CONSILIUL JUDETEAN GORJ VICEPRESEDINTE site/Consiliul Judetean/Rapoarte...Prezentul raport cuprinde informatii despre activitatile unitatilor din subordine, cu ... pentru managementul

1

CONSILIUL JUDETEAN GORJ VICEPRESEDINTE

CIOLOCOI MADALINA

RAPORT DE ACTIVITATE

2012-2013

ATRIBUȚII

Incepand cu data de 28.06.2012,prin hotarare de Consiliu Judetean, am fost desemnata ca

vicepresedinte al CJ GORJ.

In baza Regulamentului de Organizare si Functionare al consiliilor judetene, presedintele

consiliului judetean stabileste prin dispozitie, atributiile vicepresedintilor.

Astfel,in coordonarea subsemnatei,functioneaza:

-SERVICIUL DE GESTIONARE AL DESEURILOR

-DIRECTIA DE URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

-SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC JUDETEAN

-CENTRUL DE EDUCATIE INCLUZIVA

-CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA IN EDUCATIE

-SCOALA POPULARA DE ARTA

-ANSAMBLUL PROFESIONIST ,,DOINA GORJULUI”

-MUZEUL JUDETEAN

-BIBLIOTECA JUDETEANA

-CENTRUL JUDETEAN PENTRU PASTRAREA SI PROMOVAREA TRADITIILOR

Prezentul raport cuprinde informatii despre activitatile unitatilor din subordine, cu

urmatoarele precizari:

-CENTRUL DE EDUCATIE INCLUZIVA si CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI

ASISTENTA IN EDUCATIE sunt institutii de invatamant , pentru care raportul de activitate

se realizeaza pe an scolar 01.09.2012-30.08.2013, si se prezinta la inceputul anului scolar

urmator , dupa aprobarea in consiliul profesoral al unitatii.

-raportul de activitate pentru institutiile de cultura contine date de evaluare din cei 4 ani de

mandat ai managerilor, avand in vedere ca la finele anului calendaristic 2012 si inceputul

anului calendaristic 2013, au fost evaluati manageriii celor 5 institutii;pentru a observa

continuitatea actiunilor si indeplinirea cottractului de management, am selectat acele actiuni

si activitati care presupun continuitate.

In afara coordonarii acestor institutii, ca vicepresedinte al CJ GORJ,am participat la

sedintele de consiliu judetean, cu o singura absenta ,motivata de deplasarea mea la MINISTERUL

MEDIULUI.

Am participat la activitati prilejuite de sarbatorile nationale; am coordonat operatia de

colectare de material pentruu agenda culturala a judetului;am coordonat proiectul

judetean,,MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR”;am participat la organizarea

2

sedintei,,CARAVANA CARIEREI’ in colaborare cuu B.N.S.;am participat la actiunile de

promovare din cadrul ,,ZILELOR TURISMULUI GORJEAN” .

Am fost desemnata prin decizie a presedintelui GJ GORJ ,membru in comisiile de evaluare

pentru managementul institutiilor de cultura din subordine, evaluare care s-a realizat anual dar si la

final de mandat al managerilor.

Am participat la sedintele COLEGIULUI PREFECTURAL si COMISIEI DE DIALOG

SOCIAL. In cadrul COMISIEI DE DIALOG SOCIAL,la propunera mea, au fost analizate si

dezbatute, cu propuneri de eficientizare a activitatii, urmatoarele institutii deconcetrate:

-CASA DE PENSII GORJ-situatia imprumuturilor realizate de pensionari,restantele

inregistrate la plata ratelor, situatia restituirilor cotei de 5% retinuta pensionarilor pentru CAS,

efecienta biletelor de tratament in functie de sezon.

-DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA GORJ-situatia vaccinarilor TBC, numarul de

bolnavi inregistrat,rata mortalitatii, etc.

In baza delegarii de atributii, am participat alaturi de reprezentantii ISU si PREFECTURII

GORJ,la evaluarea pe teren, a alunecarilor provocate de minerit si ploi abundente in localitatile:

ROSIA DE AMARADIA, BUSTUCHIN, POLOVRAGI,ALIMPESTI, LOGRESTI.

Situtia din teren a fost prezentata presdintelui CJ GORJ,pentru a fi dezbatuta in cadrul

COMITETULUI PENTRU SITUATII DE URGENTA GORJ.

Am facut solicitare catre parlamentarii gorjeni , pentru sustinerea unei prelungiri a

MEMORANDUMULUI dintre ROMANIA si COMISIA EUROPEANA, privind normele ce

trebuie realizate de producatorii de lapte particulari, in functie de concentratia de bacterii ce apare

in lapte, pe baza discutiei cu DSV GORJ.

Am participat la sedinta de constituire a CAMEREI AGRICOLE a producatorilor din

judet;dupa aceasta sedinta, am luat legatura, impreuna cu conducerea de la PREFECTURA GORJ,

cu parlamentarii gorjeni, pentru modificarea , prin PARLAMENT,a termenelor de constituire a

CAMEREI AGRICOLE,modificarea a foet realizata deja in SENAT, fiind in prezent in discutie, in

CAMERA DEPUTATILOR, care este camera decizionala.

Am sustinut audientele la cabinnet, conform graficului , pentru rezolvarea problemelor

expuse de cetateni;in general, problemele prezentate au fost de ordin juridic, sau de necunoasterea

institutiilor abilitate cu rezulvarea acestor probleme.Cetatenii au fost indrumati catre aceste

institutii, sau, in cazul incalcarii legislatiei, am solicitat sprijnul COMPARTIMENTULUI JURIDIC

din C.J., pentru a remedia situatiile aparute.

3

SERVICIUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR

Ca aparat de specialitate în cadrul Consiliului Judeţean Gorj ,Serviciul Judeţean de

Gestionare a Deşeurilor şi a Activităţilor de Salubrizare Gorj a activat , în cursul anului 2012, în

următoarele direcţii:

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR SOLIDE ÎN JUDEŢUL GORJ

Judeţul Gorj beneficiază de asistentă tehnică din partea Ministerul Mediului şi Pădurilor

(Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice) pentru pregătirea proiectului „Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor Solide în judeţul Gorj”, proiect ce va fi finanţat prin Axa

prioritară 2 POS Mediu,Domeniu Major de Intervenţie 2.1.

Aplicaţia de Finanţare a Proiectului este pregătită de Consorţiul ISPE / Bucureşti -

EPEM/Grecia, în baza Contractului de asistenţă tehnică ,,Sprijin pentru AM POS Mediu în

vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţat prin Axa 2 POS Mediu ”, nr. 9088 EGU

/09.11.2009, încheiat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor.

În cursul anului 2012, în cadrul etapei de pregătire a proiectului Unitatea de Implementare

înfiinţată în cadrul Consiliului Judeţean Gorj în conformitate cu HCJ 678/15.06.2010 şi

reorganizată prin HCJ nr.49/31.05.2011, este alcătuită din 9 membrii cu diverse specializări . Din

cei 9 membrii ai UIP, 5 membrii sunt angajaţi ai S.J.G.D.A.S Gorj , managerul proiectului ,

responsabilul financiar şi trei responsabili tehnici.

Pentru îndeplinirea tuturor condiţiilor de natură tehnică, financiară, instituţională şi de

mediu care să asigure accesarea finanţării aferente proiectului major de investiţii „Sistem de

Management Integrat al Deşeurilor (SMID) la nivelul judeţului Gorj”, UIP a desfăşurat

următoarele activităţi:

- emiterea Certificatului de Urbanism pentru terenul de la Tg Jiu pe care se va amplasa

staţia de sortare şi staţia de tratare de tratare mecano – biologică.

- emiterea HCJ Gorj nr. 46 din 26.09.2012 privind preluarea în administrarea

Consiliului Judeţean Gorj a unor terenuri în vederea realizării de investiţii ce se vor

efectua în cadrul proiectului de interes comun „Sistem de management integrat al

deşeurilor solide în judeţul Gorj”;

- obţinerea avizelor de gospodărire a apelor pentru realizarea lucrarilor de închidere a

depozitelor neconforme, amplasate în Oraşele Turceni, Bumbeşti Jiu, Novaci, Motru,

Ţicleni, Târgu Cărbuneşti şi Rovinari.

- depunerea documentaţiei la Administraţia Bazinală de Apă Jiu Craiova de emitere a

avizului pentru staţia de sortare şi tratare mecano - biologică Târgu Jiu, investiţie în

cadrul Centrului de Management Integrat de la Tg Jiu

- obţinerea aceptului Ministerul Mediului şi Pădurilor (Ministerului Mediului şi

Schimbărilor Climatice ) pentru construirea unei staţii complete de epurare cu o

capacitatea de 23 mc/zi, pentru epurarea apelor uzate şi a levigatului rezultate de la

staţiaTMB, respectiv de la staţia de sortare.

- procedura EIA au fost depuse către ARPM pentru emiterea Acordului de Mediu.

- analizarea documentaţiei de Atribuire de către UIP pentru postarea în Sistemul

Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în perioada următoare (2013).

4

Solicitant eligibil şi beneficiar în cadrul proiectului este Consiliul Judeţean Gorj iar

beneficiari finali sunt autorităţile publice locale, conform Ghidului solicitantului pentru POS Mediu

Axa 2

ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERCOMUNITARĂ IN DOMENIUL SERVICIILOR

PUBLICE DE SALUBRIZARE „ADIS” GORJ

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare

„ADIS” Gorj a fost considerată de Ministerul Mediului - Direcţia Generală AM POS Mediu - ca

fiind o structură asociativă compatibilă cu cerinţele impuse prin Ghidul solicitantului pentru Axa

prioritară 2 – POS MEDIU „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi

reabilitarea siturilor contaminate istoric”, în scopul realizării sistemului integrat de management al

deşeurilor la nivel judeţean.

Hotărâre de modificare privind desemnarea reprezentantului unităţii administrativ –

teritoriale pe care o reprezintă în cadrul Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul

Serviciilor Publice de Salubrizare „ADIS” Gorj, întrucât unii reprezentanţi în Adunarea Generală a

ADIS” Gorj din mandatul 2008-2012 nu se mai regăseau în noile structuri de conducere consecinţă

a alegerilor locale din 10 iunie 2012.

Hotărâre privind desemnarea noul reprezentant al Consiliului Judeţean Gorj în Adunarea

Generală a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de

Salubrizare.

In urma analizei de optiuni prezentate în cadrul Adunărilor Generale ale Asociaţia de

Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare „ADIS” Gorj s-a

convenit asupra unor elemente precum:

I . Mecanismul de plata:

La nivelul judeţului Gorj se va aplica un sistem de plată prin tarif, plata serviciilor de salubritate în

toate cele 70 de UAT- uri membre ADIS se va face prin încheiere de contracte individuale între

operator şi utilizatorii serviciilor, atât casnici cât şi non casnici.

II . Stabilirea regimului juridic al bunurilor mobile şi imobile construite şi/sau achiziţionate în

cadrul Proiectului, precum şi al terenurilor puse la dispoziţia Proiectului în vederea realizării

acestuia, tipuri de contractare, integrarea proiectelor PHARE CES;

1. Toate bunurile mobile aferente, cum ar fi: pubele, containere necesare pentru colectarea şi

transportul deşeurilor municipale (menajere şi stradale), precum şi containerele destinate

colectării deşeurilor municipale periculoase şi voluminoase, unităţile de compost etc. ce vor

fi achiziţionate din fonduri alocate în cadrul Proiectului SMID, vor intra în patrimoniul

Judeţului.

2. Toate bunurile privind colectarea/transportul deşeurilor achiziţionate prin proiecte PHARE,

precum şi staţiile de transfer/sortare realizate prin proiecte PHARE, vor rămâne în

continuare în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, respectiv în domeniul public al

unităţii administrativ-teritoriale în care se află şi în prezent, dar vor fi puse la dispoziţia

Proiectului pe toată perioada de implementare a acestuia, devenind ulterior bunuri de retur.

3. Pe întreaga durată a Proiectului, toate unităţile administrativ-teritoriale deservite de un

asemenea bun, vor beneficia de un drept de folosinţă asupra acestuia.

5

4. Noile contracte de delegare a gestiunii activităţilor de colectare a deşeurilor, de transport

până la staţia de transfer, de operare a staţiilor de transfer/sortare PHARE, respectiv

transport până la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, vor fi încheiate de „ADIS”

Gorj, în numele şi pe seama localităţilor deservite.

5. În situaţia în care una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale din zona deservită de o

staţie de sortare/transfer PHARE, la data delegării serviciilor publice de salubrizare, are în

derulare un contract valabil cu un operator, acest contract va înceta la intrarea în vigoare a

contractului de delegare a serviciilor încheiat conform prevederilor documentaţiei

Proiectului POS Mediu – Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Gorj,

respectiv anul 2016.

6. Pentru contractele de colectare şi transport existente, care expiră la finalul anului 2015,

autorităţile locale implicate îşi iau angajamentul de a nu le extinde dincolo de această dată.

De asemenea, pentru contractele de salubritate existente, prelungite prin acte adiţionale,

autorităţile locale implicate se angajează ca extinderile succesive să nu depăşească finalul

anului 2015.

P.E.A.D.2011-2012

Prin Dispoziţii ale Preşedintelui Consiliului judeţean Gorj ( 352/27.06.2011 si

39/12.07.2012 ) ,S.J.G.D.A.S.Gorj a fost nominalizat ca reprezentant al Consiliului Judeţean Gorj

pentru implementarea la nivelul judeţului a programului european de distribuţie de ajutoare –

produse alimentare- destinate persoanelor cele mai defavorizate din România (H.G 600/2009)

I Finalizarea PEAD 2011

În primul trimestru al anului 2012 , am desfăşurat următoarele activităţi:

a)Întocmirea centralizatoarelor pe produse şi categorii de beneficiari la nivelul fiecărei

localităţi;

b)Centralizarea datelor la nivelul judeţului pe produse şi număr de beneficiari,situaţia finală

prezentându-se astfel :

Produs Cantităţi distribuite Nr.beneficiari Cantitate medie

kg Kg/persoană

Făină albă 563.620 39.699 14,197

Mălai extra 349.646 39.725 9,934

Paste făinoase 82.782 39.723 2,084

Biscuiţi 44.033 39.724 1,108

Orez 347.088 39.726 8,737

Lapte praf 72.293 39.737 1,819

c)Întocmirea documentaţiei privind rambursarea cheltuielilor de transport şi manipulare a

produselor alimentare;

d)Întocmirea raportului anual;

e )Transmiterea datelor finale la APIA Bucureşti;

f)Strângerea listelor cu persoanele eligibile şi a documentelor privind eligibilitatea

persoanelor înscrise pe liste – de la toate primăriile din judeţ şi arhivarea tuturor documentelor

referitoare la PEAD 2011.

II P.E.A.D.2012/2013

Acţiuni desfăşurate în perioada 01 iulie – 31 decembrie 2012

- constituirea grupului de lucru la nivelul judeţului Gorj;

-nominalizarea angajaţilor S.J.G.D.A.S.Gorj care fac parte din grupul de lucru;

6

-încheierea protocolului pentru spaţiul de depozitare între Consiliul judeţean Gorj şi Direcţia

Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Gorj;

-pregătirea depozitului în vederea recepţiei produselor :curăţenie ,igienizare etc;

-întocmirea listelor nominale ale beneficiarilor;

-încheierea acordului între Consiliul Judeţean Gorj şi A.P.I.A Bucureşti şi a acordurilor de

colaborare între Consiliul Judeţean şi primării;

-nominalizarea persoanelor responsabile de gestionarea şi distribuirea produselor alimentare prin

act administrativ al primarilor ;

-luarea la cunoştinţă a graficelor de livrări pentru fiecare produs alimentar (făină albă de grâu ,

mălai,paste făinoase,biscuiţi,orez,ulei,fasole uscată boabe,mazăre în saramură,bulion,roşii în bulion

, zahăr,) transmise de A.P.I.A-Direcţia Măsuri de Piaţă şi operatorii economici furnizori de

produse;

- întocmirea graficelor de livrări către destinatarii finali;

- refacerea listelor nominale şi a calculelor privind cantităţile/beneficiar şi pe localităţi ,urmare a

apariţiei HG 950/26.09.2012 pentru modificarea şi completarea HG 600/2009;

-primirea –recepţia produselor alimentare la depozitul judeţean agreat;

-livrarea produselor alimentare din depozit către destinatarii finali(primării);

-distribuirea produselor alimentare către persoanele defavorizate ;

-raportarea ,săptămânal ,la A.P.I.A – D.M.P a situaţiilor privind gestionarea şi distribuirea

produselor alimentare;

-întocmirea ,lunar , a documentaţiei privind rambursarea cheltuielilor de manipulare –transport a

produselor alimentare şi înaintarea cererii la Consiliul Judeţean –A.P.I.A;

În cadrul PEAD 2012 , au fost repartizat judeţului Gorj următoarele cantităţi de produse

alimentare:

- făină albă de grâu = 615.728 kg

- mălai extra = 207.224 kg

- orez = 297.435 kg

- biscuiţi = 24.074 kg

- paste făinoase = 45.012 kg

- ulei = 291.643 l

- fasole uscata = 63.203 kg

- mazare în conservă = 75.093 kg

- bulion = 52.441,6 kg

- roşii în bulion = 68.112 kg

- zahăr = 151.783 kg

TOTAL 1.891.749 kg

Din păcate în derularea PEAD 2012/2013 ne-am confruntat cu deficienţe nemaiîntâlnite în

anii anteriori ,cauzate de lipsa materiilor prime la unii operatori economici ,consecinţa fiind

nerespectarea termenelor de livrare şi reprogramarea lor până în luna februarie 2013 şi sistarea

livrărilor la făină albă de grâu şi ulei , produse care au fost livrate judeţului Gorj în cantitate de

208.980 kg =39,94% din program la făină şi 11.520 l = 3,95% din program la ulei.Această situaţie

a produs îndreptăţite nemulţumiri ale primarilor şi mai cu seamă ale beneficiarilor vitregiţi de lipsa

acestor produse.

Angajaţii S.J.G.D.A.S Gorj au monitorizat modul de derulare a PEAD asigurând

consultanţă şi îndrumarea necesară , telefonic şi prin deplasări la beneficiarii finali(sediul

primăriilor şi la depozitele locale) corectând deficienţele constatate.

7

LET'S DO IT ROMÂNIA -proiect de curaţare a ţării de gunoaie

Perioada de derulare :martie - mai 2012.

Scop:curăţarea mormanelor de gunoi din arealele naturale ale ţării ,într-o singură zi.

Prin semnarea Acordului de Parteneriat nr. 104/04.06.2010,Consiliul Judeţean a devenit

Partener permanent al acestui proiect ,S.J.G.D.A.S Gorj fiind desemnat ca reprezentant al

Consiliului Judeţean pentru implementarea proiectului Let's Do It România ! în judeţul Gorj .

Acţiuni întreprinse :

1. Mobilizarea autorităţilor locale în vederea implicării în acest proiect ,prin contactarea

primăriilor în şedinţe zonale(6);

2. Sprijin pentru organizarea cartării şi realizării hărţii deşeurilor din judeţul Gorj , prin

furnizarea de date asupra locaţiilor unde sunt mormane de gunoi;

3. Convocarea reprezentanţilor primăriilor în şedinţă la nivel de judeţ , pentru o informare

amănunţită cu privire la numărul de voluntari şi logistica de la nivelul fiecărei localităţi;

4. Sprijin pentru mobilizarea cât mai multor voluntari din localităţi în vederea strîngerii

deşeurilor din zonele limitrofe acestora , administrate de primăriile locale;

5. Implicarea operatorilor de salubritate cu care primăriile locale au încheiat contracte de

prestări servicii în vederea asigurării ridicării deşeurilor colectate de voluntari;

6. Sprijin la stabilirea unor zone de stocare temporară a deşeurilor strânse de voluntari , în

apropierea unor drumuri practicabile,accesibile maşinilor de transport deşeuri;

7. Contactarea operatorului depozitului conform de la Tg-Jiu (SC POLARIS)în vederea

acceptării depozitării gratuite a deşeurilor colectate în cadrul acestei acţiuni;

8. Repartizarea locaţiilor cu deşeuri identificate , pe instituţii şi voluntari , indicarea căilor

de acces spre acestea,distribuirea mânuşilor de protecţie şi a sacilor colectori;

9. Coordonarea acţiunii propriu-zise de curăţare(12.05.2012),prin suplimentarea distribuirii

de mănuşi ,saci colectori sau mijloace de transport deşeuri spre anumite zone ,telefoane la

depozitul conform , identificarea numărului de voluntari implicaţi în acţiune , estimarea cantităţilor

de deşeuri colectate , etc.;

Din datele publicate în mass media centrală (ziare,internet), judeţul Gorj a fost nominalizat

ca fiind situat pe locul I la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul de voluntari participanţi la

această acţiune. Nominalizarea a fost făcută de Ministerul Mediului şi Pădurilor care a centralizat

datele din fiecare judeţ al ţării,judeţul Gorj reuşind să mobilizeze cel mai mare număr de

voluntari(13.000).

COLECTAREA SELECTIVA A DEŞEURILOR

Prin Dispoziţia nr.888/06.08.2010 a Preşedintelui Consiliului judeţean Gorj , S.J.G.D.A.S

Gorj a fost desemnat să coordoneze şi să monitorizeze punerea în aplicare a prevederilor Legii

nr.132/2010 privind Colectarea selectivă a deşeurilor în cadrul instituţiilor la nivelul Consiliului

judeţean Gorj şi a instituţiilor publice şi societăţilor comerciale din subordine.

Reprezentantul S.J.G.D.A.S Gorj monitorizează ,coordonează şi raportează conducerii Consiliului

Judeţean Gorj cantităţile de deşeuri colectate selectiv de către instituţiile publice din subordinea

acestuia.

8

COMPARTIMENTUL URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

- La finele anului 2012 s-a finalizat actualizarea Planului de Amenajare a Teritoriului

Judetului Gorj impreuna cu obtinerea avizelor si acordurilor necesare aprobarii acestuia. P.A.T.J.

Gorj constituie principalul instrument privind strategia de dezvoltare urbanistica a unitatilor

administrative teritoriale ale judetului pentru urmatorii 10 ani, fiind elaborat in anul 1997.

- Impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului Gorj, s-a analizat si aprobat prin

hotarare de consiliu, „ Programul integrat de gestionare a calităţii aerului, pentru zonele Rovinari

pentru indicatorii dioxid de sulf (SO2) şi pulberi în suspensie (PM 10), Tg.Jiu pentru indicatorul

pulberi în suspensie (PM 10) şiTurceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO2), 2010-2013” .

- S-a analizat si aprobat prin hotarare de consiliu Planul de Analiza si Acoperire a

Riscurilor din judetul Gorj elaborat de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, impreuna cu

care s-au efectuat deplasari la evenimentele produse in 9 localitati, in vederea constatarii si evaluarii

efectelor alunecarilor de teren si inundatiilor.

- S-au verificat si receptionat lucrari privind sistemul informational specific

domeniului imobiliar – edilitar si bancilor de date urbane pentru orasul Ticleni, program finantat de

catre M.D.R.A.P.

- S-au analizat documentatiile si s-a eliberat Avizul Arhitectului sef pentru

actualizarea planurilor urbanistice generale ale municipiului Motru, orasului Rovinari si comunei

Slivilesti si pentru planurile urbanistice zonale din 14 localitati pentru constructii de locuinte, spatii

comerciale si parcuri fotovoltaice.

- S-au verificat, receptionat si avizat documentaţii întocmite conform H.G. nr.

834/1991 privind terenurile din patrimoniul societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar

de stat, in vederea obtinerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate .

- S-a asigurat participarea la grupuri de lucru constituite conform H.G. 1076/2004 la

Agenţia pentru protecţia mediului Gorj privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de

mediu pentru planuri şi programe realizate în judeţul Gorj.

- S-a asigurat participarea săptămânala la şedinţele Comisiei de analiză tehnică

organizate de Agenţia pentru protecţia mediului Gorj conform Ordinului Instituţiei Prefectului nr.

67/2005 şi a prevederii Legi nr. 265/2006.

- S-a asigurat participarea la sedintele lunare de avizare la Comisia judeteana pentru

cultura din Craiova.

- S-a asigurat participarea la întâlniri de lucru, informări, instruiri organizate la nivel

judeţean, regional si national cu scopul informării şi însuşirii legislaţiei:

- Conferinta nationala Urbanconcept – Dezvoltare urbana moderna in Romania

- Adunarea generala a Asociatiei Localitatilor si Zonelor Istorice si de Arta

- Consiliul consultativ al Parcului National Domogled – Valea Cernei

- S-au efectuat demersurile de solicitare la M.D.R.A.P. a fondurilor de la bugetul de

stat pentru actualizarea in anul 2013 a planurilor urbanistice generale a 14 localitati din judetul

Gorj.

- S-a facut solicitare la M.D.R.T. pentru cofinantarea cu suma de 110.000 lei, pentru

intocmirea Hartilor de risc la alunecari de teren pentru localitatile Tirgu Jiu, Rosia de Amaradia,

Samarinesti, Logresti si Vladimir, dar nu s-au primit aceste fonduri.

- Pe tot parcursul anului am acordat asistenta de specialitate compartimentelor de

urbanism din cadrul primariilor localitatilor si am transmis noutatile legislative in domeniu.

9

COMPARTIMENTUL AUTORIZARI, DISCIPLINA SI CONTROL

În anul 2012, Compartimentul autorizări şi control a analizat, întocmit, înaintat spre

aprobare şi eliberat un număr 38 de autorizaţii de construire/desfiintare pentru care s-au încasat

1.506.389,6 lei si un numar de 87 certificate de urbanism pentru care s-au incasat 2000 lei .

S-au efectuat un numar de 57 de controale privind respectarea disciplinei in urbanism si

amenajarea teritoriului precum si respectarea legislatiei privind autorizarea lucrarilor de construire.

S-au solutionat un numar de 19 de sesizari si scrisori referitoare la abateri de la regulile de

construire.

S-au intocmit si transmis la Inspectoratul de Stat in Constructii situatii privind emiterea

certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire, la Directia Judeteana de Statistica -

situatia privind locuintele autorizate, la compartimentul buget - situatii financiare si sinteza

acestora privind taxa de timbru de arhitectura si a sumelor care trebuie transmise primariilor pe

teritoriul carora s-au emis autorizatii de construire si certificate de urbanism.

S-au regularizat si incasat taxele pentru autorizatii de construire la finalizarea lucrarilor.

S-a acordat asistenta de specialitate responsabililor cu urbanismul din unitatile teritoriale ale

judetului.

SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC JUDEŢEAN ŞI PARC AUTO

A. Licenţiere Serviciul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate ce se realizează printr-un

număr de 101 trasee judeţene, trebuie să asigure cerinţele de deplasare ale cetăţenilor în interiorul

judeţului, în funcţie de cererea de transport şi de capacitatea disponibilă.

Ca urmare a solicitărilor operatorilor de transport cărora li s-au atribuit trasee în cadrul

Programului de transport public judeţean de persoane prin curse regulate valabil pentru perioada

2008 – 2013, precum şi a solicitărilor autorităţilor locale din judeţul Gorj, în scopul satisfacerii cu

prioritate a nevoilor de deplasare ale populaţiei, ale personalului instituţiilor publice şi ale

operatorilor economici pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, în luna mai 2012 s-a

modificat Programul de transport public judeţean de persoane prin curse regulate valabil pentru

perioada 2008 – 2013. În urma şedinţei din data de 31.05.2013 a Consiliului Judeţean Gorj a fost

aprobată Hotărârea nr. 54 privind modificarea Programului de transport public judeţean de persoane

prin curse regulate valabil pentru perioada 2008 – 2013, cu luna iunie 2012 au fost refăcute caietele

de sarcini pentru un număr de 27 trasee care au fost transmise Autorităţii Rutiere Române – Agenţia

Gorj, pentru reactulizarea caietelor de sarcini şi a licenţelor de traseu.

A fost aprobat noul Program de transport public judeţean de persoane prin curse regulate valabil

pentru perioada 2013 – 2019 prin Hotărârea CJ Gorj nr. 78 din 21.12.2012.

S-au desfăşurat un număr de 2 licitaţii electronice în cadrul cărora s-au atribuit un număr de 2

trasee.

S-au eliberat un număr de 341 licenţe de transport pentru servicii de transport public judeţean

prin curse regulate speciale, trasee care deservesc în special transportul publicului călător din

domeniul mineritului, petrolului şi învăţământului .

B. Control S-au soluţionat un număr de 3 reclamaţii, prin care au fost sesizate neefectuarea unor curse de

către unii operatori de transport sau efectuarea traseelor cu alte autovehicule decât cele cu care

operatorul de transport a obţinut licenţa de traseu.

10

MUZEUL JUDETEAN GORJ

Unul din punctele de rezistenţă ale managementului pe anul 2012 au fost programele

speciale ale muzeului orientat spre public. Prin activităţile, expoziţiile, simpozioanele, evocările şi

alte manifestări organizate am obţinut o sporire a prezenţei publicului în cadrul acestora, iar pe de

altă parte formarea unui public partener specializat, diferenţiat pe categorii în funcţie de vârstă,

statut familial, domenii de interes. Acest public a redescoperit muzeul ca sursă de informare,

recreere, delectare, dar şi ca spaţiu în care a participat activ la iniţiativele culturale şi de promovare

a protejării patrimoniului cultural şi natural.

Din studiul pe anul 2012 privind dinamica vizitatorilor de muzeu atât individual, cât şi în

grupuri raportată la lunile anului, la anotimpuri, categorii de vârstă, provenienţă se observă că cel

mai mare număr de vizitatori s-au înregistrat în perioada de primăvară şi toamnă, când elevii sunt la

şcoală.

În lunile de vară, muzeul şi obiectivele sale din teritoriu sunt vizitate cu precădere de

vizitatori individuali din categoria adulţilor, români şi străini.

O situaţie specială o întâlnim la Casa - muzeu „Constantin Brâncuşi” de la Hobiţa, Muzeul

de Artă şi la Peştera Polovragi, care sunt vizitate şi de grupuri organizate de elevi ce se află în

taberele şcolare amplasate în judeţele limitrofe.

Din categoria vizitatorilor străini individuali fac parte cetăţeni ai altor ţări aflaţi în vizită la

rudele din judeţ, familii care efectuează concediul în România şi care tranzitează Gorjul sau

voluntari.

Aceştia se înregistrează pe parcursul anului, dar marea majoritate vizitează muzeul în

perioada de vară.

Ţările reprezentate sunt: Japonia, Turcia, Franţa, Germania, Estonia, Polonia, Australia,

Serbia, Italia, Ungaria, Rusia, Cehia, etc.

Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat la Peştera Polovragi, Casa - muzeu „Constantin

Brâncuşi” de la Hobiţa, Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie şi Arheologie (vezi diagrama).

În ceea ce priveşte sălile destinate publicului Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”

dispune de spaţiu unde sunt amenajate expoziţii permanente cu o tematică adecvată funcţiei pentru

care s-au creat şi spaţii pentru expoziţii temporare, simpozioane, evocări, lansări de carte etc.

Sălile de expoziţii temporare sunt modernizate, au o estetică deosebită şi când, e cazul, se

efectuează reparaţii curente.

Scopul reabilitării patrimoniului imobiliar a fost acela de a asigura condiţiile pentru accesul

publicului în sălile expoziţiilor de bază sau temporare.

11

În privinţa acţiunilor întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării imaginii şi vizibilităţii

instituţiei muzeale în mass media s-au înregistrat următoarele proiecte:

o Editarea de afişe, pliante, invitaţii, flyere, cataloage pentru toate acţiunile din

calendar;

o Editarea de materiale de promovare a imaginii Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru

Ştefulescu” (mape, bannere, indicatoare);

o Publicarea în săptămânalul Vertical de studii şi articole care vizează istoria şi

patrimoniul cultural al judeţului Gorj;

o Editarea de pliante, cărţi poştale, realizarea de insigne, magneţi, semne de carte, cărţi

de vizită personalizate cu obiectivele muzeului;

o Studii, articole şi comunicări elaborate şi susţinute de specialiştii muzeului:

În decursul anului 2012 patrimoniul mobil al muzeului s-a îmbogăţit cu 294 bunuri culturale

obţinute din donaţii, cercetare de teren şi achiziţii care aparţin domeniilor etnografie, istorie,

arheologie şi ştiinţe naturale, toate reflectate pe măsură în presa de specialitate.

Toate manifestările organizate de către Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” au

fost monitorizate la nivel de excelenţă în mass media locală, regională, naţională şi internaţională.

Efervescenţa politicii culturale muzeale gorjene se regăseşte, în anul 2012, în peste 130 de

apariţii în presa scrisă, 39 ştiri radio, 60 ştiri TV şi 14 emisiuni TV.

B. Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei

I. Proiectul-cercetare ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural.

Proiectul se desfăşoară sub forma unor sub-proiecte ale căror obiective sunt:

Dezvoltarea și evidența patrimoniului;

Promovarea valorilor istorice din județul Gorj, introducerea acestora în literatura de

specialitate internă și externă.

I.1. Subproiectul – Cercetarea științifică.

Scop: Elaborarea riguroasă a unor proiecte care să prezinte într-o succesiune culturală și

cronologică evoluția comunității umane sesizate arheologic pe teritoriul Gorjului începând cu epoca

bronzului și până în epoca modernă.

Investigaţiile arheologice întreprinse în perioada ianuarie-aprilie 2012 au scos la iveală oseminte

umane, fragmente de la materiale de construcţie şi de la vase din ceramică ce datează din

secolul al XIX-lea.

Total proiecte realizate în cadrul subproiectului cercetare științifică: 1.

12

I.2. Subproiectul – Evidența patrimoniului cultural.

I.II.1. Evidența analitică a patrimoniului cultural mobil.

Scop:Întocmirea documentelor de evidență a patrimoniului cultural mobil rezultat în urma

activităților de cercetare și donații.

II. Proiectul – Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural.

Proiectul s-a desfășurat sub forma a două sub-proiecte care urmăresc menținerea stării de

sănătate a obiectelor de muzeu prin următoarele obiective:

II.1. Subproiectul – Conservarea patrimoniului muzeal.

Scop: păstrarea nemodificată a formei și structurii bunurilor muzeale;

Asigurarea unor condiții microclimatice optime în spațiile expoziționale și depozite

conform cu normele de conservare.

Total Proiecte realizate în cadrul subproiectului: 9.

II.2. Subproiectul: Restaurarea patrimoniului muzeal.

Scop: restituirea formei originare a obiectului muzeal prin operații de întregire, integrare și

completare, aplicarea de tratamente mecanice, fizice, chimice menite să asigure o rezistență

îndelungată obiectului muzeal astfel încât să-și redea istoria și să-și păstreze funcționalitatea.

Total Proiecte realizate în cadrul subproiectului Restaurarea patrimonului muzeal: 5.

Total Proiecte realizate în cadrul proiectului Conservarea patrimonului: 14.

III. Proiectul. Valorificarea patrimoniului muzeal. Acest proiect s-a derulat sub forma unor sub-

proiecte ale căror obiective au fost:

Atragerea unui public cât mai numeros şi diversificat prin organizarea de expoziții,

simpozioane, etc. în cadrul muzeului şi în județ;

Integrarea activității muzeului în sfera preocupărilor comunităţii gorjene.

III.1. Subproiectul – Expoziții de bază și temporare.

III.1.1. Proiecte proprii realizate în cadrul instituției.

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Dunărene. Expoziţie temporară foto-

documentară

Data şi locul: 24 ianuarie 2012, Muzeul de Istorie şi Arheologie

Partener: Biblioteca Judeţeană „Christian Tell”

Meşteşuguri ancestrale. Povestea lânii. Expoziţie temporară de etnografie.

Constantin Blendea. In memoriam. Expoziţie temporară de pictură

Egografie. Expoziţie temporară de pictură, grafică, sculptură, ceramică şi textile.

13

9 mai – Proclamarea Independenţei României, Victoria naţiunilor Unite în Europa,

Ziua Europei. Expoziţie temporară foto-documentară

Noaptea muzeelor. Expoziţii de bază şi temporare; videoproiecţii.

Inaugurarea Casei-muzeu „Filofteia Lăcătuşu”. Expoziţie de bază

Inteligenţă şi îndemânare…origami cu Marian – Cătălin Derveşteanu. Expoziţie

temporară

Eugen Tăutu. Pictură. Expoziţie temporară de pictură.

Expoziţie de grup. Elevii clasei a VIII-a. Expoziţie temporară de pictură

Inaugurarea Casei Ion Câlniceanu – Găleşoaia. Expoziţie de bază

Un savant gorjean dat uitării: Ion Popescu Voiteşti. Expoziţie temporară

fotodocumentară şi de geologie

Reamenajarea casei memoriale „Ecaterina Teodoroiu”. Expoziţie de bază

Piese textile din patrimoniul muzeului gorjean. Expoziţie temporară de etnografie

1 Decembrie 2012 – Ziua Naţională a României. Expoziţie temporară fotodocumentară

Zilele Recunoştinţei. Expoziţie fotodocumentară

III.1.2. Subproiectul – simpozioane, evocări, aniversări, comemorări, lansări de reviste și cărți

la sediul instituției.

118 ani de la nașterea Ecaterinei Teodoroiu. Evocare istorică.

Oameni care au fost: Nicu D. Miloşescu. Evocare

Epoca Bronzului în Oltenia. Simpozion de arheologie regional

Tudor Vladimirescu în memoria gorjenilor. Evocare istorică

45 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Tudor Arghezi. Evocare

Satele oltene de sub munte – origini, evoluţii, identităţi.

136 de ani de la naşterea geologului Ion Popescu Voiteşti. Aniversare

De necrezuta viaţă a lui Ionuţ, căpitan de oaste

III.1.3. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei.

Brâncuşi-Brankuṧi.

Ziua Eroilor. Evocare istorică

De pe plaiuri caimone. Simpozion

III. 1.4. Proiecte realizate ca partener.

Gorjeanul de altădată. Expoziţie temporară de fotografie

Mit, ficţiune şi realitate. Expoziţie temporară de figurine din ceară

Excel art. Expoziţie temporară de pictură

14

Epoca bronzului în sud-vestul Olteniei. Cultura Gârla Mare. Expoziţie temporară de

arheologie

Ratko Lalič. Notiţe de pe suprafaţa pământului. Expoziţie temporară de pictură

Ion C. Gociu, Maia, Editura Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2012. Lansare de

carte

Artă şi meşteşug. Expoziţie temporară de etnografie

Modelele tradiţionale ale Olteniei. Expoziţie temporară de etnografie

Poveste de Crăciun. Expoziţie temporară de pictură

III. 1.5 Programe metamuzeale

M-a mânat mama la vie – Domnica Trop. Lansare de album folcloric

Festivalul Copiilor „Domnica Trop”. Ediţia I-a. Festival-concurs

Festivalul Copiilor „Maria Lătăreţu”. Ediţia a II-a. Festival concurs

40 de ani de la intrarea în eternitate a Mariei Lătăreţu. Concurs Folcloric

Hai cu noi să colindăm. Spectacol folcloric

III.1.6. Programe de pedagogie muzeală

În bătătura bunicilor.

Atelier de vacanţă pentru copii destinat familiarizării cu gospodăria ţărănească şi activităţile

tradiţionale din aceasta.

C. SISTEMUL ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUŢIEI

În cadrul managementului unei structuri info-documentare procesul de organizare stabileşte

calea prin care pot fi atinse scopurile stabilite în procesul de planificare. Procesul de organizare

poate fi imaginat ca o punte de legătură între obiectivele prevăzute în planificare şi mijloacele

specifice de realizare a acestora.

Muzeul Judeţean Gorj are o structură organizatorică funcţională care răspunde misiunii şi

scopurilor sale, desfăşurându-şi activitatea în mai multe locaţii.

În linii mari, schema de posturi este completă, respectându-se disciplina muncii.

Angajaţii au, grosso modo, pregătirea profesională adecvată rolului şi funcţiei pe care le

îndeplinesc, realizând sarcinile trasate în condiţii de respectare a calităţii şi termenelor stabilite de

manager. Unii chiar manifestă iniţiativă şi creativitate.

În fiecare secţie îşi desfăşoară activitatea un număr de muzeografi care realizează fluxul

activităţilor muzeografice în condiţii de standarde de calitate într-un program de 40 de ore

săptămânal.

15

Această structură facilitează o bună coordonare a activităţilor şi respectă diviziunea muncii.

Totodată, ea permite realizarea unui flux de activităţi de la dezvoltarea colecţiilor la valorificarea

patrimoniului, conservarea acestuia şi comunicarea informaţiilor prin expoziţii, programe de

pedagogie muzeală, cercetare.

În tot această perioadă, relaţia cu autoritatea tutelară a fost amiabilă, muzeul informând-o în

permanenţă asupra problemelor pe care le-a întâmpinat, solicitând şi resurse financiare pentru

derularea firească a activităţii.

Managementul promovat în acest interval temporal a fost exigent, perseverent şi flexibil

care să stimuleze creativitatea prin angajarea specialiştilor în căutarea de soluţii la problemele

concrete şi să acţioneze potrivit în cele mai multe din situaţiile intervenite.

De asemenea, s-a urmărit cu prioritate consumul de resurse, eficient prin efectele obţinute la

nivelul calităţii muncii în vederea atingerii obiectivelor şi satisfacerii nevoilor instituţiei.

Totodată, s-a realizat o mai bună şi atentă colectare a resurselor extrabugetare prin vânzarea

de bilete, produse de marketing cultural, închirieri de săli şi activităţi de consignaţie.

Decizia managerială a fost raţională iar rezultatul acesteia s-a concretizat în evaluarea

personalului din instituţie.

O atenţie sporită s-a acordat în această perioadă pregătirii profesionale şi perfecţionării

personalului muzeal care a urmat programele organizate de Centrul de Pregătire Profesională în

Cultură de pe lângă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

LISTA NOMINALĂ CU PERSONALUL CARE S-A PERFECŢIONAT

NR. CRT

NUMELE ŞI PRENUMELE

PROGRAMUL

1. Şerbescu Butucea Ana Mirela

Audit şi control – implementarea standardelor de control intern managerial în instituţiile publice”, Tg-Jiu, 16-17 februarie 2012

2. Tiţa Eugenia Alina

„Audit şi control – implementarea standardelor de control intern managerial în instituţiile publice”, Tg-Jiu, 16-17 februarie 2012

3. Buşoiu Geta „Revisal – culegere de speţe. Proceduri de control în domeniul relaţiilor de muncă”, Sinaia, 16-18 martie 2012

4. Catană Ion „Marketing cultural regional”, Sinaia, 11-13 octombrie 2012

5. Catană Ion „Marketing cultural şi promovare”, Sinaia, 29 octombrie-02 noiembrie 2012

6. Firescu Albinel „Protejarea şi promovarea patrimoniului imaterial din regiunea Oltenia”, Sinaia, 15-18 noiembrie 2012

7. Catană Ion „Protejarea şi promovarea patrimoniului imaterial din regiunea Oltenia”, Sinaia, 15-18 noiembrie 2012

16

Tot în această perioadă au fost refăcute fişele postului care precizează clar

atribuţiile fiecărui angajat, s-au creat echipe de lucru care conlucrează eficient la

îndeplinirea sarcinilor de serviciu şi s-au motivat salariaţii cu rezultatele remarcabile.

În ceea ce priveşte evaluarea personalului instituţiei pentru anul 2012, toţi angajaţii

au obţinut calificativul Foarte bine datorită implicării lor în realizarea certă a funcţiilor

principale ale muzeului.

D. EVOLUŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI PENTRU ANUL 2013

Nr. crt.

Execuţia bugetară Anul 2012 Anul 2013

1. Bugetul de venituri, din care: 1 607 000 1 800 000

- venituri proprii 156 753 157 000

- subvenţii 1 450 000 1 643 000

2. Bugetul de cheltuieli, din care: 1 607 000 1 800 000

- cheltuieli de personal 1 025 040 1 200 000

- bunuri şi servicii 506 960 600 000

- cheltuieli de capital 75 000 -

3. Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%) din care:

10% 9%

Venituri proprii realizate din activitatea de bază

150 853 146 500

Venituri proprii realizate din alte activităţi

2 800 3 500

Venituri realizate din prestări de servicii culturale

3 100 7 000

4. Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor (%)

100% 100%

5. Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total (%)

5% -

6. Gradul de acoperire a salariilor din subvenţii

100% 100%

7. Cheltuieli pe beneficiar, din care: 506 960 600 000

- din subvenţie 392 460 443 000

- din venituri proprii 114 500 157 000

17

E. STRATEGIA, PROGRAMUL ŞI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII INSTITUŢIEI

\a) Obiectivele existente:

Principale obiective ale (instituţiei) sunt:

1. Valorificarea patrimoniului muzeal prin asigurarea accesului unui public cât mai larg la bunurile

existente în administrare;

2. Parteneriat public-privat: Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - Proprietarii domeniului

Neamţu-Cornoiu;

3. Dezvoltarea, protejarea, conservarea şi restaurarea continuă a patrimoniului muzeal;

4. Reparaţii capitale: Casa memorială „Ion Popescu Voiteşti", sat Voiteşti, com. Bălăneşti.

b) Organizare şi conducere:

Total personal 53

Conducere: 4

- 1 director

- 1 contabil şef

- 1 şef secţie istorie-arheologie

- 1 şef, secţie etnografie

Execuţie: 49

MUZEUL JUDEŢEAN GORJ „ALEXANDRU ŞTEFULESCU":

1. Muzeul de istorie şi arheologie din Târgu Jiu, strada Geneva nr. 8;

2. Muzeul de Artă din Târgu Jiu (Parcul Central);

3. Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - Curtişoara, oraş Bumbeşti Jiu;

4. Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” - Târgu Jiu, Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, nr. 272;

5. Casa - muzeu „Constantin Brâncuşi” - sat Hobiţa, com. Peştişani

6. Casa memorială „Ion Popescu Voiteşti” - sat Voiteşti, com. Bălăneşti

7. Casa memorială „Tudor Vladimirescu” - com. Vladimir;

8. Casa Cartienilor - sat Cartiu, com. Turcineşti;

9. Peştera Polovragi;

10. Muzeul de literatură „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti.

11. Casa-muzeu „Maria Lătăreţu” sat Bălceşti, comuna Bengeşti-Ciocadia

12. Casa „Moangă Pleşoianu”, sat Săcelu, comuna Săcelu

18

c) Resurse disponibile:

PERSONAL DE SPECIALITATE;

Resurse umane:

- 13 muzeografi

- 3 restauratori

- 2 trezorieri

- 5 referenţi

PERSONAL AUXILIAR - 20

d)Canale de comunicare utilizate sunt:

telefon, e-mail, fax, conferinţe de presă, sesiuni de comunicări, simpozioane, expoziţii temporare şi

permanente, parteneriate, protocoale, revistă de specialitate, pliante, cărţi poştale, site.

e) Parteneriate / relaţii cu publicul:

- parteneriate cu instituţiile şcolare locale;

- parteneriate cu ONG-uri;

- parteneriate cu asociaţii speologice;

- parteneriate cu muzeele din ţară.

- extinderea şi permanentizarea colaborărilor bilaterale, regionale şi internaţionale în scopul

protejării şi punerii în valoare a patrimoniului muzeal.

19

PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

DIRECŢII DE ACTIVITATE Matricea Obiectivelor

Obiective specifice

Ipoteze/riscuri Rezultate Acţiuni/măsuri Indicatori cuantificabili

Responsabili Termen limită

Resurse

1. Valorificarea patrimoniului muzeal prin organizarea accesului unui public cât mai larg la bunurile existente în administrare.

- starea precară a reţelelor de transport; - preocupări culturale secundare raportate la condiţiile socio-economice actuale; - captarea unui segment semnificativ al publicului de către alţi factori concurenţiali (internet, televiziune, spectacol etc.; - utilizarea de reproduceri ale obiectelor; - prezentarea excesivă a materialului fotografic auxiliar; - dependenţa de condiţiile meteorologice şi de caracterul

- încheierea de parteneriate cu şcoli, ONG-uri etc.; - crearea unei permeabilităţi maxime a instituţiei muzeale; - atragerea unui public variat; - valorificarea patrimoniului muzeal prin expoziţii temporare; - cultivarea publicului pentru expoziţii folosind acele mijloace de expresie pe care le înţelege.

- realizarea de sondaje în rândul publicului în vederea descoperirii preferinţelor acestuia; - amenajarea unei săli de pedagogie muzeală; - organizarea de expoziţii temporare cu tematică rezultată ca urmare a sondajelor de opinie; - înfiinţarea unui compartiment de relaţii publice de sine stătător; - realizarea de parteneriate cu şcoli, ONG-uri, instituţii pentru persoane cu nevoi speciale în vederea realizării

- diagrame de vizitare-număr de vizitatori şi venituri realizate; - imaginea din mass-media; - număr de materiale de promovare, piese de artizanat vândute etc.; - numărul de activităţi în parteneriat; - crearea unui public partener specializat; - formarea unui mediu viitor donator de bunuri culturale către muzeu; - acordarea de punctaje superioare de apreciere muzeografilor implicaţi în aceste activităţi culturale

Dumitru Hortopan Victor Firescu Elena Firescu Ion Catană Adrian-Robert Catană Maria Părăianu

2 ani Consumabile, transport, acces internet, telefon, fax, săli de conferinţă, protocol.

20

sezonier al activităţilor în muzeele în aer liber; - insuficienta cunoaştere de către public a unor case memoriale.

unor programe de educaţie permanentă; - realizarea şi distribuirea de către hoteluri şi agenţii de turism a unor materiale care să prezinte instituţia şi acţiunile sale; - reamenajarea unor săli de expoziţii temporare; - reîmprospătarea expoziţiilor permanente în funcţie de donaţii.

comune; - crearea unui centru de documentare informatizată pentru specialişti şi public; - restaurarea unor bunuri culturale mobile şi imobile cu valoare estetică deosebită.

2. Parteneriat public-privat: Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj – Proprietarii domeniului Neamţu-Cornoiu

- costurile mari de întreţinere ale unui muzeu în aer liber; - caracterul sezonier al activităţilor unui muzeu în aer liber; - dependenţa de condiţiile meteorologice; - starea precară a reţelei de transport; - o eventuală, neprevăzută „defecţiune” a parteneriatului

- încheierea de parteneriate cu muzee din străinătate; - accesarea facilă de fonduri eurocomunitare; - crearea în zona Curtişoara şi în judeţul Gorj a unei reţele de turism cultural de elită care să se adreseze unui public ţintă cu un nivel cultural ridicat; - crearea unui Centru de studii

- întâlnirea preliminară a partenerilor şi discutarea condiţiilor în care se va încheia parteneriatul; - elaborarea documentului în baza căruia se va încheia parteneriatul; - încheierea parteneriatului; - stabilirea direcţiilor de activitate comună cu priorităţi; - amenajare

- numărul activităţilor comune desfăşurate; - facilitarea încheierii de parteneriate cu muzeele din străinătate; - urgentarea realizării evidenţei ştiinţifice informatizate a patrimoniului etnografic; - completarea expoziţiei în aer liber;

Dumitru Hortopan Ştefan Bortnowski Victor Firescu Ion Catană.


21

public-privat; - numărul redus de vizitatori în condiţiile economice actuale în raport cu valoarea investiţiilor.

şi cercetări pentru arhitectura vernaculară; - renaşterea meşteşugurilor tradiţionale; - reorganizarea muzeului după concept nou „muzeul viu” care va experimenta locuirea în natură şi revenirea la industriile şi ocupaţiile casnice; - realizarea unei arhive sonore şi de imagine.

peisagistică; - îmbogăţirea patrimoniului arhitectural cu noi instalaţii tehnice, ateliere şi gospodării ţărăneşti; - racordarea la sistemul de aducţiune a apei a muzeului; - implementarea unui sistem centralizat antifurt şi antiincendiu la care să fie cuplate toate monumentele din muzeu.

- implementarea unui sistem de - realizare a conservării preventive astfel încât să se reducă numărul obiectelor care trebuie restaurate; - continuarea programului de amenajare a depozitelor de patrimoniu; - restaurarea operativă a obiectelor care au suferit degradări; - clasarea obiectelor de patrimoniu existente în muzeu conform normelor MCC.

3. Dezvoltarea, protejarea, conservarea şi restaurarea continuă a patrimoniului muzeal.

- subdimensionarea personalului prin constrângerile organigramei raportat la funcţiile secţiilor externe ale instituţiei; - salarii nemotivante raportate la cerinţele sarcinilor de serviciu; - venituri proprii insuficiente pentru

- sporirea patrimoniului mobil şi imobil al instituţiei; - realizarea de expoziţii temporare de anvergură care să valorifice bunurile culturale cu valenţe estetice deosebite care au urmat etapele procesului de

- analiza structurii colecţiilor şi continuarea achiziţionării de bunuri de patrimoniu în funcţie de necesităţile rezultate; - organizarea şi desfăşurarea periodică a unor exerciţii de acţiune a

- fidelizarea comunităţii locale faţă de valorile patrimoniale gorjene; - îmbunătăţirea expoziţiilor permanente cu bunuri culturale mobile care au fost restaurate şi conservate; - expunerea pieselor muzeale valoroase

Dumitru Hortopan Titus Zamfiroiu Victor Firescu Ion Catană Gheorghe Calotoiu Rodica Udrişteoiu.


22

iniţierea unor proiecte de protejare şi promovare a patrimoniului muzeal; - încercarea artificială de conservare a unor elemente de patrimoniu imaterial în lipsa unor strategii pe termen lung; - disoluţia culturii tradiţionale; - costuri mari în dotarea cu aparatură tehnică şi substanţe chimice a laboratoarelor de restaurare; - absenţa specialiştilor în anumite domenii de restaurare (carte veche, icoane etc.) - dispariţia constantă a patrimoniului material şi imaterial ca urmare a penetrării civilizaţiei contemporane; - reticenţa populaţiei la efectuarea

restaurare-conservare; - perfecţionarea şi formarea profesională continuă a personalului muzeului; - verificarea şi publicarea unor puncte arheologice semnalate în literatura de specialitate mai veche; - relevarea bogăţiei şi diversităţii culturale a lumii rurale; - prezervarea, protecţia, cunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului etnologic cu accent pe prezentarea legăturii dintre arhitectura vernaculară, habitat, oameni.

personalului muzeului în caz de incendiu şi calamităţi etc.; - realizarea unui sistem de norme interne pentru a putea planifica şi evalua munca restauratorilor din muzeu; - reanalizarea şi îmbunătăţirea planului de conservare şi restaurare; - asigurarea dotării laboratoarelor de conservare-restaurare cu aparatura necesară; - realizarea unui parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj.

restaurate şi conservate în cadrul unor expoziţii temporare; - imaginea din mass-media; - acordarea de punctaje superioare restauratorilor care au rezultate remarcabile; - realizarea unor cataloage de prezentare a pieselor culturale mobile restaurate; - realizarea Repertoriului arheologic al judeţului Gorj; - îmbogăţirea patrimoniului arheologic al Gorjului cu situri care urmează a fi investigate.

23

investigaţiilor arheologice pe proprietatea cu regim privat; - gradul de conservare a monumentelor, pieselor existente în patrimoniul muzeal

4. Reparaţii capitale Casa memorială Ion Popescu Voiteşti com. Bălăneşti

- infrastructură precară; - număr redus de vizitatori; - amplasare geografică colaterală traseelor turistice; - neimplicarea factorilor de decizionali locali; - starea avansată de degradare în care se află; - ambiguitatea testamentului în ceea ce priveşte destinaţia utilizării acestei case.

reabilitarea casei memoriale din punct de vedere arhitectural; - cultivarea la nivel de excelenţă a memoriei geologului Ion Popescu Voiteşti; - încheierea de parteneriate cu facultăţile de profil din ţară; - reamenajarea expoziţiei de geologie şi paleontologie într-o formă atractivă; - organizarea de simpozioane şi expoziţii de ştiinţele naturii; - încheierea unui parteneriat cu Şcoala Generală „Ion Popescu Voiteşti” din localitate.

- clarificarea prevederilor testamentare; - contactarea unui arhitect expert pentru a realiza proiectul de reabilitare; - realizarea cadastrului şi a studiului de fezabilitate; - organizarea licitaţiei deschise conform legislaţiei în vigoare.

- număr de activităţi desfăşurate; - numărul de parteneriate încheiate; - imaginea din mass-media.

Dumitru Hortopan, Felicia Bantea.

2 ani Consumabile, transport, telefon, acces la internet.

24

LISTA PROIECTELOR REALIZATE ÎN AFARA PROGRAMULUI MINIMAL

NR

. C

RT

.

PROIECTE

PE

RIO

AD

A D

E D

ES

-

FĂ

ŞU

RA

R

E

LOCUL

NUMĂR DE

BENEFICIA

RI

1.

Dr. Adrian Gorun S.O.S – zestrea

culturală a Olteniei. Lansare de

carte

14 martie

2012

Muzeul de Istorie şi

Arheologie 39

2. Constantin Blendea. In

memoriam. Expoziţie temporară

de pictură

16 martie

2012


Arheologie 67

3. Gorjeanul de altădată. Expoziţie

temporară de fotografie

27 martie

2012


Arheologie 370

4.

Brâncuşi - Brânkuṧi. Expoziţie

temporară de sculptură, etnografie

şi fotografie

19-29

aprilie 2012

Muzeul Orăşenesc din

Vârşeţ 1722

5. Mit, ficţiune şi realitate. Expoziţie

temporară de figurine din ceară

9 mai – 20

iunie 2012

Muzeul de Artă;

2320

6. Vasile Pintea. Pictură-grafică. Expoziţie temporară de pictură şi

grafică

17 mai

2012


Arheologie 195

7. Inaugurarea Casei-muzeu

„Filofteia Lăcătuşu”. Expoziţie

de bază

21 mai 2012

Muzeul Arhitecturii

Populare din Gorj -

Curtişoara

1372

8. Epoca bronzului în sud-vestul

Olteniei. Cultura Gârla Mare.

Expoziţie temporară de arheologie

29 mai – 29

iunie 2012


Arheologie 374

9. Excel art. Expoziţie temporară de

pictură 30 mai 2012


Arheologie 78

10. Ratko Lalič. Notiţe de pe

suprafaţa pământului. Expoziţie

temporară de pictură

1-30 iunie


Arheologie 87

11.

Inteligenţă şi

îndemânare…origami cu Marian

– Cătălin Derveşteanu. Expoziţie

temporară

1 iunie 2012


Arheologie 38

12. M-a mânat mama la vie –

Domnica Trop. Lansare de album

folcloric

13 iunie

2012


Arheologie 39

13. Festivalul copiilor „Domnica

Trop”. Festival-concurs

12 iulie

2013

Muzeul Arhitecturii

Populare din Gorj -

Curtişoara

85

14. Expoziţie de grup. Elevii clasei a

VIII-a. Expoziţie temporară de

pictură

14 iulie

2012


Arheologie 23

15. Eugen Tăutu. Pictură. Expoziţie


14 iulie

2012


Arheologie 1270

25

16. Ion C. Gociu, Maia, Lansare de

carte

19 iulie

2012


Arheologie 65

17. Festivalul Copiilor „Maria

Lătăreţu”. Ediţia a II-a. Festival

concurs

24 august

2012

Casa-muzeu Maria

Lătăreţu 123

18. 40 de ani de la intrarea în

eternitate a Mariei Lătăreţu.

Concurs folcloric

26

septembrie

2012

Casa-muzeu Maria

Lătăreţu 42

19.

Florentina Udrea, Daniela Mihai,

Dumitru Hortopan, Adriana Stroe,

Patrimoniul cultural creştin din

Oltenia secolelor XVII-XVIII.

Lansare de carte

7 decembrie

2012


Arheologie

27

20. Modelele tradiţionale ale Olteniei.

Expoziţie temporară de etnografie

14

decembrie

2012

Muzeul Olteniei Craiova

285

21. De necrezuta viaţă a lui Ionuţ,

căpitan de oaste. Lansare de carte

17

decembrie

2012


Arheologie 37

22. Poveste de Crăciun. Expoziţie


18

decembrie

2012


Arheologie 142

Total număr de beneficiari 8 800

LISTA PROGRAMELOR ŞI PROIECTELOR MINIMALE PROPRII PREVĂZUTE PE

ANUL 2013

1.14 ianuarie 2013 – Evocare istorică „119 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu”

2. 24 ianuarie 2013 – Expoziţie temporară fotodocumentară : „24 ianuarie 1859 - Unirea

Principatelor Dunărene”

3.21 februarie 2013 – Expoziţie temporară de etnografie: „Șezătoarea la gorjeni”

4. 21 martie 2013 - Expoziție temporară fotodocumentară: „Oameni care au fost: Ioan

Săftoiu”

5. 18 aprilie 2013 – Pelerinaj – Postul mare la Mănăstirea Cămărășeasca – Tg-

Cărbunești”

6.09 mai 2013 – Expoziţie temporară fotodocumentară: „9 mai - Ziua independenţei de Stat a

României, Ziua Victoriei, Ziua Europei”

7.15 mai 2013: Expoziţie temporară de etnografie: „Acul și ața”

8. 18 mai 2013: „Noaptea muzeelor”: Expoziţii de bază şi temporare, videoproiecţii.

9. 24 – 25 mai 2013 – Simpozion științific regional „Epoca bronzului în Oltenia”

26

10. 27 mai 2013 – Evocare istorică: „Tudor Vladimirescu- in memoriam”

11. 13 iunie 2013 – Evocare istorică - „Ziua Eroilor”

12. 24-28 iunie 2013 – „În bătătura bunicilor”. Ateliere de vacanță pentru copii destinat

familiarizării cu gospodăria țărănească și activitățile tradiționale din acesta.

13. 16-17 august 2013 – Simpozion științific regional : „Oltenia de ieri și de azi - repere istorice

și etnografice”

14.23 august 2013 – Simpozion: „De pe plaiuri caimone”

15. 20 septembrie 2013 – Expoziţie temporară: „Zilele Europene ale Patrimoniului”

16.27 septembrie 2013 – Concurs folcloric – „Maria Lătărețu – In memoriam”

17.02 octombrie 2013 – Evocare: „Tudor Arghezi și Lagărul de la Tg-Jiu”

18.14 octombrie 2013 – Evocare istorică: „Luptele de la Podul Jiului”

19.19 noiembrie 2013 – Evocare: ” Un savant gorjean dat uitării: Ion Popescu-Voiteşti”

20. 21 noiembrie 2013 – Expoziţie temporară de etnografie: „Marama – piesă de podoabă”

21. 29 noiembrie 2013 – Expoziţie fotodocumentară: ”1 Decembrie – Ziua Naţională a

României”

22.17 decembrie 2013 – Expoziţie fotodocumentară: „Zilele Recunoştinţei”

27

NOMENCLATOR PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI CULTURALI

PENTRU ANUL 2012

Nr.

crt. Anul 2012 Anul 2013

1. Număr de expoziţii temporare 23 23

2. Număr de expoziţii permanente 3 3

3. Completări, îmbunătăţiri aduse

expoziţiilor de bază 3 3

4.

Alte servicii culturale: programe

educative, conferinţe, manifestări

interdisciplinare, etc.

20 21

5. Evidenţa patrimoniului,

informatizare, baze de date 10 040 5 600

6. Număr de apariţii în presă 249 200

7. Materiale de promovare 6 6

8. Numărul parteneriatelor realizate 50 55

9. Număr de proiecte promovate, ca

iniţiator sau ca partener 25 25

10 Indice de ocupare a sălii la sediu 100% 100%

11.

Realizarea unor studii vizând

cunoaşterea categoriilor de public, a

aşteptărilor acestuia

1 1

12.

Perfecţionarea personalului – număr

de angajaţi care au urmat diverse

forme de perfecţionare, durata şi

timpul cursului

5 6

28

Diagrama cu ponderea vizitatorilor pe 2012

5.763

26.320

12.600

6.249

5.650

785

782

530

575

432

1831

Muzeul de Istorie și Arheologie - 5.763Peştera Polovragi - 26.320Casa-muzeu "Constantin Brâncuşi" - 12.600

Muzeul de artă - 6.249Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - Curtişoara - 5.650Casa memorială "Tudor Vladimirescu" - 785Casa memorială "Ion Popescu Voiteşti" - 782Casa Cartienilor - 530

Muzeul "Tudor Arghezi" - 575Casa-muzeu "Maria Lătăreţu" - 432Casa memorială "Ecaterina Teodoroiu" - 1831

29

2013

1 ianuarie – 12 iulie 2013

Din studiul realizat în intervalul 1 ianuarie – 12 iulie 2013 privind dinamica vizitatorilor de

muzeu atât individual, cât şi în grupuri, categorii de vârstă şi provenienţă se observă că cel mai

mare număr de vizitatori s-au înregistrat în perioada de primăvară când elevii sunt la şcoală.

Din categoria vizitatorilor străini individuali fac parte cetăţeni ai altor ţări aflaţi în vizită la

rudele din judeţ, familii care efectuează concediul în România şi care tranzitează Gorjul sau

voluntari.

De altfel, aceştia se înregistrează pe tot parcursul anului, dar marea majoritate vizitează

muzeul în perioada de vară.

Ţările reprezentate sunt: Bulgaria,Turcia, Franţa, Germania, Estonia, Polonia, Serbia, Italia,

Ungaria, Rusia, Cehia, etc.

Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat la Peştera Polovragi, Casa - muzeu „Constantin

Brâncuşi” de la Hobiţa, Muzeul de Artă şi Muzeul de Istorie şi Arheologie.

În ceea ce priveşte sălile destinate publicului Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”

dispune de spaţiu unde sunt amenajate expoziţii permanente cu o tematică adecvată funcţiei pentru

care s-au creat şi spaţii pentru expoziţii temporare, simpozioane, evocări, lansări de carte etc.

Sălile de expoziţii temporare sunt modernizate, au o estetică deosebită şi când, e cazul, se

efectuează reparaţii curente.

Scopul reabilitării patrimoniului imobiliar a fost acela de a asigura condiţiile pentru accesul

publicului în sălile expoziţiilor de bază sau temporare.

În privinţa acţiunilor întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării imaginii şi vizibilităţii

instituţiei muzeale în mass media s-au înregistrat următoarele proiecte:

o Editarea de afişe, pliante, invitaţii, cataloage pentru toate acţiunile din calendar;

o Editarea de materiale de promovare a imaginii Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru

Ştefulescu” (mape, indicatoare);

o Publicarea în săptămânalul Vertical de studii şi articole care vizează istoria şi

patrimoniul cultural al judeţului Gorj;

o Editarea de pliante, cărţi poştale, realizarea de insigne, magneţi, semne de carte, cărţi

de vizită personalizate cu obiectivele muzeului;

o Studii, articole şi comunicări elaborate şi susţinute de specialiştii muzeului:

30

În această perioadă patrimoniul mobil al muzeului s-a îmbogăţit cu 183 bunuri culturale

obţinute din donaţii, cercetare de teren şi achiziţii care aparţin domeniilor etnografie, istorie şi

arheologie, toate reflectate pe măsură în presa de specialitate.

Toate manifestările organizate de către Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” au

fost monitorizate la nivel de excelenţă în mass media locală, regională, naţională şi internaţională.

Efervescenţa politicii culturale muzeale gorjene se regăseşte în peste 78 de apariţii în presa

scrisă, 41 ştiri radio, 31 ştiri TV şi 10 emisiuni TV.

B. Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei I. Proiectul-cercetare ştiinţifică şi evidenţa patrimoniului cultural.

Proiectul se desfăşoară sub forma unor sub-proiecte ale căror obiective sunt:

I.1. Subproiectul – Cercetarea științifică.

Scop: Elaborarea riguroasă a unor proiecte care să prezinte într-o succesiune culturală și

cronologică evoluția comunității umane sesizate arheologic pe teritoriul Gorjului începând cu epoca

bronzului și până în epoca modernă.

Cercetare arheologică preventivă pe tronsonul de drum Bumbeşti-Jiu-Rovinari,

judeţul Gorj

Supraveghere arheologică pe tronsonul de drum Bumbeşti-Jiu-Petroşani

I.2. Subproiectul – Evidența patrimoniului cultural.

I.II.1. Evidența analitică a patrimoniului cultural mobil.

Scop:

Întocmirea documentelor de evidență a patrimoniului cultural mobil rezultat în urma activităților

de cercetare și donații.

II. Proiectul – Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural.

Proiectul s-a desfășurat sub forma a două sub-proiecte care urmăresc menținerea stării de

sănătate a obiectelor de muzeu prin următoarele obiective:

Măsuri primare de conservare a patrimoniului;

Asigurarea unui mediu optim permanent pentru obiectele muzeale aflate în expoziții și

depozite;

Restituirea formei originale a obiectului de patrimoniu.

II.1. Subproiectul – Conservarea patrimoniului muzeal.

Scop: păstrarea nemodificată a formei și structurii bunurilor muzeale;

Asigurarea unor condiții microclimatice optime în spațiile expoziționale și depozite

conform cu normele de conservare.

31

II.2. Subproiectul: Restaurarea patrimoniului muzeal.

Scop: restituirea formei originare a obiectului muzeal prin operații de întregire, integrare și

completare, aplicarea de tratamente mecanice, fizice, chimice menite să asigure o rezistență

îndelungată obiectului muzeal astfel încât să-și redea istoria și să-și păstreze funcționalitatea.

Proiecte realizate:

Lucrări de restaurare primară aplicate materialelor arheologice (ceramică, metal)

descoperite în urma cercetărilor şi perieghezelor arheologice efectuate (curățări,

spălări, neutralizări, uscări, trieri, asamblări provizorii).

III. Proiectul. Valorificarea patrimoniului muzeal. Acest proiect s-a derulat sub forma unor sub-

proiecte ale căror obiective au fost:

Atragerea unui public cât mai numeros şi diversificat prin organizarea de expoziții,

simpozioane, etc. în cadrul muzeului şi în județ;

Integrarea activității muzeului în sfera preocupărilor comunităţii gorjene.

III.1. Subproiectul – Expoziții de bază și temporare.

III.1.1. Proiecte proprii realizate în cadrul instituției.

24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Dunărene. Expoziţie temporară foto-

documentară

Şezătoarea la gorjeni. Expoziţie temporară de etnografie

Lumină din lumină. Expoziţie de icoane

9 mai – Proclamarea Independenţei României, Victoria Naţiunilor Unite în Europa,

Ziua Europei

Noaptea muzeelor. Expoziţii de bază şi temporare. Videoproiecţii. Filme istorice.

Sorin Covaciu. Expoziţie de pictură

Apărătorul cauzei copiilor. Povestea lui Janusz Korczak. Expoziţie temporară

III.1.2.Subproiectul – simpozioane, evocări, aniversări, comemorări, lansări de reviste şi cărţi

la sediul instituţiei

119 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu. Evocare istorică

Epoca bronzului în Oltenia. Simpozion regional de arheologie.

Tudor Vladimirescu în memoria gorjenilor. Simpozion

Ion Gociu, Maia (vol. II), Editura Societatea Scriitorilor Militari, Bucureşti, 2013.

Lansare de carte

III.1.3 Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei.

Ziua eroilor. Evocare istorică

III.1.4 Proiecte realizate ca partener

32

Brâncuşi – viaţa şi opera. Expoziţie open de filatelie şi cartofilie

Brâncuşiana copiilor. Ediţia a XI-a.

Aurel Contraş: Sculptură

Canonicon. Expoziţie personală de fotografie. Dan Mihalcea

O zi de istorie a arhitecturii româneşti în oraşul Tg-Jiu. Arhitectul Ion Mincu –

omagiu. Arhitectul Romeo Belea – Opera Omnia. Culele din Oltenia – SOS pentru

salvarea lor

Luna mondială a astronomiei. Expoziţii de pictură, fotografie şi machete

Gorjul – vatră de istorie românească. Ediţia a XXVII-lea. Simpozion

Absolventul. Expoziţie de arte

III.1.5Programe metamuzeale

Spectacol coregrafic omagial „Constantin Brâncuşi”.Zborul.

Bine-ai venit Dragobete. Spectacol folcloric.

Atelier de dans „Măiastra”. Momente coregrafice.

III.1.6. Programe de pedagogie muzeală

În bătătura bunicilor.

Atelier de vacanţă pentru copii destinat familiarizării cu gospodăria ţărănească şi activităţile

tradiţionale din aceasta.

C. SISTEMUL ORGANIZAŢIONAL AL INSTITUŢIEI

În cadrul managementului unei structuri info-documentare procesul de organizare stabileşte

calea prin care pot fi atinse scopurile stabilite în procesul de planificare. Procesul de organizare

poate fi imaginat ca o punte de legătură între obiectivele prevăzute în planificare şi mijloacele

specifice de realizare a acestora.

Muzeul Judeţean Gorj are o structură organizatorică funcţională care răspunde misiunii şi

scopurilor sale, desfăşurându-şi activitatea în mai multe locaţii.

În linii mari, schema de posturi este completă, respectându-se disciplina muncii.

Angajaţii au, grosso modo, pregătirea profesională adecvată rolului şi funcţiei pe care le

îndeplinesc, realizând sarcinile trasate în condiţii de respectare a calităţii şi termenelor stabilite de

manager. Unii chiar manifestă iniţiativă şi creativitate.

În fiecare secţie îşi desfăşoară activitatea un număr de muzeografi care realizează fluxul

activităţilor muzeografice în condiţii de standarde de calitate într-un program de 40 de ore

săptămânal.

33

Această structură facilitează o bună coordonare a activităţilor şi respectă diviziunea muncii.

Totodată, ea permite realizarea unui flux de activităţi de la dezvoltarea colecţiilor la valorificarea

patrimoniului, conservarea acestuia şi comunicarea informaţiilor prin expoziţii, programe de

pedagogie muzeală, cercetare.

În tot această perioadă, relaţia cu autoritatea tutelară a fost amiabilă, muzeul informând-o în

permanenţă asupra problemelor pe care le-a întâmpinat, solicitând şi resurse financiare pentru

derularea firească a activităţii.

Managementul promovat în acest interval temporal a fost exigent, perseverent şi flexibil

care să stimuleze creativitatea prin angajarea specialiştilor în căutarea de soluţii la problemele

concrete şi să acţioneze potrivit în cele mai multe din situaţiile intervenite.

De asemenea, s-a urmărit cu prioritate consumul de resurse, eficient prin efectele obţinute la

nivelul calităţii muncii în vederea atingerii obiectivelor şi satisfacerii nevoilor instituţiei.

Totodată, s-a realizat o mai bună şi atentă colectare a resurselor extrabugetare prin vânzarea

de bilete, produse de marketing cultural, închirieri de săli şi activităţi de consignaţie.

Decizia managerială a fost raţională iar rezultatul acesteia s-a concretizat în evaluarea

personalului din instituţie.

O atenţie sporită s-a acordat în această perioadă pregătirii profesionale şi perfecţionării

personalului muzeal care a urmat programele organizate de Centrul de Pregătire Profesională în

Cultură de pe lângă Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.

LISTA NOMINALĂ CU PERSONALUL CARE S-A PERFECŢIONAT

NR.

CRT

NUMELE ŞI

PRENUMELE

PROGRAMUL

1. Şerbescu Butucea Ana

Mirela

Sistemul de control intern managerial, 3-5 aprilie 2013, Sinaia

2. Tiţa Eugenia Alina Sistemul de control intern managerial, 3-5 aprilie 2013, Sinaia

3. Troacă Adina Gestionar custode sală, 8-19 aprilie 2013, Bucureşti

4. Cotorogea Adina Bazele muzeologiei, modul III şi Atestat, 25 februarie-1 martie 2013,

Sinaia

5. Firescu Eugenia Bazele muzeologiei, modul III şi Atestat, 25 februarie-1 martie 2013,

Sinaia

6. Firescu Maria Elena Bazele muzeologiei, modul III şi Atestat, 25 februarie-1 martie 2013,

Sinaia

7. Pătraşcu Valentin Bazele muzeologiei, modul III şi Atestat, 25 februarie-1 martie 2013,

Sinaia

34

D. SITUAŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI PENTRU ANUL 2012

EVOLUŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ A INSTITUŢIEI PENTRU INTERVALUL 1 IANUARIE - 12 IULIE 2013

Nr.

crt. Execuţia bugetară Anul 2012

1 IANUARIE – 12

IUNIE 2013

1. Bugetul de venituri, din care: 1 606 753 948 100

- venituri proprii 157 000 83 100

- subvenţii 1 450 000 865 000

2. Bugetul de cheltuieli, din care: 1 607 000 877 500

- cheltuieli de personal 1 025 040 510 000

- bunuri şi servicii 506 960 302 500

- cheltuieli de capital 75 000 65 000

3.

Gradul de acoperire din venituri

proprii a cheltuielilor instituţiei (%)

din care:

10% 9,5%

Venituri proprii realizate din

activitatea de bază 150 853 83 100

Venituri proprii realizate din alte

activităţi 2 800 -

Venituri realizate din prestări de

servicii culturale 3 100 -

4. Ponderea cheltuielilor de personal

din totalul cheltuielilor (%) 100% 58,11%

5. Ponderea cheltuielilor de capital din

bugetul total (%) 5% 6,8%

6. Gradul de acoperire a salariilor din

subvenţii 100% 60%

7. Cheltuieli pe beneficiar, din care: 506 960 303 000

- din subvenţie 392 460 241 000

- din venituri proprii 114 500 83 100

35

E. STRATEGIA, PROGRAMUL ŞI IMPLEMENTAREA PLANULUI DE ACŢIUNE PENTRU ÎNDEPLINIREA MISIUNII INSTITUŢIEI

a) Obiectivele existente:

Principale obiective ale (instituţiei) sunt:

1. Valorificarea patrimoniului muzeal prin asigurarea accesului unui public cât mai larg la bunurile

existente în administrare;

2. Parteneriat public-privat: Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - Proprietarii domeniului

Neamţu-Cornoiu;

3. Dezvoltarea, protejarea, conservarea şi restaurarea continuă a patrimoniului muzeal;

4. Reparaţii capitale: Casa memorială „Ion Popescu Voiteşti", sat Voiteşti, com. Bălăneşti.

b) Organizare şi conducere:

Total personal 51

Conducere: 4

- 1 director

- 1 contabil şef

- 1 şef secţie istorie-arheologie

- 1 şef, secţie etnografie

Execuţie: 47

MUZEUL JUDEŢEAN GORJ „ALEXANDRU ŞTEFULESCU":

1. Muzeul de istorie şi arheologie din Târgu Jiu, strada Geneva nr. 8;

2. Muzeul de Artă din Târgu Jiu (Parcul Central);

3. Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj - Curtişoara, oraş Bumbeşti Jiu;

4. Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu” - Târgu Jiu, Bulevardul Ecaterina Teodoroiu, nr. 272;

5. Casa - muzeu „Constantin Brâncuşi” - sat Hobiţa, com. Peştişani

6. Casa memorială „Ion Popescu Voiteşti” - sat Voiteşti, com. Bălăneşti

7. Casa memorială „Tudor Vladimirescu” - com. Vladimir;

8. Casa Cartienilor - sat Cartiu, com. Turcineşti;

9. Peştera Polovragi;

10. Muzeul de literatură „Tudor Arghezi” Târgu Cărbuneşti.

11. Casa-muzeu „Maria Lătăreţu” sat Bălceşti, comuna Bengeşti-Ciocadia

12. Casa „Moangă Pleşoianu”, sat Săcelu, comuna Săcelu

36

c) Resurse disponibile:

PERSONAL DE SPECIALITATE;

Resurse umane:

- 13 muzeografi

- 2 restauratori

- 2 trezorieri

- 4 referenţi

PERSONAL AUXILIAR - 20

Training, specializări: - cursuri de specialitate efectuate Centrul de Pregătire Profesională în

Cultură de pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor (o parte dintre specialişti).

Nevoi de formare: - protejarea patrimoniului cultural, biblioteconomie, management, comunicare

şi tehnologia informaţiei.

Financiare: - alocaţii bugetare şi alocaţii extrabugetare (taxe de vizitare, fotografiere, filmare,

chirie săli, descărcări de sarcină arheologică etc).

Tehnice: autoturism, calculatoare, imprimante, scanere, aparate de fotografiat etc. Materiale: sediu

propriu, dotare bună (mobilier, echipament de birou).

d) Beneficiari:

Beneficiari direcţi: comunitatea, în ansamblu, profesori, elevi, studenţi.

Beneficiari indirecţi: angajaţii, familiile angajaţilor.

e) Comunicare şi cooperare interdepartamentală / inter-instituţională:

Canale de comunicare utilizate sunt:

telefon, e-mail, fax, conferinţe de presă, sesiuni de comunicări, simpozioane, expoziţii temporare şi

permanente, parteneriate, protocoale, revistă de specialitate, pliante, cărţi poştale, site.

f) Parteneriate / relaţii cu publicul:

- parteneriate cu instituţiile şcolare locale;

- parteneriate cu ONG-uri;

- parteneriate cu asociaţii speologice;

- parteneriate cu muzeele din ţară.

- extinderea şi permanentizarea colaborărilor bilaterale, regionale şi internaţionale în scopul

protejării şi punerii în valoare a patrimoniului muzeal.

37

PRIORITĂŢI PE TERMEN MEDIU

DIRECŢII DE ACTIVITATE Matricea Obiectivelor

Obiective specifice

Ipoteze/riscuri Rezultate Acţiuni/măsuri Indicatori

cuantificabili Responsabili

Termen limită

Resurse

1. Valorificarea patrimoniului muzeal prin organizarea accesului unui public cât mai larg la bunurile existente în administrare.

- starea precară a reţelelor de transport; - preocupări culturale secundare raportate la condiţiile socio-economice actuale; - captarea unui segment semnificativ al publicului de către alţi factori concurenţiali (internet, televiziune, spectacol etc.; - utilizarea de reproduceri ale obiectelor; - prezentarea excesivă a materialului fotografic auxiliar; - dependenţa de condiţiile meteorologice şi de caracterul

- încheierea de parteneriate cu şcoli, ONG-uri etc.; - crearea unei permeabilităţi maxime a instituţiei muzeale; - atragerea unui public variat; - valorificarea patrimoniului muzeal prin expoziţii temporare; - cultivarea publicului pentru expoziţii folosind acele mijloace de expresie pe care le înţelege.

- realizarea de sondaje în rândul publicului în vederea descoperirii preferinţelor acestuia; - amenajarea unei săli de pedagogie muzeală; - organizarea de expoziţii temporare cu tematică rezultată ca urmare a sondajelor de opinie; - înfiinţarea unui compartiment de relaţii publice de sine stătător; - realizarea de parteneriate cu şcoli, ONG-uri, instituţii pentru persoane cu nevoi speciale în vederea realizării

- diagrame de vizitare-număr de vizitatori şi venituri realizate; - imaginea din mass-media; - număr de materiale de promovare, piese de artizanat vândute etc.; - numărul de activităţi în parteneriat; - crearea unui public partener specializat; - formarea unui mediu viitor donator de bunuri culturale către muzeu; - acordarea de punctaje superioare de apreciere muzeografilor implicaţi în aceste activităţi culturale

Dumitru Hortopan Victor Firescu Elena Firescu Ion Catană Adrian-Robert Catană Maria Părăianu


38

sezonier al activităţilor în muzeele în aer liber; - insuficienta cunoaştere de către public a unor case memoriale.

unor programe de educaţie permanentă; - realizarea şi distribuirea de către hoteluri şi agenţii de turism a unor materiale care să prezinte instituţia şi acţiunile sale; - reamenajarea unor săli de expoziţii temporare; - reîmprospătarea expoziţiilor permanente în funcţie de donaţii.

comune; - crearea unui centru de documentare informatizată pentru specialişti şi public; - restaurarea unor bunuri culturale mobile şi imobile cu valoare estetică deosebită.

2. Parteneriat public-privat: Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj – Proprietarii domeniului Neamţu-Cornoiu

- costurile mari de întreţinere ale unui muzeu în aer liber; - caracterul sezonier al activităţilor unui muzeu în aer liber; - dependenţa de condiţiile meteorologice; - starea precară a reţelei de transport; - o eventuală, neprevăzută „defecţiune” a parteneriatului

- încheierea de parteneriate cu muzee din străinătate; - accesarea facilă de fonduri eurocomunitare; - crearea în zona Curtişoara şi în judeţul Gorj a unei reţele de turism cultural de elită care să se adreseze unui public ţintă cu un nivel cultural ridicat; - crearea unui Centru de studii

- întâlnirea preliminară a partenerilor şi discutarea condiţiilor în care se va încheia parteneriatul; - elaborarea documentului în baza căruia se va încheia parteneriatul; - încheierea parteneriatului; - stabilirea direcţiilor de activitate comună cu priorităţi; - amenajare

- numărul activităţilor comune desfăşurate; - facilitarea încheierii de parteneriate cu muzeele din străinătate; - urgentarea realizării evidenţei ştiinţifice informatizate a patrimoniului etnografic; - completarea expoziţiei în aer liber;

Dumitru Hortopan Ştefan Bortnowski Victor Firescu Ion Catană.


39

public-privat; - numărul redus de vizitatori în condiţiile economice actuale în raport cu valoarea investiţiilor.

şi cercetări pentru arhitectura vernaculară; - renaşterea meşteşugurilor tradiţionale; - reorganizarea muzeului după concept nou „muzeul viu” care va experimenta locuirea în natură şi revenirea la industriile şi ocupaţiile casnice; - realizarea unei arhive sonore şi de imagine.

peisagistică; - îmbogăţirea patrimoniului arhitectural cu noi instalaţii tehnice, ateliere şi gospodării ţărăneşti; - racordarea la sistemul de aducţiune a apei a muzeului; - implementarea unui sistem centralizat antifurt şi antiincendiu la care să fie cuplate toate monumentele din muzeu.

- implementarea unui sistem de - realizare a conservării preventive astfel încât să se reducă numărul obiectelor care trebuie restaurate; - continuarea programului de amenajare a depozitelor de patrimoniu; - restaurarea operativă a obiectelor care au suferit degradări; - clasarea obiectelor de patrimoniu existente în muzeu conform normelor MCC.

3. Dezvoltarea, protejarea, conservarea şi restaurarea continuă a patrimoniului muzeal.

- subdimensionarea personalului prin constrângerile organigramei raportat la funcţiile secţiilor externe ale instituţiei; - salarii nemotivante raportate la cerinţele sarcinilor de serviciu; - venituri proprii insuficiente pentru

- sporirea patrimoniului mobil şi imobil al instituţiei; - realizarea de expoziţii temporare de anvergură care să valorifice bunurile culturale cu valenţe estetice deosebite care au urmat etapele procesului de

- analiza structurii colecţiilor şi continuarea achiziţionării de bunuri de patrimoniu în funcţie de necesităţile rezultate; - organizarea şi desfăşurarea periodică a unor exerciţii de acţiune a

- fidelizarea comunităţii locale faţă de valorile patrimoniale gorjene; - îmbunătăţirea expoziţiilor permanente cu bunuri culturale mobile care au fost restaurate şi conservate; - expunerea pieselor muzeale valoroase

Dumitru Hortopan Titus Zamfiroiu Victor Firescu Ion Catană Gheorghe Calotoiu Rodica Udrişteoiu.


40

iniţierea unor proiecte de protejare şi promovare a patrimoniului muzeal; - încercarea artificială de conservare a unor elemente de patrimoniu imaterial în lipsa unor strategii pe termen lung; - disoluţia culturii tradiţionale; - costuri mari în dotarea cu aparatură tehnică şi substanţe chimice a laboratoarelor de restaurare; - absenţa specialiştilor în anumite domenii de restaurare (carte veche, icoane etc.) - dispariţia constantă a patrimoniului material şi imaterial ca urmare a penetrării civilizaţiei contemporane; - reticenţa populaţiei la efectuarea

restaurare-conservare; - perfecţionarea şi formarea profesională continuă a personalului muzeului; - verificarea şi publicarea unor puncte arheologice semnalate în literatura de specialitate mai veche; - relevarea bogăţiei şi diversităţii culturale a lumii rurale; - prezervarea, protecţia, cunoaşterea şi punerea în valoare a patrimoniului etnologic cu accent pe prezentarea legăturii dintre arhitectura vernaculară, habitat, oameni.

personalului muzeului în caz de incendiu şi calamităţi etc.; - realizarea unui sistem de norme interne pentru a putea planifica şi evalua munca restauratorilor din muzeu; - reanalizarea şi îmbunătăţirea planului de conservare şi restaurare; - asigurarea dotării laboratoarelor de conservare-restaurare cu aparatura necesară; - realizarea unui parteneriat cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj.

restaurate şi conservate în cadrul unor expoziţii temporare; - imaginea din mass-media; - acordarea de punctaje superioare restauratorilor care au rezultate remarcabile; - realizarea unor cataloage de prezentare a pieselor culturale mobile restaurate; - realizarea Repertoriului arheologic al judeţului Gorj; - îmbogăţirea patrimoniului arheologic al Gorjului cu situri care urmează a fi investigate.

41

investigaţiilor arheologice pe proprietatea cu regim privat; - gradul de conservare a monumentelor, pieselor existente în patrimoniul muzeal

4. Reparaţii capitale Casa memorială Ion Popescu Voiteşti com. Bălăneşti

- infrastructură precară; - număr redus de vizitatori; - amplasare geografică colaterală traseelor turistice; - neimplicarea factorilor de decizionali locali; - starea avansată de degradare în care se află; - ambiguitatea testamentului în ceea ce priveşte destinaţia utilizării acestei case.

reabilitarea casei memoriale din punct de vedere arhitectural; - cultivarea la nivel de excelenţă a memoriei geologului Ion Popescu Voiteşti; - încheierea de parteneriate cu facultăţile de profil din ţară; - reamenajarea expoziţiei de geologie şi paleontologie într-o formă atractivă; - organizarea de simpozioane şi expoziţii de ştiinţele naturii; - încheierea unui parteneriat cu Şcoala Generală „Ion Popescu Voiteşti” din localitate.

- clarificarea prevederilor testamentare; - contactarea unui arhitect expert pentru a realiza proiectul de reabilitare; - realizarea cadastrului şi a studiului de fezabilitate; - organizarea licitaţiei deschise conform legislaţiei în vigoare.

- număr de activităţi desfăşurate; - numărul de parteneriate încheiate; - imaginea din mass-media.

Dumitru Hortopan, Felicia Bantea.

2 ani Consumabile, transport, telefon, acces la internet.

42

LISTA PROGRAMELOR ŞI PROIECTELOR MINIMALE PROPRII PREVĂZUTE ÎN

INTERVALUL 1 IANUARIE - 12 IULIE 2013

1.14 ianuarie 2013 – Evocare istorică „119 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu”

2. 24 ianuarie 2013 – Expoziţie temporară fotodocumentară : „24 ianuarie 1859 - Unirea

3.21 februarie 2013 – Expoziţie temporară de etnografie: „Șezătoarea la gorjeni”

4. 21 martie 2013 - Expoziție temporară fotodocumentară: „Oameni care au fost: Ioan

Săftoiu”

5. 18 aprilie 2013 – Pelerinaj – Postul mare la Mănăstirea Cămărășeasca – Tg-Cărbunești”

6.09 mai 2013 – Expoziţie temporară fotodocumentară: „9 mai - Ziua independenţei de Stat a

României, Ziua Victoriei, Ziua Europei”

7.15 mai 2013: Expoziţie temporară de etnografie: „Acul și ața”

8. 18 mai 2013: „Noaptea muzeelor”: Expoziţii de bază şi temporare, videoproiecţii.

9. 24 – 25 mai 2013 – Simpozion științific regional „Epoca bronzului în Oltenia”

10. 27 mai 2013 – Evocare istorică: „Tudor Vladimirescu- in memoriam”

11. 13 iunie 2013 – Evocare istorică - „Ziua Eroilor”

12. 24-28 iunie 2013 – „În bătătura bunicilor”. Ateliere de vacanță pentru copii destinat

familiarizării cu gospodăria țărănească și activitățile tradiționale din acesta.

43

NOMENCLATOR PRIVIND PRINCIPALII INDICATORI CULTURALI PENTRU ANUL

2012

Nr.

crt. Anul 2012

1 Ianuarie-12 iulie

2013

1. Număr de expoziţii temporare 23 12

2. Număr de expoziţii permanente 3 1

3. Completări, îmbunătăţiri aduse

expoziţiilor de bază 3 1

4.

Alte servicii culturale: programe

educative, conferinţe, manifestări

interdisciplinare, etc.

20 11

5. Evidenţa patrimoniului,

informatizare, baze de date 10 040 5 600

6. Număr de apariţii în presă 249 120


8. Numărul parteneriatelor realizate 50 21

9. Număr de proiecte promovate, ca

iniţiator sau ca partener 25 24

10 Indice de ocupare a sălii la sediu 100% 100%

11.

Realizarea unor studii vizând

cunoaşterea categoriilor de public, a

aşteptărilor acestuia

1 1

12.

Perfecţionarea personalului – număr

de angajaţi care au urmat diverse

forme de perfecţionare, durata şi

timpul cursului

5 7

44

ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST „ DOINA GORJULUI ”

În calitatea sa de instituţie publică profesionistă de spectacole în subordinea Consiliului Judeţean

Gorj Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” are personalitate juridică şi funcţionează în baza

prevederilor din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare.

Finanţarea instituţiei se realizează pe bază de buget propriu, constituit din subvenţii acordate de

către Consiliului Judeţean Gorj şi venituri proprii provenind din spectacole, prestări servicii culturale,

sponsorizări şi donaţii.

Potrivit caietului de obiective ce face obiectul Anexei nr.5 la Hotărârea Consiliului Judeţean

Gorj nr.16/10.03.2010, managementul pentru perioada 01.05.2010-01.05.2013 a necesitat ca obiectiv la

bază elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare instituţională şi culturală(artistică) şi a

vizat următoarele direcţii de acţiune:

1. stabilirea principalelor obiective rezultate din strategia de dezvoltare;

2. elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor pentru realizarea strategiei;

3. prioritizarea activităţilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategie;

4. realizarea unor parteneriate în plan intern şi internaţional care să conducă la realizarea

obiectivelor.

În ce mă priveşte, fără a contesta în nici un fel direcţiile de acţiune solicitate prin caietul de

obiective, consider că managementul celor trei ani la care se referă proiectul a avut în vedere experienţa

pozitivă ce caracterizează activitatea ansamblului în perioada anterioară, perioadă ce coincide cu

„mandatul anterior” al actualului manager.

Am bunul simţ de a recunoaşte că în anul 2004, când am venit la conducerea acestei instituţii,

am găsit aici un ansamblu consolidat din toate punctele de vedere, în plină ascensiune, dar şi curajul de

a spune că am dus mai departe, împreună cu întregul colectiv, tradiţia „Doinei Gorjului”, reuşind,

desigur, tot împreună cu acest colectiv minunat, să ridicăm necontenit ştacheta activităţii ansamblului.

Conform caietului de obiective mai sus menţionat, managementul Ansamblului Artistic

Profesionist „Doina Gorjului” pentru perioada 01.05.2010-01.05.2013 a răspuns îndeplinirii

următoarelor sarcini:

a) realizarea şi susţinerea de spectacole muzical-coregrafice, concerte şi recitaluri, asumate pe

criterii de autenticitate şi valoare, atât la nivel judeţean, cât şi în cadrul turneelor organizate

în ţară şi străinătate;

b) conservarea şi promovarea valorilor cântecului, dansului şi portului popular gorjenesc prin

profesionalizarea producţiilor realizate;

c) prestarea de servicii culturale către agenţii economici şi persoane fizice pe bază de

contracte de prestări servicii, în vederea realizării veniturilor proprii stabilite;

d) realizarea de studii etnografice şi coregrafice în ţară şi în străinătate, în vederea stabilirii

repertoriului la nivelul instituţiei;

e) participarea ca organizator sau coorganizator la manifestările culturale ce se regăsesc în

Agenda culturală;

f) promovarea Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului” Tg-Jiu, inclusiv prin

realizarea de parteneriate şi alte tipuri de colaborare în vederea creşterii credibilităţii

acestuia;

g) protejarea producţiilor artistice proprii, potrivit Legii dreptului de autor;

h) diversificarea repertoriului prin includerea şi prezentarea în cadrul spectacolelor realizate a

cântecelor şi dansurilor populare, aparţinând altor zone etnografice;

45

i) promovarea valorilor tradiţionale prin mijloace moderne, care să faciliteze accesul tuturor

categoriilor de public;

j) realizarea unor proiecte individuale sau în parteneriat care să asigure promovarea instituţiei

şi atragerea unor surse suplimentare de venit;

k) îndeplinirea tuturor sarcinilor prin asigurarea unui management financiar şi administrativ

eficient şi performant;

l) adaptarea şi diversificarea permanentă a specificului activităţii desfăşurate, precum şi

reevaluarea continuă a sarcinilor reglementate prin actele normative în vigoare privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii, urmărind implementarea de strategii şi programe care

să asigure îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei;

m) îndeplinirea tuturor obligaţiilor care derivă din aprobarea proiectului de management, şi în

conformitate cu dispoziţiile Consiliului Judeţean Gorj, respectiv cele prevăzute în legislaţia

în vigoare şi în reglementările care privesc funcţionarea instituţiei;

n) transmiterea către Consiliul Judeţean Gorj, conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 189/2008,

modificată şi completată prin Legea nr. 269/2009, a rapoartelor de activitate şi ale tuturor

comunicărilor necesare.

Prezentarea listei programelor/proiectelor europene/internaţionale şi o scurtă descriere a

acestora. Aşa cum am mai subliniat anterior, în ce mă priveşte, consider că managementul celor trei ani a

fost o continuare a experienţei pozitive – legată de activitatea de până acum, care trebuie şi poate fi

îmbunătăţită în continuare cu elemente noi, menite să contribuie permanent la ridicarea ştachetei

calităţii.

Marele pericol în realizarea acestui deziderat l-a reprezentat actuala criză economică şi mai ales

financiară prin care trece România, ce a avut efect inclusiv asupra subvenţiilor de la Consiliul Judeţean,

în sensul diminuării lor.

Indiferent de situaţia financiară, activitatea „Doinei Gorjului” va trebui să se desfăşoare pe bază

de programe şi proiecte, care să asigure o cuprindere a întregii problematici şi să răspundă tuturor

cerinţelor unei asemenea instituţii.

Cartea de căpătâi a fost Agenda culturală anuală, ce a cuprins manifestările culturale din cursul

unui an calendaristic organizate de „Doina Gorjului”, sau în colaborare cu alte entităţi, cu precădere cu

cele similare, respectiv culturale.

S-a „împământenit” deja ca fiecare anotimp, fiecare lună să cuprindă anumite evenimente

(sărbători) care trebuie „marcate” prin acţiuni ale ansamblului.

Aceste acţiuni, ce se materializează în spectacole, au stat la baza proiectelor de până acum şi

vor trebui să rămână drept „temelie” şi pentru cele viitoare.

Proiectele de bază ale activităţii „Doinei Gorjului” s-au clădit, aşadar, în jurul următoarelor

evenimente:

- 15 Ianuarie – Ziua de naştere a Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu.

- 24 Ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române.

- 3 Februarie – Comemorarea morţii prof. Liviu Dafinescu, strălucit director al „Doinei

Gorjului”.

- 19 Februarie – Ziua de naştere a părintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi.

- 24 Februarie – Dragobetele, sărbătoarea iubirii.

- 1 Martie – Sărbătoarea Mărţişorului.

- 8 Martie – Ziua Internaţională a Femeii.

- 8 Aprilie – Ziua Internaţională a Rromilor.

- 26 Aprilie – Faza finală a Festivalului dansului şi portului pentru tineret „Memorial Liviu

Dafinescu”.

- 1 Mai – Ziua Internaţională a Muncii.

- A treia duminică din mai – Festivalul cântecului , jocului şi portului popular ciobănesc de

la Novaci.

46

- Prima duminică din iunie – Evocarea, la Padeş, a începutului Revoluţiei lui Tudor

Vladimirescu de la 1821.

- 18 Iunie – Ziua de naştere a interpretei cântecului popular Filofteia Lăcătuşu.

- 24 Iunie – Sărbătoarea Sânzâienelor, la Crasna.

- 20 Iulie – Nedeia de Sf. Ilie, de la Polovragi.

- Prima duminică din august – Festivalul folcloric pentru tineret de la Godineşti.

- 14-15 august – Festivalul cântecului, jocului şi portului popular de la Tismana.

- 8 Septembrie – Festivalul „Maria Apostol” de la Arcani.

- A treia duminică din septembrie – Festivalul interjudeţean de folclor pastoral „Coborâtul

oilor de la munte” de la Baia de Fier.

- Prima duminică din octombrie – Întâlnirea Fiilor Gorjului, la Bucureşti.

- Prima decadă a lunii noiembrie – Festivalul Naţional al cântecului Popular românesc

„Maria Lătăreţu”.

- 1 Decembrie - Ziua Naţională a României.

- 22 Decembrie – Revoluţia din 1989.

- Ultima decadă din decembrie – „Alaiul obiceiurilor de iarnă”.

Proiectele cu caracter permanent ale „Doinei Gorjului”, au vizat următoarele direcţii:

- Apariţia lunară a ansamblului sau, măcar a unor interpreţi pe un post naţional de

televiziune.

- Culegerea de folclor, prin deplasări în grup sau individuale, sub genericul „Lada de zestre”.

Proiecte internaţionale:

- Festivalul Internaţional de Folclor, a cărui tradiţie a fost reluată în anul 2011.

- Participarea, la festivaluri internaţionale de folclor, în funcţie de invitaţii şi de buget.

Proiecte de spectacole pentru realizarea veniturilor proprii din buget:

- S-au alcătuit în funcţie de oportunităţi, de invitaţiile primite şi de rezultatele activităţii

permanente de impresariere.

Proiecte europene

În continuare, din păcate, nu am reuşit să accesăm măcar un asemenea proiect.

Încercările nereuşite din ultimii doi ani în nici un caz nu trebuie să fie, însă, demobilizatoare.

Posibilitatea promovării unor astfel de proiecte oferă şansa obţinerii unor finanţări care, la

rândul lor, pe lângă banii din bugetul propriu, pot contribui activ la consolidarea ansamblului din toate

punctele de vedere.

Acţiunile din care să rezulte cunoaşterea activităţii instituţiei în şi de către comunitatea

beneficiară au fost, în principal, următoarele:

- Actualizarea permanentă a paginii de internet a ansamblului.

Internetul, această descoperire a ştiinţei de-a dreptul miraculoasă, pătrunde, pe zi ce trece, în

casele a tot mai mulţi gorjeni, aşa cum se întâmplă , de fapt, la nivel planetar.

„Doina Gorjului” are pagină pe internet, sitte-ul propriu, www.doinagorjului.ro, prin

intermediul căruia se poate realiza chiar un schimb de idei şi informaţii

- Prezenţa activă în mass-media.

Conform unor statistici ale anilor trecuţi, Gorjul este judeţul cu cele mai multe publicaţii.

Există, de asemenea, un număr de cinci posturi locale de televiziune şi patru posturi de radio

locale. Acestora li se adaugă Radio „Oltenia” Craiova şi TVR Craiova, care oferă spaţiu suficient

actualităţii culturale gorjene.

http://www.doinagorjului.ro/

47

Această paletă largă a oferit „Doinei Gorjului” posibilitatea de a se regăsi permanent în mass-

media locală, cea care se adresează direct comunităţii beneficiare a activităţii ansamblului.

În sensul acesta, pe lângă spectacole, interviuri, biografii ale interpreţilor, de un real folos au

fost conferinţele de presă, care au fost organizate de câte ori a fost nevoie.

- Prezentarea de spectacole în cât mai multe localităţi ale judeţului, cu un conţinut cât mai

diversificat şi, de fiecare dată, cu elemente noi.

Ţinta managementului a fost de a se ajunge, anual, cu un spectacol, în cât mai multe localităţi

ale judeţului, ceea ce, în bună parte, s-a şi realizat.

În ce priveşte diversificarea repertoriului şi elementele noi, sub nici o formă nu s-a făcut rabat

de la autenticitate şi de la misia de căpătâi a „Doinei Gorjului”, de a valorifica folclorul, această

inestimabilă creaţie populară orală a gorjenilor şi a tuturor românilor.

- Editarea de broşuri, pliante şi afişe care să oglindească activitatea ansamblului.

Legat de acest capitol, pot spune că s-a realizat permanent, ori de câte ori a fost cazul, şi,

situaţia financiară a permis-o.

a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii PR/de strategii media.

Promovarea ansamblului, a activităţii acestuia, sub toate aspectele sale, constituie „cheia

succesului” „Doinei Gorjului”, elementul de bază care-i conferă stabilitate în timp, aprecieri pozitive şi

o largă recunoaştere a meritelor pe care, de altfel, le are prin tot ceea ce face.

Activitatea de promovare s-a regăsit în toate acţiunile intreprinse, ea confundându-se şi

contopindu-se, practic, cu ceea ce face ansamblul, prin natura activităţii sale.

Spectacolele au fost şi vor rămâne modalitatea cea mai directă şi eficientă de a se face

cunoscută „Doina Gorjului”, dar nu este suficient numai repertoriul, ci foarte mult contează şi publicul

căruia se adresează, locaţia şi contextul în care se prezintă un spectacol.

Mai mult de atât, dacă în cadrul spectacolelor din judeţ „Doina Gorjului” îşi promovează doar

propria imagine, cu prilejul celor din afara Gorjului se realizează promovarea imaginii întregului judeţ

şi a oamenilor minunaţi ai acestor locuri.

Ca şi până acum, activitatea managerială trebuie să realizeze un echilibru între spectacolele prin

care ducem faima judeţului şi acele spectacole pe care le merită cu prisosinţă gorjenii noştri, ca o

răsplată a ataşamentului şi a încrederii cu care înconjoară „Doina Gorjului” de 64 de ani încoace.

Cu excepţia spectacolelor directe, cel mai puternic ecou pe linia promovării l-au avut apariţiile

pe sticla televizoarelor, dar şi acest capitol comportă numeroase discuţii, oferă avantaje şi dezavantaje.

Astfel, liderul „de piaţă” al emisiunilor de folclor a fost şi rămâne Televiziunea Română. Acolo

se regăsesc adevăraţii profesionişti în folclor, începând cu realizatorii de emisiuni şi continuând cu

regizorii de imagine şi de platou, cameramanii, sunetiştii, maşiniştii, până la ultimul angajat.

Din păcate, un parteneriat cu TVR pentru o transmisiune în direct de la Gorj sau chiar pentru o

filmare la Tg-Jiu a devenit atât de costisitor încât este aproape imposibil din punct de vedere financiar.

În cazul invitaţiilor la Bucureşti pentru filmări sau transmisii în direct, pe lângă faptul că timpul acordat

este foarte limitat, emisiunile respective nu au un buget care să permită producătorului să suporte

cheltuielile de diurnă şi transport pentru ansamblu.

Şi totuşi, soluţia oportună este de a răspunde acestor invitaţii, pe care şi-i le-ar dori oricare

ansamblu din România.

Marele avantaj al „Doinei Gorjului” îl reprezintă Studioul teritorial TVR Craiova, cu care

ansamblul, prin conducerea sa, a întreţinut o colaborare fructuoasă, benefică ambelor instituţii, cu

costuri minime pentru ansamblu.

Singurele televiziuni cu acoperire naţională care permit desfăşurarea forţelor artistice din platou

în plenitudinea lor sunt Favorit TV şi Etno TV. Numai că, în cazul acestora, dincolo de avantajul unor

48

transmisii de durată, inconvenientele se ţin lanţ. Astfel, pe lângă cheltuielile de deplasare a artiştilor la

Bucureşti, aceste televiziuni percep plată pentru emisiuni, în funcţie de durata şi formatul acestora.

Analiza participării la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri, etc.(în ţară, la nivel

naţional/intenaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state).

Iată doar câteva dintre manifestările de amploare, în plan internaţional, la care a

fost prezent ansamblul:

- 2004 – Olimpiada de Folclor de la Budapesta;

- 2006 – Festivalul internaţional de la Bursa –Turcia;

- 2007 – Turneu de trei săptămâni în Franţa;

- 2008 – Turneu de două săptămâni în Italia;

- 2009 – Festivalul internaţional de la Samsun-Turcia;

- 2011 – Turneu la Vrsac - Serbia.

În ce priveşte participarea la festivaluri naţionale, amintim, între altele:

- „Cerbul de Aur” – Braşov;

- Festivalul de la Mamaia (2010-2012);

- Festivalul internaţional de la Călăraşi;

- Festivalul internaţional de la Galaţi;

- Festivalul naţional „Ion Macrea”de la Sibiu;

- Festivalul inimilor de la Timişoara;

- Festivalul de la Mangalia(2011);

- Festivalul internaţional de la Herculane(2012) .

Merită subliniat faptul că, am reuşit performanţa de a susţine orchestral, întregul festival de la

Mamaia, pe lângă spectacolele prezentate de către artiştii noştri.

Pe plan local, judeţean, am fost organizatorii principali ai tuturor ediţiilor Festivalului

internaţional de la Tg-Jiu, cât şi ai Festivalului naţional „Maria Lătăreţu” din anul 2006 încoace, de

când s-a reluat tradiţia organizării acestuia.

Acestor festivaluri, ce au făcut obiectul unor proiecte de anvergură, li se adaugă nenumăratele

apariţii pe posturile centrale de televiziune, care au contribuit, de asemenea, la o intensă şi largă

mediatizare a ansamblului şi implicit a judeţului nostru.

b.4. Concluzii: reformularea mesajului, după caz; descrierea principalelor direcţii pentru

îndeplinirea misiunii.

Dacă mesajul „Doinei Gorjului” este şi va rămâne acelaşi, direcţiile de acţiune pentru

îndeplinirea misiunii pot varia de la o perioadă la alta, în funcţie de schimbările de ordin social,

economic, educaţional şi chiar vocaţional, inervenite în viaţa de zi cu zi a celor ce sunt ţinta acestui

mesaj. Aici intervine abilitatea şi măiestria managerului de a se adapta din mers şi de a orienta inclusiv

mersul instituţiei în sensul respectiv.

C. Analiza organizării instituţiei şi propunei de restructurare şi/sau reorganizare, după

caz.

Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” respectă, ca organizare, aproximativ toate

rigorile unei instituţii de acest gen şi funcţionează în baza prevederilor legale existente la această dată

în România.

A fost înfiinţat prin hotărâre a Consiliului Judeţean Gorj şi este subordonat acestei entităţi.

49

În plan intern, ansamblul „Doina Gorjului” funcţionează în baza Regulamentului de organizare

şi funcţionare, care se aprobă anual, odată cu organigrama şi statul de funcţii, de către Consiliul

Judeţean Gorj. De asemenea are propriul său Regulament de ordine interioară, care prevede obligaţiile

angajatorului, ale angajaţilor şi sarcinile pe care le au de îndeplinit aceştia din urmă.

În ce mă priveşte, consider că reglementările interne răspund cerinţelor acestei instituţii, iar

cadrul legal existent este suficient de permisiv pentru operarea unor modificări, în funcţie de noi

prevederi legale, atribuţii sau priorităţi.

În prezent ansamblul are în schemă 78 de posturi şi este condus de un manager care

îndeplinesţte şi funcţia de director executiv.

Pe lângă aceasta, mai există încă nouă posturi de conducere, după cum urmează:

- director adjunct – artistic

- director adjunct – economic

- şef secţie orchestră

- şef atelier instrumentişti

- şef secţie balet

- şef secţie solişti vocali

- şef secţie tehnico-administrativă

- şef atelier administrare-resurse umane-salarizare

- şef atelier tehnic

Toate cele zece posturi de conducere intră în componenţa consiliului artistic al ansamblului,

echivalentul consilului de conducere.

Legea nr.330/2009, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2010, ne-a obligat la operarea unor

modificări, astfel încât organigrama şi statul de funcţii să răspundă nevoilor stringente ale instituţiei,

dar să respecte şi prevederile legii respective.

D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei.

Pentru anul 2012 ne-am propus următoarele criterii de performanţă:

1. Cheltuieli pe beneficiar – maxim 628,00 lei, din care:

– din subvenţii/alocaţii bugetare – maxim 406,30 lei:

– din venituri proprii/surse atrase – minim 221,70 lei

2. Gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei –

–minim 13,5%;

3. Ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor – maxim 68,9%;

4. Gradul de acoperire a cheltuielilor de personal din subvenţie – maxim 96,3%;

5. Ponderea cheltuielilor cu bunuri şi servicii din totalul cheltuielilor –

–maxim 29,5%;

6. Gradul de acoperire a cheltuielilor cu bunuri şi servicii din subvenţie –

–maxim 66,39%;

Veniturile proprii realizate din activitatea de spectacole şi prestaţii artistice reprezintă un

procent de 16,49 % în anul 2011, în scădere faţă de anii anteriori.

a) Managementul resurselor umane

Obiectiv: asigurarea, dezvoltarea, motivarea şi menţinerea resurselor umane în cadrul instituţiei în

vederea realizării cu maximă eficienţă a obiectivelor acesteia şi satisfacerii nevoilor angajaţilor.

(i) Conducerea - rolul managerului:

50

1. creşterea eficienţei şi eficacităţii personalului;

2. reducerea absenteismului, a fluctuaţiilor de personal; identificarea şi soluţionarea conflictelor;

3. creşterea satisfacţiei a angajaţilor pentru munca prestată;

4. asigurarea condiţiilor privind formarea şi perfecţionarea angajaţilor, în scopul dezvoltării

competenţelor cheie care să permită acestora să performeze sarcini aferente unor posturi prezente

sau viitoare, potrivit prevederilor legale;

4. creşterea capacităţii de inovare, rezolvare a problemelor şi dezvoltarea instituţiei.

(ii) Personalul - planificarea resurselor umane are în vedere asigurarea:

1. oamenilor potriviţi;

2. în numărul necesar;

3. cu cunoştinţele, abilităţile şi experienţa necesare;

4. în posturile potrivite;

5. la locul şi timpul potrivit;

6. cu un cost adecvat.

Analiza organizării instituţiei şi propunerile de restructurare/reorganizare a acesteia vizează

corelarea, într-o manieră integrată, a politicilor şi sistemelor privind resursele umane cu misiunea şi

strategia instituţiei.

b) Managementul economico-financiar

Obiectiv: Previzionarea evoluţiei financiare a instituţiei raportat la perioada de management,

corelată cu resursele financiare necesare de alocat din subvenţii/alocaţii bugetare acordate instituţiei de

către Consiliul Judeţean Gorj

i) Bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii) - va avea în vedere:

1. creşterea veniturilor proprii şi a surselor atrase în totalul bugetului de venituri al instituţiei;

2. proiecţia ponderii subvenţiilor/alocaţiilor în totalul bugetului de venituri al instituţiei;

3. proiecţia evoluţiei veniturilor proprii realizate din activităţi conexe ori complementare activităţii

de bază;

4. previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase, cu menţionarea surselor vizate.

ii) Bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor

speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii

capitale) – a avut în vedere:

1. măsuri de eficientizare a cheltuielilor;

2. proiecţia cheltuielilor efectuate din subvenţii/alocaţii bugetare;

3. previzionarea evoluţiei cheltuielilor (separat pentru cheltuieli de personal şi cheltuieli de bunuri

şi servicii) în totalul cheltuielilor şi definirea surselor şi procentelor de finanţare;

4. previzionarea cheltuielilor de capital ale instituţiei şi definirea surselor şi procentelor de

finanţare;

5. proiecţia evoluţiei costurilor aferente proiectelor şi programelor propuse, prin realizarea de

previziuni financiare privind investiţiile preconizate în proiecte, pe întreaga perioadă de

management.

c) Managementul administrativ

Obiectiv: întărirea capacităţii instituţionale şi de administrare a programelor, acţiunilor şi

activităţilor cultural-educative – realizabil prin:

(i) Modificarea/completarea documentelor interne de organizare şi funcţionare în concordanţă cu

obiectivele de dezvoltare a instituţiei şi prevederile legale în domeniu;

(ii) Reglementări prin acte normative - elaborarea unor propuneri ce vor fi incluse în proiecte de

hotărâre vizând îmbunătăţirea modului de administrare a instituţiei.

d) Managementul de proiect

Obiectiv: elaborarea şi implementarea unei strategii de dezvoltare instituţională - incluzând

strategia culturală (artistică, după caz) - pentru întreaga perioadă de management;

1. stabilirea principalelor obiective rezultate din strategia de dezvoltare;

2. elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor pentru realizarea strategiei;

3. prioritizarea activităţilor pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategie;

51

4. realizarea unor parteneriate în plan intern şi internaţional care să conducă la realizarea

obiectivelor.

Strategia culturală a celor trei ani a fost bine conturată şi structurată, încât să aibă un conţinut

clar, coerent şi unitar, să abordeze obiective noi, îndrăzneţe şi diversificate, şi să creeze premisele

realizării noului concept european de unitate prin diversitate.

Atât pe termen scurt, de un an, cât şi pe perioada celor trei ani, acţiunile propuse şi realizate au

fost orientate în mai mare măsură către localităţile şi populaţia din Gorj, dar, în continuare, „Doina

Gorjului” a rămas o citadelă a folclorului românesc, cunoscută şi recunoscută la nivel naţional şi chiar

internaţional, aşa cum se prezintă la momentul actual.

52

BIBLIOTECA JUDETEANA CHRISTIAN TELL

Biblioteca Judeţeană Christian Tell, instituţie publică în subordinea Consiliului Judeţean Gorj

funcţionează în baza legii 334/2002 a bibliotecilor, îndeplinind funcţia de bibliotecă publică pentru

comunitatea gorjeană.

Raţiunea de a exista a bibliotecii este de a constitui, dezvolta, organiza şi comunica materialul

bibliografic (aflat pe orice mediu de stocare) pentru comunitatea gorjeană, fără discriminare; de a

dezvolta servicii de bibliotecă performante şi adaptate cerinţelor societăţii informaţionale pentru a

permite unui număr cât mai mare de beneficiari să utilizeze resursele sale, indiferent de locaţie – la

sediu sau de acasă. În acelaşi timp, biblioteca are rolul de spaţiu cultural activ, de spaţiu de socializare

care prin programele şi proiectele propuse, axate pe grupuri ţintă bine determinate, poate atrage noi

categorii de beneficiari ce se vor fideliza în timp prin servicii de calitate, diverse, printr-o ofertă care

combină serviciile tradiţionale cu serviciile noi de bibliotecă. Biblioteca Judeţeană reprezintă centrul

informaţional comunitar cu cea mai acoperitoare bază de date, fiind principalul actor cultural al

comunităţii. Valoarea Bibliotecii judeţene constă în ştiinţa prelucrării şi comunicării unităţilor

bibliografice deţinute într-un format accesibil şi adaptat tuturor categoriilor de beneficiari existenţi şi

potenţiali ai serviciilor sale.

În perioada 01.06.2010-10.12.2012, managementul instituţiei este asigurat de doamna dr.

Olimpia Bratu prin contractul de management nr. 103/01.06.2010

a) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu

sistemul instituţional existent:

a.1. prezentare succintă a colaborării cu instituţiile/organizaţiile culturale care se

adresează aceleiaşi comunităţi – tipul/forma de colaborare, după caz, proiectele desfăşurate

împreună cu acestea;

În comunitatea gorjeană oferta culturală continuă să fie susţinută de operatori publici, instituţii

de subordonare judeţeană, municipală sau locală, mai puţin de operatori culturali de drept privat. Dat

fiind acest context, principalele instituţii culturale judeţene, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Judeţean Gorj, Şcoala Populară de Artă Gorj, sunt

colaboratorii noştri constanţi în realizarea de proiecte culturale destinate membrilor comunităţii.

Parteneriatul cu aceste instituţii, în organizarea şi implementarea unor proiecte importante

pentru comunitate şi înscrise în Agenda Culturală a judeţului pentru anii 2010-2012, a condus la

realizarea unor activităţi culturale cu valoare adăugată pentru beneficiarii cărora le erau adresate.

Responsabilităţile au fost împărţite în mod corect, pornind de la realizarea de afişe, invitaţii la

evenimente, până la publicitatea lor sau la împărţirea cheltuielilor legate de editarea de materiale.

Proiectele desfăşurate împreună au avut drept obiective comemorarea unor personalităţi,

evocarea operei şi creaţiei literare a scriitorilor naţionali şi locali:

1. 13 ianuarie 2012 – 117 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu, parteneri Muzeul

Judeţean Gorj, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale

2. 15 ianuarie 2012- Ziua Culturii Naţionale, parteneri Centrul Judeţean pentru Conservarea

şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, Palatul Copiilor

Târgu Jiu.

3. 24 ianuarie 2012 – Evocare istorică – 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Dunărene,

parteneri Muzeul Judeţean Gorj, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale

4. 12-14 aprilie 2012 – Zilele culturii scrise în Gorj – parteneri Cenaclul Columna, Centrul

Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

5. 16-17 aprilie 2012 – Festivalul Interjudeţean de Umor Al. Calotescu-Neicu Turceni –

parteneri Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale,

Asociaţia Fii Gorjului, Primăria şi Consiliul Local Turceni, Biblioteca Orăşenească Turceni.

53

6. 9 mai 2012 - 9 mai Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei şi Ziua

Europei – partener Muzeul Judeţean Gorj

7. 18-20 mai 2012 - Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi, ediţia XXXII,

parteneri Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale,

Uniunea Scriitorilor din România, Biblioteca Orăşenească Târgu Cărbuneşti, Primăria şi

Consiliul Local Cărbuneşti, Muzeul Judeţean Gorj – Muzeul Tudor Arhezi Târgu

Cărbuneşti

8. 27 mai 2012 – In memoriam Tudor Vladimirescu, partener Muzeul Judeţean Gorj

9. Eminescu la Floreşti – 15 iunie 2012, parteneri Centrul Judeţean pentru Conservarea şi

Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local Ţânţăreni, Biblioteca

Comunală Ţânţăreni.

10. 25-29 iunie 2012. În bătătura bunicilor. Parteneriat cu Muzeul Judeţean Gorj

11. Atelierul Naţional de Poezie Serile la Brădiceni – 6-8 septembrie 2012, organizator

Biblioteca Judeţeană Christian Tell, parteneri Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Judeţean

pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Şcoala Populară de Artă,

12. 14 octombrie 2012 – 96 de ani de la lupta de la Podul Jiului, partener Muzeul Judeţean

Gorj

13. Festivalul Naţional de Umor Ion Cănăvoiu, 19-21 octombrie 2012, ediţia XIX,

organizator CJCPCT, parteneri Consiliul Judeţean Gorj, Biblioteca Judeţeană Christian

Tell, Primăria şi Consiliul Local Runcu

14. Nicolae Diaconu, contemporanul nostru, 12 noiembrie 2012, organizator Biblioteca

Judeţeană Christian Tell, parteneri Consiliul Judeţean Gorj, CJCPCT, Biblioteca

Orăşenească Ţicleni.

15. 29 noiembrie 2012 – Ziua Naţională a României, partener Muzeul Judeţean Gorj.

Un parteneriat activ a fost derulat în 2011, respectiv 2012 cu Teatrul Dramatic Elvira Godeanu

în cadrul proiectelor Noaptea bibliotecilor ( 1.10.2011) şi D’ale carnavalului la bibliotecă

(6.10.2012), proiecte dedicate promovării lecturii publice şi stimulării participării comunităţii la

activităţile bibliotecii.

Pentru realizarea obiectivelor strategice ale managementului Bibliotecii, o componentă

importantă este dezvoltarea de relaţii parteneriale cu organizaţiile neguvernamentale care se implică în

completarea ofertei culturale destinată comunităţii. Sunt de menţionat aici colaborările în realizarea

obiectivelor propuse în proiectul Atelierul Naţional de Poezie Serile la Brădiceni în care Asociaţia

Serile la Brădiceni a comunităţii locale a fost partener în anul 2010. De asemenea, în parteneriat cu

Asociaţia Cercetătorilor şi Autorilor de Carte Documentară şi Ştiinţifică din Judeţul Gorj am

desfăşurat în 13 octombrie 2010 Simpozionul In memoriam Alexandru Ştefulescu la împlinirea a 100

de ani de la moartea istoricului cu cea mai mare contribuţie la descifrarea istoriei judeţului Gorj,

realizatorul primului muzeu judeţean din ţară la sfârşitul secolului XIX. Colaborarea cu Asociaţia

Elvira Godeanu a avut drept scop realizarea unor scurt metraje folosite în activităţile proiectului

Bachus – prieten sau duşman? finanţat de Fundaţia IREX şi implementat în anul 2012 de Biblioteca

Judeţeană Christian Tell Gorj .

În scopul extinderii posibilităţilor de implementare de proiecte care să răspundă nevoilor

comunităţii am stimulat screarea unei asociaţii care să sprijine activitatea de bibliotecă - Asociaţia

Filolibris-Prietenii bibliotecii care a luat fiinţă în anul 2012. De asemenea, am încheiat acorduri de

parteneriat pentru participarea la licitaţii de proiecte cu diferite organizaţii neguvernamentale –

Asociaţia DORNA Tismana, Asociaţia Semănătorul Tismana, şi Asociaţia Liberă Iniţiativă şi

Antreprenoriat –Tismana (ALIAT) unde am aplicat la secţiunea de proiecte editoriale deschisă de

ANCN în martie 2012, iar împreună cu Asociaţia CIPRIA şi Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu

am elaborat un proiect pe care l-am aplicat la sesiunea din vara anului 2012 deschisă de AFCN pentru

proiecte culturale. Parteneriatul Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj cu Asociaţia Europrotector

din Craiova în proiectul Sănătate printre cărţi al cărui scop a fost diseminarea informaţiilor referitoare

la sănătate, prin intermediul bibliotecii judeţene şi al bibliotecilor orăşeneşti şi comunale întăreşte

rolul determinant al biblioteci în educaţia non-formală a comunităţii. Întâlnirea cu bibliotecarii s-a

54

desfăşurat în 8 octombrie 2010 în sala de lectură a Bibliotecii Judeţene Christian Tell, iar bibliotecarii

comunali au replicat informaţia primită în comunităţile pe care le reprezintă.

Biblioteca Judeţeană Christian Tell este membru în Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi

Bibliotecilor Publice din România, iar bibliotecarii care o servesc, precum şi cei din bibliotecile

publice din judeţ alcătuiesc un segment activ în activitatea acestei asociaţii profesionale. Beneficiile

apartenenţei la o asociaţie profesională cu reputaţia ANBPR sunt uşor cuantificabile pentru

bibliotecari, pentru profesia de bibliotecar, dar şi pentru întreaga comunitate. Parteneriatul ANBPR cu

IREX pentru implementarea în România a programului Biblionet a pus bazele transformărilor ce se

petrec în bibliotecile publice din judeţul Gorj. Reprezentanţii Bibliotecii Judeţene precum şi

bibliotecari din bibliotecile publice din judeţ s-au implicat activ în activităţile profesionale ale

asociaţiei care au vizat dezvoltarea organizaţională pe de o parte şi dezvoltarea profesională a

bibliotecarilor pe de altă parte:

21-23 octombrie 2010 Conferinţa Naţională ANBPR cu tema Biblioteca publică factor

de dezvoltare comunitară, desfăşurată la Braşov – participanţi managerul, 3 bibliotecari

din Biblioteca Judeţeană, 1 bibliotecar din judeţ

22-24 noiembrie 2010 Cafeneaua Regională ANBPR desfăşurată la Craiova –

participanţi managerul, 2 bibliotecari din Biblioteca Judeţeană, 4 bibliotecari publici

din judeţ – analiză de nevoi pentru dezvoltarea relaţiei asociaţie-membri, trening

pentru dezvoltarea profesională a bibliotecarilor.

1-2 aprilie 2011 – Preconferinţa ANBPR – Comisiile profesionale – Craiova – 2

participanţi din bibliotecă

55

14 mai 2011 Conferinţa ANBPR cu tema Modele de voluntariat în biblioteca publică –

Baia Mare– 4 participanţi din Biblioteca

20-21 octombrie 2011– Conferinţa ANBPR – Construim împreună viitorul Asociaţiei –

Poiana Braşov – 4 participanţi din Bibliotecă

26-28 aprilie 2012 / Conferinţa ANBPR – Impactul transformator al bibliotecilor

publice în comunitate - Târgu Mureş - 5 participanţi din Bibliotecă

17-21 octombrie 2012 – Conferinţa ANBPR – Viitorul aparţine bibliotecilor în

schimbare – Brăila – 5 participanţi din Bibliotecă

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj care are un important rol în coordonarea

metodologică a celor 69 de biblioteci publice de subordonare locală – Biblioteca Municipală Motru,

Bibliotecile orăşeneşti Bumbeşti Jiu, Novaci, Tismana, Turceni, Târgu Cărbuneşi şi Ţicleni. Ofertei din

domeniul lectură publică-biblioteci al cărui principal actor sunt bibliotecile publice din judeţ se adaugă

cea a bibliotecilor şcolare şi Biblioteca „Tudor Arghezi” a Universităţii Constantin Brâncuşi.

Sistemul de biblioteci publice din judeţul Gorj este alcătuit din biblioteca judeţeană şi

bibliotecile publice comunale, orăşeneşti şi municipale, iar viabilitatea lui, adaptarea la schimbările ce

se produc în mediul în care evoluează este asigurată de relaţia partenerială ce se dezvoltă între membrii

acestui sistem, în cadrul căruia Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj îi revine rolul de catalizator.

Parteneriatul cu bibliotecile publice din judeţ a fost o preocupare permanentă a managementului, iar

realizarea de proiecte culturale comune nu poate fi decât benefică pentru dezvoltarea şi diversificarea

serviciilor acestor biblioteci. În acest scop au fost antrenate bibliotecarele din diferite comunităţi pentru

realizarea de proiecte culturale. Periodic, împreună cu bibliotecarele şi bibliotecile din comunităţile

Ţânţăreni, Peştişani, Polovragi, Ţicleni am organizat şi implementat proiectele culturale, tradiţionale

deja în comunităţile vizate:

Eminescu la Floreşti, 15 iunie 2010, 2011, 2012 la Floreşti, în parteneriat cu

Biblioteca comunală Ţânţăreni, Primăria şi Consiliul Local;

Atelierul Naţional de Poezie Serile la Brădiceni, 6-8 septembrie 2010, 2011, 2012 la

Peştişani şi Brădiceni, împreună cu Biblioteca Comunală Peştişani;

Nicolae Diaconu – contemporanul nostru , 12 noiembrie 2010, 10 noiembrie 2011, 12

noiembrie 2012 la Ţicleni. Împreună cu Biblioteca Orăşenească Ţicleni, cu sprijinul

financiar al Consiliului Judeţean Gorj.

Pentru consolidarea relaţiei cu bibliotecile şcolare, am răspuns invitaţiei cercului bibliotecarilor

şcolari organizat de Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu în 21 octombrie 2010, unde dna. Marinela

Csolti a participat cu o comunicare legată de utilizatorul de bibliotecă şi aşteptările lui.

Programul care surprinde cel mai bine rolul bibliotecii judeţene sistemul de biblioteci publice

judeţean, un sistem funcţional şi în plină dezvoltare, este programul Biblionet. Rolul Bibliotecii

Judeţene Christian Tell Gorj este de a menţine şi consolida reţeaua de biblioteci publice admise în

program începând cu anul 2010. La acest moment reţeaua de biblioteci publice din reţeaua Biblionet

este formată din Biblioteca Judeţeană care are în toate cele 4 spaţii în care funcţionează câte un Centru

cu Acces Public la calculatoare şi internet alături de cele 52 de biblioteci locale în care funcţionează

câte un Centru cu Acces Public. Până la sfârşitul anului 2012 în reţea vor intra cel puţin 6 biblioteci

publice din cele rămase, restul neîndeplinind condiţiile impuse de program (minimal ar trebui să aibă

un bibliotecar angajat, să aibă un spaţiu potrivit pentru centru, încălzit, iluminat şi să permită

bibliotecarului să participe la cursurile de formare dezvoltate în cadrul programului).

Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj îşi asumă rolul de a contribui la dezvoltarea

organizaţionlă a bibliotecilor publice din sistem, iar în acest scop a aplicat la linia de finanţare deschisă

de Fundaţia IREX şi Programul Biblionet Idei de 15.000+. Aplicaţia depusă a fost realizată în

parteneriat cu Bibliotecile Comunale Cruşeţ, Roşia de Amaradia, Muşeteşti şi Albeni şi a avut drept

scop implementarea proiectului Bachus – prieten sau duşman? (septembrie – decembrie 2012), care

este o campanie de conştientizare a populaţiei din mediul rural asupra efectelor nocive ale alcoolului,

dar oferă în acelaşi timp un model de bune practici şi formare profesională specifică pentru dezvoltarea

de campanii (indiferent de subiectul pentru care se identifică nevoia) la nivel local. Acestui parteneriat i

56

s-a adăugat cel cu alte instituţii din judeţ care au oferit experienţa lor prin specialiştii implicaţi –

Centrul de Evaluare şi Consiliere Antidrog Gorj, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională

Gorj, Teatrul Dramatic Elvira Godeanu.

Un alt proiect iniţiat în parteneriat cu 4 biblioteci comunale este E-lectura pentru mine? În care

Biblioteca judeţeană este partener cu bibliotecile comunale Turburea, Ţânţăreni, Bărbăteşti şi biblioteca

orăşenească Ţicleni. Proiectul a fost aplicat la aceeaşi linie de finanaţare Idei de 15.000+ şi are drept

obiectiv stimularea interesului pentru lectură la copii şi urmează a fi implementat în anul 2012.

a.2. participare în calitate de partener (coorganizator, coiniţiator, invitat, participant

etc.) la programe/proiecte europene/internaţionale - lista acestora şi o scurtă descriere a lor;

În aprilie 2010 Biblioteca Judeţeană Christien Tell Gorj a fost admisă în programul Biblionet,

parte a iniţiativei Global Librarys al Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, implementat în România pe o

durată de 5 ani de Fundaţia IREX. Obiectivul programului este de a facilita românilor accesul gratuit la

informaţie, prin dezvoltarea unui sistem de biblioteci publice moderne în România. Prin cursurile de

formare şi tehnologia furnizată, Biblionet va ajuta bibliotecile să asigure servicii în comunităţile locale

sub forma unui parteneriat între IREX, Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din

România (ANBPR), autorităţile locale şi naţionale şi bibliotecile din ţară. Programul are patru

componente:

1.FACILITAREA ACCESULUI PUBLIC LA INFORMAŢIE:

Înfiinţarea unei reţele de biblioteci cu calculatoare cu acces public (CAP): prin care sprijină cu

precădere acele biblioteci care îşi stabilesc ca prioritate accesul public la informaţie şi demonstrează

disponibilitatea de a-şi asuma o parte din costurile implicate în amenajarea unor noi centre cu

calculatoare publice şi internet;

2. PREGĂTIREA BIBLIOTECARILOR DIN BIBLIOTECILE PUBLICE: Furnizarea de

servicii de formare pentru bibliotecari. Partenerii Biblionet vor elabora materiale de formare şi vor

crea un sistem de pregătire profesională care să îi ajute pe bibliotecari să introducă noi servicii şi să

dezvolte inovaţia în sistemul de biblioteci publice. Cursurile de formare îi vor ajuta pe bibliotecari să

devină experţi în adaptarea noilor tehnologii la nevoile comunităţilor. Cursuri de formare în utilizarea

calculatorului pentru bibliotecarii români. Ţinta fiind înfiinţarea a 41 de centre de formare în cadrul

bibliotecilor judeţene, Biblionet doreşte să furnizeze sistemului de biblioteci publice din România

infrastructura şi materialele de curs pentru utilizarea calculatorului, care îi vor ajuta pe bibliotecari să

îndrume mai bine utilizatorii bibliotecilor în privinţa calculatoarelor şi Internetului;

3. PROMOVAREA VALORII BIBLIOTECILOR PENTRU COMUNITĂŢI: Parteneriat cu

Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice (ANBPR) în scopul de a ajuta asociaţia să

creeze structuri administrative durabile care să poată răspunde nevoilor în continuă schimbare ale bibliotecilor

moderne şi care să ofere în viitor servicii relevante bibliotecarilor din întreaga ţară. De asemenea, se oferă

asistenţă bibliotecarilor în dezvoltarea şi organizarea de conţinut local, în beneficiul tuturor utilizatorilor, în

scopul de a reuni factorii de interes din cadrul instituţiilor guvernamentale şi de la nivel local pentru a organiza

un conţinut care să răspundă nevoilor cetăţenilor;

4. ASIGURAREA SPRIJINULUI GUVERNAMENTAL: Implicarea administraţiei în

vederea adaptării politicilor publice. Pentru a spori impactul investiţiei în tehnologie pentru

bibliotecile publice, partenerii Biblionet vor depune eforturi pentru a promova relevanţa şi importanţa

tot mai mare a bibliotecilor în societatea românească actuală şi nevoia de angajare a resurselor

corespunzătoare noului rol al bibliotecilor.

Implementarea în judeţul Gorj a programului Biblionet între 2010-2012 a condus la o serie de

rezultate importante cu impact puternic în dezvoltarea bibliotecilor publice din judeţ care pot oferi

servicii diversificate comunităţilor datorită infrastructurii dobândite în program (computere, softuri,

aparatură periferică pentru computere şi acces public la informaţie prin intermediul internetului), dar

57

mai ales datorită dezvoltării competenţelor profesionale ale bibliotecarilor, care au urmat mai multe

programe de formare profesională.

Bilanţul bibliotecilor care s-au calificat în program este:

2010 - 20 biblioteci comunale orăşeneşti, municipale

2011 -17 biblioteci comunale şi orăşeneşti în alături de sediul central al Bibliotecii judeţene şi

Filiala pentru Copii şi Filiala Victoria)

2012 - 15 biblioteci orăţeneşti şi comunale, cărora li se adaugă Secţia de Artă Iosif Keber a

Bibliotecii Judeţene.

În ultima rundă a programului Biblionet vom propune cel puţin 5 biblioteci comunale care

îndeplinesc minimul de condiţii cerute de program. În aceste condiţii, din cele 69 de biblioteci publice

din judeţ, din care funcţionale sunt 61, 52 au deja centre cu acces public, iar Biblioteca Judeţeană are

astfel de centre în toate cele 4 locaţii în care funcţionează.

Din punct de vedere al dotărilor obţinute în programul Biblionet, Biblioteca Judeţeană Christian

Tell a primit sub formă de donaţie 22 de computere ( cu softurile aferente, căşti şi web-cam pentru

comunicare la distanţă), 3 imprimante, 3 videoproiectoare şi 3 ecrane de proiecţie (urmează să

primească alte 4 computere, 1 videoproiector, un ecran proiecţie şi o imprimantă pentru Secţia de Artă).

De asemenea, pentru dotarea Centrului Judeţean de Formare creat în cadrul programului biblioteca

judeţeană a primit sub formă de donaţie 11 laptopuri, 1 videoproiector şi 1 ecran de proiecţie,

imprimantă.

Bibliotecile publice din judeţ au primit sub formă de donaţie câte 4 computere (cu softuri, web-

cam, căşti), cîte o imprimantă şi un videoproiector cu ecran de proiecţie, iar în cazul Bibliotecii

Municipale Motru s-au donat 6 computere.

O componentă importantă a programului Biblionet a fost dedicată formării profesionale a

bibliotecarilor atât pentru utilizarea tehnologiei, cât şi pentru dezvoltarea de noi servicii de bibliotecă în

care să fie utilizată şi tehnologia informaţiei şi comunicării. Cum ideea întregului program s-a bazat pe

replicarea informaţiei şi a bunelor practici, bibliotecarii din biblioteca judeţeană au fost cei consideraţi

potriviţi să fie instruiţi ca formatori, urmând apoi să dezvolte ei înşişi competenţele profesionale ale

bibliotecarilor din judeţ. În acest sens, la interviul pentru selectarea formatorilor susţinut în 30

septembrie 2010 la Buzău au participat 6 bibliotecari (fiind singurul judeţ, din cele beneficiare ale

programului, în care s-a manifestat atât de mult interes şi implicare în dezvoltarea profesională a

angajaţilor bibliotecilor), din aceştia 2 au fost selectaţi pentru a deveni traineri. Colegele noastre

Angheluţă Elena-Mariana şi Lăcătuşu Diana au participat între 15-30 octombrie 2010 la Sibiu la

Cursul de formare profesională pentru formatori (ToT). După pregătirea teoretică şi practică de la

Sibiu, până la susţinerea examenului final, ianuarie 2011, s-a desfăşurat programul de mentorat al

trainerilor.

Din 8 noiembrie 2010 a început să funcţioneze Centrul de Formare al bibliotecii judeţene care a

oferit cursuri de ITLib şi Bazele Serviciilor Noi de Bibliotecă pentru bibliotecarii din bibliotecile

publice din judeţ, dar şi pentru cei din Biblioteca judeţeană:

- 2010 – 3 serii de curs ITLib pentru 23 de bibliotecari din judeţ şi 7 bibliotecari din

biblioteca judeţeană

- 2011 - 3 serii de cursuri de Servici noi de bibliotecă susţinute de cei 2 traineri ai BJCT

pentru bibliotecarii din judeţ ( 30 participanţi)

- Cursuri IT/Lib = 6 serii = 59 persoane (21 bibliotecari din Biblioteca judeţeană + 38

bibliotecar comunali şi orăşeneşti)

- Cursuri BSNB = 3 serii = 30 persoane (11 bibliotecari din Biblioteca judeţeană + 19

bibliotecar comunali şi orăşeneşti)

- Digitales = 3 serii = 20 persoane (10 adolescenţi de la Clubul Adolescentin + 4 bibliotecari

din Biblioteca judeţeană + 6 bibliotecari comunali şi orăşeneşti)

Activitatea bibliotecarilor din Biblioteca Judeţeană Christian Tell a fost apreciată în cadrul

programului, colegii noştri fiind implicaţi activ în grupurile de lucru ce s-au dezvoltat în implementarea

programului, iar prestaţia lor a fost pe bază de voluntariat:

- Constantin Mitucă, bibliotecar metodist şi coordonator al programului la nivel de judeţ a

fost cooptat în 2010 în Grupul Impact ce se ocupă de măsurarea impactului creat de

58

implementarea programului Biblionet, dar şi de identificarea soluţiilor care să asigure

sustenabilitatea rezultatelor obţinute în program. Până în prezent, prin colegul nostru,

Biblioteca Judeţeană Christian Tell a fost reprezentată la cele 12 întâlniri ale grupului

desfăşurate între octombrie 2010-noiembrie 2012. Rezultatele lucrărilor au fost Ghidul de

bune practici în situaţii de risc, materiale privind bune practici din biblioteci prezentate la

Conferinţele ANBPR, în prezent se lucrează la ghidul metodistului, necesar pentru buna

coordonare a activităţii bibliotecilor publice din judeţ.

- În cadrul aceluiaşi Grup Impact, colegul nostru a participat la Workshopul national al

coordonatorilor-metodisti unde a coordonat sesiunea Interactiunea bibliotecii publice cu

autoritatile publice locale

- Cei doi traineri din bibliotecă, Angheluţă Elena-Marianaşi Lăcătuşu Diana activează în

Grupul de lucru al Trainerilor, atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional (reprezentare

Angheluţă Elena-Mariana), scopul întâlnirilor la care au fost invitate să participe între

2011-2012 fiind acela de a propune noi programe de formare profesională pentru

bibliotecari, dar şi soluţii pentru identificarea de forme de pregătire destinate utilizatorilor

de servicii de bibliotecă:

- Conferinţa Internaţională a Trainerilor – 9-10 decembrie 2011

- Conferinţă regională de Traning 2011 – Râmnicu Vâlcea – 2 traineri şi informaticianul –

dezvoltarea unui nou program de formare destinat bibliotecarilor publici – BIBLIOSCOP

- Atelier regional de Training 6 decembrie 2012 – Târgu Jiu – coorganizator Biblioteca

Judeţeană Christian Tell alături de Fundaţia IREX prin coordonatorul regional.

- Programul Biblionet a pus la dispoziţie gratuit sistemul de operare Windows pentru

bibliotecile publice şi a reuşit să obţină în acelaşi regim gratuit up-grade-ul sistemului la

Windows 7. A fost momentul în care activitatea informaticianului bibliotecii s-a formalizat,

acesta, alături de bibliotecarul metodist au instalat, noul sistem de operare la toate

bibliotecile admise deja în program. Între 18-20 mai 2011 aceştia au participat la un

training IT la Sinaia – up date pentru sistemul de operare.

Prin intermediul programului, echipa implicată în implementare a participat la traininguri

specializate, vizite de studiu, întâlniri profesionale internaţionale, precum şi la întâlnirile care au

evaluat stadiul implementării programului şi posibilităşile de susţinere pe termen lung a rezultatelor

deja obţinute:

- 14-16 mai 2012 – Atelier de lucru privind dezvoltarea planurilor strategice de dezvoltare a

sistemelor judeţene de biblioteci publice – 1 trainer şi managerul selectaţi. Finalitatea

acestei întâlniri a fost sprijinul financiar oferit de Fundaţia IREX pentru 2 biblioteci pentru

desfăşurarea unui atelier de planificare strategică, una din cele două biblioteci selectate

fiind Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj. Atelierul s-a desfăşurat în perioada 13-14

noiembrie 2012, la Târgu Jiu şi au participat 23 de persoane, bibliotecari şi persoane

interesate de sistem, iar strategia de dezvoltare a sistemului va fi definitivată până la

sfârşitul anului 2012.

- Iunie 2012 participare la Conferinţa ALA de la Anaheim şi vizită de studiu la vizita de

studiu la biblioteci din Fayetteville, Arkansas - Constantin Mitucă, coordonator Biblionet

în judeţ a susţinut o prezentare a stadiului implementării Biblionet în România, a participat

cu un poster la secţiunea dedicată. De asemenea a luat parte la mesele rotunde organizate

bibliotecarilor americani de limba spaniola (REFORMA) si a celor de limba chineza

(CALA) şi a fost cooptat in subcomitetul ALA pentru Europa

- 15-23 iulie 2012 vizită de studiu la The Friends of Saint Paul Public Library – Saint Paul

SUA – manager – scopul vizitei de studiu a fost dezvoltarea parteneriatului între biblioteci

şi grupurile de prieteni constituite în asociaţii pe lângă biblioteci pentru a da un plus de

valoare activităţilor bibliotecilor şi a adăuga resurse la cele deja existente.

- În perioada 26 august- 1 septembrie 2012 a avut loc la Ventspils, Letonia, Academia

Internaţională a Tinerilor Bibliotecari, cu participanţi din 7 ţări: România, Ucraina,

Bulgaria, Moldova, Lituania, Letonia, Polonia. Aplicaţia a fost deschisă pentru bibliotecari

cu vârste sub 35 de ani, scopul seminarului fiind crearea de noi servicii în aceste biblioteci,

59

modernizarea actualelor servicii, precum şi o mai bună vizibilitate a acestora, pornind de la

o publicitate superioară şi până la promovări interactive. Surpriza plăcută a grupului din

România a constituit-o concluzia generală: ţara noastră stă bine la implementări, idei noi,

creativitate, lucru remarcat de ceilalţi participanţi. Din Biblioteca Judeţeană Gorj aplicaţia a

fost câştigată de Lucian Dobroiu

- 10-12 septembrie 2012 întâlnire de lucru privind stadiul implementării programului şi

sustenabilitatea acestuia după finalizare, Fundata, Braşov – manager.

În concluzie, implicarea Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj în implementarea programului

Biblionet în judeţul, a condus în cei trei ani (2010-2012) la atragerea sumei de 5.079.217,86 lei

reflectată în echipamente (computere, imprimante, videoproiectoare, ecrane de proiecţie), softuri

necesare utilizării echipamentelor şi formare profesională a biblotecarilor. Valoarea echipamentelor

care vor fi donate Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj pentru funcţionarea centrului de Formare

este de 28.561,88 lei.

Pe termen lung, acest proiect a adus o schimbare de mentalitate în rândul bibliotecarilor

implicaţi care au fost conştientizaţi asupra rolului important pe care îl au în dezvoltarea durabilă a

comunităţilor pe care le reprezintă. Activitatea bibliotecilor s-a dezvoltat, au fost oferite servicii noi

comunităţilor, iar acestea au apreciat transformările produse. Repondenţii chestionarelor aplicate în

bibliotecile publice din program consideră, în proporţie de 93,8% că imaginea bibliotecii publice s-a

schimbat, în sensul diversificării serviciilor oferite.

Utilizatorii bibliotecilor publice din Gorj admise în programul Biblionet consideră că biblioteca

este mai utilă cu servicii internet (93%), iar 47 % dintre aceştia au utilizat Internetul doar de când

acesta este oferit de bibliotecile publice. Facilitarea accesului la informaţie prin intermediul

internetului, asigurată de centrele cu calculatoare cu acces public, a condus la rezolvarea unor probleme

personale pentru 81% dintre respondenţii utilizatori ai acestui serviciu. Aceştia şi-au rezolvat probleme

legate de educaţie (69,2%), comunicare cu rudele din străinătate (23,5%), probleme medicale (19,2%),

găsirea unui loc de muncă (17,2 %), calificare profesională (8,4%).

a.3. lista acţiunilor de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei;

a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţi de PR/de strategii media;

a.5. apariţii în presa de specialitate - dosar de presă aferent perioadei de raportare, prin

ataşarea de articole (cronici, recenzii, reportaje, anchete etc), fără a fi ataşate comunicate de

presă, ştiri sau anunţuri;

Promovarea activităţii proprii a instituţiei s-a realizat folosind atât mijloace tradiţionale, dar şi

moderne de punere în valoare a instituţiei, misiunii şi activităţilor sale. Toate evenimentele organizate

de Biblioteca Judeţeană au fost din timp anunţate presei audio-vizuale din judeţ prin comunicate de

presă, postarea pe site-ul propriu (www.bibliotell.ro) a anunţurilor şi afişelor, interviuri. S-a realizat un

logo pentru instituţie care este prezent pe panourile de identificare ale acesteia, pe toate materialele

oficiale şi cele care anunţă evenimentele instituţiei.

60

Interfaţa site-ului s-a reconfigurat prezentându-se toate serviciile oferite de bibliotecă în mod

tradiţional, dar şi serviciile noi destinate unor grupuri ţintă speciale – serviciile de împrumut de care în

format Daisy pentru persoanele cu deficienţe de vedere.

La redeschiderea Secţiei pentru copii, 26 octombrie 2010, s-au editat pliante de prezentare a

secţiei şi noua sa locaţie, semne de carte şi insigne care poartă sloganul pe care vrem să îl facem să

devină realitate, Biblioteca pentru copii – Biblioteca ta de suflet. Pentru a creşte vizibilitatea acestei noi

locaţii, din Bdul. Republicii nr. 13 A am realizat indicatoare amplasate pe cele două căi de acces spre

Filiala pentru Copii, bdul. Unirii şi bdul. Republicii şi am marcat cu vopsea urme de paşi pe aleile ce

conduc spre bibliotecă. Aceluiaşi scop i-a fost dedicat şi interviul acordat postului Antena 1 Târgu Jiu,

în cadrul emisiunii Observator cultural din 19 noiembrie 2010, înregistrat atât în afara spaţiului, cât şi

în interiorul acestuia. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, în scurt timp Fiopii a atins cifra de 2500 de

utilizatori. Pentru Zilele Porţilor deschise la Bibliotecă din anul 2011 am editat pliante care prezintă

colecţiile şi serviciile pe care biblioteca le oferă utilizatorilor săi la sediul central, filiale şi Secţia de

Artă Iosif Keber, centrele cu acces public realizate prin programul Biblionet.

Proiectele culturale ale bibliotecii au fost diseminate printr-o largă utilizare a mijloacelor oferite

de presa locală - pentru Atelierului Naţional de Poezie Serile la Brădiceni am susţinut interviuri în

reviste culturale (Polemika) cu scopul de a face mai bine cunoscut publicului obiectivele acestui proiect

cultural tradiţional în activitatea bibliotecii.

Prima ediţie itinerantă a Târgului Alternativ de Carte, care a avut loc în 23 iulie 2010 la Tîrgu

Jiu, în Biblioteca Judeţeană Christian Tell, ne-a dat prilejul să utilizăm mijloace moderne de

publicitate, direct-mail, Facebook.

S-a creat o pagină pe Fcebook a Bibliotecii pe care au fost postate imagini şi anunţuri

referitoare la cele mai importante activităţi desfăşurate, pagina este actualizată cu regularitate şi

continuă să fie un mijloc modern şi eficient de comunicare cu utilizatorii noştri . Un exemplu în acest

sens este promovarea pe pagina de Facebook a Bibliotecii a evenimentuli Noaptea Bibliotecilor din

1.10.2012 care a reuşit atragă 289 persoane într-un timp foarte scutrt. De asemenea, pentru proiectele

desfăşurate pe parcursul acestor ani s-au creat bloguri care descriu obiectivele şi rezultatele acestora şi

permit o comunicare specială cu cei pentru care subiectele prezintă interes -

http://targujupovestileorasului.blogspot.com a fost creat de bibliotecari împreună cu participanţii la

proiectul Poveştile Oraşului şi conţine etapele desfăşurării proiectului, impresiile şi interviurile

participanţilor, http://lecturanuucideadolescentza.blogspot.com a fost realizat de bibliotecari împreună

cu adolescenţii participanţi la proiectul Citesc, deci nu mă plictisesc! şi conţine rezultatele activităţilor

din cadrul proiectului – poveşti digitale al căror subiect îl reprezintă impresiile de lectură ale celor

implicaţi în proiect. Pentru dialogul cu bibliotecile publice din judeţ s-a creat un blog al bibliotecilor

gorjene pe care invităm colegii bibliotecari să ne împărtăşească poveştile lor de succes, şi nu sunt

puţine, dar nu au curajul să o facă.

În perioada imediat următoare, urmează să reconfigurăm site-ul instituţiei astfel încât să îl

facem mai atractiv, pentru utilizatorii noştri care il vor putea accesa atât de la un computer, cât şi de pe

telefonul mobil

În perioada evaluată Biblioteca judeţeană s-a bucurat de o imagine favorabilă în presa locală,

datorată activităţilor propuse, cu impact la public:

2012 - 97 apariţii în presa scrisă, 14 apariţii în presa audio-vizuală (7 radio, 7 TV);

http://targujupovestileorasului.blogspot.com/

http://lecturanuucideadolescentza.blogspot.com/

61

Evenimentele organizate de Bibliotecă au fost în atenţia Radio Craiova – 23 iulie 2010

emisiunea Mozaic cultural – subiectul Târgul Alternativ de Carte şi invitatul special Nora Iuga, 6 şi 8

septembrie 2010 Atelierul Naţional de Poezie Serile la Brădiceni. Un alt interviu radio a dezbătut

evenimentul creat de Târgul Alternativ de Carte la Radio România Cultural 25 iulie 2010, ora 12,10,

emisiunea Actualitatea culturală radio; 6 şi 8 septembrie 2011 Atelierul Naţional de Poezie Serile la

Brădiceni., 1 octombrie 2011 – Noaptea Bibliotecilor; 6-8 septembrie 2012 Atelierul Naţional de

Poezie Serile la Brădiceni, aprilie – activităţile desfăşurate în cadrul proiectului Biblioteca Judeţeană

partener al proiectului Şcoala altfel desfăşurate la Filiala pentru Copii, Adolescent ca tine sunt şi eu

desfăşurat de adolescenţii de la Clubul de lectură Adolescenteen şi elevi de la Centrul Judeţean de

Resurse şi Asistenţă Educaţională şi Prăjituă cu aromă de chimie – atelier .

De asemenea, activitatea Clubului Adolescenteen a fost prezentată la Radio Târgu Jiu 2012 în

emisiunea Tineret mândria ţării de manager, bibliotecarul care coordonează activitatea clubului

împreună cu 6 adolescenţi membri ai clubului.

a.6. profilul beneficiarului actual:

- analiza cifrelor estimate comparativ cu cele realizate;

- estimări pentru atingerea altor categorii de beneficiari, comparativ cu ultimul

raport;

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj se adresează unei palete largi de beneficiari, dintre

care, principalul utilizator al serviciilor sale poate fi considerat comunitatea gorjeană în ansamblul său.

Pentru satisfacerea nevoilor de informare, dar şi a celor culturale ale acesteia, biblioteca dezvoltă

servicii de constituire, conservare, administrare şi valorificare a culturii scrise, precum şi a

patrimoniului documentar judeţean.

În mod particular, biblioteca oferă servicii persoanelor fizice cu interese, ocupaţii şi nevoi de

formare diferite – elevi, studenţi, profesori, cercetători, alte persoane ocupate sau care doresc să îşi

îmbogăţească nivelul informaţional pentru desfăşurarea activităţii într-o societate în care cunoaşterea,

formarea profesională continuă este o necesitate.

O categorie de beneficiari aparte este reprezentată de bibliotecarii aflaţi în sistemul bibliotecilor

de subordonare municipală, orăşenească şi comunală din judeţ. Aceştia pot fi consideraţi utilizatori

interni ai serviciilor bibliotecii judeţene, faţă de care aceasta are rolul de îndrumător metodologic al

activităţii, aşa cum este acesta prevăzut de legislaţia în vigoare. În acelaşi timp, ei sunt şi parteneri ai

Bibliotecii Judeţene în realizarea activităţilor sale specifice, dar şi în realizarea de programe şi proiecte

culturale care să corespundă nevoilor comunităţii. Afirmaţia din urmă este susţinută de reţeaua de

biblioteci publice din Gorj, coordonată de Biblioteca judeţeană, care sunt împreună beneficiare ale

programului Biblionet.

Profilul actual al beneficiarului serviciilor bibliotecii nu s-a modificat faţă de perioada

anterioară de raportare. Acesta este tânăr, cel mai probabil până în 25 de ani, este elev sau student şi

caută mai degrabă resurse pentru satisfacerea obligaţiilor şcolare, mai puţin pentru destindere. Există şi

un consumator cu un profil aparte, cel care răspunde propunerilor de proiecte culturale ale instituţiei.

Acesta este deja format profesional, are o carieră în domenii legate de literatură sau ştiinţe şi consumă

în special evenimente de genul lansări de carte, colocvii şi symposia cu subiecte din lumea literaturii,

conferinţe, este fidel acestor activităţi, fiind o prezenţă constantă.

Preocuparea managementului a fost dezvoltarea de servicii noi de bibliotecă adresate unui

public ţintă bine determinat. În acest sens am propus şi implementat un serviciu nou, care a vizat

iniţierea persoanelor vârstnice în utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării. Programul Şi eu ştiu

să utilizez computerul! s-a bucurat de un adevărat succes , între 2011-2012 127 persoane vârstnice au

fost iniţiate în utilizarea computerului. Pornind de aici, am colaborat cu beneficiarii noştri, dintre care o

mare parte nu erau utilizatorii serviciilor noastre anterior acestui moment, la proiectul Poveştile

Oraşului, implementat în 2010, astfel că 10 dintre ei au învăţat şi să realizeze şi să întreţină un blog, dar

s-au implicat şi în funcţionarea Centrului de Memorie Comunitară realizat în acelaşi proiect.

Formularele de evaluare a serviciului oferit sunt un bun reper pentru dezvoltarea de noi servicii

destinate acestei categorii de utilizatori ai serviciilor noastre.

62

Anul 2012, în perioada ianuarie-noiembrie au fost înregistraţi 11.042 utilizatori, în creştere cu

1217 faţă de anul 2011 ( creştere de 11 %). În ceea ce priveşte servciile tradiţionale ale bibliotecii, anul

2012 înregistrează o scădere a frecvenţei utilizatorilor la 98.168 şi a numărului de documente

împrumutate la 168.201 care îşi pot găsi explicaţia în creşterea umărului de utilizatori ai serviciilor

internet care se ridică la 15.464. Proiectele propuse de bibliotecă la sediul central şi filiale au avut 5852

de beneficiari, din care 2734 copii.

a.7. realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari - măsurători

cantitative şi calitative efectuate în perioada raportată;

- beneficiarul ţintă al programelor:

- pe termen scurt;

- pe termen lung;

Pe termen scurt, beneficiarul de servicii oferite de biblioteca va continua să fie elev sau student,

datorită nevoilor specifice, documentarea pentru satisfacerea exigenţelor şcolare şi consolidarea

cunoştinţelor dobândite în sistemul educaţional formal. Pe de altă parte, această categorie de utilizatori

este şi cea mai dinamică în ceea ce priveşte gusturile şi disponibilitatea pentru proiectele interactive pe

care le-a propus biblioteca.

63

Pe termen lung, aceştia sunt viitorii cercetători, profesori, ingineri, arhitecţi, istorici,

bibliotecari, constructori, electricieni, meşteşugari, etc. Tocmai de aceea biblioteca trebuie să cunoască

permanent orientarea nevoilor acestora pentru a veni în sprijinul lor cu pachete de programe şi proiecte

care să facă din aceştia beneficiari pe termen lung ai serviciilor pe care le poate oferi.

Atingerea acestui obiectiv este posibilă prin oferta de servicii şi proiectele propuse de

management în perioada următoare. Majoritatea proiectelor Bibliotecii au avut drept ţintă implicarea

activă utilizatorilor cu scopul de a stimula creativitatea, folosirea tehnologiilor moderne de informare,

implicarea activă a tinerilor în problemele importante din comunitate.

Extinderea pe orizontală a ofertei de servicii pe care biblioteca le poate oferi comunităţii, în

scopul atragerii de public nou, necesită extinderea şi dezvoltarea de realţii parteneriale cu diferite

entităţi publice sau private(educative, culturale, sociale) care să conducă la pregătirea publicului pentru

acest tip de consum cultural.

Principalul grup ţintă pentru care Biblioteca a dezvoltat şi va continua să dezvolte servicii noi

este constituit din copii din grupa de vârstă 6-14 ani. Strategia prin care am reuşit să atragem tinerii

utilizatori a fost să propunem servicii noi, proiecte noi într-un spaţiu generos, într-un ambient foarte

plăcut aşa cum este cel de la Filiala pentru Copii.

În perioada evaluată Biblioteca a avut 56 parteneriate cu instituţiile de învăţământ care au avut

drept scop orientarea către resursele info-documentare ale elevilor, familiarizarea acestora cu

deprinderile de lectură. dar şi atragerea acestei categorii de utilizatori pentru petrecerea timpului în

bibliotecă prin implicarea în ateliere creative, participarea la concursuri care să le stimuleze spiritul

competitiv, să le valorifice şi consolideze cunoştinţele acumulate.

Biblioteca a propus în cursul anilor 2010- 2012 o gamă diversă de proiecte de tipul atelierelor

de lucru în care copiii au desfăşurat activităţi de confecţionat felicitări, mărţişoare, origami, etc. În

perioada vacanţei de vară s-au desfăşurat ateliere de vacanţă care au abordat teme diverse, inclusiv

ateliere de creaţie susţinute de dna. Diana Ciurea care a susţinut voluntar cursuri de iniţiere în arte

plastice la Filiala pentru Copii şi la Secţia de Artă Iosif Keber. Aceste activităţi s-au desfăşurat atât în

parteneriat cu diferite instituţii de învăţământ din municipiu şi judeţ, cât şi la modul informal, micii

noştri utilizatori găsind la Filiala pentru Copii un mediu plăcut de petrecere a timpului liber, astfel încât

nu au aşteptat iniţiativa profesorilor şi au participat în mod constant la activităţi destinate lor.

Un alt segment de utilizatori vizati au fost adolescenţii pentru care am organizat în 2011 şi 2012

întâlniri în care să purtăm un dialog menit exprimării libere de idei care să ne conducă la identificarea

aşteptărilor pe care aceştia le au în relaţie cu Biblioteca. Întâlnirile desfăşurate sub numele de

Ceainăria Bibliotecii publice a avut 33 participanţi în 2011 şi 27 în 2012 fiind un real succes, iar noi

avem un punct de reper în realizarea de noi servicii pe care să le adresăm acestei categorii de utilizatori.

Ideile exprimate de adolescenţi la aceste întâlniri au fost dezvoltate în proiectele pe care biblioteca le-a

propus acestora – Clubul de lectură Adolescenteen, care s-a constituit într-un nucleu de voluntari

pentru activităţile noastre ( tinerii au participat voluntar la realizarea unor scurt metraje utilizate în

proiectul Bachus – prieten sau duşman?, s-au implicat activ în realizarea proiectului D’ale

carnavalului la bibliotecă).

Pentru că este o instituţie publică ce există doar prin comunitate şi pentru comunitate, biblioteca

trebuie să îşi adapteze oferta de servicii şi pentru persoanele cu dizabilităţi, devenind un spaţiu incluziv.

În acest scop am încheiat un acord de parteneriat cu Fundaţia Cartea Călătoare care are drept scop

accesul la lectură al persoanelor cu deficienţe de vedere. În urma parteneriatului asumat ne-au fost

donate 2 aparate de redare a cărţilor în format Daisy, iar Biblioteca a achiziţionat 92 de unităţi

biblioteconomice în acelaşi format pentru a fi puse la dispoziţia utilizatorilor cu astfel de nevoi.

Continuând în aceesaşi direcţie, în anii următori, 2011-2012 am fost gazdă pentru activităţile

Asociaţiei Persoanelor cu Handicap din Oltenia, membrii săi având posibilitatea de a expune în spaţiul

bibliotecii (din păcate la parter) lucrări de pictură pe sticlă. Deschiderea pentru astfel de activităţi a fost

întărită şi de proiectul realizat de membrii Clubului de lectură Adolescenteen – Adolescent ca tine sunt

şi eu, atelier creativ în care au fost implicaţi elevi prin Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă

Educaţională.

64

a.8. analiza utilizării spaţiilor instituţiei destinate publicului pentru primire, prezentare,

producţie, prin delimitarea birourilor administrative sau a altor spaţii folosite de instituţie în acest

scop;

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Gorj îşi activitatea desfăşoară în 4 spaţii care au fost

structurate pe fonduri de carte specializate. Astfel, la sediul central din Calea Eroilor nr. 23 se află

secţiile de împrumut pentru adulţi (beletristică şi non-beletristică), sala de lectură cu 56 de locuri

destinată consultării colecţiilor de bază ale bibliotecii, periodicelor, legislaţiei şi Centrul cu Acces

Public – 10 computere cu acces internet gratuit. În acelaşi imobil se află şi birourile administrative,

precum şi depozitele aferente păstrării colecţiilor. Secţia de Artă a Bibliotecii Judeţene funcţionează în

imobilul din str. 11 Iunie 1848 nr. 67, monument istoric cunoscut sub numele de Casa memorială Iosif

Keber. Documentele de bibliotecă din colecţie sunt structurate pe domeniul artă cu toate componentele

sale, acestea fiind puse la dispoziţia utilizatorilor în regim de sală de lectură cu 10 locuri.

Biblioteca are o filială, situată în zona de sud a oraşului, Filiala Victoria care oferă utilizatorilor

documente de bibliotecă în regim de împrumut cu acces liber la raft, depozit, sală de lectură, Centru cu

Acces Public ( 6 computere cu acces gratuit la internet) şi o Filială pentru Copii în Bdul Republicii nr.

13 A cu aceeaşi structură- sală de lectură, împrumut cu acces liber la raft, depozit şi Centru cu Acces

Public ( 6 computere cu acces gratuit la internet)

Spaţiile bibliotecii au fost utilizate 100 % în perioada evaluată.

a.9. îmbunătăţiri aduse spaţiilor în perioada raportată: modificări, extinderi, reparaţii,

reabilitări, după caz.

În perioada 2010-2012 spaţiile în care biblioteca îşi desfăşoară activitatea au fost întreţinute şi

reamenajate, în funcţie de situaţie şi de resursele financiare alocate. În 2010 s-a amenajat noul sediu al

Filialei pentru Copii a bibliotecii. Lucrările au constat în igienizarea acestuia, practicarea unei uşi de

intrare, amenajarea unui nou spaţiu de depozitare la parter, montare gard despărţitor, poartă de acces şi

au fost suportate de Consiliul Judeţean Gorj. Biblioteca Judeţeană a dotat cu mobilierul necesar spaţiul

destinat sălii de lectură a Filialei şi Centrului Judeţean de Formare din programul Biblionet, a realizat

conexiunea la internet, telefonie, asigurarea cu sistem de supraveghere a spaţiului. Pentru a crea un

ambient plăcut şi atractiv destinat tinerii noştri utilizatori, am realizat, cu sprijinul unui artist plastic ce

s-a oferit voluntar, decorarea spaţiului cu desene reprezentând personaje din poveşti. De asemenea am

asigurat mobilier adaptat grupelor de vârstă în scopul realizării unei mici ludoteci destinată celor mai

mici utilizatori ai noştri.

S-au realizat lucrări şi alte lucrări, de mică amploare: sediului central - instalaţie de

paratrăznet, montarea unui sistem de protecţie pentru prevenirea incendiilor, instalarea unui sistem de

alarmă, reconfigurarea reţelei informatice, astfel încât acesta să permită optimizarea funcţionării

serverelor, precum şi facilitarea accesului la internet pentru public, mai ales în perspectiva înfiinţării şi

asigurării funcţionalităţii Centrului cu calculatoare cu acces public obţinut prin proiectul Biblionet. La

Filiala Victoria şi Filiala pentru Copii – sistem de alarmă, sistem de protecţie pentru prevenirea

incendiilor De asemena, în vederea automatizării serviciilor de bibliotecă, am montat porţi magnetice

la sediul central şi filiale. În anul 2012 am realizat lucrări de igienizare şi schimbare a pardoselii la

Filiala Victoria.

Datorită Consiliului Judeţean Gorj s-a reuşit realizarea proiectului de restaurare a Casei Iosif

Keber în care îşi desfăşoară activitatea Secţia de Artă a Bibliotecii, şi alocarea sumei necesare pentru

realizarea extinderii sediului central al bibliotecii prin mansardare, proiect ce urmează a fi derulat.

b) Îmbunăţăţirea activităţii profesionale a instituţiei: 47 BiblioCom/Ziua Culturii Naţionale local Prezentări, dezbateri, lectură

publică.

15 ianuarie 2012

48 Recuperarea identităţii locale/24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Dunărene

local Evocare istorică - expoziţii de carte la sediu şi filiale

24 ianuarie 2011

49 BiblioCom/Şi eu ştiu să utilizez computerul!

local Cursuri de iniţiere în utilizarea computerului pentru seniori – competenţe digitale.

30 ianuarie 2012

50 BiblioCom/Luna adolescenţilor local Ateliere de lucru pentru sondarea nevoilor tinerilor în relaţia cu

1-29 februarie

65

Biblioteca – Ceainăria bibliotecii publice .

2012

51 BiblioCom/Cărţile care contează local Concurs de lectură destinat copiilor din clasele II-IV, respectiv V-VIII

30 iauarie 2012

52 Recuperarea identităţii locale/Constantin Brâncuşi – 136

de ani de la naştere

Local Concurs de desene, expoziţii de carte.

18 februarie 2012

53 BiblioCom/Bine ai venit primăvară!

local Ateliere de confecţionat mărţişoare şi felicitări, realizate de copii

20-29 februarie

2012

54. BiblioCom/O floare pentru tine local Ateliere de confecţionat felicitări realizate de copii, expoziţii ale produselor realizate

1-8 martie 2012

55 BiblioCom/Biblioteca partener al proiectului Şcoala altfel.

local Ateliere , vizite la bibliotecă, lansare concurs cultură generală, Cum să creşti sănătos – întâlnire cu medicul

2-6 aprilie 2012

56 BiblioCom/Paştele – sărbătoarea luminii şi a învierii

local Ateliere de creaţie şi expoziţii de felicitări cu teme pascale

2-12 aprilie 2012

57 BiblioCom/Zilele Porţilor Deschise la Bibliotecă

local Complex de activităţi de prezentare a serviciilor pentru public, Biblioteca vine în cartierul tău, întâlnire cu bibliotecarii publici din judeţ

18-23 aprilie 2012

58 BiblioCom/Zilele Culturii scrise în Gorj.

local Întâlniri cu editorii de carte, lansări de carte la Târgu Jiu, salon editorial itinerant şi întâlnire cu scriitorii gorjeni la Motru

19-22 aprilie 2012

59 Recuperarea identităţii locale/Festivalul interjudeţean de

Umor Al. Calotescu-Neicu

Judeţean Întâlniri cu epigramişti, concurs pentru adulţi şi adolescenţi

21-22 aprilie 2012

60 BiblioCom/9 mai, Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei şi Ziua Europei.

local Expoziţii de carte 9 mai 2012

61 BiblioCom/În familie la bibliotecă

local Activităţi creative trealizate de copii şi părinţi la Filiala pentru Copii

15 mai 2012

62 BiblioCom/Ziua Eroilor local Evocare istorică 24 mai 2012

63 Recuperarea identităţii locale/Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia XXXI.

Naţional, internaţional Evocarea personalităţii literare a lui Tudor Arghezi, expoziţii de carte, lansări de carte

20-22 mai 2012

64 Recuperarea identităţii locale/In memoriam Tudor Vladimirescu

Local, judeţean Simpozion, expoziţie de carte 27 mai 2012

65 BiblioCom/Veniţi la joacă local activităţi creative dedicate preşcolarilor şi elevilor.

27 mai 2012

66 BiblioCom/Maraton în Bibliotecă Local, parteneri – librăria Carmen care ne-a oferit cărţi şi papetărie pentru premiere, SC APRILIA care ne-a oferit dulciuri

Concursuri de grafitti, premierea micilor cititorilor fideli, povestea de seară la Bibliotecă.

1 iunie 2012

67 BiblioCom/Atelierele de vacanţă ale Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”

local Ateliere de lucru pe teme diferite, atelier de creaţie plastică susţinut de un voluntar

2 iulie-31 august 2012

68 Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediţia a XV-a

naţional Lansări de cărţi şi de reviste, editarea anuarului Serile la Brădiceni, decernarea premiilor Atelierului pentru poezie şi critică literară

6-8 septembrie

2012

69 Recuperarea identităţii locale/Zilele Europene ale Patrimoniului

local Expoziţii, proiecţii de filme realizate cu ajutorul utilizatorilor serviciilor bibliotecii.

14 septembrie

2012

70 BiblioCom/Din nou la şcoală! local Deschiderea noii sesiuni de cursuri pentru seniori.

1 octombrie 2012

71 BiblioCom/Ai carte, ai parte! local Concurs de literatură pentru copii 1 octombrie 2012

72 Recuperarea identităţii locale/95 de ani de la lupta de la Podul

local Evocare istorică – expoziţii de carte

14 octombrie 2012

66

Jiului

73 BiblioCom/Amintiri din satul bunicilor

local Prezentarea activităţilor de la atelierul de educaţie muyeală din luna iunie

15 octombrie 2012

74 Recuperarea identităţii locale/Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, ediţia XVIII-a

naţional Expoziţie de carte, salon de caricatură, lansări de carte umoristică

19-21 octombrie

2012

75 BiblioCom/1 Decembrie – Ziua Naţională a României

local Expoziţii de carte 29 noiembrie 2012

76 BiblioCom/Moş Nicolae îi recompensează pe cei merituoşi

local Scenete, premierea concursului Ai carte, ai parte!

6 decembrie 2012

77 BiblioCom/Zilele Recunoştinţei local Expoziţii de carte şi fotografii 16 decembrie

2012

78 BiblioCom/E vremea Colindelor Local, partener librăria M. Eminescu, ne-a oferit produse

Activităţi dedicate Naşterii Domnului desfăşurate cu elevi şi preşcolari. Expoziţii de carte.

10-20 decembrie

2012

79 BiblioCom/Citeşte pentru tine! local Premierea participanţilor la concursul Cărţile care contează

20 decembrie

2012

Acestora li se adaugă alte 344 expoziţii tematice de documente de bibliotecă organizate de

bibliotecarii de la sediul central, secţia de artă,Filila pentru copii, Filiala Victoria.

b.2. proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în

proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.);

b.4. proiecte realizate ca partener/coproducător;

Nr.

crt

Denumirea programului/

proiectului cultural

Parteneri Descrierea sumară a

programului/proiectului Perioada de desfăşurare

29 Recuperarea identităţii locale/117 ani de la naşterea

Ecaterinei Teodoroiu

Muzeul Judeţean Gorj Evocare istorică – expoziţii de carte la sediu şi filiale

13 ianuarie 2012

30 Recuperarea identităţii locale/24 ianuarie 1859 –

Unirea Principatelor Dunărene

Muzeul Judeţean Gorj Evocare istorică - expoziţii de carte la sediu şi filiale

24 ianuarie 2012

31 Recuperarea identităţii locale/Cănstantin Brâncuşi

136 ani de la naştere

Instituţii de învăţământ Concurs de desene, expoziţi

17 februarie 2012

32 Recuperarea identităţii locale/Festivalul

interjudeţean de umor Al. Calotescu-Neicu

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local Turceni, Liga Fii Gorjului, Biblioteca Orăşenească Turceni

Concursuri literare pentru tineri, consacraţi, expoziţii de carte şi caricatură.

21-22 aprilie 2012

33 BiblioCom/Zilele Culturii scrise în Gorj.

Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Biblioteca Municipală Motru

Întâlniri cu editorii de carte, lansări de carte la Târgu Jiu, salon editorial itinerant şi întâlnire cu scriitorii gorjeni la Motru

19-21 aprilie 2012

34 BiblioCom/Biblioteca partener al proiectului Şcoala

altfel

Instituţii de învăţământ din Gorj Ateliere, vizite la bibliotecă, scenete 2-6 aprilie 2012

35 BiblioCom/9 mai, Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei şi Ziua Europei.

Muezul Judeţean Gorj Expoziţii de carte 9 mai 2012

36 Recuperarea identităţii locale/Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia XXXI.

Consiliul Judeţean Gorj, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Uniunea Scriitorilor din România, Primăria şi Consiliul Local Târgu Cărbuneşti

Evocarea personalităţii literare a lui Tudor Arghezi, expoziţii de carte, lansări de carte

17-20 mai 2012

37 Recuperarea identităţii locale/In memoriam Tudor Vladimirescu

Muzeul Judeţean Gorj Simpozion, expoziţie de carte 27 mai 2012

38 Recuperarea identităţii locale/Eminescu la Floreşti

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Expoziţie de carte, evocarea prezenţei scriitorului la Floreşti

15 iunie 2012

67

Nr.

crt

Denumirea programului/



programului/proiectului Perioada de desfăşurare

Culturii Tradiţionale, Primăria şi Consiliul Local Ţânţăreni

39 BiblioCom/În bătătura bunicilor

Muzeul Judeţean Gorj Ateliere de pedagogie muzeală pentru utilizatorii Filialei pentru Copii

25-29 iunie 2012

Ordonanţa de Guvern 63/2010 a impus adoptarea de măsuri dureroase în întregul sistem public

şi a generat pentru Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj o nouă organigramă şi un stat de funcţiuni

nou care să reflecte desfiinţarea celor 12 posturi vacante, existente la 01.06.2010.

Modificările aduse de adoptarea noului Cod al Muncii au fost transpuse în Regulamentul

Intern al Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj care a fost aprobat prin Decizia 66/2012 a

managerului, după consultarea cu reprezentanţii salariaţilor şi discutarea acestuia în Consiliul de

Administraţie.

Fişele posturilor au fost actualizate şi înmânate personalului. S-a înfiinţat Comisia de Etică şi

Disciplină a Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj pe baza propunerilor angajaţilor .

În perioada evaluată Biblioteca Judeţeană Christian Tell a fost unul dintre beneficiarii direcţi ai

proiectului implementat de Consiliul Judeţean Gorj Calitate în administraţia publică locală, în cadrul

căruia am avut asigurată consultanţa necesară pentru elaborarea documentaţiei privind implementarea

Sistemului de Management al Calităţii şi certificarea ISO 9001. Pentru implementarea Sistemului de

management al Calităţii s-a realizat manualul de management al calităţii, s-au stabilit procesele,

procedurile de sistem şi cele operaţionale şi s-a certificat sistemul. În acest moment ne-am menţinut

certificarea după auditul de supraveghere a Sistemului de Management al Calităţii implementat de

instituţia noastră.

Pentru implementarea Sistemului de Control Managerial Intern s-au elaborat toate

docuemntele necesare conform OMFP 915/2005 cu modificări şi completări şi au fost înaintate

Compartimentului de Audit Intern al Consiliului Judeţean.

c.2. propuneri de reglementare prin acte normative, înaintate autorităţii în perioada

raportată, după caz;

S-au iniţiat propuneri de modificare a ROF, Organigramă, Stat de funcţiuni pentru promovarea

bibliotecarilor care au îndeplinit condiţiile prevăzute de legislaţie şi pentru reflectarea modificărilor

organizatorice propuse şi aprobate de Consiliul Judeţean Gorj.

În anul 2011 s-a înaintat Consiliului Judeţean propunerea pentru transformarea Secţiei pentru

Copii în filială specializată – Filiala pentru Copii. Propunerea managerului a fost aprobată prin

Hotărârea Consiliului Judeţean Gorj nr. 39/2011, în consecinţă au fost aprobate şi modificările

produse de această transformare în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, în Statul de funcţii şi

în Organigrama Bibliotecii, iar Filiala a beneficiat de echipamente donate în Programul Biblionet.

Pentru a adapta activitatea instituţiei la noile provocări din mediul extern şi pentru a valorifica

experienţa dobândită de trainerii bibliotecii, s-a procedat la reorganizarea compartimentelor dezvoltare

clasificare şi catalogare tradiţională şi electornică într-un singur compartiment, înfiinţarea unui

compartiment nou – programe, marketing şi formare profesioanlă, constituind Biroul Prelucrare,

dezvoltare, reorganizarea propusă Consiliului Judeţean fiind adoptată prin HCJ 22/2012

c.3. delegarea responsabilităţilor: activitatea consiliilor de conducere, după caz, ale

celorlalte organe colegiale, modificarea limitelor de competenţe în cadrul conducerii pe

perioada evaluată, precizarea numărului întrunirilor etc.;

S-a modificat componenţa Consiliului de Administraţie, managerul urmărindu-şi obiectivele

anunţate în proiectul de management, atragerea unui reprezentant al autorităţii în Consiliu, aşa cum

prevede şi Legea 334/2002 a bibliotecilor şi numirea în consiliu a informaticianului instituţiei.

Consiliul de Administraţie s-a reunit periodic 4 întâlniri şi a avut pe ordinea de zi propunerea

de amendare a Regulamentului intern al bibliotecii, amendarea acestuia pe parcurs, adoptarea

68

proiectului de management 2010-2013, , reconfigurarea site-ului, fundamentarea bugetului pentru anii

2011, 2012, centralizarea propunerilor de activităţi culturale, stabilirea de obiective profesionale,

identificarea nevoilor de formare profesionala si stabilirea planului de formare, extinderea reţelei de

internet pentru viitorul centru de calculatoare cu acces public, reorganizarea instituţiei.

Pentru perioadele în care managerul a lipsit (concediu, deplasări) s-a delegat conducerea

instituţiei personalului cu funcţie de conducere din instituţie.

c.4. perfecţionarea personalului - cursuri de perfecţionare (prezentarea listei nominale cu

menţionarea duratei şi tipului cursului de perfecţionare/formare profesională) pentru conducere

şi restul personalului:

Prin proiectul de management s-a propus creşterea capacităţii organizaţionale a Bibliotecii, un

mijloc pentru atingerea acestui obiectivfiind dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului,

care a participat între 2010-2012 la cursuri de formare profesională în procent de 100%.

Situaţia formării profesionale în anul 2012:

Numele şi prenumele

Funcţia Cursul urmat Finalizat cu certificat sau diplomă

Observaţii

Ianăşi Daniela Contabil şef ITLib diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Jianu Dan-Nicolae

Şef birou ITLib diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Mitucă Constantin

bibliotecar ITLib diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Dobroiu Lucian informatician ITLib diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Angheluţă Mariana-Elena

Şef birou Advocacy diplomă Curs gratuit organizat de ANBPR

Angheluţă Mariana

Şef birou Povestiri digitale – Digi-tales

diplomă Curs gratuit organizat de IREX

Lăcătuşu Diana-Gabriela

bibliotecar Advocacy diplomă Curs gratuit organizat de IREX

Lăcătuşu Diana-Gabriela

bibliotecar Atelier Programe educaţionale pentru persoanele în vârstă

Proiectul ASLECT implementat de CPPC

Bărăscu Gabriela

bibliotecar Curs Povestiri digitale – Digi-tales

diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Csolti Marinela bibliotecar Curs Povestiri digitale – Digi-tales


Csolti Marinela bibliotecar Atelier Programe educaţionale pentru persoanele în vârstă

Proiectul ASLECT implementat de CPPC

Csolti Marinela bibliotecar Ateliere motivaţional Proiect implementat de CPPC

Neacşu Fabiola-Andreea

bibliotecar Curs Povestiri digitale – Digi-tales


Neacşu bibliotecar Ateliere motivaţional Proiect implementat de

69

Fabiola-Andreea

CPPC

Oprea Roxana bibliotecar ITLib diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Oprea Roxana bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Elena Aura Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Elena Aura Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă

Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Jitea Gabriela Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Jitea Gabriela Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Mocescu Corina

Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Mocescu Corina

Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Mocescu Corina

Bibliotecar Povestiri digitale – Digi-tales


Clisu Liviu Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Clisu Liviu Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Cherecheş Daniela


Cherecheş Daniela



Pătraşcu Simona


Pătraşcu Simona



Pricop Maria Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Pricop Maria Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Vintilă Anca Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Vintilă Anca Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă


Bibanu Iolanda Bibliotecar ITLib Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în Programul Biblionet

Bibanu Iolanda Bibliotecar Bazele dezvoltării serviciilor de bibliotecă

Diplomă Curs organizat de BJG, sponsorizat de IREX în

70

Programul Biblionet

Popescu Cristina


Popescu Cristina



Popescu Monica


Popescu Monica



Vâlceanu Daniela


Strategia adoptată de management în domeniul formării profesionale vizează dezvoltarea

competenţelor profesionale ale angajaţilor urmărind toate oportunităţile de pe piaţă în ceea ce priveşte

relevanţa competenţelor dobândite de participanţi în raport cu îmbunătăţirea performanţelor

profesionale ale acestora. Am folosit oportunităţile oferite de Programul Biblionet, de ANBPR, dar şi

alte programe de formare profesională organizate în baza unor proiecte deja finanţate, ceea ce a

condus la reducerea costurilor destinate formării profesionale, mai ales pentru situaţiile în care

cursurile s-au desfăşurat în altă localitate (cazarea, diurna, pentru multe inclusiv transportul au fost

suportate de organizatorii programelor). În perioada 2010-2012, personalul de specialitate al

bibliotecii a participat la 11 programe de formare în 2010, 35 de în 2011 şi 40 în 2012. De remarcat

este faptul că o mare parte dintre programele de formare profesională la care au participat angajaţii

bibliotecii au fost susţinute de Centrul de Formare al instituţiei creat şi dotat în Programul Biblionet.

Acelaşi Program Biblionet a finanţat cheltuielile legate de cursurile dezvoltate de Centrul de Formare

Profesioanală al Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj.

O formă interactivă de formare profesională adoptată de management în perioada evaluată este

vizita de studiu/bune practici, deoarece permite contactul direct cu mediul din alte biblioteci,

schimbul de experienţă direct între bibliotecari, fiecare interesându-se de domeniul de competenţă şi

este, în acelaşi timp, un mod facil de a intra în contact cu bunele practici din instituţiile similare şi

aplicarea în propria instituţie, adaptat a unor astfel de exemple. În acest scop, angajaţii Bibliotecii au

mers în vizită de lucru la Biblioteca Judeţeană Astra Sibiu în 2010, la Biblioteca Judeţeană Mureş în

2011 şi la Biblioteca Naţională a României în 2012, ocazie cu care au vizitat şi Târgul Gaudeamus.

Formelor clasice de dezvoltare a performanţelor profesionale (cursuri, traininguri) li se adaugă

participările la conferinţe şi simposya profesionale ale bibliotecarilor şi managerului:

-

- Seminar egalitate de şanse – 1 participant - bibliotecar

- 26-28 aprilie 2012 / Conferinţa ANBPR – Impactul transformator al bibliotecilor publice în

comunitate - Târgu Mureş - 5 participanţi din Bibliotecă

- 17-21 octombrie 2012 – Conferinţa ANBPR – Viitorul aparţine bibliotecilor în schimbare – Brăila –

5 participanţi din Bibliotecă

- Conferinţa Informaţia editorială şi bibliotecile PROEDIT – Poiana Braşov, 2012 – 4 bibliotecari

participanţi.

- 24 aprilie 2012 – Portret de bibliotecă – Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj prezentat la

activităţile de deschidere a Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti

Atelier Evidenţa colecţiilor – la BJ Gorj – (Dan Jianu, Fabiola Neacşu, Gabriela Jitea, Simona

Pătraşcu, Marinela Csolti, Aura Elena, Anca Vintilă, Denisa Gheorghe, Angela Dumitru, Iolanda

Bibanu, Elena-Mariana Angheluţă)

Atelier - Strategie de dezvoltare a sistemului de biblioteci publice, la Braşov 15-17 mai 2012 (1 şef

birou, manager)

71

Investiţia în oameni a dat rezultate, bibliotecarii din Biblioteca Judeţeană Christian Tell

Gorj au început să prezinte activitatea în cadrul întâlnirilor profesionale la care au fost invitaţi:

Portret de bibliotecă – Biblioteca Judeţeană Christian Tell Gorj prezentat la activităţile de

deschidere a Bibliotecii Naţionale a României, Bucureşti (echipa fiind formată din manager, şi 4

bibliotecari Fabiola Neacşu, Roxana Oprea, Diana Lăcătuşu, Mariana-Elena Angheluţă), 24 aprilie

2012

Atelierul ”Servicii inovative pentru copii în biblioteca publică”, organizat la Biblioteca

Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, cu sprijinul Fundaţiei IREX România, unde bibliotecara Fabiola

Neacşu a participat cu lucrarea ”Biblioteca pentru copii – loc de informare, dar şi de relaxare”.

Simpozionul Bienal Naţional cu participare Internaţională "Momente din Istoria Lecturii

Publice" - ediţia a IV-a, Arad - (Fabiola Neacşu, Roxana Oprea, Diana Lăcătuşu, Marinela Csolti) – 3

prezentări ale serviciilor bibliotecii – E-@becedar, cursurile TIC pentru seniori, Cu adolescenţa în

portbagaj – Clubul de lectură Adolescenteen, Biblioteca pentru copii – loc de informare, dar şi de

relaxare

Atelierul „Programe educaţionale pentru persoanele în vârstă” / ASLECT – CPPC –

(Diana Lăcătuşu, Marinela Csolti – prezentarea proiectului Poveştile Oraşului

Acestor contribuţii pe plan naţional li se adaugă cele de peste ocean, din S.U.A. ale colegului

Constantin Mitucă, prezent la ultimele două ediţii ale Conferinţei Bibliotecarilor Americani (ALA)

de la New Orleans şi Anaheim, iunie 2011, 2012

- evaluarea personalului din instituţie (nu se solicită descrierea evaluării anuale a

personalului, ci doar rezultatele acesteia, precum şi numărul de premieri, comisii de disciplină -

măsuri, sancţiuni dispuse, altele);

Personalul este bine pregătit din punct de vedere profesional, toţi angajaţii au absolvit cursurile

de formare pentru ocupaţia de bibliotecar. În ultimii doi ani, întregul personal de specialitate,

managementul au parcurs diferite forme de pregătire profesională care au condus la dezvoltarea

competenţelor profesionale, cu reflectare în diversificarea serviciilor oferite.

De la momentul admiterii Bibliotecii Judeţene Christian Tell în programul Biblionet

bibliotecarii din echipa de proiect – coordonatorul judeţean, formatorii, informaticianul - şi-au sporit

sarcinile de lucru în scopul atingerii obiectivelor proiectului. Mai mult decât atât, coordonatorul,

trainerii au fost cooptaţi în grupurile de lucru formate în timpul implementării proiectului (rezultatele

sunt prezentate în subcapitolul a.2.)

Programele de formare profesională urmate de colegii mei în cursul perioadei evaluate au dat

rezultate – cursurile de iniţiere în utilizarea computerului sunt susţinute de cele 4 colege bibliotecar de

la Sala de lectură. În cursul anului 2011 s-au implementat două proiecte propuse la Şcoala de vară a

Tinerilor Bibliotecari de două colege – Citesc, deci nu mă plictisesc, respectiv, Biblioteca promotor al

bibliotecilor publice din judeţ, iar la Filiala pentru Copii şi Filiala Victoria s-au desfăşurat numeroase

ateliere de lucru destinate cu precădere copiilor, toate fiind susţinute de colegele noastre bibliotecare.

S-a elaborat aplicaţia la apelul de proiecte Tineret în acţiune, Măsura 1.1. – Schimb de tineri,

datorită participării la programul Accesarea fondurilor europene şi, chiar dacă proiectul nu a fost

câştigat, arată că investiţia în resursele umane contează. În anul 2012 bibliotecarii au continuat să

participe la apeluri de proiecte pentru a atrage resurse nerambursabile şi, graţie acestor eforturi se

implementează proiectul finanţat de Fundaţia IREX - Bachus-prieten sau duşman? şi urmează a se

implementa proiectul E-lectura pentru mine cu finanţare de la aceeaşi Fundaţie IREX.

Din păcate, referindu-ne la frumoasa activitate profesională desfăşurată de colegii mei,

legislaţia nu permite acordarea de premii, astfel încât, în perioada evaluată nu s-au acordat astfel de

stimulente financiare.

c) Situaţia economico-financiară a instituţiei;

d.1. execuţia bugetară a perioadei raportate:

- bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii):

72

- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în

baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru

reparaţii capitale):

Execuţia bugetară 20101 2011 20122

Buget de venituri (subvenţii/alocaţii,

surse atrase, venituri proprii)

695.873 1.226.400 1.250.000

Bugetul de cheltuieli (personal, bunuri şi servicii, capital) 691.512 1.226.400 1.268.000

Nr. crt.

Programul Tipul proiect Denumirea

proiectului Devizul Estimat

Devizul realizat

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

Programul BiblioCOM. BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „Chr. Tell” PARTENERUL

COMUNITĂŢII

proiecte mici Ziua Culturii Naţionale Şi eu ştiu să utilizez computerul! Luna adolescenţilor Bine ai venit primăvară! Cărţile care contează Biblioteca partenerul proiectului Şcoala Altfel O floare pentru tine Ziua mondială a sănătăţii Paştele – sarbatoarea luminii şi a Învierii Zilele Culturii scrise în Gorj. În familie la bibliotecă 9 mai, Ziua Independenţei de Stat a României, Ziua Victoriei şi Ziua Europei. Ziua Eroilor Veniţi la joacă Zilele Europene ale Patrimoniului Din nou la şcoală! Amintiri din casa bunicilor D’ale carnavalului la bibliotecă Petrecere de Halloween E vremea colindelor

- 500 500 400 - 400 400 100 300 - 300 - - - - 500

722,25 399,97 471 751

proiecte medii Maraton în Bibliotecă Atelierele de Vacanţă ale Bibliotecii Judeţene „Christian Tell” Gorj În bătătura bunicilor Moş Nicolae recompensează pe cei merituoşi Citeşte pentru tine

1500 1000

2000 1200 1200

432,4 1590,38 421,97

proiecte mari Zilele Porţilor Deschise la Bibliotecă

5000 4588

RECUPERAREA IDENTITĂŢII

LOCALE

Proiecte mici 118 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Dunărene Constantin Brâncuşi

- - -

1 Datele financiare prezentate sunt pentru cele 7 luni de activitate, perioada cuprinsă între 01.06.2010-31.12.2010

2 Datele sunt raportate la bugetul iniţial, incă nu am încheiat financiar anul 2012.

73

-136 ani de la naştere. In memoriam Tudor Vladimirescu Eminescu la Floreşti 95 de ani de la lupta de la Podul Jiului Nicolae Diaconu, contemporanul nostru 1 Decembrie – Ziua Naţională a României Zilele Recunoştinţei

- - - -100 - -

Proiecte medii Festivalul interjudeţean de umor Al. Calotescu-Neicu Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia XXXI. Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, ediţia XVIII-a

Festivalul interjudeţean de umor Al. Calotescu-Neicu - 1000 Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia XXXI. - 4500 Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, ediţia XVIII-a - 3200

Festivalul interjudeţean de umor Al. Calotescu-Neicu - 989 Festivalul Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia XXXI. – 4384,95 Festivalul Naţional de Umor „Ion Cănăvoiu”, ediţia XVIII-a – 3101,2

Proiecte mari Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediţia a XV-a

Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediţia a XV-a - 6000

Atelierul Naţional de Poezie „Serile la Brădiceni”, ediţia a XV-a – 5747,2

Total: Total: Total: 30000 Total: 23599,48

d.3. gradul de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei (%):

- veniturile proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de

bilete/tarife practicate: preţ întreg/preţ redus/bilet profesional/bilet onorific, abonamente, cu menţionarea

celorlalte facilităţi practicate; nu este cazul

- veniturile proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei;

donaţii de carte 38800 lei în 2010, donaţii de carte în 2011 - 16.620 lei, donaţie echipamente program

Biblionet 28.561,88 lei, donaţii de carte 22519,13 lei în 2012 (noiembrie)

- venituri realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte autorităţi

publice locale; nu este cazul

d.4. gradul de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor: (%);0,44 % (2011),

1,46 (2012)

d.5. ponderea cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor – 68,38 % în 2010, 65,39 %. în 2011,

68 % în 2012

d.6. ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total; nu au fost prevăzute sume pentru cheltuieli

de capital în 2010, 2012, iar în 2011 au fost în pondere de 0,024 %

d.7. gradul de acoperire a salariilor din subvenţie (%); 100%

- ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de

muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile); 0

d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care: 196,22 în 2010, 124,82 în 2011, 113 în 2012.

- din subvenţie/alocaţie; 196,22 196,22 în 2010, 124,82 în 2011, 113 în 2012

- din venituri proprii. 0

d) Strategia, programele si implementarea planului de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice

instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor managementului;

e.1. scurtă analiză a programelor (eficacitatea acestora în funcţie de răspunsul comunităţii la proiectele

incluse în acestea);

Programele prevăzute de management au două dimensiuni, una legată de investiţii pentru întărirea

capacităţii instituţionale, cealaltă de diversificare a ofertei culturale.

74

În ceea ce priveşte proiectul Restituirea caselor cărţii, prin grija Consiliului Judeţean s-a realizat

proiectul de restaurare a Casei Iosif Keber, sediul Secţiei de Artă a bibliotecii.

Proiectul Reamenajarea Secţiei pentru Copii s-a finalizat la 26.10.2010, tot prin investiţia Consiliului

Judeţean, secţia s-a redeschis pentru public după ce colecţiile au fost mutate, inventariate şi rearanjate după

criterii biblioteconomice.

Programul Biblioteca secolului XXI are drept scop dezvoltarea capacităţii de stocare, comunicare,

promovare şi valorificare a rezultatelor activităţii Bibliotecii Judeţene pentru a facilita accesul la resursele

deţinute indiferent de locaţia utilizatorului şi se adresează tinerilor, populaţiei active ocupate indiferent de

domeniul în care activează ca beneficiari direcţi, comunităţii locale, naţionale, europene ca beneficiari indirecţi.

Pentru o funcţionare mai optimă a acestor servicii s-a avut în vedere redimensionarea reţelei informatice

destinată funcţionării optime a serverelor şi Centerlor cu Acces Public obţinute prin participarea la programul

Biblionet.

Proiectul Dezvoltarea şi comunicarea colecţiilor cuprinde rezultatele activităţii de bază a instituţiei

până la momentul în care utilizatorii ajung să folosească serviciile noastre.

Utilizatorii serviciilor Bibliotecii au crescut constat în perioada iunie-2010-noiembrie 2012, datorită

serviciilor tradiţionale oferite cărora li s-a adăugat servicii noi, moderne, multe bazate pe tehnologia informaţiei

şi comunicării, totul în scopul de a accesibiliza informaţia pentru beneficiarii noştri. În acelaşi timp, remarcăm că

a scăzut costul pe beneficiar concomitent cu această creştere a numărului de utilizatori, în condiţiile în care

bugetul alocat instituţiei a cunoscut creşteri uşoare în 2012, faţă de 2011. Coroborând aceşti indicatori

considerăm că raportul dintre ei reprezintă dovada unei creşteri a performaţelor instituţiei în acelaşi timp cu

utilizarea eficientă a resurselor financiare alocate de autoritatea finanţatoare, Consiliul Judeţean Gorj.

COMUNICAREA COLECŢIILOR

Indicator Anul 20103 2011 20124

Utilizatori 2957 9825 11042

Documente împrumutate 111678 233875 168201

Frecvenţă/vizite la bibliotecă 84877 117930 98168

DEZVOLTAREA FONDULUI DE DOCUMENTE DE BIBLIOTECĂ


Documente achiziţionate 3692, din care 69 titluri periodice

6597, din care 167 titluri periodice

6206

Documente donate 841 1706 1508

Depozit legal 71 204 185

PRELUCRAREA FONDULUI DOCUMENTAR


Titluri înregistrate ăn catalogul electronic 3882 6317 5287

Volume înregistrate în catalogul electronic 5945 7348 6925

e.2. scurtă analiză a proiectelor din cadrul programelor (eficacitatea acestora în funcţie

de răspunsul comunităţii la proiectele incluse în acestea);

Prin programul minimal, în anul 2012 am propus 39 de proiecte şi s-au realizat 53 care, alături

de cei care au participat la alte ateliere, mai ales la Filiala pentru Copii, sau la activităţi pe care le-am

găzduit, au adus în spaţiile bibliotecii un număr de 5852 de beneficiari, aceştia adăugându-se celor

11042 de utilizatori ai serviciilor tradiţionale de bibliotecă. Deschiderea Centrelor cu Acces Public la

computere conectate la internet, dobândite în urma participării la programul Biblionet a răspuns unei

4 Datele sunt la luna noiembrie 2012 5 Raportarea este valabilă pentru lunile iunie-decembrie 2010, contractul de management începând în luna iunie 6 Datele sunt la luna noiembrie 2012 7 Raportarea este valabilă pentru lunile iunie-decembrie 2010, contractul de management începând în luna iunie 8 Datele sunt la luna noiembrie 2012

75

nevoi a comunităţii, dovedită de numărul utilizatorilor acestui nou serviciu de bibliotecă, 15.464 de

beneficiari ai acestuia fiind o cifră importantă pentru primul an de funcţionare în cele 3 centre

deschise.

Considerăm că proiectele propuse în perioada iunie 2010-noiembrie 2012, mai cu seamă cele

care au adus servicii noi de bibliotecă, au fost apreciate pozitiv de cei beneficiarii lor, ceea ce ne

motivează să le continuăm pe viitor, dar şi să dezvoltăm proiecte şi servicii noi. De asemenea, colecţia

bibliotecii care este în pas cu noutăţile pieţei editoriale şi se adaptează gusturilor utilizatorilor săi,

astfel încât în cursul anului evaluat am reuşit să ne creştem numărul beneficiarilor de servicii

tradiţionale, mai mult decât atât vizitele la bibliotecă au cunoscut un trend ascendent, ca şi numărul de

documente împrumutate.

e.4. managementul de proiect: centralizatorul de programe/proiecte/beneficiari: 2010

Nr. crt.

Programul Tip proiect Număr de Proiecte

Număr de

prezentari publice

Număr de beneficiari

(1)

(2) (3) (4) (5) (6)

proiecte mici 15 15 485

proiecte medii 2 2 140

proiecte mari

Total: Total: 17 Total: 625

2011

Nr. crt.


Număr de

prezentari publice


(1)

(2) (3) (4) (5) (6)



proiecte mari 1 1 70


2012 Nr. crt.


Număr de

prezentari publice


(1)

(2) (3) (4) (5) (6)



proiecte mari 1 1 70


e.5. evidenţierea numărului de beneficiari ai proiectelor instituţiei în afara sediului, prin

prezentarea sintetică a evoluţiei numărului de participanţi/beneficiari ai proiectelor instituţiei,

în afara sediului acesteia. Numărul de beneficiari (spectatori, vizitatori etc) poate fi doar cel

rezultat din înregistrările în evidenţele contabile ale instituţiei, indiferent de categoria de bilete –

preţ întreg, redus, profesional, onorific etc;

76

e.6. servicii culturale oferite de instituţie în cadrul programelor proprii, rezultate din misiunea

acesteia, altele decât cele din programul minimal, după caz, prin prezentarea listei

programelor/proiectelor/acţiunilor realizate în afara programului minimal şi o foarte scurtă descriere a

acestora;

Nr.

crt

Denumirea

programului/



programului/proiectului Beneficiari

1

Târgul Alternativ de Carte – 23 iulie

Uniunea Scriitorilor din România, Observator Cultural, România Literară, sponsor ARG Financial Services SRL Târgu Jiu

Întâlnirea scriitoarei Nora Iuga cu scriitorii şi admiratorii gorjeni,dialogul scriitoarei cu cei prezenţi, lectură publică din creaţia autoarei, proeicţii video, târg de carte

40

2 Lansare de carte O viaţă împreună – 15 iulie

Scriitorul Constantin Stănoiu Prezentarea volumului, dialog cu sala, sesiune de autografe

35

3 Lansare de carte Vamă – Dinu Olăraşu – 15 august

Şcoala Populară de Artă Prezentarea volumului, dialog cu sala, sesiune de autografe, sesiuni de muzică folk oferite de autor participanţilor

35

4 Sănătate printre cărţi – 8 octombrie

Asociaţia Europrotector Proiecţii video, discuţii cu bibliotecarii pentru promovarea prin bibliotecă a unei vieţi sănătoase

50

5 Lansare de carte Lecţia pe nisip – Mihaela Mirea – 10 noiembrie

Scriitoarea Mihaela Mirea Prezentarea volumului, dialog cu sala, sesiune de autografe

15

6 Lansare de carte Casa fără

ferestre, Florian Saioc

Scriitorul Florian Saioc Prezentarea volumului, dialog cu sala,

sesiune de autografe 30

7

Lansare carte Lazăr

Popescu, Eşecul cartofilor

cruzi

Scriitorul Lazăr Popescu Prezentarea volumului, dialog cu sala,


8 Cerc metodic Biblioteca

Comunală Bărbăteşti

Biblioteca comunală

Bărbăteşti

Prezentarea volumului, dialog cu sala,


9 Lansare de carte- Sorin

Popescu, Nostalgii

Primăria Tîrgu Jiu, autorul Prezentarea volumului, dialog cu sala,


10

Lansare de carte, Aurel

Turbăceanu, Arabii şi

relaţiile româno-arabe

autorul Prezentarea volumului, dialog cu sala,


11 Lectură publică scriitorul

Lazăr Popescu

Scriitorul Lazăr Popescu Lectură publică, dialog cu sala 20

12 NOAPTEA BIBLIOTECILOR

Teatrul Dramatic Elvira

Godeanu, Cenaclul

Columna, Colegiul Naţional

Tudor Vladimirescu, Liceul

de Muzică şi Arte

Constantin Brăiloiu

Complex de activităţi – recitaluri

muzicale, reprezentări teatrale, lectură

publică, interferenţe carte-film – Anna

Karenina

289

13 Redescoperă Gorjul Consiliul Judeţean Gorj,

Muzeulul Judeţean Gorj

Concurs de cultură generală pe tema

obiectivelor turistice ale Gorjului 30

14 Ai carte ai parte! Concurs pentru elevii din clasele II-VIII

pe baza lecturilor acestora 131

15 În aşteptarea lui Moş

Crăciun

Scenetă interpretată de utilizatorii noştri

sub îndrumarea bibliotecarelor de la

Filială, premiere participanţi şi

câştigători la concursul Ai carte ai parte

– Filiala pentru Copii (46 copii

evidenţiaţi prin premii şi diplome de

participare)

60

16 Seara de jazz la Biblioteca

de Artă Iosif Keber

8 întâlniri cu proiecţii jazz 90

17

Seara de muzică şi film la

Biblioteca de Artă Iosif

Keber

6 întâlniri cu proiecţii de filme şi muzică 72

18 Poveştile Oraşului, grant

IREX

54 beneficiari

direcţi, 50

participanţi la

77

1 9 Lansare de carte Dumitru

Dănău

Scriitorul Dumitru Dănău Prezentarea volumului, dialog cu sala,


20

Lansare carte Lazăr

Popescu, Eşecul cartofilor

cruzi – vol II

Scriitorul Lazăr Popescu Prezentarea volumului, dialog cu sala,


21 Lansare de carte- Sorin

Popescu – Tempi passati



22

Lansare de carte- Titu

Pânişoară, I. Şoldea – Gorjul

cultural după 1940



23

SEPTUAGENARIA întâlnirea

promoţiei 1962 a Liceului

Tudor Vladimirescu -

Lansări de carte

Autorii, Primăria Târgu Jiu Prezentarea volumulelor – V. Şerban –

Loc de trăit, loc de murit; I,

Paraschivoiu – Dor de ţară; Ion

Bistreanu – Basarabia 1992, Constantin

Mendea – Jazzul clasic, dialog cu sala,

sesiune de autografe

56

24

Lansare de carte- Nelu

Pochea -300 de catrene

perene

scriitorul

Prezentarea volumului, dialog cu sala 50

25 D’ale carnavalului la

Bibliotecă

Teatrul Dramatic Elvira

Godeanu, Clubul de lectură

Adolescenteen al

Bibliotecii, epigramişti,

scriitori

Complex de activităţi , reprezentaţii

teatrale, lectură publică, interferenţe

carte-film – Anna Karenina

70

26

Redescoperă Gorjul –

Săptămâna turismului

gorjean

Consiliul Judeţean Gorj,

Muzeulul Judeţean Gorj Concurs de cultură generală pe tema

obiectivelor turistice ale Gorjului 30

27 Lansare de carte Radu

Cârstoiu – Lumea lui Floricel

scriitorul Prezentarea volumului, dialog cu sala 65

28

Seara de muzică şi film la

Biblioteca de Artă Iosif

Keber

8 întâlniri cu proiecţii jazz 90

29 Adolescent ca tine sunt şi

eu

Centrul Judeţean de

Asistenţă şi Resurse

Educaţionale

Atelier creativ incluziv 20

30 Prăjitură cu aromă de chimie Clubul de lectură

Adolescenteen atelier 20

31 Jocuri de societate pentru

adolescenţi

Clubul de lectură

Adolescenteen Activităţi ludice - 6 înâlniri

60

32 Bachus – prieten sau

duşman

Finanţat de Fundaţia IREX

Campanie de conştientizare împotriva

efectelor nocive ale alcoolului – mediul

rural

393(385)

participanţi la

campanii şi 8

beneficiari de

cursuri

Pe parcursul anului 2012 am continuat să urmărim apelurile de cereri de proiecte pentru care

Biblioteca putea fi eligibilă. Am accesat noile granturi propuse de Fundaţia IREX în Programul

Biblionet – Idei de 15.000+ şi Bibliotecile judeţene: Centre de excelenţă. Ambele aplicaţii depuse la

sesiunile de la Idei de 15.000+, Bachus-prieten sau duşman? (finanţare de 18.229,92 lei) şi E-

lectura pentru mine? (finanţare de 4999 dolari) au primit finanţare, primul proiect fiind la finalul

implementării sale, cel de-al doilea urmează a se implementa în anul 2013.

La sesiunea II pentru proiecte culturale deschisă de AFCN în 2012 am depus proiectul

TINGHID al cărui obiectiv este formarea unui grup de ghizi voluntari pentru traseele culturale din

Târgu Jiu. Aplicaţia a primit 74 de puncte, insuficiente pentru a obţine finanţarea cerută, la această

sesiune fiind depuse un număr foarte mare de proiecte.

În luna septembrie 2012 am depus aplicaţia pentru deschiderea în judeţul Gorj, prin Bibliotecă

a unui Centru Europe Direct, în scopul conectării comunităţii noastre la informaţia referitoare la

problemele Uniunii Europene. În 5 decembrie am primit înţtiinţarea oficială că aplicaţia noastă va

primi finanţare. Aşadar timp de 5 ani, acordul semnat va permite funcţionarea acestui centru care va

aduce un nou tip de servicii pentru gorjeni.

78

În luna august 2012 am încheiat cu ANBPR, asociaţia profesională a bibliotecarilor, un acord

de parteneriat ce are drept scop implementarea proiectului Te iubeşte mama, care îşi propune să

refacă legăturile de familie prin comunicarea la distanţă între mamele plecate la muncă în Italia şi

copii rămaşi acasă, totul prin intermediul bibliotecilor publice, mai ales din mediul rural. Proiectul este

iniţiat de Asociaţia Femeilor Române din Italia şi se desfăşoară în Italia cu ajutorul bibliotecilor din

zona Milano, însă este de dorit ca, pe parcurs, să acopere şi alte zone din Italia.

e.7. alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia, după caz, prin prezentarea listei

activităţilor nespecifice instituţiei, necuprinse în programele acesteia, şi o foarte scurtă descriere a

acestora;

e.8. indice de ocupare a sălilor/spaţiilor destinate beneficiarilor (la sediu) (%). – 100%

Mesajul Bibliotecii Judeţene Christian Tell Gorj pentru perioada 2010-2012, suntem aici pentru ca

întreaga comunitate gorjeană să îşi satisfacă rapid nevoile de cunoaştere şi să fie conectată cu

lumea culturală şi informaţională şi considerăm că nu a fost doar un mesaj, ci o realitate. .

79

CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA

MISIUNEA ORGANIZAŢIEI Misiunea instituţiei constă în asigurarea condiţiilor favorabile unui climat educaţional optim

pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă a elevilor, punând la dispoziţia acestora resursa umană

competentă şi mijloacele informaţionale capabile să ofere consiliere psiho-educaţională tuturor

factorilor implicaţi în ecucaţie: elevi, părinţi, profesori, comunităţi. Centrul Judeţean de Resurse şi de

Asistenţã Educaţionalã Gorj îşi propune să ofere servicii educţionale specializate, bazându-se pe principiul

maximei flexibilităţii şi toleranţei faţă de diferenţele existente între copii.

Scopul activităţii CJRAE Gorj este acela de a oferi tuturor copiilor posibilitatea de a învaţa în

funcţie de ritmul, capacităţile şi nevoile proprii, şansele de a se exprima conform trăsăturilor

individuale de personalitate, să faciliteze transformarea sistemului educaţional într-o „Şcoală pentru

toţi”.

CJRAE îşi asumă rolul de nucleu care coordonează, gestionează şi monitorizează acţiunile,

activităţile şi serviciile integrate oferite de instituţiile şi unităţile din subordine, existente la nivel judeţean,

prin asigurarea accesului tuturor la o educaţie de calitate precum şi prin asigurarea asistenţei necesare şi

acţiunii unitare şi consecvente, pe termen scurt, mediu şi lung.

CJRAE Gorj va garanta informarea şi sprijinirea cadrelor didactice, pregătirea

comunităţii pentru pimirea persoanelor cu cerinţe educative speciale în mediile şcolare şi sociale

obişnuite, respectând principiul normalităţii.

BENEFICIARII activităţilor sunt, în egală masură, copii/ elevii/ tinerii din şcolile speciale şi de

masă, părinţii, cadrele didactice din învăţământul de masă precum şi membrii comunităţii locale.

80

Analiza S.W.O.T.:

Puncte tari Puncte slabe

majoritatea cadrelor didactice din reţeaua de asistenta psihopedagogică şi

logopedică sunt titulare, calificate, doar 3 având statutul de suplinitor;

la nivelul CJRAE Gorj există 48 de profesori în Centrul Judeţean de Asistenţă

Psihopedagogică Gorj şi Reţeaua de Cabinete de Asistenţă Psihopedagogică,

11 profesori logopezi şi un asistent social, care asigură servicii specializate de

consiliere psihopedagogică, logopedie şi mediere şcolară<

70% dintre cadrele didactice au studii masterale, 60% au gradul didactic I şi II.;

fiecare salariat a participat la cel putin un program de formare continuă, în

management educaţional, educaţie incluzivă, managementul proiectelor cu

finanţare europeană sau proiecte specifice sectorului de activitate.;

Revista „ Împreună pentru copii”, editată de CJRAE, este la primul număr (în

format electronic) şi se depun eforturi pentru tipărirea ei;

evenimentele metodico-ştiinţifice iniţiate de CJRAE, CJAP, CLI s-au

permanentizat şi au luat anvergură regională şi chiar naţională;

baza materială existentă la sediul CJRAE şi într-o bună parte a cabinetelor

şcolare/interşcolare de asistenţă psihopedagogică şi terapii logopedice este

funcţională ;

fondul de carte de specialitate şi dotarea/realizarea materialelor didactice

specifice s-a îmbogăţit continuu;

colaborarea cu familia, ca principal partener educaţional în proiectele iniţiate de

CJRAE, s-a intensificat şi diversificat, în parteneriat cu unităţile şcolare din

judeţ, cu ONG- uri locale, naţionale şi internaţionale;

a crescut numărul parteneriatelor încheiate la nivel local, judeţean şi naţional,

cu alte organizaţii furnizoare de educaţie sau de asistenţă educaţională;

iniţierea şi desfăşurarea unor studii şi cercetări de specialitate.

numărul relativ redus de cadre didactice (consilieri şi logopezi) necesari

acoperirii nevoii de servicii educaţionale specializate;

dificultăţi generate de insuficienta informare şi formare a cadrelor didactice,

a părinţilor şi a comunităţii, privind respectarea individualităţii fiecărui copil

şi a principiilor educaţiei integrate şi incluzive;

numărul mic de specialişti în CJAP şi lipsa unui mijloc de transport propriu

generează dificultăţi în deplasarea la numeroasele solicitări din mediul

rural/din judeţ;

absenţa mediatorilor şcolari;

absenţa unei comisii de evaluare internă la nivelul CJRAE;

percepţia eronată a rolului cadrelor didactice specializate (profesori

logopezi şi profesori în CSAP) de către cadrele didactice şi managerii şcolari

generează cereri de servicii care nu intră în atribuţia specialiştilor;

accentuarea fenomenului de absenteism în rândul elevilor şi a abandonului

şcolar, în unităţile şcolare din zonele rurale sau cu populaţie de etnie romă;

insuficienta colaborare a părinţilor cu şcoala, în special în unităţile de

învăţământ liceal, grupuri şcolare şi în unităţile de învăţământ din mediul

rural;

organizarea repartiţiei teritoriale a resurselor educationale specializate

(consilieri, logopezi, cadrele didactice de sprijin) nu este unitară, fiind

realizată la nivele diferite: IŞJ; unitati şcolare, CJRAE;

lipsa spaţiilor special destinate activităţilor educaţionale specializate (în

cazul în care sunt în aceeaşi unitate şcolară trebuie să utilizeze acelaşi spaţiu

profesorul consilier, logopedul şi profesorul de sprijin, în acelaşi program);

slaba motivare financiară a activităţii specifice de înaltă calificare;

Oportunităţi: Ameninţări:

foarte bună colaborare cu autorităţile locale - Consiliul Judeţean şi

Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj;

blocarea posturilor prevăzute de cadrul legal şi dificultăţi în acoperirea

nevoilor de asistenţă educaţională de specialitate.

81

posibilitatea implicării în programe de cooperare naţională şi

internaţională;

creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului

comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şcolare;

lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic;

creşterea gradului de autonomie instituţională şi a sferei de acţiune a

CJRAE în baza prerogativelor noii legi a educaţiei;

înfiinţarea Serviciului de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională în cadrul

CJRAE Gorj;

reorganizarea site-ului CJRAE Gorj şi crearea unei pagini web a instituţiei.

Restructurarea retelei şcolare şi aplicarea finanţării/elev afectează securitatea

posturilor de profesor în CSAP din unităţile şcolare.

Reducerea resurselor bugetare.

creştere uşoară a ratei abandonului şcolar în rândurile copiilor proveniţi

din grupurile dezavantajate.

Resursele limitate ale autorităţilor locale pentru furnizarea suportului

financiar necesar asigurării frecventării şcolii şi integrării tuturor copiilor

depistaţi cu CES.

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUSIVĂ TÂRGU JIU

Aprobat în ședința

Consiliului Profesoral

din data de 11.10.2013

I.CURRICULUM

1. Proiectare

1.1. Corelarea obiectivelor stabilite la nivelul sistemului naţional de învăţământ Şi al celui teritorial cu

cele specifice unităţii de învăţământ.

Proiectarea didactică la toate disciplinele din curriculum pentru învățământul special a fost realizată,

la nivelul fiecărei clase sau grupe de elevi ținând cont atât de obiectivele stabilite prin curriculum național și

aprobate prin ordin de ministru dar și de specificul unității de învățământ, de caracteristicile și nivelul de

dezvoltare psihico fizic și intelectual a fiecărui colectiv de elevi sau, în cele mai multe cazuri ale fiecărui elev

în parte, în conformitate cu procedura operațională specifică acestei activități funcțională la nivelul CSEI

Târgu Jiu.

1.2. Elaborarea proiectului de curriculum al şcolii privind aplicarea curriculumului naţional şi

dezvoltarea naţională/locală de curriculum.

La elaborarea proiectului de curriculum al școlii s-a ținut cont de nivelul de dezvoltare

psihointelectuală a elevilor, de continuitate pe același nivel de învățământ în sensul evitări introduceri de

discipline noi la intervale scurte de timp, de aptitudinile și deprinderile elevilor și nu în ultimul rând de baza

materială a școlii. Au fost respectate precizările Ministerului Educației Naționale privind elaborarea

curriculumului școlii pentru unitățile de învățământ special.

1.3. Elaborarea proiectului activităţii extracurriculare ( extra - clasă şi extraşcolară) şi al

concursurilor şcolare.

Fiecare diriginte și-a elaborat încă de la începutul anului școlar 2012-2013 programul activităților

educative extarcurriculare. Și de această dată s-a ținut cont de potențialul elevilor formațiunilor de lucru și de

caracteristicile individule ale acestora de principalele evenimente din viața școlii și obiective de stabilite și

transmise de coordonatorul de programe și proiecte educative școlare și extrașcolare, baza didactico-

materială a școlii și opțiunile părinților.

Calendarul concursurilor școlare a fost întocmit și aprobat la nivelul catedrei de educație fizică și

coordonatorului SNAC de la nivelul unități de învățământ. S-a ținut cont de calendarul Special Olympics și

calendarul acțiunilor SNAC.

2. Organizare

2.1. Procurarea documentelor curriculare oficiale, a manualelor , auxiliarelor curriculare, ( caiete de

exerciţii, culegeri de texte şi de probleme, planşe,hărţi, seturi de dispozitive etc.), cărţilor pentru

biblioteca şi a aparaturii auxiliare.

Școala dispune de toate documentele curriculare oficiale începând cu Legea Educației naționale,

curriculum pentru învățământul special, metodologi, ordine, precizări, note transmise în teritoriu de MEN,

ISJ Gorj, terțe instituții . În ceea ce privește manualele școlare sunt folosite manualele existente, pentru

clasele de copii cu dezabilități profunde nu s-au elaborat manuale. Au fost elaborate auxiliare curriculare prin

preocuparea comisiilor metodice pe specialități. De asemenea au fost procurate materiale didactice și

literatură școlară și de specialitate prin alocări bugetare anuale sau cu ajutorul asociației umanitare a cadrelor

didactice din școală ”Iunona”.

2.2. Asigurarea bazei logistice pentru activităţile extracurriculare şi concursurile şcolare.

Școala dispune de suficiente spații și dotarea necesară organizării activităților planificate și în funcție

de acesta sau concursuri școlare cum au fost în acest an școlar concursul ”Participă” organizat de Fundația

Motivation România, sau Campionatul Special Olympics la fotbal - etapa regională.

3. Conducere operaţională.

83

3.1. Aplicarea documentelor curriculare aprobate (curriculum - ul naţional) și dezvoltările curriculare

de la nivel naţional.

Documentele curriculare aprobate prin ordin de ministru aplicabile în unitatea noastră de învățământ

sunt cele de la Școala de Arte și Meserii Special și Liceu Tehnologic Special domeniul Alimentație publică și

turism - specialitatea bucătari. Atât la cultură de specialitate, la modulele de specialitate, pentru fiecare an de

studiu cât și instruire practică, la disciplinele de cultură generală în special la anul de completare se aplică

curriculum școlii de masă.

3.2. Structurarea orarului şcolii (schemei orare) raportul la specificul unităţii şcolare. Managementul

timpului.

Orarul școlii a fost elaborat la începutul anului școlar de comisia pentru întocmirea orarului aprobată

prin decizie internă. La întocmirea orarului s-a ținut cont de principiile de întocmire a uni astfel de document,

nivelul claselor de elevi numărul de ore alocat fiecărei clase, necesitatea efectuării orelor de educație fizică,

religie, preprofesionalizare de profesori și maiștri de specialitate. Timpul a fost manageriat optim în interesul

copiilor.

3.3. Monitorizarea ofertei educaţionale a şcolii în conformitate cu criteriile de monitorizare şi evaluare

şi/sau indicatorii de performanţă stabiliţi prin proiectul de curriculum sau prin proiectele de

dezvoltare realizate în urma diferitelor forme de inspecţie.

Oferta educațională a școlii a fost elaborată la jumătatea anului școlar 2012-2013, a fost popularizată

la nivelul comunității locale și factorilor cu atribuții în orientarea școlară și profesională a copiilor cu CES ș

anume Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Gorj și a instituțiilor din subordine,

Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj. S-a avut în vedere și a fost monitorizat modul

în care proiectul Planului de Școlarizare pentru anul școlar 2012-2013 va fi sau realizat.

3.4. Supervizarea desfăşurării activităţilor extracurriculare şi a concursurilor şcolare.

Supervizarea și monitorizarea activităților extracurriculare a fost realizată de coordonatorul de

programe și proiecte școlare și extrașcolare. Acesta a prezentat conducerii școlii rapoarte semestrial și anual

privind gradul și modul de realizare a activități extracurriculare și a concursurilor școlare din afara

concursurilor sportive. Concursurile sportive au fost organizate de catedra de educație fizică și supervizate de

coordonatorul SNAC.

4. Control-evaluare

4.1. Evaluarea ofertei educaţionale şi a performanţelor educaţionale pe baza indicatorilor de

performanţă stabiliţi prin proiectul de curriculum sau prin proiectele de dezvoltare realizate în urma

diferitelor forme de inspecţie .

Oferta educațională a fost bine realizată proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2012-

2013 fiind realizat în procent de 100 %. Au fost realizate clasele propuse pe niveluri de învățământ asigurând

o cuprindere corespunzătoare a elevilor cu cerințe educative speciale în. Oferta educațională se bazează pe

prevederile Planului de dezvoltare instituțională și lanurile manageriale care prevăd strategii de cuprindere a

unui număr cât mai mare de elevi cu CES în învățământul special dar și diversificarea serviciilor

educaționale oferite copiilor, părinților cadrelor didactice din comunitatea locală.

4.2. Elaborarea propunerilor privind modificarea curriculum - ului naţional şi a dezvoltărilor

regionale şi locale.

În anul școlar 2012/2013 nu au fost elaborate propuneri de modificare a curriculum-ului național sau

a dezvoltării regionale și locale.

4.3. Asigurarea / pregătirea examenelor naţionale de sfârşit de ciclu (capacitate şi bacalaureat).

Simulare.

Examenele de sfârșit de ciclu în număr de două au fost organizate foarte bine cu sprijinul și

participarea reprezentanților Inspectoratului Școlar Județean Gorj și colegilor cadre didactice din unitățile de

învățământ profesional și tehnic care au făcut parte din comisiile de examen.

Rezultatele au fost foarte bune procentul de promovabilitate fiind de 100 % la ambele examene.

4.4. Întocmirea documentelor şi a rapoartelor tematice curente şi speciale, solicitate de I.S.J., M.EC. şi

autorităţile locale.

84

Toate documentele și rapoartele solicitate de ISJ, MEC sau autorități locale au fost întocmite și

maximum de seriozitate, profesionalism și promptitudine. Întocmirea la timp și de calitate a tuturor

documentelor solicitate se bazează pe o activitate susținută la nivelul compartimentelor funcționale și bunei

comunicări între compartimente și cu conducerea școlii, verificarea zilnică și de mai multe ori pe zi a poștei

electronice de către persoanele desemnate în acest sens.

4.5. Întocmirea documentelor legale privind curriculum-ul naţional.

……..

4.6. Arhivarea şi păstrarea documentelor şcolare oficiale.

Arhivarea tuturor documentelor se face cu respectarea legislației domeniului, există prin decizie

internă persoană desemnată în acest sens. Arhiva a fost revizuită în la începutul anului școlar 2012-2013.

5. Motivarea

5.1. Asigurarea caracterului stimulativ.

În unitatea de învățământ există o atmosferă de lucru și o emulație specifică activităților cu copii cu

cerințe educative speciale. Cadrele didactice sunt motivate în sensul perfecționării profesionale prin cursuri

de formare oferite de diverși furnizori printre care se distinge Casa Corpului Didactic Gorj, prin participarea

la examenele pentru obținerea gradelor didactice. Acordarea, anual, a gradației de merit reprezintă o

motivație serioasă pentru desfășurarea exemplară atât a activității didactice cât și a celei extracurriculare.

Procedura de acordare a calificativului anual și fișa de evaluare cu criteriile și indicatori de performanță sunt

stimulative pentru creșterea calității procesului didactico-terapeutic.

5.2. Fundamentarea dezvoltărilor locale de curriculum pe experienţa copiilor/tinerilor şi pe specificul

comunitar.

Curriculum de dezvoltare locală are la bază experiența didactică de ani de zile, dorința elevilor de a

obține o calificare profesională care să le permită inserția pe piața muncii și condițiile oferite de comunitatea

locală, sectorul de alimentație publică și turism fiind foarte bine reprezentat în județul nostru.

6. Implicare/participare.

6.1. Încurajarea şi consemnarea dezvoltărilor curriculare locale şi a propunerilor pentru

îmbunătăţirea curriculumului naţional, provenite de la cadrele didactice din şcoală.

Nu este cazul

6.2. Transmiterea către cei în drept a dezvoltărilor curriculare locale şi a propunerilor pentru

îmbunătăţirea curriculumului naţional, provenite de la cadrele didactice din şcoală.

Nu este cazul

7. Formare/ dezvoltare profesională şi personală.

7.1. Asigurarea abilitării şi a consultanţei în problemele de curriculum pentru cadrele didactice.

Încă din primele zile de activitate din anul școlar 2012-2013 prin intermediul comisiilor metodice au

fost identificate noutățile curriculare, dacă a fost cazul, s-au revăzut conținuturile planurilor de învățământ și

a programelor școlare, s-a verificat existența manualelor și auxiliarelor curriculare utilizabile în n oul an

școlar.

7.2. Consilierea/sprijinirea cadrelor didactice aflate la început de carieră şi a celor necalificate.

Cadrele didactice tinere, debutante la început de carieră sau care iau pentru prima dată contact cu

învățământul special sunt preluate de responsabilii comisiilor metodice care împreună cu cadrele didactice

cu experiență îi inițiază în legătură cu curriculum-ul utilizat, le sunt puse la dispoziție documente, modele de

proiectare didactică, de adaptări curriculare, planuri de intervenție personalizată. Chiar dacă în mod oficial

mentoratul nu a fost introdus în sistemul de învățământ, în CSEI Târgu Jiu se practică o formă de mentorat

informal pe bază de voluntariat extrem de util noilor veniți.

7.3. Participarea la cursuri de formare pe probleme de curriculum.

Competențe crescute pentru cadrele didactice este cel mai elocvent exemplu de interes pentru

formarea în domeniul curricular. Din cadrul școlii noastre un număr de 38 de cadre didactice adică 50 % au

participat la cel puțin 2 module din acest program de formare. Școala noastră a furnizat și un formator, prof.

Baiu Nicu, pentru acest program.

8. Formarea grupurilor/dezvoltarea echipelor

85

8.1 Organizarea colectivelor de catedră şi a echipelor de proiect - în funcţie de necesităţile şcolii şi de

activităţile planificate.

Colectivul de cadre didactice este împărțit în 5 comisii metodice în funcție de specialitatea posturilor

astfel: comisia metodică de educație specială, comisia metodică a profesorilor logopezi, comisia metodică a

profesorilor și învățătorilor educatori, comisia metodică a cadrelor didactice de sprijin și comisia metodică a

profesorilor diriginți. De asemenea cadrele didactice ale școlii fac parte din 3 cercuri metodice, două

județene: cercul pedagogic al învățământului special și cercul pedagogic al profesorilor logopezi și unul

regional: cercul pedagogic al cadrelor didactice de sprijin. La nivelul școlii funcționează diverse comisii de

lucru formate în majoritate din cadre didactice stabilite prin decizie internă. Echipele de proiect sunt stabilite

fie prin oferta voluntară a celor care doresc să facă parte din diverse colective fie prin selecție pe bază d

criterii prestabilite de inițiatorul proiectului.

8.2. Repartizarea responsabilităţilor în cadrul grupurilor formale.

Responsabilii comisiilor metodice sun aleși, în mod democratic, prin vot în cadrul primei ședințe de

comisie a fiecărui an școlar iar comisiile de lucru au responsabil stabilit în funcție de aptitudinile și

disponibilitățile cadrelor didactice pentru îndeplinirea atribuțiilor. Excepție face Consiliul de Administrație

care are o structură stabilită printr-un act normativ iar responsabilul este desemnat din rândul membrilor în

prima ședință CA.

9. Negocierea/rezolvarea conflictelor.

9.1. Asigurarea coerenţei între curriculum-ul naţional şi dezvoltările regionale/locale. ,asigurarea

coordonării între diferitele discipline /module / cadre didactice.

Coordonarea dintre diferitele discipline/ module comisiilor metodicele / cadre didactice este realizată

de responsabilii comisiilor metodice în baza unui grafic semestrial de desfășurarea a activităților metodice.

9.2. Rezolvarea "conflictelor de prioritate" - între reprezentanţii diverselor discipline - în interesul

copiilor / tinerilor.

Eventualele conflicte sunt negociate ș rezolvate la nivelul colectivelor de cadre didactice iar dacă

conflictele sunt interdisciplinare se recurge la intervenția conducerii executive a centrului sau a Consiliului

de Administrație. Menționez că în anul școlar 2012-2013 nu au existat conflicte între cadrele didactice sau

între colectivele de cadre didactice cară să necesite intervenția directorului sau a Consiliului de

Administrație.

II.RESURSE UMANE

1. Proiectare

1.1. Elaborarea proiectului de dezvoltare a resurselor umane - recrutare, selecţie, utilizare,

motivare, disponibilizare - privind atât personalul didactic cât şi cel nedidactic.

Proiectul planului de încadrare cu personal didactic se întocmește anul de conducătorul instituției este

discutat în Consiliul Profesoral și aprobat în Consiliul de Administrație după care este depus la ISJ. La

întocmirea acestui document se are în vedre planul de școlarizare aprobat pentru anul școlar respectiv în

cazul acesta 2012-2013. Criteriile de selecție sunt prestabilite prin metodologia de mișcare a personalului

didactic iar selecția propriuzisă este organizată de ISJ în baza calendarului mișcării personalului didactic cu

respectarea întregii legislații referitoare la această activitate de selecție. În ceea ce privește personalul

didactic auxiliar, tot în conformitate cu legislația sistemului completată de legislația muncii, selecția

personalului, criterii, calendarul sunt stabilite de școală la propunerea conducerii și aprobarea Consiliului de

Administrație.

1.2. Stabilirea / operaţionalizarea criteriilor de recrutare, utilizare şi disponibilizare

Libertatea de a stabili criteriile de selecție, utilizare și disponibilizare, deși limitată de legislație,

revine școlii , parțial, doar în cazul personalului didactic auxiliar și nedidactic. Toate aceste condiții sunt

stabilite prin fișa postului aprobată în Consiliul de Administrație al școlii.

86

2. Organizare

2.1. Realizarea, procedurilor de ocupare a posturilor şi catedrelor vacante pentru personalul din

subordine - conform criteriilor naţionale, locale şi proprii.

Procedurile de ocupare a posturilor și catedrelor vacante sunt stabilite, la nivel național, prin Metodologia de

mișcare a personalului didactic 2013 și aplicate atât la nivelul unității de învățământ cât și la nivel județean

cu ocazia organizării și desfășurării examenului de ocupare a posturilor.

2.2. Realizarea cuprinderii copiilor şi tinerilor înscrişi în unităţile de studiu, colectivele şi formele de

educaţie stabilite prin lege.

a. Cuprindere

Început de an şcolar (septembrie) = 165 elevi / 21 clase (inclusiv grădinița)

Grădiniță – înscrişi 5 copii

Situaţie la 21.06.2013 = 174 elevi / 23 clase (inclusiv grădinița)

Grădiniță – rămaşi 5 copii (1 plecat / 1 venit)

b. Rezultate şcolare

a) Rata de promovabilitate = 99%

b) Rata de repetenţie = 0 %

c) Rata de participare la cursuri = 94,83 %

a) Mediile generale, la sfârşitul anului şcolar

5.00-6.99 = 23 elevi

7.00-8.99 = 82 elevi

9.00 – 10.00 = 57

2.3. Realizarea orientării şcolare/profesionale a elevilor

Începând cu aul școlar 2012-2013, orientarea școlară a elevilor cu cerințe educative speciale, conform

Legii Educației naționale și metodologiilor specifice este realizată ce Comisia de Orientare Școlară și

Profesională de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională la propunerea Serviciului de evaluare

și orientare școlară și profesională din cadrul aceleași instituții și recomandarea Comisiei Interne de Evaluare

Continuă din cadrul CSEI Târgu Jiu și solicitarea părinților sau aparținătorilor legali.

2.4. Organizarea concursurilor şi a tuturor formelor de admitere pe bază de selecţie, conform

metodologiilor stabilite la nivel naţional, judeţean sau proprii.

Nu este cazul . În învățământul special admiterea se face prin orientare școlară și profesională

2.5. Realizarea orientării vocaţionale a copiilor şi tinerilor

Nu este cazul.

2.6. Asigurarea asistenţei sanitare şi a protecţiei muncii.

În cazul copiilor cu cerințe educative speciale elevi ai CSEI Târgu Jiu asistența medicală este asigurată de

medicii de familie, fiecare elev fiind înscris la un medic de familie, medicii specialiști în funcție de

afecțiunile pe care le au iar pe timpul desfășurării cursurilor de cabinetul medical. Cazurile ușoare la izolator

87

sau ambulatoriu, cazurile mai grave sau urgențele prin deplasarea la secțiile din cadrul Spitalului Județean

de Urgență.

3. Conducere operaţională

3.1. Realizarea transferului elevilor conform legislaţiei şcolare.

Elevii școlii noastre, și în general elevii din învățământul special, sunt transferați cu respectarea legislației

în vigoare, a prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar și a

legislației specifice, respectiv a regulamentelor de organizare și funcționare a învățământului special,

CJRAE, CSEI, comisia de orientare școlară și profesională. Transferul se realizează din învățământul normal

în învățământul special și invers, sau din învățământul special dintr-o unitate de învățământ în alta prin

orientare școlară și profesională cu respectarea procedurilor specifice.

3.2. Încheierea contractelor de muncă cu personalul didactic şi nedidactic.

Încheierea contractelor individuale de muncă se face la nivelul școlii în bala deciziilor de numire emise

de ISJ ca urmare a procesului de secție și repartizare a candidaților declarați admiși, în cazul personalului

didactic, sau a deciziilor interne, în cazul personalului didactic și nedidactic. La încheierea contractelor

individuale de muncă se are în vedere respectarea prevederilor legislației învățământului, legislației muncii și

contractului colectiv de muncă. Contractele sunt pe durată determinată sau nedeterminată și sunt semnate de

directorul CSEI și persoana respectivă.

3.3. Normarea şi utilizarea personalului din subordine - inclusiv în ceea ce priveşte conducerea

colectivelor de copii şi tineri ( dirigenţie/consiliere ). Realizarea fişelor posturi1or pentru personalul

din subordine.

Normarea pentru fiecare post se face cu respectarea legislației în așa fel încât fiecărui cadru didactic să i

se asigure numărul necesar de ore în funcție de ordinul de numire, contractul colectiv de muncă, fișa postului.

Profesorii diriginți sunt desemnați din rândul celor care parcurs cursul de consiliere și orientare necesar

îndeplinirii acestei funcții de conducere cu respectarea criteriului continuității. Fișele postului sunt în de

conducătorul compartimentului sau al instituției, după caz, sunt discutate în colectivele de cadre didactice și

aprobate de Consiliul de Administrație al școlii. Fiecare cadru didactic are fișa postului la portofoliul

personal și la dosarul personal.

3.4 Realizarea procedurilor disciplinare şi de rezolvare a contestaţiilor.

La nivelul unităţii există proceduri pentru rezolvarea problemelor disciplinare apărute în conformitate cu

Regulamentele în vigoare. Acestea sunt cunoscute, respectate și aplicate de cadrele didactice. Menţionez că

în anul şcolar 2012 – 2013 nu au fost semnalate cazuri grave de abateri disciplinare nici din partea elevilor

nici din partea personalului didactic, auxiliar sau nedidactic.

3.4. Realizarea procedurilor de disponibilizare şi pensionare.

S-au pensionat 4 cadre didactice cu respectarea procedurii și calendarului. Nu am avut cazuri de

disponibilizări.

4. Control – evaluare

4.1. Evaluarea periodică a personalului didactic şi nedidactic din subordine, conform criteriilor

naţionale şi/sau proprii

Evaluarea personalului din subordine s-a făcut prin asistentele la ore, efectuate de director, profesorii

coordonatori sau responsabilii comisiilor metodice din şcoală, prin aprecierile Consiliului Profesoral dar şi pe

baza auto-evaluării. Calificativele cadrelor didactice au fost acordate pe baza raportului anual de auto-

88

evaluare, raportat la îndeplinirea atribuţiilor din fişa postului. Cadrele didactice auxiliare şi nedidactice au

fost evaluate pe baza criteriilor naţionale specifice şi a indicatorilor de performanţă. Nu au fost înregistrate

contestaţii la acordarea calificativelor.

4.2. Întocmirea la timp a documentelor şi a rapoartelor tematice curente şi speciale, cerute de I.S.J.,

M.E.N. şi autorităţile locale. Întocmirea documentelor legale privind managementul resurselor

umane.

Au fost întocmite şi înaintate în termenul stabilit toate rapoartele tematice curente şi situaţiile statistice,

atât şcolare cât şi financiar-contabile, cerute de ISJ Gorj, de MEN sau de către alte instituţii partenere, astfel

încât nu au fost înregistrate sancţiuni sau atenţionări la adresa conducerii şcolii, din partea forurilor

superioare. Au fost întocmite corect şi au fost funcţionale toate documentele manageriale: planurile

manageriale semestrial şi anual şi ale comisiilor metodice, programele de activităţi, planificările cadrelor

didactice şi celelalte documente, fiind verificate şi avizate de conducerea operaţională a şcolii;

4.3. Arhivarea şi păstrarea documentelor oficiale privind personalul unităţii şcolare.

Toate documentele şcolare privind personalul unităţii sunt depozitate într-un fişet special şi arhivate

corespunzător de către responsabilul cu păstrarea, întreţinerea şi selecţia arhivei. Documentele cu perioadă

lungă de păstrare sunt depozitate într-o încăpere special amenajată şi securizată, arhiva şcolii.

5. Motivarea

5.1. Realizarea încadrării corecte pe post a cadrelor didactice şi a personalului.

Încadrarea pe posturile şi catedrele din şcoală a personalului didactic s-a făcut corect, respectând

pregătirea profesională a tuturor, prevederile ordinelor de numire, continuitatea la predare şi dirigenţie şi

necesităţile de personal ale şcolii. Nu s-au înregistrat contestaţii sau plângeri şi nici nu au fost constatate

abateri procedurale, cu ocazia inspecţiilor tematice ale ISJ Gorj.

5.2. Întocmirea orarului şi a programului şcolii potrivit criteriilor ştiinţifice şi legale.

Orarul unităţii a fost întocmit conform criteriilor ştiinţifice şi legale, urmărindu-se curba de efort, pentru

elevi dar şi pentru cadrele didactice. De asemenea, s-a ţinut cont de graful de încărcare şcolară al elevilor,

conducerea şcolii optând pentru adoptarea numărului minim de ore aferent fiecărei discipline.

5.3. Repartizarea echitabilă şi în conformitate cu criteriile naţionale şi locale, a stimulentelor

materiale şi morale stabilite prin lege pentru cadrele didactice şi nedidactice şi pentru elevi.

Au fost acordate elevilor şcolii toate stimulentele materiale şi morale prevăzute prin legislaţia şcolară sau

prin alte legi specifice, un număr foarte mare de elevi ai şcolii au primit pachete cu rechizite gratuite din

partea Guvernului României. Un număr de 6 elevi au depus dosare pentru obţinerea ajutorului guvernamental

de 200 de euro, pentru achiziţionarea unui calculator personal, dintre aceştia beneficiind 3 elevi. Nu au

existat stimulente materiale pentru personalul angajat, în afara celor prevăzute expres prin lege.

5.4. Stimularea, prin mijloace materiale şi morale, a formării, auto-formării şi dezvoltării

profesionale.

Cadrele didactice ale şcolii au fost încurajate să participe la propria perfecţionare prin asigurarea

timpului liber necesar şi înlocuirea la catedră, pe perioada absenţei motivate a acestora, pentru înscrierea la

gradele didactice şi la cursurile de perfecţionare, organizate la nivel judeţean şi local (cercuri, comisii

metodice, festivaluri, simpozioane, sesiuni de lucrări ştiinţifice, etc.), precum şi la cursurile de perfecţionare

pe specialităţi, organizate de POSDRU, Casa Corpului Didactic şi alte instituţii.

89

6. Implicare / participare

6.1. Asigurarea cadrului instituţional pentru participarea personalului la procesul decizional

prin colectivele şi organele de conducere colectivă existente: colectivele de catedră, Consiliul de

Administraţie şi Consiliul Profesoral.

A fost reactualizată componenţa Consulului de Administraţie al şcolii, ţinându-se cont ca toate nivelurile

de învăţământ, cu respectarea numărului şi structurii menţionate în Legea Educaţiei naţionale. Nominalizarea

au fost făcute de către fiecare comisie metodică în parte, şi aprobate în Consiliul Profesoral ceea ce a permis

ca fiecare membru al consiliului să aibă acceptul tuturor colegilor din rândul cărora face parte şi să reprezinte

interesele proprii ale colectivului care l-a desemnat. Toate celelalte consilii şi comisii ale şcolii şi-au

desemnat responsabilii în şedinţele proprii, Consiliul de Administraţie respectând toate hotărârile acestora;

6.2. Realizarea unui sistem intern de comunicare rapid, eficient şi transparent.

Comunicarea internă, în cadrul fiecărei unităţi şcolare, se realizarea prin transmiterea directă a

informaţiei, şedinţe ale Consiliului Profesoral sau afişarea la avizierul unităţii. La nivelul şcolii comunicarea

se realizează, majoritar, prin afişare la avizier, prin telefon şi poşta electronică şi, când e cazul, prin contact

direct..

6.3. Stimularea participării la luarea deciziilor. Încurajarea şi susţinerea inovaţiilor.

Fiecare cadru didactic face parte din cel puţin un consiliu sau comisie, ceea ce asigură tuturor

posibilitatea participării la deciziile manageriale

7. Formare / dezvoltare profesională şi personală.

7.1. Formarea continuă generală - corelată cu evaluarea - a personalului din subordine.

S-a asigurat cadrul formării continue a cadrelor didactice prin realizarea tuturor activităţilor prevăzute în

planurile de muncă ale comisiilor metodice dar şi prin asigurarea participării lor la toate formele de

perfecţionare organizate de ISJ Gorj.

7.2. Asigurarea consilierii generale şi specifice pentru întreg personalul din subordine.

Toate cadrele didactice ale şcolii au fost consiliate atât în problemele şcolii cât şi în cele personale de

către organismele de conducere din şcoală şi ajutate să–şi rezolve toate situaţiile

7.3. Participarea la programe de formare şi auto formare continuă în management educaţional şi

informarea la zi în domeniu.

Am participat la toate şedinţele Cercului pedagogic al directorilor de şcoli gimnaziale din Târgu Jiu din

care fac parte, la toate şedinţele cu directorii, organizate de ISJ Gorj respectiv la cursuri de perfecţionare:

Management instituţional; Managementul situaţiilor de criză; Sprijin pentru evaluarea internă; Mediator

şcolar; Rolul şi importanţa comunicării în activitatea managerială.

8. Formarea grupurilor /dezvoltarea echipelor.

8.1. Eficienţa activităţii cadrelor, a comisiilor metodice şi pe probleme.

A fost monitorizată permanent activitatea comisiilor metodice din şcoală, prin participarea directorului la

toate activităţile acestora şi verificând şi vizând planurile lor de muncă anuale şi semestriale.

8.2. Încurajarea comunicării deschise în organizaţie, inclusiv în plan informal.

S-a asigurat fiecărui cadru didactic libertatea de a-şi spune părerea în orice situaţie, atâta timp cât nu

încalcă legislaţia şcolară şi nu afectează pe ceilalţi. În cursul anului şcolar nu s-au înregistrat sesizări sau

reclamaţii care să se fi dovedit veridice, la adresa conducerii operative a şcolii

8.3. Organizarea de activităţi de "loisir" pentru personalul şcolii.

Nu au fost organizate acţiuni propriu-zise de „loisir” pentru personalul şcolii.

90

9. Negocierea /rezolvarea conflictelor.

9.1. Rezolvarea rapidă, transparentă Şi eficientă a conflictelor cu/sau între: copii şi tineri, cadre

didactice şi nedidactice, părinţi etc.

Nu au fost înregistrate cazuri de conflicte grave la nivelul şcolii ci doar neînţelegeri minore, între părinţi

şi cadrele didactice, datorate lipsei de comunicare şi informaţiilor insuficiente deţinute de nemulţumit. Între

copii nu s-au înregistrat incidente care să aibă consecinţe grave sau să necesitate implicarea unor factori

externi pentru rezolvarea acestora.

III.RESURSE FINANCIARE ŞI MATERIALE

1. Proiectare

1.1. Elaborarea proiectului de buget şi a proiectului de achiziţii şi dotare a unităţii şcolare.

Proiectul de buget şi cel de achiziţii şi dotare a şcolii s-au făcut respectând prevederile legii şi ţinând cont

de nevoile educaţionale şi materiale ale şcolii. Bugetul a fost construit pentru asigurarea cheltuielilor de

personal, asigurată prin fondurile de la bugetul Consiliului Judeţean. Astfel, bugetul a fost suficient pentru

acoperirea tuturor cheltuielilor. De asemenea, planul de achiziţie şi dotări a fost realizat integral, până la data

prezentului raport.

1.2. Identificarea surselor extrabugetare de finanţare.

Unele activităţi, în special din calendarul activităţilor educative extraşcolare, au fost finanţate de la

bugetul Asociaţiei Umanitare „Iunona” a cadrelor didactice de la CSEI Târgu Jiu.

1.3. Întocmirea documentaţiei pentru construcţii şcolare şi investiţii.

CSEI Târgu Jiu a demarat întocmirea documentaţiei pentru construirea centralei proprii şi reabilitarea

sistemului de încălzire a şcolii. Lucrarea se află la momentul întocmirii prezentului raport în faza de

proiectare.

2. Organizare

2.1. Repartizarea bugetului primit, conform legii, pe capitole şi articole bugetare.

Repartizarea bugetului pe capitole şi articole bugetare s-a făcut de comun acord cu conducerea

compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean, care a contribuit cu fonduri la acoperirea

tuturor cheltuielilor pe capitole şi articole bugetare.

2.2. Procurarea fondurilor extrabugetare şi repartizarea lor conform priorităţilor.

Fondurilor extrabugetare au venit prin intermediul Asociaţiei Umanitare „Iunona” şi au fost utilizate

pentru achiziţionarea de materiale pentru organizarea şi desfăşurarea diferitelor tipuri de activităţi educative,

organizarea unui simpozion naţional şi a unei excursii cu elevii şcoli pe traseul Târgu Jiu – Baia de Fier –

Polovragi şi retur.

2.3. Repartizarea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar conform planificării.

Toate mijloacele fixe şi obiectele de inventar achiziţionate sau primite prin diferite programe au fost

repartizate conform planificării şi destinaţiei. S-au achiziţionat materiale didactice pentru grupa pregătitoare,

primite de la MEN prin intermediul ISJ Gorj . Ca mijloace fixe, şcoala a primit din partea MEN 16 de licenţe

educaţionale pentru laboratoarele de informatică primite prin programul SEI 4, care au fost instalate în

perioada fixată de MEN şi sunt, în prezent, funcţionale în laboratorul de informatică.


3.1. Realizarea execuţiei bugetare

Execuţia bugetară a fost realizată integral, până în prezent, conform alocării pe capitole şi articole, astfel

încât au fost acoperite toate cheltuielile şcolii din perioada anului şcolar 2012-2013.

91

3.2. Realizarea planului de achiziţii şi dotare.

Planul de achiziţii şi dotări a fost realizat integral, până la data prezentului raport, fiind acoperite toate

nevoile şcolii

3.3. Alocarea burselor şi distribuirea alocaţiilor de stat pentru copii, abonamentelor gratuite şi

celorlalte forme de ajutor stabilite prin lege.

Au fost alocate 4 burse sociale „Bani de liceu” şi rechizite pentru un număr de 97 de elevi ai ciclului

primar şi gimnazial.

3.4. Utilizarea fondurilor conform priorităţilor stabilite în proiectele şi programele şcolii.

Fondurile MECTS au fost folosite astfel:

- septembrie – decembrie 2012:

salarii = 7.805 lei

transport elevi = 1.011 lei

burse = 2.264 lei

ajutor social 100 euro = 6.447 lei (cadre didactice cărţi-hot.judecătoreşti)

- ianuarie – iunie 2013 lei

transport elevi = 2.000 lei

burse = 3.084 lei

ajutor social 100 euro = 23.198,86 lei (cadre didactice cărţi-hot.judecătoreşti)

3.5. Asigurarea condiţiilor necesare privind iluminatul, încălzirea, alimentarea cu apă,

canalizarea şi paza.

Au fost asigurate, prin bugetul de venituri şi cheltuieli, fondurile suficiente pentru plata utilităţilor. La

momentul întocmirii raportului sunt efectuate toate plăţile la zi.

4. Control - evaluare

4.1. Încheierea exerciţiului financiar.

Încheierea exerciţiului financiar a fost asigurată de serviciul contabilitate al şcolii, acesta făcând

raportările aferente la instituţiile abilitate, în termenul stabilit de lege.

4.2. Evaluarea realizării planului de achiziţii şi al utilizării fondurilor extrabugetare.

Evaluarea planul de achiziţii şi dotări a fost realizată prin raportări semestriale Consiliului de

administraţie al şcolii şi instituţiilor în drept. De asemenea, fondurile extrabugetare au fost utilizate integral

pentru nevoile unităţii.

4.3. Întocmirea documentelor şi a rapoartelor tematice curente şi speciale, cerute de I.S.J., M.E.N.

şi autorităţile locale.

Au fost întocmite toate documentele şi rapoartele tematice curente şi speciale, cerute de ISJ Gorj, MEN

sau autorităţile locale şi transmise în termenul limită organelor în drept.

4.4. Întocmirea documentelor legale privind managementul financiar.

Au fost întocmite şi înaintate serviciului contabilitate al ISJ Gorj, Finanţelor Publice Gorj, Consiliului

Judeţean Gorj toate documentele legale privind managementul financiar: raportările salariale lunare şi anuale,

execuţia bugetară la sfârşit de semestru şi anuală, statisticile privind costul forţei de muncă,etc. Nu s-a

92

înregistrat nici o întârziere în acest sens şi nu au fost primite atenţionări sau sancţiuni din partea forurilor

superioare.

4.5. Arhivarea şi păstrarea documentelor financiare oficiale.

Toate documentele financiare sunt înregistrate în registre speciale, păstrate în fişete metalice securizate

sau în arhiva şcolii, această sarcină revenind contabilului-şef.

5. Motivarea

5.1. Asigurarea de servicii: consultanţă şi expertiză, bază logistică, microproducţie.

Conducerea şcolii a achiziţionat toate produsele şi serviciile necesare funcţionării corecte a tuturor

compartimentelor funcţionale ale şcolii. Astfel, serviciile contabilitate şi secretariat dispun de toate

mijloacele tehnice necesare desfăşurării optime a activităţii (internet din două surse, calculatoare

performante, imprimante, scanner, telefon şi fax, consumabile şi rechizite de birou). De asemenea, şcoala a

contractat servicii specializate de gestiune financiară şi service pentru toate maşinile şi echipamentele

existente în şcoală.

5.2. Oferirea de spaţii pentru diverse activităţi în contrapartidă pentru organizaţii, ca surse

alterative de finanţare.

Nu au fost oferite spaţii cu destinaţie şcolară, pentru activităţi economice, în contrapartidă cu diverse

sponsorizări.

6. Implicare/ participare

6.1. Asigurarea transparenţei elaborării şi execuţiei bugetare.

Execuţia bugetară a şcolii este făcută publică prin raportarea la instituţiile financiare abilitate şi

prezentarea în şedinţele Consiliului de Administraţie la şcolii şi în raportul semestrial către Consiliul

Judeţean Gorj.

7.Formare/ dezvoltare profesională şi personală

7.1. Asigurarea formării specifice pentru personalul financiar şi administrativ.

Personalul financiar şi administrativ al şcolii este constituit din un secretar-sef, un contabil-şef, şi un

administrator care au participat la perfecţionări specifice în domeniul propriu. De exemplu, secretara a

participat şi absolvit cursurile de perfecţionare „Creşterea calităţii învăţământului preuniversitar prin

formarea personalului pentru utilizarea aplicaţiilor de management educaţional - MANAGEDU” ,

„Administrare/ utilizare REVISAL în unităţile şcolare” organizate de CCD Gorj si curs „Locul şi rolul

secretarului de şcoală în unităţile de învăţământ preuniversitar” organizat de ACEF.

Contabilul şef a participat la cursul de formare: „Contabilitate şi gestiune financiară în instituţiile

publice” organizat de ASTS. Personalul nedidactic a participat la cursuri specifice, plătite de la buget, de

igienă şi întreţinere a şcolilor, organizate de ASP Gorj.

7.2. Asigurarea consultanţei pentru personalul financiar şi administrativ.

93

Şcoala a achiziţionat servicii de consultanţă specializată pe activitatea de contabilitate şi

secretariat , încheind contracte cu Centrul de Calcul Târgu Jiu.

8.Formarea grupurilor/dezvoltarea echipelor

Personalul administrativ are o vechime în muncă, în unitate, de peste 5 ani şi formează o echipă solidă şi

eficientă.

8.1. Formarea echipei personalului administrativ

Personalul administrativ are o vechime în unitate, şi formează o echipă solidă şi eficientă.

8.2. Dezvoltarea spiritului de echipă

Stabilitatea personalului asigură durabilitatea echipei şi munca eficientă.

9.Negocierea/rezolvarea conflictelor

9.1. Negocierea celor mai bune condiţii financiare pentru execuţia bugetară.

Au fost negociate cele mai bune condiţii financiare pentru execuţia bugetară, în măsura posibilului şi

a fondurilor de care a dispus Consiliul Judeţean Gorj, fapt ce a dus la fundamentarea unui buget suficient

pentru toate nevoile şcolii la toate capitolele şi articolele.

9.2. Negocierea celor mai avantajoase contracte de sponsorizare şi condiţii pentru

obţinerea fondurilor extrabugetare.

Şcoala, prin reprezentaţii ei desemnaţi de conducerea executivă, a negociat de fiecare dată, când s-au

creat condiţii favorabile, cele mai avantajoase contracte de sponsorizare.

IV.DEZVOLTARE ŞI RELAŢII COMUNITARE

1. Proiectare

1.1. Identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale şi a posibilităţilor de

satisfacere în cadrul normativ existent şi cu resursele disponibile.

Au fost identificate corect nevoile educaţionale ale comunităţii locale, prin intermediul relaţiilor de

parteneriat cu toate instituţiile comunitare la nivelul municipiului, astfel încât acestea se regăsesc şi în

Curriculum-ul naţional pe care şcoala şi-a construit întregul demers educativ.

1.2. Elaborarea planurilor / programelor de dezvoltare a unităţii şcolare pentru satisfacerea

nevoilor proprii şi ale comunităţii locale.

A fost elaborat proiectul de dezvoltare şcolară, pe termen mediu, în care au fost incluse toate

necesităţile educaţionale ale comunităţii, concretizate în curriculum-ul la decizia şcolii;

1.3. Participarea la elaborarea planului anual de inspecţie - generală, tematică şi specială

împreună cu I.S.J.

94

A fost respectat planul anual de inspecţie al ISJ Gorj, directorul punându-se la dispoziţia acestuia, de

câte ori a fost solicitat.

1.4. Informarea tuturor categoriilor şi organizaţiilor interesate / beneficiare în legătură cu

activitatea unităţii şcolare şi cu programele naţionale de reformă în curs, precum şi promovarea altor

proiecte de inovaţie.

La sfârşitul fiecărui semestru am susţinut, în faţa Consiliului Profesoral , un raport de activitate al şcolii

în semestrul trecut, prin care a transmis toate informaţiile legate de activitatea şcolii, din perioada în discuţie.

Particip, la invitaţia Consiliului Judeţean Gorj la şedinţele de analiză pentru care prezint trimestrial rapoarte

de activitate.

2. Organizare

2.1. Colaborarea cu autorităţile locale alese (Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Primăria)

în ceea ce priveşte repartizarea şi utilizarea fondurilor pentru funcţionarea, întreţinerea şi

repararea unităţilor şcolare.

Şcoala are o foarte bună colaborare cu Consiliul Judeţean Gorj în spiritul parteneriatelor încheiate cu

acestea, fiind consultaţi, de fiecare dată, în privinţa modului de cheltuire a fondurilor alocate din bugetul

Consiliului Judeţean . De asemenea, toate lucrările de investiţii se fac numai după o consultarea prealabilă cu

conducerea şi compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean . Nu au fost sincope în

colaborare.

2.2. Încheierea de contracte cu agenţii economici, O.N.G. şi alte organizaţii privind prestări

reciproce de servicii.

Avem încheiate contracte de prestări de servicii cu alte organizaţii dar nu de servicii reciproce, şcolile

noastre neavând astfel de posibilităţi.


3.1. Aplicarea programelor naţionale de reformă, a proiectelor de inovaţie aprobate şi

întocmirea documentelor de implementare.

Şcoala a depus toate eforturile pentru implementarea programelor guvernamentale de modernizare a

învăţământului, prin dotarea unităţii şcolare cu laboratoare moderne de informatică, prin programul SEI IV,

derulat de firma SIVECO România. În acest an, au fost trimise actualizări pentru sistemele de operare ale

calculatoarelor, care au fost instalate pe staţii, în termenul alocat şi sunt funcţionale în prezent.

3.2. Stabilirea legăturilor cu autorităţile locale, agenţii economici, instituţiile naţionale şi

regionale de cultură, biserica, alte instituţii interesate, pentru creşterea adecvării ofertei educaţionale a

şcolii la cererea concretă, pentru realizarea proiectelor şi programelor proprii şi în vederea creşterii

importanţei şcolii ca focar de civilizaţie.

Şcoala a încheiat parteneriate educaţionale cu toate instituţiile comunitare: Poliţia, Consiliul Judeţean

Gorj, Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, care au

funcţionat eficient şi rentabil pentru şcoală, aceasta neînregistrându-se cu nici un caz grav de indisciplină

şcolară sau cu evenimente negative, la nivelul şcolii. De asemenea, s-au încheiat parteneriate şi s-au derulat

activităţi specifice cu alte scoli, cu asociaţii nonguvernamentale : CECIS, ARDR, Fundaţia Culturală Delta.

95

3.3. Stabilirea legăturilor formale cu organele de poliţie, pompieri şi corpul gardienilor

publici în vederea asigurării pazei şi siguranţei elevilor şi pentru prevenirea şi combaterea delincvenţei

juvenile.

Şcoala păstrează o permanentă legătură cu Poliţia de Proximitate şi Poliţia Municipiului Târgu Jiu care

prin serviciul de pază şi ordine avizează planul de protecţie şi pază al şcolii. Poliţistul de proximitate

repartizat vizitează periodic şcolile şi întocmeşte procese-verbale de inspecţie.

4. Control – evaluare

4.1. Participarea la realizarea planului anual de inspecţie (generală, tematică şi specia}ă,)

împreună cu I.S.J.

Directorul şcolii s-a pus la dispoziţia ISJ Gorj pentru realizare tuturor inspecţiilor generale şi

tematice, contribuind cu informaţii reale şi puncte de vedere utile, când i-au fost solicitate.

4.2. Operaţionalizarea / elaborarea criteriilor de monitorizare şi evaluare utilizate în

activitatea de inspecţie.

Au fost adoptate şi aplicate criteriile naţionale de monitorizare şi evaluare a calităţii educaţiei

şcolare, prevăzute în Legea pentru asigurarea calităţii învăţământului şi aplicabile în stadiul actual al reformei

învăţământului.

4.3. Aplicarea instrumentelor de monitorizare şi evaluare.

În activitatea de inspecţie au fost folosite şi aplicate instrumentele specifice de evaluare elaborate de

ISJ Gorj, pe baza legislaţiei şcolare în vigoare.

4.4. Elaborarea rapoartelor privind activitatea de asigurarea a calităţii ofertei educaţionale

şi a programelor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.

Au fost întocmite şi prezentate forurilor în drept toate rapoartele de analiză a activităţii şcolare,

solicitate de acestea sau prevăzute în legislaţia şcolară actuală.

4.5. Întocmirea documentelor de evaluare a realizării proiectelor de inovaţie şi reformă.

Nu au existat proiecte de inovaţie şi reformă în domeniul învăţământului, elaborate de şcoala noastră.

4.6. Întocmirea rapoartelor semestriale şi anuale de activitate a unităţii şcolare.

Au fost întocmite şi prezentate, atât în Consiliul profesoral al şcolii cât şi în faţa Consiliului Judeţean

Gorj, toate rapoartele semestriale şi anuale de activitate ale unităţilor şcolare.

5. Motivarea

5.1. Oferirea cadrului logistic (spaţii, aparatură, expertiză / consultanţă etc. )pentru

programele şi activităţile comunitare.

Şcoala s-a pus la dispoziţia instituţiilor comunitare cu toate dotările ei pentru realizarea programelor şi

activităţilor de interes comunitar local, de fiecare dată când i s-a solicitat, în spiritul parteneriatelor încheiate.

96

6. Implicare/participare

6.1. Consultarea organizaţiilor sindicale în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor

şcolii.

Preşedintele organizaţiei de sindicat participă la toate şedinţele Consiliului de Administraţie şi ale

Consiliului Profesoral, fiind cadru didactic şi este consultat în luarea tuturor deciziilor care se referă la

personalul angajat. De asemenea, s-a încheiat şi depus la ITM Gorj, contractul colectiv de muncă încheiat la

nivelul unităţii, conform Legii nr. 62/2011, a Dialogului Social.

6.2. Organizarea întâlnirii periodice cu reprezentanţii comunităţii locale: membrii în

organele alese de conducere de la nivel local, părinţi, oameni de afaceri, reprezentanţi ai bisericii şi ai

organizaţiilor culturale etc.,privind creşterea adecvării ofertei educaţionale a şcolii la specificul

comunitar.

În calitate de director, particip la şedinţe ale Consiliului Judeţean la care sunt invitat, informând primarul

localităţii cu privire la problemele apărute, de la ultima şedinţă în procesul instructiv-educativ al şcolilor şi în

legătură cu necesităţile materiale ale şcolii.

7. Formare/dezvoltare profesională şi personală.

7.1. Organizarea diferitelor forme de reconversie profesională.

Şcoala nu organizează nici o formă de reconversie profesională şi nici cursuri sau forme de pregătire

pentru satisfacerea nevoilor şi la cererea comunităţii locale.

7.2. Organizarea de cursuri / forme de pregătire pentru satisfacerea nevoilor şi la cererea

comunităţii locale.

Am certificat de formator pentru educaţie adulţilor, am fost selectat ca formator şi am susţinut formare în

cadrul proiectului „Competenţe crescute pentru cadrele didactice”, Modulul 6 - Creşterea calităţii procesului

instructiv educativ formare cu un număr de 4 grupe de cadre didactice.

8. Formarea grupurilor /dezvo1tarea echipelor

8.1. Organizarea unor echipe mixte pentru diferite proiecte de dezvoltare comunitară şi la

alte proiecte locale, naţionale şi internaţionale.

Personalul didactic al şcolii a participat la toate proiectele de dezvoltare comunitară la care a fost

solicitat, susţinând informări, întocmind statistici la diferite manifestări cultural-artistice organizate de

comunitate sau organizând el însuşi acţiuni specifice, cu ocazia diferitelor evenimente comunitare.

8.2. Participarea personalului din şcoală la diferite proiecte de dezvoltare comunitară şi la

alte proiecte locale, naţionale şi internaţionale.

Cadrele didactice şi elevii şcolilor au participat la acţiuni desfăşurate la nivel local şi judeţean, alături de

reprezentaţi ai administraţiei locale , judeţene sau naţionale.

9. Negocierea/rezolvarea conflictelor.

9.1. Negocierea celor mai avantajoase condiţii de sprijin comunitar pentru unitatea şcolară.

97

Şcoala a obţinut de la Consiliul Judeţean Gorj toate resursele financiare solicitate , în vederea

desfăşurării în cele mai bune condiţii a activităţii instructiv-educativ-terapeutice.

9.2.Rezolvarea rapidă, transparentă şi eficientă a conflictelor cu reprezentanţii

autorităţilor/comunităţii, regiile autonome de servicii, instituţii religioase şi culturale etc.

Nu au fost semnalate conflicte între şcoală şi diversele instituţii partenere din comunitatea locală. În

aceste condiţii nu a fost nevoie de acţiuni de negociere sau rezolvare a conflictelor.

98

CENTRUL JUDETEAN PENTRU PASTRAREA SI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE GORJ

Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj (în continuare CJCPCT

Gorj) este un aşezământ cultural de rang judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului

Judeţean Gorj.

*

Parte a sistemului cultural gorjean şi, implicit, a celui naţional, evoluţia CJCPCT a depins de

evoluţia pieţei, ofertei şi cererii culturale de la nivelul judeţului Gorj. Vom încerca, în cele ce urmează,

o analiză succintă a acestora.

Studiul „Diagnoza Sectorului Cultural” realizat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul

Culturii în 2009 – plasa municipiul Tg-Jiu (ca centru cultural reprezentativ pentru Gorj) pe locul 29 în

clasamentul naţional al capitalelor de judeţ în ceea ce priveste „vitalitatea culturală”. Ca suport, era

luată în calcul infrastructura culturală, gradul de echipare a instituţiilor culturale din municipiu şi

economia culturală a oraşului.

Faţă de anul de referinţă, în intervalul de timp 2010-2012, s-au produs însă unele modificări, nu

doar în ceea ce priveşte cantitatea manifestărilor derulate, ci şi în anvergura acestora.

În Gorj, funcţionează, la acest moment, două instituţii profesioniste de spectacol: Ansamblul

artistic profesionist ,,Doina Gorjului”, sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj şi Teatrul Dramatic

,,Elvira Godeanu”, sub autoritatea Consiliului local Tg-Jiu. În zona artelor spectacolului se află şi

orchestra de cameră „Lyra Gorjului” aflată sub autoritatea Scolii Populare de Artă şi a Liceului de

arte ,,C-tin Brăiloiu” din Tg-Jiu, trupa de păpuşari Pinnochio a Şcolii Populare de Artă, precum şi

Palatul Copiilor din Târgu Jiu, o instituţie cu realizări notabile în privinţa educaţiei artistice a elevilor.

Reprezentativă pentru domeniul lecturii este Biblioteca judeţeană „Christian Tell”, (cu secţiile

,,Copii şi tineret” şi ,,Artă”, precum şi Casa Memorială Iosif Keber), care coordonează metodologic 69

de biblioteci publice de subordonare locală. Oferta culturală în acest domeniu este completată de

Biblioteca „Tudor Arghezi” a Universităţii “Constantin Brâncuşi”, dar si de Biblioteca Serviciului

Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, de aceea a Muzeului Judeţean si, începând cu anul 2011, de

Biblioteca ,,Al. Doru Serban” a CJCPCT Gorj, ultimele trei cu adresabilitate limitată la un public

specializat.

Muzeul judeţean „Alexandru Stefulescu”, reamenajat, funcţionează cu secţiile de istorie, artă,

arhitectură populară şi etnografie, având sub autoritate şi Casele memoriale Ecaterina Teodoroiu (Tg-

Jiu), Tudor Vladimirescu (Vladimir), I. Popescu-Voiteşti (Bălăneşti), Casa-muzeu Constantin Brâncuşi

(Hobiţa), Casa Cartianu (Turcineşti, expoziţie port popular). De menţionat şi colecţia muzeală cu

obiecte si documente aparţinând Elvirei Godeanu, aflată la sediul Teatrului cu acelaşi nume.

Un aşezământ cu acoperire judeţeană – dar şi cu adresabilitate locală - care acţionează cu

precădere în domeniul păstrării si revitalizării prin activităţi didactice a tradiţiilor muzical-coregrafice

si a mesteşugurilor locale - este Şcoala Populară de Artă .

Moştenirea brâncuşiană este, în intenţie cel puţin, sub autoritatea Centrului municipal de cultură

,,Constantin Brâncuşi”, reînfiinţat la sfârşitul anului 2010.

În domeniul culturii scrise în Târgu Jiu există edituri precum Editura CJCPCT Gorj, Editura

„Academica Brâncuşi” a Universităţii „Constantin Brâncuşi”, Editurile „Ager”, “Rhabon”, “Punct”,

“Măiastra” sau Editura „Gorjeanul”. Din păcate, doar câteva reviste de cultură reuşesc să mai reziste pe

o piaţă din ce în ce mai dificilă: „Caietele Columna”, editată de Societatea culturală omonimă, din 2012

doar în variantå on-line; revistele ,,Portal Măiastra”, ,,Revista Jiului de Sus” si ,,Crinul satelor”

99

aparţinând CJCPCT Gorj; anuarul de cercetare a istoriei Gorjului ,,Litua”, editat de Muzeul Judeţean.

Acestora li se adaugă câteva publicaţii ocazionale precum „Serile la Brădiceni” editată de Biblioteca

Judeţeană şi CJCPCT, precum şi „Hazul” si „Bilete de papagal” editate de CJCPCT.

La nivel de teritoriu, funcţionează o casă municipală de cultură (Motru), 7 case de cultură

orăşeneşti (Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Novaci, Bumbeşti-Jiu, Săcelu, Tismana, Turceni, Ticleni –

redeschiså în anul 2011) şi 61 cămine culturale de reşedinţă.

De remarcat faptul că, în ultimii ani, în baza unui program al CJCPCT, s-au înfiinţat 23 muzee şi

colecţii muzeale locale, de mare impact fiind: Muzeul ,,Tudor Arghezi” şi Muzeul Crucilor de la Tg-

Cărbuneşti (finalizat în 2012), Muzeul Costumului popular gorjenesc de la Tismana, Muzeele

,,Maria Lătăreţu” de la Bălceşti şi ,,Maria Apostol” de la Runcu, Muzeul Civilizatiei Montane a

Gorjului de la Rânca (2012).

Câteva dintre manifestările derulate în Gorj au devenit adevărate brand-uri culturale ale judeţului:

Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Târgul meşterilor populari din România (din

2010, cu participare internationalå), Festivalul naţional de folk şi balade ,,Poarta sărutului”,

Festivalul international de folclor Tg-Jiu, Festivalul internaţional de arte vizuale ,,GORJFEST”,

Festivalul şi Salonul naţional de umor ,,Ion Cănăvoiu” (devenit international din 2012), Festivalul

cântecului popular românesc ,,Maria Lătăreţu”. Două uniuni naţionale de creaţie au filiale în Târgu Jiu: Filiala Gorj a Uniunii Artiştilor Plastici

din România şi Reprezentanţa Gorj a Uniunii Scriitorilor din România.

Pentru arta plastică s-a creat o nişă favorabilă, absolvenţii Liceului de arte ,,C-tin Brăiloiu” Tg-

Jiu având posibilitatea să opteze pentru continuarea studiilor la Facultatea de arte plastice din cadrul

Universităţii ,,Constantin Brâncuşi” din capitala de judeţ.

Cinematograful „Victoria” - singurul din Gorj, în acest moment – printr-un proiect comun al

Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmelor ,,România-Film” si Primåria Tg-Jiu a intrat, în

2012, într-un proces de reabilitate si modernizare, redevenind o institutie culturalå majorå a judetului.

Sintetizând, piaţa culturală a Tg-Jiului şi Gorjului relevă faptul că aici funcţionează instituţii

apropiate ca formă şi fond Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale, instituţii cu care trebuie menţinute şi dezvoltate relaţii de parteneriat în mai toate

proiectele culturale.

a.1. Colaborarea cu instituţiile/ organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi

În perioada supusă evaluării, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Gorj a colaborat, fie în calitate de organizator principal, fie în aceea de partener de

organizare/ coproducător, cu toate instituţiile, aşezămintele şi organizaţiile culturale care au avut ca

adresabilitate directă comunitatea Gorjului, anume:

* aşezăminte aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Gorj: Ansamblul artistic profesionist

,,Doina Gorjului” şi Şcoala populară de artă Tg-Jiu;

Proiecte comune:

- în calitate de organizator principal, având ca partener Ansamblul ,,Doina Gorjului”: Festivalurile

,,Liviu Dafinescu”, Pastorala Floriilor, Urcatul oilor la munte, Răsună munţii sub Parâng la Crasna,

Tismana, Gena Bârsan, Maria Apostol, Coborâtul oilor de la munte, Toamna la Rânca; Evocarea ,,Imn

în Câmpia Padeşului”; Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”; Cursuri de dans popular

gorjenesc; editarea Albumului ,,Doina Gorjului”;

- în calitate de co-organizator, ca partener al Ansamblului ,,Doina Gorjului”: Festivalul

international de folclor, Festivalul cântecului popular românesc ,,Maria Lătăreţu”;

- în calitate de organizator principal, având ca partener Şcoala Populară de Artă: festivalurile de la

Ciuperceni, Stoina, Stăneşti, Rovinari, Turceni, Polovragi, Bustuchin, Drăgoteşti, Cătunele, Godineşti,

Tg-Cărbuneşti, Bolboşi, Stejari, Negomir, Logresti, Alaiul obiceiurilor de iarnă; Festivalul naţional de

umor ,,Ion Cănăvoiu”;

- în calitate de co-organizator, ca partener al Şcolii Populare de Artă: Festivalul de folk şi balade

,,Poarta sărutului”;

100

* instituţii culturale de sub autoritatea Consiliului Judeţean: Biblioteca Judeţeană ,,Christian

Tell”, Muzeul Judeţean ,,Al. Ştefulescu”:

Proiecte comune:

- în calitate de organizator principal, având ca partener Biblioteca Judeţeană: Eminesciana, Zilele

culturii scrise, Festivalul interjudeţean de umor ,,Al. Calotescu-Neicu”, Eminescu la Floreşti, Festivalul

internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Festivalul naţional de umor ,,Ion Cănăvoiu”;

- în calitate de co-organizator, ca partener al Bibilotecii Judeţene: Atelierul Naţional de Poezie

,,Serile la Brădiceni”; editarea revistei ,,Serile la Brădiceni”;

- în calitate de organizator principal, având ca partener Muzeul Judeţean: 2 expoziţie de icoane şi

alte obiecte de cult, 4 expoziţii de artă plastică; Seminarul ,,Strategii şi politici culturale în Gorj”;

* instituţii aflate sub autoritatea Consiliului local Tg-Jiu: Teatrul Dramatic ,,Elvira Godeanu”

si Centrul municipal de cultură ,,Constantin Brâncusi”:

Proiecte comune:

- în calitate de co-organizator, ca partener al Teatrului: Festivalul judeţean de teatru pentru elevii

de liceu ,,Constantin Stanciovici-Brănişteanu”;

- în calitate de co-organizator, ca partener al Centrului municipal: Brâncusiana (Salon international

de sculptură mica 2011);

* aşezăminte culturale aflate sub autoritatea Consiliilor locale: cele 8 case de cultură funcţionale

şi cele 61 Căminele culturale din judeţ;

Proiecte comune:

- în calitate de organizator principal, având ca partener aşezămintele din teritoriu: 25 festivaluri

locale, judeţene şi interjudeţene de folclor, umor, teatru;

- în calitate de co-organizator, ca partener al aşezămintelor din judeţ: 18 sărbători comunitare;

annual, minim 8 expoziţii de artă populară locală; editarea a 7 reviste ocazionale locale;

* alte instituţii: Palatul Copiilor Tg-Jiu, Liceul de arte ,,C-tin Brăiloiu” Tg-Jiu:

Proiecte comune:

- în calitate de organizator principal, având ca partener Palatul Copiilor: Târgul meşterilor populari

olteni;

- în calitate de co-organizator, ca partener al Palatului Copiilor: Târgul meşterilor populari copii,

Festivalul folcloric naţional ,,Pe fir de baladă”, Festivalul de dans sportiv ,,Măiastra”;

- în calitate de organizator principal, având ca partener Liceul de arte: Festivalul judeţean ,,Corala

gorjeană”;

* fundaţii, asociaţii, filiale ale uniunilor de creaţie: Liga Culturală ,,Fiii Gorjului” Bucureşti,

Societatea Umoriştilor Gorjeni, filiala Tg-Jiu a Societăţii de Ştiinţe Filologice din România,

Reprezentanţa Gorj a Uniunii Scriitorilor din România, filiala Gorj a Uniunii Artiştilor Plastici din

România:

Proiecte comune:

- în calitate de organizator principal, având ca partener:

1. Liga culturală ,,Fiii Gorjului” - Festivalurile de umor ,,Calotescu-Neicu” şi ,,Ion Cănăvoiu”,

Salonul Naţional de Caricatură;

2. Societatea Umoriştilor Gorjeni: 2 festivaluri de umor;

3. Filiala Gorj a Societăţii de Ştiinţe Filologice: editarea revistei ,,Portal Măiastra”, Colocviile

revistei ,,Portal Măiastra”;

4. Reprezentanţa Gorj a USR: Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”; finantarea si

editarea cårtii ,,Un compendiu critic” de Ion Trancåu – opinii critice asupra operei membrilor Uniunii

Scriitorilor din România cu domiciliul actual în Gorj;

5. Filiala Gorj a UAPR: 8 expoziţii (Rm. Vâlcea, Deva, Hunedoara, Tg-Jiu, Silistra – Bulgaria,

Chisinåu – Rep. Moldova); 3 Saloane internaţionale în cadrul Festivalului internaţional al artelor

vizuale ,,Gorjfest”, editiile 2010, 2011, 2012; finantarea si editarea Catalogului ,,Plasticieni gorjeni”

(2012).

101

a.2. Participare în calitate de organizator/ partener la programe/ proiecte europene/

internaţionale

În cursul anului 2010, CJCPCT Gorj, împreună cu Muzeele de Artă din Silistra şi Ruse - Bulgaria

şi din Szombathely - Ungaria, si a Uniunii Artistilor Plastici din Moldova, a organizat cea de-a V-a

ediţie a Festivalului internaţional de arte vizuale ,,Gorjfest”, iniţiind proiectul transfrontalier ,,Vecinii”,

care a cuprins: Expoziţia personală de pictură Iordan Kissiov (Bulgaria), Tabăra şi Salonul

internaţionale de arte vizuale - toate desfăşurate la Tg-Jiu şi în Gorj; itinerarea, în decembrie 2010, a

Salonului internaţional ,,Gorjfest 2010” la Silistra – Bulgaria, iar în martie 2011 la Ruse – Bulgaria, a Expozitiei de artå plasticå, artå popularå si artå fotograficå ,,Acaså la Brâncusi’’.

În acelaşi timp, s-au stabilit atribuţiile CJCPCT Gorj şi Muzeului de Artă din Silistra pentru ca, în

iunie 2011, să se organizeze în localitatea bulgară, în parteneriat, prima ediţie a Festivalului

internaţional de arte vizuale ,,Silistrafest”.

La invitatia Cabinetului europarlamentarului Marian Jean Marinescu, la 1 decembrie 2011, a fost

organizatå Expozitia de fotografie artisticå ,,Acaså la Brâncusi”, la Parlamentul European

(Bruxelles).

În cursul anului 2012, CJCPCT Gorj, împreună cu Uniunea Artistilor Plastici si Academia de

teatru, muzicå si arte plastice din Chisinåu (Rep. Moldova), a organizat: Expoziţia de fotografie

artisticå ,,Acaså la Brâncusi” a referentului foto Doru Dådålåu, deschiså la Sala ,,Brâncusi” din

Chisinåu; Expozitia personalå de picturå Eric Perjovschi (Rep. Moldova), Tabårå si Salonul

internationale de sculpturå cu caracter religios, Tabăra şi Salonul internaţionale de arte vizuale

Gorjfest; participarea a 3 mesteri populari la Târgul mesterilor populari din România (august 2012) -

toate desfăşurate la Tg-Jiu şi în Gorj.

În cadrul aceluiasi proiect ,,Vecinii”, s-au stabilit contacte cu Asociatia Mesterilor Populari din

Bulgaria, o delegatie de 3 mesteri populari – conduså de presedinta Asociatiei – participând la Târgul

mesterilor populari din România (august 2012). S-a stabilit de asemenea ca, în perioada 1-6 decembrie

2012, Asociatia så fie prezentå la Tg-Jiu cu un grup de mesteri populari care så participe la Târgul de

Mos Nicolae, cu un ansamblu de cântece si dansuri care så sustinå un spectacol de Ziua Nationalå a

României si cu o mare expozitie de artå popularå bulgåreascå ce va fi deschiså pe 1 Decembrie la

sediul CJCPCT Gorj.

a.3. Lista acţiunilor de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei: - programe, afişe, bannere, invitaţii, calendare, materiale inscriptionate etc.;

- albume si cataloage de artå popularå, artå plasticå, caricature;

- panou electronic de afişaj stradal (2010);

- panou electronic de afisaj interior/ plasma (2011);

- pagina de internet a instituţiei;

- conferinţe de presă;

- contacte permanente cu presa culturală şi cea de informaţie;

- publicaţiile propri ,,Revista Jiului de Sus” şi ,,Portal Măiastra”;

- revista on-line de informatii culturale ,,Proverbum.ro” (2010).

a.4. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/ activităţii de PR/ de strategii

media: Beneficiind de crearea în organigramă a postului de inspector relaţii publice şi cultură scrisă, al

cărui ocupant are o formaţie educaţională şi profesională de factură jurnalistică, în perioada supusă

analizei s-a urmărit:

- identificarea şi promovarea manifestărilor cu potenţial de brand ale instituţiei: Festivalul

internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, Târgul meşterilor populari din România, Tabăra şi

Salonul internaţionale de arte vizuale ,,Gorjfest”, Festivalul naţional de umor şi Salonul naţional

(international, din 2012) de caricatură ,,Ion Cănăvoiu”;

- stabilirea ţintelor de comunicare;

102

- apelarea, într-o proporţie mult mai mare ca până acum, la presa online, atât datorită creşterii

continue a mediilor digitale, cât şi posibilităţii de transmitere în timp real a mesajului instituţional;

- mărirea expunerii mediatice în presa locală şi regională (şi, atât cât s-a putut, în cea naţională şi

internaţională), prin plasarea de comunicate şi articole care au putut transmite mai clar mesajele

instituţiei către micro-comunităţile potenţial considerate de noi a fi grupuri-ţintă;

- stabilirea de relaţii de lungă durată cu reporteri locali şi naţionali, specializaţi în probleme de

cultură;

- întocmirea unui dosar de presă care să cuprindă informaţii esenţiale despre manifestările -

eveniment;

- transmiterea regulamentelor principalelor evenimente pe site-uri specializate în domeniul

cultural;

- realizarea site-ului de prezentare (company-profil) al CJCPCT Gorj şi editarea revistei

electronice de informaţie culturală ,,Proverbum” (lansată în octombrie 2010), primul conţinând

informaţiile ,,reci” despre activitatea instituţiei, celălalt fiind o cronică a evenimentelor materializate.

a.5. Apariţii în presa de specialitate În perioada supuså analizei, au fost circa 350 apariţii pe an în presa de informaţii şi/ sau de

specialitate localå, regionalå, nationalå, internationalå (Moldova, Bulgaria, Serbia, Muntenegru,

Slovenia, Azerbaigean, Franta, Germania etc.).

a.6. Profilul beneficiarului actual În programul minimal pe fiecare dintre cei trei ani, CJCPCT Gorj a estimat la circa 20.000

numărul beneficiarilor activităţilor sale. Menţionăm că este vorba de beneficiari cu acces gratuit.

Amploarea unor manifestări, calitatea de evenimente de spaţiu public (festivaluri folclorice, târguri

ale meşterilor populari, expoziţii stradale etc.) ne îndreptăţeşte să considerăm că numărul participanţilor

a depăşit cifra estimată.

Portretul robot al beneficiarului srviciilor culturale ale CJCPCT Gorj se prezintă astfel: un public

fidel prin natura lucrurilor, de vârste şi ocupaţii diferite, cu sau fără pregătire profesională la nivel

instituţionalizat, dar cu responsabilităţi şi abilităţi artistice demonstrate şi argumentate în timp.

a.7. Realizarea unor studii vizând cunoaşterea categoriilor de beneficiari/ beneficiarul ţintă

al programelor Cunoaşterea categoriilor de beneficiari – pe zone determinate ale judetului - s-a făcut în cadrul

celor trei editii successive ale Taberei de cercetare etno-folclorice ,,Constantin Brăiloiu”, anume: 2010

- Motru, Samarineşti, Văgiuleşti, Cătunele, Glogova; 2011 - Negomir, Drågotesti, Slivilesti, Bolbosi,

Boråscu, Ionesti, Turceni si Måtåsari; 2012 - Licurici, Stejari, Dånciulesti, Cruset, Stoina, Cåpreni,

Hurezeni.

Cu acest prilej, s-a înaintat, completat şi apoi evaluat Chestionarul ,,Conştientizarea nevoilor

culturale de către membrii comunităţii locale”.

Rezultatele acestuia au stat la baza unor scrisori metodice transmise autorităţilor locale din zonă,

în vederea corelării agendelor culturale propri pe anii 2010, 2011, 2012 cu o parte din opiniile

repondenţilor.

Proiectele culturale ale Centrului - datorită specificului şi atribuţiilor profesionale ale instituţiei -

au avut ca beneficiari: instituţii publice de cultură, aşezăminte culturale din judeţ (case de cultură,

cămine culturale, centre culturale, universităţi populare), consilii locale, personalul de specialitate din

cadrul aşezămintelor, oameni de cultură, interpreţi şi creatori diverşi - amatori sau profesionişti, meşteri

populari, membrii comunităţilor din teritoriu.

Aceştia, direct sau prin reprezentanţi, au constituit/ constituie şi publicul ţintă clasic.

Pe termen mediu şi lung, având în vedere şi evoluţia rapidă a societăţii româneşti - devenită parte a

comunităţii europene, precum şi unele dintre rezultatele Chestionarului menţionat, Centrul trebuie să

atragă şi să responsabilizeze în continuare şi alte categorii sociale, precum: cadre didactice, preoţi,

funcţionari publici, şomeri, elevi din ciclurile gimnazial şi liceal din mediile rural şi urban, cărora, prin

parteneriate cu aşezămintele din teritoriu, unităţile şcolare şi ONG-urile existente, să le ofere programe

103

motivante relative la educaţia permanentă şi artistică, transformându-i pe aceştia din participanţi mai

mult sau mai puţin interesaţi în producători ai bunului cultural.

b) Îmbunătăţirea activităţii profesionale a instituţiei

b.1. Proiectele propri realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei Aşa cum am menţionat, la sediul instituţiei nu au putut fi organizate manifestări din lipsa spaţiilor

necesare. Excepţie au făcut:

- realizarea bibliotecii Centrului, prin relocări de spaţii;

- desfăşurarea întregii activităţi editoriale (culegere, tehnoredactare etc.);

- completarea, pe suport electronic, a Băncii de date culturale.

b.2. Proiecte realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei Proiectele instituţiei s-au realizat în Tg-Jiu şi judeţ, în alte judeţe şi în alte ţări.

Cele 7 programe şi proiectele aferente perioadei, au fost:

1. PROGRAM ,,MARKETING ŞI MANAGEMENT CULTURAL” - relaţia cu teritoriul

* Proiecte realizate în Program:

a. CULTURA GORJULUI ÎNTRE CERERE ŞI OFERTĂ

- Conceperea, completarea şi evaluarea Chestionarului privind cererea şi oferta culturală în

zona: 2010 - Motru, Samarineşti, Văgiuleşti, Cătunele, Glogova; 2011 - Negomir, Drågotesti, Slivilesti,

Bolbosi, Boråscu, Ionesti, Turceni si Måtåsari; 2012 - Licurici, Stejari, Dånciulesti, Cruset, Stoina,

Cåpreni, Hurezeni, în cadrul Taberelor de cercetare;

- Realizarea politicilor culturale locale în funcţie de evaluările rezultate din Chestionar.

b. AGENDA CULTURALĂ A JUDEŢULUI

- Sensibilizarea autorităţilor administraţiei publice şi culturale locale în conceperea, finanţarea şi

derularea unor programe şi proiecte culturale de interes zonal şi judeţean, în scopul realizării unei

strategii unitare şi sistematice, care să permită cu adevărat dezvoltarea culturală durabilă a judeţului;

- Sprijinirea aşezămintelor în întocmirea Agendei locale, compatibilizarea acesteia la nivel de

judeţ, tipărirea şi promovarea ei la nivel judeţean şi naţional.

c. ÎNFIINŢAREA DE NOI CENTRE CULTURALE în zone de tradiţie şi/ sau oportunitate

culturală, care să permită atât deconcentrarea activităţii cât şi transformarea aşezămintelor respective în

instituţii cu responsabilităţi metodice şi culturale zonale:

- înfiinţarea Centrului Cultural ,,Mihai Eminescu” din Ţânţăreni (2010);

- conceperea şi transmiterea către Consiliile locale ale unor Regulamente-cadru pentru înfiinţarea

Centrelor Culturale Hurezani si Runcu (2011)

- reînfiintarea Casei oråsenesti de culturå Ţicleni si începerea demersurilor cåtre administratia

localå de transformare a acesteia în Centru Cultural (2011).

d. STRATEGII ŞI POLITICI CULTURALE ÎN GORJ - Continuarea organizării Seminarului metodic cu titlul de mai sus;

- Conceperea, completarea şi transmiterea în teritoriu a modelului de Fişe culturale pentru fiecare

localitate;

- Conceperea şi transmiterea către Consiliile locale a circa 5 scrisori metodice pe an cuprinzând

recomandări relative la legislaţia specifică în vigoare, programe minimale ale aşezămintelor, modalităţi

de realizare a unor proiecte culturale, programe de perfecţionare profesională la nivel central etc.;

- Sprijinirea aşezămintelor culturale din teritoriu în demersul de înfiinţare/ reînfiinţare/

revitalizare a unor formaţii artistice: teatru (Novaci şi Turceni), folclor (Băleşti, Stoina, Ioneşti,

Hurezani, Stejari, Novaci) şi de organizare a unor festivaluri noi (Crasna, Motru, Rânca, Runcu,

Logresti);

- Sensibilizarea Consiliului Judeţean Gorj în a susţine financiar, cu o cotă parte însemnată, prin

Programul propriu de finanţare nerambursabilă a Agendei culturale 2010-2011-2012, a proiectelor

notabile din judeţ (circa 180.000 lei annual);

- Revitalizarea activităţii Universităţilor populare din Motru, Baia de Fier, Săcelu, Tântåreni.

104

- Monitorizarea şi coordonarea activităţii aşezămintelor din judeţ prin: întâlniri la sediul instituţiei,

scrisori metodice, deplasări în teritoriu, parteneriate în organizarea de manifestări;

- Realizarea tuturor manifestărilor planificate în teritoriu (festivaluri, concursuri, tabere de cercetare şi

creaţie, târguri ale meşterilor populari etc.);

- Realizarea a 15 Fise culturale complete (text si imagini) pentru localitåtile: Albeni, Alimpesti,

Aninoasa, Arcani, Baia de Fier, Bålånesti, Bålesti, Bårbåtesti, Bâlteni, Bengesti-Ciocadia, Novaci, Pestisani,

Runcu, Tg-Cårbunesti, Ticleni si afisarea båncii de date culturale a acestora pe panoul electronic din incinta

institutiei în scopul promovårii lor;

- Sprijinirea autoritåtilor publice locale în completarea dosarelor cåtre Ministerul Dezvoltårii

Regionale si Turismului pentru accesarea de fonduri în cadrul Programului prioritar national privind

reabilitarea, modernizarea si dotarea cåminelor culturale. În sesiunea iulie 2011 au fost admise dosarele

localitåtilor: Plopsoru: Olari si Ceplea; Tântåreni: Floresti si Tântåreni; Stejari; Baia de Fier; Alimpesti;

Hurezani; Ciuperceni; Licurici; Samarinesti; Aninoasa.

2. PROGRAM ,,RĂDĂCINI” - Conservarea şi promovarea culturii tradiţionale a Gorjului:

* Proiecte realizate în Program:

a. CONSERVAREA MEMORIEI CULTURALE A GORJULUI

- realizarea a trei ediţii ale Taberei anuale de cercetare etnofolclorică ,,C-tin Brăiloiu”, anume:

2010 - Motru, Samarineşti, Văgiuleşti, Cătunele, Glogova; 2011 - Negomir, Drågotesti, Slivilesti,

Bolbosi, Boråscu, Ionesti, Turceni si Måtåsari; 2012 - Licurici, Stejari, Dånciulesti, Cruset, Stoina,

Cåpreni, Hurezeni.

- editarea Monografiei Mătăsari, a monografiei ,,Dumitru Brezulescu” Novaci, a culegerii

,,Catrene populare satirice” si a romanului autobiografic ,,Trecerea” al esteticianului gorjean Grigore

Smeu – la editura institutiei, precum si asigurarea suportului de specialitate pentru editarea

monografiilor localitåtilor Arcani, Săcelu, Bumbeşti-Pitic, în 2010;

- editarea Monografiilor Scoarta si Rovinari, a monografiilor ,,Elvira Godeanu – O poveste de pe

Jiul de Sus” si ,,Arhivistii” , a culegerii de strigåturi ,,Mândrulitå de la Baia”, a romanului

autobiografic ,,Guranii” de Vasile Cåråbis, a Albumului ,,Mesteri gorjeni” si a studiului ,,Ritualul

mortii si al înmormântårii în Gorjul de Nord”, vol. I (ca prin rezultat stiintific al Taberei de cercetare

etnofolcloricå) – la editura institutiei, precum si asigurarea suportului de specialitate pentru editarea

monografiei Ansamblului ,,Doina Gorjului”, a Culegerii de ,,Piese populare instrumentale gorjenesti”,

precum si a monografiilor localitătilor Aninoasa si Pestisani – în 2011;

- editarea cårtilor ,,Muzeul Arcani” si “Piese instrumentale”, a studiului ,,Ritualul mortii si al

înmormântårii în Gorjul de Nord”, vol II, precum si a Albumului ,,Muzeul dintre nori” (Muzeul

Civilizatiei Montane de la Rânca) – în 2012; pregåtirea pentru tipar si planificarea editårii pânå a

sfârsitul anului a Monografiilor Aninoasa si Tismana (vol. I);

- revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale prin organizarea a 6 târguri: Târgul meşterilor populari

olteni, Târgul meşterilor populari copii, Târgul meşterilor populari din România (cu participare

internaţională: Camerun, Siria, Bulgaria, Moldova), Târgul meşterilor populari de la Rânca (înfiinţat,

2010), Târgul de Crăciun (înfiintat 2010), Târgul mesterilor populari gorjeni (înfiintat 2011, ca parte a

Programului ,,Redescoperå Gorjul/ Såptåmâna turismului gorjean);

- derularea, în calitate de organizator principal a 25 dintre festivalurile şi concursurile folclorice

prevăzute în Agenda Judeţului în: Tg-Jiu, Tg-Cărbuneşti, Novaci, Tismana, Crasna, Polovragi, Baia de

Fier, Stăneşti, Ciuperceni, Leleşti, Stoina, Stejari, Runcu, Hurezani, Negomir, Dănciuleşti, Cătunele,

Bustuchin, Godineşti, Săcelu, Bolboşi, Rânca, Motru, Stejari, Cåpreni;

- participarea, ca şi coorganizator, la desfăşurarea Festivalului cântecului popular românesc

,,Maria Lătăreţu” (realizarea regulamentului festivalului, multiplicarea şi transmiterea acestuia în ţară şi

în diaspora, contact permanent cu instituţiile similare din ţară pentru asigurarea participării

concurenţilor, asigurarea activităţii de secretariat a festivalului, conceperea, realizarea şi achiziţionarea

trofeelor, asigurarea sumelor necesare pentru acordarea a 3 premii: pr. I solişti vocali, premiile III

solişti vocali şi instrumentişti, realizarea şi acordarea diplomelor pentru laureaţi);

105

- participarea, ca partener, la desfăşurarea festivalurilor folclorice de la Rovinari, Turceni,

Negomir, Bumbeşti-Jiu şi Drăgoteşti;

- înfiinţarea şi desfăşurarea a 4 festivaluri noi: ,,Răsună munţii sub Parâng, la Crasna” (mai

2010), Festivalul toamnei de la Rânca (sept. 2010), Festivalul obiceiurilor de iarnă de la Motru (dec.

2010); Festivalul folcloric de la Logresti (2011); Festivalul de folclor pastoral de la Novaci/ Rânca

(2012);

- organizarea, de majoritatea localităţilor de reşedinţă din Gorj, a unei Sărbători comunitare

anuale (Zilele localităţii, Fiii satului, nedeie, obicei, datină, hram etc.);

- continuarea editării publicaţiei ,,Revista Jiului de Sus” ca organism al aşezămintelor din teritoriu

şi a revistei de specialitate ,,Crinul satelor”;

- organizarea unor activităţi de aniversare/ comemorare a unor mari personalităţi de gen, precum şi

de atestare de localităţi, instituţii, organisme de impact zonal sau naţional;

- organizarea Expoziţiei de icoane şi obiecte de cult, cu participarea unor creatori din Gorj, Vâlcea

şi Hunedoara (2010);

- organizarea Expoziţiei de artă naivă a pictorului Ioan Nicoară (S.U.A., 2010), prima de acest gen

de după 1990, a Expozitiilor ,,Odinioarå pe Jilturi” (2011) si ,,Odinioarå pe Valea Amaradiei” (2012)

cu obiecte de artå popularå localå din zonele radiografiate în cadrul editiilor 2011 si 2012 ale Taberei

de cercetare etnofolclorå ,,C-tin Bråiloiu” ;

- organizarea Zilelor Culturii Populare a Gorjului sub forma unui complex de manifeståri de

conservare si promovarea a culturii traditionale specificå judetului (editiile 2011 si 2012);

- organizarea Expoziţiei de bannere ,,Meşteri şi meşteşuguri în Gorj” şi itinerarea acesteia în Tg-

Jiu, Tg-Cărbuneşti, Rânca, Bucureşti, Silistra – Bulgaria (2010, 2011, 2012);

- realizarea anualå a Simpozionului naţional ,,Satul românesc, sat european”, la Arcani şi Baia de

Fier;

- sprijinirea apariţiei unor reviste ocazionale specializate în promovarea specificului cultural local

la Baia de Fier, Dănciuleşti, Săcelu, Bustuchin, Stăneşti;

- sprijinirea unor interpreţi de muzică populară şi a unor meşteri populari pentru participarea la

festivaluri şi târguri regionale şi naţionale;

- realizarea celor de a IV-a si a V-a ediţii a Cursurilor de dans popular gorjenesc, în parteneriat cu

Fundaţia Culturală ,,Doina” din Rotterdam şi cu participarea unor amatori din ţări ale U.E. (2010,

2011);

- completarea permanentå a Băncii de date a culturii tradiţionale a Gorjului;

- finalizarea Arhivei clasice si electronice a CJCPCT Gorj (2011);

- inaugurarea Bibliotecii de specialitate ,,Al. Doru Serban”, cuprinzând circa 700 studii de folclor

local si national si peste 400 volume de beletristicå (2011);

- înfiintarea micro-colectiei de artå popularå româneascå (peste 60 exponate donate de

participantii la Târgul mesterilor populari din România, editia 2011);

b. MUZEE ŞI COLECŢII MUZEALE SPECIALIZATE / MIXTE

- Infiinţarea Colecţiei muzeale Turceni şi a Muzeului satului la Ţânţăreni (2010), înfiintarea si

inaugurarea Muzeului satului Cåtune si a Muzeului Civilizatiei Montane a Gorjului de la Rânca (2012),

precum si finalizarea sectiei exterioare a Muzeului Crucilor de la Måcesu/ Tg-Cårbunesti (2012).

3. PROGRAM ,,GORJUL CULTURAL” - Conservarea şi promovarea elementelor de

patrimoniu cultural imaterial din judeţ

* Proiect realizat în Program:

a) S.O.S. PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL GORJENESC a) Stabilirea elementelor fundamentale, documentarea şi începerea întocmirii unei Hărţi a

patrimoniului cultural imaterial al Gorjului care să cuprindă practici, reprezentări, expresii, cunoştinţe,

abilităţi, împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele şi spaţiile asociate lor, cântece, dansuri,

jocuri populare, obiceiuri, ritualuri, sărbători, meşteşuguri şi tehnici tradiţionale, tezaure umane vii etc.;

106

b) Completarea exponatelor aflate la Muzeul Crucilor de la Măceşu, restaurarea celor deja

existente;

c) Asigurarea asistenţei de specialitate pentru înfiinţarea de către Consiliul local Peştişani a unui

Centru de meşteşuguri tradiţionale (arta lemnului şi cusături), în localitatea de reşedinţă.

4. PROGRAM ,,DUPĂ BRÂNCUŞI” - Dezvoltarea structurilor şi elementelor culturii de

performanţă


a) ACASĂ LA BRÂNCUŞI - Crearea/ amplificarea dimensiunii internaţionale a principalelor evenimente organizate de

CJCPCT pe tot parcursul perioadei supuse evaluårii:

* Festivalul internaţional de literatură ,,Tudor Arghezi”, la care au participat creatori din

România, Moldova, Ucraina, Franţa, Germania, Peru, Italia (2010); România, Azerbaigean, Turcia,

Serbia, Bulgaria, Germania (2011); România, Suedia, Slovenia, Muntenegru, Serbia, Germania,

Moldova (2012);

* Târgul meşterilor populari: România, Camerun, SUA, Moldova, Bulgaria, Siria;

* Cursuri de dans popular gorjenesc: Olanda, Belgia, Elveţia şi Germania (2010, 2011);

* Festivalul naţional de umor şi Salonul de caricatură ,,Ion Cănăvoiu”: România, Moldova,

Italia, Ucraina, SUA şi Quatar, pentru Concursul de creatie umoristicå. În anul 2012, Salonul de

caricaturå a devenit international, acesta bucurându-se de participanti din România, Italia,

Argentina, Grecia, Serbia, Bulgaria, Cehia, Georgia, Moldova, Cipru;

* Gorjfest - Tabără şi Salon internaţionale de arte vizuale: România, Moldova, Ucraina,

Bulgaria, Ungaria (2010); România, Moldova, Ucraina, Bulgaria, Franta, Germania, Serbia,

Spania, Grecia, Turcia (2011); România, Serbia, Italia, SUA, Moldova, Africa de Sud, Spania,

Bulgaria, Israel, Cipru, Turcia (2012);

* Initierea si desfåsurarea primei editii a Taberei si Salonului international de sculpturå cu

subiect religios (Månåstirea Crasna, 2012);

- Initierea si desfåsurarea primei editii a Festivalului national de film de scurt metraj ,,Acaså la

Brâncusi” (2012);

- Diversificarea paletei festivalurilor din Gorj, prin organizarea/ continuarea organizării unor

manifestări altele decât folclorice: Festivalurile de teatru de la Novaci şi Tg-Jiu, Festivalul de umor de

la Turceni, Festivalul de teatru şi umor de la Brăneşti, Zilele culturii scrise, Festivalurile de muzică

religioasă şi de romanţe de la Ţânţăreni;

- Continuare şi amplificarea manifestării ,,Corala târgujiană”, ca unică modalitate de revitalizare

a mişcării corale din Gorj; au apårut astfel 11 formaţii corale la nivelul municipiului Tg-Jiu;

- Participarea, ca partener în organizare şi în acordarea de premii în bani, la desfăşurarea altor

festivaluri: Atelierul naţional de poezie ,,Serile la Brădiceni” şi Festivalul naţional de folk şi baladă

,,Poarta sărutului”;

- Realizarea a 15 expoziţii diverse (artă plastică, fotografică, populară) pe an, în judeţ şi în afara

acestuia, în cadrul proiectului ,,Vecinii” şi al altor proiecte: Tg-Jiu, Bucureşti - Sala ,,C-tin Brâncuşi” a

Parlamentului României, Craiova, Deva, Rm.Vâlcea, Silistra si Ruse (Bulgaria), Milano (Italia”), Paris

(Franta), Bruxelles, Chisinåu (Moldova);

- Menţinerea şi sprijinirea financiară adecvată a Editurii CJCPCT Gorj. Astfel, în perioada

mentionatå s-au realizat:

* 2010 – Monografiile Måtåsari si ,,Dumitru Brezulescu”, a Albumele ,,11 poezii” de Tudor Arghezi/

bilingv, “Motru”, “Gorjfest 2010”, “Ansamblul Doina Gorjului”, revista de cultură “Portal Măiastra” (4

numere/an) şi revistele ocazionale ,,Bilete de papagal”, “Hazul”, “Onoare şi jertfă”, “Revista Jiului de Sus”,

“Crinul satelor”;

* 2011 - Agenda culturalå a Judetului Gorj; Viorel Surdoiu, Contextul desprinderii de haos, poezii;

Ion Cepoi, Elvira Godeanu - O poveste de pe Jiul de Sus, monografie; Tudor Arghezi - 11 poezii, album

bilingv; Titu Zålog, Incursiune în viata satelor comunei Bobu, monografie; Mihail Pasere, Monografia

107

Rovinarilor; Vasile Arimia, Arhivistii, monografie; Ion Popescu Brådiceni, Ritualul mortii si al

înmormântårii în Gorjul de Nord, studiu monografic, vol. I; Mirela Drågånescu, Mândrulitå de la Baia,

culegere de strigåturi; Vasile Cåråbis, Guranii, roman; Mesteri gorjeni, album; Gorjfest 2011, album;

Månåstirea Crasna, album; Revista Jiului de Sus, nr. 10-15; Revista ,,Portal Måiastra”, 4 nr./ an; Revista

,,Bilete de papagal”; Revista ,,Hazul”; Revista ,,Onoare si jertfå”; Revista ,,Crinul satelor”; Revista ,,Lada de

zestre”, Baia de Fier; Revista ,,Vestitorul”, Stånesti; Revista ,,Serile la Brådiceni;

* 2012 - Ion Trancåu, Un compendiu critic; Marcel Parnica, Melodii instrumentale; Dan Pupåzå,

Muzeul Arcani; Ion Popescu-Brådiceni, Ritualul mortii si al înmormântårii în Gorjul de Nord, vol. II;

Agenda culturalå 2012 a Judetului Gorj; 3 albume “11 poezii” de Tudor Arghezi (editie româno-francezå,

editie româno-sârbå, editie românå); Albumul “Plasticieni gorjeni”; Album ,,Gorjfest 2012” - Tabåra de

picturå; Catalog Salonul international de caricaturå Tg-Jiu 2012; Album ,,Muzeul dintre nori” (Rânca);

Revista Jiului de Sus; Revista ,,Portal Måiastra”, 4 nr.; Revista ,,Bilete de papagal”; Revista ,,Hazul”; Revista

,,Onoare si jertfå”; Revista ,,Crinul satelor”; Revista ,,Lada de zestre”, Baia de Fier; Revista ,,Vestitorul”,

Stånesti; Revista ,,Serile la Brådiceni;

- conceperea, coordonarea si desfåsurarea manifestårilor din cadrul Proiectului ,,Redescoperå

Gorjul”, initiat de Consiliul Judetean Gorj (3-10 oct. 2011, 24-30 sept. 2012);

- realizarea textului si a imaginilor foto pentru ,,Albumul turistic” si ,,Harta turisticå” ale

Gorjului, în cadrul aceluiasi Proiect (2011);

- realizarea spectacolelor tematice ,,Tudor Vladimirescu” si ,,Teatrul în Tg-Jiu” la Casa Moangå,

respectiv Casa Måldåråscu din Tg-Jiu (2011, 2012);

- conceperea, initierea si derularea proiectului ,,Galeria Nemuritorilor Gorjului”, prin amplasarea

primei stele omagiale închinate lui Brâncusi în zona centralå a Tg-Jiului (2012);

- Realizarea şi editarea revistei ,,Proverbum. ro”, prima publicaţie electronică de informaţie

culturală din istoria Gorjului, care oferă date, imagini şi informaţii despre toate manifestările culturale

din Gorj, indiferent de organizator: instituţie publică, aşezământ de stat, administraţie locală, ONG,

organizaţii sindicale, firme, alte organisme private.

5. PROGRAM ,,PROMOVAREA TURISMULUI CULTURAL, ISTORIC ŞI RELIGIOS”


a. GORJUL ISTORIC ŞI PITORESC

- avansarea unei propuneri către Consiliul Judeţean Gorj în sensul înfiinţării (prin P.O.R. şi cu

sprijinul Ministerului Turismului), la Tg-Jiu sau variante (Tismana, Polovragi, Novaci) a unui Centru

naţional de informare şi promovare turistică a Gorjului, cu personal de specialitate angajat;

- asigurarea documentării pentru editarea unei Hărţi a nedeilor, târgurilor şi bâlciurilor

organizate de-a lungul unui an în Gorj;

- sensibilizarea, prin scrisori metodice şi întâlniri directe, a autorităţilor publice locale în

notificarea şi semnalizarea obiectivelor de patrimoniu cultural, a muzeelor şi colecţiilor muzeale, a

zonelor istorice, rezervaţiilor naturale, peşterilor, cheilor, pansiunilor agroturistice etc.;

- realizarea/ participarea la realizarea de albume şi pliante de promovare turistică: Motru, Baia de

Fier, Judeţul Gorj (Flacăra Focus), Judetul Gorj/ Redescoperå Gorjul, Rânca.

- sprijinirea, prin orice mijloace, a înfiinţării, la Peştişani, a unui Punct de informare turistică

pentru Peştişani şi zona omogenă: Godineşti, Leleşti, Runcu, Tismana, Câlnic.

6. PROGRAM ,,PROMOVAREA ŞI SUSŢINEREA EXCELENŢEI ÎN DOMENIUL

VIEŢII SOCIAL-CULTURALE GORJENE”

*Proiect propus în Program:

a. PREMIILE DE EXCELENŢĂ ALE CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ

Obiectiv:

- sensibilizarea Consiliului Judeţean Gorj în instituirea şi desfăşurarea anuală a Premiilor de

excelenţă ale acestei instituţii, odată cu manifestările legate de Zilele Gorjului (26-28 octombrie), în

cadrul unui spectacol festiv realizat de instituţiile culturale aflate sub autoritatea administraţiei

judeţene.

108

Categorii premii:1. Management cultural; 2. Proiecte culturale; 3. Iniţiativă deosebită în cultură;

4. Literatură; 5. Artă plastică; 6. Muzică; 7. Teatru; 8. Coregrafie; 9. Istorie locală.

Din motive financiare, ordonatorul principal de credite nu a putut susţine proiectul în integralitatea

lui în nici unul dintre anii supusi analizei. S-au acordat doar premii individuale unor personalitåti

culturale la aniversarea împlinirii unei vârste rotunde.

b. CULTURA DE ELITÅ A GORJULUI

Introdus în 2012, proiectul presupune gåsirea surselor de finantare pentru sustinerea culturii de elitå,

de performantå a Gorjului. Pânå în octombrie current s-a realizat:

- - finantarea si editarea prin Editura CJCPCT a cårtii ,,Un compendiu critic” de Ion Trancåu,

volum ce cuprinde informatii biobibliografice si critice asupra creatiei membrilor Uniunii Scriitorilor din

România cu domiciliul actual în Gorj;

- - finantarea si editarea prin Editura CJCPCT a Catalogului de artå ,,Plasticieni gorjeni”

dedicat membrilor Filialei Gorj a Uniunii Artistilor Plastici;

- - finantarea si editarea, prin aceeasi editurå a revistei de culturå ,,Portal Måiastra”.

7. Program ,,ŢARA LUI BRÂNCUŞI” - Promovarea naţională şi internaţională a imaginii

Gorjului prin amplificarea brand-urilor existente şi crearea altora noi


a. EUROPA DE-ACASĂ - menţinerea şi amplificarea festivalurilor, saloanelor, taberelor şi târgurilor internaţionale

organizate de CJCPCT în Gorj;

- organizarea de expoziţii de artă plastică, populară, fotografică, obiceiuri şi tradiţii gorjeneşti în

alte judeţe şi în ţări ale U.E. (Deva, Hunedoara, Rm. Vâlcea, Bucuresti, Silistra si Ruse - Bulgaria,

Paris - Franţa, Madrid – Spania, Bruxelles, Chisinåu - Moldova);

- amplificarea schimburilor culturale internaţionale prin contacte directe cu instituţii/ organisme

culturale din străinătate: Muzeele de artă din Silistra şi Ruse - Bulgaria, Societăţile culturale

,,Eminescu” şi ,,Arcaşul” (Cernăuţi, Ucraina), “Apoziţia” (Germania), Uniunea Scriitorilor din

Moldova, Uniunea Scriitorilor din Serbia, Uniunea Scriitorilor din Azerbaigean, Uniunea Scriitorilor

din Slovenia, Uniunile Artiştilor Plastici din Moldova, Bulgaria şi Ungaria, Serviciul cultural al

Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Fundaţia Paulimage (Paris, Franţa), Fundaţia culturală ,,Doina” din

Rotterdam (Olanda), Federaţia Internaţională a Artiştilor Fotografi, Asociaţia culturală româno-italiană

din Bologna (Italia), Asociatia Mesterilor Populari din Bulgaria;

- includerea în Agenda culturală anuală a instituţiei şi a Gorjului - precum şi în orice alte pliante şi

albume de prezentare a ţinutului - a unor informaţii despre potenţialul turistic al judeţului;

- conceperea textului si realizarea imaginilor foto pentru Albumul ,,Judetul Gorj” si ,,Harta

turisticå” a Gorjului, în cadrul Proiectului ,,Redescoperå Gorjul” initiat de Consiliul Judetean Gorj.

b.3. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în ţară, la nivel naţional,

internaţional) În perioada respectivå, CJCPCT Gorj, prin artistul fotograf Teodor Dădălău, referent de

specialitate, a participat la Saloanele internaţionale de fotografie de la Bucuresti, Deva, Suceava,

Madrid (Spania), Paris (Franţa) şi a expus la Silistra si Ruse (Bulgaria), Chisinåu (Rep. Moldova) si

Bruxelles, iar prin etnologul Pompiliu Ciolacu, la toate marile târguri ale meşterilor populari din

România (Bucureşti, Sibiu, Constanţa), precum şi la târguri organizate în Moldova şi Germania.

b.4. Proiecte realizate ca partener/ coproducător Lista acestora a fost menţionată la punctul a.1. al acestui raport. Acesteia i se adaugă proiectul

,,Cursuri de dans popular gorjenesc”, realizat ca partener al Fundaţiei culturale ,,Doina” din Rotterdam,

Olanda.

c. Organizarea/ sistemul organizaţional al instituţiei c.1. Măsuri de reglementare internă în perioada raportată La 1 ianuarie 2010, CJCPCT a avut în organigramă un număr de 17,5 posturi, din care 3 vacante

(secretariat, administrator, consultant artistic cultură scrisă).

109

Repartiţia funcţiilor în instituţie cuprindea:

a) funcţii de conducere: 2 (manager şi contabil şef);

b) funcţii de execuţie: 12,5

după cum urmează:

- 3 posturi Compartiment financiar-contabil, secretariat, administrativ;

- 2,5 posturi Compartiment artistic (coregrafie, muzică, antropologie, editură);

- 2 posturi Compartiment informatică şi achiziţii publice (tehnoredactor, inginer sistem);

- 5 posturi Compartiment asistenţă metodică în teritoriu (relaţia cu teritoriul, foto-film, educaţie

permanentă, documentarist, relaţii publice).

De la 1 iulie 2010, după restructurările şi disponibilizările realizate ca efect al legii, CJCPCT Gorj

a rămas cu un număr de 13 posturi, fiind reduse 4,5 posturi: cele 3 vacante, 1/2 normă consilier

editorial, 1/2 normă maestru coregraf, 1/2 normă îngrijitor, ceea ce a reprezentat o diminuare cu 25% a

organigramei şi a presupus redistribuirea atribuţiilor profesionale către cei rămaşi angajaţi.

Noua organigramă pe 2010 a cuprins:

a) funcţii de conducere: 2 (manager, contabil şef);

b) funcţii de execuţie: 11, după cum urmează:

- 1,5 posturi Compartiment cercetare, conservare, valorificare şi promovare a culturii tradiţionale;

- 4 posturi Compartiment asistenţă metodică, cultură scrisă, relaţii publice;

- 2 posturi Compartiment achiziţii publice şi IT;

- 3,5 posturi Compartiment financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

În ianuarie si februarie 2012, prin efect al legii, cele 3 jumåtåti de normå ocupate prin cumul

(maestru coregraf, consultant artistic muzicå si antropologie) au fost declarate vacante si s-au întocmit

documentele necesare cåtre Consiliul Judetean, Institutia Prefectului si Ministerul Administratiei si

Internelor pentru deblocarea si, respective, ocuparea prin concurs a lor. De la 1 noiembrie 2012, a

devenit vacant si postul de referent relatii cu teritoriul, fåcându-se si pentru acesta demersurile legale în

vederea ocupårii lui prin concurs.

Mentionåm cå în ciuda apelurilor periodice cåtre autoritate, la data întocmirii acestui raport

institutia nu a primit niciun råspuns oficial – pozitiv sau negative, ea functionând cu deficit cronic de

personal.

Asadar, la finalul anului 2012, comparativ cu 31 iunie 2010, organigrama CJCPCT s-a micsorat cu

5,5 posturi, ceea ce reprezintå o reducere cu 32/% fatå de nevoile reale ale institutiei.

Pe parcursul întregii perioade analizate, angajaţii instituţiei şi-au desfăşurat activitatea conform

Fişelor de post, iar specialiştii au fost repartizaţi ca directori de programe şi proiecte pe domeniul care

le intră în responsabilitate, funcţie de pregătirea şi aptitudinile profesionale. Începând cu 1 iulie 2010,

respectiv februarie 2012, personalul råmas angajat a preluat – fårå nicio motivatie financiarå sau de altå

naturå - si atributiile de serviciu ale celor disponibilizati ori plecati din institutie din varii motive,

ajungându-se în prezent – pentru ca performanta institutionalå så nu fie afectatå – ca unui specialist så-i

revinå sarcini de serviciu repartizate în mod normal la 2 sau 3 persoane angajate.

Actualmente, organigrama CJCPCT cuprinde:

a) funcţii de conducere: 2 (manager, contabil şef);

b) funcţii de execuţie: 11 (din care 2,5 vacante), după cum urmează:

- 1,5 posturi Compartiment cercetare, conservare, valorificare şi promovare a culturii tradiţionale

(vacante);

- 4 posturi Compartiment asistenţă metodică, cultură scrisă, relaţii publice (1 post vacant);

- 2 posturi Compartiment achiziţii publice şi IT;

- 3,5 posturi Compartiment financiar-contabil, resurse umane şi administrativ.

110

d) Situaţia economico-financiară a instituţiei d.1. Execuţia bugetară a perioadei raportate/ buget de venituri şi cheltuieli

CJCPCT Gorj fiind un aşezământ cultural de drept public aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean

Gorj, finanţarea sa s-a realizat din alocaţii acordate din bugetul instituţiei administrative judeţene.

Pentru prima dată s-a solicitat însă realizarea unor venituri propri în procent de circa 5% din total

buget.

Situaţia fondurilor a fost următoarea:

C. 2012:

a) Buget de venituri iniţial:

Total fonduri: 445.000 lei (din care: 270.000 lei pt. personal, 170.000 lei pt. bunuri si servicii,

5.000 lei pt. cheltuieli de capital).

b) Buget de venituri aprobat:

Total fonduri: 455.000 lei (din care: 270.000 lei pt. personal, 182.000 lei pt. bunuri si servicii,

5.000 lei cheltuieli de capital).

c) Buget de cheltuieli realizat la 31 octombrie 2012:

Total fonduri: 362.176,75 lei, din care:

- 209.794 lei pt. personal ;

- 148.859,76 lei pt. bunuri si servicii (din care 112.347 lei cheltuieli

pentru programe şi proiecte);

- 3.523 lei cheltuieli de capital;

Reparaţii capitale nu s-au făcut.

După cum se observă, faţa de bugetul iniţial, s-a fåcut o majorare de 10.000 lei datoritå sustinerii

manifestårilor din cadrul Proiectului ,,Såptåmâna turismului gorjean”(24-30 septembrie 2012).

d) Venituri propri propuse initial a se realiza: 22.250 lei.

e)Venituri propri propuse a se realiza în urma controlului Curtii de Conturi: 10.000 lei.

f) Venituri propri realizate: 13.432 lei.

La acestea se adaugå, ca surså atraså, suma de 5.000 lei de la Uniunea Scriitorilor din România, prin

proiect şi cerere de finanţare directă a Premiilor ,,Opera Omnia” din cadrul Festivalului ,,Tudor Arghezi”,

ceea ce ridicå cuantumul sumelor atrase la 18.432 lei, asadar un procent de realizare de 184%.

C. Cheltuieli pe programe si proiecte culturale în perioada ianuarie-octombrie 2012:

Nr.

crt. Programul

Tipul

proiect

Denumirea

proiectului

Devizul

Estimat

Devizul

realizat

(1) (2) (3) (4) (5) (6)

1 ,,Rădăcini” proiecte

mici

Focuri peste zăpezi 200 200

Fest. Stoina 300 300

Fest. Ţânţăreni 800 500

Pastorala Floriilor 1500 -

Fest. Liviu Dafinescu 1000 300

Fest. muz. copii 1000 1000

Fest. Pe fir de baladå 1.500 1.500

Fest. romanţe 800 550

Nedeia Polovragi 1000 -

111

Fest. Sofia Dråghici

Festival Godineşti

Zilele Cult. Populare

-

500

-

500

-

2140

Festival Baia de Fier 1000 2110

Fest. Bolboşi 1000 1100

Premiul Al. D. Serban

Muzeul Civ. Montane

Muzeul Crucilor

300 300

1180

320

proiecte

medii

Festival folcl. Novaci 3000 -

Târg meşt.pop. olteni 2000 2000

Fest. Hurezani 2000 -

Fest. Iust. Băluţeanu 1000 900

Fest. Tismana 4000 2600

Fest. intern. folclor 3500 4190

Fest. Gena Bârsan 2250 3410

Festival M. Apostol 2000 3720

proiecte

mari

Tabăra cercetare 6000 5054

Târg intern. meşt. pop. 7000 4000

Simpozion Satul rom. 7000 7526

2 “După

Brâncuşi”

proiecte

mici

Eminesciana 200 300

Colocvii revista Portal

Måiastra

300 -

Zilele cult. scrise 500 -

Fest. dans sportiv 1000 1000

Fest. umor Turceni 1000 500

Imn în Câmp. Padeş 1000 -

Atelier naţ. poezie 1000 1000

În mem. N. Diaconu 500 -

proiecte

medii

Fest. teatru Novaci 2500 -

Fest. Nat. Film Doc. 1350 2000

Fest. folk şi baladă 3.000 3.653

proiecte

mari

Gorjfest

* Tabără şi salon artă

intern. picturå

* Tabårå - salon sculpt.

Religioaså

15500 13270

5247

Fest. naţ. umor şi

Salon naţ. caricatură

10000 8097

Fest. intern. lit.,,Tudor

Arghezi”

15.000 14879

Revista ,,Portal

Măiastra” (3 numere)

8000 6000

Alte tipărituri (2 cårti, 8000 9951

112

1 revistå, 1 album artå)

Prest. Serv. cult. - 3100

Total:

2

Total:

48

Mici: 23

Medii: 13

Mari: 12

Total:

112650

16400

19750

76500

Total:

112347

13400

22455

77124

d.4. Procentul veniturilor propri (prestari servicii si surse atrase) din total buget:

- 2010: 3,43%;

- 2011: 6,5%;

- 2012: 5,08%.

d.5. Ponderea cheltuielilor de personal din total cheltuieli:

- 2010: aprobat 69%; realizat 69%;

- 2011: aprobat 69%; realizat 58,64%;

- 2012: aprobat 60%; realizat 59%.

d.6. Ponderea cheltuielilor de capital din bugetul total:

- 2010: 0%;

- 2011: 2,19 %; suma de 10.000 lei a fost utilizatå pentru achizitionarea unui Program de evidentå

financiar-contabilå;

- 2012: 1,09 %; suma de 3523 lei a fost utilizatå pentru achizitionarea unei camere video necesarå

Departamentului de conservare si promovare;

d.7. Gradul de acoperire a salariilor din subvenţie: 100%.

Începând cu luna septembrie 2012, s-au efectuat cheltuieli pe colaboråri pentru acoperirea cu

specialisti a domeniilor coregrafie, muzicå, antropologie, cele 3 jumåtåti de normå devenind vacante

din februarie acelasi an.

d.8. Cheltuieli totale pe beneficiar:

- 2010: din subvenţie, în sumă totală de 96.800 lei;

- 2011: din total subventie: 119.461 lei;

- 2012: din subventie, în sumå totalå de 200.500 lei.

* 2012

INDICATORI planificat realizat

1. Nr. Programe culturale multianuale 7 7

2. Nr. proiecte în cadrul programelor 145 138

3. Nr. de activităţi/ programe de educaţie permanentă,

inclusiv de formare profesională continuă 5 5

4. Nr. colecţii muzeale/ muzee nou înfiinţate 2 3

5. Nr. proiecte/ acţiuni de conservare, promovare şi

transmitere a valorilor morale, culturale, artistice comunitare,

naţionale şi/ sau universale, a obiceiurilor, tradiţiilor şi meşte-

şugurilor, a artei contemporane, organizate sau susţinute 68 75

6. Studii, cercetări, activităţi de documentare/ monografii 18 18

7. Nr. de activităţi/ manifestări cultural-artistice

pe genuri (finanţate) 37 37

8. Alte manifestări culturale: expoziţii temporare sau

permanente, seminarii, conferinţe, cercuri 15 18

9. Evidenţa patrimoniului fără sediu propriu

113

10. Nr. de apariţii în presă 350 400


12. Nr. parteneriate realizate 50 52

13. Realizarea unor studii privind cunoaşterea categoriilor

de public, a aşteptărilor acestuia 1 1

14. Perfecţionarea personalului - nr. de angajaţi care vor urma

diverse forme de perfecţionare 2 1

*

Întrucât programul minimal negociat prin Contractul de management a fost analizat la punctul d,

alin. d.2. şi sintetizat la punctul e, alin. e.3., în cele ce urmează vom face o sinteză a acestuia:

* 2012

Program/ Scop Beneficiari Perioada Finanţare

proiect de realizare (subvenţie)

1 2 3 4 5

Denumire Declarat/ Estimat/ Estimat/ Estimat/Realizat

Atins Realizat Realizat

Rădăcini Conservarea şi Comunit. 1.01-31.10.2012 50.650 lei/ 46.630 lei

promovarea cult. locale/

tradiţionale prin: acces liber

festivaluri şi conc.

folclorice, sărbători

comunitare, nedei,

târguri ale meşt.

pop., exp. artă pop.,

tabără cercetare,

monografii,

publicaţii locale,

înfiinţare colecţii

muzeale,

reviste de profil

* scop atins

După Dezvoltarea Comunităţi

Brâncuşi structurilor şi locale,

elementelor creatori,

culturii de interpreţi/ 1.01.-31.10.2011 68.850 lei/ 68.992 lei

performanţă acces liber

prin: festivaluri

şi concursuri

literare, de umor

arte vizuale, teatru,

dans contemporan

muzică corală,

tabără creaţie,

saloane artă

plastică, fotografie,

114

reviste cultură

* scop atins

Total Total Total Total

programe proiecte finanţate estimate (lei) realizat (lei)

2 48 112.650 112.347

mici: 25 16.400 13.400

medii: 13 19.750 22.455

mari: 13 76.500 77.124

e.4. Managementul de proiect: centralizatorul de programe/proiecte/ beneficiary

2012:

Nr. Programul Tip Nr. Nr.

crt. proiecte proiecte beneficiari

1. Rădăcini mici 17 circa 25.000

(cultură populară) medii 8 acces liber

mari 3

2. După Brâncuşi mici 8 circa 2.500

(cultură scrisă) medii 3 acces liber

mari 7

Total 48 Total estimat: circa 27.500

Servicii culturale oferite de instituţie, altele decât cele din programul minimal: Parte a sistemului cultural judeţean, CJCPCT a răspuns tuturor solicitărilor venite din partea unor

parteneri traditionali sau noi, fie instituţii publice, fie organisme nonguvernamentale cu preocupări în

domeniu, prin:

- asigurarea asistenţei de specialitate pentru editarea de cărţi, albume de prezentare şi reviste

locale;

- asigurarea asistenţei de specialitate pentru achiziţionarea şi etalarea obiectelor de artă populară în

colecţii muzeale locale;

- asigurarea asistenţei de specialitate, în limitele de competenţă, pentru accesarea de către primării

a unor fonduri structurale cu destinaţie culturală;

- punerea la dispoziţia celor interesaţi a informaţiilor legate de istoria, arta şi cultura localităţilor

sau a judeţului;

- întocmirea şi difuzarea Calendarului istoric şi cultural al Gorjului (atestări de localităţi şi/ sau de

instituţii fundamentale judeţene şi locale, aniversări, comemorări de personalităţi).

f) Evoluţia economico-financiară a instituţiei pentru următoarea perioadă de

management (1 noiembrie 2012 - 30 aprilie 2013),

cu menţionarea resurselor financiare necesare de alocat de către autoritate:

f.1. Tabelul valorilor de referinţă din proiectul de management, actualizat pentru

următoarea perioadă de raportare a managementului:

115

Categorii Limite valorice ale Limite valorice ale

investiţii în investiţiei în proiecte din investitiei în proiecte propuse pentru

proiecte perioada precedentă pentru perioada de management

(01.01.2010-31.10.2012) (01.11.2012-30.04.2013)

1. 2. 3.

Mici de la 100 lei până la 1500 lei de la 100 lei până la 1500 lei

Medii de la 1500 lei la 4000 lei de la 1500 lei la 4000 lei

Mari de la 4000 lei la 20.000 lei de la 4000 lei la 20.000 lei

f.2. Tabelul investiţiilor în programe din proiectul de management, actualizat pentru

următoarea perioadă a managementului (01.11.2012-30.04.2013):

Nr. Programe/ Categorii de Nr. de proiecte Investitie Total investitie în

Crt. Surse finantare investitii în în proiecte în programe

proiecte (lei) (lei)

1. Rădăcini mici 1 300

medii 2 5000

mari 5 24.000 29.300

2. După Brâncusi mici 3 2.200

medii 2 5.000

mari 1 4.000 11.200

3. Total ` - Total nr. Total investitie

din care - proiecte în proiecte (lei)

14 40.500 40.500

din care:

4. Bugetul autoritătii 40.500

f.3. Tabelul veniturilor propri realizate de instituţie, actualizat pentru următoarea perioadă a

managementului:

Perioada Nr. de proiecte Nr. de beneficiari Nr. de bilete Venituri propuse

propri lei

(1) (2) (3) (4) (5)

Nov.-dec.

2012 10 2.000 spectatori, - -

acces gratuit -

Ian. – apr.

2013 3 2.000 spectatori,

acces gratuit - -

f.4. Proiecţia obiectivelor pentru următoarea perioadă de raportare a managementului, în

raport cu lista obiectivelor prevăzute în Contractul de management (pct. 2 lit. a-d din anexa 3 la

contract)

Obiectivul strategic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale

Gorj în perioada 1 noiembrie 2012 – 30 aprilie 2013 råmâne dezvoltarea serviciilor specifice potrivit

nevoilor utilizatorilor şi în concordanţă cu resursele specifice, cu accent pe dezvoltarea procesului de

informatizare şi digitizare a resurselor pentru a face din această instituţie un portal de acces - în scop de

116

plăcere, studiu sau activitate profesională - la resursele cultural-educative locale, naţionale şi europene,

precum şi un partener viabil pentru industriile creative.

În acest sens, în intervalul mentionat, CJCPCT:

- coordonează, monitorizează, consiliază şi sprijină profesional, logistic şi, după caz, financiar,

aşezămintele culturale din judeţ (case de cultură, cămine culturale, centre culturale, orice alte entităţi

populare), în realizarea politicilor culturale locale, în strânsă conexiune cu politica şi strategia culturală

naţională şi europeană;

- dezvoltă şi promovează, în parteneriat cu diverse instituţii publice de cultură, centrul cultural pe

segmentul cultură populară şi cultură de performanţă (festivaluri şi concursuri folclorice, literare,

muzicale, coregrafice, de umor; revitalizare obiceiuri şi tradiţii; saloane şi expoziţii de artă populară,

plastică, fotografică, cinematografică; editare şi sprijin de specialitate pentru editarea de reviste

culturale, monografii ale localităţilor sau personalităţilor, studii de folclor şi istorie culturală, albume,

pliante etc).

- promovează diversitatea şi protejează identitatea culturală a judeţului;

- asigură condiţii pentru realizarea parteneriatului public-privat şi a parteneriatului central-local.

Feed-back-ul obiectivului strategic al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea

Culturii Tradiţionale Gorj va fi centrat în continuare pe creşterea gradului de satisfacere a beneficiarilor

şi dezvoltarea serviciilor pentru public, prin gestionarea optimă a resurselor financiare, umane şi

materiale, precum şi prin implementarea programelor cultural-educaţionale, de marketing şi a

proiectelor cu finanţări nerambursabile.

Obiective specifice:

- îmbunătăţirea accesibilităţii la resursele deţinute;

- dezvoltarea continuă a activităţii prin achiziţie curentă şi retrospectivă;

- creşterea calităţii serviciilor prestate pentru beneficiari;

- diversificarea competenţelor profesionale ale angajaţilor proprii în domenii transversale

pregătirii de bază;

- îmbunătăţirea percepţiei asupra instituţiei şi creşterea vizibilităţii acesteia;

- accesarea de resurse financiare nerambursabile;

Îndeplinirea obiectivului strategic propus se va face prin implementarea unui management riguros

care va cuprinde toate componentele - managementul resurselor umane, managementul economico-

financiar, managementul administrativ şi managementul de proiect.

Pentru realizarea obiectivelor specifice, CJCPCT îsi propune programe în domeniul investiţiilor si

întărirea capacităţii administrative a instituţiei, precum şi programe cultural-educative care urmåresc

consolidarea rolului de portal de acces în scop de plăcere, studiu sau activitate profesională a

comunităţii locale.

CUPRINS

ATRIBUȚII ........................................................................................................................................................ 1

SERVICIUL JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR .................................................................... 3

COMPARTIMENTUL URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI ................................................... 8

COMPARTIMENTUL AUTORIZARI, DISCIPLINA SI CONTROL ............................................................. 9

SERVICIUL DE TRANSPORT PUBLIC JUDEŢEAN ŞI PARC AUTO ........................................................ 9

MUZEUL JUDETEAN GORJ ......................................................................................................................... 10

ANSAMBLUL ARTISTIC PROFESIONIST „ DOINA GORJULUI ” .......................................................... 44

BIBLIOTECA JUDETEANA CHRISTIAN TELL ......................................................................................... 52

CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA .............................................. 79

CENTRUL ŞCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUSIVĂ TÂRGU JIU ..................................................... 82

CENTRUL JUDETEAN PENTRU PASTRAREA SI PROMOVAREA CULTURII TRADITIONALE GORJ

.......................................................................................................................................................................... 98

Documents

CONSILIUL JUDETEAN GORJ VICEPRESEDINTE site/Consiliul Judetean/Rapoarte...Prezentul raport cuprinde informatii despre activitatile unitatilor din subordine, cu ... pentru managementul