fiind cu capul în jos barza întinde ciocul
înainte.
116. Act comportamental comun ambelor sexe, pasărea scapă din cioc materialul
pentru cuib.
117. Act comportamental comun ambelor sexe, pasărea ridică ușor ambele aripi.
118. Postură comună ambelor sexe, pasărea apropie ambele aripi de corp.
119. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare, cu capul aplecat barza
mișcă pe rând ambele picioare.
120. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată barza întinde aripa
dreaptă.
121. Act comportamental comun ambelor sexe, barza prinde cu ciocul şi apoi lasă
în cuib materialul pentru reconstrucția cuibului.
122. Act comportamental comun ambelor sexe, barza desface larg, (întinde)
ambele aripi.
123. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza rămâne cu ambele aripi larg
deschise.
124. Act comportamental comun ambelor sexe, barza se deplasează în lateral (face
câțiva pași în stânga).
125. Act comportamental comun ambelor sexe, barza se deplasează în lateral (face
câțiva pași în dreapta).
126. Act comportamental comun ambelor sexe, barza scutură coada printr-o
mișcare dintr-o parte în alta.
127. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza execută o
mișcare scurtă (ridică apoi lasă jos ) a piciorului stâng.
128. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza execută o
mișcare scurtă (ridică apoi lasă jos ) a piciorului drept.
129. Act comportamental comun ambelor sexe, barza sosește la cuib bătând din
aripi (Fig. 50).
Figura.50. Act comportamental 129
130. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza curăță cu
ajutorul ciocului penele spatelui (Fig. 51).
Figura.51. Actul comportamental 130
131. Act comportamental comun ambelor sexe, barza își scutură capul.
132. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza trece ciocul de
la stânga la dreapta peste penele răsfirate ale cozii.
133. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza trece ciocul de
la dreapta la stânga peste penele răsfirate ale cozii.
134. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib cu capul ridicat
barza mișcă ușor ciocul dintr-o parte în alta.
135. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza mișcă întregul
corp dintr-o parte în alta în bătaia vântului încercând să-şi mențină echilibrul
(flexează şi picioarele).
136. Postură comună ambelor sexe, este împinsă de vântul puternic înainte.
137. Postură comună ambelor sexe, în picioare barza întoarce capul spre dreapta
astfel încât ciocul atinge penele spatelui.
138. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întoarce rapid
capul într-o parte apoi în partea cealaltă.
139. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza lasă capul în jos
(îl apleacă) şi apoi îl înalță, cele două mișcări succedându-se rapid.
140. Act comportamental comun ambelor sexe, barza aterizează în cuib.
141. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza mișcă
ambele aripi scurt (nu desface aripile, mișcarea seamănă cu o zvâcnire).
142. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza mișcă scurt aripa
dreaptă.
143. Postură comună ambelor sexe, barza rămâne în picioare cu crenguța în cioc.
144. Postură comună ambelor sexe, în picioare cu crenguța în cioc barza se
întoarce spre dreapta.
145. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza se deplasează cu
crenguța în cioc căutând un loc pentru materialul adus.
146. Postură comună ambelor sexe, barza se întoarce în cuib având materialul
adus în cioc (ajunsă într-o parte a cuibului se întoarce în partea cealaltă).
147. Act comportamental comun ambelor sexe, barza se ridică deasupra cuibului
bătând din aripi.
148. Așezată în cuib lasă capul pe spate şi deschide larg ciocul. Mișcare comună
ambelor sexe ce precede clămpănitul (Fig. 52).
Figura.52. Act comportamental 148
149. Act comportamental caracteristic femelei. Așezată în cuib aceasta clămpăne
având aripile lângă corp (nu deschide larg aripile).
150. Postură comună ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde ciocul în față.
151. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare cu picioarele ușor
flexate, aripile lângă corp barza se leagănă în bătaia vântului.
152. Act comportamental caracteristic femelei, în picioare în cuib aceasta
clămpăne deschizând aripile (Fig. 53).
Figura.53. Actul comportamental 152
(femela clămpănind înaintea formării perechii)
153. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare în cuib barza aduce
capul pe spate şi deschide larg ciocul (această mișcare precede clămpănitul, fiind
urmată de un șuierat) (Fig. 54).
Figura.54. Actul comportamental 153
154. Act comportamental caracteristic masculului, în picioare în cuib acesta
clămpăne fără a deschide larg aripile.
155. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare în cuib barza aduce
capul pe spate astfel încât ceafa atinge spatele, deschide larg ciocul şi șuieră (nu
clămpăne).
156. Act comportamental comun ambelor sexe, barza își zburlește penele gâtului
(Fig. 55).
Figura.55. Actul comportamental 156
157.Act comportamental comun ambelor sexe, barza stă așezată în cuib cu ciocul
pe penele zburlite ale gâtului.
158. Act comportamental comun ambelor sexe, barza se ridică şi bate rapid din
aripi (lovește cu aripile) (Fig. 56).
Figura.56. Actul comportamental 158
159. Act comportamental comun ambelor sexe, barza sosește la cuib clămpănind.
160. Act comportamental comun ambelor sexe, barza mișcă pe rând o aripă apoi
cealaltă (așază aripile).
161. Act comportamental comun ambelor sexe, barza întinde inițial ambele aripi
după care urmează o mișcare scurtă simultană (ca şi cum ar scutura aripile).
162. Postură comună ambelor sexe, cu capul aplecat barza execută o mișcare
ușoară a capului dintr-o parte în alta.
163. Postură comună ambelor sexe, barza stă în picioare în cuib cu capul pe penele
zburlite ale gâtului.
164. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza lasă capul pe
spate şi deschide larg ciocul (mișcarea nu este urmată de clămpănitul caracteristic
şi nici nu precede clămpănitul).
165. Postură comună ambelor sexe, barza stă în cuib așezată pe tarsuri.
166. Postură comună ambelor sexe, barza se așază pe tarsuri în cuib.
167. Postură comună ambelor sexe, barza stă în cuib pe tarsuri cu ciocul pe penele
zburlite ale gâtului (Fig. 57).
Figura.57. Postura 167
168. Postură comună ambelor sexe, așezată pe tarsuri barza privește în față.
169. Act comportamental caracteristic femelei, în picioare în cuib clămpăne fără
să deschidă larg aripile.
170. Act comportamental caracteristic masculului, în picioare bătând din aripi
masculul sare pe femelă.
171. Act comportamental comun ambelor sexe, împerechere.
172. Act comportamental caracteristic masculului, acesta sare de pe femelă în
cuib.
173. Act comportamental caracteristic masculului, în picioare în cuib masculul
clămpăne cu aripile larg deschise.
174. Act comportamental comun ambelor sexe, cu capul aplecat barza ciugulește
materialul din cuib din apropiere (după ce anterior clămpăne) (Fig. 58).
Figura.58. Actul comportamental 174
175. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza întinde
ciocul în față şi aranjează materialul din apropiere; fân, paie, cârpe (altul decât
crengi).
176. Act comportamental caracteristic masculului, așezat în cuib masculul
clămpăne fără a deschide larg aripile.
177. Act comportamental caracteristic masculului, așezat în cuib acesta clămpăne
deschizând aripile.
178. Act comportamental caracteristic femelei, așezată în cuib femela clămpăne
deschizând aripile.
179. Act comportamental caracteristic femelei, așezată pe tarsuri femela clămpăne
deschizând aripile (Fig.59).
Figura.59. Actul comportamental 179
180. Act comportamental caracteristic femelei, așezată pe tarsuri femela clămpăne
fără a deschide aripile.
181. Act comportamental caracteristic masculului, așezat pe tarsuri masculul
clămpăne deschizând aripile.
182. Act comportamental caracteristic masculului, așezat pe tarsuri masculul
clămpăne, fără a deschide aripile.
183. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată în cuib barza stă cu ciocul
deschis.
184. Act comportamental comun ambelor sexe, barza stă în cuib în picioare cu
ciocul deschis.
185. Act comportamental comun ambelor sexe, barza lovește cu ciocul (Fig. 60).
Figura.60. Actul comportamental 185
186. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde piciorul
şi aripa de pe aceeași parte (dreapta).
187. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde piciorul
şi aripa de pe aceeași parte (stânga).
188. Act comportamental comun ambelor sexe, în picioare barza întinde piciorul
de pe o parte şi aripa de pe partea opusă.
189. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată pe tarsuri în cuib barza
aduce capul pe spate, mișcare ce precede clămpănitul.
190. Act comportamental comun ambelor sexe, așezată pe tarsuri barza stă cu
ciocul deschis.
Capitolul 5. Comportamentul berzei albe. Etograme
Capitolul referitor la comportamentul berzei albe descrie pe larg comportamentele
observate la cuib pe durata desfășurării studiului: comportamentul de confort,
comportamentul perechii, comportamentul de îngrijire a cuibului,
comportamentul de îngrijire a pontei, locomoția, comportamentul social și
comportamentul de evitare a factorilor perturbatori. În continuare este redat
comportamentul perechii și rezultatele obținute în urma analizării acestui
comportament.
5.1. Comportamentul perechii
5.2. Etograme – Comportamentul perechii
Pentru comportamentul perechii s-au realizat histograme calitative pentru mascul
(Fig. 69), femelă (Fig. 70) și individ (Fig. 71) urmărindu-se și ponderea în timp a
actelor pentru mascul (Fig. 72), femelă (Fig. 73) și individ (Fig. 74).
Figura. 69. Frecvența actelor ce apar în cadrul comportamentului Pereche - Mascul
Figura. 70. Frecvența actelor ce apar în cadrul comportamentului Pereche - Femela
HISTOGRAMĂ CALITATIVĂ - PERECHE - MASCUL
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
a13 a148 a153 a154 a159 a170 a171 a172 a174 a176 a182 a189
Act comportamental
Frecvenţa
HISTOGRAMĂ CALITATIVĂ - PERECHE - FEMELA
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
16,00%
18,00%
20,00%
a13 a148 a149 a153 a159 a169 a171 a174 a180 a189
Act comportamental
Frecvenţa
Figura. 71. Frecvența actelor ce apar în cadrul comportamentului Pereche - Individ
Figura. 72. Ponderea în timp a actelor în cadrul comportamentului Pereche – Mascul
HISTOGRAMĂ CALITATIVĂ - PERECHE - INDIVID
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
16,00%
18,00%
a13 a148 a149 a153 a154 a159 a169 a170 a171 a172 a174 a176 a180 a182 a189
Act comportamental
Frecvenţa
HISTOGRAMĂ CANTITATIVĂ - PERECHE - MASCUL
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
a13 a148 a153 a154 a159 a170 a171 a172 a174 a176 a182 a189
Act comportamental
Tim
p
Figura. 73. Ponderea în timp a actelor în cadrul comportamentului Pereche – Femela
Figura. 74. Ponderea în timp a actelor în cadrul comportamentului Pereche – Individ
HISTOGRAMĂ CANTITTATIVĂ - PERECHE - FEMELA
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
40,00%
45,00%
a13 a148 a149 a153 a159 a169 a171 a174 a180 a189
Act comportamental
Tim
p
HISTOGRAMĂ CANTITATIVĂ - PERECHE - INDIVID
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
a13 a148 a149 a153 a154 a159 a169 a170 a171 a172 a174 a176 a180 a182 a189
Act comportamental
Tim
p
Histogramele realizate pentru comportamentul perechii nu au evidențiat
diferenţe semnificative de ordin comportamental între cele două sexe. Atât
masculul cât şi femela salută reîntoarcerea la cuib a partenerului clămpănind fără
a deschide larg aripile. În cazul perechii studiate doar în ziua formării perechii
fiecare reîntoarcere la cuib a partenerului a fost salutată de barza aflată în cuib.
Din cea de-a doua zi au apărut situații în care reîntoarcerea la cuib nu a mai fost
însoțită de clămpănit pentru ca ulterior numărul reîntoarcerilor la cuib în care cele
două berze nu salutau să crească. În ceea ce priveşte împerecherile au fost
observate împerecheri atât la perechea studiată cât şi la alte perechi din cadrul
coloniei din localitatea Cristian, după ce puii au crescut şi au părăsit cuibul. Astfel
înainte de părăsirea ariei de cuibărit astfel de împerecheri au fost frecvent
observate la berzele adulte. Nu toate împerecherile au fost reușite sau urmate de
clămpănitul celor doi parteneri.
Actul 13, în care barza este așezată în cuib la sosirea partenerului are o
frecvență (Fig. 70) și o pondere mult mai mare în timp (Fig. 73) în cadrul
comportamentului femelei, ceea ce semnifică timp mai mult petrecut de aceasta
la cuib. Se observă o frecvență mult mai mare a actului 154 (Fig. 69), în care
masculul clămpăne în picioare fără a deschide larg aripile comparativ cu actul 176
(Fig. 69), în cadrul căruia acesta manifestă același comportament însă așezat în
cuib. Nu apar diferențe între sosirile la cuib ale celor doi parteneri, fiecare dintre
aceștia putând clămpăni la reîntoarcerea la cuib. Șederea în cuib pe tarsuri este
mai pronunțată în cazul femelei comparativ cu masculul. Este important de
observat faptul că salutul partenerei de către mascul nu este însoțit și de
deschiderea largă a aripilor, această manifestare nefiind observată în cadrul
comportamentului perechii studiate.
Concluzii
S-a constatat că cea mai mare pondere în timp dintre comportamentele analizate
o are comportamentul de confort urmat de comportamentul de îngrijire a cuibului.
Aceasta se datorează faptului că pe întreaga perioadă cât este prezentă la cuib
barza alocă o mare parte din timp curățării penajului, probabil pentru a asigura o
bună calitate a zborului dar şi datorită agresivității parazitismului extern. Nu apar
diferenţe comportamentale între cele două sexe în ceea ce priveşte
comportamentul de confort fiecare dintre parteneri executând aceleași mișcări în
cadrul acestui tip de comportament dar cu o frecvență şi o pondere mai mare în
timp a actelor realizate de barza ce stă așezată în cuib pentru femelă. Acest lucru
se datorează faptului că în cadrul perechii studiate femela a participat mai mult la
incubație comparativ cu masculul.
Comportamentul de îngrijire a cuibului se desfășoară pe întreaga perioadă
a prezenței berzelor în aria de cuibărire cu o intensitate crescută imediat după
alegerea cuibului şi pe perioada incubației. Ambii parteneri sunt implicați în acest
tip de comportament dar în cadrul perechii studiate s-a observat o implicare mai
mare a masculului. În așteptarea perechii, pe perioada cât a fost singură la cuib,
femela a adus crengi, paie, cârpe sau fân la fiecare reîntoarcere la cuib dar după
sosirea masculului această sarcină a fost preluată de acesta, femela rămânând
perioade îndelungate la cuib. S-a observat o preferință a ambilor parteneri pentru
crenguțe ca material folosit în reconstrucția cuibului. Datorită timpului mai lung
petrecut la cuib, mai ales pe perioada incubației, actul 9 s-a înregistrat cu o
frecvență mai mare în cadrul comportamentului femelei. Materiale precum fânul
sau paiele au fost preferate pe perioada incubației, în restul timpului petrecut la
cuib berzele aducând de obicei crenguțe de diferite dimensiuni.
Comportamentul de îngrijire a pontei se manifestă o perioadă limitată
comparativ cu comportamentele descrise anterior. Nu au fost observate diferenţe
de natură comportamentală între cele două sexe ci doar o implicare mai mare a
femelei în cadrul acestui comportament comparativ cu masculul. Astfel actele 175
sau 46 prezintă o pondere mai mare în cadrul histogramelor realizate pentru
comportamentul de îngrijire pontă a femelei.
În cadrul studiului de faţă locomoţia s-a limitat la modul de deplasare spre
cuib, în cuib și părăsirea acestuia de către barza albă. Nu au fost evidențiate
diferenţe comportamentale între cele două sexe în cadrul acestui comportament.
În schimb comportamentul de evitare al factorilor perturbatori a evidențiat
diferențele comportamentale dintre cei doi parteneri în cadrul perechii studiate.
Astfel comportamentul femelei înainte de formarea perechii diferă de
comportamentul acesteia după sosirea masculului. Înainte de formarea perechii
femela apără cuibul de intruși, indiferent că sunt berze sosite în aria de cuibărire
sau ciorile ce au ocupat cuibul peste iarnă comportându-se ca un mascul. Astfel
aceasta deschidea larg aripile în timp ce clămpănea, acoperind cuibul cu aripile
deschise şi răsfirând penele cozii. După sosirea masculului acest comportament
este rar observat, cel care clămpăne şi deschide larg aripile fiind de fiecare dată
masculul. Dacă intensitatea atacului creste, chiar dacă masculul este prezent în
cuib femela poate deschide aripile în timp ce clămpăne dar nu cu aceeași
amplitudine cu care o făcea anterior sosirii masculului. Probabil comportamentul
femelei înainte de sosirea masculului la cuib a contribuit la ipoteza conform
căreia” masculul se reîntoarce la cuib de obicei primul” (Hancock şi colab. 1992).
Berzele pot clămpăni intrușii așezate în cuib, stând pe tarsuri sau în picioare. În
cazul femelei de la cuibul monitorizat s-a observat o frecvență mai mare a acestor
manifestări în timp ce era așezată în cuib, acest fapt datorându-se implicării mai
mari ale acesteia în cadrul incubației. Lovirea intrusului cu ciocul este mai
prezentă în cadrul comportamentului masculului comparativ cu comportamentul
femelei.
Pe perioada incubației dacă temperatura mediului crește foarte mult berzele pot fi
observate stând în cuib cu ciocul deschis. În funcție de temperatură și etapa în care
se află berzele pot petrece perioade îndelungate cu ciocul deschis stând în
picioare, așezate în cuib sau pe tarsuri, acest comportament având un rol important
în termoreglarea acestei specii.
La berzele îngrijite în captivitate a fost observată de multe ori, în momentul
aducerii lor la centrul de reabilitare din Cristian mimarea morții. După ce erau
lăsate în spațiul destinat noilor veniții multe berze se întindeau pe pământ părând
a fi moarte. După ce erau lăsate singure și începeau să se acomodeze cu noul spațiu
acestea se ridicau și manifestau un comportament normal pentru o pasăre aflată
în captivitate.
Comportamentul perechii nu a evidențiat diferenţe comportamentale între
cei doi parteneri. Salutul acestora la reîntoarcerea unuia dintre parteneri se
realizează fără ca cele două berze să deschidă larg aripile. Astfel în timp ce acestea
clămpăne aripile rămân lângă corp pe întreaga durată a salutului. În cadrul
perechii studiate în prima zi, ziua formării perechii fiecare reîntoarcere la cuib a
partenerului a fost urmată de clămpănitul celor două berze. În următoarea zi au
apărut deja reîntoarceri ce nu erau urmate de salut pentru ca treptat numărul
acestora să crească. Au fost observate împerecheri atât în cadrul perechii studiate
cât şi în cadrul altor perechi din colonia din comuna Cristian începând cu sfârșitul
lunii iulie, începutul lunii august când berzele adulte se reîntorceau la cuibul gol,
puii fiind pe câmp sau părăsind deja cuibul.. Nu toate împerecherile, indiferent că
aveau loc înainte de începerea incubației sau înainte de părăsirea ariei de cuibărire
erau urmate de clămpănitul caracteristic. Întotdeauna masculul a fost observat
inițiind actul împerecherii şi niciodată femela. Pe durata studiului la cuibul
monitorizat salutul partenerei de către mascul nu a fost urmat de deschiderea largă
a aripilor.
Comportamentul social a evidențiat manifestările diferite ale celor doi
parteneri în cadrul acestuia. Astfel în cadrul acestui tip de comportament femela
se manifestă diferit înainte de formarea perechii şi după sosirea masculului.
Astfel, inițial în perioada în care aceasta este singură în cuib apără cuibul de atacul
berzelor ce sosesc în zonă şi încearcă să câștige cuibul. Orice apropiere de cuib a
unei berze străine este urmată de clămpănitul femelei din cuib şi deschiderea largă
a aripilor. Dacă berzele străine se apropie prea mult de cuib femela ripostează prin
lovituri ale ciocului şi aripilor. După sosirea masculului la cuib au fost observate
situații în care apropierea de cuib a unei berze străine era urmată de clămpănitul
masculului şi deschiderea largă a aripilor acestuia femela din cuib putând
reacționa în două moduri diferite: fie nu clămpănea deloc, fie clămpănea fără a
deschide larg aripile. Pe perioada studiului au fost observate rar urmăriri ale
berzelor ce s-au apropiat de cuib urmate de clămpănit aerian şi lovituri ale ciocului
însă în cazul perechii studiate niciodată femela nu a fost implicată în astfel de
urmăriri.
Au fost identificate comportamente noi ale berzei albe, care nu apar în literatura
de specialitate studiată.
Atât la cuibul studiat cât și la cuiburile din apropiere au fost observate împerecheri
frecvente ale adulților după ce puii au părăsit cuibul. Aceste împerecheri aveau
loc după reîntoarcerea adulților de pe terenurile din apropierea cuibului unde se
hrăneau, numărul acestora variind zilnic. S-a observat că aceste împerecheri se
finalizau prin ceea ce părea a fi o ejaculare în exteriorul cloacei dar pentru a putea
emite concluzii sunt necesare prelevări ulterioare de probe și analiza conținutului
acestora.
Pe perioada incubației, sau în primele săptămâni de viață ale puilor, în cazul în
care unul dintre parteneri este rănit sau moare, nemaiputând să se reîntoarcă la
cuib, barza rămasă, indiferent de sex, așteaptă reîntoarcerea partenerului fără a
părăsi cuibul. Astfel au fost înregistrate situații atât în comuna Cristian cât și alte
localități din țară (ex. Daia, jud. Sibiu, Giroc, jud. Timiș) în care după ce locuitorii
din zonă au solicitat ajutorul asociației ”Prietenii Berzelor” am fost nevoiți să
intervenim și să preluăm puii sau ouăle pentru a salva barza rămasă la cuib. După
îndepărtarea stimulului (ouă, pui mici) și reîntoarcerea la cuib barza se comporta
ca o barză solitară, părăsind cuibul pentru a se hrăni pe teritoriile din apropiere și
revenind în fiecare seară. Până în prezent în situațiile în care am fost solicitați
barza rămasă la cuib a așteptat sorirea partenerului între 3 și 5 zile.
În schimb, dacă berzele au sosit în ariile de cuibărire mai târziu, sau ponta
le-a fost distrusă și depunerea noii ponte a întârziat, puii sunt semnificativ mai
mici comparativ cu ceilalți pui din zonă. Astfel, dacă berzele trebuie să părăsească
ariile de cuibărire și se află în una dintre situațiile menționate anterior, respectiv
au unu sau mai mulți (maximul întâlnit până în prezent fiind trei) pui mici,
incapabili să zboare, aceștia sunt părăsiți în cuib de către părinți. Astfel începând
cu anul 2008 am întâlnit tot mai multe cazuri de pui abandonați în cuiburi de către
părinți, intervenind împreună cu cei de la Electrica S.A. Distribuție Transilvania
Sud sau Salvamont Sibiu (în cazul cuiburilor situate pe coșurile caselor) pentru
salvarea acestora. Dacă inițial am intervenit pentru salvarea puilor abandonați în
Cristian, odată cu trecerea timpului am preluat pui abandonați în diferite localități
din județele Timiș, Suceava, Arad sau Iași.
Capitolul 6 Analiza structurii acustice a clămpănitului
Capitolul 6 tratează în prima parte pe scurt sunetul și caracteristicile acestuia. Este
prezentată organizarea sunetelor păsărilor și istoricul analizei acestora.
6. Analiza parametrilor acustici ai clămpănitului la barza albă
Analiza parametrilor acustici s-a făcut pe baza înregistrărilor celor doi
indivizi care au cuibărit în anul 2007, luându-se în considerare 535 de secvențe.
Au fost analizați patru parametrii acustici ai clămpănitului: frecvența
fundamentală, frecvența armonicilor secundare, intervalul și durata clămpănitului.
Fiecare din cele 535 de clămpănituri analizate a fost măsurat manual de mai multe
ori. Datele obținute au fost trecute într-o bază de date care pe lângă parametrii
acustici ai clămpănitului cuprindea sexul individului, perioada din an, fiecare lună
fiind împărțită în două (1-15 și 16-30/31), și semnificația clămpănitului, în sensul
că individul respectiv clămpănea perechea (semnificație 1) sau o barză străină
(semnificație 2). În analiza parametrilor acustici ai clămpănitului am realizat
caracterizarea statistică a acestora și am stabilit corelațiile între ei. Am urmărit de
asemenea și diferențele între valorile medii ale parametrilor acustici la cele două
sexe și respectiv la cei doi stimuli declanșatori ai clămpănitului: apropierea
perechii și apropierea unei alte berze, considerate intrus. Evaluarea semnificației
diferențelor s-a făcut prin aplicarea testului t. Evidențierea diferențelor între
valorile medii ale diferiților parametri pe parcursul lunilor de studiu s-a făcut prin
aplicarea analizei de varianță (ANOVA), urmată prin rularea post-hoc a testului
Tukey. Rezultate semnificative sunt considerate cele la p<0.05.
Frecvența fundamentală are o valoare medie semnificativ mai mare la
femelă (SEX = 0) (772.48 Hz) decât la mascul (SEX = 1) (694.82 Hz), însă
valorile individuale sunt mai puțin variabile, abaterea standard fiind mai mică
(Tab. 4, Fig. 134).
Tab. 4. Parametrii statistici ai frecvenței fundamentale la cele două sexe
Sex Nr. cazuri Medie Abatere standard
femelă 290 772.488 42.057
mascul 244 694.822 47.608
Fig. 134. Frecvența fundamentală la cele două sexe (SEX 0 – femelă, SEX 1 – mascul)
10
SEX
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
FR
EC
V_F
UN
D
0100200300400
Count
0 100 200 300 400
Count
Diferențe semnificative între parametri există și atunci când luăm în considerare
semnificația clămpănitului, și anume dacă el se adresează perechii (de obicei când
aceasta se întoarce la cuib) sau unei alte berze, care este considerată intrusă. În
acest caz diferențele semnificative (p < 0.001) se înregistrează la nivelul
frecvenței fundamentale și a intervalului.
Frecvența fundamentală este mai mică (722.28 Hz) atunci când clămpănitul
se adresează perechii decât atunci când este produs ca răspuns la apariția unei alte
berze (751.58 Hz) (Tab. 6, Fig. 136).
Tab. 6. Parametrii statistici ai frecvenței fundamentale la clămpănitul adresat perechii
(Semnificație = 1) și respectiv unei alte berze (Semnificație = 2)
Semnificație Nr. cazuri Medie Abatere standard
1 265 722.284 44.484
2 270 751.587 67.496
Fig. 136. Frecvența fundamentală la clămpănitul adresat perechii (Semnificație = 1) și unei alte
berze (Semnificație = 2)
Și mai accentuată este diferența dintre intervalul clămpănitului în cele două
situații (Fig. 137). Intervalul este semnificativ mai lung (0.134) atunci când
clămpănitul este adresat perechii decât atunci când este adresat unui intrus (0.104)
(Tab. 7). Putem presupune o analogie cu sunetele paseriformelor, care sunt mult
21
SEMNIFICATIE
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
FR
EC
V_F
UN
D
0100200300400
Count
0 100 200 300 400
Count
mai sacadate atunci când semnalează un potential pericol (sunetele de alarmă)
comparativ cu sunetele sociale sau cântecele. Se remarcă de asemenea o
variabilitate redusă a valorilor individuale, în ambele cazuri (abaterea standard
este 0.008 la clămpănitul pentru pereche și 0.005 la clămpănitul pentru un intrus).
Tab. 7. Parametrii statistici ai intervalului la clămpănitul adresat perechii (Semnificație = 1) și
respectiv unei alte berze (Semnificație = 2)
Semnificație Nr. cazuri Medie Abatere standard
1 265 0.134 0.008
2 270 0.104 0.005
Fig. 137. Intervalul la clămpănitul adresat perechii (Semnificație = 1) și unei alte berze
(Semnificație = 2)
Concluzii
Frecvența fundamentală a clămpănitului este corelată direct (pozitiv) cu frecvența
armonică și invers (negativ) cu intervalul. Ambele corelații sunt însă foarte slabe.
Atât frecvența fundamentală cât și cea armonică sunt semnificativ mai mari
la femelă, în timp ce ceilalți doi parametri nu diferă semnificativ între sexe.
Diferențe semnificative între parametri există și atunci când luăm în considerare
stimulul clămpănitului. Frecvența fundamentală este mai mică atunci când
clămpănitul se adresează perechii decât atunci când este produs ca răspuns la
21
SEMNIFICATIE
0.09
0.10
0.11
0.12
0.13
0.14
0.15
INT
ER
VA
L
0100200300
Count
0 100 200 300
Count
apariția unei alte berze. Și mai accentuată este diferența dintre intervalul
clămpănitului în cele două situații. Intervalul este semnificativ mai lung atunci
când clămpănitul este adresat perechii decât atunci când este adresat unui intrus.
Rezultate similare se obțin și dacă analiza se realizează pe date defalcate, pe tipul
de stimul, respectiv pe sexe. Singura diferență este în cazul frecvenței armonice.
La femelă ea este mai mare la clămpănitul la barză intrusă comparativ cu cea a
clămpănitului la pereche, însă la mascul situația este inversă. Media valorilor
frecvenței este semnificativ mai mare în situația în care clămpănitul se produce la
apropierea perechii. Această diferență între mascul și femelă în ceea ce privește
frecvența armonică ca răspuns la cei doi stimuli face ca diferența între acestea să
fie nesemnificativă atunci când se consideră ambele sexe împreună.
Diferențe semnificative între valorile medii ale parametrilor acustici în
lunile de observație s-au evidențiat pentru frecvența fundamentală și cea armonică
precum și pentru durată. Cele trei modele ale dinamicii au în comun valorile
minime înregistrate în luna mai. Pentru frecvența fundamentală maximul s-a
înregistrat în luna următoare, urmat de o scădere treptată, în timp ce pentru ceilalți
doi parametri a avut loc o creștere treptată până la maximul din luna august.
Frecvența fundamentală a clămpănitului este corelată direct (pozitiv) cu frecvența
armonică și invers (negativ) cu intervalul. Ambele corelații sunt însă foarte slabe.
Atât frecvența fundamentală cât și cea armonică sunt semnificativ mai mari
la femelă, în timp ce ceilalți doi parametri nu diferă semnificativ între sexe.
Diferențe semnificative între parametri există și atunci când luăm în considerare
stimulul clămpănitului. Frecvența fundamentală este mai mică atunci când
clămpănitul se adresează perechii decât atunci când este produs ca răspuns la
apariția unei alte berze. Și mai accentuată este diferența dintre intervalul
clămpănitului în cele două situații. Intervalul este semnificativ mai lung atunci
când clămpănitul este adresat perechii decât atunci când este adresat unui intrus.
Rezultate similare se obțin și dacă analiza se realizează pe date defalcate, pe tipul
de stimul, respectiv pe sexe. Singura diferență este în cazul frecvenței armonice.
La femelă ea este mai mare la clămpănitul la barză intrusă comparativ cu cea a
clămpănitului la pereche, însă la mascul situația este inversă. Media valorilor
frecvenței este semnificativ mai mare în situația în care clămpănitul se produce la
apropierea perechii. Această diferență între mascul și femelă în ceea ce privește
frecvența armonică ca răspuns la cei doi stimuli face ca diferența între acestea să
fie nesemnificativă atunci când se consideră ambele sexe împreună.
Diferențe semnificative între valorile medii ale parametrilor acustici în
lunile de observație s-au evidențiat pentru frecvența fundamentală și cea armonică
precum și pentru durată. Cele trei modele ale dinamicii au în comun valorile
minime înregistrate în luna mai. Pentru frecvența fundamentală maximul s-a
înregistrat în luna următoare, urmat de o scădere treptată, în timp ce pentru ceilalți
doi parametri a avut loc o creștere treptată până la maximul din luna august.
BIBLIOGRAFIE
BARBRAUD, C., BARBRAUD, J.C., BARBRAUD, M., 1999 - Population
dynamics of the white stork Ciconia ciconia in western France. Ibis 141, p. 469-
479.
BERTHOLD, P., VAN DEN BOSSCHE, W., LESHEM, Y., KAATZ, C. H.,
KAATZ, M., NOWAK, E., QUERNER, U., 1997 b - Satelliten – Telemetrie beim
Weiβstorch (Ciconia ciconia): Wanderung eines Ost – Storchs in den Süd –
Jemen. Journal für Ornithologie, 138, p. 546 – 549.
CATCHPOLE, C.K., SLATER, P.J.B., 1995 - Bird Song: Biological Themes and
Variations, Cambridge University Press, Cambridge, UK.
DOLATA, P.T., 2006 - „ Close to the Storks” – Project of the White Stork's
Ciconia ciconia on – line nest monitoring, some exemples and possibilities of
such project's utility for the scientific researches. In Tryjanowski, P., Sparks, T.
H., Jerzak, L. (eds.) The White Stork in Poland: studies in biology, ecology and
conservation, Boguki Wyd. Nauk., Poznań, p. 437 – 448.
ELEMANS, C.P.H., 2004 - How do birds sing sound analysis – mechanical
modelling – muscular control.
FASTA – BIANCHET M., APOLLONIO, M., 2003 - Animal behaviour and
wildlife conservation. Island Press, Washington.
SCHULZ, H., 1998 - Ciconia ciconia White Stork – Birds of the Western
Paleartic, Update Vol 2, No. 2, p.69-105
Lista lucrărilor publicate legate de tema tezei de doctorat
Gritu, M., 2005 – Date privind comportamentul de confort al berzei albe (Ciconia
ciconia) în comuna Cristian. Scripta OrnithologicaRomaniae, nr. 2, Cluj-Napoca.
Gritu, M., 2015 – Social behavior of the white stork (Ciconia ciconia), Cristian
village, Sibiu county. Brukenthal. Acta Musei, X.3.
