Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Echilibrul delicat între știință, artă și comunicare
23-27 septembrieONLINE
cu participare internațională
CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
Ediția a XVI-a
2020
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020
pg. 3PROGRAM ȘTIINȚIFIC
pg. 3Miercuri, 23 septembrie
pg. 7Joi, 24 septembrie
pg. 11
pg. 15
pg. 22REZUMATE
CUPRINS
CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEIcu participare internațională
1
Sâmbătă, 26 septembrie
Vineri, 25 septembrie
pg. 19Duminică, 27 septembrie
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020
BUN VENIT!
CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEIcu participare internațională
2
Dr. Sandra Adalgiza AlexiuMedic primar MF, instructor formator, Directorul Conferinței
Precum bine știți, Medicina Familiei este o specialitate deosebită. Ea circumscrie o mulțime de teme și subteme medicale, dar și numeroase noțiuni nemedicale și care la o primă vedere nu ar fi necesare în studiu. Cu toate acestea, în practica noastră ne lovim de ele zilnic și am considerat că este corect să fie aduse într-o conferință de o asemenea anvergură. La noi nu veți găsi secțiuni clar delimitate de patologie, ci mai degrabă probleme interdisciplinare, fiindcă pacientul cu multiple patologii este centrul activității noastre, dar tot în centru stau și omul sănătos și vârstnicul care are nevoie de îngrijiri speciale și copilul sănătos a cărui creștere o urmărim constant și gravida care nu este bolnavă, dar constituie o categorie aparte. Prin urmare, o conferință de medicina familiei pune în discuții teme deopotrivă de boală și sănătate, de medicină și comunicare, de om sănătos și bolnav. Iar pentru că medicul de familie este și manager, e nevoie să ne adresăm lui și în această calitate. Cu o astfel de linie directoare, Conferința adună personalități din lumea medicală, în primul rând medici de familie, care fie sunt membrii catedrelor, fie sunt instructori-formatori cu experiență îndelungată în formarea adultului, atât a colegilor medici specialiști și primari, cât și a medicilor rezidenți.
Nu în ultimul rând, invitații noștri vor intra cu familiaritate în casele și inimile noastre, într-o atmosferă de colegialitate și bună practică.
Fiți bineveniți!
În al doilea rând, numeroși colegi din alte specialități răspund invitației noastre de a conduce dezbateri sau a prezenta teme de interes. Cardiologi, infecționiști, interniști, chirurgi, diabetologi, pediatri, neurologi, otorinolaringologi, radiologi, urologi, ne adunăm cu toții în același creuzet. Fiecare dintre speakerii noștri este o personalitate în lumea medicală și ne onorează cu prezența.
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
3
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Sesiunea Grupului de Vaccinologie al SNMF
09:30 – 09:45 Recomandări generale privind vaccinarea în pandemie
Dorica Sănduțu 10:00 – 10:15 Noutăți în vaccinarea sugarului, a copilului mic și adolescentului Mădălina Vesa
MIERCURI, 23 SEPTEMBRIE 2020
TELEMEDICINE IN FAMILY DOCTORS LIFE 09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ
KEYNOTE - Prof. Asoc. ANNA STAVDAL, NORVEGIA
SALA VIRTUALĂ BUCUREȘTI
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 - Despre vaccinare în vreme de pandemie
Moderator: Sandra Alexiu
Dana Ștefana Popescu 09:45 – 10:00 Noutăți în vaccinarea gravidei
10:15 – 10:30 Vaccinuri recomandate la adult în pandemie
10:45 - 11:00 La zi despre vaccinul Sars-CoV2 Ioana Budiu
11:30 – 12:00 Pauză
11:00 – 11:30 Chat cu participanții la sesiune: Daniela Ștefănescu, Claudia Ulieru, Maria Lup, Cosmina Berbecel, Ovidiu Covaciu, Gindrovel Dumitra
Anca Deleanu
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a Moderator: Adriana Antohe
12:00 – 13:00 Țigările și sistemele electronice de livrare a nicotinei în timpul sarcinii Oana Blaga, PhD, Departamentul de Sănătate Publică, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Cristian Meghea, PhD, Department of Obstetrics, Gynecology and Reproductive Biology, College of Human Medicine, Michigan State University, USA
10:30 – 10:45 Vaccinarea antigripală - perspective Cristina Barbu
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
4
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
13:00 – 13:30 Sesiunea Grupului de Sănătate Mintală al SNMF Corelații psihologice ale spasmofiliei cu deficit de magneziu. Camelia Bakri, PhD, MD
13:30 – 14:30 Pauză
Camelia Berghea
Dragoș Median
Prof. Dr. Roxana Nemeș, Inst. M. Nasta
Ioan Ancuța
Dan Jinga, Medic primar Oncologie Medicală, Doctor în Științe Medicale, Coordonator Departament de Oncologie Medicală, Clinica Neolife București
Institutul Național de Boli Infecțioase Prof. Dr. Matei Balș, București
Moderator: Rodica Tănăsescu
14:30 – 15:00 Soluții inovatoare pentru pacienții cu risc CV înalt și foarte înalt
18:10 - 18:35 Vaccinarea pacientului cu terapii imunosupresive și biologice
cu dr. Marina Pîrcălabu și moderatorii zilei
14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a
15:30 – 16:00 Tumorile mamare, parcursul pacientei de la suspiciune la diagnostic- echipa multidisciplinară
16:30 – 18:35 SESIUNEA a 4-a - Panel vaccinarea adultului cu situații speciale
16:30 – 16:55 Necesitatea și importanța vaccinării adultului
16:00 – 16:30 Pauză
15:00 – 15:30 Toate-s vechi şi nouă toate: strategii terapeutice în insuficienţa cardiacă
Prof. Dr. Victoria Aramă, UMF Carol Davila București
16:55 – 17:20 Vaccinarea în patologia oncologică
Moderator: Sandra Alexiu
17:20 – 17:45 Vaccinarea în BPOC
17:45 – 18:10 Vaccinarea pacientului cu alergii
Conf. Dr. Ruxandra Jurcuț
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I
PANEL SANOFI
Cristian Mihăilescu, medic primar medicină internă, Ambulatoriul Inte- grat al Spitalului Clinic „Al. Obregia”
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
5
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
SALA VIRTUALĂ ILFOV
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 (Realizată în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției Române) Moderator: Daciana Toma
09:30 – 09:45 Prezentarea proiectului "Gândire fresh S.O.S." pentru prevenirea primului consum de droguri în rândul adolescenților și tinerilor
Dr. Liliana Dorobăț, Agenția Națională Antidrog, CPECA sector 4
13:30 – 14:30 Pauză
Prof. Dr. Gabriela Radulian, UMF Carol Davila București
Cristian Alexandru Udroiu, SUUB
Municipiului București
11:00 – 11:30 Legislație rutieră și aspecte practice
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a
10:30 – 11:00 Servicii oferite consumatorilor de droguri
09:45 – 10:30 Legislație și tendințe în consumul și traficul de droguri (studii de caz) Comisar șef de poliție, psiholog Cătălin Țone, șeful Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Crimei Organizate, Inspectoratul General al Poliției Române
Moderator: Adela Iancu
13:00 - 13:30 Probleme frecvent întâlnite în tratamentul pacientului cu ASTM sau BPOC
Comisar șef de poliție, sociolog dr. Grațiela Văduva, șeful Serviciului de Analiză și Prevenire a Criminalității din Direcția Generală de Poliție a
12:00 -12:30 Pacienții cu diabet zaharat tip 2 la intersecția între medicul de familie și diabetolog
12:30 - 13:00 Tratamentul Antiagregant în SCA: care este rolul fiecăruia dintre noi?
11:30 – 12:00 Pauză
Cătălina Panaitescu, medic primar MF, Formator MF
PANEL ASTRA ZENECA
Inspector de poliție Claudiu Costea, șeful Biroului de Educație Rutieră, Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
6
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Dr. Cristina Anca Dăscălescu
Psih. Marius Adalberti Dăscălescu
Berghea Florian
14:30 – 15:00 Lizinatul de ketoprofen – acțiune și eficacitate superioară
14:30 – 15:30 SESIUNEA a 3-a
Prof. Dr. Roxana Maria Nemeș, Inst M. Nasta 15:30 - 15:45 Rolul medicului de familie în prevenția primară și secundară în pandemie
15:45 - 16:00 Comunicarea cu pacienții dificili în pandemie
Moderator: Marina Pîrcălabu
15:00 – 15:30 Ce putem face pentru imunomodulare și apărarea antivirală?
16:00 – 16:30 Pauză
Fața șlefuită: terapia hipolipemiantă Conf. Dr. Ruxandra Jurcuț Fața vizibilă: frecvența cardiacă
16:30 – 17:00 SESIUNEA a 4-a
Șef Lucrări dr. Claudiu Stoicescu Fața ascunsă: terapia metabolică Șef Lucrări dr. Ana Maria Vintilă
Anticoagularea – evidențe și provocări în 2020 Moderator: Rodica Tănăsescu
19:00 – 20:00 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I
Moderator: Prof. Dr. Dan Dobreanu
cu Dr. Marina Pîrcălabu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
17:00 – 18:30 PANEL SERVIER - Paradigme în tratamentul ischemiei miocardice: “Redescoperim valoarea prin șlefuirea fețelor diamantului”
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
7
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
JOI, 24 SEPTEMBRIE 2020
Oana Damian
PROVOCĂRILE DIAGNOSTICULUI UNEI BOLI FARĂ SEMNE CLINICE EVIDENTE (IMPORTANȚA DIAGNOSTICULUI ÎN VEZICA URINARĂ HIPERACTIVĂ)
Rodica Tănăsescu
13:00 – 13:30 Tratamentul faringitei acute - simptomatic sau antibiotic???
11:30 – 12:00 Pauză
12:00 – 12:30 Principii de diagnostic și tratament în infecția cu Sars-CoV-2: de la ultimele ghiduri - la practica clinică curentă
SALA VIRTUALĂ BUCUREȘTI
Sesiunea Grupului de lucru CardioMF al SNMF
09:30 – 10:00 Complicații cardiovasculare ale terapiilor din bolile psihiatrice
10:30 – 11:00 Efecte cardiovasculare ale terapiei antiinflamatoare
Moderator: Mircea Popa
09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Rodica Tănăsescu
11:00 – 11:30 Efecte cardiovasculare ale terapiilor din bolile respiratorii Șef Lucrări dr. Loredana Piloff
KEYNOTE - Dr. ANDREI MANU - MARIN, ROMÂNIA
10:00 – 10:30 Complicații cardiovasculare ale terapiei oncologice
Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a
Prof. Dr. Victoria Aramă, Boli Infecțioase, Institutul Matei Balș 12:30 – 13:00 Cum influențează pandemia actuală tratamentul ICRS. Ibuprofenul în contextul COVID 19 Conf. Dr. Claudiu Manea, ORL, UMF Carol Davila București
13:30 – 14:30 Pauză
Șef Lucrări dr. Vlad Budu, ORL, I.F.A.C.F ORL “Prof.Dr.D.Hociotă”
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
8
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
15:10 – 15:30 Obezitatea și astmul - implicații clinice
2. Sesiunea live de echocardiografie - real time: Cazuri clinice prezenta- te şi comentate din perspectiva medicului de familie.
Sergiu Chirilă, Adriana Antohe, Cristina Isar, Cătălina Panaitescu, Alice Malpass, Adela Iancu
Sesiunea Grupului RespiRO al SNMF și CNSMF
14:50 – 15:10 Diagnosticul pozitiv al fibrozei pulmonare idiopatice
Adela Iancu, Sergiu Chirilă
16.30 - 18.30 SESIUNEA a 4-a - Sesiunea Grupului de Excelență EcografiaMF al SNMF
1. Noțiuni de ecografie tiroidiană multiparametrică ca metodă de screening populațional țintit și utilizarea inteligenței artificiale în practi- ca medicului de familie.
17:30 - 18:30 Sesiunea de ecografie tiroidiană ca metodă de screening țintit la populația cu risc crescut
Dr. Mihai IACOB, Coordonator Naţional al Grupului de Excelență Ecogra- fiaMF al SNMF, Președinte EUVEKUS, Președinte Societatea Timiș de Medicina Familiei
16:00 – 16:30 Pauză
Moderator: Marina Pîrcălabu
15:30 – 16:00 Cum poate deveni o plimbare printr-un centru comercial dăunătoare pentru sănătate?
Oana Cristina Arghir
Moderator: Cătălina Panaitescu
16:30 - 17:30 Sesiunea de focus sau evaluarea cardiacă rapidă pentru non-cardiologi
14:30 – 14:50 Bolile interstițiale la copilul mic - PIG și NEHI
14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a
Claudia Toma, Cătălina Panaitescu
Dr. Mihai IACOB, Senior Medical Expert-Thyroscreen Project-Spitalul Municipal de Urgenţă Timişoara, Coordonator Naţional al Grupului de Excelență Ecografia MF al SNMF, Președinte EUVEKUS, Preşedinte Societatea Timiş de Medicina Familiei
Ecografie cardiologică pentru noncardiologi, ecografie tiroidiană
1. Evaluarea cardiacă rapidă sau focus cardiac ultrasound (Focus) la persoanele cu risc cardiovascular crescut sau foarte crescut, ca studiu experimental în practica medicului de familie.
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
9
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Dr. Mihai IACOB și Dr. Octavian NEAGOE
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
2. Perspective ecografice în patologia tiroidiană. Dr. Neagoe Octavian – Assistant Professor, MD, PhD, Victor Babeş University of Medicine and Pharmacy Timişoara, Clinica de Chirurgie Oncologică, Emergency Municipal Clinical Hospital Timişoara 3. Sesiunea live de ecografie tiroidiană - REAL TIME: Cazuri clinice prezentate şi comentate din perspectivă a doua specialităţi: Chirurgie Oncologică şi Medicină de Familie.
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Daciana Toma și moderatorii zilei
SALA VIRTUALĂ ILFOV
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Daciana Toma
09:50 – 10:10 Sindromul Marfan - Studiu de caz privind agregarea familială Adrian Nicolae Popescu, Antonela Mihaela Cîrjan, Alina Popescu
Mucoasa faringiană sănătoasă, barieră împotriva factorilor patogeni
10:40 – 11:00 Noutate și necesitate în terapia antiinflamatorie
10:10 – 10:40 Vitamina D, pentru o viață activă!
Maria Alexandra Cucu, Adriana Giurca, Ciprian Ursu
09:30 – 09:50 Activitatea fizică la prescripție (AFP) – adaptarea modelului suedez de bună practică în România
Raluca Trifănescu
Rodica Mureșan
Cristian Mihăilescu 11:00 – 11:30 Aspecte privind influența stilului de viață asupra riscului de alergii în mediul urban Poliana Leru
11:30 – 12:00 Pauză
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
10
PROGRAM ȘTIINȚIFIC 12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a
12:00 -12:50 Sisteme de sănătate: ce e bun și ce e rău? Maria Lup, Adrian Grom 12:50 - 13:30 Guerrila MF? Cursul scurt de creștere organizațională.
Moderator: Marina Pîrcălabu
Maria Lup, Adrian Grom 13:30 – 14:30 Pauză
Marcela Ionescu
14:50 –15.10 Role of minimally invasive surgery for gastrointestinal cancers
14.30 - 14.50 Hodgkin lymphoma – clinical and laboratory findings, staging in pediatric patients
15:10 - 15.30 Novel personalized therapies in oncology practice
Prof. Dr. Funda Çorapçıoğlu, Departament oncologie si hematologie pediatrică Acibadem Maslak Hospital
Conf. Dr. Leyla Özer, Departament oncologie medicală,
13:30 – 14:30 Pauză
14:30 – 15:30 SESIUNEA a 3-a
Acibadem Atakent University Hospital
Moderator: Daciana Toma
15:30 – 16:00 Fitoterapia în tusea productivă
INVITAȚI DE LA SPITALUL ACIBADEM, ISTANBUL - TURCIA
Conf. Dr. Erman Aytaç, Departament chirurgie generală,
Acibadem Atakent University Hospital
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
11
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Moderator: Iulia Deac
09:30 – 09:45 Abuzul de substanțe. Ce poate face medicul de familie.
09:45 – 10:00 Sesiunea Grupului de Oncologie și Îngrijiri Paliative al SNMF
18:00 – 18:30 Combinația fixă olmesartan-amlodipină: între efectul rapid și persistent și nevoia de decizie terapeutică rapidă
Daciana Toma
16:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a
16:45 – 17:30 O suferință ascunsă, departe de ”linia întâi”: Boala Venoasă Cronică – discuții în panel
Participanți: Alin Nicolescu, Daciana Toma
VINERI, 25 SEPTEMBRIE 2020
Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”
cu Dr. Daciana Toma și moderatorii zilei
Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă
16:30 – 16:45 Ce rămâne important dacă dăm la o parte inima?
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I
Sorin Băilă, medic primar chirurgie vasculară, Institutul pentru
Moderator: Daciana Toma
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ
KEYNOTE -PROF. DR. ANGELIKA BANZHOFF, GERMANIA
17:30 – 18:00 Boala arterială periferică – Cenuşăreasa patologiei vasculare
„4CMENB IN PRACTICE: KEEPING THE PROMISE” / „4CMENB ÎN PRACTICĂ: RESPECTAREA PROMISIUNII”
SALA VIRTUALĂ BUCUREȘTI
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Moderator: Mircea Popa
Daniel Petrescu
"Last Aid" versus "First Aid" Delia Ciucă, Elena Pavel
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
12
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
10:30 – 11:00 Importanța vaccinării antimeningococice complete (B+ACWY) la principalele categorii la risc
11:30 – 12:00 Pauză
10:00 – 10:30 Hepatoprotectoarele o abordare universală în afecţiunile cronice hepatice
11:00 – 11:30 Tratamentul durerii abdominale cronice la pacienții cu intestin iritabil și / sau durere abdominala cronică
Monitorizarea paraclinică în sarcină
Dan Pițigoi
Sarcina în pandemie Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Elena Popa
15:00 – 15:15 Abordarea neoplasmului de col uterin în medicina de familie
Institutul Clinic Fundeni, București
Prof. Dr. Dan Dumitrașcu, Gastroenterologie, UMF Iuliu Hațieganu,
Anca Drăgănescu, Gindrovel Dumitra
Modificările organismului matern în timpul sarcinii: de la variații fiziologice la stări patologice
Moderator: Adela Iancu
Prof. Dr. Liana Gheorghe, Centrul de Gastroenterologie și Hepatologie -
Ginecologie și sănătatea reproducerii al SNMF
Managementul condițiilor medicale comune acute ale gravidei în cabinetul medicului de familie Elena Popa, Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Monica Ungureanu, Mihaela Boancă, Agnes Bacusca, Adorata Elena Coman
Toth Csongor
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a
Sesiunea Grupului de lucru
Elena Popa, Ana-Aurelia Chiș-Șerban, Emma Alexa, Andrei Emilian Popa, Raluca Ioana Avram, Adorata Elena Coman
13:30 – 14:30 Pauză 14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a Moderator: Mihaela Daniela Baltă
14:30 – 15:00 Abordarea simptomelor reziduale din boala de reflux gastroesofagian
Cluj-Napoca
Corina Popa
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
13
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Aderența la tratamentul antihipertensiv: mit sau realitate?”
Bogdan Mincu
Andreea Ciubotaru, Călin Ciubotaru
15:15 – 16:00 Sindrom vestibular bilateral sau unilateral
16:00 – 16:30 Pauză
Conf. Dr. Elisabeta Bădilă, Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă
Ioana Alexandra Vodă
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
17:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a
Moderator: Rodica Tănăsescu 16:30 – 17:30 SESIUNE PLENARĂ
Moderator: Sandra Alexiu
17:30 – 18:00 Managementul exacerbărilor acute ale BPOC
18:00 – 18:30 Pupila albă la copil, ce poate ascunde?
18:30 - 18:45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Rodica Tănăsescu și moderatorii zilei
SALA VIRTUALĂ ILFOV
Invitați: Dr. Anca Hâncu, Gabriela Radulian Luiza Spiru, Mircea Mârzan, Daciana Toma, Rodica Tănăsescu
09:30 - 09:50 Lifestyle Medicine
PANEL LIFESTYLE MEDICINE
Anca Hâncu
Moderator: Sandra Alexiu
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1
09:50 - 10:10 Stilul de viață în abordarea obezității
10.10 - 10.30 Tehnici de stress management: exemplu din viața reală Mircea Mârzan 10:30 - 10:50 Medicina îmbătrânirii cerebrale, Medicina Longevității Prof. Dr. Luiza Spiru
Prof. Dr. Gabriela Radulian
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
14
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
12:00 – 12:30 Managementul pacientului cu NAFLD în cabinetul medicului de familie
Sandra Alexiu
Robert Stoica
Conf. Univ. Dr. Claudia Toma, UMF Carol Davila, Institutul de Pneumologie Marius Nasta, București
Moderator: Rodica Tănăsescu
13:00 – 13:30 Managementul pacientului cu infecţii respiratorii - provocări în vremea pandemiei
Dan Pițigoi
10:50 - 11:20 SMART BEAR – soluții tehnologice inovative, în sprijinul pacienților
12:30 – 13:00 O nouă soluție terapeutică în tulburările gastro intestinale
13:30 – 14:30 Pauză
14:45 - 15:00 Funcția hepatică – în caz de toxicitate inevitabilă sau în cazul sindroamelor metabolice Daciana Toma
11:30 – 12:00 Pauză
Moderator: Cosmina Berbecel
14:30 – 14:45 Consecințele deficitului de magneziu la pacienții cu afectare cardiovasculară Rodica Tănăsescu
Mircea Mârzan
14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a Moderator: Rodica Tănăsescu
vârstnici și a medicilor de familie
11:20 - 11:30 Discuții, concluzii
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a
Dan Pițigoi
15:00 -15:15 Gadget sau mână dreaptă?! - Aplicația Mediately
15:15 – 16:00 Managementul LUTS
16:00 – 16:30 Pauză
16:30 – 17:30 SESIUNE PLENARĂ
Conf. Dr. Elisabeta Bădilă, Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă Aderența la tratamentul antihipertensiv: mit sau realitate?”
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
15
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Daniela Sichițiu, medic primar psihiatru
18.15 - 18.30 Gestionarea stresului în pandemie
Prof. Dr. Roxana Nemeș
09:00 – 09:30 SESIUNE PLENARĂ
17:30 – 18:15 Depresia în vremea pandemiei
cu Dr. Rodica Tănăsescu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
THE IMPORTANCE OF THE FAMILY DOCTOR DURING A PANDEMIC
17:30 – 18:30 SESIUNEA a 4-a Moderator: Daniela Ștefănescu
Variabile și invariabile în infecțiile respiratorii acute
Psih. Marius Dăscălescu
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I
SÂMBĂTĂ, 26 SEPTEMBRIE 2020
KEYNOTE - PROF. DR. MICHAEL KIDD, AUSTRALIA
SALA VIRTUALĂ BUCUREȘTI
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 - Cardiologie pediatrică - ACTUALITĂȚI ÎN CARDIOLOGIA PEDIATRICĂ - PROBLEME GENERALE Moderatori: Ioana Gheorghiu, Cristina Olteanu, Mihaela Daniela Baltă Electrocardiograma normală la copil Ioana Gheorghiu Patologia cardiacă pediatrică asociată obezității Cristina Rădulescu
Hipertensiunea arterială la copil în practica medicului de familie Mihaela Daniela Baltă
11:30 – 12:00 Pauză
Cristina Carmen Olteanu Dislipidemiile la copil - de la teorie la practică
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
16
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Moderatori: Ioan Mircea Coman, Eliza Cinteză, Alin Nicolescu, Mihaela Daniela Baltă
13:30 – 14:30 Pauză
14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a - Cardiologie pediatrică - UPDATE ÎN MALFORMAȚII CONGENITALE CARDIACE
Indicații și rezultate în cardiologia intervențională la copil
Diagnosticul în bolile congenitale cardiace Alin Nicolescu Aritmiile în patologia pediatrică
Eliza Cinteză
Cristina Filip
Malformațiile congenitale cardiace - când să operăm? Cristian Bulescu
Moderator: Sandra Alexiu
Controlul LDL-C - Intervenţii adaptate în funcţie de riscul CV total Șef Lucrări dr. Vlad Vintilă Hipertrigliceridemiile şi dislipidemia aterogenă – actualizarea evidenţelor şi aplicarea lor în practică
14:30 – 15:15 Abordarea practică a factorilor de risc cardiovascular – controlul lipidelor
Șef Lucrări dr. Ana Maria Vintilă 15:15 – 15:45 SIMPOZION ASTRA ZENECA Urmează furtuna perfectă? Și dacă da, cum ne protejăm copiii? Sandra Alexiu 15:45 – 16:00 Tratamentul chirurgical al diastazisului mușchilor drepți abdominali indicații și rezultate George Jinescu, Cornelia Chidiosan, Andra Evtodiev, Iulia Marin, Oltjon Cobani
16:00 – 16:30 Pauză
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
17
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
09:30 – 10:30 SESIUNEA 1
Panel transmitere simultană - Independența profesională și siguranța pacientului
Moderator: Sandra Alexiu 16:30 – 18:30 SESIUNE PLENARĂ
Invitați: Prof. Dr. Doina Pleșca (SRPed), Andrea Neculau (AMF Bv), Roxana Ștefania Stroe (ANMDM), Prof. Dr. Alexandru Rafila (OMS), Conf. Dr. Liviu Oprea (CM Iași)
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Sandra Alexiu și moderatorii zilei (sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
SALA VIRTUALĂ ILFOV
Moderator: Sandra Alexiu
09:30 – 10:30 PANEL PFIZER
Mituri și Realități în Bolile Inflamatorii – o discuție interdisciplinară reumatologie, dermatologie, gastroenterologie - panel de discuții Moderator: Rodica Tănăsescu
11:00 – 11:30 Cel mai prescris vaccin varicelic la nivel mondial Victoria Aramă
11:30 – 12:00 Pauză
12:00 – 13:30 SESIUNEA a 2-a - Fragilitatea osoasă panel multidisciplinar Moderator: Sandra Alexiu Un puzzle cu toate piesele conturate, cine le așează în ordine? Sandra Alexiu
Anca Drăgănescu
Invitați: Daniela Opriș Belinski (reumatologie); Rodica Olteanu (dermatologie); Mihai Ciocîrlan (gastroenterologie)
10:30 – 11:00 Este vaccinarea împotriva varicelei necesară?
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
18
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Prof. Dr. Cătălina Poiană
Fracture Liaison Service și prevenția secundară a fracturilor osteoporotice
Epidemiologia fracturii de șold în România 2008 -2019 Prof. Dr. Daniel Grigorie Algoritm de tratament în funcție de categoria de risc de fractură Prof. Dr. Mihai Berțeanu Reabilitarea după fractura osteoporotică Dan Poenaru
16:30 – 18:30 SESIUNE PLENARĂ
Q&A
Mirela Pavelescu
Terapia personalizată în tratamentul hipertensiunii arteriale
(sesiune comună în sălile virtuale București și Ilfov)
Moderator : Sandra Alexiu
Invitați: Prof. Dr. Doina Pleșca (SRPed), Andrea Neculau (AMF Bv),
13:30 – 14:30 Pauză
Conf. Dr. Liviu Oprea (CM Iași)
Panel transmitere simultană
Moderator: Marina Pîrcălabu
PANEL SANOFI
Prof. Dr. Marius Vintilă
16:00 – 16:30 Pauză
15:00 – 16:00 Actualități în cardiologie
Antiagregarea plachetară în practica anului 2020
14:30 – 16:00 SESIUNEA a 3-a
Independența profesională și siguranța pacientului
Rodica Tănăsescu
14:30 – 15:00 Infecții respiratorii recurente la copil, pot fi ele prevenite?
Roxana Stefania Stroe (ANMDM), Prof. Dr. Alexandru Rafila (OMS),
18.30 - 18.45 FINAL DE ZI, PUNCTUL PE I cu Dr. Sandra Alexiu și moderatorii zilei
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
19
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă
Are legătură prediabetul cu riscul cardiovascular?
12.00 – 13.30 SESIUNEA a 2-a
Comunicarea între specialiști - cheia unui acces mai bun al pacientului la sistemul de sănătate
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020
Definiții de termeni. Rolul sesiunilor interdisciplinare în educația medicală continuă.
Rodica Tănăsescu
09:30 – 11:30 SESIUNEA 1 Gazde: Daciana Toma, Rodica Tănăsescu, Mihaela Daniela Baltă
CURS ONLINE PREDIABETUL, RISCUL METABOLIC ȘI CARDIOVASCULAR
Ce este prediabetul? Un nou concept? O condiție metabolică? O nouă abordare? Între diagnostic și prognostic Prof. Dr. Nicolae Hâncu Cât de gravă este patologia diabetului în România?
Prof. Dr. Marius Vintilă Cât de gravă este asocierea bolilor cardiovasculare cu diabetul? Provocări pentru medicul de familie
Prof. Dr. Nicolae Hâncu
Daciana Toma
Scenariu clinic comentat (1)
Pacientul tipic cu prediabet. Când și cum se recomandă screeningul?
11:30 – 12:00 Pauză
Mihaela Daniela Baltă, Daciana Toma
Gazde: Daciana Toma, Rodica Tănăsescu, Mihaela Daniela Baltă
Prof. Dr. Marius Vintilă Ce e mai întâi, oul sau găina, riscul cardiovascular, sau prediabetul?
Ce e mai grav, riscul metabolic, riscul cardiovascular, sau facem suma? Prof. Dr. Nicolae Hâncu Importanța diagnosticării și tratării prediabetului, provocări pentru medicul de familie Daciana Toma
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
20
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
Definiții de termeni. Rolul sesiunilor interdisciplinare în educația medicală continuă. Comunicarea între specialiști - cheia unui acces mai bun al pacientului la sistemul de sănătate.
Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă
Daciana Toma, Șef Lucrări dr. Mihaela Daniela Baltă
14:30 – 16:00 SESIUNEA 1 - CANCERUL CERVICAL - O PROBLEMA ACTUALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Cum vom aborda pacienții noștri comuni, cu boli cardiovasculare și risc metabolic?
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020 Importanța abordării integrate a pacienților cu risc metabolic și risc cardiovascular
Prof. Dr. Marius Vintilă
Integrarea strategiilor de prevenție cu programele de sănătate
Directori de curs: Prof. Dr. Alexandru Rafila, Dr. Sandra Adalgiza Alexiu
Cum vom aborda prediabetul în viitor?
13:30 – 14:30 Pauză
Prof. Dr. Alexandru Rafila
Cancerul cervical - problemă de sănătate publică în România și în Europa.
CURS ONLINE PREVENȚIA CANCERULUI DE COL UTERIN ȘI A ALTOR CANCERE ȘI LEZIUNI PRECANCEROASE CAUZATE DE INFECȚIILE PERSISTENTE HPV
Scenariu clinic (2)
Sandra Adalgiza Alexiu
Prof. Dr. Victoria Aramă
STRATEGII DE PREVENIRE A CANCERELOR DETERMINATE DE INFECȚIA PERSISTENTĂ CU HPV
Prof. Dr. Victoria Aramă
Prof. Dr. Alexandru Rafila
Căutăm prediabetul sau riscul cardiovascular?
Prof. Dr. Marius Vintilă
Istoricul natural al infecției HPV și al cancerului de col uterin
Prof. Dr. Nicolae Hâncu
Alte patologii asociate infecțiilor HPV persistente
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
21
PROGRAM ȘTIINȚIFIC
16:00 – 16:30 Pauză
asociate HPV
Strategii de comunicare medic - pacient în lupta cu patologiile asociate infecțiilor HPV
16:30 – 18:00 SESIUNEA a 2-a Strategii de prevenire a cancerului de col uterin și a altor cancere
Gindrovel Dumitra
COMUNICAREA CU PACIENTUL - STRATEGII, INSTRUMENTE LA ÎNDEMÂNĂ
Comunicarea eficientă cu părintele - cel mai important pas în lupta cu patologiile asociate infecțiilor HPV. Algoritmi, stiluri de comunicare Sandra Adalgiza Alexiu
Moderator Prof. Dr. Alexandru Rafila Întrebări și răspunsuri
18.00 - 18.30 Final de Conferință, PunctȘiDeLaCapăt Moderatorii Conferinței, membrii Consiliului de conducere ai AMFB
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
22
REZUMATE
2. Perez Mk, Piedimonte G. Metabolic Asthma: is there a link between obesity, diabetes and asthma? Immunol Allergy Clin North Am 2014
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020
1,2 3 Autori: SL dr Mihaela Adela Iancu , SL dr Sergiu Chirilă
3. Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța 2. Cabinet medical individual
Obezitatea este studiată ca boală de mai bine de jumătate de secol, fiind cea mai răspândită boală metabolică, dar și factor de risc pentru anumite afecțiuni cardiovasculare, respiratorii sau oncologice, cu impact asupra serviciilor de sănătate, mai ales în țările cu nivel socioeconomic ridicat. Impactul obezității la nivel mondial a depășit cu mult complicațiile subnutriției. Pe plan mondial, referitor la invaliditatea precoce și decesele premature, excesul de greutate este situat pe locul al treilea ca factor de risc, după fumat și hipertensiunea arterială. Excesul ponderal, în special constituirea țesutului adipos în exces la nivel abdominal, este un important factor de risc pentru bolile pulmonare cronice: bronșita cronică obstructivă, astm, sindrom de apnee în somn, sindrom de hipoventilație. În multe cazuri, managementul obezității, controlul greutății, se asociază cu o îmbunătățire simptomatică importantă în aceste afecțiuni.
Obezitatea a devenit o importantă problemă de sănătate publică la nivel mondial, dar și în Romania, nu doar prin creșterea prevalenței, cât mai ales prin implicațiile în patologie, atât la adult cât și la copil. Obezitatea este o boală cronică de nutriție, având complicații multiple cardiovasculare, respiratorii, endocrinologice, cu consecințe asupra morbidității și mortalității asociate.
OBEZITATEA ȘI ASTMUL - IMPLICAȚII CLINICE
Relația dintre astm și obezitate nu este pe deplin elucidată. Creșterea IMC este de obicei asociată cu disfuncție respiratorie având următoarele caracteristici: se înregistrează reducerea volumului expirator forțat într-o secundă (FEV1), precum și a capacității vitale forțate (FVC), capacității pulmonare totale, capacității reziduale funcționale dar și a volumului expirator de rezervă. Limitarea mișcărilor toracice asociată obezității este atribuită efectelor mecanice ale țesutului adipos asupra diafragmei și peretelui toracic: excursia diafragmei este limitată, capacitatea toracică este astfel redusă. La pacienții obezi care au asociat și astm simptomatologia poate să varieze datorită efectelor obezității asupra percepției dispneei și a toleranței la efort. Chiar dacă strategia de tratament a pacienților obezi care asociază boli pulmonare cronice acordă o importanță deosebită scăderii ponderale, recomandarea obișnuită de creștere a activității fizice este dificil de pus în aplicare la acești pacienți, deoarece au un stil de viață sedentar impus de disfuncția respiratorie. Pentru realizarea unui managementul clinic al pacientului cu obezitate și astm sunt necesare studii aprofundate privind mecanismul prin care obezitatea devine factor de risc pentru astm, astfel se va putea realiza un plan de monitorizare individualizat pentru pacienți.
1. Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București
Bibliografie1.Ghidul Gina 2019- Global Initiative for Asthma (GINA). The global strategy for asthma management and prevention
3. Yumuk V European Guidelines for Obesity management in Adults. Obez Facts.2015 Dec
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
23
REZUMATE
Întrebarea care se pune este simplă: dacă sistemele funcționează bine, indiferent de forma de organizare, există caracteristici comune care să asigure această funcționare? Există elemente comune care pot fi definite ca fiind obligatorii pentru un sistem de sănătate funcțional și eficient? Din aceste elemente comune putem extrage caracteristicile unui sistem de sănătate ideal?
Sistemele de sănătate din Europa sunt diverse, pornesc de la premise diferite privind finanțarea sau accesabilitatea pacienților la diverse paliere de îngrijire. Multe dintre ele se bazează pe principii fundamental opuse și contradictorii dar, per ansamblu, majoritatea sunt funcționale, cu palete variate de servicii medicale la orice nivel și cu o creștere a stării generale de sănătate.
SINDROMUL MARFAN – STUDIU DE CAZ PRIVIND AGREGAREA FAMILIALĂ
Autori: 1. Adrian-Nicolae Popescu, medic primar medicină de familie, C.M.I. Dr. Popescu Adrian- Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava;
3. Alina Popescu, asistent medical, C.M.I. Dr. Popescu Adrian-Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava.
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020 SISTEME DE SĂNĂTATE: CE E BUN ȘI CE E RĂU?
Dr. Grom Adrian Nicolae – Medic de familie
GUERRILA MF? CURSUL SCURT DE CREȘTERE ORGANIZAȚIONALĂ.
Dr. Lup Maria – Medic primar medicină de familie, medic formator medicină de familie
Dr. Lup Maria – Medic primar medicină de familie, medic formator medicină de familie
Problemele cu care se confruntă aceste sisteme încep să fie aceleași, indiferent de zona europeană în care se situează. Există însă diferențe semnificative privind gradul în care aceste probleme afectează funcționalitatea sistemelor și starea de sănătate generală.
Organizațiile MF, mici sau mari, se confruntă cu numeroase probleme. De la lipsa de atragere de membri la ignorarea de către autorități. Există organizații active și funcționale, există organizații un pic mai vii decât un zombi. Care e secretul primelor, care sunt greșelile celorlalte? Ce resurse putem folosi pentru a resuscita interesul medicilor pentru participare la viața organizațională?
Dr. Grom Adrian Nicolae – Medic de familie
2. Antonela-Mihaela Cîrjan, asistent medical principal, C.M.I. Dr. Popescu Adrian-Nicolae, comuna Burla, judeţul Suceava;
Ideea realizării studiului de faţă a apărut ca şi consecinţă a morţii subite a unui pacient de sex masculin, din comuna Burla, judeţul Suceava, în vârstă de 39 de ani, căsătorit, cu patru copii, lucrător în construcţii în Regatul Unit, care s-a prezentat la cabinetul medical de medicină de familie în data de 04.12.2018 acuzând episoade de tuse productivă, cu debut în urmă cu două săptămâni. La necropsie se constată prezenţa disecţiei aortei descendente (corespunzătoare nivelului II B în cadrul clasificării Stanford) pe o lungime de 40 cm, până la emergenţa arterelor renale, având punct de plecare un anevrism de aortă descendentă cu dimensiunea de 40 mm.
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
24
REZUMATE
Analizând criteriile majore şi minore (disecţia de aortă fiind considerată criteriu major), am elaborat post-mortem diagnosticul clinic de Sindrom Marfan, definit ca o boală a ţesutului conjunctiv cu transmisie autozomal dominantă, cu o mare variabilitate clinică şi manifestări pleiotrope. Defectul molecular se întâlneşte pe braţul lung al cromozomului 15, la nivelul genei care codifică fibrilina 1 (FBN1), fiind afectate în principal trei sisteme: osos, ocular şi cardio-vascular. În acest context, evaluând ascendent şi descendent membrii familiei am considerat necesar informarea acestora referitor la o posibilă agregare familială a acestui sindrom şi importanţa continuării investigaţiilor clinice, paraclinice şi imagistice. Am identificat astfel prezenţa criteriilor majore şi minore la alţi nouă membri ai familiei: bunica pacientului decedat, mama pacientului, trei fraţi şi trei dintre cei patru copii ai acestuia şi o nepoată de la frate (doi copii şi nepoata fiind practicanţi ai sporturilor de contact – kick-boxing).Imagistic (ecocardiografie şi angio – CT nativ cu substanţă de contrast) s-a constatat prezenţa unui anevrism la nivelul sinusului Valsalva la mama pacientului, iar la unul dintre fraţi în vârstă de 42 de ani a fost confirmată existenţa unui anevrism de aortă ascendentă cu diametrul maxim de 92 mm, fără fald de disecţie intraluminal. În data de 3.12.2019 (la un an de la decesul fratelui său), prin operaţia Bentall în circulaţie extracorporeală, efectuată în cadrul IuBCvT Târgu-Mureş (Institutul de urgenţă pentru Boli Cardio-vasculare şi Transplant), acestuia îi sunt înlocuite aorta ascendentă şi valva aortică cu conduct valvulat de 25 mm, cu reimplantarea arterelor coronare.Minorii au fost evaluaţi ecocardiografic, efectuându-li-se totodată şi testele genetice, ulterior fiindu-le eliberate certificate medicale (genetică medicală şi cardiologie pediatrică) de către Comisia de Expertiză Medicală. Până la momentul actual a fost finalizat buletinul de analiză genetică a unuia dintre copiii pacientului decedat, acest buletin regăsindu-se în registrul ADN al Centrului Regional de Genetică Medicală Timiş.Astfel a fost detectată o variantă missense în status heterozigot c.7343G>A, în gena FBN1 localizată la nivelul cromozomului 15q21.1 cu acoperire 48X la locul variantei. Varianta nu a fost raportată în populaţiile mari (GnomAD), indicând faptul că nu este o variantă benignă comună în aceste populaţii. Particularitatea mutaţiei constă în faptul că această variantă NU a fost raportată în literatură la pacienţii cu Sindrom Marfan, din aceste motive varianta c.7343G>A din gena FBN1 a fost clasificată deocamdată ca „incertă”, conform ghidului ACMG.
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020
1. Niculescu Carmen, Mustafa G., Puiu Ileana, Iordache Eleonora, Sindromul Marfan – consideraţii asupra unui caz clinic. Craiova Medicală ,vol.8, nr.1, 2006, p.49-51;
Bibliografie:
2. Diagnosticul şi tratamentul disecţiei de aortă. Recomandările comitetului Societăţii Europene de Cardiologie privind disecţia de aortă. Revista română de cardiologie, vol. XIX, suplimentul B, an 2004, p.3-37;
4. http://www.marfan.org/about/marfan. Accesat în 27.01.2020;
Cuvinte cheie: Marfan, sindrom, fibrilină, anevrism, genetic
3. http://www.romedic.ro/sindromul-marfan. Accesat în 20.12.2019;
5. https://www.genome.gov/Genetic-Disorders/Marfan-Syndrome. Accesat în 27.02.2020
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
25
REZUMATE
ACTIVITATEA FIZICĂ LA PRESCRIPȚIE (AFP) – ADAPTAREA MODELULUI SUEDEZ DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ROMÂNIA
Scopul este prezentarea modelului suedez de AFP și a procesului de adaptare a acestuia în România, derulat în cadrul proiectului european EUPAP - An European Physical Activity on Prescription Model.
DUMINICĂ, 27 SEPTEMBRIE 2020
Dr. Adriana Giurca, Conf. Univ. Dr. Maria Alexandra Cucu, Dr. Ciprian Ursu
Introducere: În unele țări ale UE sunt utilizate diferite modele de prescripție scrisă a activității fizice de către profesioniști din cadrul sistemului de sănătate, care au o instruire adecvată și care sunt autorizați în acest scop. Evidențele științifice arată că implementarea modelului de AFP utilizat în Suedia, în care consilierea cât și prescripția sunt individualizate în funcție de starea de sănătate a fiecărui pacient, contribuie la îmbunătățirea calității vieții, la reducerea morbidității și mortalității prin boli cronice și sunt cost-eficace.
Obiectiv, proiectare și metode Metodologia suedeză de AFP prescripție se bazează pe 5 componente esențiale: · Consilierea individualizată a persoanei.· Eliberarea formularului de prescripție personalizat.· Monitorizarea pacienților prin: consultul de control, telefonic, scrisoare, email sau mesaj.Utilizarea pentru AFP a manualului FYSS, adresat profesioniștilor din domeniul sănătății, ce include recomandări specifice individualizate pentru diferite boli și diagnostice.· Colaborarea cu facilitatorii activităților fizice din afara sistemului de sănătate.În România, în cadrul EUPAP, prin intermediul Institutului Național de Sănătate Publică, se adaptează și se pilotează modelul de AFP din Suedia cu ajutorul medicilor de familie în calitate de prescriptori de activitate fizică și al asistentelor medicale comunitare cu rol în promovarea activității fizice, care vor fi instruiți conform unei curricule. Principalele rezultate așteptate sunt dezvoltarea modelul național de AFP pe baza modelului suedez și a unor instrumente de suport pentru profesioniștii din sănătate precum ghidul de AFP, manualul FYYS în limba română, formularul de prescripție a activității fizice și materialele de curs aferente instruirii.Concluzii: EUPAP prin dezvoltarea unui model național de AFP oferă premisele științifice și metodologice pentru implementarea AFP, cu scopul de a contribui la reducerea morbidității și mortalității prin boli cronice în România.ReferințeProiectul european 847174/EUPAP - An European Physical Activity on Prescription model. (www.eupap.org)
PUPILA ALBĂ LA COPIL – CE POATE ASCUNDE?
Preşedintele Societăţii Române de Strabologie și Oftalmopediatrie ANDREEA CIUBOTARU*, medic primar oftalmologie, doctor în ştiinţe medicale
* Spitalul de Oftalmologie INFOSAN- Bucureşti (www.infosan.ro) CĂLIN CIUBOTARU *, medic primar medicină de familie
Introducere. Pupila albă vizibilă “cu ochiul liber” sau în fotografii reprezintă un semn care ar trebui să alarmeze medicul de familie și părinţii, pentru că poate ascunde o patologie oculară serioasă, cel mai frecvent cataracta sau retinoblastomul (cea mai frecventă tumoră malignă intraoculară la copil).
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
26
REZUMATE
5. Yanoff M., Duker JS. – Ophthalmology, ed. Mosby, 2017
1. Medic primar pneumologie, Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, Institutul Naţional de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”
Principala problemă pe care o ridică boala este diagnosticul tardiv, care împietează asupra beneficiilor aduse de un tratament iniţiat în fază timpurie. Soluţiile se referă la alertarea medicilor de familie, educaţia pacienţilor, întărirea sprijinului oferit de sistemul de sănătate, adaptarea legislaţiei pentru o mai bună accesibilitate a bolnavilor la metodele de diagnostic adecvate şi tratament.
Concluzii. Recunoaşterea la timp a modificărilor reflexului roşu pupilar/pupila albă şi cunoaşterea momentului optim de trimitere la medicul specialist oftalmopediatru sunt esentiale pentru salvarea funcţiei vizuale.
2. Grup RespiRO, Medic primar medicină de familie, Medic instructor formator
Scop şi Obiective. Lucrarea îşi propune evidenţierea principalelor afecţiuni oftalmologice ce asociază pupila albă sau care determină modificarea reflexului roşu pupilar (care se produce când flash-ul camerei foto luminează retina bogat vascularizată). Dacă copilul priveşte direct în camera foto şi reflexul pupilar este roşu la ambii ochi, atunci ochii nu prezintă un obstacol/opacitate care să împiedice vederea.
DIAGNOSTICUL POZITIV AL FIBROZEI PULMONARE IDIOPATICE
Fibroza pulmonară idiopatică este o boală cronică rară, de cauză necunoscută, ce afectează persoane în vârstă de 60-70 de ani. Principalele simptome sunt dispneea de efort şi tusea. La majoritatea bolnavilor se auscultă în inspir raluri crepitante bilaterale fine. Diagnosticul se pune prin tomografie computerizată de înaltă rezoluţie. Evoluţia este progresivă şi variabilă, media supravieţuirii după diagnostic fiind de 2-3 ani. Nu există tratament specific, dar sunt unele molecule noi care par să prelungească durata supravieţuirii.
Proiectare şi Metode. Sunt prezentate afecţiuni oculare ce asociază modificarea reflexului pupilar, afecţiuni care pot fi suspicionate sau chiar diagnosticate de către medicul de familie şi care trebuie îndrumate de urgenţă către medicul oftalmopediatru. Dacă pupila albă poate fi observată imediat la naştere sau ulterior de către medic sau rudele micului pacient, modificarea reflexului roşu pupilar însă poate atrage atenţia părinţilor în fotografiile digitale sau poate pusă în evidenţă de către medicul de familie, folosind teste rapide de screening (de exemplu testul Bruckner), care vor fi explicate în prezentare.
1. Basic and Clinical Science Course – American Academy of Ophthalmology, sect. “Pediatric Ophthalmology and Strabismus”, 2016-2017
DUMI
2. Friedman – Kaiser – Trattler – Review of Ophthalmology, ed. Elsevier Saunders, 2013
4. Tratat de Pediatrie, sub redacţia Florea Iordăchescu, 2020
1 2 Claudia Toma , Cătălina Panaitescu
Rezultate. Reflexul pupilar anormal poate fi alb, galben sau cu reflexii negre. Un reflex pupilar roşu asimetric (la un ochi pupila apare cu reflex roşu, iar la celălalt reflexul e mai pal, mai estompat) poate fi un semn de deviaţie oculară (strabism). Un reflex pupilar alb (leucocorie) poate fi determinat de o cataractă, dezlipire de retină sau de o infecţie intraoculară severă (de exemplu uveită). Un reflex galben pupilar poate fi un semn de boala Coats, afecţiune caracterizată prin dezvoltarea anormală a vaselor de sânge în retină şi care evoluează către dezlipire de retină exudativă.
Bibliografie
3. Langston DP – Manual of Ocular Diagnosis and Therapy, ed. Lippincott WW, 2008
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
27
REZUMATE
10. Valdes AM, Andrew T, Gardner JP, et al. Obesity, cigarette smoking, and telomere length in women. Lancet 2005; 366: 662–664; doi.org/10.1016/s0140-6736(05)66630-5
13. Raghu G, Collard HR, Egan JJ, Martinez FJ, Behr J, Brown KK, Colby TV, et al. An Official ATS/ERS/JRS/ALAT Statement: Idiopathic Pulmonary Fibrosis: Evidence-based Guidelines for Diagnosis and Management, American Thoracic Society Documents, https://www.thoracic.org/statements/resources/interstitial-lung-disease/ipf0311.pdf (accesat 24.01.2017)
8. National Organization for Rare Diseases (NORD), Idiopathic Pulmonary Fibrosis; https://rarediseases.org/rare-diseases/idiopathic-pulmonary-fibrosis/ (accesat 20.01.2017)9. Diaz de Leon A. Telomere lengths, pulmonary fibrosis and telomerase (TERT) mutations. PLoS One 2010; 5: el0680; doi.org:10.1371/journal.pone.0010680
14. Societatea Romana de Pneumologie, Ghid de diagnostic si tratament al pneumopatiilor interstitiale difuze 2015, (accesat 15.01.2017)
11. Baumgartner KB, Samet JM, Stidley CA, Colby TV, Waldron JA. Cigarette smoking: a risk factor for idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med 1997;155:242–248; doi.org/10.1164/ajrccm.155.1.9001319
15. Thickett DR, Kendall C, Spencer LG, Screaton N, Wallace WA, Pinnock H, Bott J, Pigram L, Watson S, Millar AB: Improving care for patients with idiopathic pulmonary fibrosis (IPF) in the UK: a round table discussion, 10.1136/thoraxjnl-2014-206284 (accesat 24.08.2017)
12. Dines DE, DeRemee RA. Meaningful clues and physical signs in chest disease. Mod Treat 1970; 7:821–839; PubMed ID: 5501067
Cuvinte cheie: fibroză pulmonară idiopatică, medicină de familie, tomografie computerizată de înalta rezoluţie, accesibilitate.Referințe bibliografice1. Caminati A, Madotto F, Cesana G, et al. Epidemiological studies in idiopathic pulmonary fibrosis: pitfalls in methodologies and data interpretation. European Respiratory Review 2015; 24: 436-444;doi.org:10.1183/16000617.0040-2015 2. Navaratnam V, Fleming KM, West J, et al. The rising incidence of idiopathic pulmonary fibrosis in the U.K. Thorax 2011; 66:462–7; doi.org:10.1136/thx.2010.148031
DUMI
3. Raghu G, Weycker D, Edelsberg J, et al. Incidence and prevalence of idiopathic pulmonary fibrosis. Am J Respir Crit Care Med 2006; 174: 810–816; doi.org:10.1164/rccm.200602-163oc 4. Coultas DB, Zumwalt RE, Black WC, et al. The epidemiology of interstitial lung diseases. Am J Respir Crit Care Med 1994; 150:967–972; doi.org:10.1164/ajrccm.150.4.7921471 5. Harari S, Caminati A. IPF: new insight on pathogenesis and treatment. Allergy 2010 May; 65(5):537-53; doi.org:10.1111/j.1398-9995.2009.02305.x 6. Armanois M, Syndromes of Telomere Shortening. Annu Rev Genomics Hum Genet 2009; 10:45; doi.org:10.1146/annurev-genom-082908-150046 7. Cottin V, Richeldi L, Neglected evidence in idiopathic pulmonary fibrosis and the importance of early diagnosis and treatment. Eur Respir Rev 2014; 23(131):106-110; doi.org:10.1183/09059180.00008613
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
28
REZUMATE
Materiale și metodeAm prezentat cancerul de col uterin în context global și în România, metodele prin care medicul de familie poate să intervină în prevenție primară și secundară, factorii de risc, principiile actualizate ale prevenției, precum și nivelul de conștientizare a semnificației infecției cu HPVla nivelul populației din România.
Referințe bibliografice
Introducere
Rezultate și discuții
Scop și obiective
Corina Popa
În România doar 86 % dintre românce au auzit de noțiunea de CCU, iar dintre acestea mai mult de jumătate nu asociază boala cu infecția persistentă cu HPV și nu cred că atât femeile cît și bărbații pot fi purtători ai virusului. 68% dintre românce nu au auzit de infecția HPV.
Medicul de familie este o verigă cheie în echipa multidisciplinară de monitorizare a morbidității prin CCU. Intervenția medicului de familie în prevenția primară, secundară, dar și terțiară este decisivă pentru evoluția afecțiunii. Prevenția primară prin vaccinare HPV și inițierea unor intervenții active pentru diagnosticul precoce sunt mijloace important eficiente și trebuie să fie atent folosite în practica medicului de familie.
Concluzii
DUMI
Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră, ubicvitară de sănătate publică. În România indicele de prevalență , precum și mortalitatea în relație cu cancerul de col uterin se situează la valori înalte.
ABORDAREA NEOPLASMULUI DE COL UTERIN ÎN MEDICINA DE FAMILIE
Prevalența, precum și evoluția cancerului de col uterin pot fi important influențate prin mijloace de prevenție primară (vaccinare anti HPV) sau secundară (screening). Aceste mijloace de prevenție reprezintă o componentă importantă a activității medicului de familie. Rolul medicului de familie în diagnosticul precoce este de asemenea un element cheie în controlul morbidității și mortalității prin cancer de col. Rata ridicată a mortalității cauzate de CCU la nivel global poate fi redusă printr-o abordare cuprinzătoare care include programe organizate de prevenţie, vaccinarea anti HPV, programe eficiente de screening, diagnosticarea precoce și tratamentul de specialitate al leziunilor preneoplazice.
Incidența cancerului de col uterin se situează pe locul 4 în lume, iar mortalitatea reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la femei. În România incidența și mortalitatea sunt de aproape 3 ori mai mari față de media europeană (32,98/100.000 vs 13,4 incidența și 10,9/100 000 vs 3,4 mortalitatea).
Cuvinte cheie: cancer col uterin, Human Papilloma Virus, vaccinare, screening
2. Global Cancer Observatory , http://gco.iarc.fr/, accesat 05.01.20202.HPV Information Centre, https://hpvcentre.net/statistics/reports/ROU.pdf , accesat 05.01.20203. Studiu GFK, Septembrie 2016, de tip Omnibus, eșantion reprezentativ rural, urban, 515 femei cu vârsta 18+
1. Centrul naţional de evaluare şi promovare a stării de sănătate,http://insp.gov.ro/sites/cnepss, accesat 05.01.2020
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
29
REZUMATE
DISLIPIDEMIILE LA COPIL
Dr. Carmen-Cristina Olteanu Spit. „Gr. Alexandrescu” București
Ghidurile actuale pentru dislipidemii la copil recomandă un screening universal (colesterol total, LDL-colesterol, HDL-colesterol, trigliceride) la grupele de vârstă 9-11 ani, respectiv 17-21 ani. LDL-colesterolul la copil este considerat normal sub 110 mg/dl, respectiv patologic peste 130 mg/dl. Tratamentul inițial și primar constă în modificarea dietei și a nivelului de activitate fizică. Copiii și adolescenții cu vârsta mai mare sau egală cu 10 ani, cu un nivel LDL-colesterol persistent crescut peste 190 mg/dl sau peste 160 mg/dl în caz de hipercolesterolemie familială și care nu au răspuns la regimul igieno-dietetic după 3-6 luni, au indicație de inițiere a tratamentului farmacologic. La adult pragul și țintele terapiei sunt ajustate în funcție de existența unui risc crescut sau de prezența factorilor de risc cardiovascular. Ghidurile din pediatrie reflectă și ele același mod de gândire, deși datele sunt mai puțin susținute prin dovezi decât la adult. Astfel, deși se știe că ateroscleroza debutează în copilărie, date importante legate de prognostic lipsesc în pediatrie, motiv pentru care preferințele părinților/pacienților sunt incluse în procesul de decizie terapeutică.
Studiile au raportat o prevalență a aritmiilor supraventriculare de 2,25/1000 de copii, cu o incidență anuală de 13/100.000 la populatia
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
30
REZUMATE
1. Universitatea de Medicina și Farmacie “Carol Davila” București
Supraponderea și obezitatea sunt recunoscute ca probleme globale de sănătate de mulți ani, cu o prevalență care s-a dublat sau chiar triplat în anumite țări din regiunea europeană OMS din anii 80 și până în prezent. Excesul ponderal este un factor de risc recunoscut pentru diferite afecțiuni cronice, în special pentru boli cardiovasculare și diabet. Problema a devenit din ce în ce mai semnificativă și în populația pediatrică – conform datelor Global Health Observatory (GHO) din 2016 în jur de 18% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani erau supraponderali sau obezi la nivel mondial.
ABUZUL DE SUBSTANȚE. CE POATE FACE MEDICUL DE FAMILIE?
PATOLOGIA CARDIOVASCULARĂ PEDIATRICĂ ASOCIATĂ OBEZITĂȚII
1 1,2 2 Cristina Ramona Rădulescu , Ioana Adriana Ghiorghiu , Alina Elena Oprescu
2. Spitalul Clinic de Copii “Dr. Victor Gomoiu” București
Hipertensiunea arterială se întâlnește mai frecvent la copilul cu exces ponderal. În plus, există din ce în ce mai multe dovezi indicând faptul că la copiii obezi se întâlnesc modificări subtile ale structurii și funcției cardiace, de asemenea disfuncție vasculară. Se pune deci problema că acești copii ar putea dezvolta patologie cardiovasculară la vârstă tânără.Se pot întâlni de asemenea modificări ale probelor biologice (glicemia a jeun, profilul lipidic, insulinemia etc.), câteodată îndeplinind, împreună cu alte modificări, criteriile de diagnostic pentru sindromul metabolic. Devine evident faptul că populația pediatrică cu exces ponderal necesită o evaluare de tip special, incluzând cel puțin probe biologice adiționale și măsurarea corectă a tensiunii arteriale. Ecografia cardiacă câștigă de asemenea teren, permițând identificarea copiilor care prezintă risc cardiovascular crescut.
Problematica substanțelor de abuz include consumul substanțelor interzise, drogurile ușoare consumate excesiv și medicamentele care necesită prescriere. În pofida măsurilor legislative adoptate și a existenței unui consens internațional cu privire la necesitatea combaterii abuzului de substanțe, amploarea în creștere a fenomenului și diversificarea permanentă a ofertei de produse ilicite impun implicarea medicilor de familie în activitatea de prevenire, prin identificarea precoce a persoanelor la risc și prin recunoșterea tipului de abuz la care acestea sunt expuse.Lucrarea începe cu rezumatul succint prevederile normative și instituțiile cu rol în aplicarea strategiei naționale în domeniu. În continuare sunt propuse dezbaterii interactive scenarii posibile, în vederea identificării acțiunilor dezirabile în asistența medicală primară.
Autor: Dr. Daniel PETRESCU, medic specialist medicină de familie
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
31
REZUMATE
PACIENTA CU FORMAȚIUNE TUMORALĂ MAMARĂ - DE LA SUSPICIUNEA DE MALIGNITATE PÂNĂ LA DIAGNOSTIC ȘI STABILIREA CONDUITEI TERAPEUTICE
Dragoș Median
O primă confirmare este adusă de examenul imagistic, respectiv ecografie și mamografie. Însă, întotdeauna, diagnosticul de certitudine este stabilit în urma unei puncții biopsii ecoghidată, obligatorie în orice tumoră cu suspiciune de malignitate, înaintea stabilirii oricărui alt pas.
Neoplasmul mamar reprezintă principala cauză de deces de cauză oncologică la femei în întreaga lume.În România anual se diagnostichează 9629 de cazuri noi de cancer mamar1, în diverse stadii de boală. Orice pacientă, în momentul în care se confruntă cu un diagnostic de cancer mamar, trăiește în primul rând un moment de derută. Este vorba despre dificultatea de a accepta diagnosticul, dar și de lipsa de informații în ceea ce privește calea optimă pe care trebuie să o urmeze pentru a completa investigațiile medicale și pentru a i se stabili conduita terapeutică. De aceea lucrarea pe care o vom prezenta își propune să vă aducă informații care să vă ajute să ghidați pacienta în călătoria ei emoțională, dar și în hățișul administrativ cu care urmează să se confrunte.La dumneavoastră, medicii aflați în prima linie de contact cu pacienții, femeile (în general), dar și bărbații (există cazuri de tumori mamare benigne sau maligne și la sexul masculin) se pot adresa în urma depistării prin autopalpare a uneia sau mai multor formațiuni tumorale la nivelul glandei mamare. Desigur că în majoritatea cazurilor aceste formațiuni sunt benigne. Acest lucru se poate suspiciona prin examenul clinic, datorită unor caracteristici generale, cum ar fi: tumorile benigne sunt în general relativ precis delimitate, au consistență fermă, poate chiar elastică, sunt mobile pe planurile superficiale și profunde, pielea supraiacenta are un aspect normal. Spre deosebire de acestea, tumorile maligne sunt imprecis delimitate, au consistență dură, aderă la planurile profunde sau superficiale, iar, în unele cazuri, tegumentul supraiacent are aspect de coajă de portocală.
Rolul fiecărui membru al echipei multidisciplinare este bine stabilit, iar intervenția fiecăruia trebuie să se producă la momentul optim, cu colaborarea și în cunoștința de cauză a celorlalți. Doar așa putem aspira la a
Acesta este motivul pentru care puncția biopsie a devenit un pas obligatoriu. Ea ne poate confirma, din punct de vedere histopatologic, diagnosticul de malignitate. În plus ne poate aduce multe informații despre caracteristicile biologice ale tumorii. Cancerele mamare sunt de diverse tipuri și, în consecință, au abordare diferită, dar și prognostic diferit. Rezultatele biopsiei ne vor aduce informații despre statusul receptorilor hormonali, statusul expresiei de HER2, gradul de diferențiere, gradul de proliferare tumorala (Ki67). Toate aceste date, corelate și cu alți parametri clinici și paraclinici, vor orienta conduita terapeutică ulterioară.Astăzi toate ghidurile internaționale recomandă cu fermitate abordarea cancerului mamar de către o echipă multidisciplinară2. Această echipă ar trebui să cuprindă cel puțin următoarele specialități medicale: imagistică, anatomie patologică, oncologie, chirurgie oncologică și radioterapie. În mod ideal, un psiholog, un nutriționist, și, în anumite cazuri, un genetician și chiar un medic chirurg estetician, specialist în reconstrucția mamară, își pot aduce aportul în tratarea unei paciente la standarde europene.
În trecut formațiunile tumorale erau supuse în primul rând intervenției chirurgicale. În continuare intervenția chirurgicală reprezintă un pas esențial și obligatoriu în terapia oncologică, dar nu neapărat primul pas. În ultimii ani, terapia sistemică în cancerul mamar a cunoscut o adevărată revoluție, iar cercetările în cancerul mamar fără metastaze la distanță au arătat că de foarte multe ori secvența terapeutică optimă este următoarea: terapie neoadjuvantă (terapia sistemică administrată înainte de operație)- intervenție chirurgicală- radioterapie și terapie adjuvantă (terapie sistemică administrată după operație).
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
32
REZUMATE
Resultate: Multe dintre medicamentele utilizate în terapia bolilor respiratorii pot determina aritmii cardiace, agravarea unei cardiopatii ischemice, creșterea tensiunii arteriale, efecte care se pot evita prin folosirea unor preparate cu administrare topică inhalatorie.
oferi fiecărei paciente cu neoplasm mamar, fără metastaze la distanță, cea mai bună șansă la curabilitate.
EFECTE CARDIOVASCULARE ALE TERAPIILOR DIN BOLILE RESPIRATORII
Scop: Obiectivele lucrării reprezintă identificarea efectelor cardiovasculare ale medicației folosite în tratamentul afecțiunilor respiratorii și a unor modalități de monitorizare de către medicul de familie a relației pacientului cu această terapie.
1. , accesat la 31.08.2020
3 Grupul de lucru CardioMF al SNMF
2. Early breast cancer: ESMO Clinical Practice Guidelines Annals of Oncology 30: 1194–1220, 2019
Nu trebuie să uităm că, în stadiile non-metastatice ale cancerului mamar, obiectivul terapiei este vindecarea.
2 Doctor în științe medicale, Șef lucrări Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila București
https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/642-romania-fact-sheets.pdf
2,3 1,3 3 3 Autori: Mihaela Daniela Baltă , Loredana Piloff , Rodica Narcisa Tănăsescu , Oana Damian 1 Doctor în științe medicale, Șef lucrări Facultatea de Medicină Sibiu
Introducere: Patologia aparatului respirator este frecvent întâlnită în practica medicului de familie, fie rinite, faringite sau bronșite, astm bronșic, fibroze pulmonare, pneumonii. Medicația folosită în tratarea acestei patologii este diversă, efectele secundare fiind mai mult sau mai puțin frevente în funcție de modul de administrare, sistemic sau inhalator, topic. Patologia cardiovasculară coexistă adesea la pacientul cu afecțiuni respiratorii, de aceea cunoașterea efectelor adverse cardiovasculare a medicației aparatului respirator este importantă în practică.
Materiale și metode: Evaluarea efectelor cardiovasculare ale medicației utilizate în patologia respiratorie se va face în funcție de clasa farmacologică și tipul agențior utilizați în cele mai frecvente afecțiuni respiratorii întâlnite în practica medicului de familie.
Cuvinte cheie: boli ale aparatului respirator, efecte secundare cardiovasculare Contact: [email protected]
Concluzii: Recomandarea medicației folosite în tratarea unor afecțiuni respiratorii acute sau cronice va trebui să țină cont de particularităţile preparatelor, căile de administrare, de indicaţii și contraindicaţii. Automedicația trebuie combătută, iar complianța pacientului este esențială.
Dr. Georgiana Delia CIUCA, medic primar MF, Cluj, membru PaliO-Ro Dr. Elena PAVEL, medic primar MF, Cluj
Încă de la sfârșitul secolului 19, Crucea Roșie Română organiza cursuri de prim-ajutor în toată țara. În secolul următor, s-a conștientizat importanța acestor măsuri de prim-ajutor și acestea au fost promovate intens, la toate nivelurile, începând cu copiii de la școală.
LAST AID VERSUS FIRST AID
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
33
REZUMATE
În cultura românească autohtonă, mai ales în mediul rural, nașterea la fel ca și moartea, erau evenimente care aveau loc firesc, la un moment dat, în viața comunității. Aceste comunități (religioase, sociale, culturale) asigurau suport psihologic, emoțional, social și spiritual în situațiile în care familiile se confruntau cu boală sau pierdere, moartea nefiind considerată un tabu.
Pe lângă povara socială a îngrijirii pacienților vârstnici cu multiple co-morbidități sau a pacienților aflați înaintea sfârșitului vieții, există și un cost emoțional legat de despărțirea iminentă de o persoană dragă. Odată cu modernizarea societății și cu migrarea forței de muncă către țările vestice, ne aflăm în situația în care familiile nu mai asigură îngrijirea pacienților aflați la finalul vieții.Cu toate că decesul într-o instituție medicală pare de preferat din punctul de vedere al gestionării simptomelor fizice, majoritatea pacienților, indiferent de vârstă, doresc să moară acasă.Așa cum în secolul trecut, cursurile de prim ajutor au fost implementate pe scară largă, cursul de asistență la sfârșitul vieții se impune ca o necesitate în societatea actuală.Medicul de familie, alături de comunitățile din care fac parte pacienții, ar putea contribui la asigurarea unui sfârșit demn și cât se poate de confortabil pentru pacient și suport pentru familie.
În societatea actuală, odată cu medicalizarea fiecărui eveniment din viața unui membru al comunității, moartea este considerată un “accident”, chiar și pentru vârste înaintate.
Dar, tendința este de lărgire a listei de proceduri, către forme de manifestare dintre cele mai extreme, fie prin intervenții clasice, fie prin proceduri hibride, forme de boală în stadiu de insuficiență cardiacă și insuficiență renală, la vârste extreme - nou născutul prematur, la pacienți cu malformații cardiace duct-dependente – stentarea canalului arterial, stentarea tractului de ejecție a ventriculului drept, închiderea canalului arterial permeabil prin implantare de dispozitive de închidere la nou născutul prematur, stentarea coarctației de aortă la sugari, înlocuirea valvei pulmonare prin implantare de proteză pe cale percutană, etc.
Eliza Cinteză
Există însă limite bine definite pentru aceste intervenții cardiace pediatrice, iar respectarea acestor limite crește probabilitatea obținerii unor rezultate pozitive și reduce posibilitatea apariției unor complicații.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie”, București Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București
INDICAȚII ȘI REZULTATE ÎN CARDIOLOGIA INTERVENȚIONALĂ LA COPIL
Au trecut peste 50 de ani de când Rashkind a efectuat prima septostomie cu balon la copil. Aceasta a fost prima procedură de cardiologie intervențională. De atunci cardiologia intervențională pediatrică a fost de multe ori reinventată, în același timp păstrând ceea ce a fost descoperit de către generațiile anterioare. Procedurile indicate cel mai frecvent sunt îndeosebi cele considerate clasice - implantarea de dispozitive pentru închiderea defectelor septale atrial și ventricular, închiderea canalului arterial permeabil, valvuloplastia pulmonară și aortică, angioplastia aortică în cazul nou născuților cu coarctație de aortă și insuficiență cardiacă, stentarea coarctației de aortă la copilul cu greutate peste 20 kg și multe altele.
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
34
REZUMATE
Dr. Chidioșan Cornelia – Medic specialist Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, Regina Maria, Calea Floreasca nr 14A, Sector 1 București
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL DIASTAZISULUI MUȘCHILOR DREPȚI ABDOMINALI –
Dr. Marin Iulia - Adelina – Medic rezident Chirurgie Generală, Spitalul Clinic de Urgență București, Calea Floreasca nr 8, Sector 1 București
Dr. Jinescu George – Medic primar Chirurgie Generală, Spitalul Euroclinic, Regina Maria – Calea Floreasca nr 14A, Sector 1 București, [email protected]
INDICAȚII ȘI REZULTATE
Dr. Evtodiev Andra – Medic rezident Chirurgie Generală, Spitalul Clinic de Urgență București, Calea Floreasca nr 8, Sector 1 București
Dr. Oltjon Cobani – Medic primar Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Centrul Medical Monza, Intrarea Tudor Ștefan nr 38-40, București, Sector 1, București
Rezultate: Diagnosticul diastazisului mușchilor drepți abdominali se bazează pe examenul clinic și pe examenul ecografic al țesuturilor moi de la nivelul liniei mediane a abdomenului. Manifestarile clinice principale sunt creșterea lățimii liniei albe peste 3 cm (două laturi de deget la palparea abdomenului) și prezența unei formațiuni pseudotumorale pe linia mediană, la contracția musculaturii abdominale. De asemenea, diastazisul mușchilor drepți abdominali afectează funcționalitatea musculaturii abdominale. Astfel, pot să apară limitarea mișcărilor de flexie și rotație a trunchiului, scăderea forței și a rezistenței mușchilor abdominali, modificări posturale și dureri în regiunea lombară. Deficitul funcțional este direct proporțional cu creșterea distanței dintre cei doi mușchi drepți abdominali. Evaluarea clinică a distazisului mușchilor drepți abdominali poate fi dificilă la pacienții supraponderali sau obezi. În această situație, se recomandă efectuarea ecografiei de țesuturi moi, investigație care confirmă diagnosticul clinic și oferă informații importante în stabilirea indicației chirurgicale și a tehnicii optime. Ecografia de părți moi se realizează utilizând un transductor liniar de 7,5 MHz și măsoară grosimea liniei albe în patru puncte: la
Scop și obiective: Diastazisul mușchilor drepți abdominali reprezintă creșterea lățimii liniei albe (rafeu fibros care se întinde între procesul xifoid și simfiza pubiană), produsă prin distanțarea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană. Aceasta reprezintă o patologie foarte frecventă, mai ales la femei, fiind asociată în special cu sarcina, dar care poate să apară și la bărbați. În timpul sarcinii, creșterea distanței dintre mușchii drepți abdominali este produsă de stresul mecanic indus de mărirea în volum a uterului gravid și de modificările hormonale, care cresc elasticitatea colagenului. Prevalența diastazisului este mare atât în timpul sarcinii (60-100% în al treilea trimestru), cât și postpartum (45% la 6 luni). Alți factori de risc pentru apariția diastazisului sunt: creșterea presiunii intraabdominale (tusea cronică, constipația habituală, tulburările de micțiune), ridicarea de greutăți, obezitatea, fluctuații ale greutății, defecte genetice ale structurii colagenului, varsta inaintată etc. Diastazisul mușchilor drepți abdominali asociază frecvent alte patologii parietale, de tipul herniilor ombilicale sau epigastrice. Acestea pot duce la complicații de tipul încarcerării, strangulării sau ocluziei intestinale. Scopul lucrării este de a îmbunătăți colaborarea interdisciplinară, creșterea calității vieții pacienților cu diastazis al mușchilor drepți abdominali, prevenirea complicațiilor asociate acestei patologii și promovarea intervențiilor chirurgicale moderne, cu rezultate estetice și funcționale excelente și recuperare rapidă a pacientului.Proiectare și metode: Lucrarea prezintă indicațiile și beneficiile tratamentului chirurgical al diastazisului mușchilor drepți abdominali. Ea include un review al literaturii de specialitate, cumulat cu experiența dobândită în ultimii 20 de ani de activitate, atât în sistemul de stat, cît și cel privat.
Ediția a XVI-a
23-27 septembrie
ONLINE2020CONFERINȚA DE MEDICINA FAMILIEI
cu participare internațională
35
REZUMATE
Benjamin DR, van de Water AT, Peiris CL. Effects of exercise on diastasis of the rectus abdominis muscle in the antenatal and postnatal periods: a systematic review. Pysiotherapy 2014; 100: 1-8.
Referințe:
4
marginea superioară și inferioară a ombilicului, respectiv la 2,5 cm superior și inferior de ombilic . De la stabilirea diagnosticului și până la tratamentul cu viză curativă, medicul de familie va recomanda compresia elastică extrinsecă (purtarea centurii de contenție abdominală) și fiziokinetoterapie. Indicațiile de tratamentul chirurgical al diastazisului mușchilor drepti abdominali sunt: existența patologiilor parietale asociate, care pot produce complicații, deficitul funcțional important sau disconfortul estetic. Tehnicile chirurgicale utilizate includ dubla plicatură a tecii anterioare, cu apropierea mușchilor drepți abdominali pe linia mediană, respectiv procedeele aloplastice care utilizează plase din polipropilenă montate în spațiul supraaponevrotic sau retromuscular. Cura chirurgicală a diastazisului se asociază frecvent cu abdominoplastia, din cauza excesului tegumentar semnificativ, care rezultă după repararea acestuia. Această procedură se efectuează în echipă multidisciplinară, care include atât chirurgul generalist, cât și chirurgul plastician. Postoperator, medicul de familie monitorizează pacientul, urmărind eventualele complicații, cum ar fi edemul local, seroamele, echimozele, supurațiile plăgii postoperatorii sau recidiva. Se recomanda contenția elastică externă timp de 1-3 luni, iar firele de sutură tegumentară se suprimă la 14 zile după intervenție. De asemenea, este necesară reevaluarea clinică și ecografică a pacientului la o lună, respectiv la 6 luni postoperator. În activitatea noastră, nu s-au înregistrat complicații intraoperatorii, complicații infecțioase și nici recidive. S-au înregistrat doar complicații postoperatorii minime, care au inclus seroame și echimoze la locul inciziei și care s-au tratat conservator. Recuperarea postoperatorie a fost rapidă, cu mobilizare precoce, externare la cel mult 48 de ore postoperator și rezultate estetice și funcționale excelente. Concluzii: Diastazisul mușchilor drepți abdominali reprezintă o patologie foarte frecventă, în special la femei, postpartum. Diagnosticul și tratamentul acesteia necesită o colaborare interdisciplinară strânsă care include medicina de familie, imagistica, chirurgia generală, chirurgia plastică, estetică și reconstructivă, fiziokinetoterapia și recuperarea medicală etc. Tratamentul chirurgical este asociat cu un rezultat estetic excelent, reducerea durerilor lombare, îmbunătățirea imaginii și stimei de sine și creșterea semnificativă a calității vieții.
Sperstad JB, Tennfjord MK, Hilde G, Ellström-Engh M, Bø K. Diastasis recti abdominis during pregnancy and 12 months after childbirth: prevalence, risk factors and report of lumbopelvic pain. Br J Sports Med. 2016;50(17):1092–1096. Liaw LJ, Hsu MJ, Liao CF, Liu MF, Hsu AT.The relationships between inter-recti distance measured by ultrasound imaging and abdominal muscle function in postpartum women: a 6-month follow-up study, J Orthop Sports Phys Ther. 2011;41(6):435-43. Cheesborough JE, Dumanian GA. Simultaneous prosthetic mesh abdominal wall reconstruction with abdominoplasty for ventra