Constela ii ie!ene, anul V, nr. 4 (20), decembrie 2010 35

Diana CIOBANU

CASTELUL STURDZA DE LA MICL"U#ENI

La 65 de kilometri dep rtare de Ia!i, George Sturdza a

construit, între anii 1880 !i 1904, palatul neogotic al familiei Sturdza, în mijlocul unui parc amenajat în stil englezesc pe vechea mo!ie Micl u!eni. Pentru c g zduia un centru administrativ important (aici se luau decizii privind gestionarea mo!iilor, a viilor, a morilor etc.), spa"iul ce înconjura conacul era aglomerat, agitat !i zgomotos, adesea se organizau recep"ii !i se adunau tr suri care aduceau numeroase personalit "i ale vremii.

Pentru România, înc din prima jum tate a secolului al XIX-lea, modernizarea devenise sinonim cu occidentalizarea, prin orientarea din ce în ce mai accentuat spre cultura !i civiliza"ia european . Arhitectura r spundea ideilor romantice: originalitate !i libertate de crea"ie, c utarea pitorescului !i a expresivit "ii, recuperarea !i exaltarea valorilor trecutului.

Locuin"ele reflect cel mai bine stilul de via" !i orizontul cultural al aristocra"ilor români. Ei cunosc Parisul, Viena, ora!ele italiene sau poloneze, citesc c r"i, în special în limba francez , ilustrate cu gravuri, au în jur secretari !i meditatori str ini pentru copiii lor, iar ca urmare î!i construiesc !i î!i amenajeaz re!edin"ele

Constela ii ie!ene, anul V, nr. 4 (20), decembrie 2010

36

potrivit modelelor occidentale. Pentru conacul de la Micl u!eni, George Sturdza a primit proiecte de la doi

arhitec"i: Julius Reinecke !i I. Grisberg. Studiind îndeaproape caracteristicile morfo-stilistice ale cl dirii, este de presupus c a fost urmat proiectul arhitectului german Julius Reinecke, cel care a construit !i palatul lui Grigore Sturdza din Bucure!ti (Pia"a Victoriei). Julius Reinecke a aplicat principiile arhitecturii romantice pentru a crea imaginea spectaculoas a conacului familiei Sturdza, c ruia i-a atribuit aspectul unui castel medieval cu volume bogat articulate, cu turnuri, fle!e !i pinacluri.

Arhitectul a construit noul castel plecând de la vechea organizare spa"ial a conacului din timpul lui Alecu Sturdza – o cl dire cu parter !i etaj având 25 de camere, din care se p streaz funda"iile !i câteva înc peri. La parter, în zona de nord a castelului, unele spa"ii sunt boltite !i au o în l"ime mult mai joas decât cele din partea de sud, dovad a faptului c ele nu au fost afectate de interven"ia lui Reinecke. Arhitectul a ad ugat la parter saloane ample !i luminoase, a amenajat la etaj camere primitoare pentru membrii familiei !i a creat o mansard înc p toare.

Fa"ada principal a castelului, orientat spre sud, ofer un joc asimetric, dinamic, de planuri retrase !i decro!uri. Intrarea principal , flancat de coloane geminate purtând pinacluri, este surmontat de un timpan cu rozete stilizate – la rândul s u încadrat de o ram în arc frânt decorat cu cro!ete !i fleuron. La nivelul superior, terminat cu un pinion festonat, este dispus simetric o fereastr trifor cu arce în plin centru !i ram în acolad , încoronat de un amplu ornament înf "i!ând patru lei care prezint blazonul familiei Sturdza (leul cu sabia, crucea !i !arpele). Vibra"ia coronamentului este îmbog "it de prezen"a crenelurilor !i a merloanelor, care se reg sesc !i în detaliile altor componente ale fa"adelor, încununând turnurile sau decorând parapetul terasei dinspre est.

Blazonul lui George Sturdza, amplasat pe avancorpul central, pare a fi

inspirat din icoana Sfântului Gheorghe, majoritatea ornamentelor, a emblemelor !i

Constela ii ie!ene, anul V, nr. 4 (20), decembrie 2010 37

a inscrip"iilor de pe fa"adele castelului având o bogat semnifica"ie religioas . Decro!ul puternic al corpului central este marcat de un pinion ascu"it, ornat cu pinacluri !i fle!e, care se reg se!te !i pe fa"adele laterale. Un fin profil orizontal separ parterul de etajul nobil, iar conturul pinioanelor este subliniat printr-o corni! festonat , constând din arcaturi pe console-capitel decorate cu motive foliate.

Acelea!i elemente se reg sesc în fa"adele laterale !i în cea de nord: turnule"e în consol !i pinacluri dispuse la col"urile volumelor !i accentuând verticalitatea, aticuri crenelate !i festoane amintind de ma!iculiurile cet "ilor fortificate, ferestre înguste în arc frânt aplatizat (în stil Tudor) cu menouri decorative, fine ancadramente împletite în arc frânt sau în acolad , terminate cu fleuroane sau cu însemnele familiei Sturdza (leul !i sabia, respectiv crucea !i !arpele). Spre r s rit, castelul beneficiaz de o ampl teras sus"inut de un portic cu ogive decorative, din care spre nord se intr într-o mic galerie cu ornamente, picturi, cartu!e !i inscrip"ii privind momente din istoria familiei.

Conacul impresioneaz !i prin arhitectura spectaculoas a interiorului, pe

care arhitectul îl trateaz cu sensibilitate !i rafinament. Pere"ii !i plafoanele erau, la origine, integral pictate în ulei cu motive florale !i geometrice, la care se ad ugau numeroase cartu!e cu maxime latine. Scara principal a conacului era din marmur de Dalma"ia, iar scara de serviciu din lemn. Mobila luxoas din lemn de trandafir era sculptat cu motive neogotice, la fel ca !i tâmpl ria ferestrelor !i a u!ilor. Sobele din teracot erau acoperite cu picturi în unele saloane, iar din tavan coborau candelabre care s-au pierdut.

Mo!tenind din familie pasiunea

pentru c r"i, George Sturdza a adunat mai mult de 60 000 de volume în biblioteca sa, care a devenit cea mai valoroas din Moldova. Castelul a ad postit !i alte colec"ii la fel de valoroase: arme, armuri !i costume medievale complete pentru cal !i c l re", bijuterii !i argint rie, rarit "i arheologice !i numismatice, busturi din marmur de Carrara !i portrete ale înainta!ilor familiei Sturdza, mobil , covoare !i cristaluri – pierdute dup 19451.

1 Narcis Dorin Ion, Castele, palate i conace din România, Bucure ti, 2002, p. 174.

Constela ii ie!ene, anul V, nr. 4 (20), decembrie 2010

38

La exterior, s-a urm rit ideea armoniz rii depline a arhitecturii cu natura

ce o înconjoar , ea îns !i romantic . Conacul-castel, situat pe dealul împ durit la care se ajunge pe un drum sinuos ce urc !i trece peste apa curg toare a pârâului, are o siluet dramatic , dar integrat pitoresc în peisaj.

Castelul familiei Sturdza este înconjurat de numeroase anexe, care ad posteau buc t ria conacului, ateliere (de dog rie, rot rie, curel rie, pânz rie, ciubot rie, sp l torie, l pt rie), hambare, cram , grajduri !i numeroase ad posturi pentru animale (p s ri, porci, vaci, iepuri !i viermi de m tase). George Sturdza schimb înf "i!area acestora, ad ugându-le detalii medievalizante, care s sus"in o imagine gotic a ansamblului.

Tot George Sturdza este cel care se ocup !i de înfrumuse"area parcului din

jurul castelului, care era plantat în stil englezesc înc din timpul lui Alecu Sturdza. Amenajat liber în cadrul p durii naturale, cu alei umbroase !i poieni îngrijite, adev rat expozi"ie de plante !i flori rare, cu fântâni, un mic lac cu insul !i bazine de ap , parcul este împrejmuit !i se construiesc trei turnuri de paz la intr ri. Pavilioanele pentru paznici sunt construite ca mici replici ale castelului neogotic, cu creneluri !i merloane, cu mici turnuri cilindrice, cu ferestre în arc frânt !i arcatur goticizant sprijinit pe colonete ce se continu pân la soclu prin pila!tri cilindrici din piatr . De!i au o valoare de necontestat, turnurile au devenit redundante, decora"ia este deja degradat , iar structurile lor neconsolidate se ruineaz vizibil cu concursul factorilor de mediu.

În timpul primului r zboi mondial, castelul de la Micl u!eni a ad postit un

spital sub supravegherea Ecaterinei Cantacuzino, fiica lui George Sturdza. Dup ce a fost devastat de solda"ii ru!i în timpul celui de-al doilea r zboi mondial, conacul a fost transformat în m n stire în 1947, când Ecaterina Cantacuzino, ultima

Constela ii ie!ene, anul V, nr. 4 (20), decembrie 2010 39

descendent a familiei Sturdza, a donat întregul ansamblu Episcopiei Romanului !i a cerut ca acesta s primeasc func"iunea monastic . M n stirea a fost desfiin"at în anul 1953, iar cl direa a devenit depozit de armament. Din anul 1960 pân în anul 2001, castelul a func"ionat ca centru de plasament pentru copii cu handicap psihic, timp în care dou incendii au distrus mansarda2.

De!i pictura pere"ilor s-a pierdut, probabil în

perioada în care castelul a ad postit un orfelinat, picturile de pe plafoanele saloanelor se p streaz , cu toate c majoritatea sunt în stare avansat de degradare. Tâmpl ria din lemn de trandafir a ferestrelor !i a u!ilor, ornat cu sculpturi goticizante (rozete, corni!e crenelate, pinacluri miniaturale), poate fi admirat în toate înc perile castelului, îns mobilierul s-a pierdut în totalitate, r mânând ca m rturie doar un seif ascuns în ni!a unui perete de la parter.

În prezent, ansamblul apar"ine Mitropoliei Moldovei !i Bucovinei, sub egida c reia s-au realizat lucr ri de consolidare !i restaurare pentru exterior, urmând s se intervin !i la interior, pentru a-l transforma în centru de conferin"e !i expozi"ii.

Urm rind istoria Micl u!enilor !i a familiei Sturdza, înscris în contextul moderniz rii societ "ii române!ti de la sfâr!itul secolului al XIX-lea, !i putând constata valoarea estetico-ambiental a ansamblului, putem afirma c arhitectul Julius Reinecke a realizat o oper remarcabil , cu adev rat reprezentativ pentru cultura arhitectural a epocii.

2 Ibidem, pag. 178