Conservare ID

8/18/2019 Conservare ID

1/105

1

UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE {I DE MEDICIN| VETERINAR| “ION

IONESCU DE LA BRAD" -IA{I

FACULTATEA DE AGRICULTUR|

SPECIALIZAREA: AGRICULTUR| VI, I.E.A. IIIÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ

CONF. DR. Aglaia MOGÂRZAN

CONSERVAREA ŞI PROCESAREAPRODUSELOR AGRICOLE

IA{I - 2006


2/105

2

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

1.1.Importan]a conserv\rii, p\str\rii si proces\rii

produselor agricole vegetale

Produsele agricole vegetale ob]inute pe ogoare nu pot fi valorificate

integral, decât dup\ ce au fost bine conservate [i p\strate. Astfel, degradarile

suferite de produsele agricole recoltate, datorit\, pe de o parte, proceselor vitale

proprii ce se desf\[oar\ in semin]e, tuberculi, etc., iar pe de alt\ parte,

activit\]ii numeroaselor vie]uitoare (microorganisme, insecte, acarieni,

roz\toare, p\sari, etc.), determin\ mari pierderi cantitative [i calitative, care nu

numai reduc, ci pot chiar anula beneficiile scontate de pe urma sporurilor de

produc]ie inregistrate in câmp. R\mâne, a[adar, obliga]ia speciali[tilor [i

lucr\torilor din sectorul condi]ion\rii, p\str\rii si valorific\rii produselor

agricole de a inl\tura pierderile ce pot interveni dup\ recoltare, pierderi ce pot

ajunge uneori pân\ la 50 % din recolt\.

Lupta impotriva pierderilor amintite nu este deloc u[oar\, deoarece

implic\ atât mijloace materiale insemnate cât [i suficiente cadre de specialitate.

Produc]ia agricol\ vegetal\ este reprezentat\ de semin]ele [i fructele unor

plante cultivate (cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, etc.); tulpinile

plantelor textile (in, cânep\); rad\cini [i tuberculi (sfecl\, cartof); partea

aerian\ a plantelor (plante medicinale si furajere); sau alte organe (frunze de

tutun, conuri de hamei).

Dintre aceste produse, ponderea valoric\ o de]in semin]ele [i fructele.

De[i fiecare din aceste grupe de produse are particularit\]ile sale specifice,

exist\ [i multe caracteristici comune care intereseaz\ procesarea [i p\strarea

acestora.

1.2. Obiectul disciplinei de conservarea, p\strarea [i

procesarea produselor agricole vegetale, leg\tura cu alte

discipline

Produsele agricole proasp\t recoltate pot suferi in scurt timp degrad\ri

care le mic[oreaz\ sau chiar le compromit in totalitate valoarea lor de

intrebuin]are, dac\ nu se iau din vreme m\surile adecvate. Astfel, unele produse

agricole, cum sunt semin]ele [i fructele, care con]in in momentul recolt\rii ocantitate mare de ap\, necesit\ uscarea inainte de depozitare in vederea

p\str\rii. De asemenea, acestea pot con]ine o cantitate mare de corpuri str\ine,


3/105

3

care depreciaz\ calitatea, ingreuneaz\ p\strarea, ceea ce impune cur\]irea lor

inaintea depozit\rii. Unele produse agricole, la recoltare sunt atacate de

diferite microorganisme fitopatogene sau de d\un\tori, a c\ror prezen]\

afecteaz\ atât valoarea de intrebuin]are, cât [i capacitatea de p\strare ale

acestora.

În vederea aplic\rii celor mai eficiente m\suri de depozitare,condi]ionare [i conservare a produselor agricole este necesar ca, in momentul

recep]ion\rii, acestea s\ fie supuse unor analize pentru determinarea unor indici

calitativi. Cunoa[terea acestor indici calitativi se impune [i pentru calculul

valorii produselor, pentru justificarea gestiunii [i in mod special, pentru

stabilirea destina]iei acestor produse.

Având in vedere aceste considerente, cursul de "Conservarea, p\strarea

[i procesarea produselor agricole vegetale" are ca obiect de studiu complexulde opera]iuni efectuate cu scopul imbun\t\]irii calit\]ii produselor agricole [i

pentru conservarea lor in bune condi]ii, incepând de la recoltare [i pân\ la livrarea

lor pentru consumul alimentar, furajer, industrial, export sau pentru ins\mân]are.

In cadrul acestui curs se trateaz\ aspecte teoretice privind : caracteristicile

morfologice, anatomice [i biochimice ale produselor ce trebuie p\strate, insu[irile

fizice ale masei de semin]e [i procesele lor fiziologice, modul de recep]ionare al

produselor, precum [i aspectele cu un pronun]at caracter practic, cum ar fi :

depozite pentru p\strarea produselor, manipularea produselor in depozite,

procesarea produselor, cur\]irea [i sortarea lor, uscarea produselor in depozite,

combaterea d\un\torilor, metode de conservare, particularit\]ile p\str\rii [i

conserv\rii in func]ie de tipul de produs, utilaje, instala]ii, laboratoare de analiz\

din depozite [i baze de recep]ionare, captarea prafului din incintele de manipulare

a produselor.

Pentru realizarea obiectivelor sale, disciplina de Conservarea, p\strarea

[i procesarea produselor agricole vegetale se bazeaz\ pe cuno[tin]ele furnizatede numeroase [tiin]e [i alte discipline agronomice, ca : botanic\, biochimia

vegetal\, agrochimia, fiziologia, microbiologia, entomologia, fitopatologia,

agrotehnica, fitotehnia, mecanizarea agriculturii, construc]ii agricole, economie

agrar\, management, contabilitate [i analiza legista]iei agrare, alimenta]ia

animalelor, etc.


4/105

4

CAPITOLUL 2

INSU{IRILE FIZICE ALE MASEI DE SEMIN}E

In toate opera]iunile tehnice care se efectueaz\ de la treierarea [i pân\ la

utilizarea produselor agricole vegetale (semin]e, fructe, etc.) in diferite scopuri i[i

pun amprenta insu[irile fizice ale semin]elor [i ale masei semin]elor, dintre care,mai importante sunt:

- curgerea semin]elor [i a masei (friabilitatea) semin]elor ;autosortarea;

- porozitatea [i densitatea;

- termoconductibilitatea.

2.1. Curgerea semin]elor [i a masei semin]elor

Capacitatea de curgere a semin]elor (friabilitatea), reprezint\ insu[irea

semin]elor [i a masei de semin]e (boabe) de a se deplasa pe un plan inclinat,formând o gr\mad\ in form\ de con, pant\ natural\ cu un anumit unghi fa]\ de

orizontal\ fiind numit taluz natural.

Unghiul format dintre orizontal\ [i panta format\ prin curgerea produselor

poart\ denumirea de unghiul taluzului natural.

Capacitatea de curgere a semin]elor este influen]at\ de urm\torii factori:

- forma boabelor;

- aspectul suprafe]ei semin]elor ;

con]inutul de umiditate al semin]elor ;

- procentul [i natura corpurilor str\ine ;

- forma [i felul materialului pe care se face curgerea.

Semin]ele sferice, cu suprafa]a neted\, lucioas\ au cea mai mare capacitate

de curgere (cel mai mic unghi al taluzului natural), iar cele alungite, muchiate, cu

suprafa]a rugoas\, cu ariste, peri[ori au o friabilitate mai sc\zut\ (la maz\re

valoarea unghiului taluzului natural = 22-28 grade, la ov\z = 31-54 grade iar la

floarea-soarelui = 31-45 grade). Semin]ele mai umede (cu excep]ia celor sferice),au o capacitate de curgere mult mai redus\; un con]inut mare de impurit\]i, mai

ales cele u[oare (paie, pleav\, ariste, cioc\l\i) reduce foarte mult friabilitatea

boabelor. Pe suprafe]e inclinate, netede, lucioase, curgerea are loc mai u[or decât

pe cele rugoase, cu asperit\]i; in conductele cu sec]iune circular\, semin]ele curg

mai u[or decât in cele cu sec]iunea p\trat\.

La construirea depozitelor pentru semin]e, a ma[inilor, utilajelor de

cur\]ire, transport, etc. se ]ine seama de unghiul taluzului natural (in general

tuburile, pantele de curgere a semin]elor trebuie s\ aib\ o inclinare de cca 45

grade).


5/105

5

În celulele de siloz, curgerea boabelor mai este influen]at\ de : forma

celulei (circular\, p\trat\, hexagonal\) ; forma pâlniei de curgere (trunchi de con

sau piramid\); inclinarea pantei la pâlnia de curgere a produselor ; raportul dintre

l\]imea [i in\l]imea celulei; pozi]ia [i num\rul gurilor de evacuare a produselor.

2.2. Autosortarea - este insu[irea masei de semin]e in mi[care de a

se a[eza in straturi in func]ie de m\rimea, forma [i greutatea specific\a componentelor. Astfel, se produce o stratificare diferit\ din punct de vedere

calitativ, la baz\ [i spre centrul lotului se grupeaz\ semin]e mari, grele, in timp ce

la suprafa]a [i in zonele laterale se separ\ corpurile str\ine u[oare, boabele [i[tave,

fructele seci, praful (cu greutatea specific\ mai mic\). Autosortarea se produce la:

umplerea sau golirea celulelor de siloz (mai ales la inc\rcarea mecanizat\ a

celulelor inalte), in timpul transportului produselor, la cur\]irea [i cernerea

produselor, la umplerea sacilor.

2.3. Porozitatea [i densitatea masei de semin]e

Totalitatea spa]iilor de aer dintre semin]ele unui lot de produse constituie

spa]iul intergranular sau porozitatea lotului.

Volumul ocupat de masa de semin]e f\r\ spa]iu intergranular, reprezint\

densitatea lotului. Porozitatea [i densitatea se exprim\ in procente [i se calculeaz\

cu ajutorul formulelor:

V - v v P(%) = — x100; D(%) = — x100 in care:

V V P - porozitatea ; V = volumul total al masei de semin]e ; v = volumul

componentelor solide ; D = densitate.

Porozitatea [i densitatea influen]eaz\ conservarea [i p\strarea produselor

agricole, impunându-se in opera]iunile de : aerare activ\, uscare, gazare cu

substan]e chimice, conservare (oxigenul necesar respira]iei, bioxidul de carbon

sau alte gaze folosite la conservarea produselor p\trund in produs prin spa]iul

intergranular).

Densitatea [i porozitatea se diferen]iaz\ in func]ie de : m\rimea [i forma

componentelor solide ale masei de boabe ; aspectul suprafe]elor componentelor

(netede, lucioase, sau rugoase, cu asperit\]i); umiditatea semin]elor ; procentul [i

componen]a corpurilor str\ine ; tipul depozitului.

Un lot format din semin]e sferice, de aceea[i m\rime, sau din semin]e

aristate, rugoase, zbârcite, sau umede va avea o porozitate mare ; semin]ele ovale,

cele netede, lucioase, cât [i cele din celulele de siloz inalte vor realiza o valoaremai redus\ a porozit\]ii. Dac\ umezirea are loc dup\ depozitare, porozitatea se

mic[oreaz\ fiindc\ semin]ele i[i m\resc volumul. Când lotul este format din


6/105

6

componente mari [i mici, cele mici vor umple spa]iile libere dintre componentele

mari (semin]e sau impurit\]i) [i vor mic[ora porozitatea.

Impurit\]ile mari, u[oare m\resc porozitatea.

Exemple : porozitatea ( P %) : grâu - secar\ = 35-45 % ; orz = 45-55 % ;

ov\z = 50-70 % ; floarea-soarelui = 56-75 % ; orez = 50-65 % ; porumb pentru

boabe = 30-50 % ; in = 30-50 %.

2.4. SORB}IUNEA - reprezint\ proprietatea semin]elor de a

absorbi sau ceda ap\ sau diferite gaze din mediul inconjur\tor, datorit\

structurii coloidale capilar poroase.

Sorb]iunea sau sorb]ia cuprinde : adsorb]ia, absorb]ia, condensarea

capilar\, chemosorb]ia [i desorb]ia.

- Adsorb]ia - este procesul prin care vaporii de ap\ sau gaze sunt fixa]i

la suprafa]a vaselor capilare ale semin]elor, f\r\ s\ intre in reac]ii

chimice cu substan]ele din semin]e.

- Absorb]ia - este insu[irea de p\trundere a vaporilor de ap\ in interiorul

celulelor datorit\ diferen]ei de presiune osmotic\ intre interiorul [i

exteriorul celulelor.

Condensarea capilar\ - reprezint\ procesul prin care vaporii

nesatura]i din mediul inconjur\tor devin satura]i [i se condenseaz\ ca urmare a

atrac]iei exercitate de pere]ii capilarelor semin]elor. Chemosorb]ia — este

absorb]ia de c\tre semin]e a vaporilor de ap\ [i a gazelor inso]it\ de reac]ii

chimice ce determin\ modific\ri chimice ale componentelor semin]elor.

- Desorb]ia - reprezint\ procesul prin care o parte din vaporii de ap\ sau

gazele sorbite de semin]e sunt cedate mediului inconjur\tor, proces ce este posibil

când presiunea [i concentra]ia gazelor [i vaporilor de ap\ din mediul

inconjur\tor cre[te.

Procesul de sorb]iune prezint\ mare importan]\ in tehnica usc\rii, aer\rii,

gaz\rii [i conserv\rii produselor agricole vegetale [i poate determina m\rireaumidit\]ii semin]elor, imprimarea unor mirosuri nepl\cute in produse,

chemosorb]ia unor substan]e toxice, deprecierea calitativ\ prin volatilizarea

substan]elor volatile, valoroase in cazul p\str\rii necorespunz\toare a produselor.

In procesele de conservare, p\strare [i procesare a produselor de o insemn\tate

major\ este higroscopicitatea semin]elor (sorb]ia [i desorb]ia apei in bob) care

reprezint\ proprietatea acestora de a absorbi umiditatea din aerul umed [i de a o

ceda mediului inconjur\tor uscat.

Aceast\ insu[ire a semin]elor este influen]at\ de : compozi]ia chimic\

a semin]elor, m\rimea [i integritatea boabelor, umiditatea [i temperatura aerului.


7/105

7

Sorb]iunea vaporilor de ap\ din mediul inconjur\tor are loc in dou\ faze :

a. difuziunea exterioar\ (p\trunderea vaporilor de ap\ in spa]iul

intergranular al masei semin]elor);

b. difuziunea intern\ (migrarea vaporilor de ap\ din spa]iul

intergranular in interiorul boabelor).

Sorb]ia [i desorb]ia apei in bob [i in masa de boabe au loc pân\ când se

stabile[te un echilibru dinamic intre presiunea vaporilor de ap\ din interiorul

semin]elor [i umiditatea din mediul inconjur\tor, stare numit\ echilibru

higroscopic sau hidric, iar umiditatea semin]elor la care inceteaz\ schimbul de

ap\ intre boabe [i mediu se nume[te umiditatea stabil\ sau imiditatea de

echilibru.

Valoarea umidit\]ii de echilibru difer\ in func]ie de specie (in special, de

compozi]ia chimic\) iar in cadrul aceleia[i specii, variaz\ in func]ie de umiditatea

relativ\ [i temperatura aerului. Astfel, boabele cerealelor care au in compozi]ia lor

substan]e hidrofile (amidon, proteine) ce absorb apa au o umiditate de echilibru

mai mare comparativ cu semin]ele plantelor oleaginoase care con]in gr\simi

(substan]e hidrofobe) care resping apa. In cadrul grupei oleaginoaselor umiditatea

de echilibru este cu atât mai sc\zut\ cu cât con]inutul de ulei este mai ridicat.

Pe m\sura cre[terii temperaturii aerului, umiditatea de echilibru a

semin]elor scade, iar odat\ cu m\rirea umidit\]ii relative a aerului cre[te [i

valoarea umidit\]ii de echilibru. Procesul de redistribuire a apei intre semin]ele cu

con]inut diferit de umiditate se realizeaz\ cu atât mai repede cu cât umiditatea [i

temperatura semin]elor sunt mai ridicate [i omogenizarea lotului este mai bun\.

Migrarea apei dinspre semin]ele umede spre cele uscate incepe dup\ câteva ore de

la amestecarea semin]elor [i se face mai repede la semin]ele mici, [i[tave, sparte,

care, in general, au o suprafa]\ activ\ de sorb]iune mai mare decât la cele mari,

compacte [i normal dezvoltate.

Aceasta impune eliminarea din masa de boabe a semin]elor de buruieni,concomitent cu recoltarea [i depozitarea produselor. Intârzierea opera]iunii

determin\ migrarea umidit\]ii foarte mari din semin]ele de buruieni spre produsul

de baz\ [i cre[terea umidit\]ii acestuia.

De asemenea, produsele recoltate in zorii zilei, când umiditatea

atmosferic\ este mai mare, au un con]inut de umiditate mai ridicat decât cele

recoltate la amiaz\, când umiditatea relativ\ a aerului este mai sc\zut\,

diferen]a de umiditate a semin]elor din acela[i lan ajungând uneori pân\ la 10 %.

2.5. Termoconductibilitatea semin]elor [i a masei de

semin]e


8/105


9/105

9

temporar toate procesele fiziologice din masa de boabe, prevenind in mare m\sur\

focarele de incingere).

Dezavantajul slabei conductibilit\]i calorice a masei de boabe const\ in

faptul c\, in condi]ii de cre[tere a temperaturii acesteia, c\ldura poate fi re]inut\

in masa de boabe provocând incingerea semin]elor.

Intreb\ri:

1. Care este importan]a practic\ a urm\toarelor insu[iri fizice :

curgerea [i autosortarea; porozitatea [i densitatea ?

2. Care sunt implica]iile practice ale sorb]iunii [i termoconductibilit\]ii

semin]elor ?

CAPITOLUL 3

PROCESELE FIZIOLOGICE DIN MASA DE SEMIN}E

ÎN TIMPUL P|STR|RII

Semin]ele i[i continu\ activitatea vital\ [i dup\ recoltare, procesele

fiziologice având intensitate diferit\ ca urmare a influen]ei unor factori [i mai ales

a mediului inconjur\tor. Când ace[ti factori favorizeaz\ intensificarea proceselor

fiziologice din masa de semin]e, exist\ pericolul unor pierderi insemnate [i a unor

deprecieri sau degrad\ri calitative. La procesele biologice ale semin]elor se

adaug\ [i acelea ale microorganismelor [i insectelor sau altor d\un\tori ce

inso]esc masa de semin]e.

P\strarea produselor se bazeaz\ pe cunoa[terea tuturor proceselor

fiziologice [i fizico-chimice ce au loc in masa de boabe in timpul

depozit\rii,dup\ care se intreprind m\suri tehnice diferite in func]ie de zon\,

de produs, de destina]ia produsului) etc. Necunoa[terea acestor procese, a

cauzelor ce produc intensificarea lor, neaplicarea la timp a m\surilor necesare

determin\ modific\ri calitative ale produselor [i deprecieri foarte grave.

Procesele fiziologice cu importan]\ pentru p\strarea semin]elor sunt :

respira]ia, maturizarea fiziologic\, incingerea, incol]irea [i germina]ia semin]elor

in timpul p\str\rii.

3.1. Respira]ia semin]elor - in timpul p\str\rii cuprinde

procesele biochimice de oxidare a hidra]ilor de carbon [i a altor substan]e

organice din semin]e, determinând o pierdere de substan]\ uscat\, o modificare a

compozi]iei chimice [i a insu[irilor calitative ale semin]elor.Respira]ia este influen]at\ de urm\torii factori : umiditatea semin]elor,

prezen]a [i felul impurit\]ilor, prezen]a microorganismelor [i d\un\torilor in


10/105

10

masa de boabe, temperatura mediului inconjur\tor [i concentra]ia de oxigen.

In func]ie de condi]iile de mediu, se deosebesc dou\ tipuri de respira]ie a

semin]elor : aerob\ [i anaerob\.

a).Respira]ia aerob\ - se desf\[oar\ in condi]ii normale de respira]ie, când

sub influen]a oxigenului din mediul inconjur\tor se produce oxidarea compu[ilor

organici, mai ales a hidra]ilor de carbon [i gr\similor, rezultând bioxid de carbon,

ap\ [i o cantitate diferit\ de energie. De exemplu, prin oxidarea complet\ a

unei molecule de glucoz\ rezult\ :

C 6 H 12O6 + 6 O2____________________ 6 CO 2 + 6H 2O + 674 Kcal.

b).Respira]ia anaerob\ - are loc in lipsa oxigenului din mediul extern [i

este caracteristic\ fermenta]iei alcoolice, acetice, rezultând in final : acid acetic,

acid formic, oxalic, etc. precum [i o cantitate de bioxid de carbon [i de c\ldur\

mult mai redus\ (numai o treime CO2 [i de 30 ori mai pu]in\ energie caloric\).

Reac]ia de oxidare anaerob\ poate fi sintetizat\ in urm\toarea ecua]ie :

C 6 H 12O6----------------------------- + 2 C 2 H 5 OH+6 H 2O +2 CO2 + 22 Kcal.

(alcool etilic)

Oxigenul necesar oxid\rii anaerobe este preluat din moleculele

monoglucidelor.

Activitatea enzimelor de catalizare a substan]elor implicate in procesul

respira]iei este influen]at\ de existen]a apei libere care asigur\ dizolvarea [i

circula]ia substan]elor. La un con]inut redus de ap\ in semin]e, respira]ia estefoarte redus\.

Respira]ia este inso]it\ de urm\toarele fenomene :

- pierderea in greutate, datorit\ consumului de substan]e organice ;

reducerea procentului de oxigen, in favoarea bioxidului de carbon

eliminat;

- cre[terea umidit\]ii [i a c\ldurii care rezult\ in procesul de respira]ie.

C\ldura eliberat\ este acumulat\ in masa semin]elor [i datorit\ slabei

conductibilit\]i termice a acestora determin\ cre[terea temperaturii ce

poate ajunge uneori pân\ la 60-90° C. La aceasta se adaug\ c\ldura provenit\

din respira]ia microorganismelor [i eventual a unor d\un\tori, determinând

deprecierea considerabil\ a calit\]ii produselor, mai ales a germina]iei semin]elor.

Pierderile de substan]\ organic\, ca urmare a respira]iei semin]elor se pot stabili

prin :

- determinarea bioxidului de carbon, ]inând seama de faptul c\, pentru a

ob]ine 1 g CO2, se oxideaz\ 0,6825 g glucoz\ in respira]ia aerob\ [i 2,04 g

glucoz\ in respira]ia anaerob\ ;

- prin cânt\rirea greut\]ii ini]iale [i dup\ un interval de timp


11/105

11

(metoda direct\) a probelor de semin]e p\strate in acelea[i condi]ii cu intreg

lotul [i cu umiditate cunoscut\.

Intensitatea respira]iei se stabile[te [i prin determinarea cantit\]ii de

oxigen consumat\ sau prin cantitatea de energie degajat\.

O imagine mai complet\ a procesului respira]iei se ob]ine prin

determinarea oxigenului consumat [i a bioxidului de carbon eliminat, raportul

dintre volumul CO2 degajat [i O2 consumat reprezentând coeficientul de respira]ie

CO2sau câtul respirator (Kr =-----------). In respira]ia aerob\, Kr = 1.

O2Coeficientul de respira]ie este influen]at de compozi]ia chimic\ a

semin]elor [i de con]inutul lor de umiditate. La semin]ele de oleaginoase valoarea

Kr este sub 1, deaorece oxigenul este folosit [i pentru oxidarea gr\similor. La un

con]inut ridicat de umiditate in boabe, coeficientul de respira]ie scade, fenomen ce

se poate explica prin activitatea microorganismelor care se dezvolt\ mai intens [i

astfel, consum\ o cantitate mare de oxigen.

Tipul de respira]ie prezint\ interes in practica p\str\rii semin]elor destinate

diferitelor scopuri. Pentru men]inerea insu[irilor germinative la loturile destinate

ins\mân]\rilor [i la orzul pentru bere este indicat\ respira]ia aerob\, iar pentru

majoritatea semin]elor destinate consumului este recomandat\ respira]ia anaerob\,

bioxidul de carbon contribuind la prevenirea dezvolt\rii d\un\torilor [i a unui

num\r insemnat de microorgansime ce inso]esc semin]ele.

Factorii care influen]eaz\ intensitatea respira]iei sunt :

a) Insu[irile botanice [i compozi]ia chimic\ a semin]elor care alc\tuiesc

lotul respectiv.

In acelea[i condi]ii, intensitatea respira]iei este mai sc\zut\ la

leguminoase, apoi cre[te la grâu, secar\, ov\z, porumb, floarea-soarelui (cu cea

mai intens\ respira]ie). Grâul respir\ mai intens decât maz\rea de 8-10 ori.

Soiurile de grâu cu bob alb respir\ de 1,6 ori mai intens decât cele cu bob ro[u ;hibrizii de floarea-soarelui cu un con]inut mai ridicat de ulei respir\ mai intens

decât cele care con]in mai pu]ine gr\simi. In cadrul aceluia[i soi, intensitatea

respira]iei difer\ in func]ie de srtructura straturilor protectoare ale semin]elor, de

permeabilitatea lor, de raportul dintre embrion [i restul substan]elor de rezerv\ din

bob. Embrionul respir\ mai intens decât endospermul (la cereale embrionul

respir\ de 12 ori mai intens decât restul bobului). Semin]ele cu embrion mai mare

respir\ mai intens decât cele cu embrion mic.

Semin]ele mai mici (cele [i[tave) respir\ mai intens decât semin]ele mari [i

normal dezvoltate.


12/105

12

b) Integritatea semin]elor.

Degradarea inveli[ului semin]elor prin manipulare, uscare artificial\

for]at\ determin\ cre[terea intensit\]ii respira]iei ca urmare a accesului direct al

oxigenului . De exemplu, respira]ia boabelor de porumb traumatizate este de 5-7

ori mai intens\ decât a celor normale.

c) Con]inutul de umiditate al semin]elor.

La semin]ele neinfestate [i uscate intensitatea respira]iei este foarte redus\,

datorit\ lipsei apei libere pe seama c\reia se intensific\ activitatea biochimic\.

Raportul dintre apa liber\ [i cea legat\ chimic este influen]at de umiditatea

semin]elor. Cre[terea con]inutului de umiditate determin\ intensificarea respira]iei

in ritm relativ sc\zut pân\ la o anumit\ valoare a umidit\]ii, dup\ care

intensitatea respira]iei cre[te brusc, provocând procesul de incingere.

Procentul de umiditate la care intensitatea respira]iei devine energic\ este

denumit\ umiditatea critic\, la care respira]ia nu este prea intens\. Pentru cereale,

umiditatea critic\ este de 14-15 %, pentru semin]ele de leguminoase, 13,5-14,0 %,

pentru soia, 12,5 %, iar pentru semin]ele de oleaginoase, 8-9 % [i chiar sub 8 %,

in func]ie de con]inutul lor in gr\simi (la un con]inut mai ridicat de ulei in

semin]e, umiditatea critic\ este mai sc\zut\).

Pe m\sura cre[terii umidit\]ii, semin]ele respir\ din ce in ce mai intens.

Astfel, semin]ele aflate la limita umidit\]ii critice respir\ de 2-4 ori mai intens

decât cele uscate (dar pot fi p\strate cu aceast\ umiditate), in schimb semin]ele

umede respir\ de 4-8 ori mai intens sau chiar de peste 30 ori (iar cele foarte

umede respir\ de mii de ori mai intens decât cele uscate), in anumite condi]ii.

Umiditatea semin]elor este mult influen]at\ de umiditatea relativ\ a

aerului. Se consider\ c\ semin]ele uscate pot fi p\strate normal pân\ la maximum

70-75 %, valori ale umezelii relative a aerului.

Semin]ele udate de ploi, chiar dac\, apoi, au fost uscate, respir\ mai intens

de 1,6 ori-2 ori sau chiar mai mult fa]\ de cele neplouate, datorit\ intensific\rii prin umect\ri repetate a proceselor fiziologice [i fermentative.

d) Temperatura masei de semin]e.

O mare influen]\ asupra intensit\]ii respira]iei, chiar mai mare decât

umiditatea o prezint\ temperatura.

La temperatur\ sc\zut\ (sub 10° C) intensitatea respira]iei semin]elor este

destul de redus\, chiar dac\ acestea au un con]inut de umiditate ridicat.

Temperaturile foarte sc\zute (negative) ins\, coroborate cu umiditatea

foarte mare a semin]elor pot determina inghe]area apei libere, provocând

distrugerea celulelor, implicit, a germina]iei semin]elor.


13/105

13

Pe m\sura cre[terii temperaturii, intensitatea respira]iei se m\re[te.

La o cre[tere a temperaturii cu 10°C, reac]iile de oxidare se intensific\ de

2-3 ori, la 18°C, intensitatea respira]iei este mai mare de 11 ori. Boabele de

cereale, cu 17 % umiditate, respir\ cel mai intens la 55°C, iar cele de soia, la 40°C,

dup\ aceste valori ale temperaturii, intensitatea respira]iei scade brusc chiar dac\

temperatura se men]ine ridicat\ (fermen]ii [i proteinele sunt sensibile la

temperaturi ridicate). Cre[terea umidit\]ii peste 17 % deplaseaz\ punctul de

respira]ie intens\ la tenmperaturi mai sc\zute.

Rezult\ c\ semin]ele cu umiditate ridicat\ pot fi p\strate prin r\cire, o

anumit\ perioad\ de timp, f\r\ pierderi insemnate (datorit\ intensit\]ii reduse a

respira]iei).

e) Gradul de maturizare al semin]elor.

Semin]ele nematurizate respir\ foarte intens. Pe m\sura maturiz\rii

semin]elor se reduce umiditatea [i scade intensitatea respira]iei. Exist\ diferen]e

intre intensitatea respira]iei embrionului [i a endospermului (in timpul

postmaturiz\rii semin]elor). Respira]ia endospermului scade in intensitate treptat,

pe m\sura maturiz\rii semin]elor iar a embrionului scade relativ pu]in, sc\derea

mai accentuat\ eviden]iindu-se abia in faza de maturitate deplin\.

f) Propor]ia de bioxid de carbon [i oxigen in masa de semin]e,

influen]eaz\ direct intensitatea respira]iei. Cu cât cantitatea de oxigen este mai

mare cu atât respira]ia (de tip aerob) este mai intens\.

Bioxidul de carbon favorizeaz\ respira]ia de tip anaerob (lipsa oxigenului

determin\ reducerea intensit\]ii respira]iei, chiar dac\ temperatura este mai

ridicat\). In schimb, bioxidul de carbon are ac]iune toxic\ asupra viabilit\]ii

embrionului, semin]ele pierzându-[i treptat germina]ia.

P\strarea semin]elor in prezen]a bioxidului de carbon este recomandat\

pentru loturile de consum dar numai atunci când umiditatea boabelor este sc\zut\.

Indep\rtarea bioxidului de carbon din loturile de semin]e cu umiditateridicat\ (peste valorile umidit\]ii critice), prin aerare activ\ sau prin lop\tare

repetat\ este obligatorie pentru p\strarea insu[irilor germinative, ale semin]elor

destinate ins\mân]\rilor [i a orzului pentru bere, a propriet\]ilor organoleptice

normale ale loturilor pentru consum [i a insu[irilor calitative cerute de tehnologia

de industrializare.

g) Influen]a microorganismelor din masa de semin]e asupra respira]iei.

Semin]ele sunt populate de numeroase microorganisme (uneori de ordinul

milioanelor la un gram de semin]e) care respir\ intens [i influen]eaz\ intensitatea

respira]iei masei semin]elor. Pentru dezvoltarea lor, microorganismele au nevoie


14/105

14

de umiditate, in cazul semin]elor uscate, activitatea acestora este foarte sc\zut\.

Activitatea microorganismelor se declan[eaz\ la umiditatea relativ\ a aerului de

peste 70 % la cele mai multe specii.

Dintre microorganisme, mai intâlnite sunt: mucegaiurile ( Aspergillus

glaucus, A. candidus, A. flavus, A. niger, Penicillium glaucum, P. italicum,

Rhizopus nigricans, Altenaria tenuis, Cladosporium herbarum) care se dezvolt\

dac\ umiditatea relativ\ a aerului este de minimum 70 % (ceea ce corespunde cu

14,5 % umiditatea boabelor la cereale ); drojdiile (Saccharomyces cervisiae,

Torula utilis), pentru dezvoltarea c\rora este necesar\ umiditatea aerului, de

minimum 88 %, ceea ce corespunde cu 19,5 % umiditatea semin]elor ; bacteriile

(Bacterium prodigiosum, Bacillus mesentericus, B. muycoides) care se dezvolt\ la

minimum 90-91 % (chiar 99 %) umiditatea relativ\ a aerului [i respectiv 21-22

%, umiditatea semin]elor.

Aspergillus flavus produce toxine de origine cancerigen\ (aflatoxine) ce

pot determina imboln\viri la unele animale [i p\s\ri.

Bacillius mesentericus se dezvolt\ uneori [i in pâinea p\strat\

necorespunz\tor (in pungi de polietilen\ ) care devine lipicioas\ (in special

miezul) [i cu un miros caracteristic.

Majoritatea microorganismelor sunt saprofite [i se dezvolt\ pe ]esuturile

moarte, astfel c\ semin]ele cu zone necrozate sunt intens atacate de acestea.

Activitatea microorganismelor m\resc intensitatea respira]iei (semin]ele

nesterilizate respir\ de 5-10 ori mai intens decât cele sterilizate).

h). Influen]a insectelor din masa de semin]e asupra respira]iei.

Insectele se g\sesc in masa semin]elor numai in cazuri izolate, dar cu toate

c\ sunt in num\r mult mai mic decât microorgansimele, respira]ia lor este mult

mai intens\ comparativ cu cea a boabelor, chiar dac\ acestea sunt uscate.

Cantitatea de ap\ [i c\ldur\ eliminate prin respira]ia insectelor influen]eaz\

umiditatea [i temperatura boabelor, intensificând schimbul de substan]e. De aceealoturile cu d\un\tori pot ajunge repede la incingere [i alterare.

Intensitatea respira]iei insectelor este influen]at\ direct de umiditate [i

temperatur\, valorile maxime inregistrându-se intre anumite limite. De exemplu

g\rg\ri]ele (Calandra oryzae [i Calandra granaria) respir\ cel mai intens la

35°C când boabele au 15,2 % umiditate.

La umiditatea redus\ a boabelor (8,7 %) g\rg\ri]a orezului a fost

distrus\ la 35°C in procent de 100 %, iar g\rg\ri]a grâului, numai in propor]ie

de 48,8 %, in acelea[i condi]ii.


15/105

15

3.2. Maturizarea semin]elor dup\ recoltare

(postmatura]ia)

Odat\ cu sistarea accesului diferitelor substan]e de rezerv\ [i a apei spre

s\mân]\ [i desprinderea acesteia de planta mam\ incepe faza de maturizare dup\

recoltare (postmaturizarea), perioad\ in care boabele se usuc\ (ajungând la 16-14 % umiditate), iar procesele de polenizare continu\.

Astfel se imbun\t\]esc calit\]ile tehnologice ale semin]elor, la grâu,

calitatea glutenului [i insu[irile de panifica]ie, la oleaginoase, continu\ sinteza

gr\similor, energia [i capacitatea germinativ\ cresc, activitatea fermen]ilor scade.

Loturile destinate ins\mân]\rilor ajung la maturitate tehnic\ deplin\ când

germina]ia atinge valori maxime, iar cele pentru consum [i industrializare, când

parametrii calitativi necesari prelucr\rii industriale sau consumului in alimenta]ia

omului [i in furajare au valoarea maxim\.

Lipsa germina]iei dup\ recoltare se datoreaz\ impermeabilit\]ii

tegumentului seminal pentru ap\ [i gaze [i unor anumite substan]e inhibitoare care

se descompun in timpul postmatura]iei.

Postmatura]ia este influen]at\ de umiditate [i temperatur\. Astfel,

umiditatea ridicat\ a semin]elor prelungesc postmaturizarea [i intârzie germinarea,

iar temperatura optim\ pentru des\vâr[irea acestui proces este de 20-22°C

(limitele : 15-35° C) ; p\strarea la temperaturi sc\zute prelunge[te perioada de postmaturizare).

Prezen]a oxigenului [i respira]ia aerob\ sunt esen]iale pentru maturizarea

dup\ recoltare, de aici, necesitatea solariz\rii [i aer\rii active a masei de

semin]e.

Durata postmatura]iei difer\ de la o specie la alta, iar in cadrul aceleia[i

specii, de la un soi la altul. Astfel, la cereale, durata postmaturiz\rii este de 1-2

luni, cu excep]ia porumbului, care poate germina imediat, când umiditatea

boabelor ajunge sub limita umidit\]ii crit ice (ov\zul are perioada de

postmaturizare mai lung\ decât grâul [i orzul, secara mai scurt\) ; la floarea-

soarelui postmatura]ia dureaz\ 20-50 zile, la cânep\, 20-40 zile, etc. Soiurile de

grâu alb au postmatura]ia mai scurt\ decât cele cu boabe ro[ii.

Condi]iile climatice din faza maturiz\rii in câmp [i de la recoltare

influen]eaz\ durata postmatura]iei (vremea uscat\ [i secetoas\ scurteaz\

postmatura]ia, de aceea exist\ diferen]e privind aceast\ perioad\ intre diferite

zone din ]ar\ cu condi]ii climatice deosebite).


16/105

16

3.3. Incingerea masei de semin]e in timpul p\str\rii

Activitatea fiziologic\ a semin]elor, a microorganismelor, insectelor are ca

efect final degajarea c\ldurii care, datorit\ termoconductibilit\]ii reduse a masei

de semin]e, este re]inut\ in aceea[i zon\, dac\ loturile sunt p\strate in spa]ii

inchise, neaerate, nefiind lop\tate sau mi[cate. Cre[terea temperaturii ca efect al

respira]iei este legat\ de intensitatea respira]iei, care la rândul ei este influen]at\

de umiditatea semin]elor. Apa rezultat\ prin respira]ia semin]elor [i energia

caloric\ eliberat\ determin\ intensificarea continu\ a respira]iei [i cre[terea

temperaturii masei semin]elor, provocând incingerea semin]elor. La loturile de

semin]e uscate, incingerea poate fi provocat\ doar de prezen]a insectelor.

Cea mai important\ cauz\ a incingerii o consituie activitatea

microorganismelor, mai ales a mucegaiurilor. In timpul incingerii au loc procese

de oxidare chimic\, cu ridicarea continu\, treptat\ a temperaturii pân\ la 50-65°C. Peste o anumit\ temperatur\, unele microorganisme dispar [i apar altele

termofile care determin\ putrezirea semin]elor inc\lzite [i muceg\ite

anterior. La temperaturi foarte mari, activitatea microorganismelor se intrerupe

dar incingerea continu\.

De exemplu, semin]ele de in cu 11,4 % umiditate [i cele de floarea-

soarelui cu 10,5 % umiditate incep s\ se incing\ dup\ 1-2 luni de p\strare. Soia

cu 22,8 % umiditate se incinge in 8-9 zile.

Incingerea semin]elor determin\ sc\derea sau distrugerea total\ a

viabilit\]ii [i germina]iei semin]elor cât [i deprecierea calit\]ii produselor [i a

insu[irilor tehnologice. Se [tie c\ proteinele [i enzimele sunt sensibile la

temperaturi ridicate, de aceea grâul, in procesul de incingere ajunge la temperaturi

de 50-55°C, temperaturi ce determin\ denaturarea proteinelor, sc\derea

elasticit\]ii glutenului, realizându-se un aluat de slab\ calitate [i in final, o pâine

cu miez cleios.

In faz\ avansat\ incingerea duce la deprecierea general\, exceptând zonele

expuse direct aerului atmosferic a lotului, modificându-se culoarea semin]elor

(brun-inchis) iar in cazul prelungirii acestui proces se poate ajunge la faza de

carbonizare.

Se pierd mari cantit\]i de substan]\ organic\ [i chiar dac\ se revine la

starea normal\, p\strarea semin]elor este ingreuiat\.

Incingerea semin]elor apare sub forma unor puncte de incingere (focare)

unde respira]ia se intensific\ din cauze diferite : prezen]a microorganismelor [iinsectelor, umiditatea ridicat\ a semin]elor, infiltra]ii de ap\, deplasarea

umidit\]ii in anumite zone datorit\ modific\rii temperaturii aerului mediului


17/105

17

exterior, in apropierea zidurilor sau pere]ilor celulelor de siloz unde

temperatura este variabil\.

In procesul de incingere se pot delimita trei faze :

a).faza I - a - când temperatura cre[te pân\ la 24-30°C, boabele de la

suprafa]a lotului se umezesc u[or, datorit\ condens\rii vaporilor de ap\ proveni]i

din interiorul gr\mezii, in semin]e are loc descompunerea hidra]ilor de carbon,

incepe activitatea microorganismelor saprofite ;

b).faza a II - a - in care temperatura ajunge pân\ la 34-38° C, umezirea

boabelor devine [i mai vizibil\, friabilitatea semin]elor scade pronun]at: apare o

u[oar\ brunificare a semin]elor, incepe s\ se simt\ miros de mucegai sau de

fermenta]ie, putrefac]ie (miros de alcool, amoniac). Boabele sparte sunt

muceg\ite, apoi [i celelalte s\n\toase ;

c).Faza a III-a - când temperatura cre[te pân\ la 50-55°C, apar bacterii de

putrefac]ie, friabilitatea masei de semin]e, se reduce [i mai mult.

Germina]ia unor semin]e se pierde chiar din prima faz\ de incingere, iar in

final, capacitatea de germina]ie se pierde in totalitate.

In anumite cazuri, când in masa semin]elor exist\ semin]e de buruieni,

incingerea poate incepe la câteva ore dup\ inmagazinare.

Pentru prevenirea incingerii masei de semin]e, in practica p\str\rii

produselor, de o insemn\tate major\ este inl\turarea cauzelor incingerii [i oprirea

evolu]iei acesteia, lucru posibil prin controlul periodic al modului de p\strare al

produselor (determinarea umidit\]ii [i temperaturii) ; cur\]irea acestora de

impurit\]i inainte de inmagazinare ; reducerea procentului de ap\ din masa de

semin]e prin aerisire repetat\ ; depozitarea, la inceput, a produselor in straturi

sub]iri.

In cazul loturilor p\strate timp indelungat (mai mul]i ani) se constat\

uneori focare de incingere chiar atunci când semin]ele au un con]inut sc\zut de

umiditate, deoarece are loc tasarea puternic\ ce face ca sonda de control s\ p\trund\ foarte greu in masa de semin]e. Varia]iile de temperatur\ de la iarn\

la var\ pot determina activarea proceselor fiziologice [i a microflorei, de aceea

se impune urm\rirea evolu]iei loturilor de cereale p\strate perioade mari de timp.

3.4. Germina]ia semin]elor in timpul p\str\rii

Germina]ia este unul din procesele fiziologice de cea mai mare importan]\

pentru calitatea produselor, deoarece in timpul desf\[ur\rii acestui proces,

respira]ia este foarte intens\, semin]ele pierd cantit\]i insemnate de substan]\organic\. Intr-o singur\ zi pierderile pot atinge 0,7 %, iar in 4-5 zile, acestea pot

ajunge pân\ la 3,2-4,4 %.


18/105

18

Semin]ele sufer\ modific\ri biochimice : amidonul se transform\ in

glucide mai simple, activitatea fermen]ilor cre[te, se scindeaz\ gr\simile, iar

proteinele hidrolizeaz\.

Germina]ia (incol]irea) boabelor poate avea loc dac\ s-au creat condi]iile

necesare (umiditate [i temperaturi ridicate). Practic, germinarea semin]elor in

depozite nu poate avea loc numai pe seama umidit\]ii relative a aerului, deoarece

pentru germinare, semin]ele au nevoie de o cantitate mult mai mare de ap\, ce

poate surveni numai prin infiltra]ii.

De aceea se impune eliminarea posibilit\]ilor de infiltrare a apei in masa

de semin]e.

Loturile destinate ins\mân]\rilor, dac\ au incol]it in depozit sunt

compromise, iar unele produse (grâu pentru pâine, orz-orzoaic\ pentru bere) i[i

pierd insu[irile calitative [i tehnologice, fiind declasate [i dirijate c\tre alte

destina]ii (furajere).

Intreb\ri:

1. Tipuri de respira]ie [i factorii ce o influen]eaz\ ?

2. Care sunt factorii ce declan[eaz\ incingerea semin]elor ?

3. Fazele incingerii semin]elor [i a masei de semin]e ?

CAPITOLUL 4

INSU{IRILE DE CALITATE ALE MASEI DE

SEMIN}E

Indiferent dac\ semin]ele sunt destinate ins\mân]\rilor, consumului sau

industrializ\rii, inainte de utilizare, ele sunt supuse unor analize pentru stabilirea

calit\]ii fizice [i biologice ale acestora.

Ne vom referi, in special, la calitatea produselor pentru consum [i

industrializare, cu detalii asupra unor analize de importan]\ major\ in p\strarea [i prelucrarea produselor.

Probele prelevate din loturile de produse (conform instruc]iunilor in

vigoare) servesc pentru determinarea analizelor de calitate privind :

4.1. insu[irile organoleptice : aspectul, culoarea, mirosul, gustul;

4.2. insu[irile ponderale : masa hectolitric\, masa relativ\ [i absolut\

a 1000 boabe, masa specific\ ; (determinarea acestor analize s-a efectuat

la disciplina de "Tehnologia cultiv\rii plantelor").

4.3. Puritatea produselor agricole — are imporna]a major\ pentru toate

semin]ele, indiferent de destina]ie.


19/105

19

In practica analiz\rii produselor agricole destinate consumului alimentar,

furajer, [i industrializ\rii, corpurile str\ine se clasific\ dup\ dou\ criterii:

1.- dup\ influen]a pe care o excercit\ asupra calit\]ii produsului de

baz\ in care se afl\ sau asupra derivatelor acestuia impurit\]ile se impart in:

a) negre, ce sunt in majoritatea cazurilor nedigestibile, sau chiar

v\t\m\toare, acesta ingreuind procesul tehnologic [i depreciind produsele finite,

cum ar fi : resturi organice, minerale (p\mânt, pietricele), boabele putrezite,

muceg\ite, complet atacate de insecte, semin]ele de buruieni, corpurile str\ine

v\t\m\toare, metale.

b) albe : boabele u[or v\t\mate ale culturii de baz\ (sp\rturile mai mici

decât jum\tatea bobului), strivite, p\tate, seci, neajunse la maturitate sau decojite.

2 - dup\ u[urin]a de separare in cadrul procesului de cur\]ire mecanic\.

a) impurit\]i greu separabile, ce au forma [i dimensiunile

asem\n\toare cu semin]ele din cultura de baz\, din care cauz\ se separ\ greu

prin mijloacele curente de cur\]ire. Pot intra impurit\]i albe sau negre : semin]ele

de buruieni greu separabile (la cereale : semin]e de odos, obsig\, grâul

prepeli]ei, ridichea s\lbatic\, etc., lintoiul in linte, maz\rea furajer\ in

mazare), plus impurit\]ile minerale (pietricele, bulg\ri de p\mânt), resturi

vegetale ce au dimensiunea, forma [i greutatea specific\ asem\n\toare

produsului de baz\, cât [i semin]ele apar]inând unor plante cultivate cu

insu[iri asem\n\toare produsului de baz\ : secara, orzul, ov\zul in grâu, orz,

ov\z in secar\, grâu, ov\z [i secar\ in orzul pentru bere.

b) impurit\]i u[or separabile, ce au forma [i dimensiunile diferite de

cele ale semin]elor din cultura de baz\ (pot fi corpuri str\ine albe sau negre) [i

pot fi u[or indep\rtate prin mijloacele de condi]ionare.

Unele buruieni sunt foarte d\un\toare, periculoase pentru culturi [i de

aceea ele sunt incluse in lista buruienilor de carantin\, a c\ror r\spândire dintr-

o ]ar\ in alta este interzis\. Dintre acestea, amintim : Cuscuta sp.L., Orobanche sp.L. (lupoaie),

Sorghum halepense (L) Pers. (costrei, etc.).

Unele corpuri str\ine din produsele destinate consumului alimentar, furajer

sau pentru industrializare pot fi v\t\m\toare [i otr\vitoare care dauneaz\

san\t\]ii, care pot fi semin]e de buruieni sau semin]e ale culturii de baz\ atacate

de unele boli criptogamice care uneori fac produsul respectiv necomestibil [i

inutilizabil.

Exemple de semin]e de buruieni toxice mai frecvent intâlnite :

- neghina (Agrostemma githago L.) con]ine alcaloidul "agrostemin\" [i


20/105

20

sapotoxina "githagin\" care produc tulbur\ri nervoase [i intoxica]ii (f\ina

este negricioas\, miezul pâinii este verde alb\strui);

- grâul prepeli]iei ( Melampyrum arvense L.) ingreuiaz\ m\cini[ul,

coloreaz\ f\ina in violet murdar, pâinea are uneori pete ca de creion chimic,

produsele in general, au gust nepl\cut;

-

zizania ( Lolium temulentum L.), semin]ele con]in alcaloidul "temulin\"

ce produce intoxica]ii, afecteaz\ creierul [i m\duva spin\rii ; provoac\ dureri

de cap [i abdominale, ame]eli, tulbur\ri de vedere, oboseal\ (este foarte toxic\

pentru cai - doza mortal\ = 7 g semin]e/kg greutate vie/zi);

- obsiga ( Bromus secalinus L.), d\ culoarea cenu[ie f\inii, pâinea

ob]inut\ se diger\ greu, provoac\ tulbur\ri gastrice [i abdominale ;

- mu[tarul s\lbatic (Sinapis arvensis L.) irit\ mucoasa tubului digestiv

producând deranjamente gastrice [i intoxica]ii (mai ales la porci), d\ gust amar produsului.

- men]i[orul de câmp ( Delphinium consolida L.) provoac\ tulbur\ri

digestive grave;

- ov\zul s\lbatic ( Avena fatua L.) provoac\ iritarea mucoasei

tubului digestiv, datorit\ prezen]ei peri[orilor, aristelor ;

- mohorul ( Lolium sp.L.) irit\ mucoasa tubului digestiv (peri[ori, sete

spinoase);

-

pungul i]a (Tlaspi arvense L.) imprim\ gust amar, f\ina

devenind necomestibil\;

- cornul secarei (Claviceps purpurea), datorit\ con]inutului in ergotoxine,

provoac\ dureri de cap, gre]uri, edeme, convulsii, paralizia extremit\]ilor, uneori

cazuri mortale ;

- boabe m\lurate sau boabe fulguite atacate, strivite au miros

puternic de pe[te stricat;

Alte corpuri str\ine intâlnite in produsele agricole destinate consumului

- grâu : boabe m\lurate, fulguite [i pr\fuite de m\lur\, [i[tave;

- orz : boabe atacate de t\ciunele imbr\cat;

- porumb : boabe nedezvoltate, p\tate ;

- maz\re; boabe de maz\re furajer\, cele incomplet dezvoltate,

sp\rturile, pulberea f\inoas\;

-fasole : boabe p\tate ; sp\rturile ;

- soia : sp\rturile, boabele p\tate ;

- floarea-soarelui: fructele râncede, cojile ;

- ricin : boabe brunificate.


21/105

21

4.4. Umiditatea semin]elor - constituie una dintre cele mai

importante insu[iri calitative ale masei de semin]e. La un con]inut ridicat de

umiditate scade rezisten]a la p\strare a semin]elor, se intensific\ procesul de

respira]ie [i transpira]ie, cu degajare de mari cantit\]i de bioxid de carbon [i

c\ldur\. Neluarea la timp a m\surilor de reducere a umidit\]ii prin uscare duce

la deprecierea produselor prin autoincingere, muceg\ire [i alterare.

Umiditatea are mare insemn\tate [i in procesul de prelucrare al produselor,

acestea putând fi prelucrate pân\ la o anumit\ limt\ maxim\ a umidit\]ii,

peste care procesul devine greoi sau chiar imposibil.

Sub un anumit con]inut de umiditate se produc pierderi la prelucrarea

produselor (in industria de mor\rit), ceea ce poate impune reumectarea semin]elor

(pentru m\cinat, boabele de grâu trebuie s\ aib\ intre 15-17 % umiditate).

Umiditatea semin]elor se diferen]iaz\ foarte mult in func]ie de : zona decultur\ (umiditatea atmosferei, metoda [i timpul de recoltare, condi]iile de

dpozitare [i conservare). Chiar [i semin]ele aceluia[i lot, mai ales la produsele

proasp\t recoltate chiar de pe aceea[i parcel\, dar in diferite momente ale zilei au

umiditatea diferen]iat\. Chiar [i in acela[i bob umiditatea este repartizat\

neuniform, cea mai mare cantitate fiind in zona embrionar\.

Metode pentru determinarea umidit\]ii: usc\rii, electrometric\, distil\rii.

Tabelul 4.4.1.

Categorii de umiditate ale produselor agricole

Produsul uscate Semin]e :

uscate umede f.umede

UMIDITATEA %grâu, secar\,orz

sub 14 14,1-15,5 15,6-17 peste 17

ov\z sub 14 14,1-16,0 16,1-18 peste 18 porumb sub 14 14,1-17,0 17,1-20 peste 20 fl. soarelui sub 8,5 8,5-12 12,1-15 peste 15

in, ricin sub 7 7,1-9 9,1-11 peste 11 soia sub 12 12,1-14 14,1-16 peste 16 maz\re sub 13 13,1-16 16,1-18 peste 18 fasole sub 14 14,1-18 18,1-20 peste 20 linte sub 14 14,1-17 17,1-19 peste 19

In func]ie de modul in care apa este legat\ de substan]a uscat\ a bobului,

se deosebesc trei st\ri de umiditate :

- umiditatea liber\ (apa legat\ fizic) care se afl\ in vasele

macrocapilare ale bobului [i se elimin\ u[or prin inc\lzirea semin]elor

(aceast\ form\ de umiditate inghea]\ la temperatura de 0°C);- apa legat\ chimic , intr\ in compozi]ia moleculei [i se poate

inl\tura numai prin calcinare (nu inghea]\ la 0°C);


22/105

22

- apa legat\ fizico-chimic , se afl\ in microcapilarele bobului, in

spa]iile intercelulare. Activitatea celulelor [i a fermen]ilor din bob se intensific\

pe baza acestei ape, care p\trunde in solu]iile coloidale ale bobului.

4.5. Uniformitatea boabelor - prezint\ importan]\ pentru anumite

produse, ca: orz [i orzoaic\ pentru bere, fasole [i maz\re.

Pentru orz [i orzoaic\, uniformitatea boabelor se coreleaz\ cu o germina]ie

uniform\ a acestora [i cu o calitate superioar\ a mal]ului. Determinarea

uniformit\]ii se face cu 100 g orz sau orzoaic\ (samân]\ pur\) care se cerne

prin trei site suprapuse, cu ochiuri dreptunghiulare, având l\]imea de : 2,8 mm,

2,5 mm [i 2,2 mm. Proba se cerne pân\ când, prin ultima sit\ nu mai trece

nimic. Procentul boabelor r\mase pe sita superioar\ [i mijlocii (2,8-2,5 mm)

reprezint\ uniformitatea.

Pentru fabricarea berii, orzul trebuie s\ aib\ uniformitatea minim\ de70 %, iar orzoaica de 80 %.

La fasole [i maz\re prezint\ insemn\tate atât uniformitatea dup\ culoare,

form\ [i m\rime cât [i uniformitatea la fierbere.

4.6. Sticlozitatea - este o caracteristic\ important\ pentru:

grâu, orz, orez [i porumb.

In general, sticlozitatea se coreleaz\ cu un con]inut diferit de protein\ [i

serve[te la stabilirea destina]iei unor produse.

La grâu exist\ o dependen]\ intre sticlozitate [i propriet\]ile de m\cini[ a

boabelor. Grâul pentru fabricarea pastelor f\inoase trebuie s\ aib\ sticlozitatea

minim\ de 65 %, iar pentru pâine, intre 35-65 %.

La orz, sticlozitatea este important\ datorit\ corela]iei intre sticlozitate [i

cantitatea de protein\ (pentru bere sunt destinate loturile de orz [i orzoaic\ cu un

procent redus de sticlozitate).

La orez, sticlozitatea d\ indicii asupra calit\]ii [i destina]iei; astfel

boabele de orez cu aspect sticlos nu se sf\râm\ la fierbere (se poate utiliza in

consum) iar cele f\inoase, prin fierbere se transform\ intr-o mas\ gelatinoas\

(se utilizeaz\ pentru ob]inerea amidonului).

La porumb, boabele sticloase (cornoase) se comport\ mai bine la

m\cini[ [i dau un m\lai "gri[at", mai bogat in substan]e proteice comparativ cu

cel ob]inut din boabele f\inoase.

Sticlozitatea este mult influen]at\ atât de specie [i soi cât [i de condi]iile

pedoclimatice din timpul vegeta]iei [i in special din timpul matur\rii boabelor. 4.7. Insu[irile biochimice ale produselor agricole vegetale

destinate p\str\rii.


23/105

23

Cunoa[terea biochimiei compu[ilor chimici din componen]a organelor

vegetale destinate p\str\rii este esen]ial\ pentru asigurarea condi]iilor adecvate

fiec\rui produs in vederea evit\rii degrad\rii [i pentru conservarea indelungat\.

Compozi]ia chimic\ a fructelor de cereale (limite) : substan]e extractive;

neazotate : 58-76 % ; substan]e proteice : 8-24 % ; gr\simi : 1,5-2,5 % (4-5 % la

ov\z [i porumb ; 3,6-3,9 la sorg [i mei; 0,4 % la orezul decorticat); celuloz\ : 1-

4,9 % (pân\ la 8,1 % la mei); substan]e minerale : 1,4-4,3 % ; ap\ : 13-15 %.

Semin]ele plantelor leguminoase (maz\re, fasole) con]in: 41-59 %

amidon; 21-35 % proteine; 0,4-5,5 % gr\simi; 2-10 % celuloz\; 2-3 %

substan]e minerale; 13-14 % ap\.

Semin]ele de soia con]in: 17-25 % amidon; 27-44 % proteine; 18-27 %

gr\simi; 3-6 % celuloz\; 4,2-6,9 % substan]e minerale; 11-12 % ap\.

Fructele sau semin]ele plantelor oleaginoase con]in: 13-24 % amidon; 15-

25 % protein\ ; 33-58,5 % gr\simi ; 4-19 % celuloz\ ; 3-4 % substan]e

minerale ; 7-10 % ap\.

Fibrele textile (in, cânep\) au in componen]a lor urm\toarele : 75-90 %

celuloz\; 2-4 % lignin\ (pân\ la 6 % la cânep\); 1,5-3,1 % (10-21 % la cânep\)

substan]e pectice, proteice [i colorante; 1,5-2,5 % substan]e ceroase [i gr\simi,

ap\.

Tuberculii de cartof con]in 76 % ap\ [i 24 % substan]\ uscat\, care este

alc\tuit\ din: 73-79 % amidon; 6-14 % protein\; 0,3 - 2,9 % gr\simi; 1,6-2,3

% celuloz\; 3,2-5,6 % cenu[\.

R\d\cinile de sfecl\ con]in: 75 % ap\ [i 25 % substan]\ uscat\, din care

: 17,5 % zaharoz\; 3,5 % celuloz\ [i hemiceluloz\; 2,4 % substan]e pectice; 1,25

% substan]e azotoase; 0,4-1,0 % cenu[\.

Conurile de hamei con]in: 75-80 % ap\ [i 20-25 % substan]\ uscat\, din

care: 10-20 % compu[i azota]i (substan]e albuminoide, polipeptide, aminoacizi);

20-25 % substan]e extractive neazotate (hidra]i de carbon, dextrine, lignin\, pectine), 8-12 % celuloz\ ; 5-10 % cenu[\ ; 2-8 % tanin ; 8-25 % substan]e amare

[i r\[ini; 0,2-2,5 % ulei volatil.

Plantele medicinale [i aromatice

In organele plantelor medicinale folosite in scop farmaceutic ("droguri")

se g\sesc urm\toarele grupe de principii active : glucide, pectine, mucilagii [i

gume, substan]e grase, uleiuri volatile, rezine, acizi organici, glicozide, vitamine,

alcaloizi, coloran]i vegetali, antibiotice [i fitoncide, substan]e minerale, etc.

Prezen]a [i con]inutul lor in diferite organe ale diferitelor specii este foarte

divers\ de la o specie de plante medicinale la alta.


24/105

24

Intreb\ri:

1. Particularit\]ile determin\rii purit\]ii semin]elor

destinate consumului [i industrializ\rii ?

2. Importan]a determin\rii umidit\]ii [i sticlozit\]ii pentru

produsele agricole destinate consumului [i prelucr\rii industriale ?

CAPITOLUL 5

CONSTRUC}II PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR

AGRICOLE VEGETALE

Produsele agricole ob]inute dup\ recoltare, trebuie depozitate in condi]ii

care s\ le asigure men]inerea integrit\]ii [i insu[irile calitative. Aceasta impune

necesitatea unor construc]ii adecvate care s\ indeplineasc\ condi]ii

corespunz\toare pentru preluarea, recep]ionarea [i conservarea produselor numite

baze de recep]ionare.

O baz\ de recep]ionare trebuie s\ indeplineasc\ urm\toarele condi]ii:

- s\ fie u[or accesibile, astfel incât primirea [i livrarea produselor s\

aib\ loc intr-un timp scurt [i cu minimum de cheltuieli;

- s\ ofere un spa]iu de depozitare care s\ permit\ controlul,

condi]ionarea [i conservarea f\r\ pierderi;- spa]iile de depozitare s\ fie cât mai bine izolate de sol [i atmosfer\ ;

- s\ fie cât mai bine sistematizate.

Amplasarea bazelor de recep]ionare se face in centrul de greutate al

zonelor produc\toare, pentru ca distan]a de transport s\ fie cât mai scurt\.

Amplasarea construc]iilor trebuie s\ urm\reasc\ asigurarea unui flux

continuu al activit\]ilor din incinta bazei de recep]ionare [i s\ ]in\ seama de

fluctua]ia perioadelor in care predomin\ preluarea [i condi]ionarea sau

conservarea produselor.

In general, bazele de recep]ionare sunt dotate cu urm\toarele construc]ii:

- laborator pentru analiza calit\]ii produselor recep]ionate ;

- pod bascul rutier ;

- construc]ii pentru depozitarea produselor agricole (platforme de beton

descoperite, arioaie, p\tule, [oproane, magazii, silozuri, etc.);

- sta]ii de uscare fixe sau mobile ;

-

drumuri si platforme ;

- linii de cale ferat\ ;

- rezervoare [i instala]ii pentru stingerea incendiilor ;


25/105

25

- ateliere mecanice pentru intre]inerea utilajelor ;

- pavilion administrativ.

Bazele de recep]ionare mai pot avea dormitoare pentru muncitorii

sezonieri, locuin]e pentru personalul bazei.

Amplasarea construc]iilor in incinta bazei de recep]ionare se realizeaz\

dup\ o prealabil\ sistematizare. Aceastea pot fi cu siloz de diferite capacit\]i sau

f\r\ siloz.

Dup\ felul depozit\rii cerealelor, construc]iile pot fi grupate in :

5.1. Construc]ii de depozitare pe orizontal\ : platformele de beton

descoperite, arioaiele, p\tulele, [oproanele sau platformele acoperite [i

magaziile ;

5.2. Construc]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile, care pot fi cu

depozitare numai in celule sau in celule [i hambare. 5.1.1. Platformele descoperite - sunt realizate din p\mânt stabilizat sau

beton simplu asfalt, cu dou\ pante transversale pentru a favoriza scurgerea apei

in [an]urile longitudinale. Partea central\ a platformei este carosabil\, astfel

incât vehiculele s\ poat\ ajunge la locul de desc\rcare.

Se folosesc pentru depozitarea temporar\ a porumbului [tiule]i [i pentru

expunerea la soare a produselor aduse din lan cu umiditate excesiv\. Se pot

efectua [i unele opera]ii de condi]ionare. Dezavantajul acestora este lipsa

protec]iei impotriva intemperiilor.

5.1.2. Platformele acoperite sau [oproanele permit p\strarea indelungat\

a produselor. Partea central\ este tot carosabil\, autovehiculele având acces

prin u[ile frontale ale platformei acoperite.

Platforma este construit\ din beton, scheletul este alc\tuit din lemn, iar

acoperi[ul, din lemn acoperit cu carton asfaltat. Se folosesc pentru p\strarea

temporar\ a produselor.

5.1.3. Arioaiele demontabile sunt destinate mai ales depozit\rii porumbului [tiule]i. Sunt construite din panouri prefabricate din lemn, cu

dimensiunile de 2 x 1 m, alc\tuite dintr- ram\ de rigle pe care se bat

[ipci echidistante de-a lungul laturii mari.

Panourile se a[eaz\ pe 2-3 rânduri sprijinite de stâlpi de lemn, ce

alc\tuiesc pere]ii laterali. Arioiul este prev\zut cu podin\ din margini de

scândur\ (l\turoaie) care se reazem\ pe traverse din lemn. Acoperi[ul este

construit din c\priori din lemn de diferite esen]e, prinse in cle[te pe care se

fixeaz\ astereala tot din margini de scândur\ din margini de scândur\ [i

acoperi[ul propriu-zis alc\tuit din carton astfaltat.


26/105

26

Montarea arioiului este relativ simpl\, putându-se efectua de personal

necalificat. Un arioi cu l\]imea de 2 m, in\l]imea de 3 m [i lungimea de 44 m, are

capacitatea de 125 t porumb [tiule]i. Este u[or de realizat dar este neeconomic

datorit\ consumului mare de material lemnos.

5.1.4. P\tulele sunt construc]ii destinate depozit\rii porumbului sub

form\ de [tiule]i [i pot fi confec]iona]i din : lemn, din prefabricate din beton armat

[i din metal.

L\]imea p\tulelor din lemn sau din prefabricate este de 3-7 m,

in\l]imea, 5-6 m, iar lungimea poate dep\[i uneori 50 m.

Capacitatea de depozitare variaz\ intre 150 [i 340 tone porumb [tiule]i.

Pere]ii sunt forma]i din [ipci de lemn sau prefabricate din beton, cu interspa]ii de

2-2,5 cm, permi]ând o bun\ circula]ie a aerului printre [tiule]i [i asigurând condi]ii

optime pentru p\strarea porumbului sub form\ de [tiule]i. Construc]iile se

sprijin\ pe funda]ii izolate din beton simplu, ridicate de la sol cu 50-70 cm (pentru

izolare hidric\ [i evitarea atacului d\un\torilor animali).

P\tulul are dou\ compartimente longitudinale cu sec]iunea

trapezoidal\, cu baza mic\ la podin\ (1,70 m) [i cu baza mare spre acoperi[ (2

m), iar intre cele dou\ compartimente se formeaz\ un canal longitudinal de

ventila]ie natural\ cu sec]iunea tot trapezoidal\, cu latura mare in jos (0,80 m)

cu latura mic\ in sus (0,20 m) [i cu in\l]imea de 3,90 m.

Acoperi[ul se realizeaz\ din ]igl\ profilat\ b\tut\ pe [ipci. Dezavantajul

acestor p\tule, mai ales a celor din lemn este consumul ridicat de material lemnos

care este costisitor.

P\tulele metalice au o durat\ de exploata]ie medie de 30 ani, un cost mult

mai redus [i elimin\ consumul de material lemnos. Aceste p\tule au o form\

cilindric\ cu diametrul de 5 m, in\l]imea total\ de 8,20 m din care, 6 m

cilindrul de depozitare, capacitatea, de 60 tone. Acoperi[ul, la partea superioar\

are o form\ conic\, unde se afl\ [i gura de inc\rcare sub care se afl\ undeflector de impr\[tiere uniform\ a [tiule]ilor. In centrul corpului cilindric se

afl\ un tub cu sec]iune p\trat\, rigidizat cu corniere, fixat de funda]ia p\tulului

[i liber la partea superioar\. La partea inferioar\ este racordat cu un tub cilindric

(de 60 cm in diametru) confec]ionat din tabl\ galvanizat\, prin care se

realizeaz\ aerarea [tiule]ilor de porumb.

P\tulele sunt prev\zute cu o funda]ie inelar\ [i ridicat\ cu 10-20 cm

deasupra platformei. Aceste p\tule devin mai economice dac\ sunt grupate câte

40 buc\]i distribuite pe o platform\ din beton.


27/105

27

5.1.5. Magaziile sunt spa]ii pentru depozitare semin]elor de cereale,

leguminoase, oleaginoase, etc. destinate consumului sau ins\mân]\rii, au

capacitate diferit\ (1500-5000 tone) [i asigur\ condi]ii corespunz\toare de

p\strare. Magaziile se diferen]iaz\ [i in func]ie de materialul de construc]ie

folosit. Astfel, exist\ magazii cu pere]ii din lemn, cu capacitatea de 3000 tone (tip

CEREMAG), cu pere]ii din c\r\mid\, care pot fi cu funda]ii izolate [i

pardoseala din scândur\ de lemn sau cu funda]ii continue [i pardoseala din

beton, cu capacitatea de 1500-2500 tone [i cu capacitatea de 3000 tone

(mecanizabil\) [i magazii cu pere]ii din beton sau din beton [i c\r\mid\,

mecanizabile cu capacitatea de 5000 tone. Toate tipurile de magazii sunt ridicate

de la sol cu 20-60 cm.

La magaziile de capacitate mai mic\ (1500 - 2500 tone) care au instala]ii

de aerare activ\ s-au prev\zut ferestre atât in pere]ii longitudinali cât [i in cei

frontali, iar la cele de mare capacitate, ferestrele de pe pere]ii frontali se g\sesc

numai deasupra u[ilor. Ferestrele se deschid din afar\, iar spre interior sunt

prev\zute cu plase de sârm\ pentru a evita p\trunderea p\s\rilor când

geamurile sunt deschise pentru ventilare.

Depozitele celulare — sunt construc]ii cu caracteristici intermediare intre

magazii [i silozurile de mare capacitate (fig.10). Ele au un spa]iu de depozitare de

circa 17000 tone. Depozitul este alc\tuit din dou\ grupuri celulare, formate fiecare

dintr-o magazie central\ [i un [ir de celule perimetrale.

In turn amplasat central, intre cele dou\ grupuri de celule se g\sesc

instala]iile de uscare, cur\]ire-sortare [i de transport pe vertical\.

Unul din grupurile celulare este prev\zut cu bunc\re de primire auto [i

bunc\re la calea ferat\ (CF), ambele având rampe protejate de câte o copert\.

Intre turu [i celule s-au prev\zut leg\turi prin câte un culoar subteran [i

câte o pasarel\ aerian\.

Turnul ma[inilor are dimensiunile in plan de 7,80 x 14,30 m [i in\l]imeade 34,00 m, ,2 subsoluri, parter [i 7 niveluri.

Grupurile celulare sunt alc\tuite din 2 baterii cu câte 26 celule p\trate cu

latura de 4,32 m [i in\l]imea de cca 10 m, in\l]imea total\ a construc]iei fiind

este de cca 18,00 m. O baterie are dimensiunile in plan de 45,18 x 22,68 m,

inchizând un spa]iu numit magazia de depozitare in vrac de 35,82 x 13,32 m.

Leg\tura dintre celule [i turnul ma[inilor la subsol, se face prin tunel de

beton armat. Spa]iul de depozitare al produselor in celule este de la cota + 1,65 m

pân\ la cota + 12,00 m.


28/105

28

Pentru inc\rcarea vagoanelor sau a autovehiculelor, folosind principiul

gravit\]ional, 6 celule (câte 3 la fiecare grup) au fost prev\zute cu bunc\re

buzunar care au plan[eul de fund realizat din beton armat monolit.

Tot din beton armat monolit sunt executate : plan[eul peste celule, cadrele

[i plan[eul acoperi[ului.

Accesul intre turnul ma[inilor [i grupurile celulare la cota + 12,00 m se

realizeaz\ printr-o pasarel\ de leg\tur\ tot din beton armat monolit.

Pentru verificarea conserv\rii produselor depozitate in spa]iul inchis de

celulele perimetrale, la cota + 12,00 m s-a prev\zut, pentru fiecare baterie de

celule câte o pasarel\ metalic\ mobil\, cu l\]imea de 2,40 m, care se poate deplasa

de-a lungul depozitului [i de pe care se pot recolta probe din masa produsului.

5.2. Spa]ii de depozitare pe vertical\ : silozurile

Silozurile sunt ansambluri constructive destinate depozit\rii materialelor

granulate [i pulverulente, cum ar fi : semin]ele, f\ina sau cimentul, c\rbunele, etc.

Silozul este alc\tuit din elemente verticale numite celule, care pot fi

unitare sau grupate in baterii, in care depozitarea se face pe un timp relativ

indelungat, oferind totodat\ posibilitatea optim\ de manipulare, conservare [i

p\strare.

Comparativ cu alte spa]ii de depozitare, silozurile prezint\ urm\toarele

avantaje :

-

o utilizare complet\ a spa]iului;

- insilozarea se realizeaz\ cu u[urin]\, datorit\ instala]iilor mecanice ;

- desc\rcarea se face in mod natural, prin gravita]ie ;

- conservarea [i p\strarea produselor se poate realiza pentru o perioad\

indelungat\, deoarece in fluxul tehnologic produsele pot fi condi]ionate [i uscate .

Construc]ia este economic\ atunci când in\l]imea celulelor este de 5-10 ori

mai mare decât diametrul sau latura celulelor.

La construirea silozurilor s-au folosit ca materiale de construc]ie : lemnul,c\r\mida, metalul [i betonul armat.

5.2.1. La silozurile din lemn celulele sunt alc\tuite din scânduri puse pe

lat, care se incruci[eaz\, formând celulele de siloz. Aceste silozuri prezint\ multe

dezavantaje :

- realizarea unor construc]ii de dimensiuni reduse datorit\ solu]iilor

constructive pe care le ofer\ lemnul;

- pericol de incediu ;

- efectul d\un\tor al factorilor atmosferici;


29/105

29

- se creaz\ condi]ii optime insectelor [i d\un\torilor ;

- consumul nejustificat de mare de material lemnos.

5.2.2. Silozurile din c\r\mid\ prezint\ avantaje, ca: siguran]a

impotriva incendiilor [i o mai bun\ izolare termic\.

Silozurile din c\r\mid\ nearmat\ au pere]ii mai gro[i datorit\ rezisten]ei

reduse a zid\riei. S-au realizat [i pere]i de silozuri din zid\rie destul de sub]iri, in

cazul folosirii arm\turilor pentru preluarea tensiunilor.

5.2.3. Silozurile metalice prezint\ numeroase avantaje :

- au pere]ii sub]iri (in medie, 5 mm), diametrul foarte mare a celulelor de

siloz, datorit\ metalului care preia eforturile de tensiune ce se nasc in pere]ii

celulelor;

- construc]ia este u[oar\ [i la aceea[i suprafa]\, iar comparativ cu silozurile

din beton, au o capacitate de depozitare cu 12 % mai mare ;- etan[area periferic\ este bun\ ;

solu]iile constructive sunt simple. Silozurile metalice au, ins\, [i destule

dezavantaje :

- lipsa izol\rii termice [i intre]inerea complicat\ ;

- comportarea defectuoas\ in cazul incendiilor ;

- consumul mare de metal, dezavantaje ce au f\cut ca silozurile din metal

s\ nu prea fie folosite in ]ara noastr\.

5.2.4. Silozurile din beton armat sunt mai rigide [i consum\ o cantitate

mai redus\ de materiale decât cele din c\r\mid\ armat\, de[i sunt mai dificil

de realizat.

Lipsa izol\rii termice a betonului, necesar\ pentru conservarea produselor

se realizeaz\ prin aplicarea la exterior a unui strat de cca 5 mm din mortar de

ciment, var [i nisip (tencuial\) cu suprafa]a finisat\ peste care se aplic\ o

pelicul\ de r\[ini acrilice (sau alte materiale similare), ce realizeaz\ [i izolarea

hidric\.

Principalele p\r]i componente ale unui siloz :

- funda]iile, pe care se sprijin\ intreaga construc]ie ;

- subsolul silozului, unde sunt montate instala]iile de golire [i de transport

a produselor ce se livreaz\ ;

- bateriile de celule, prev\zute la partea inferioar\ cu pâlnii de golire, iar

la partea superioar\ cu plan[eul pe care sunt instalate utilajele de umplere ;

- galeria superioar\, construc]ie ce inchide instala]iile de umplere cu

produse, unde se g\sesc instala]iile mecanice [i electronice pentru recoltarea

probelor [i detectarea temperaturii , transportoare [i care serve[te la circula]ia


30/105

30

personalului;

- turnul silozului sau casa ma[inilor unde se g\sesc instala]ii mecanice

pentru primirea, condi]ionarea, uscarea, cânt\rirea, depozitarea [i livrarea

produselor;

- sta]ia de primire [i predare la vagoanele de cale ferat\ ;

-

sta]ia de primire [i predare la autovehicule ;

- instala]ii de uscare care pot fi montate in turnul silozului sau lâng\

bateriile de celule, la exterior;

- instala]ii de despr\fuire a utilajelor [i a spa]iilor de lucru ;

- instala]ii de gazarea produselor infestate ;

- laborator pentru analiza calit\]ii produselor.

Vom detalia doar unele componente ale silozului.

Celulele silozurilor - constituie spa]iul de depozitare al produselor, acesteafiind grupate in baterie de celule ce reprezint\ solu]ia cea mai avantajoas\ din

punct de vedere economic [i de exploatare. Pe parcursul execut\rii silozurilor

sec]iunea in plan a celulelor a c\p\tat diferite forme de la p\trat la cerc.

In general, in\l]imea celulelor trebuie s\ fie cât mai mare (in jur de 30 m).

Diametrul celulelor cu sec]iunea circular\ este variabil de la 6,30 m

pân\ la 16 m, iar dimensiunea laturii celulelor poligonale este de 2,50 m.

Sta]ia de primire — predare la vagoanele de cale ferat\ - reprezint\ o

ramp\ (la fa]ada dinspre calea ferat\) de desc\rcare sub care se g\sesc

bunc\rele de primire a c\ror obloane se deschid lateral, astfel incât produsele sunt

desc\rcate direct din vagoane in bunc\re. De aici, instala]iile de transport pe

orizontal\ [i pe vertical\ duc produsele in celulele de depozitare.

In cazul pred\rii produselor din siloz la vagoanele de cale ferat\ sunt

prev\zute tuburi telescopice prin care produsele curg direct in vagoane, dup\

ce, in prealabil, au fost cânt\rite. La silozurile mai noi s-au prev\zut 2-4 celule

cu plan inclinat (celule buzunar) de unde semin]ele pot curge prin tubulatur\ invagoane. In acest caz cânt\rirea se face la poduri bascule pentru vagoane de cale

ferat\.

Sta]ia de primire-predare la autovehicule - este o construc]ie special

amenajat\ pentru desc\rcare prev\zut\ cu bunc\re [i instala]ie de basculare a

autovehiculelor (sta]ie de primire auto). Predarea de la siloz la autovehicule are

loc prin tuburi telescopice ce vin din turnul silozului la sta]ia auto.Tipurile de

silozuri se deosebesc prin capacitatea lor (5-44.000 tone), forma sec]iunii

celulelor, structura pere]ilor, pozi]ia turnului ma[inilor (la un cap\t sau la mijloc),

etc.


31/105

31

Exemple de silozuri:

- Silozul tip SUKA SILO-BAU- cu pere]ii construi]i din c\r\mid\

presat\ de 14 cm grosime, cu turnul ma[inilor situat la unul din capetele bateriei

alc\tuite din 64 celule poligonale, dispuse pe patru rânduri.

Celulele din rândurile centrale (curente) au capacitatea de 121 tone

(sec]iunea de 2,86 x 2,86 m), iar cele laterale, 52 tone (2,86 x 1,36 m), capacitatea

total\ a silozului fiind de 6000 tone.

In\l]imea total\ a silozului este de 29,60 m. In aceast\ construc]ie mai

sunt prev\zute cinci hambare situate pe pla[eele dintre cotele : +5,06 [i 19,54

m, insumând o capacitate de depozitare de 500 tone.

- Silozul tip FROMENT CLAVIER, cu pere]ii celulelor din beton armat,

realizat in straturi de beton monolit [i prefabricat, cu izolare termic\ bun\ (pere]ii

celulelor care vin in contact cu aerul atmosferic au goluri de aer care sporesc

izolarea termic\).

Silozul are 35 celule poligonale (diametrul cercului inscris fiind de cca :

3,7 m, in\l]imea celulelor, 16,70 m), capacitatea silozului, 5000 tone.

- Silozul regional tip P.C.A. (p\strare [i conservare pentru agricultur\),

de concep]ie româneasc\, la care cele 64 celule sunt executate din beton

armat monolit, de capacit\]i diferite (1800-2000 t; 45000-5000 t, 900-1000 t), cu

turnul ma[inilor la unul din capete.

-

Silozuri tip C.S.V.PA., de 15000 [i 30.000 tone capacitate, realizate din

beton armat monolit, cu turnul ma[inilor in mijloc, iar grupurile de celule sunt

grupate simetric de o parte [i de alta a turnului, pe dou\ rânduri [i respectiv

trei rânduri.

- Silozuri de tip I.S.P.A. - de foarte mare capacitate (44000 [i 52000 tone)

cu turnul ma[inilor amplasat in centrul de simetrie. Silozul cu capacitatea de

44000 tone are celulele de siloz dispuse in 4 grupuri de 12 celule cilindrice (câte

dou\ la fiecare parte a turnului).Intr-un grup de 12 celule cilindrice mai exist\ 10 celule perimetrale (de

margine) [i 6 celule stelate (formate intre celulele cilindrice). O celul\

cilindric\ de 26 m in\l]ime are capacitatea de 688 tone (diametrul de 6,5 m), una

stelat\ are cca 290 tone, iar o celul\ perimetral\ are capacitatea de 99 tone.

Silozurile cu capacitatea de depozitare pân\ la 52000 tone prezint\ dou\

grupe de 9 celule plus dou\ grupe a 12 celule cilindrice. Când funda]ia se

realizeaz\ pe stânc\ de orice natur\, in\l]imea celulelor poate ajunge pân\ la

40-45 m, considerat\ ca fiind limit\ maxim\ admis\.


32/105

32

Intreb\ri:

1. Avantajele [i dezavantajele unor tipuri de silozuri ?

2. Alc\tuirea silozului din beton armat ?

CAPITOLUL 6

UTILAJE {I INSTALA}II UTILIZATE IN CADRULSPA}IILOR DE DEPOZITARE A PRODUSELOR

AGRICOLE VEGETALE

6.1. Utilaje [i instala]ii pentru manipularea produselor agricole

vegetale

Alegerea [i montarea celui mai potrivit sistem de transport trebuie s\ fie

corelate cu urm\torii factori : felul produsului care se transport\, lungimea

traseului, capacitatea sau debitul necesar de transportat, spa]iul disponibil, pozi]ia

[i num\rul punctelor de primire [i de predare, viteza necesar\ pentru transportul

produsului, consumul de energie, intre]inerea [i uzura, necesitatea posibilit\]ii

unor modific\ri ulterioare cu minimum de transform\ri, posibilitatea

func]ion\rii in orice condi]ii de lucru.

Clasificarea utilajelor de transport:

- instala]ii pentru transportul produselor pe orizontal\ ;

-

instala]ii pentru transportul produselor pe vertical\ ;- instala]ii fixe (folosite cu prec\dere in silozuri);

- instala]ii mobile (utilizate pentru manipularea produselor in vrac din

interiorul magaziilor [i depozitelor);

- instala]ii de transport pneumatic.

6.1.1. Instala]ii [i utilaje fixe de transport pe orizontal\.

Cele mai utilizate transportoare pe orizontal\ sunt : transportoarele cu

band\ sau benzile de transport, transportoarele cu racle]i sau cu lan] (redlere) [i

transportoarele elicoidale sau transportoarele cu melc.

6.1.1.1. Transportoarele cu band\ (benzile de transport) – sunt

constituite dintr-o band\ de cauciuc f\r\ sfâr[it, cu inser]ii de pânz\, care se

mi[c\ pe un schelet metalic, fiind sus]inut\ din loc in loc prin role din rulmen]i.

Ac]ionarea se face la unul din capete printr-un tambur de ac]ionare care este pus

in mi[care de un electromotor, prin intermediul unui reductor (reduce tura]ia

electromotorului la tura]ia necesar\ ro]ii de lan]).

Benzile de transport sunt indicate pentru transportul a tot felul de materialein buc\]i sau in vrac [i prezint\ numeroase avantaje :

- in timpul transportului produsele agricole nu sufer\ spargeri;


33/105

33

- intre produs [i band\ nu apar frec\ri deoarece produsul nu r\mâne in

urma benzii, nici la viteze mari de transport (uzura benzii este redus\);

- asigur\ cele mai lungi trasee de transport;

- folosind benzi de l\]ime [i forme corespunz\toare [i viteze mari (pân\

la 4 m/secund\) de deplasare se pot ob]ine debite foarte mari (pân\ la 700-

1000 t/or\).

Dezavantajul folosirii benzilor de transport este faptul c\, in cazul

instal\rii lor in aer liber, trebuie protejate impotriva intemperiilor vremii (se vor

construi pasarele).

6.1.1.2. Transportoarele cu racle]i - sau cu lan] sau redlerele (dup\

englezul Alfons REDLER care a descoperit principiul func]ion\rii

transportorului) sunt alc\tuite dintr-un jgheab cu sec]iune dreptunghiular\ in

care produsul este deplasat cu ajutorul unui lan] f\r\ sfâr[it cu racle]i (pl\ci sau bare fixate pe lan] sau zale indoite). La un cap\t prezint\ o roat\ de lan] ac]ionat\

de un electromotor (cap de ac]ionare) prin intermediul unui reductor, iar la

cel\lalt cap\t este o alt\ roat\ de lan] (capul de intindere) pentru tensionarea

lan]ului.

Pentru prevenirea r\spândirii prafului cât [i pentru evitarea accidentelor

jgheabul cu boabe se acoper\ cu capace de tabl\.

Redlerele se folosesc pentru transportul produselor care curg liber [i care

nu au lungimi prea mari, aceasta fiind limitat\ de debitul de transport [i de

rezisten]a de intindere a lan]ului (lungimea transportorului, sub 100 m).

- Debitele sunt destul de mari, dar nu ajung la m\rimea celor cu

band\ (redlerele folosite la noi au debite de 20-80 t/or\ [i o vitez\ de 0,32 m/s in

general sub 1 m/s).

Boabele mai friabile pot suferi spargeri din cauza frec\rii lor de p\r]ile

metalice ale transportorului.

Reguli pentru func]ionarea normal\ a transportoarelor cu band\ sau culan] :

- alimentarea transportoarelor trebuie s\ se fac\ in raport cu debitul lor ;

- o subalimentare a transportului inseamn\ un consum mare de energie,

uzur\ anormal\ [i pierdere de timp ;

- suparalimentarea transportoarelor duce la uzura timpurie a instala]iilor

cât [i la infundarea lor datorit\ surplusului de produs ;

- reglarea debitului se realizeaz\ prin [ub\rul care inchide sau deschide

orificiul sau gura de alimentare a transportorului;

-in timpul func]ion\rii, transportorul trebuie supravegheat de un muncitor;


34/105

34

- dup\ fiecare opera]ie transportorul trebuie un timp s\ mearg\ in gol

pentru a se cur\]a de restul de boabe;

- banda de cauciuc sau lan]ul transportorului trebuie intinse dac\ s-au

lungit (racle]ii uza]i vor fi schimba]i);

- o intindere prea puternic\ a benzii sau lan]ului determin\ uzur\

accelerat\ [i consum mare de energie;

- o band\ neintins\ suficient patineaz\, produce chiar incendii

datorit\ frec\rii pe tamburi, iar un lan] pu]in intins produce zgomot,

func]ionarea transportului fiind defectuoas\;

- periodic (s\pt\mânal) capetele transportoarelor trebuie cur\]ate de

praf, resturi de produs, paie, cârpe ;

- lag\rele cu rulmen]i trebuie intre]inute, cur\]ite, gresate.

6.1.1.3. Transportoarele cu melc (elicoidale) sunt formate dintr-un jgheabcu sec]iunea de forma unui sector de cerc in care se afl\ un melc (o spiral\ din

tabl\ inf\[urat\ pe un arbore) ac]ionat de un electromotor prin intermediul unui

reductor. Materialul introdus in jghab prin gura de alimentare este transportat de-a

lungul jgheabului [i poate fi evacuat prin alt\ gur\, la distan]a de 2 pân\ la

maximum 50 m.

Ca avantaje ale transportorului cu melc :

- produsul este bine amestecat prin mi[c\ri radiale [i axiale ;

- sunt mai ieftine decât benzile sau redlerele (atunci când au lungimea

redus\), deoarece ac]ionarea lor este mai simpl\ [i nu necesit\ dispozitive

de intindere.

In schimb, prezint\ [i destule dezavantaje :

- boabele sufer\ spargeri in spa]iul dintre jgheab [i spiral\ ;

- ransportoarele nu se pot goli complet, r\mânâmd boabe in spa]iul dintre

spiral\ [i jgheab;

- lungimea transportorului cu melc ajunge pân\ la 50 m, iar debitul nudep\[e[te 100 t/or\.

Periodic transportoarele trebuie cur\]ate de resturile de produs iar elicea,

va fi indreptat\ sau inlocuit\ dup\ o uzur\ mai mare.

6.1.2. Utilaje fixe de transport pe vertical\ (elevatoarele).

Un elevator este format, in principal, din corpul elevatorului in care se

g\se[te o band\ pe care sunt fixate cupele ce transport\ produsul, piciorul

elevatorului cu pâlnia de alimentare, capul de ac]ionare cu gura de deversare,

electromotorul cuplat cu reductorul [i dispozitivul de intindere, montat la piciorul

elevatorului.


35/105

35

Elevatoarele se folosesc la transportul produselor când diferen]ele de nivel

sunt mari (in silozuri). Debitul elevatorului poate fi intre 40-80 t/or\, chiar 160

t/or\)m iar in\l]imea de transport, de 46 m.

Inainte de pornirea elevatorului se va verifica dac\ banda este corect

montat\ pe tamburi [i bine intins\, dac\ cupele sunt bine prinse [i dac\ piesele

principale in mi[care (motorul, reductorul, arborii [i lag\rele) sunt bine unse.

Orice repara]ie a evalatorului se va face numai dup\ oprirea acestuia.

6.1.3. Utila je mobile de transport - se folosesc pentru inc\rc\ri [i

desc\rc\ri de produse din vagoane in magazii (in vrac sau chiar in saci), sau

pentru mi[carea [i aerarea produselor depozitate in hambare mari, in care scop se

folosesc transportoarele mobile cu band\ [i pentru depozitarea porumbului

sub form\ de [tiule]i in p\tule (inc\rcarea [i desc\rcarea lor), ca [i pentru

alimentarea batozelor pentru porumb sau la inc\rcarea autocamioanelor cu

[tiule]i pentru care se folosesc tansportoarele mobile cu racle]i.

6.1 ..3.1. Transportoarele mobile cu band\ - pot avea lungimea de la 6,5 m

pân\ la 8 m chiar 15 m, l\]imea de 0,50 m, in\l]imea maxim\ de ridicare (la

transportoare de 15 m lungime) este de 6,05 m. Transportorul este prev\zut cu un

tren de ro]i rabatabile la 90° cu care se poate deplasa prin manevre simple, de

asemenea, poate fi remorcat [i transportat la locul dorit. Inclinarea benzii

transportoare s\ nu dep\[easc\ 18°. Productivitatea unui astfel de transportor

este de cca 30 t/or\ la o vitez\ de transport de cca 1,4 m/s.

Aceste transportoare se folosesc frecvent in releu de mai multe benzi [i

[necuri.

6.1.3.2. Transportoarele mobile cu band\ (cu racle]i) pentru porumb

[tiule]i au capacitatea de transport de 20-25 t/or\, viteza de 0,8 m/s, lungimea

maxim\ de 6,9-14,4 m, in\l]imea maxim\ de ridicare, 4,50-9 m, iar cea minim\

de ridicare, 1,20-4 m. De obicei aceste transportoare lucreaz\ in releu câte dou\.

Ridicarea [i coborârea transportorului la in\l]imea de lucru dorit\ seexecut\ cu ajutorul unui troliu manual format dintr-un melc cilindric [i o roat\

elicoidal\, fixat\ pe tambur.

6.1.3.3. Transportorul mobil elicoidal (cu melc) este folosit la inc\rcarea,

desc\rcarea din vagone, din autovehicule, etc. [i este compus dintr-o carcas\ de

o]el in care se afl\ un melc pus in mi[care de un electromotor printr-o curea de

transmisie. Transportorul cu melc se poate muta din loc in loc cu ajutorul

suportului s\u. Are lungimea pân\ la 15 m, iar debitul variabil, in func]ie de

diametrul melcului (elicei), de viteza lui de tota]ie [i de unghiul de inclinare a

transportorului.


36/105


37/105

37

Acest sistem lucreaz\ cu presiuni mari [i poate realiza transporturi la

distan]e [i diferen]e de nivel mari.

Când agregatul de presiune este instalat in imediata vecin\tate a punctului

de destina]ie [i aspir\ din vracul de material aflat la distan]\, transportul

pneumatic este prin aspira]ie.

Sistemul este adecvat pe distan]e [i in\l]imi mai mici, dar prezint\

avantajul c\ este mai simplu [i poate aspira din orice col] al unui vagon sau al

unui h

Documents

Conservare ID