Upload
others
View
10
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ANUL VI Cluj, 10 Iunie 1928. Nr. 21-22
Redacţia şi Administraţia
CLUJ, STR. R. MARIA 43 TELEFON 124
ANUNŢURILE SE PRIMESC DUPA TARIF LA
LIBRĂRIA A. ANCA
Abonament : Pe un an Lei 160 Pe jum. de an 80 Pe un sfert de an 40
Pentru Străinătate: Pe un an Lei 320 Pe jum. de an 160 Pe sfert de an 80
PENTRU AMERICA PE UN AN 2 DOLARI
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
Jîr.-Propr.: Alexandru Anca ORGAN POLITIC INDEPENDENT Un exemplar 3 Lei.
Congresul Ligii Culturale
In zilele de Rusalii s'a ţinut la Târgoviş te Congresul Ligii Culturale. Presa n'a prea făcut multă vâlvă în jurul acestui fapt. A dat importanţă mai mult întrunirei averescanilor delà Timişoara şi nu ştiu căror pungăşii. Totuş congresul Ligii Culturale e complect deosebit de celelalte congrese . Aici se discută chestiuni de ' o valoare naţională incontestabilă. Aici se găsesc alături oameni din toate partidele, cari înţeleg că în chestiuni culturale trebuie să pună umăr la umăr pentru fericirea patriei. Iată un fapt p e care t rebue să-1 reliefăm numai şi numai de a arăta acelor miopi cari înglobaţi într'un partid politic cred că a munci cu alţii es te o t rădare.
Aici am avut fericirea să aud o discuţie asupra statutelor, cari au fost modificate dintr'un spirit de prevedere . Oameni de toate branşele îşi topiau gândurile în viitorul Ligii. Toţi erau îngrijiţi ca nu cumva nechemaţi să se vâre în Liga Culturală şi să-şi ia ae re de diriguitor. Liga acum e bogată şi ca atare e atrăgătoare. O discuţie — cum spuneam — foarte interesantă.
Am ascultat foarte atent orice cuvânt ieşit din gura unui octogenar sau unui flăcău. Vorbiau din suflet, simţiau ce vreau şi îi frământau viitorul acestei instituţii ca viaţa lor. E un spirit de jertfă, de abnegaţi care domneşte între membrii Ligii Culturale. Iată c e am voit iarăş să scot în lumină.
Şi aş mai avea ceva de încheiere. Dl. prof. N. Iorga e extrem de modest şi democrat. T o a t e discuţiunile s'au desfăşurat într 'o libertate absolută. Dsa nu-şi împrima la început nicio părere tocmai pentru a nu reduce cu nimic libertatea discuţiunilor.
Şi e foarte iubit de Ligişti. Când venise vorba de alegerea p e viaţa alor cinci membri, toată sa la a cerut ca preşedintele să fie ales pe viaţă în persoana D-lui N. Iorga. Sau ce e mai mult. Când era vorba de vre-o modificare mulţi spuneau că ei vpesc să cunoască opinia D-lui Iorga, căci aceea desigur nu va fi decât în binele şi fericirea Ligii Culturale.
Am rămas adânc impresionat d e cele petrecate la Târgovişte.
Am văzut o mână de oameni credincios şi iubitori de ţară cum s e zbat din răsputeri pentru naţiunea românească.
/. Seracin.
însemnări politice — Naţional-ţărăniştii convoacă
parlamentul lor propriu la Bucureşti. Sala de şedinţe va fi la Sindicatul ziariştilor Str. Carol. Acest parlament e al ţării şi nu cel din Dealul Metropoliei, spun ei.
— Dl General Averescu va produce cât de curând un document senzaţional în legătură cu „cărămida" din 4 Iunie anul trecut. Acest document va fi o reabilitare postumă.
— Dl Argetoianu se laudă cu guvernul mai rău decât cofări-ţele cu marfa. Intr'una repetă că
„suntem tari, suntem teribili". — Dl Mihail Popovici proteste
ază la Dl Duca contra ilegalităţilor guvernului şi anume perchi-ziţiile făcute de autorităţi la cluburile naţional-ţărăniste din Brăila şi Galaţi.
— Dl Cuza se împacă cu de-zidenţii şi-i sărută ca pe fiul cel rătăcit. Iar la Iaşi spune un adevăr (?) „Naţional-ţărăniştii să nu vină dar să se dea ţării un guvern al masselor.
Aş putea continua această serie dar ne plictisim.
I
T General
Chestiunea optanţilor Problema optanţilor a venit
ieri în discuţia consiliului Ligii naţiunilor. Nu cunoaştem rezultatul încă. Dar trebue să subliniem atmosfera în care s'a deschis şedinţa acestei probleme care sau măreşte autoritatea Ligii Naţiunilor sau o scade simţitor.
Punctul de vedere al României era bine precizat. Ea refuză ho-tărîrea din Martie fiind o ştirbire a suveranităţii naţionale. O refuză tot aşa cum a refuzat-o şi Ungaria mai înainte. Ungaria o primeşte fiindcă chestiunea este după cum ştim — rezolvată în
spiritul cerut de Unguri. Consiliul sigur se găseşte într'o situaţie foarte delicată în aducerea acestei chestiuni la o hotărîre. Sunt de o parte şi de alto ambiţii. Dar unele sunt justificate, altele nu.
Se zvoneşte că hotărârea consiliului va fi foarte interesantă. Anume va invita cele două ţări să reia iarăş calea negocierilor directe şi să facă din problema optanţilor o chestiune bănească. România să dea o despăgubire Ungariei . . . Aşteptăm . . .
Propaganda politică Voesc să atind aici şi aceasta
chestiune. Are o deosebită îm-portanţă fiindcă ce e drept delà ea depinde în bună parte educaţia politică a masselor. Ori e cert că în actualele condiţiuni, pro-paganea politică, în special cea delà sate a alunecat pe panta desmăţului şi a nebuniei. Toţi nechemaţii colindă satele în fuga automobilului şi înjură ordinar pe adversarii politici. Cu astfel de înjurături nu se face educaţie politică. Vă spun sincer, Dior ! Propaganda politică trebue făcută aşa fel ca nimeni să nu devină prin ea mai răutăcios de cum a fost. Ci din contră mai bun. Să lăsăm la o parte tot ce e murdar şi veninos. Nu profităm nimic. Să învăţăm pe ţăranii noştri alte lucruri frumoase din domeniul politic nu astfel de înjurături cari ne strică unităţii sufleteşti a neamului. Azi la sate şi a încuibat politiciasmul murdar. Ţăranii unui cât de mic câtun sunt împărţiţi în două, trei părţi şi se urase pe viaţă şi pe moarte. Această stare e periculoasă şi ar trebui îndreptată. A. Anca
Politica externă a Italiei într'o şedinţă trecută a camerei
italiene Dl. Mussolini a ţinut un discurs în care a arătat în linii generale politică externă a Italiei.
Italia trebue să aibă relaţii de prietenie cu toate satele. Condusă de acest principiu a încheiat o seamă de pacte şi conven-ţiuni cu toate statele.
Astfel între Italia şi Anglia este o amiciţie veche şi aceasta trebue menţinută cu orice preţ. Raporturile de prietenie cu Franţa şi Germania sunt foarte bune. Totuş sunt unele lucruri cari tre-buesc netezite. In ceeace priveşte relaţiile cu Iugoslavia spune că nu sunt aşa de înăsprite cum Ie vede lumea. Manifestaţiile anti-italiene din oraşele Iugoslaviei nu sunt altceva decât nişte agitaţii trecătoare.
Vorbind despre raporturile cu Ungaria spune că relaţiile au ajuns la un grad mare de cordialitate. Italia trebue să sprijine-ască Ungaria fiindcă tratatul delà Trianon a tăiat prea adânc şi ea merită o soartă mai bună(1!) Ce priveşte tratatele de pace spune că Italia e gata ori când să le modifice întrucât ele nu sunt eterne.
Tomescu Grigore Comandantul Com. VI Teritorial
al Corp. VI Cluj
Moartea subită a Generalului Tomescu a produs o adâncă lovitură nu numai în mult îndurerata sa familie, ci întreg oraşul îl deplânge şi regretă, iar armata pierde într'ânsul un brav şi activ General, care cu multă pricepere şi deosebit zel a stat în fruntea subalternilor săi, la înălţimea chemării sale.
Născut în 19 Nov. 1871, încă de mic copil avea o deosebită atragere pentru militărie, a făcut şcoala de ofiţeri la Bucureşti şi deja la etatea de 20 ani a devenit Sublocotenent. Avansările i-s'au acordat la scurte intervale, iar în Răsboi ca Lt. Colonel a luat parte activă cu Regimentul său de artelerie şi în urma vitejiei sale a fost avansat Colonel pe ziua de 1 Nov. 1916, însă făcând spărtura şi nimicirea inamicului care ataca Măraşeştii, pe ziua de 1 Sept. 1917 a . fost avansat General de Brigadă şi cu Divizia sa 15 a luptat contra bolşevicilor în Moldova şi Basarabia, apărând malul Nistrului.
Ca răsplată a meritelor sale a fost decorat cu ordinul „Coroana României" în gradul de mare ofiţer, cu ordinul „Steaua României" în gradul de Comandor, Ofiţer şi Cavaler, cu ord. „Cor. Rom." în gradul de Ofiţer şi Cavaler, etc. etc., iar înainte de asta cu un an, a fost avansat ca Comandant al Comandamentului teritorial al Corpului VI Armată Cluj.
Stins abia în vârstă de 56 ani, i-s'au dat ultimele onoruri cu mare pompă de către un batalion Infanterie, o baterie Artilerie şi un escadron de Cavalerie. Intre zecile de coroane depuse delà diferite oficialităţi şi persoane, am remarcat pe cea trimisă de Ministerul de Răsboi, Bucureşti ale tuturor membrilor familiei, ale diferitor regimente şi grupuri de Ofiţeri, apoi din diferite judeţe ca Someş, Bihor, Turda, Sălaj, Târnava-Mică, Murăş, Satu-Mare, Maramurâş, etc.
Rămăşiţele pământeşti au fost transportate la Bucureşti spre a fi depuse în cavoul familiar din cimiterul Sfta Vineri.
Fie-i ţărâna uşoară, şi memoria binecuvintată. M. A.
Pagina 2 CLUJUL Nr. 21-22
I N F O R M A T I U M I Mica înţelegere şi mitralierele delà Sf. Gothard
Ştim că dupăce Ungaria a fost prinsa că transportă mitraliere pe furiş, contra tratatelor de pace, s'a numit de către Liga Naţiunilor o comisie, care să ancheteze acest caz. Comisia şi-a întocmit raportul Reprezentanţii Franţei, Micei Antante şi Poloniei au hotărît să respingă raportul şi să ceeră un supliment de anchetă. Raportul nu aduce nici-o învinuire Ungariei ci Micei înţelegeri fiindcă n'a cerut formal procedura de investigaţiuni şi apoi vameşilor Austriaci cari au lăsat să treacă vagoanele cu mitraliere. Reprezentanţii acestor ţări vor cere sus şi tare luarea de măsuri suplimentare pentru a mări autoritatea Ligii Naţiunilor, care începe să se clatine în vigoarea sa.
Sanatoriul Crucii Roşii din Cluj
Sanatoriul Crucii Roşii din Cluj în fruntea căruia se menţinuseră ungurii ş"i după unire a fost preluat de Români. In urma unei intervenţii însă a partidului maghiar preluarea a fost amânată cu încă 6 luni. Cercurile româneşti din localitate sunt foarte nemulţumite de aceasta situaţie mai ales că organele de conducere a Crucii Roşii din Cluj au luat hotărirea să fie eliminaţi toţi medicii români.
Sonda delà Moreni arde şi-acum
Având ocazia să trec prin acele părţi, am vizitat şi Morenii, unde arde o sondă de 3 săptămâni. Era într'o seară foarte frumoasă. In apropiere de circa 200 metri, priviam cu nespusă plăcere limbile, sulurile de foc ce se ridicau într'un iureş nebun spre cer. Pământul par'că se clătina sub picioare. Totuş focul nu mai e aşa puternic întrucât zilnic se izolează vre-o 10 vagoane de petrol Tunelul, la care se lucrează de 20 zile şi care trebue să aibă o lungime de 150 m. abia are 105 m. Pierderea societăţii de exploatare e mare întrucât în sectorul acela lucrările au încetat.
Precizări cu pirvrie la stabilizare
Germania ne sabotează. Stabilizarea e aproape nesigură
Germania pentru ca să ne şprijinească la stabilizare ne cere astăzi foarte mult. Astfel, revalorizarea renetelor, anularea p re tenţiilor noastre de despăgubiri pentru bancnotele Băncii Generale, oprirea lichidării averilor supuşilor germani şi mai ales recunoaşterea datoriilor antebelice ale României în Germania. Atitudinea aceasta a Germaniei este mioapă. Nu înţelegem de ce voeşte să se răzbune în forma aceasta pe noi.
In cercurile conducătoare ale Băncii Naţionale domneşte o vie
nelinişte faţă de nesigurele perspective ale stabilizaării, aşa cum vrea Dl V. Brătianu s'o realizeze.
A. Anca
Reluarea tratativelor româno-germane
Ziarele din Capitală a duce o ştire foarte îmbucurătoare pentru noi. Este vorba de reluarea tratativelor româno-germane în v e derea soluţionării tuturor diferendelor existenţe între România şi Germania. S e vorbeşte că sunt şanse şi pentru soluţionarea biletelor Băncii Generale. Acest fapt nu poate decât să ne înbucure întrucâ dacă aceste diferende vor merge pe calea bunei împăcuiri, Banca Imperiului din Berlin va sprijini operaţiunile noastre de stabilizare.
împrumutul de stabilizare
In consiliul de miniştri ţinut ieri de ministru de finanţe, V. Brătianu a adus la cunoştinţa consiliului că împrumutul de stabilizare a fost încheiat.
Nu cunoaştem condiţiunile fiindcă asupra lor s'a ţinut un strict secret. Totuş spunem că obiceiul e că la un împrumut de stabilizare să participe cât mai mult bănci ale ţărilor mai impor
t a n t e . Ori e ştiut că banca din Berlin n'a participat. Parlamentul va fi convocat cât de curând pentru a ratifica aceasta.
Procesul Roată Contra oraşului Cluj zilele
trecute s'a desbătut la Tribunalul în Cluj procesul d-Iui Roată care, după ce a fost îndepărtat din fruntea uzinelor electrice din Cluj, a dat în judecată primăria cerându-i şi pentru mai departe leafa de conducător al acestor uzine.
Constatindu-se faptul că d. Roată, prin felul cum a gospodărit, a păgubit oraşul, Tribunalul i-a resprins cererea, obligân-du-1 să plătească 350.000. lei cheltuieli de proces.
Conflictul polono-lituan la Liga-
Naţiunilor In şedinţele Consiliului Ligei -
Naţiunilor se va discuta conflictul polono-lituan. D. Chamberlain în declaraţiile făcute ziariştilor a judecat cu asprime politica primului ministru lituan Valdemaras, şi a adăugat că Lituania a comis o adevărată nebunie anexând prin Constituţie, oraşul Wilna.
Generalul Averescu la Regenţă
Generalul Averescu şi fruntaşii averescani s'au înapoiat eri în Capitală.
In urma unei ultime consfătuiri a conducerii grupării, s'a hotărît ca generalul Averescu să ceară astăzi audenţă la Regenţă spre a prezenta moţiunea delà Timişoara. 1
Generalul Averescu va fi primit încă săptămâna acesta de Regenţă.
Serbare Jubilară „Reuniunea Sfânta Maria a femeilor române greco-cato-lice din Cluj* va ţine serbarea jubilară care se va ţinea în zina de 10 Iunie 1928 din prilejul aniversării de 25 ani delà înfiinţarea ei. Programul: Ora 9 a. m. Sf. Liturghie în biserica „Schimbarea la faţă". Cu acest prilej se va cinecuvânta bandiera jubilară de pe steagul Reuniunii. Ora 11 a. m., şedinţă festivă în sala mare a prefec-turei judeţului: 1. Cuvânt de deschidere, rostit de prezidenta reuniunii. 2. Salutul Bisericei, Cuvântarea, d. prot. dr, Elie Dăianu. 3. Salutul Delegaţiu-nilor. 4. Discursul dlui Ştefan Roşian prof. la Acad. teologică din Blaj. 5. Cuvânt de încheiere. Ora 1 şi jumătate p. m. Auditie de muzică religioasă în biserica „Schimbarea la faţa" dată în onoarea „Reuniunii Sf. Maria" de „Reuniunea Corală Unită". De in-cartiruirea stimaţilor oaspeţi se va îngriji comitetul St. oaspeji sunt rugaţi a se anunţa dnei Veturia dr. Pop, viceprezidenta Cluj, str. Regală nr. 6. In ziua de 9 Iunie seara va fi o convorbire amicală într'o grădină de vară care se va anunţa. Pentru banchet oaspeţii sunt rugaţi a se anunţa dnei Veturia dr. Borza, telefon 6/52, str. Regală 28.
Divorţul între exprinţul Carol şi principesa mamă Elena va fi pronunţat în mod oficial. Aceasta se dato-reşte în special atitudinej ex prinţului Carol şi aventurei deld Londra. Dl general Condeescu a plecat în acest scop la Paris.
Intre dl Duca şi dl Nicolae Iorga a avut loc în zilele trecute o întrevedere. Acestui fapt i se dă o mare importanţă întrucât ştim că legăturile între aceşti doi erau dintre cele mai proaste.
DI Titulescu se vorbeşte, că va fi remaniat, luându-şi postul dsale delà Londra. Ca succesor este indicat dl Argetoianu. Nu ştim dacă Regenţa va primi această remaniere.
Din unele cercuri se zvoneşte că adunarea extraordinară a Băncii Naţionale va fi convocată spre a aproba operaţiunile pentru stabilizare.
Cenzurat
Raportul comitetului de tei asupra afacerii de mitraliere delà Sf. Gothard ajungând în discuţiunea consiliului Ligii Naţiunilor a provocat o nemulţumire generală. Delegaţii Angliei, Franţei, Poloniei şi Micei înţelegeri au ajuns la constatarea că acesta nu spune nimic. Nu s'a luat încă nicio o hotărâre.
D-na Cantacuzino fiind invitată în Angila să ţină nişte conferinţe asupra României, a vorbit la Londra în ziua de 5 Iunie. Aici a arătat marile reforme înfăptuite în România şi rolul femeei române în aceste reforme înfăptuite în România şi rolul femeei române în aceste reforme.. Pentru chipul documentat în care a prezentat problema, a fost răsplătită cu aplauze.
S'a revenit asupra luării dreptului de publicitate a şcolilor minoritare. Ştim ca ministerul instrucţiei a dispus ca la 7 licee săseşti să li se ia dreptul de publicitate. Parlamentarii saşi au intervenit pe lângă dl primministru V. Brătianu ca să se revină asupra acestui ordin. Şi s'a revenit. Dl Ange-lescu a suferit o înfrângere. Ce însemnează acestea jocuri de-a puterea ?
Averescani! în întrunirea ţinută Ia Timişoara au votat o moţiune pe care dl general Averescu s'o prezinte Regenţei. In zilele acestea dl general Averescu va fi primit în audientă. Moţiunea arată că acest guvern e provizoriu şi trebue înlăturat.
Ofiţerii români cari au mers'în Polonia sub conducerea dlui gen. Măr-dărescu şi Samsonovici au fost întâmpinaţi în gară de şeful şi subşeful statului major polon şi ofiţerii superiori din Varşovia. Dânşii studiază mijloacele cum aceste două ţări îşi pot da concurs pe calea armelor.
Minoritarii nu ne iubesc. Un caz foarte important e că în zilele trecute tribunalul din Timişoara a judecat cazul notarului Dimitrie Roşu care a fost dat în judecată pentru nereguli. S'a găsit nevinovat şi a fost achitat. Din depoziţiile martorilor din comună, cari voiau să-1 compromită.
Bolşevicii nu se as tâmpăra deloc. In zilele trneute grănicerii români delà Nistru au susprins o lotcă cu 5 indivizi cari venia spre malul românesc. Somându-i să se predea bolşevicii au răspuns cu focuri de arme. Atunci grănicerii au deschis şi ei un foc viu. Bolşevicii s'au retras. S'a deschis o anchetă.
La Orheiu s'a deslănţuit în zilele trecute o furtună foarte puternică care a produs victime omeneşti şi dărâmări de case.
La PIoeşti într'un spital s'a produs un fioros viol, Subchirurgul spitalului a chemat în cancelaria Iui pe o fată de 13 ani şi şi-a bătut joc de ea.
La Galaţi au fost arestaţi advocatul Diaconescu şi un meseriaş Singer fiindcă au falsificat un testament. Acest fapt a produs o mare mişcare în publicul gălăţan. Tribunalul a confirmat mandatul de arestare.
La ministerul instrucţiei lucrează comisia pentru fixarea programei ana— lilice a liceului — 'a Penă acum au hotărât în principiu că pentr cursul inferior să fie maximum la 25 ore pè săptămână, iar pentru cel superior 20 ore săptămânal.
„Le Matin" confirmă că afacerea optanţilor va veni Vineri înaintea Consiliului Ligei Naţiunilor. Dl. Jules Sanerwein, trimisul special al ziarului la Geneva, află că probabil, în calitate de raportor al Consiliului, dl Chamberlain va cere părţilor sä" reia încă odată negocierile directe, pentru lichidarea litigiului prin bună înţelegere.
Ministrul României la Geneva, d, Antóniádé a fost ales, alături de d-nii Scialoja şi Clin-Lo (China) în Comitetul de trei însărcinat să examineze raportul secretarului general, Sir Eric Drummod, asupra relatiunilor Ligei Naţiunilor cu organismele create sub autoritatea ei.
I M . ( . « H U A îfi Editura ANCA, Cluj | H
M% aparii! Noua Lege a Chiriilor trimiteţi 15 Lei în timbre şi o primiţi cu reîntoarcerea poştei. ^^^H
I
Banca de Agricultură şi Cassa de Economie S.A. Cluj, Piaţa Unirii No. 9
SUCURSALE : DEJ, BECLEAN, JIBOU
C a p i t a l p r o p r i u : 30,000.000 1 e i Exercită toate ramurile bancare, precum asemnări în interes şi extern
Deviza autorizată Deviza autorizată
. 21-22 CLUJUL Pagina 3
Casa de Editură, Librărie şi Institut de Arte Graiice A L E X A M D R U A M C A Tipografia Str. Regina Maria No. 43 . ^ L U J Librăria Str. Regina Maria No. 43.
Fondat 1908. Telefon 124,
Cetii cu atenie liste cărţilor noastre şi o păstraţi căci cu orice ocaziune aveţi lipsă de ea! Liste cărţilor apărute î n editura proprie : Cărţi juridice:
„Drept Cambial" de Dr. Anca I. Leontin ^Compendiu de Drept civil" de Anca Justin Dr. „Cartea Funduară" „ » » ,4„Codul de Faliment" » » » „Procedura de concordat forţat" „ „ » „Legea d e execuţie" Bartha Dr. şi Dr. Hancu „Procedura Civilă" de Moisil T. Dr. „furnal de termene advocaţiale" legat tare ,Legea Corpului de advocaţi şi Regulamentul"
„Legea Portăreilor" „Criza Valutară" de Şerban Dr. „Legea spirtuoaselor" „Szesztörvén>" de Zieh „Tabloul onorariilor minimale pentru advocaţi \Terminologia Juridică rom. mag." „Vademecum Juridic" „Dicţionar juridic ' maghiar-român brodat 200 iegat
Teatre poporale. „Lada năzdrăvană" (piesă teatrală într'un act) pentru copii
Traducere de Ion Giorge-Arini „Dada" (comedie ţigănească 1 act) de Patriciu Chişu
„A fost odată" (poporală 3 acte) de Nie. Ţinţariu „Doamna mea" (poporală 1 act). „ » „Domnul Primar" (poporală 3 acte) „ ^Duşmanii" (poporală 3 acte) , „Gura lumii" (poporală 3 acte) „ „Maestrul Caproni" (comedie întrun act) „ „Nevasta mea fie îngerii cu ea" (popor. 3 acte) mS'a dus" (poporală 1 act) a s Nie. „Gardul fermecat" (poporală 1 act) „ „Zece fete de măritat" (comedie 1 act) „ .„Copii nostril" (piesă teatrală în 3 tablouri) „ .„Schilavii" (dramă din popor 3 acte) „ „Pefitorii" (comedie 1 act) „ ^Pentru patrie" (poporală 4 acte) „ „Puia codrului" (piesă haiducească 3 acte) „ mSfârşitu uşmăniei" (dramă pop. 3 acte) Alex. „ 0,ln calea duşmanului" din 1848 (1 act) de S. Rusu ^Pedeapsa păcatului" (piesă teat. 2 acte) „ „ ^Vrăjitoarea" (comedie în versuri l act) „ „ „Fiecare cu a lui" (comedie 3 acte) de Şerbănescu-Buzău
„„Oglinda fermecată" (lirică 4 acte) de I. Jasinsky pt, licee 15'— -„înfumuratele" (comedie 3 acte) de Dumitrescu-Delavarona 20' — „Primăriţa" comedie în două acte de Rusu 3 0 — Şezătoarea cu noroc" (teatrală 1 act) de A. Borşianu 20"— „Furtuna" (dramă 1 act) de Gh. I. Chitibura 15 _ „Ion Sgărcitul" piesă teatrală într'un act de E. Ceontea 10"—
„Ion şi Elena" piesă teatr. pop. 1 act de I. V. Mesaroş 15"— {„Vechiul Refren" dramă 3 acte de Chitibura şi Jaleş 25'—
„Vis realizat" comedie într'un act de Ioan V.M. Răscuci 15'— mDinRăsboi" piesă teatrală într'un act de Ioan V. M. Răscuci 15"— „vânătorii"fantazie dramat. 1 act de Aurel Şerbănescu-Buzău 20"— „Dragostea lui Ionel" piese comică în 2 acte şi 2 tablouri
de Eugen Ciontea 20 - ~ „Veru" (tragedie 1 act.) de Constantin Jaleş 20' „Răposatul viu" comedie în 3 acte de Aurel Şerbănescu Buzău 40
| „Dumnezeu veghează" pop. m. 3 acte de I. Ser. Segherean 20
300 150 80
100 80
100 300 250' 45 45 35 35 40 15 75'
250'
1 5 - -15 — 2 0 - -15 — 20-— 20-— 2 0 - -1 5 -20-— 2 0 - -15 — 1 5 -1 5 -2 0 ' -1 5 - -2 0 - -2 0 -1 5 -10 —
15'— 1 5 -
3 0 -
15 15 15 15 20 20' 20
20' 20' 20
»La noi nu mai sunt jidani" (2 acte) de P. A. Chişiu „Ajunul căsătoriei" (c. 1 act) de Eugen T. M.
{„Candidatul de deputat" (c. 1 act) de Serion Titus „Ţiganul în Aeroplan" (c. 1 act) de Serafim Cioasă |»,La ajun" (1 act şi 1 tablou) de Nie. Ţinţariu „Văduva cu farmece" pentru 3.tablour de Nie. Ţânţariu Soacra Domnului Profesor" corn. într'un act de A. Ţinţariu 5'a stricat lumea" piesă pop. într'un ac de N. Ţinţariu „Coada Veacului" (comedie 1 act) de Ion Gruiu „Nevestele noastre" (piesă poporală 1 act) de M. Tomşa
Ianaloage,Dialoage,Umoristice : „Catastrofa lui Noe" monolog de. Patriciu Chişu 10 „Vrea mama să mă'nsoare..." monolog de Siminic 10 „Cântecul cocoşului sau Moartea stelniţei" dialog de Rusu 10 „Drotarul" monolog de S, Rusu 10 „Sie/an şi Victoria" dialog „ 10 „Tiofii" monolog „ 10
.Umoristice" " cu 112 diferite glume pipărate de.rîs de Costi 20' ţZmeul Va însurat" monolog de Simeon Rusu 10 [\n pridvor" monolog pentru copii de Ion Grindei-Dedan 10 iBătălie'n ţigănie" dialog comic de Ion Grindei-Dedan 10 ÍPetecul lângă spărtură" monolog de Simeon Rusu 10 IPopic însurat" monolog comic de Ioan Niţă Secoşanu 10 L C ű flăcău" monolog comic „ „ „ »
10 IBucuroae servitor" dialog comic de „ „ „ 10 LO poznă" (monolog comic) de Ion Giorge-Arini 10 litrul" pacostea jidovească (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10
tfindăr-Hondăr" sau sasul jucăuş (m. com.) de I. G.-Arini 10 iFluierul fermecat" (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10"— iTiganul Deputat'' (mon. com.) de Ion Giorge-Arini 10'— iCămătarul" dialog de Serafim Cioară 15"— IDevIă mare'n ţigănie" de Serafim Cioară 15' — jBaba Cloanţa" monolog de Serafim Cioară 10'— Pocăitul" monolog de Serafim Cioară 10"—
„Prietennl Dracilor" monolog de Serafim Cioară 10 „Ţăranul la Bucureşti" mon. com. de Serion Titus 10 jŢiganu! Cioban" (mon. com.) de I. S. Urdea 10 „Ursitoare, ursitoare" (m. com.în versuri) de D.-Delamuscel 10 „Visul meu" (m. com. în versuri) de Dobrescu-Delamuscel 10'— „Ţăranul la târg" (m. în versuri) de I. Ser. Sighereanu 10.— „Lume 'n toarsă ' (Scenetă comică) de Sebastian Meliu 15— „Gluma lui La Bumbu, (trilog comic) de 1. N. Sacoşan 10 — „Culă Buloi la strajă (scanetâ comică) da 1. N. Sacoşin 10 — „Stan Răpoi la Don-Pr imir (scenetă com.) dal. N. Sacoşan 10 — „Cum a scăpat sasul din armita lui Franz losif4 monolog 10 -„Cum a umblat A lan cu ung irul ia oîţiW .n ) u ! o i 10 —
Diferite, cântece, daine, chiuituri ş i versuri :
„Pe băncile şcolii" (poesi şi epigrame) de Baddea Mierlea 30 ' — „Doine şi chiuituri" de Siminic 15'— „Inima mea" (cântece poporale) bine cunoscute 20'— „Imnuri româneşti" (cântece naţionale) 10'— „Iubirea" (notă muzicală) pentru Pian şi voce 15'— „Imnul Studenţes Creştin" pentru Pian şi voce 20'— „Carte de visuri de noapte" 25'— „Scrisori de iubire" după mai mulţi autori 10'— „Vezi ce face beutura dracului" 8'— „Viorele" poesii de Rusu 10'— „Scânteuţa" doine, chiuituri şi strigături voi. II.de S. Rusu 20'— „Colinde" adunate de S. Rusu 15'— ,,Chiuituri" şi doine din popor adunate de Iustin Ilieşiu 30'— „Ecouri" (versuri) de Dumbrava 10'— „Nenorociţii" roman de Şerbănescu-Buzău 10'— „Bate la u şă" Carmen Sylva 40'— „Album de modele* româneşti pentru cusături" 100--„Trepetnicul" pentru tălmăcirea semnelor omului 5'— „istorie si Fantasie" de I. Pavelea învăţător 20'— „Aventurile lui W. Gotthard" roman 10"— „Pentru Macedonia" de M. Dragnea 10'— „Visîri" sau dragoste ş resemnare de E. Ceontea 15"—
Cărţi de rugăciuni şi preoţeşti : „Cărarea Fericirii" de preotul G. Mânzatîn carton pt. şcolari 100—
. , , în pânză 150— „ „ » în piele 300— „ „ în piele lux pt. dame 4 0 0 -
„Domnului să ne închinăm" cartea de rugăciuni specială pentru elevi. (pt. rel. gr. cat. şi gr. ort. separat. 25—
„Pus-ai pe capetele lor cunună" cuvântări la cununii de George Mânsat protopop on. " 60 —
„Păstorul sufletesc" (1—VI voi.) 1 8 0 -„Predici la morţi" de prot. I. Marga 60"— „Predici pentru postul mare" (ciclu duplu) de I. Marga 50'— „Femeea Creştină* de Ruschek 20 — „Cartea Mângăerii" de Mânzat 10'— „Originea şi istoria icoanei delà Nicula" de Mânzat 10'— „Visul preacuratei Născ. de Dumnezeu' 15*— „Epistolia Domnului nostru Isus Hristos* 15 —
Cărţi şcolare şi altele : „ . luliu Caesar De ballo gallico L. I. şi VI." Tr. Popa 35'— „Dr. Szentpéteriné, Haller Zsuzsa ABC." 25 — „Természettudományi ismeretek (ábr.) Ştiinţe Naturale 2 5 — „Lecţii de limba română" de Mureşan Sabin 25"— „Aritmetica" pt. şcoalele de ucenici de Epure 30'— Conversaţie şi dicţionar Waghiar-Român l O ' — Certificate şcolare 1/Î coală bucata Lei 1*50-Hărţi şcolare România şi toate continentele bucata Lei 10'—
„Cojocna Földrajza" de Dr. Szentpéteryné 15'— „Alba de jos" Földrajza de Dr. Szentpéteryné 15'—
Medicale : de Dr. Grigoriu cu 120 chipuri feminine 250-„Cartea Moaşelor"
„Registrul facerilor" (naşterilor) „Carnet de Consultaţii medicale" „Sifilisul" de Dr. Apostol „Carnet de control medical" „Recoltajul plantelor medicale"
85'— 90 — 1 5 — 20 — 10 —
Tipărituri advocaţiale 1. Contract de cumpărare-vânzare loo b. 18o Lei. 2. Contract de închiriere loo 18o 3. Cererea pentru ordin de plată l o o n 18o n 4. Acţiunea cambială sumară l o o n I 8 0 n 5. Cererea pt, exec. de escont l o o » I 8 0 » 6. Expens-Notă loo I 8 0
7. Publicaţiune de licitaţie l o o Jf 2oo 8. Propunerea de acusă loo 14o 9. Obligaţiune loo » 14o
10. Act de desfiinţare de ipotecă l o o 14o » 11. Procură nouă l o o » 14o n 12. Cererea de acţiune l o o tt 18o tt 13. Acţiunea l o o tt I 8 0 tt 14. Acţiunea Sentinţă în lipsă loo i t 14o 11
s
o
O rc <u
u
CS E
' 3 E
MS • a
c ea S o
co - J
ci u
CB <u
J S o ca a .
'35-o
* u o Q.
CO
Q . cu e
'ea
ea E 9
CM
T 3
xa •o
B
CT g O
o
ea
KO
• CS tli es cu o ea
ca
(O xs O .
Editură străină Compendiu de Drept Comercial
de Dr. Anca I. Leontin Lei 300*— Cod de onoare resolvirea conflictelor
personale de Dragici Lei 60*— Codul Silvic al României de Dr. Moisil Lei 6Q-— C«rs elementar de Drept Roman
de I. C. Cătuneanu Lei 180 — Legea Chiriilor Lei 30 - — journal de termene advocaţiale legat Lei 25Q-— Buletin decis Curţii de Cass, şi Just.
Vol. I. şi II. de Gh. St. Bădescu Lei 500*— Procedura Penală de Dr. Alex. Pop 100*— Isvoarele de Drept Roman deCătunean 3t>— Drept Penal de Dr. Traian Pop Vol. I. Lei 220. Vol. II. Lei 300. Vol. III. Lei 280L furisprudenţa română de G. Barozzi
Volumul I—IV. Lei 1000*— Părţi Alese din dreptul privat Ungar de
Dr. G. Plopu preş. la curtea de casaţie 220*— Elemente de Ştiinţă Financiară
de Dr. Leon Lei 200*— Istoria Dreptului Roman de Prof.
Onişor Lei 300*— Codul Penal din Transilvania com
plectat çu toate modific, de Predovici 120 1— Codul Comercial din Transilvania
adnotat de Pred.ovici Lei 320*— Legea Persoanelor juridice Lei 2 0 — Legea pentru dobândirea naţionalităţii. 20*— Lege pentru unificarea admnistrativă 25*—
„ „ statutul funcţionarilor publici 20*— Regulamentul pt. administrarea pădurilor
comunale IO*— Lege privitoare Ia unificarea unor dispozi-
ţiuni de Procedură civilă şi comercială 15*— Colecţiunea terminilor şi cuvintelor
juridice român maghiar Lei 250*— Le^ea şl Regulamentul legei general»
de pensiuai Lei 20-— Legea XXXIII din 1896 despre Pro
cedura Penală de Dr. A. Pop şi Dr. Ştefan Laday Lei 7S*—
Coda/ de Procedură Civilă din Transilvania, întocmită d e : Dr. I. Papp şi Balaşiu vol. I. II. III. şi IV. Lei 3 2 0 * -
Legea Agrară pt. Transilvania, Banat, Crişana şi Regulamentul Lei 20*—
Colecţiune de legt, „M. A. Dumitrescu" : Codul de Comerţ Lei 80*—
Colu Cd ivii Lei 80*— Indicatorul Impozitelor sau Călăuza
Contribuabilului (Noua Lege) Lei 40*— Compendiu financiar (timbre, taxe de
înregistrare donaţiuni şi taxe succe-sorate) Lei 7 0 —
Legea cambială XXVII : 1876 Lei 25*— Drept Cambial de Finţescu vol. II. 220'— Procedura de moştenire din Ardeal
de Dr. Papp—Blaşiu — Lei Codul Civil Austriac adnotat
de Dr. Láday legat vol. I. Lei 400* Codul Civil Austriac de Láday
vol. II. fasc. I. II. III. Lei Legea tutelară şi testamentele „ Proprietatea şi posesiunea
de Georgian Lei Legea Curtea de Casaţie — „ Transformarea curţilor junduară
manual de Dr. Balint — Lei Procedura accelerată de Dan „ Codul de Procedară Penală ca
mera de acuzare de T. G.
80 —
100-— 30'—
50'— 15 —
25 — 200'—
Lei 300 — Tanasescu îndrumătorul Cetăţeanului de
Negru (formulare a tot soiul de petiţiuni)
Legea electorală ptr. adunarea deputaţilor şi Senat — — Lei 25 '—
Organizarea Judecătorească legat — — —
Formularul Advocatului de Zalman —
Taxele vamale de import puse în aplicare la 5 Iunie 1926
Indicatorul comunelor din Ardeal şi Banat — — — —
Legea Regimului Apelor — Legea ptr. protecţia vânatului Lei
„ „ Încurajarea construcţiilor de Clăduri — Lei
Legea ptr. înfiinţarea Camerelor de Agricultură Lei
Legea pentru Reglementarea repausului duminical — Lei
Lei 75 —
Lei 240 —
Lei 200*—
Lei 15 '—
Lei Lei
120.— 20.— 2 0 - -
20 —
20 —
20 —
h i fS^S binevoit să ne trimită înalta Lor apreciere pentru acest album. Ediţia II cu 250 diferite motive.
de Dna prof. Alexandra Codora, prevăzute cu două scrisori din partea M. S. Regina Maria şi A. S. R. Principesa Elena, cari au
. . . . . . . . . 1 ex. costă 100 lei plus porto.
Pagina 4 CLUJUL Nr. 21-22
Lista cărţilor şi recvisitelor bisericeşti
mai mars firmă românBcSsca ű'm Ardeal
Fabrică de clopote. Msre depozit de Gmate, icoane şi cfirţi bisericeşti. fosâai 19QS. Nitre Librărie şi Tipografie. Fondat 1908.
CEA MAI MARE FIRMĂ românească în ţară delà care să pot comanda recvisite bisericeşti, cruci, potire, prapori, clopote de I.-a calitate delà 25—250
Kg. etc. Cereţi oferte! Casa de editură
ALEXANDRU ANCA
Pref curent pentru Ornamente bisericeşti: Odăjdii (Vesminte preoţeşti)
constatatoare din : / Félon, I Epiirafir, 2 Aere, 2 Mânecate,
1 Brâu, 1 Acoperitor de sf. potir, in diferite « o t i v e şi colori din damast de mătase in ca-itSfi deosebite cu preţul de 8ooo—25ooo Lei.
Prapori : ta diferite culori 90 cm. lat 120 cm. lung cu două chipuri sfinte pe două parti văpsite pe pânză (chipul după dorinţă) are 3—4 tăieturi cu posomant auriu sau argintiu preţu' «nui prapor delà 35oo—6ooo Lei fără rudă. Mustre de stofe pentru odăjdii sau prapor*
se trimit numai contra 200 Lei anticipativ, la restituirea mustrelor să predau banii.
La comandă
6oo*—
6oo-— 160-— 80-— 6o —
8 5 o -
Recvisite bisericeşti : / Cădelniţă de bronz sau argintată 195o'— Una ţiitoare de tămâie cu linguriţă
ófin bronz argintat — — — 55o'— i Candelă din bronz argintată— - 500 — 1 „ » — — 7 5 0 - -1 ,. ., „ — — 13oo -— / Chivot din bronz argintat cu trei
turnuri foarte frumoasă — — 55oo - — / Cruce de masă din bronz argintată
cu Hnstos in email 28 cm. — 165o -— / Cruce de masă (28 cm.) din bronz
argintită cu Hristos în relief aurit 13oo-— / Cruce de mână din bronz argintită
cu Hristos email — — — — 14oo -— Cruci de lemn cu Hristos în relief 200-3oo — / Căldăruşe cu aspergil (stropitor)
bronz argintat — — — — 16oo'— 1 Cănită cu tavă pentru spălarea ma
nilor (bronz argintat) — — — 85o"— Cutie cu trei vase, cuţit şi foarfeci
la botez (bronz aurit) — — — 2ooo -— 2 Vase de sticlă (la proscomidie) 25o-—
să se dea numărul şi lărgimea colarului piastronuiui şi a beretei. — Din colare se trimi. cel
Cotare, berete brâuri, plastroane: Kolpak (Beretă) glot pentru gr.-cat. şi
gr-ort. cu crucită argintată Beretă (camilafeă, potcap) Rom. cat.
din glott negru — — — — Şepcuţă Tonsur şi Camanzov glott Colar de pânză „Leo" — — -Colar de cauciuc — — — — — Brâu (cingulum) rips sau moirée violet
ori negru pt. gr.-cat. 12 cm. per mtr. Brâu (cingulum) violet deschis moirée
fin pt. protopop gr.-ort. 15 cm. lăţime per metru — — — — — — 1000 -—
Brâu (cingulum) albastru deschis moirée fin pentru preoţi gr.-ort. 15 cm. lăţime per metru— — — — — 1000 —
Brâu (cingulum) negru de lână 10 cm. lăţime, 3 metri lung bucata — — 85o —
Plastron (chemisette) Nr. 3. 21 cm. kl ott neted — — — — — 2oo-—
Plastron (chemisette) Nr. 2. 15 cm. klott neted — — — — — 150 —
35oo-1265-
6oo' 350' 450-
/ Potir (bronz aurit) neted — — Disc (bronz aurit) — — — — Steluţă pt. disc (bronz aurit) — — 1 Linguriţă (bronz aurit) 1 Cuţitas copie (bronz aurit) 1 Cutie cu trei vase pentru oleu şi
mir la botez (bronz aurit) I. C. O. 2ooo-/ Cutie de bronz aurit cu capac pen
tru sf. cuminecătura la bolnavi — 15oo-Ciborium (bronz aurit) — — — 38oo -
Monstranţă (bronz aurit) rom. kath. 55oo-Clopotele pentru altar— — — 150-30o-Clopoţel cu 3 braţe bronz fin — l50o-Clopoţel cu 4 braţe — — — — 165o-Copcii (cârlige) pt. odăjdii (aurite
şi arginlate perechea — — loo ' Sfeşnece de altar 1 3U m. erour
masiv 21 kgr. — — — — 6500-Policandre (Lustere) frumoase de sticlă F
pentru 4 lumini — — » 6 ., » 8 „
12 şi altele până la
puţin 2 bucăţi
75oo -
— — — 15O00-— — — 2 2 0 0 0 -— — — 26000-— — 100,000'-
Comandaţi!!
Icoane frumoase avem tot felul în diferite mărimi
• » À
Cărţi bisericeşti: Mineu tom. Mineu tom. Triod — Orologiu Apostol — Eurologiu
I. 11.
700 950 450 300 400 300
In mărime de 19 26 In mărime de 33|43 In mărime de 52|4o In mărime de 47|63 In mărime de 74J55 In mărime de 72 | loo
25--6o--85--
160--200--
Lei 6 5 0 - 9 0 0 - -
Lei Lei
Lei 160 —
Caut post Cu începere de 1 Iunie sau 1 Iulie student universitar în al HMça drept caută poit într'un birou de •orice fel. P o s e d ă limba română, franceză şi puţin maghiară. Cei interesaţi sunt a
se adresa la redacţia ziarului. Pretenţiune de 2000-3000.
Psaltire — — — — — 100 Octoic mic — — — — 100
Tipărituri bisericeşti : — — per coală Raţiuni — -
Inventar — -Buget — — — Conspect bucate —
„ bani — „ realităţi
Estras de botez „ de morţi „ de cununii
Contr. de căsătorie Acte de vestiri Tablou de dare Chitanţier pentru plăti (coala)
12 5 6 5 5 5 2 2 2 4 2 1 5
Luster policandre: PENTRU BISERICA FRUMOASE DIN
STICLĂ FINĂ Nr. 520. Policandru de mărime 90x55
cu 6 lumini — — - 6200 Policandru de mărime 95x60
cu 8 lumini — — — 6900 Policandru de mărime 100x65
cu 10 lumini — — — 9500 Policandru de mărime 110x70
cu 12 lumini — — — 10200' Policandru de mărime 115x72
cu 15 lumini — — — 12600' Policandru de mărime 120x75
cu 16 lumini — — - 14200 Policandru de mărime 125x80
cu 18 lumini — — — 15800" Policandru de mărime 120x85
cu 20 lumini — — - 16200
50
— Să află până la 100 mii lei. —
Ce mai frumos, bogat şi ieftin
Album de modele romaneşti pentru cusături U n (xemplar 100 Lei. Porto 20 Lei.
NOU!
! A APĂRUT NOU!
I
Dacă voiţi să râdeţi până la infinit, atunci comandaţi broşura
de glume
de C O S T I 1 exemplar 20 Lei. plus porto 20 Lei.
ca r t ea de rugăciuni spec i a l i pentru elevi :
..• o M n u L u I SB uf i n c H i n fi M • Se află separat pentru religiunea ortodoxă şi pentru greco-catolică. — Conţine toate rugăciunile trebuincioase de dim., seară, ale zilelor, ocazionale, către sft. Anton, mărturisire,
cuminecătură, etc.
Preţul în legătură tare 25 Lei Transportul recomandat 15 Lei
z
jiuir
Cel mai bun cadou la orice ocaziune! Cea mai nouă şi cea mai bună carte de rugăciun
CĂRAREA FERICIRII de prot. George Mânzat cU uprobarea Ven Ordinariat sub Nr. 581—1923. Aceasta carte d un conţinut bogat cuprinde to t felul de rugăciun
pentru orice ocaziune cu 24 capitole mari în 366 pagini
Legată în hârtie tare carton pentru elevii tuturor şcoalelc bucata Lei 100. — Legată In pânză fină cu cruce aurit bucata Lei 150. — Legată in Piele lux tipărită pe hâitieve
lină aurită pentru dame Lei 300—400.
Transportul recomandat 25.— Lei {
Tiparul Instit. de Arte Grafice Alexandru Anca, Cluj. Cenzurat: BINOEA-