CONSTITUTIILE DIN ROMANIA
La sfrsitul sec. al XVIII-lea i n prima parte a secolului al
XIX-lea, n condiiile modernizrii societii romneti din punct de
vedere social-economic, politic, cultural a aprut necesitatea
adopttrii unor constituii, ca fundament al organizarii
institutional-politice. Prin urmare, constituiile reprezint o
creatie a epocii moderne i au aprut iniial sub forma unor proiecte,
care au fost ntocmite n condiiile ptrunderii n spatiul romnesc a
ideilor iluministe i a ideilor Revoluiei Franceze. Marele istoric
N. Iorga, considera adoptarea unei constituii drept cea mai
important msur a societii romneti. Constituia este legea
fundamental a unui stat, n care sunt prevzute principiile de baz
ale conducerii statului, atribuiile instituiilor fundamentale ale
statului i drepturile, libertile i obligaiile cetenilor.Dup
restaurarea domniilor pmntene prin firmanul dat de Poart la 1 iulie
1822 , se deschideau noi perspective procesului de modernizare a
rii, mai ales n plan administrativ. Principatele erau marcate nc de
tarele regimului fanariot cu imense deficiene n funcionarea
administraiei publice, abuzurile nesfrite, corupia generalizat.
Situaia nu mai putea fi tolerat, iar anul 1822 marca nceputul uneii
noi epoci n care tendinele modernizrii sub influena liberalismului
occidental, erau tot mai evidente. Din aceast perspectiv, se poate
afirma c perioada domniilor pmntene reprezint tranziia spre
organizarea modern a societii. Frmntrile din anii 1822 1828 au fost
sugestiv prezentate de Alecu Russo:Lumea romneasc de acum [] sta
nehotrt ntre instituiile nou, ce nu se nelegeau nc i viaa moale
venit de 100 de ani cu domn strin. Dar, pentru Eugen Lovinescu
contactul cu apusul, care va desctua poporul romn de invizibilele
lanuri spirituale ale arigradului, ale obscurantismului i ale
ineriei, pentru a ne pune pe calea gsirii de sine i a
progresului.Procesul de modernizare instituional care se fcuse
simit nc din secolul al XVIII lea va deveni o caracteristic a
ntregului secol al XIX lea. Pana la primele Constitutii, in sensul
modern al cuvantului, de legi fundamentale ale statului, actele cu
caracter constitutional s-au concretizat n documente care au rmas
la stadiul de:- declaratii de principii (Cererile norodului
romanesc in 1821)- declaratii de drepturi (Proclamatia de la Islaz
in 1848)- proiecte de reforma (Constitutia carvunarilor, Osabitul
act de numirea suveranului romanilor din 1838)- programe interne
(rezolutiile Adunarilor Ad-hoc din Moldova si Tara Romaneasca)Unul
din primele proiecte constituionale a fost Constitutia crvunarilor,
oper a reprezentanilor micii boierimi, care, mpini de spiritul nou
i de un patriotism mai nalt, cereau o reform trainic, o Constitutie
recunoscut dup modelul celor apusene. Comisul Ionic Tutul, autorul
documentului aprut la Iasi n 1822, indica tendinta introducerii
sistemului modern de guvernare, necesitatea separarii puterilor in
stat, reorganizare administraativ, judectoreasc, financiara,
drepturi si liberti egale ntre categoriile boierimii, respectul
proprietii, egalitate n faa legilor, .a. Memoriul crvunarilor are
limite impuse de contextul socio politic al epocii, urmrind
extinderea privilegiilor la ntreaga boierime, de orice rang i de
orice provenien. Dei urmrea s dea Moldovei un raport de stat bazat
pe domnia legii, nu urmrea o rsturnare a ordinii socio politice
existente ci doar o mbuntire a acesteia.n anii 1831 i 1832, au
intrat n vigoare, n ara Romneasc i, respectiv, n Moldova, primele
documente cu valoare constituional n sens modern, Regulamentele
Organice, redactate de dou comisii boiereti, sub preedinia
consulului general rus Minciaki, conform i cu indicaiile Curii
imperiale de la Petersburg (Rusia devenise putere protectoare a
Principatelor, prin tratatul de la Adrianopol, din 1829, n timp ce
suzeranitatea Imperiului Otoman se meninea). Acestea erau aproape
identice i cuprindeau unele nouti n organizarea statelor, asigurnd
modernizarea, ntre anumite limite, a Principatelor Romne.
Domnitorii care au condus Principatele potrivit Regulamentelor
Organice au fost numii domni regulamentari. Au rmas in vigoare pana
in 1858. Schimbarea situaiei internaionale dup 1856, cnd Rusia a
fost nfrnt n Rzboiul Crimeii (1853-1856), purtat mpotriva
Imperiului Otoman, a creat condiiile favorabile constituirii
statului romn modern. Devenit chestiune european, problema romneasc
a fost dezbtut de marile puteri n anul 1858 (puterile garante, care
nlocuiau protectoratul rusesc Frana, Anglia, Prusia, Sardinia,
Austria, Rusia i Imperiul Otoman). Reprezentanii acestora au
redactat Convenia de la Paris, 1858 cu rol de constitutie pentru
Principate, care ns, prin prevederile ei, nu satisfcea dect n parte
dorina de unire a romnilor. Aceasta stabilea noul statut
politico-juridic al rii Romneti i Moldovei:1. urma s aib loc o
unire parial (legislativ) a Principatelor;1. noul stat avea s se
numeasc "Principatele unite ale Moldovei i Valahiei";1. era impus
principiul separrii puterilor n stat, stabilindu-se alegerea a doi
domnitori i urmnd s funcioneze dou guverne i dou Parlamente (la Iai
i Bucureti);1. statul urma s aib dou instituii comune (Comisia
Central de la Focani i nalta Curte de Justiie i Casaie).Romnii au
recurs, n aceasta situatie, la politica faptului implinitsi au
realizat unirea deplin a Principatelor, treptat, dup dubla alegere
ca domn a lui Cuza, punnd marile puteri n faa faptului mplinit. Era
instaurat pentru prima data statul de drept - marcandu-se o ruptur
radical de guvernarea autoritarist specific epocilor de dominatie
otoman si ruseasc.Separarea puterilor in stat, conform Conventiei
de la Paris:1. puterea executiva: domn, guvern (separat pt. fiecare
tara)1. puterea legislativa: domn, Adunare legislativa (separat pt.
fiecare tara)1. puterea judecatoreasca: Inalta Curte de Justitie si
Casatie de la Focsani (institutie comuna)Dar, pentru a putea
realiza reformele necesare modernizrii societii romneti, n anul
1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus un nou document cu
valoare constituional, aprobat prin plebiscit de populaia cu drept
de vot, Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris. Prin
prevederile sale, puterile domnitorului erau sporite, iar
Parlamentul devenea bicameral (format din Adunarea Obteasc i Corpul
Ponderator, sau Senat); mbina democratia (era mentinut principiul
separarii puterilor in stat) cu domnia personala (prerogative
importante ii reveneau domnitorului, ales pe via prin vot cenzitar,
numea minitri, pe membrii Senatului, sanctiona legile, putea
dizolva Adunarea, .a.)Constitutiile Romaniei democraticeInlaturarea
lui Cuza si aducerea printului strain - a urgentat elaborarea unei
noi legi fundamentale a statului, Constitutia din 1866. A avut ca
model Constitutia belgiana din 1831, una din cele mai liberale din
Europa i care rspundea cel mai bine idealurilor politice ale
generaiei de atunci; dar era inspirat i din documentele Revoluiei
Franceze, din memoriile i proiectele de reform interne, romneti,
din Regulamentele Organice ori din Statutul Dezvolttor al Conveniei
de la Paris. Contextul adoptrii este cel legat de instaurarea
dinastiei strine. n 1866 este adus n Romnia ca domn i confirmat de
votul poporului Carol I, un prin din familia nobiliar german
Hohenzollern-Sigmaringen. Titulatura sa va fi iniial aceea de domn
(n 1878 cea de alte regal, iar din 1881 cea de rege).Principalele
cauze ale elaborrii constituiei au fost: - dorina oamenilor
politici romni de a organiza un stat cu adevrat modern, democratic,
dup modelul occidental- dorina lor i a regelui de a crea o imagine
favorabil Romniei pe plan internaional. A fost adoptata de Adunarea
Constituanta in aprilie 1866 i promulgat de noul domn, Carol I de
Hohenzollern- Sigmaringen la 1 iulie 1866.Caracteristicile
constitutiei:-prima constitutie interna romaneasc, ntocmit de
reprezentanii legitimi ai natiunii, adoptat i promulgat fara
aprobarea Marilor Puteri -act de factura liberal, una din cele mai
democratice din Europa- marchez instaurarea regimului parlamentar
modern bazat pe alegeri periodice - veritabil manifestare de
independenPrincipii:-suveranitatea nationala toate puterile eman de
la naiune-separarea puterilor n stat - guvernarea reprezentativ i
responsabilnaiunea guverneaz prin delegai-responsabilitate
ministerialaminitrii sunt responsabili pentru actele lor -monarhia
constitutional ereditar -garantarea libertatilor si drepturilor
cetatenesti. Constituia din 1866 era alctuit din 8 titluri mprite n
seciuni i untotal de 133 articole. Primul titlu se intitula Despre
teritoriul Romniei:- proclama numele oficial al arii de Romnia
(nerecunoscut de Marile Puteri)- sublinia faptul c statul romn este
un singur stat indivizibil, cu un (...) teritoriu care este (...)
nealienabil (...), nu poate fi colonizat cu populaii straine i are
o organizare/mprire administrativ-teritorial unitar, n judee, pli i
comune.- totodat specificndu-se limitele statului care nu pot fi
rectificate sau schimbate. Nu era specificat starea de dependen fa
de Imperiul Otoman i nici garania colectiv a Marilor Puteri (poate
fi considerata ca o afirmare expres a dorinei de independen) Al
doilea titlu, Despre drepturile romnilor, enuna drepturile civile i
politice de care se bucurau cetenii romni, printre care:-
libertatea contiinei(dreptul de a avea propriile, idei, credine,
dar respectnd ordinea public i bunele moravuri) - libertatea
persoanei (nimeni nu poate fi urmrit sau arestat dect n cazuri
prevzute de lege)- libertatea nvmntului (nvmntul primar era gratuit
i obligatoriu), a presei(dreptul de a publica propriile idei) -
libertatea intrunirilor (dreptul de a organiza adunri publice), a
asocierii,- respectarea proprietii private considerat sacr i
inviolabil, libertatea religioas, cu precizarea c religia ortodox
este religie dominant,- inviolabilitatea persoanei i a domiciliului
su, secretul corespondenei; aceste prevederi care interzic
ptrunderea n domiciliu fr acordul persoanei sau fr mandat
judectoresc, preluarea unei proprieti sau citirea corespondenei
private au rolul, n primul rnd, de a apra ceteanul n faa abuzurilor
reprezentanilor instituiilor statului i abia apoi n faa abuzurilor
persoanelor fizice;- dreptul la azil politic. Tot aici se specifica
n articolul 7 faptul c, cetenia romn putea fi dobndit numai de
strinii de religie cretin.Titlul al III-lea, Despre puterile
statului, afirm:- forma de guvernare a statului: monarhia
constituional ereditar, iar succesiunea la tron era, fa de trecut,
doar ereditar, cu respectarea principiului de primogenitur -
principiile moderne, democratice de guvernare. Separarea puterilor
in stat, conform Constitutiei din 1866:a)Puterea executiv, asigurat
de Domn i Guvern Domnul este considerat a fi un factor de
stabilitate, de echilibru, un arbitru al vieii politice, nefiind
membru al niciunui partid politic. Atribuii: - numeste si revoca
ministri- numeste si confirma in toate functiile publice-dreptul de
a bate moneda (putea emite moned cu chipul su)-este conducatorul
armatei, poate acorda distinctii si grade militare- poate declara
rzboi, ncheia pace, tratate- poate acorda amnistia ori graierea
(suspendarea pedepselor, de obicei pentru cazuri umanitare)-are
dreptul, n anumite condiii, de a dizolva Parlamentul. Dar regii
Romniei pn la Carol al II-lea nu au exercitat-o. Constituia
prevedea c n caz de dizolvare a Parlamentului trebuiau organizate
alegeri parlamentare n cel mai scurt timp. Parlamentul putea fi
dizolvat o singur dat ntr-un an.- are drept de initiativa
legislativa; sancioneaz i promulglegi -are drept de veto absolut
(poate respinge sancionarea unei legi votate de Parlament);
Guvernul, condus de un prim ministru numit de Domn, care (Guvern)
organizeaz ulterior alegerile parlamentarese observ rolul importanr
al executivului; prin sistemul desemnrii primului ministru anterior
alegerilor parlamentare, s-a considerat c n democraia romneasc era
un parlament guvernamental i nu , cum ar fi fost firesc, un guvern
parlamentar.Atribuii ale Guvernului:- exercit alturi de Domn
puterea executiv- prezinta proiecte de legi- pune n aplicare
legileMinitrii erau rspunztori pentru faptele lor n faa
Parlamentului.b) Puterea legislativdeinut in comun de Reprezentana
Naional (Parlamentul bicameral: Senatul i Adunarea Deputatilor,
membrii si fiind alei pe baza votului censitar; n Senat ns erau i
unii membrii de drept: foti parlamentari alei n dou legislaturi,
foti minitri, generalii, mitropoliii i episcopii, reprezentani ai
universitilor, membrii trimii de Academia Romn etc.) i Domn (are
drept de initiativa legislativa; sancioneaz i promulglegi; are
drept de veto absolut - poate respinge sancionarea unei legi votate
de Parlament); Atribuiile Parlamentului:- drept de propune,
dezbate, adopta, modifica ori abroga legile-drept de interpelare a
minitrilor- drept de autoconducere- drept de anchet-acorda sau
retrage increderea sa guvernului- elaboreaz rspunsul la Mesajul
Tronului (prezentat n prima sesiune parlamentar)-Adunarea
Deputatilor dezbate si voteaza bugetul statului.c) Puterea
judectoreasc se exercita prin Curi de Judecat i Tribunale. Cea mai
nalt instan era Curtea de Justiie i Casaie.Titlul al IV-lea se
refer la Despre finanele statului, modul de alimentare a bugetului
din impozit i taxe, distribuirea lor. Al V-lea titlu fcea referire
la Despre puterea armata, modul ei de organizare i funcionare.
Urmtoarele titluri Diposiiuni generale, Despre revisuirea
Constitutiunei i Dispositiuni transitorii i suplimentare facilitau
aplicarea prevederilor Constituiei i modificarea ei pe seciuni i
articole n cazuri excepionale. Acest fapt a avut loc de dou ori :
1878, cnd Romnia a devenit stat independent i 1881, cnd statul a
fost proclamat regat, iar Carol I a devenit rege.Constituia este
completat cu o lege electoral. Sistemul electoral era bazat pe
votul cenzitar (votau cei care aveau o anumit avere, prevzut de
lege).Populaia era mprit n 4 colegii electorale, dup avere: la
colegiul I(cei cu un venit de peste 300 galbeni) i II (cei cu un
venitntre 100 i 300 galbeni)votau marii proprietari funciari, la
colegiul III votau reprezentanii oraelor (comerciani, industriai),
liber profesionitii i ofierii n retragere, iar la colegiul IV votau
toi cei ce plateau o dare/impozit statului, n cea mai mare parte
ranii. La colegiul IV votul era indirect, prin reprezentani (adic
ranii i alegeau dintre ei nite reprezentani, 1 la 50, i doar aceia
votau). n 1884 s-a modificat legea electoral prin desfiinarea
colegiului IV i a votului indirect. Votau toi cei care plteau un
impozit ctre stat. prin urmare, dreptul electoral, unul din cele
mai importante drepturi politice nu era dobndit prin natere, ci, ca
urmare a activitii desfurate i a contribuiei la bugetul
statului.Importana ii consecinele C. 1866. - Romnia devine un stat
modern, guvernat dup principiile liberalismului: separaia puterilor
n stat, drepturi i liberti ceteneti, garantarea proprietii
private.- Romnia va avea o via politic stabil, al crei garant este
regele, care are, prin constituie, rolul de a pstra echilibrul ntre
forele politice i instituiile statului.- una din cele mai liberale
constituii din Europa -a creat cadrul necesar functionarii
institutiilor moderne-a reglementat statutul monarhiei in Romania-a
fost perceputa pe plan extern ca o manifestare a independentei (nu
amintea nimic de suzeranitatea otomana si de garantia colectiva a
puterilor europene)- a contribuit la modernizarea instituional- a
contribuit la dezvoltarea spiritului civic- consolidarea statului
national i a instituiilor sale- aa accelerat dezvoltarea n sens
capitalist, modern a riin vigoare pn n anul 1923, Constituia de la
1866 a fost amendat/modificat de mai multe ori: n 1879, a fost
modificat articolul 7, care proclama faptul c diferenele religioase
nu constituiau o piedic n obinerea ceteniei romne; n 1884, a fost
redus numrul colegiilor electorale de la patru la trei, iar censul
a fost micorat, astfel c s-a extins dreptul de vot; n 1917, prin
modificarea unor articole din Constituie, s-au creat posibilitile
nfptuirii ulterioare a reformelor electoral (introducerea votului
universal) i agrar. Ca urmare a realizrii Marii Uniri, era nevoie
de o nou lege fundamental a Romniei, potrivit statului rezultat n
anul 1918. Constituia din 1923 a fost elaborat datorit
evenimentelor din 1918, cnd Marea Unire, a dus la creterea
teritoriului i a populaiei, la nmulirea minoritilor naionale i
confesionale, fapt ce impunea unificarea organizrii de stat, precum
i unificarea legislaiei, care s favorizeze progresul naiunii n
ansamblul su.De asemenea, n Romnia se nfptuiser deja unele reforme,
precum introducerea votului universal (1918) i mproprietrirea
ranilor (1921), dup exproprierea marilor moii. Elaborat n anul
1923, proiectul Constituiei a fost supus dezbaterii parlamentare.
Constituia a fost adoptat de Parlament, dup care a fost promulgat
de regele Ferdinand I, la data de 28 martie 1923. Potrivit
coninutului acesteia, se realiza trecerea de la monarhia
constituional la cea parlamentar (creterea rolului Parlamentului,
care a devenit o instituie mult mai reprezentativ, n urma
introducerii votului universal). A fost n vigoare pn la adoptarea
Constituiei din 1938. A fost repus n vigoare n 1944 pn la 30
decembrie 1947. Constituia unificrii, cum mai e numit, consfinete
realizarea Romniei MariAceast lege fundamental avea 138 de
articole, cuprinse n 8 titluri, dar 76 dintre ele au fost pstrate
din vechea Constituie, fr nicio modificare. Legea fundamental fcea
referire la faptul c Romnia era stat naional, unitar i indivizibil,
n care se aplica principiul separrii puterilor. Separarea puterilor
n stat: puterea legislativ - exercitat de rege i Parlamentul
bicameral (Senat, Adunarea Deputailor), ales prin vot universal;
minoritile sunt reprezentate de drept n Parlament puterea executiv
- ncredinat regelui i guvernului (format de partidul sau aliana
care ctig alegerile parlamentare); puterea judectoreasc - atribuit
naltei Curi de Justiie i Casaie i instanelor de judecat; Curtea de
Casatie si Justitie: - instanta suprema de judecata- se pronunta cu
privire la constitutionalitatea legilor- judecatorii sunt
inamovibili (nu pot fi schimbai pe durata mandatului) asigur
independena judectorilorImportanta:- cea mai inaintata constitutie
din istoria de pana atunci a Romaniei- una din cele mai avansate
constitutii din Europa- a asigurat functionarea regimului
democratic in RomaniaAtribuiile monarhului: este eful statului;
deine comanda armatei; numete pe pe primul-ministru; actele sale
devin valabile numai dac sunt contrasemnate de ministrul de resort;
acord decoraii; bate moned; are drept de graiere i amnistie
Drepturile i libertile ceteneti: egalitatea cetenilor n faa legii;
fa de Constituia din 1866 care acorda drepturi doar cretinilor,
Constituia din 1923 prevedea egalitatea tuturor cetenilor
indiferent de religie i origine etnic votul universal; libertatea
presei; libertatea ntrunirilor i asocierii1. proprietatea este
considerate ca avnd o funcie social, statul avnd drept de
expropriere cu dreapt despgubire, dar numai n cazuri de utilitate
public; deci, n noua situaie se admitea faptul c interesele
generale ale comunitii pot avea prioritate fa de cele individuale,
dar dreptul de proprietate este garantat(art. 17).. Importana
adoptrii Constituiei: contribuie la consolidarea Marii Uniri;
consolideaz cadrul democratic al vieii politice din Romnia pn n
anul 1938.Constituia Romniei din anul 1991. 1. Prbuirea regimului
communist i revenirea la democraie, n anul 1989, a determinat
necesitatea adoptrii unei noi Constituii. 1. Adoptat de Adunarea
Constituant i aprobat prin referendum de populaie la 8 decembrie
1991, Constituia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a
regimului democratic, a separrii puterilor n stat i a revenirii la
pluripartidism . 1. imbina traditia democratica a Romaniei cu noile
principii constitutionale europeneRomnia este considerate un stat
de drept, democratic i social ce garanteaz drepturile i libertile
ceteneti, pluralismul politicReferitor la drepturile romanilor:1.
dreptul la viata si dreptul la integritate fizica garantate1. sunt
interzise pedeapsa cu moartea si tortura1. dreptul la libera
circulatie in tara si in strainatate (drept interzis n regimul
comunist)1. dreptul la iniiativ legislativ a electoratului vot.
Cetenii care i manifest dreptul la iniiativ legislativ trebuie s
provin din cel puin un sfert din judeele rii, iar n fiecare din
aceste judee, respectiv n municipiul Bucureti, trebuie s fie
nregistrate cel puin 5.000 de semnturi n sprijinul acestei
iniiative.1. dreptul la informaie, la educatie1. dreptul de a fi
ales n Parlamentul european1. libertatea de exprimare1. dreptul de
proprietate este inviolabil1. libertatea de opinie, a ntrunirilor1.
sunt garantate diferite drepturi si libertati, de diferite
categoriiReferitor la teritoriul Romaniei:1. Romania este un stat
national, suveran si independent, unitar si indivizibil1. forma de
guvernare este republica1. suveranitatea nationala apartine
poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative
si prin referendumPrincipalele instituii sunt:a.Parlamentul:1.
reprezint puterea legislativ;1. are o structur bicameral (Senat i
Adunarea Deputailor);1. este ales pentru patru ani, prin vot
universal;1. organul reprezentativ al poporului roman1. este unica
autoritate legiuitoare a tarii1. are initiativa legislativa1.
legile adoptate de Parlament se trimit spre promulgare
Presedintelui1. adopt bugetul de stat, controleaz guvernul, poate
deschide anchete.b.Guvernul:1. reprezint puterea executiv;1. este
alctuit din rndul partidului sau alianei care ctig alegerile
parlamentare;1. este format din prim-ministru, minitri, ali
membri;1. se supune controlului Parlamentului;1. adopt hotrri i
ordonane.1. are initiativa legislative1. asigura realizarea
politicii interne si externe a tarii1. exercita conducerea generala
a administratiilor publicec. Preedintele: 1. ales pentru patru ani,
pentru cel mult dou mandate;1. vegheaza la respectarea Constitutiei
si la buna functionare a autoritatilor publice1. exercita functia
de mediere intre puterile statului1. exercita functia de mediere
intre stat si societate1. este comandantul suprem al armatei;1.
ncheie tratate;1. promulg legile;1. confer decoraii .a.d.Justiia:1.
reprezint cea de a treia putere n stat;1. este independent fa de
puterea legislativ i cea executiv;1. este reprezentat de judectori
i Curtea Suprem de Justiie, care are un statut constitutional,
celelalte instane fiind stabilite prin legen condiiile desfurrii
procesului de integrare european, n anul 2003, unele articole ale
Constituiei au fost modificate, pentru a permite aderarea Romniei
la Uniunea European (de exemplu, articolul 148 se refer la
prioritatea prevederilor tratatelor i reglementrilor comunitare fa
de dispoziiile contrare din legile interne). Articolul 55 se
modific i va avea urmtorul cuprins: (1) Avocatul Poporului este
numit pe o durat de 5 ani pentru aprareadrepturilor i libertilor
persoanelor fizice. Adjuncii Avocatului Poporului sunt specializai
pe domenii de activitate.(2) Avocatul Poporului i adjuncii si nu
pot ndeplini nici o altfuncie public sau privat, cu excepia
funciilor didactice din nvmntul superior. . Articolul 135 se
modific i va avea urmtorul cuprins: (1) Proprietatea este public
sau privat.(2) Proprietatea public este garantat i ocrotit prin
lege i aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale. (3)
Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele
cupotenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele,
marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale
platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea
organic, fac obiectul exclusiv al proprietii publice. (4) Bunurile
proprietate public sunt inalienabile. n condiiile legii organice,
ele pot fi date n administrare regiilor autonome ori instituiilor
publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot
fi date n folosin gratuit instituiilor de utilitate public. (5)
Proprietatea privat este inviolabil, n condiiile legii organice.
Aceast lege a fost adoptat de Camera Deputailor i de Senat n
edinele din 18 septembrie 2003 i aprobat prin referendumul naional
din 18 19 octombrie 2003, ale crui rezultate sunt confirmate prin
Hotrrea Curii Constituionale nr.3 din 22 octombrie 2003, prezentat
n edina comun a Camerei Deputailor i Senatului din 23 octombrie
2003.
Constituiile nedemocratice ale statului romnn anii 30, o serie
de ri din Europa (Italia fascist, Germania hitlerist etc.) aveau
regimuri autoritare sau dictatoriale la conducere. Regele Carol al
II-lea (1930 1940) a urmrit s instaureze un regim monarhic
autoritar i i-a atins scopul n anul 1938. El i-a legitimat noul
regim pe Constituia din 27 februarie 1938, care a fost acceptat de
populaie prin plebiscit. Redactat de politicieni i juriti apropiai
regelui, precum Istrate Micescu sau Armand Clinescu, aceasta
cuprindea idei noi cu privire la ordinea economic i social.
Modificri importante noua lege legitimau introducerea monarhiei
autoritare/dictaturii regale a lui Carol al II-lea, prin faptul c
regele devenea un factor politic activ, participnd efectiv la
activitatea de guvernare. Dei art. 29 invoc principiul suveraniii
naionale - Toate puterile statului eman de la naiune, art. 30
dezvluie concentrarea masiv a puterii de ctre Carol al II-lea:
Regele este capul statului. Separarea puterilor n stat era n fond
desfiinat. Puterea legislativ era exercitat de rege prin
intermediul Reprezentanei Naionale (Parlamentului), instituie de
decor-art. 31. Regele convoac Parlamentul, numete i revoc minitri,
poate s guverneze prin decrete-lege. Se menine formal principiul
separrii puterilor n stat, deoarece prerogativele executive ale
regelui sunt extinse n dauna celor legislative, Parlamentul avnd
mai mult un rol de decor. Puterea executiv era exercitat de rege
prin Guvernul su-art. 32. Spre deosebire de celeelalte constituii,
Guvernul rspunde n faa Regelui i nu n faa Parlamentului. Tot Regele
are iniiativa legislativ, putea convoca, nchide ori dizolva
Parlamentul-art. 45. Senatorii erau fie numii de Rege (cei de
drept, care n trecut erau nali demnitarideci nu mai erau de drept),
fie alei de corporaiile constituite de stat. n materie
judectoreasc, hotrrile judectoreti erau luaate n numele Regelui.
Inamovibilitatea judectorilor a ncetat s mai fie un principiu
constituuional..n concluzie, exercitarea puterilor constituionale
(executive, legislative, judectoresti) trece n mna regelui, cruia i
este atribuit pn i dreptul de a revizui constituia (art. 97) De
asemenea este desfiinat pluripartidismul, fiind nfiintat un singur
partid-Frontul Renaterii Naionale care l avea drept conductor pe
Carol al II-lea, iar dreptul de vot este restrns, prin impunerea
vrstei de 30 de ani pentru alegtori.Astfel, regele cpta puteri
sporite n stat, iar drepturile cetenilor erau restrnse. Constituia
din anul 1938 a fost suspendat la data de 5 septembrie 1940, n
condiiile prbuirii regimului lui Carol al II-lea.Constituiile
Romniei din perioada comunist. Dup al Doilea Rzboi Mondial, n
Romnia s-a instaurat regimul totalitar comunist. Noua organizare a
statului a fost reflectat i n Constituiile adoptate n perioada
comunist. Spre deosebire de regimurile totalitare de dreapta, cele
de stanga sse pretend a fi democratice i se legitimeaz prin
constituii. n perioada dictaturii comuniste, dup trei lunide vid
constitutional (30 decembrie 1947-13 aprilie 1948), s-au succedat
trei constituii inspirate din Constituia sovietic din 1936: 13
aprilie 1948, 24 sept. 1952, 21 august 1965. Prima lege
fundamental, avnd 10 titluri i 105 articole marca desfiinarea
vechiului regim, abolirea monarhiei, preecum i ruptura cu vechea
tradiie constituional a Romniei. Reprezint produsul tipic al
aplicarii n viata politica romneasca a doctrinei si ideologiei
comuniste, dupa modelul sovietic prin preluarea documentelor
constitutionale ale statului sovietic, ncepnd cu decretele din
octombrie 1917 pna la Constitutia URSS din 1936. Au fost nlturate
principiul separrii puterilor n stat, nlocuit cu cel al,,unitatii
depline a puterii de stat,, organul suprem al puterii de stat
devenind Marea Adunare Nationala fata de care raspund toate
celelalte organe ale statului. Ea reprezinta o institutie
unicamerala (prin desfiintarea Senatului), devenind singurul organ
legislativ si avnd o serie decompetente si atributii extrem de
ntinse n privinta formarii guvernului,votarii
bugetului,nfiintarii,contopirii sau desfiintarii unor
ministere,adoptarii deciziilor privind problemele razboiului si
pacii,acordarii amnistiei etc. n realitate,rolul Marii Adunari
Nationale era formal, deoarece majoritatea actelor administrative
si legislative vor fi elaborate si aplicate de catre guvern.
Totodata guvernul era abilitat sa conduca politica generala a
statului ndomeniul relatiilor internationale. n felul acesta n
evolutia vietii politice si statale din Romnia, puterea executiva
va deveni,treptat singura putere real dobndind o suprematie fata de
cea legislativa si judecatoreasca, mai ales n urma dublarii
institutiilor statului de cele politice si prin cumularea
functiilor de stat cu cele de partid. A fost nlturat
pluripartidismul, se creau condiiile pentru nclcarea unor drepturi
fundamentale ale cetenilor, precum cel de proprietate. Constitutia
de la 1948 introducea pentru prima data n evolutia vietii noastre
constitutionale, o serie de principii considerate revolutionare de
catre autorii ei, care ntrerupeau, brusc si total, traditiile
constitutionale romnesti. ntre aceste principii, cele mai
importante se refereau la: suveranitatea populara, unicitatea
puterilor n stat, reprezentarea poporului printr-un singur organ
ales,responsabil si oricnd revocabil n fata poporului, rolul
conducator al clasei muncitoare n frunte cu Partidul Muncitoresc
(devenit ulterior comunist), centralismul democratic, legalitatea
populara, garantarea populara a drepturilor fundamentale
cetatenesti. Venirea la putere a dat putinta poporului muncitor n
frunte cu clasa muncitoare condusa de Partidul Comunist sa
nimiceasca puterea claselor exploatatoare si sa faureasca ,,Statul
de democratie populara. Instituind forma de guvernare republicana,
legiuitorul de la 1948 specifica caracterul unitar si independent
al statului romn, fapt care nu coincide cu realitatea, avnd n
vedere prezena Armatei Roii pe teritoriul trii. Prevederile
economice prevalau asupra celor politice. Fundamentnd bazele
structurii social-economice de tip socialist, Constitutia din 1948,
desi recunostea existenta a 3 categorii de proprietate (de stat,
cooperatista si particulara), proclama principiul suprematiei
proprietatii de stat si cooperatiste fata de cea
privat-particulara, precum si protectia speciala a proprietatii de
stat constituita din bogatiile subsolului, padurile,
apele,izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie si
transmisiuni. Ele erau decretate formal ca fiind bunuri comune ale
poporului, apararea si dezvoltarea lor constituind o ndatorire a
fiecarui cetatean. Deoarece n momentul elaborarii Constitutiei o
parte din aceste bunuri se aflau n proprietate particulara se
propunea de lege ca ele sa fie trecute ulterior n proprietatea
statului,ceea ce va constitui temeiul juridic al legilor de
nationalizare abuziva a marii majoritati a ntreprinderilor
industriale, bancare, miniere, de transport si asigurari precum si
crearea pe aceasta cale a economiei si industriei socialiste.
Referitor la drepturile si libertatile fundamentale ale
indivizilor, desi acestea erau recunoscute si garantate formal prin
Constitutia de la 1948,erau introduse numeroase restrictii
siinterdictii n privinta exercitarii lor,crendu-se o discrepanta
vizibila ntre principii si realitatile politice si juridice.
Astfel,n timp ce era prevazut si garantat dreptul tuturor
cetatenilor,fara deosebire de sex,nationalitate,grad de cultura si
profesie de a alege si de a fi alesi n organelle statului(art. 18),
erau prevazute o serie de interdictii si incompatibilitati
electorale si elective fata de persoanele interzise, lipsite de
drepturi civile si politice si considerate nedemne,considerate ca
atare de institutiile abilitate n acest sens. Ele reprezentau o
forma legala de izolare si marginalizare politica a adversarilor
regimului. Constitutia din 1948 a marcat trecerea spre un regim
guvernamental ntemeiat pemonopartidism si autoritarism
statal,precum si spre o economie centralizata si dirijata politic.
Prin consecintele sale petermen lung, a reprezentat preambulul
marilor abuzuri si nedreptati comise de regimul comunist n
perioada1950-1960. O nou Constituie, adoptat la data de 24
septembrie 1952, cuprindea prevederi care reliefau desfurarea
procesului de sovietizare i stalinizare a Romniei n toate
domeniile. Consacra rolul conducator al Partidului Comunist n
Romnia, reprezentat de regimul democratiei populare. Conform
articolului 86 din Constitutie,Partidul Muncitoresc Romn este forta
politic conducatoare a statului. Constitutia de la 27 septembrie
1952 marca totala aserviree a Republicii Populare Romne fata de
Uniunea Sovietica. Actul constitutional ncepe cu un capitol
introductiv, n care se pune la baza existentei statului romn
dependenta de Uniunea Sovietica. Astfel, n alineatul IVal acestui
capitol se declara textual: Alianta cu marea Uniune Sovietica.
Sprijinul si ajutorul sau dezinteresat si fresc asigura
independenta , suveranitatea de stat dezvoltarea si nflorirea
RepubliciiPopulare Romne.n alineatul VI se mentioneaza ca prietenia
cu URSS constituie baza politicii noastre externe. Continnd 102
articole ,dispuse n 10 capitole, Constitutia de la 1952
reproduceaaceleasi principii democratice si revolutionare existente
si n cea din 1948: suveranitatea populara reala,unitatea puterii de
stat si exercitarea acesteia prin organe
reprezentative,centralismul democratic, planificarea nationala,
legalitatea populara, activismul social si politic alcetatenilor.
Pentru prima data, n istorie erau vehiculate, prin constitutie, o
serie de inexactitati si distorsiuni istorice evidente, Romnia
fiind declarata ca un stat care s-a nascut si s-a ntarit carezultat
al eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste desub jugul fascismului si de sub
dominatia imperialista,ca rezultat al doborrii puterii mosierilor
sicapitalistilor de catre masele populare de la orase si sate.
Comparativ cu actul constitutional de la 1848,unde organul suprem
executiv siadministrativ era denumit guvern,n cel din 1952 se
vorbeste pentru prima data de Consiliul deMinistri,ca,,organ suprem
executive. Spre deosebire de Constitutia din1948,unde era prevazuta
formal raspunderea ministrilor pentru faptele penale savrsite n
timpul functiunii,n Constitutia de la 1952 a fost omisa includerea
raspunderii ministeriale, conferind astfel membrilor guvernului o
imunitate guvernamentala nentlnita n nici o constitutie. Pentru
atranspune n practica deciziile guvernului la nivel local
functionau comitetele executive ale sfaturilor populare, organe
executive si de dispozitie subordonate total puterii
administrativ-centrale.Prin Constitutia din 1952 se legalizeaza
noua mpartire administrativ teritoriala aRomniei nceputa din 1950 ,
prin care principalele unitati teritoriale
devinregiunea,raionul,orasul si comuna. Inversarea raportului
firesc dintre individ si stat n favoarea statului, individul urmnd
sareprezinte doar mijlocul,rezulta din modalitatea de exprimare si
garantare a drepturilor silibertatilor fundamentale ale cetatenilor
incluse n Constitutia din 1952.Daca n constitutiile interbelice
,inclusiv n cea socialista din 1948,aceste drepturi si libertati
erau prevazute n primelecapitole,imediat dupa cele privind
teritoriul tarii,n asezamntul din 1952 ele sunt denumite,,drepturi
si datorii fundamentale,, si plasate abia n capitolul al
optulea.Prevaznd egalitatea cetatenilor n fata legii,ca si
egalitatea sexelor,erau garantate dreptul la munca,odihna,pensie si
asigurari sociale,nvatatura si cultura,precum si libertatea
constiintei,mentionndu-se ,pentru prima data,n constitutie faptul
ca ,,scoala este despartita de biserica,, (art.84). De asemenea,
cetatenilor le erau garantate libertatea cuvntului,a
presei,ntrunirilor si mitingurilor, cortegiilor si demonstratiilor
de strada nsa cu conditia ca ele sa fie exercitate ,,n conformitate
cu interesele celor ce muncesc si n vederea ntaririi regimului de
democratie populara. Prin Constitutie munca era decretata ca fiind
o datorie si o chestiune de onoare pentru fiecare cetatean , pentru
a se putea realiza principiul socialist de munca si repartitie de
la fiecare dupa capacitati, , fiecaruia dupa munca sa , care va
genera lipsa de rationalitate a muncii n socialism , tendinte de
egalizare a veniturilor realizate diferentiat de indivizi, ca si
slaba cointeresare si motivare a multor indivizi. Dup moartea
primului conductor comunist al Romniei, Gheorghe Gheorghiu-Dej, n
anul 1965, n fruntea partidului, apoi i a statului, a ajuns Nicolae
Ceauescu. Constituia din 1965, la fel ca cea din 1948 i 1952 menine
regimul comunist prin: proclamarea suveranitii populare (nu cea
naional); unicitatea puterilor n stat( n loc de separarea
puterilor); sublinia rolul conductor al partidului unic n stat i al
clasei muncitoare; reprezentarea poporului print-un singur organ
ales( Marea Adunare Naional) i reafirm centralismul democratic ( n
plan economic, politic, administrativ). Romnia devenea Rebublic
Socialist i era condus prin principiul conducerii colective. n
privina drepturilor i libertilor civile i politice ale romnilor,
acestea sunt nclcate, introdus nc din 1948 dreptul de vot universal
( pentru toi cetenii peste 18 ani, mai puin cei cu anumite
condamnri) este totui pstrat de Constituia din 1965. Constituia
adoptat n acel an i intrat n vigoare la data de 21 august 1965,
nlocuia denumirea oficial de pn atunci a rii, Republica Popular
Romn, cu cea de Republica Socialist Romnia. n cele 9 titluri ale
sale i n cele 114 articole, Constituia din anul 1965 reflecta
ncheierea procesului de colectivizare a agriculturii i de
distrugere a proprietii private n economie. Era precizat i faptul c
Partidul Comunist Romn constituia fora politic conductoare a
ntregii societi. Constituia din 1965 a fost aplicat pn la nlturarea
regimului comunist, n decembrie 1989. Constitutia adoptata la 21
august 1965, cu modificarile ulterioare, a avut 121 de articole
sistematizate in 9 titluri. Dispozitiile constitutionale au
consacrat forma republicana a statului, suveraninatea si
independenta, indivizibilitatea si inalienabilitatea teritoriului.
Cat priveste titularul puterii se arata ca acesta este poporul.
Constitutia mentine principiul partidului unic, ca partid de
guvernamant.In afara acestor dispozitii titlul I al constitutiei(
Republica Socialista Romania), cuprinde prevederi referitoare la
formele de proprietate, functiile statului, principiile politicii
externe, cetatenie, organizarea administrativa a statului,
drepturile, libertatile si indatoririle fundamentaleale cetatenilor
sunt reglementate in titlul II iar titlurile de la III-VII,
consacra organizarea statala a puterii. In aceasta privinta
constitutia structureaza organele de stat in 4 mari categorii, si
anume: organele puterii de stat, organele administratie de
stat(ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei de
stat, comitetele si birourile executive ale consiliilor populare,
organele locale d specialitate ale administratiei de stat),
organele judecatoresti si organele procuraturii.Pentru intervalul
1831-2003, 11 constitutii exprima o remarcabila dorinta de innoire
a cadrului vieii politice romanesti; in medie, cam o data la 15
ani, aprinzand noi sperante ca lucrurile vor merge de asta data mai
bine. Americanii s-au invatat cu un text de peste doua veacuri si,
desi il tot amendeaza, par decisi sa il respecte in continuare. La
romani, schimbarea domnului e bucuria nebunului dar, se pare, c si
inlocuirea constitutiei. Intotdeauna se gasesc cativa experti gata
sa puna pe hartie o insailare constitutionala pentru uzul omului in
voga. Oare nu ar trebui s ne modelm odat dupa un model democratic
deja consacrat i s ne ndreptm eforturile spre nelegerea i aplicarea
acestuia n mod constant i adaptat realitilor romnesti?
12
