Conferinţa privind dezvoltarea regională, prin programele … · 2014 – 2020. Astfel, au fost pre - ... proiecte finanţate din fonduri structurale, mai ales cele privind contestarea

Conferinţa privind dezvoltarea regională,prin programele europene 2014 - 2020

Buletin Informativ nr. 184 / 7 - 13 iulie 2014

publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

inFO rEgiO

Situaţia proiectelor regio▪depuse la nivelul regiuniiSud muntenia .............. 13

Argeş / primarul ion georgescu: În 2016, la mioveni se va deschide muzeul dacia ...15

Călăraşi / primăria Călăraşi speră să obţină finanţare europeană pentru Ziuadunării - ediţiile 2014 şi 2015 ...........................................................15

Dâmboviţa / moreni: Lucrările la podul peste Cricov, finalizate înainte determen ......................................................................................16

Giurgiu / Canalul Cama va deveni punct de atracţie turistică ....................16

Ialomiţa / A fost inaugurat parcul industrial din Slobozia ..........................17

Prahova / Au început lucrările de reabilitare a infrastructurii de transportpublic în ploieşti ..........................................................................17

Teleorman / EuroAgricultura: proiecte finanţate prin pndr, exemple de bunăpractică în accesarea fondurilor europene ...........................................18

inFO jUdEŢE

paginile 2-3

inFO Adr SUd mUntEniA

O nouă serie de studenţi,▪la Adr Sud muntenia,pe perioada vacanţeide vară! ...................... 5

inFO rEŢEAUA rEgiO

BrCt Călăraşi: dunărea,▪prin desen şi pictură ...... 6

inFO pOS CCESituaţia proiectelor depuse▪

în cadrul pOS CCE ........ 14

OpOrtUnităŢi dE FinAnŢArE

Catalogul surselor de▪finanţare nerambursabilă -iulie 2014 ................... 7

Finanţări în valoare▪de 200 milioane de europentru dezvoltareaeconomiei sociale ......... 7

Eugen teodorovici:▪Ţintele asumate de mFEpentru acest an vor fiîndeplinite .................. 8

Ajutoarele de minimis▪pentru imm-uri ............. 9

viticultorii vor primi▪sprijin financiar de la UEprintr-un nou programcomunitar ................. 10

EvEnimEntE

Campania „Informat şi▪Implicat”: Oportunităţide finanţarenerambursabilă în perioada2014 – 2020 ................. 3

Lansarea Culegerii de speţe▪privind deciziile instanţelorde judecată în cauze privindanularea corecţiilorfinanciare – vol. al II-lea .... 4

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

În data de 10 iulie, directo-rul Agenţiei pentru dezvoltareregională Sud muntenia, Liviumu şat, împreună cu directorul ad -junct al direcţiei dezvol tare şi Co -municare, daniela traian, au par-ticipat la Amara, la Conferinţa „Fi-nanţări integrate pentru Dez vol -tarea Locală prin programele euro-pene 2014 – 2020”. Evenimentul afost organizat la iniţiativa depu -tatu lui Colegiului nr. 2 Slobozia,marian neacşu, în parteneriat cuministerul dezvoltării regionaleşi Administraţiei publice, minis-terul Agriculturii şi dezvoltăriirurale, ministerul Fondurilor Eu-ropene, departamentul pentru În-treprinderi mici şi mijlocii, me diulde Afaceri şi turism, departamen-tul pentru Ener gie, Agenţia deplăţi pentru dezvoltare rurală şipes cuit, Agenţia pentru dezvoltareregională Sud munte nia şi Federaţianaţională a grupurilor de Acţiune Lo-cală.

perioada de programare 2014 –2020 deschide o serie de noi dis-cuţii în privinţa conceptului de„Dezvoltare Locală”. Astfel, se cau -tă soluţii pentru creşterea nive-

lului calităţii vieţii, pentru sta bi -lita tea economică şi socială. În a -cest context, finanţa rea conver -gentă a investiţiilor prin fondu-rile europene reprezintă provo-carea dezvoltării coerente la ni-vel regional şi naţional. temelede discuţie ale evenimentului auvizat domeniile agricultură, ener -gie, precum şi dezvoltarea infra -structurii şi a mediului de afaceri.

ministrul fondurilor europe -ne, Eugen teodorovici, a declaratîn cadrul conferinţei următoare -le: „Implementarea unui sistemcât mai eficient pentru gestiona-rea fondurilor europene 2014 -2020, ce presupune întărirea pro -cesului de coordonare şi simpli-ficarea procedurilor, este una din -tre priorităţile noastre majore.

(continuare în pagina 3)

2info Regional Sud munteniaBuletin Informativ nr. 184 / 7 - 13 iulie 2014

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

Liviu muşat, directorul Adr Sudmuntenia

EVENIM

ENTE

Conferinţa privind dezvoltarea regională,prin programele europene 2014 - 2020

Eugen teodorovici, ministrul fonduriloreuropene

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro

(continuare din pagina 2)Îmi doresc ca în următoa-

rea perioadă de programare săfie evitate situaţiile dificile cucare ne-am confruntat pânăde curând. Primul pas a fostfăcut deja: începând cu datade 1 martie 2014, MinisterulFondurilor Europe ne a preluatactivitatea şi struc turile Auto -rităţilor de Ma na gement pen-tru Programul Ope raţional Sec-torial Dezvoltarea ResurselorUmane şi pentru Pro gramulOperaţional Sectorial Creşte -rea Competitivităţii Eco nomi -ce, măsură care asigură o pe-rioadă de tranziţie lină cătreviitoarea perioadă de progra-mare, dar şi menţinerea ex-pertizei acumulate la nivelulacestor două structuri. În ace-laşi timp, pregătim noi măsuricare să sprijine implemen -tarea proiectelor. Simplifica-rea sistemului şi a proceduri-lor, abordarea unitară şi coor-donarea eficientă sunt princi-piile de bază pentru perioada2014-2020”, a declarat, Eugenteodorovici.

totodată, oficialul a subli-niat că reforma sistemului deimplementare va fi finalizatăîn acest an. „Măsurile adopta -te de actualul guvern au vizatsimplificarea şi eficientizareasistemului de gestionare, iarefectele pozitive ale acestoraau accelerat absorbţia în ac-tualul cadru financiar şi vorfacilita utilizarea banilor eu-ropeni în perioada 2014-2020.În acest an trebuie să finali-zăm reforma sistemului pen-tru a avea rezultate cât maibune în utilizarea banilor eu-ropeni”, a adăugat ministrul Eu -gen teodorovici.



EVENIM

ENTE

Campania „Informatşi Implicat”: Oportunităţi

de finanţare nerambursabilăîn perioada 2014 – 2020

În data de 10 iulie, Adr Sudmuntenia, prin şeful ServiciuluiStrategii, dezvoltare, Coopera -re, gilda niculescu, a participatla giurgiu, la o campanie de in-formare privind modalităţile deaccesare a fondurilor europenenerambursabile ce vor fi alocateprin programele operaţionale înexerciţiul financiar 2014 – 2020.Evenimentul a fost destinat au-torităţilor publice locale, repre-zentanţilor mediului privat, pre-cum şi ai unor organizaţii nongu-vernamentale din judeţul giur-giu.

Campania „Informat şi Im-plicat” a debutat cu o conferinţăde prezentare a programelor definanţare, prin care atât autorită -ţile publice, cât şi mediul de afa-ceri din judeţul giurgiu pot reali -za investiţii cu fonduri nerambur -sabile în perioada 2014 – 2020.

detalii despre programele de fi-nanţare au fost oferite de cătrereprezentanţii ministerului Fon-durilor Europene, ai ministeruluidezvol tării regionale şi Adminis-traţiei publice, ai ministe rului A -griculturii şi dezvoltării rurale şiai Adr Sud muntenia.

În cadrul acestui evenimentau fost prezentate principaleleinvestiţii ce se pot realiza cu spri -jin financiar nerambursabil prinprogramele derulate cu fondurieuropene în exerciţiul financiar2014 – 2020. Astfel, au fost pre-zentate propunerile de priorităţide finanţare ale programului Ope -raţional regional 2014 – 2020, aleprogramului Operaţional Compe-titivitate 2014 – 2020, programulOpera ţional Capital Uman 2014 –2020 şi ale programului Opera -ţional infrastructură mare 2014 –2020.





EVENIM

ENTE

Lansarea Culegerii de speţe privind deciziileinstanţelor de judecată în cauze privind

anularea corecţiilor financiare – vol. al II-leaLa sfârşitul lunii iunie, directorul Adr Sud mun -

tenia, Liviu muşat, a participat la un eveniment o -cazionat de lansarea culegerii de speţe privind ho-tărâri ale instanţelor de judecată în cauze privindcorecţii financiare în proiectele cu finanţare dinfonduri structurale, organizat de institutul pentrupolitici publice (ipp) şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii.

Ediţia 2014 dedicată deciziilor instanţelor dejudecată confirmă – după cea din 2013 aferentănotelor de constatare a neregulilor emise de cătreAutorităţile de management în urma controluluiAutorităţii de Audit – faptul că fenomenul corec -ţiilor financiare atinge, deşi putea fi prevenit, maimulte segmente ale societăţii, iar efectele sale înlanţ vizează administraţia centrală, administraţialocală, justiţia şi, nu în ultimul rând, cetăţenii dincomunităţile în care se implementează proiectele.

În deschiderea evenimentului, directorul deprograme al ipp, Elena tudose, a punctat faptul căpeste 60% din situaţiile de corecţii financiare ana-lizate în primul volum fac obiectul unor litigii afla -te pe rolul instanţelor de judecată. În 55% din pro-cese, autoritatea locală are câştig de cauză, iar în85% din deciziile irevocabile ale instanţelor estemenţinută sentinţa primei instanţe. durata mediea proceselor având ca obiect anularea notelor deaplicare a corecţiilor financiare până la formulareadeciziei definitive şi irevocable a fost de 18 luni,cu variaţii între 7 luni (cel mai scurt proces) şi 2ani (cel mai lung).

directorul Liviu muşat a subliniat principalelecauze ale corecţiilor financiare care sunt legatemai ales de erorile sau omisiunile în stabilirea cri-teriilor de criterie şi selecţie, precum şi de deta-lierea factorilor de evaluare în cadrul documenta -ţiei de atribuire. de aici, nevoia de a instrui bene-ficiarii proiectelor în direcţia întocmirii corespun-zătoare a documentaţiilor de atribuire.

Cu acest prilej, reprezentatul Asociaţiei muni -cipiilor din românia, domnul primar robert negoi ţă,a solicitat autorităţilor centrale prezente să iden-tifice toate blocajele ce afectează procedurile deachiziţii derulate de către autorităţile locale în

proiecte finanţate din fonduri structurale, mai alescele privind contestarea procedurilor şi incoerenţadeciziilor instanţelor judecătoreşti în speţe similare.

La acest eveniment au participat peste 60 depersoane - reprezentanţi ai ministerului FondurilorEuropene, ai ministerului dezvoltării regionale şi Ad -ministraţiei publice, ai autorităţilor locale, ai orga -nizaţiilor neguvernamentale, ai mass-mediei, ai fir -melor de consultanţă şi cabinetelor de avocatură.

Concluziile desprinse în urma dezbaterilor auvizat următoarele aspecte imperative:

Următorul exerciţiu financiar trebuie să evite•repetarea fenomenului corecţiilor printr-o activăimplicare a Autorităţilor de management, cu scopulde a preveni astfel de situaţii. În acest context, închiar ziua lansării culegerii de speţe au fost adop-tate de guvern măsuri de sprijin pentru buna ges -tiune a fondurilor structurale. Astfel, conform unuicomunicat emis de ministerul Fondurilor Europene,penalizarea beneficiarilor se va aplica în funcţiede gravitatea abaterii săvârşite, respectiv nu sevor mai sancţiona beneficiarii pentru nereguli carenu au impact financiar;

(continuare în pagina 5)





EVENIM

ENTE

Agenţia pentru dezvoltareregională Sud muntenia a orga-nizat, în data de 8 iulie, o selec -ţie pentru angajarea, pe perioa -da vacanţei de vară, a unor stu-denţi care urmează cursurile u neifacultăţi economice, tehni ce sauechivalent, în anii terminali.

dintre cei 23 de studenţicare s-au arătat interesaţi să-şipetreacă vacanţa într-un modactiv alături de noi, la Agenţie,au participat la interviu 21 depersoane. În urma procedurii deselecţie au fost admişi opt stu-denţi, care vor încheia contrac -te individuale de muncă, pe pe-rioadă determinată, în timpulvacanţei de vară.

Ei vor lucra în cadrul urmă-toarelor departamente ale AdrSud muntenia: direcţia Orga-nism intermediar pOr, direcţiadezvoltare şi Comunicare, di-recţia Economică şi ServiciulOrganism intermediar pOSCCE.Aceştia se vor bucura de toatedrepturile salariale ale unui an-gajat al Agenţiei.

directorul Adr Sud munte-nia, Liviu muşat, le-a urat bun ve -nit candidaţilor selectaţi şi le-amulţumit pentru interesul ma-nifestat faţă de programul rea-lizat de Agenţie pentru studenţipe perioada vacanţei de vară,declarând următoarele:

„Pentru noi este un programserios, deoarece vedem în dum-neavoastră viitorii noştri cola-boratori după terminarea stu-diilor. În cei 15 ani de când ne des -făşurăm activitatea, am a juns

la concluzia că este foarte greusă recrutezi, mai ales tineri cuelan, cu dorinţa de a munci. Ceimai mulţi dintre voi fie alegeţisă rămâneţi în Bucureşti, fieplecaţi din ţară. Din acest mo-tiv, este al şaselea an de în carereluăm acest program pentru aîncerca să creăm punţi întredumneavoastră şi noi, pentru avă oferi oportunitatea de a văfamiliariza cu A genţia, cu acti-vităţile derulate de noi şi, îneventualitatea în care luaţi încalcul, la sfârşitul definitivăriistudiilor, să vă întoarceţi în re-giune şi să ştiţi că există şi aceas -tă instituţie, care are nevoie deoameni tineri şi di namici. Vă urezmult succes!”.

prin această iniţiativă, Agen -ţia pentru dezvoltare regionalăSud muntenia doreşte să ofereavantajul familiarizării studen-ţilor cu programele finanţatede Uniunea Europeană şi cu unmediu de lucru performant. to-todată, se doreşte ca acest pro-gram să contribuie la dezvolta-rea profesională ulterioară astudenţilor.

O nouă serie de studenţi,la ADR Sud Muntenia,

pe perioada vacanţei de vară!

(continuare din pagina 4)Autoritatea naţională pen-•

tru reglementarea şi monitoriza-rea Achiziţiilor publice (în condi -ţiile în care vasta majoritate acorecţiilor s-a aplicat în legăturăcu achiziţiile publice derulate)ar trebui să îşi a sume un rol maivizibil în elabora rea de ghiduri şialte instrumente complementarelegislaţiei în vigoare, pen tru uni-formizarea bunelor practici în cepriveşte organizarea achi ziţiilor,mai ales pe fondul adoptă rii noiidirective Europene în domeniu;

Învăţând din experienţa al-•tor ţări, românia trebuie să îşi re -vadă propria abordare în ceea cepriveş te legislaţia privind achi zi -ţiile publice, pe care a construit-o singură şi nu la cererea Comisi -ei Europene, creând un cadru derealizare a licitaţiilor care să sta-bilească prin cipii şi nu toate de-taliile particulare de organizareşi insistând a supra standardizăriitipurilor de contracte pe catego-rii de bunuri/ servicii vizate;

Fără să acopere niciun bene -•ficiar de fonduri europene careîn mod vădit încalcă legislaţia şi re -gulile naţionale/ europene de de -rulare a achiziţiilor publice, toa -te autorităţile implicate trebuiesă depună eforturi comune pen-tru creşterea ratei de absorbţieîn următorul exerciţiu financiar.





INFO

REȚEA REGIO

BRCT Călăraşi: Dunărea, prin desen şi picturăÎn anul 2004, Comisia internaţională pentru pro -

tecţia Fluviului dunărea, împreună cu stateledună rene au decis ca ziua de 29 iunie să fie decla-rată „Ziua Dunării”. În acest an, Ziua dunării s-asărbătorit sub titlul: „Fiţi activi pentru o Dunărevie!”.

La Călăraşi a fost organizat un eveniment cea oferit celor mici prilejul de a-şi manifesta artisticsentimentele, impresiile şi viziunea asupra dună-rii. invitaţii, elevii clasei a iv-a A ai Școlii gimna-ziale „Mihai Viteazul” din Călăraşi au participat cubucurie, pasiunea pentru desen şi pictură fiind ele-mentul comun al acestei acţiuni. Copiii au fostintroduşi în atmosfera de sărbătoare a Zilei dunăriiprintr-o expoziţie de desen şi culoare, creaţiile fi-ind realizate în cadrul proiectului strategic „Da-nube WATER - Managementul integrat al apelor(WATER)”, finanţat prin programul de Cooperaretransfrontalieră (pCt) românia - Bulgaria 2007 -2013 (pCt rO-Bg 2007-2013). Activitatea propusăcopiilor s-a numit „Dunărea, prin desen şi pictu -

ră”, iar lucrările realizate s-au remarcat prin ori-ginalitate, expresivitate şi creativitate.

Evenimentul a fost organizat de Secretariatultehnic Comun al pCt rO-Bg 2007-2013 din cadrulBiroului regional pentru Cooperare transfronta-lieră Călăraşi pentru graniţa românia - Bulgaria,instituţie care asigură şi Controlul de prim nivelpentru beneficiarii români din program.

importanţa dunării în pCt rO-Bg 2007-2013este incontestabilă şi îşi justifică rolul în coopera-rea transfrontalieră prin prisma faptului că din cei610 km, câţi însumează frontiera dintre româniaşi Bulgaria, 470 km reprezintă frontiera fluvială.Faptul că dunărea creează o graniţă naturală adu -ce zonei nu numai beneficii, ci şi provocări majore.prin proiectele pe care le finanţează, pCt rO-Bg2007-2013 îşi propune să sprijine îmbunătăţirea zo-nei transfrontaliere, valorificând totodată poten -ţialul dunării.

pentru mai multe detalii vizitaţi website-ul:http://cbcromaniabulgaria.eu.

http://www.cbcromaniabulgaria.eu



Cererea de propuneri de proiecte în valoare de200 milioane de euro pentru finanţarea dezvoltării eco-nomiei sociale în cadrul programului Operaţional Sec-torial dezvoltarea resurselor Umane a fost lansată, îndata de 8 iulie, în cadrul unui eveniment la care auparticipat premierul victor ponta, ministrul muncii, fa-miliei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ro-vana plumb, şi ministrul fondurilor europene, Eugenteodorovici.

„Odată cu lansarea cererii de proiecte de 200 mi-lioane de euro pentru finanţarea economiei socialeprin POS DRU marcăm importante schimbări de abor-dare: proiectele vor fi evaluate încă din prima zi dedepunere - nu mai stăm să aşteptăm închiderea ape-lului pentru a începe evaluarea -, iar salariile plătiteîn cadrul proiectelor sunt plafonate la nivelul celordin Ministerul Fondurilor Europene”, a declarat minis-trul Eugen teodorovici.

În cadrul acestei cereri de propuneri de proiecteva fi încurajată înfiinţarea de noi grupuri şi partene-riate funcţionale între cooperative, asociaţii de întra-jutorare, fundaţii şi asociaţii, întreprinderi, agenţiicare vor înfiinţa structuri ale economiei sociale. Scopulacestora va fi oferirea de noi servicii şi oportunităţi

persoanelor cu dificultăţi în integrarea sau reintegrareape piaţa muncii în special din zonele rurale, vor facilitaaccesul la noi servicii sociale, de sănătate, educaţie şivor contribui la valorificarea forţei de muncă în specialdin zonele rurale, prin creşterea oportunităţilor de ocu -pare pentru persoanele de etnie romă, pentru persoa-nele cu dizabilităţi sau pentru alte grupuri vulnerabileexpuse riscului de excluziune socială.

Finanţările pOS drU vor susţine grupurile defavo-rizate precum persoane de etnie romă, persoane cudizabilităţi, tineri peste 18 ani care părăsesc sistemulinstituţionalizat de protecţie a copilului, copii şi femeiîn situaţii de risc, familii monoparentale sau care aumai mult de doi copii, persoane care au părăsit tim-puriu învăţământul şcolar, victime ale violenţei în fami -lie, persoane care trăiesc din venitul minim garantat saucare locuiesc în comunităţi izolate, victime ale trafi-cului de persoane etc. Beneficiarii şi partenerii eligibilipentru contractarea de finanţări în cadrul acestui apelsunt Ong-urile, cooperativele, furnizorii de servicii so-ciale, furnizorii de servicii de ocupare acreditaţi (pu-blici şi privaţi), întreprinderile implicate în economiasocială, autorităţi ale administraţiei publice locale.

Sursa: www.fonduri-ue.ro



OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Finanţări în valoare de 200 milioane de europentru dezvoltarea economiei sociale

Catalogul surselor de finanţarenerambursabilă - iulie 2014

Agenţia pentru dezvoltare regională Sud mun-tenia, prin direcţia dezvoltare şi Comunicare, a edi-tat Catalogul surselor de finanţare nerambursabilăpentru luna iulie 2014. Scopul editării acestei pu-blicaţii este de a veni în sprijinul potenţialilor be-neficiari de fonduri nerambursabile din regiuneaSud muntenia care doresc să realizeze diferite in-vestiţii. Astfel, în acest document sunt prezentateoportunităţile de finanţare ale celor şapte programeoperaţionale ce se derulează în prezent în românia,programul naţional pentru dezvoltare rurală 2007– 2013 şi programele de cooperare transfrontalieră ce se implementează în zonele de graniţă aleţării. pentru oportunităţile de finanţare disponibile, publicaţia poate fi consultată pe site-ul Agenţiei,www.adrmuntenia.ro, secţiunea Bibliotecă - Documente utile, link: http://www.adrmuntenia.ro/do-cumente/csf_iul.pdf.

http://www.adrmuntenia.ro/documente/csf_iul.pdf

http://www.adrmuntenia.ro/documente/csf_iul.pdf




http://www.fonduri-ue.ro

românia a încasat deja în acest an peste 1,7 mi-liarde de euro de la Comisia Europeană. prin programulOperaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Eco-nomice” a fost încasată o sumă de aproximativ 500 mi-lioane de euro, iar prin programul Operaţional Sectorialdezvoltarea resurselor Umane (pOS drU) o sumă depeste 50 milioane de euro. Aceste cifre nu pot fi con-testate şi arată că nu există niciun fel de blocaj în în-casarea banilor de la UE. În plus, în momentul de faţăare loc un proces de restructurare fundamentală a flu-xului informatic pOS drU, ce va reduce de zece oriefortul administrativ cerut beneficiarilor proiecteloreuropene.

La nivelul tuturor programelor operaţionale se în-registrează în continuare unele sincope în implemen-tarea programelor, cauzate atât de modul în care a fostconceput întregul sistem de implementare, cât şi deproblemele de implementare din perioada 2009 - 2011.

În cazul ambelor programe coordonate direct deministerul Fondurilor Europene, pOS drU şi pOS CCE,au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea implemen-tării lor. imediat după trecerea celor două programeîn subordinea mFE, adică începând cu data de 1 martiea.c., eforturile s-au concentrat pentru remedierea pro-blemelor ascunse sub preş, care au rădăcini în perioada2009 - 2011.

Începând cu luna martie 2014, la nivelul Autorităţiide management pOS drU şi la nivelul Autorităţii de ma-nagement pOS CCE a fost demarat un proces de reve-rificare a datelor „istorice” introduse în sistemul in-formatic SmiS (Sistemul Unic de management al in -formaţiei pentru instrumentele Structurale). În urmaînceperii acestei verificări, Autoritatea de managementpOS drU a solicitat Comisiei Europene returnarea uneiaplicaţii de cheltuieli în vederea reverificării datelor,în condiţiile în care suma nu era rambursată de cătreComisie.

mFE a ales ca în acest an să rezolve şi problemeledin sistem ignorate de mult timp din două raţiuni prin-cipale: pentru a evita ca ţara noastră să plătească co-recţii financiare suplimentare din cauza datelor ero-nate introduse în 2007 - 2012 în sistemul informatic,respectiv ca românia să nu ajungă în situaţia de a nuputea închide programele operaţionale la finalul aces-tei perioade de programare (anul 2015) din cauza aces-

tor date eronate din sistemul informatic.decizia de a reverifica toate datele introduse în

sistemul informatic în trecut a fost însoţită de punereaîn funcţiune a unui sistem de gestiune a riscurilor de e -rori de introducere date cu scopul de a preveni apariţiaunor astfel de probleme în viitor ş i aaduce gestiuneaprogramelor europene pe o traiectorie sustenabilă.

reamintim că ignorarea unor deficienţe din do-meniul achiziţiilor publice în perioada 2009 - 2011 adus la blocarea a cinci programe operaţionale, adică a98% din fondurile alocate româniei. În acest context,abordarea adoptată în prezent de către ministerul Fon-durilor Europene este singura abordare responsabilă.

Suplimentar, sistemul informatic şi modul de uti-lizare a acestuia de către beneficiari sunt în curs deîmbunătăţire şi vor diminua de zece ori efortul bene-ficiarilor de completare a informaţiilor solicitate.Aceste măsuri reprezintă prima reformare reală a sis-temului, ale cărei rezultate se vor vedea până la sfâr-şitul anului 2014.

măsurile luate în 2013 şi în acest an au permis sem-narea în 2014 de noi contracte de finanţare pOS drUşi pOS CCE, proiecte ce vor susţine absorbţia de fondurieuropene chiar din a doua parte a acestui an.

În cazul celor două programe coordonate directde mFE nu există riscul ca românia să piardă bani înacest an, în condiţiile în care sumele estimate a fi ce-rute Comisiei pentru a fi rambursate româniei suntsemnificativ mai mari decât cele care trebuie solicitatepentru a nu fi pierdut niciun euro. de exemplu, Am pOSdrU trebuie să ceară Comisiei Europene rambursareaa aproximativ 600 milioane de euro pentru a nu pierdebani prin acest program. În acelaşi timp, Am pOS CCEtrebuie să transmită aplicaţii de plată în valoare deaproximativ 490 milioane de euro, pentru a evita de-zangajarea automată.

La nivelul pOS CCE, de exemplu, sunt făcute plăţicătre beneficiari în valoare de circa 140 milioane deeuro, care vor fi solicitate Comisiei pentru a fi rambur-sate româniei imediat după ce va fi finalizată verifi-carea informaţiilor din SmiS.

Ţintele asumate de mFE pentru acest an vor fi în-deplinite: românia nu va pierde bani şi va solicita ram-bursarea unei sume mai mari decât în anul 2013.




OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Eugen Teodorovici: Țintele asumate de MFEpentru acest an vor fi îndeplinite






OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Paginile web AM POS DRU şi AM POS CCE, integrateîn site-ul Ministerului Fondurilor Europene

din cele 7.000 de imm-uri inte resate de ajutoa -rele de minimis, în acest an au fost semnatecontrac te doar cu 550 de firme.

ministrul delegat pentru Între prinderi mici şimijlocii, mediu de afaceri şi turism, Florin jianu, ade clarat că 7.000 de imm-uri s-au arătat intere satede ajutorul de minimis, anul acesta fiind semnatecontracte cu 550 de firme.

„Întreprinderile mici şi mijlocii au un program,ajutorul de minimis, ce este acum în desfăşura re,în care firmele puteau obţine până la 200.000 deeuro, în valoa re de 90% din investiţia pe care o fă-ceau. Am avut un număr de aplicaţii de aproxima-tiv 7.000 de firme interesate de acest ajutor deminimis, în condiţiile în care finanţarea posibilăera pentru 1.300 - 1.500 de firme. În acest an sunt550 de contracte semnate, restul pentru anul viitor,deci există pentru IMM-uri acest tip de sprijin”, adeclarat ministrul Florin jianu, citat de Agerpres.

„Există nişte programe de ajutor de stat carepot fi accesate. De la 1 iulie a intrat în vigoare no -ul regulament de ajutoare de stat. Programul deajutoare de stat poate fi accesat de orice compa-nie, nu numai de o companie sau alta, indiferentde mărime. Există însă nişte chei de interes pe ca -re Guvernul şi le-a pus, şi anume legate de creareaunui număr de locuri de muncă, un anumit tip deinvestiţie, deci orice tip de companie poate ac-cesa. Acum există două tipuri de ajutoare de stat.

Primul este ajutorul de stat cu locuri de muncăsubvenţionate şi care se referă strict la IMM-uri –pentru un loc de muncă creat un IMM poate primibani subvenţionaţi prin ajutor de stat. Există şi unajutor de stat prin care Guvernul propune săcreeze mai multe locuri de muncă, şi atunci esteun număr minim de locuri de muncă, 20 de locuride muncă. Există diverse chei de interes pe careGuvernul le pune pentru investiţiile mici sau in-vestiţiile majore.”

Sursa: www.ziarulmara.ro

Ajutoarele de minimis pentru IMM-uri

paginile web ale Autorităţilor de managementpentru programul Operaţional Sectorial dezvolta-rea resurselor Umane (pOS drU) şi pentru progra-mul Operaţional Sectorial „Creşterea Competiti-vităţii Economice” (pOS CCE) au fost integrate însite-ul ministerului Fondurilor Europene, www.fon-duri-ue.ro. Astfel, acestea pot fi accesate din site-ulmFE sau la următoarele link-uri: www.fonduri-ue.ro/ -posdru, respectiv www.fonduri-ue.ro/poscce.

Beneficiarii proiectelor implementate în ca-drul celor două programe vor găsi la link-urile men-ţionate informaţii referitoare la legislaţia în vi-

goare, inclusiv instrucţiuni ale Autorităţilor de ma-nagement, proiecte de reglementări supuse con-sultării publice, exemple de bune practici, registrede plăţi, dar şi informaţii despre lansarea de noicereri de proiecte.

reamintim că de la data de 1 martie a.c., mFEa preluat activitatea şi structurile Autorităţilor demanagement pentru programul Operaţional Secto-rial dezvoltarea resurselor Umane şi pentru pro-gramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competi-tivităţii Economice”.


Florin jianu, ministrul delegat pentru imm-uri




http://www.ziarulmara.ro





În şedinţa de guvern din data de 9 iulie a fostaprobată hotărârea ce stabileşte modul de acor-dare a sprijinului financiar din partea Uniunii Eu-ropene (UE) pentru producătorii din sectorul viti-vinicol în perioada 2014 - 2018. Cuantumul anualal sprijinului financiar din partea UE este de 47,7milioane de euro, anunţă ministerul Agriculturii.

măsurile pentru care se acordă sprijin finan-ciar din partea UE producătorilor din sectorul viti-vinicol în perioada 2014-2018 sunt:

restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole;•promovarea vinurilor cu două submăsuri, res-•

pectiv promovarea vinurilor produse în Uniune -care constă în acţiuni de informare în statele mem-bre privind schema de denumiri de origine contro-lată şi indicaţii geografice - şi promovarea vinurilorîn ţări terţe;

asigurarea recoltei de struguri; •investiţii. •Sectorul vitivinicol a beneficiat de o alocare

financiară anuală de 42,1 milioane de euro, din fon -duri comunitare (FEgA), pentru următoarele mă-suri eligibile, în funcţie de specificul viticulturii au -tohtone:

restructurarea şi reconversia podgoriilor; •asigurarea recoltei plantaţiilor viticole; •folosirea mustului concentrat în vederea ridi-•

cării tăriei alcoolice a vinurilor; promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe. •Sectorul vitivinicol a absorbit, în proporţie de

100%, fondurile europene puse la dispoziţie de Co-misia Europeană în cadrul acestui program, întreanii 2009 şi 2013, a mai anunţat mAdr. Ca urmarea rezultatelor pozitive înregistrate de acest pro-gram, prin noul program naţional de Sprijin 2014-2018, cuantumul anual alocat româniei a fost ma-jorat la 47,7 milioane de euro, pentru ca sectorulvitivinicol să beneficieze de o dezvoltare cât maiextinsă.

Sursa: adevarul.ro

Viticultorii vor primi sprijin financiar de la UEprintr-un nou program comunitar

OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

http://www.adevarul.ro





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Experţi din partea Comisiei Europene şi a statelormembre s-au reunit la Bruxelles în data de 11 iuliepentru a accelera modalităţile de programare şi pu-nerea în practică a iniţiativei „Locuri de muncă pentrutineri”, în cadrul unui seminar special organizat deComisie. Obiectivul seminarului a fost de a colaboraîn ceea ce priveşte programarea măsurilor finanţateîn cadrul iniţiativei „Locuri de muncă pentru tineri”,astfel încât toate statele membre eligibile să poatăîncepe să primească fonduri cât mai curând posibil.

László Andor, comisarul UE pentru ocupareaforţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, a de-clarat: „Multe state membre implementează în modactiv măsuri care să facă din garanţia pentru tinereto realitate, cu ajutorul celor 6 miliarde de euro dis-ponibile în cadrul Iniţiativei privind ocuparea forţeide muncă în rândul tinerilor şi al Fondului social eu-ropean, în valoare de peste 10 miliarde de euroanual. Finanţarea ILMT joacă un rol esenţial, deoa-rece aceasta va sprijini în mod direct tinerii, ofe-rindu-le o primă experienţă la locul de muncă, unstagiu, un contract de ucenicie sau cursuri de for-mare. Seminarul în cauză îşi propune să ajute sta-tele membre să accelereze programarea măsurilorde sprijinire a tinerilor finanţate prin Iniţiativa pri-vind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor şisă utilizeze aceste fonduri cât mai bine”.

Fondurile provenite din iniţiativa „Locuri demuncă pentru tineri”, programate împreună cu celedin Fondul Social European în perioada 2014 - 2020,ar trebui să fie utilizate pentru acţiuni care vizeazătinerii sub 25 de ani (sau, în cazul în care un statmembru decide astfel, de până la 29 de ani), în spe-cial pe cei care nu sunt încadraţi profesional şi nuurmează niciun program educaţional sau de formare(denumiţi nEEt), în regiunile în care rata şomajuluiîn rândul tinerilor a fost de peste 25 % în 2012.

20 de state membre sunt eligibile pentrufinanţare prin iniţiativa „Locuri de muncă pen tru ti-neri”, deoarece au astfel de regiuni.

prin finanţarea acordării directe de locuri de

muncă, de stagii, de contracte de ucenicie sau decursuri de formare, iniţiativa „Locuri de muncăpentru tineri” sprijină în mod direct aplicarea sis-temelor na ţionale de garanţie pentru tineret.

Cheltuielile sunt eligibile începând cu 1 sep-tembrie 2013, ceea ce înseamnă că finan ţarea sepoate face retroactiv începând cu acea dată.

Conform termenilor pre vă zuţi în regulamen-tele adoptate de Consiliul de miniştri al UE şi deparlamentul European, autorităţile naţionale tre-buie să prezinte Comisiei spre aprobare programeoperaţionale care să evidenţieze măsuri privindutilizarea finanţării prin iniţiativa privind ocupareaforţei de muncă în rândul tinerilor.

până în prezent, Comisia a adoptat programulopera ţional special iLmt al Franţei (ip/14/622), iarproiectul de program operaţional special iLmt alitaliei este în faza fina lă a discuţiilor cu ComisiaEu ropeană.

Alte state membre, inclusiv Bulgaria, Croaţia,irlanda, polonia şi Suedia sunt, de asemenea, încurs de implementare a proiectelor care urmea zăsă fie finanţate în cadrul iniţiativei „Locuri demuncă pentru tineri”.

Sursa: europa.eu

Iniţiativa „Locuri de muncă pentru tineri”:Reuniunea Comisiei Europene şi a statelor membrepentru accelerarea implementării fondului special

în valoare de 6 miliarde EUR

http://europa.eu





OPO

RTUN

ITĂȚI D

E FINA

NȚA

RE

Eugen Teodorovici: „Beneficiarii vor garanta pentru cofinanţaredoar cu o declaraţie pe propria răspundere”

Beneficiarii de fonduri europene nu vor mai fi obli-gaţi să prezinte scrisori de garanţie sau de confort orialte tipuri de garanţii de la bănci pentru a demonstra cădeţin cofinanţarea pentru proiectele derulate din banieuropeni, a anunţat Eugen teodorovici, ministrul fondu-rilor europene. Oficialul a subliniat că beneficiarii de pro-iecte vor depune la dosar doar o declaraţie pe propriarăspundere din care să reiasă că partea de cofinanţareexistă şi că va fi depusă în momentul la care va fi nevoie.

teodorovici a reiterat că 2014 este anul schimbărilorîn sectorul fondurilor europene, adăugând că aproape înfiecare şedinţă de guvern au loc modificări de acte nor-mative pentru schimbarea cadrului legislativ.

„Vom avea schimbări continue în acest an”, a pre-cizat ministrul de resort, promiţând, printre altele, căplăţile vor fi făcute la zi. Ţara noastră poate ajunge laun grad de absorbţie a banilor de la UE de 80%, în acestan, potrivit lui Eugen teodorovici, care a subliniat că,până la finalul lui 2014, va trebui finalizat procesul dereformă pe care l-au demarat. printre noutăţile ce vorinterveni în acest domeniu se află şi aceea potrivit căreiaeconomiile ce vor rămâne la finalul derulării unui proiectvor reveni beneficiarului, pentru ca acesta să poată des-făşura alte activităţi de investiţii.

„Nu trebuie să exagerăm acolo unde UE nu impuneabsolut nimic”, a ţinut să precizeze ministrul teodorovici.domnia sa a anunţat că românia a revizuit şi a trimis Co-misiei Europene Acordul de parteneriat în formă revi-zuită, exprimându-şi speranţa ca acesta să fie aprobatîn luna august, astfel încât guvernul nostru să-l semnezeîn septembrie. În această lună, românia va trimite Co-misiei Europene prima versiune formală pe cele şase pro-grame operaţionale: infrastructură mare (alocare depeste 9,1 miliarde de euro), competitivitate (circa 1,3miliarde de euro), capital uman (4,1 miliarde de euro),programul regional (6,7 miliarde de euro), administraţiadin românia şi asistenţa tehnică, acestea două avândalocări mai mici, potrivit oficialului. Acesta a declarat căalocarea financiară pentru mediul privat în exerciţiul fi-nanciar următor va depăşi 4 miliarde de euro, în ansam-blu, suma reprezentând plăţi directe pe cele trei pro-grame operaţionale - programul regional, cel pentrucompetitivitate şi programul dedicat agriculturii.

potrivit lui Eugen teodorovici, deşi se lucrează lasimplificarea birocraţiei, încă se mai simte prezenţa sis-temului birocratic: „Din păcate, încă simţim sistemul bi-

rocratic. N-am să renunţ la această ambiţie de a facedin sistemul din România acel sistem cu care să ne mân-drim şi despre care companiile să vorbească peste hotarecă este unul dintre cele mai bune din Europa - un sistemsimplu, care să fie orientat pentru a sprijini beneficiarii,fie că sunt ei publici sau privaţi. (...) Cu cât sunt mai pu-ţine hârtii, cu atât lucrurile vor fi mai simple”. ministrulfondurilor europene îi sfătuieşte pe investitori să tragăstatul la răspundere atunci când acesta nu-şi îndeplineşteobligaţiile asumate prin contract, subliniind că „cine gre-şeşte trebuie să plătească”.

giulio Bertola, vicepreşedinte Confindustria româ-nia, consideră că previziunile privind miliardele de euroalocate romaniei în cadrul noii programări structuralereprezintă „o oportunitate reală, unică şi istorică pentrucreşterea societăţilor italiene de drept român”. „Con-findustria România a venit în sprijinul societăţilor aso-ciate prin intermediul unor instrumente precum Deskulpe Fonduri Europene, care îşi desfaşoară activitatea depatru ani”, a mai subliniat domnia sa.

În cadrul Forumului „Programarea fondurilor struc-turale pentru perioada 2014 - 2020 şi oportunităţile pen-tru mediul antreprenorial”, organizat de Confindustriaromânia, în parteneriat cu Ambasada italiei la Bucureştişi ministerul Fondurilor Europene, Excelenţa Sa diegoBrasioli, Ambasadorul italei la Bucureşti, a precizat căexistă câteva provocări principale cu care se confruntăromânia, aceleaşi care au îngreunat procesul de absorb -ţie şi în italia. „Noi am reuşit să trecem peste ele şi ne-amîmbunătăţit gradul de absorbţie”, a declarat domnia sa,menţionând că principalele provocări în acest domeniusunt identificarea obiectivelor de finanţare, care trebuiesă fie clare şi măsurabile, simplificarea birocraţiei şi sus-ţinerea unui nivel mai bun de accesibilitate la creditare,pentru imm-uri.

Aurelia Cristea, ministrul delegat pentru dialog so-cial, este de părere că societăţile comerciale au nevoiede abilităţi antreprenoriale şi de investiţii, ele trebuindsă fie capabile să prezinte proiecte. Construirea unorclustere ar putea fi o soluţie, în acest sens, opineazădomnia sa. progresul „remarcabil” pe care românia l-afăcut în ultimii 15 ani a fost apreciat de Cătălin păuna,senior economist în cadrul Băncii mondiale în românia.domnia sa este de părere, însă, că trebuie să avem po-litici coerente pentru a ţine pasul cu celelalte ţări.

Sursa: www.bursa.ro

http://www.bursa.ro





Situaţia proiectelor Regiodepuse la nivelul regiunii Sud Muntenia

până în data de 13 iulie 2014, la sediul Agenţieipentru dezvoltare regională Sud muntenia au fostdepuse 1.280 de proiecte, prin care se solicită fi-nanţare nerambursabilă prin regio (programul Ope-raţional regional), planul integrat de dezvoltare Ur-bană pentru polul de dezvoltare (pidU) – municipiul

piteşti, pid-ul polului de Creştere ploieşti şi planuriintegrate de dezvoltare Urbană pentru 12 centre ur-bane. până la această dată au fost semnate 686 decontracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilăsolicitată de 3.263.282.778,73 lei. din cele 686 decontracte semnate, 44 de proiecte au fost reziliate.

INFO

REGIO

pentru domeniul major de intervenţie 5.3„Pro movarea potenţialului turistic şi creareainfrastructurii necesare în scopul creşterii a -tractivităţii României ca destinaţie turistică”,alocarea financiară în valoare de 150.355.934 deeuro este distribuită la nivel naţional.

* * *OrgAniSmUL intErmEdiAr pEntrU tUriSm:

ministerul Economiei, direcţia gestionare FonduriComunitare pentru turism - B-dul dinicu golescu,nr. 38, poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bu-cureşti, telefon: 0372/144 018, fax: 0372/144 001,e-mail: [email protected].

ADR Sud Muntenia este OrganismIntermediar pentru regio şi areresponsabilităţi delegate pentruimplementarea acestui program.mai multe detalii despre posibilităţilede finanţare din regio puteţi obţinecontactând experţii ServiciuluiComunicare: 0242/331.769,0242/315.009, 0728/026.708,fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].



până în data de 13 iulie 2014, la sediul Agen-ţiei pentru dezvoltare regională Sud muntenia aufost primite 711 proiecte, prin care se solicită fi-nanţare nerambursabilă prin programul Operaţio-nal Sectorial „Creşterea Competitivităţii Econo-mice” 2007-2013. Au fost evaluate 353 de pro-iecte, din care 301 au fost propuse spre finanţare

la nivel naţional, inclusiv Sud muntenia. din totalul proiectelor primite de Adr Sud

muntenia, au fost respinse 101 şi retrase 41.până în prezent, au fost semnate 313 con-

tracte de finanţare, cu o valoare nerambursabilăaprobată de 300.187.610,31 lei. din cele 313 con-tracte semnate, 36 de proiecte au fost reziliate.



INFO

POS CCE

Situaţia proiectelor depuse în cadrul POS CCE

Adr Sud muntenia este Organism intermediar, pentru programul Operaţional Sectorial „CreştereaCompetitivităţii Economice” şi are responsabilităţi delegate pentru implementarea acestui program.mai multe detalii despre posibilităţile de finanţare din pOS CCE puteţi obţine contactând experţiiServiciului Comunicare: 0242/331.769, 0342/100.160, 0242/315.009, 0728/026.708, fax: 0242/313.167,e-mail: [email protected].



Primăria Municipiului Călăraşi»a depus, pentru a fi finanţat, pentrual doilea an consecutiv, proiectul cutitlul „Dunărea, for ever”, în cadrulProgramului Operaţional de Pescuit2007-2013.

valoarea propusă a proiectului este de 463.140de lei, 100% grant, acesta propunându-şi ca obiec-tiv realizarea, în parteneriat cu AjvpS Călăraşi, asărbătoririi Zilei dunării - ediţiile 2014 şi 2015, aactivităţilor de promovare turistică a zonei muni-cipiului Călăraşi, membru al FLAg dunărea Călă-răşeană, a activităţilor de susţinere a luptei împo-triva braconajului şi de protecţie împotriva poluă-

rii apelor fluviului dunărea, prin implicarea acto-rilor cu competenţe în domeniu aflaţi în aria pro-iectului, reînvierea tradiţiilor locale privind înde-letnicirea pescuitului, a festivalurilor pe apă orga-nizate şi realizate de Asociaţia „Ivan Patzaichin -Milla 23”. toate aceste activităţi se vor desfăşuratimp de 14 luni, finalizarea implementării fiind es-timată până la 31 septembrie 2015.

Sărbătoarea dunării - Ediţia 2014 este primuleveniment din cele propuse prin proiect, în datade 17 august, într-un format asemănător celui deanul trecut, când călărăşenii şi nu numai au parti-cipat, în număr foarte mare, la secţiunile evenimen -tului.

Sursa: www.arenamedia.ro

În toamna lui 2016, la miovenise va deschide un muzeu al Auto-mobilului dacia, unde vor fi expusemodele produse la uzina piteştea -nă începând cu anul 1968. muzeulva fi construit chiar pe platformauzinei dacia. proiectul de 6 - 7 mi-lioane de euro va fi realizat din fon -durile oraşului mioveni, iar dacia seangajează să aducă maşinile şi să seocupe de întreţinerea lor. muzeulva avea şi simulatoare auto ultra-moderne şi este gândit şi să ajute dacia să-şi creas -că vânzările, a spus, într-un interviu pen tru Hot-news.ro, primarul oraşului mioveni, ion geor gescu.

proiectul privind muzeul dacia este acum înfaza de studiu şi analiză. În maxim două luni vor fiscoase la licitaţie lucrările de execuţie a muzeuluişi, conform declaraţiilor primarului georgescu,„dacă nu sunt contestaţii, ne încadrăm în terme-nul stabilit şi sper ca în octombrie sau noiembrie2016 să îl inaugurăm”.

„Este o lucrare grandioasă,este proprietate a Consiliului Lo-cal Mioveni, o lucrare estimată acosta 6-7 milioane de euro, iaraici mă refer la dotări şi la con-strucţie. Dacia se obligă să oferegratuit toată gama de automobileproduse începând cu 1 august1968 şi mă refer la 27 de tipuri demaşini”, spune primarul munici-piului mioveni, care adaugă că înlunile următoare va fi semnat şi un

protocol cu dacia.dacia intenţionează să pună în valoare patri-

moniul istoric de modele al mărcii, din 1968, şi, înacest sens, susţine proiectul primăriei de la mio-veni, de construire a unui muzeu al Automobilului.dacia va contribui cu numeroase vehicule din gamaveche şi nouă, astfel încât vizitatorii să poată cu-noaşte cei aproape 50 de ani de istorie a automo-bilului în judeţul Argeş.

Sursa: www.proarges.ro



INFO

JUD

EȚE

Primarul Ion Georgescu:În 2016, la Mioveni se va deschide Muzeul DaciaArgeş

Primăria Călăraşi sperăsă obţină finanţare europeană

pentru Ziua Dunării - ediţiile 2014 şi 2015

Călăraşi



http://www.proarges.ro

http://www.arenamedia.ro

În scurt timp, traficul rutier în municipiul mo-reni se va desfăşura în condiţii mult mai bune. Înprimul rând pentru că sunt în stadiu avansat şi ur-mează să fie încheiate lucrările de reabilitare lapodul peste râul Cricov, ce asigură legătura întrestrăzile A.i. Cuza şi republicii. podul este reparatîn cadrul planului integrat de dezvoltare, finanţatdin fonduri europene, şi care mai cuprind amena-jarea unui parc în suprafaţă de un hectar, reame-najări în zona centrală şi lucrări de reabilitare laCăminul - spital de la Ţuicani.

Lucrările la podul din centrul municipiuluisunt mai avansate decât se stabilise prin graficuliniţial, fapt confirmat de constructori cu prilejulvizitei pe care au efectuat-o pe şantier Adrian Ţu-ţuianu, preşedintele Consiliului judeţean dâmbo-viţa, şi primarul Constantin dinu. Cu acest prilej,Constantin dinu a precizat că vor continua şi lu-crările de modernizare la dj 720, spre târgoviştepentru ca, într-un timp cât mai scurt, moreniul săînceapă să arate ca un adevărat municipiu.

Sursa: www.ziardambovita.ro

Moreni: Lucrările la podulpeste Cricov, finalizate înainte de termen

Dâmboviţa



INFO

JUD

EȚE

Proiectele Primăriei Giurgiu»sunt gândite pe Strategia Dunării,printre ele aflându-se şi „Dezvoltareacanalului Cama, pentru turismşi petrecerea timpului liber”,proiect ce a primit deja400 de mii de euro.

tot conform declaraţiilor edilului-şef, „adia-cent Podului Bizet se va construi o ecluză cu unstăvilar pentru regularizarea cursului. Este unproiect pilot cu o lungime totală de 2,5 km, ce maicuprinde şi înfiinţarea pistelor pentru biciclete,pe lângă activităţile de pe canal: bărci fără motorşi hidrobiciclete, concomitent cu organizarea unorcompetiţii sportive şi de agrement. Astfel CanalulCama va deveni o zonă atractivă pentru turiştiidin Giurgiu şi Bucureşti”.

În Strategia de dezvoltare a Capitalei se gă-sesc şi proiecte transfrontaliere comune cu primă-ria giurgiu şi cu susţinerea districtului ruse. noulpUg al Bucureştiului are ca direcţii de dezvoltareOlteniţa, cu finalizarea Canalului spre dunăre şi li-niile pentru dezvoltarea turistică spre giurgiu.Fondurile europene pe Strategia dunării vor venide la Bruxelles din această toamnă, a mai declaratnicolae Barbu.

Sursa: www.jurnalgiurgiuvean.ro

Canalul Camava deveni punct de atracţie turistică

Giurgiu

http://www.jurnalgiurgiuvean.ro



Singurul parc industrial din judeţul ialomiţa afost inaugurat săptămâna trecută, în data de 12 iu - lie. „Trebuie să atragem investitori pentru creareaa 755 de locuri de muncă în următorii 4 ani!”, a de -clarat Adrian niţă, directorul SC platforma indus-trială imm Slobozia, firma care gestionează activi-tatea parcului în numele administraţiei locale.

În cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local Slo -bozia din luna iunie a fost supus dezbaterii plenuluiproiectul de hotărâre privind concesionarea prinlicitaţie publică a terenului aferent parcului indus-trial imm, din imediata vecinătate a vămii Slobo-zia. proiectul a suscitat interesul consilierilor localiprezenţi. potrivit proiectului de hotărâre, „valoa-rea minimă de pornire a licitaţiei publice pentruconcesionarea terenului este de 2,16 lei/mp/an”,iar cele 20 de parcele scoase la licitaţie au supra -feţe cuprinse între 4.000 şi 7.000 mp.

potrivit oficialilor, avizul pentru obţinerea sta-tutului de „Parc Industrial” este blocat la acest mo -ment la nivelul ministerului. directorul SC platfor -ma industrială imm Slobozia, firma care gestionea -ză activitatea parcului în numele administraţiei lo-cale, susţine că „după momentul inaugurării, Par-cul este deschis investitorilor. Trebuie să atrageminvestitori pentru crearea a 755 de locuri de mun -că în următorii 4 ani!”, a declarat acesta.

valoarea acestei investiţii este de aproximativ

17,5 milioane de lei, bani din care sunt asigurateamenajările, branşarea de reţelele de apă, gaze şienergie electrică, precum şi sistematizarea pe ver-ticală a viitorului parc industrial. iniţial, şi-au datacordul pentru dezvoltarea unor afaceri în acestparc 25 de firme, însă ele s-au retras înainte cainvestiţia să fie finalizată. Conform ultimilor indi-catori economici aprobaţi de Consiliul Local Slo-bozia, valoarea obligatorie a investiţiei în noul parcindustrial este de 40 euro/ mp, iar in ves tiţia tre-buie să atragă cel puţin 15 locuri de muncă în ur-mătoarele şase luni.

Sursa: www.independentonline.ro



INFO

JUD

EȚE

A fost inaugurat Parcul Industrialdin Slobozia

Ialomiţa

În data de 1 iulie au început lucrările pe un noutronson al căii de rulare a tramvaiului din ploieşti.Este vorba despre reabilitarea infrastructurii detransport public aferentă liniei de tramvai 101 de pestrada gheorghe doja. Lucrările de modernizare aliniei de tramvai 101 etapa i se vor derula pe o lun-gime de 3,32 km cale simplă de rulare. valoarea con-tractului este de aproximativ 20 de milioane de lei,fără tvA, iar termenul de execuţie a lucrărilor estede 12 luni. primarul ploieştiului, împreună cu repre-zentanţi ai poliţiei rutiere au inspectat şi celelalte

şantiere din ploieşti, unde sunt mici întârzieri dincauza condiţiilor meteorologice. prin ultima inspec-ţie efectuată de autorităţile locale s-a urmărit re-medierea deficienţelor cu privire la semnalizarea şipresemnalizarea lucrărilor. Se caută totodată şi so-luţii pentru locuri de parcare în zonele în care se lu-crează. Lucrările demarate în tot ploieştiul pentrureabilitarea liniei de tramvai, în cadrul proiectelorderulate cu finanţa re nerambursabilă regio, sunt pro -gramate să se termine la finalul anului 2015.

Sursa: ploiestiri.altphel.ro

Au început lucrările de reabilitarea infrastructurii de transport public în Ploieşti

Prahova

http://ploiestiri.altphel.ro



http://www.independentonline.ro

Săptămâna trecută, specialişti»ai Agenţiei de Plăţi pentru DezvoltareRurală şi Pescuit (APDRP), organizatoriai Reţelei Multiplicatorilor deInformaţii despre PNDR –EuroAgricultura, au derulat în judeţulTeleorman o nouă serie de viziteexemplificative la beneficiari deproiecte finanţate anul trecut prinProgramul Naţional de DezvoltareRurală.

Această acţiune, denumită EuroAgricultura –reţeaua naţională a multiplicatorilor de informaţiidespre pndr, având ca slogan „Împreună creştemsatul românesc”, a demarat la nivel naţional la în-ceputul lunii martie a.c. şi se va desfăşura până lafinele lunii august 2014.

prin derularea acestei campanii se are în ve-dere realizarea unui dialog direct cu beneficiariide fonduri europene şi cu reprezentanţii comuni-tăţilor locale pentru o înţelegere corectă, con-cretă, a mecanismului de accesare a fondurilor eu-ropene. vizitele la beneficiarii ale căror investiţiise constituie în exemple de bună practică în acce-sarea fondurilor europene vor da posibilitateaidentificării şi a altor oportunităţi de investiţii înmediul rural.

pe bază de voluntariat, s-a constituit o reţeanaţională a multiplicatorilor de informaţii desprepndr, ai cărei membri, proveniţi îndeosebi dinrândul specialiştilor care activează în domeniulagriculturii şi cel al dezvoltării rurale, şi-au decla-rat disponibilitatea de a participa la această cam-panie de informare referitoare la modul de acce-sare a fondurilor din pndr pentru dezvoltare ruralăşi de popularizare a experienţei acumulate de că-tre cei care au pus deja în practică astfel de pro-iecte.

În cadrul acestei acţiuni de interes naţional,Apdrp, prin reţeaua multiplicatorilor de informaţiidespre pndr – EuroAgricultura, a derulat în judeţul

teleorman, în perioada 27 - 30 mai, 10 întâlniriexemplificative la tot atâţia beneficiari de fondurieuropene, ale căror afaceri iniţiate şi dezvoltateîn agricultură şi industria alimentară au la bazăsprijinul financiar primit prin pndr pe bază de pro-iecte. În cea de-a doua serie de vizite exemplifi-cative, din perioada 8 – 11 iulie, au fost prezentate11 investiţii realizate de beneficiari teleormăneniprin proiecte finanţate prin programul naţional dedezvoltare rurală 2007 - 2013.

Sursa: www.ziarulmara.ro



INFO

JUD

EȚE

EuroAgricultura: Proiectefinanţate prin PNDR, exemple de bună practică

în accesarea fondurilor europene

Teleorman



http://www.ziarulmara.ro

gura ialomiţei / 10 iulie 2014



REVISTA PRESEI

giurgiuveanul / 11 iulie 2014

Argeşul / 9 iulie 2014

dâmboviţa news / 9 iulie 2014

Ziarul dâmboviţa / 8 iulie 2014



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către ministerul dezvoltării regionale şi Administraţiei publice,în vederea promovării programului Operaţional regional 2007 – 2013.

pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre alereţelei de informare rEgiO Sud muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

Sediul central CĂLĂRAŞIAdresă / Str. general Constantin pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769, Fax / 0242/313.167E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean ARGEŞAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: piaţavictoriei, nr. 1, et. iii, cam. 117, mun. piteşti,jud. Argeş; Tel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean DÂMBOVIȚAAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: B-dul independenţei, nr. 1, et. iv,cam. 101, mun. târgovişte, jud. dâmboviţaTel. / 0245/220.647, E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean GIURGIUAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeangiurgiu, B-dul mihai viteazul, nr. 4,mun. giurgiu, jud. giurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean IALOMIȚAAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeanialomiţa, piaţa revoluţiei, nr. 1, et. iv,cam. 55/58/59, mun. Slobozia, jud. ialomiţaTel./fax / 0343/101.139E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean PRAHOVAAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeanprahova, B-dul republicii, nr. 2-4, et. vi, cam.626/627, mun. ploieşti, cod 100066, jud. prahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul Pol de Creştere PloieştiAdresă / Str. romana nr. 28-30, etaj 1, ploieşti,jud. prahova (în spatele palatului Administrativ)Tel. / 031/824.94.71; Fax / 031/824.94.70E-mail / [email protected]

Biroul Judeţean TELEORMANAdresă / Adr Sud muntenia, Biroul judeţeanteleorman, sediul Consiliului judeţeanteleorman: Str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. teleormanTel. / 0247/311.201, int. 358; Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

Organismul Intermediar POS CCEAdresă / Str. Sloboziei, nr. 9, Călăraşi, jud.Călăraşi, cod 910001Tel. / fax 0342-100.160E-mail / [email protected]

Editor / Direcţia Dezvoltare şi Comunicare -Serviciul Comunicare / Daniela TRAIAN - directoradjunct, Cristina RADU - şef Serviciu Comunicare,Diana NEAGU, Mădălina CILIBEANU,Alexandra GHERASIM, Andreea PLOEŞTEANU,Marius CHIRCĂ, Ionuţ Marian POPAE-mail / [email protected]; Website / www.adrmuntenia.ro, regio.adrmuntenia.roData publicării / 14 iulie 2014

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova,în fiecare săptămână, instituţia şi activităţile pe caredumneavoastră le desfăşuraţi. dacă sunteţi interesaţi

să promovaţi activitatea instituţiei dvs., vă rugăm să netransmiteţi un scurt material de informare (maxim 1.500

de ca ractere cu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie

publicat în viitoarea ediţie a newsletter-ului.materialele de informare vor fi transmise la adresa de

e-mail [email protected]. newsletter-ul va fipublicat pe site-ul Agenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro)şi va fi distribuit electronic săptămânal tuturor membrilor

reţelei de informare rEgiO Sud muntenia, membrilorConsiliului pentru dezvoltare regională Sud muntenia,

consiliilor judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,ministerului dezvoltării regionale şi Administraţiei publice,reprezentanţilor mass-media de la nivelul regiunii Sud muntenia

şi site-urilor dedicate (portalurilor de ştiri economice),precum şi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




Documents

Conferinţa privind dezvoltarea regională, prin programele … · 2014 – 2020. Astfel, au fost pre - ... proiecte finanţate din fonduri structurale, mai ales cele privind contestarea