llrr lltn

Coperta colecliei: Sorana ConstafltrnescuRdactor: Argentina Fifl F

Peter L. Berger .Thomas Luckmann

CONSTRUIREACEU

Aceastil edilie a fost Publicatl cu sprijinul Central Eumpeanufiiliiiw'iiLi.r"loo ^r..;""t, fi nanffie oSI-ZuB Foundl!?n'-

ri cootriUutio Center for Publishing Development dln caorul' Open Society Institute - tsudaDesla'precun 9i

"

Fi"J+.i p.'"tt" o Societate deschistr Romauia

PETER L BERGER ANd T}IOMAS LUCKMANNTHE SOCIAL CONSTRUCTION OF REALITY

Coorriehr @ 1966 bv Peter L. Berger and fiomas Luckmanniuiiiri'"a uv paitura Univers in arrdnSnent with Doubleday'

a division of Random House, Inc'

Translation Copyright @ 1999, by Btitura IIMVERSPiala Presii Libere nr. 1, Bucuretti '79739

SOCIALA A REALITATII

Tratat de sociologia cunoa$terii

Traducere $i note de ALEX. BUTUCELEA

edltura ffi *io"""Bucureqti, 1999

nI llr

carte unui Jodler din Brand/Vorarlberg. Cu toate acestea,dorim sd le aducem mullumiri Brigittei Berger (de la Colegiul'Hunter) 9i Benitei Luckmann (de la Universitatea dinFreiburg), nu atit pentru indeplinirea unor treburi particularef5r[ relevanld qtiintifictr, ci mai ales pentru observaliile lorcritice ca sociologi $i pentru refuzul lor permanent de a se ltrsau$or influentate.

PETER L BERGERPROFESOR

Noua $coaltr de Cerctdri Sociale

THOMAS LUCKMANNUnivenitatea din Fran-kfurt

INTRODUCERE: Sociologia cunoa$terii

Noliunile gi argumentele care stau la baza acestei ce{i sintcuprinse explicit in titlul $i subtirlul ei: realitatea esteconstruiti social, iar sociologia cunoagterii trebuie sd analizezeprocesele prin care acest lucru are loc. ln expunere, temtenii-cheie sint ,,realitate" $i ,,cunoa$tere", tenneni care nu numai ctrse regtrsesc in vorbirea de fiecare zi, dar mai au in spate si oindelungatd istorie a cercetirii filosofice. Nu vom lvea levoicsf, infiem aici intr-o disculie despre complexitllile semanriceale acestor termeni, despre cum sint ei folosi{i in vorbireacurenttr sau a filosofilor. Pentru ceea ce avem noi in vedere vafi suficient str definim ,,realitatea" ca fiind o calitate a fenonre-nelor pe care le recunoattem ca independente de voinfanoastrtr (nu putem ,,sI le dorin.r sd dispari"), iar ,,cunoaqterea,,ca o certitudine cI fenomenele sint reale gi ci au anunitecaracteristici specifice. Tocmai in acest sens (cam simplist, deacord) termenii au relevanll atit pentru onrul de pe st;adii. clrqi pentru filosof. Omul obignuit locuiegte intr-o lume carepentru el este ,,reali", chiar dacd prezinti gr.ade diferite deincredere, gi el qtie despre aceasti lume cI are cutare $i cutaretresituri. Filosoful, desigur, va pune intrebdri deopotrividespre starea acestei ,,realiti1i" 9i a acestei .,.unougteii '. C,,este real? Cum. o putem aJla? Astfel de intrebdri se pot reglsiprintre cele mai vechi de pe pdmint, nu numai in cercetareafilosofictr, ci qi la omul obignuit. Tocnrai din acest morivpltrunderea sociologilor in acest teritoriu intelectual cu n)arevechime poate stirni mirarea omului obi$nuit si, chiar ntai

probabil, il poate infuria pe filosof. De aceea ni se pareimportant si clarifictrm, incd de la inceput, sensul in carefolosim termenii in context sociologic gi sd renunldm la oricepretentie ce sociologia ar avea vreun rispuns la orice intrebarefilosofic[

Daci am fi dorit si fim foarte meticuloqi in cele ce ur-meaztr, am fi buprins lntre ghilimele fiecare dintre aceste douecuvinte, de fiecare datx cind le-am folosit, dar aceasta nu ar fiarltat prea bine stilistic. insi, daci tot a venit vorba despreghilimele, merittr si pomenim modul oarecum ciudat in caretermenii respectivi apar in context sociologic. S-ar putea spunectr semnificatria sociologici a,,realitIlii" fi a,,cunoa$terii" seafli undeva pe la mijloc, intre omul obignuit qi filosof. Omulobi$nuit nu-Si prea face griji despre ceea ce este,,real" pentruel qi nici despre ceea ce ,,$tie", in afari de cazul ci se izbegtede o problemd practice, urgenttr El prive$te ,,realitatea" $i,,cunoaqterea" Iui ca fiind date. Sociologul nu poate face aqaceva, chiar qi numai pentru ci, din cauza meticulozite{ii sale caprofesionist, el nu poate trece cu vederea ctr oamenii obignuitiiau ca date ,,realittrfi" complet diferite, de la o societate la alta.El este obligat, prin insiqi logica profesiei sale, str se intrebe,cel pu1in, ?n ce mdsuri diferenfa dintre aceste doui ,,realitifi"nu ar putea fi inleleasi cumva in legdturi cu diferiteledeosebiri dintre doul societili oarecare. Pe de altX parte,filosoful este obligat, tot din motive profesionale, si nu ianinic ca fiind de la sine inteles, qi si se ltrmureasci bine inprivinla sensului exact al termenilor de ,,realitate" $i,,cunoa$tere" pentru on.)ul obi$nuil Altfel spus, filosoful estecel care trebuie str decidi unde trebuie puse ghilimele gi undenu, adicd sd deosebeascX afirmaliile valabile despre lume decele false. O asemenea treabl sociologul nu o poate face.Logic, daci nu 9i stilistic, el este perpetuu confruntat cuaceasti problem5"

On.rul obignuit, de exemplu, s-ar putea sd cread6 cddispune de ,,libertatea voinfei" fi ci, priD urmare, este,,rtrspunzltor" pentru actele sale, negind insi aceasti,,libertate" 9i aceasti,,responsabilitate". copiilor gi nebunilor,

de exemplu. Filosoful, in scltinib, indilcrent tlc tttct

II

date, sociologia cunoaplcrii trcbuic sll clute sI inleleaglprocesele prin care accst lucru sc inftrptuiefte, in aga fel incit o,,realitate"' luatl ca datl, str devind de inleles qi pentru omulobignuir Altfel spus, vom susline ctr sociologia cunoafterii areca obiect analiza construirii sociale a realitd1ii.

Acest inleles al domeniului propriu sociologiei cunoaqteriidifer[ de ceea ce s-a inleles de obicei prin aceastX disciplindde cind ea a fost numiti a$a, cu peste patruzeci de ani in urmllnainte de a intra propriu-zis in problematica noastrtr, ar fi deciutil si aruncim o scurtl privire asupra istoriei disciplinei 9i siexpliclm de ce, 9i in ce mod, am simfit nevoia sI ne distanl6mde ea-

Sintagma,,sociologia cunoa$terii" (Wissenssoziolo gie) afost pustr in circulafie de Max Scheler.l Era prin anii '20, inGemiania. iar Scheler era filosof Toate aceste trei lmprejuririsint importante pentru inlelegerea naqterii Ei dezvolterii ulte-rioare a noii discipline. Sociologia cunoaqterii s-a ivit intr-unmoment deosebit ai istoriei intelectuale germane fi intr-unanumit context filosofic. De$i ulterior noua disciplin{ a fostcurind inglobati in sociologie - unde ii qi era locul -,indeosebi in lumea anglofond, ea a continuat si fie marcati desituatia intelectuald speciali in care so nlscuse. Ca rezuftat,sociologia cunoagterii a rintas o preocupare generali, darperiferici pentru sociologi, care nu erau pregititri sd se implicein problemele care ii ingrijorau pe ginditorii germani din anii'20. Acest lucru este cu atit mai adev5rat in ceea ce ii priveftepe sociologii americani, care considerau noua disciplini ca peo specialitate marginali, cu un pltrunzltor iz european. Un rolmai important in ceea ce priveqte soarta disciplinei l-a jucatlnsi legitura care s-a ficut mereu intre sociologia cunoa$teriiqi spectrul sIu inilial de problen.re, ceea ce a constituit incl dela inceput o slSbiciune, chiar qi acolo unde a existat interespentru ea. Mai exacl, sociologia cunoa$terii a fost consideratl.atit de promotorii sii, dar;i de sociologi in general, mai multsau mai pulin indiferenli, ca un fel de lustru sociologic aplicatDe istoria ideilor. Aceasta a dus la o miopie incredibili in ceea

ce privegte semnificagia teoretictr potcnlinlil ;r sociok4iicicunoa$terii.

Pini acum au fost oferite definilii foarte diferite privindnatura gi scopurile sociologiei cunoatterii. Aproape ci se poarespune cd istoria acestei subdiscipline s-a confundat pini acumcu istoria variatelor sale definilii. Cu toate acestea, se poareconstata o concordanti generali asupra faptului ci sociologiacunoagterii are ca obiect relalia dintre gindirea uman6 5icontextul social in care aceasta apare. Se poate spune deci ctrsociologia cunoa$terii constituie miezul sociologic al uneiprobleme cu mult mai generale. aceea a direrminiriiexistentiale (Seinsgebundenhell) insegi a gindirii. Cu toate ciil- aceasti accepfie se pune accentul pe factorul social,dificultifile teoretice sint la fel de mari ci qi in cazul in carealti factorj (de exemplu isroric. psihoiogic sau biologicr rr fifost considerafi ca determinanfi pentru gindirea uirani. intoate aceste cazuri problema generali a constituit-o misura incare gindirea reflecti sau este independenti de factoriideterminanti avuti in vedere.

-Se poate ca,importanla pe care aceasti problemi genelali

a clptrtat-o in filosofia germani recenti si se datoreze inclelLrn_gatei sale istorii, care s-a implinit intr-una dintre cele lrai nrlrrrealiziri inteiectuale ale Germaniei secolului aJ XIX_ler- inrr_unmod care_nu-5i gise$te pereche in vreo altii perioadi a isrorieilnlelectuale, trecutul, cu uimitoarea sa varietate de forme deglndire, a fost ,,adus in prezent,., introdus in n.tinlile contem-porane. prin efonurile unor istoricj. Contribugia esenliald rumaniqtilor gemtani este incontestabili" Nu este deci surprin_zdtor ci problema teoretici. pe care ei au ridicat_o a fostresimliri cel mai acut chiar in Ger.nania- Ea poate fi descrisdca un vertij al relativititii. Dinrensjunea epistemologica a pro_blemei este evidentd- La nivel empiric, ea-a condus"la preocu-parea de a cerceta, cit mai minulios, relalia dintre ginaire qisituafiile istorice in care aceasta apare. DacI aceastiintemre-tare

.

este .

corecti, sociologia cunoagterii preia de fajt oproblenri inilial ridicari de istorici * cu un scop nrai restrins,ce-i drept, dar interesati, in esenti, de aceleasi intrebiri.2

t2 t3

I IiT

Nici problema generali, nici obiectivul ei mai restrins nusint noi i."ocupurJa pentru fundamentarea socialtr a valorilor .si a ptrrerilor despre-lume poate fi intilnittr din antichitate'i".uitl pt"o.upuri s-a cristalizat mai apoi, in perioada llumi-nlsmului, intr-o temd majortr a gindirii occidentale modeme'S-ar putea sustine, asadar, pe drept, c.i problema soctologlel

"unoigt.tii are mai multe ,,genealogii"'r S-ar putea de ase-

menea afirma ctr problema este cuprinstr in nuce ctlrar rnrenumita afirmalie a lui Pascal, potrivit cxreia ceea ce esteadevir de o parte a Pirineilor este minciund de parteal"afufil+ Ante;edentele intelectuale inrediate ale sociologieicunoagerii pot fi, ins[, trasate cetre unele curente de gindire"u."

olu upit* in Germania secolului al XIX-lea: marxisttr'nietzscheani 9i istoristtr

Ideea inilialtr a sociologiei cunoaqterii - conform ctrreiaconstiinta omului este determinatx de existenla sa socialtr - ise datoreazi lui Marx.S Si precizdm, insi, cd nu se ftre preaLin" ." int"f"g." Marx prin ,,determinare", iar in jurul acesteiprobleme s-au purtat multe disculii' Ceea ce putem spune cucertitudine este ci mare parte din ,,bxt6lia cu Marx" care a,nur.u, n"g,"a.u nu nu^ui a sociologiei cunoaqterii'. ci 5i, a,,perioadei clasice" a sociologiei in general (indeo-sebi a celeteiaborate de Weber, Durkheim $i Pareto) nu a tost de IlpIdecit lupta cu interpretarel eronattr a ideii lui Marx de cdtremarxiqrii mai recenli' Aceasti ipotezI capitl credibilitate. daclne gindim ctr foarte importantele Manuscrise economice ftliloiofice din 1844 au fost redescoperite abia in 1932' iar

'implicatiile acestei redescoperiri au fost luate in disculie abia

,ioia ""f a"*f doilea rtrzboi

mondial' Oricum ar sta lucrudle',oiiotogio cunoa$terii moqteniti de la Marx rimine formulareacea maf clari nu numai a problematicii sale centtale' ci 9i aconceotelor sale de bazi, dintre care trebuie str mentionlmindeoiebi notiuneir de ,.ideologie" (idei folosite ca arnre ininteres social) 5i cea de

'.falsi conqtiintl" (gindire instreinatade existenla sociali reali a ginditorului )'-

Sociologia cunoa$terii i fott "u

deosebire marcati de ceidoi termeni-"per"che ai lui Marx,,'infrastructurS/suprastructuri"

(IlnterbaulAberbau ). Merittr str menliontrnr aici c?[ intct ptctarea ideii lui Marx a stirnit llumerolse controvcrsc ilr c('prive$te corectitudinea ei. Marxismul tirziu a incercat. stridentifice, tout court,,,infrastructura" cu structura economlctr'duptr care, automat ,,suprastructura'1 a fost asociatl cu o..reflectare" directi a acesteia (de unde s-a inspirat 9i Lenin,de exemplu). Acum a devenit clar ci aceste interprettrri audeformaf gindirea lui Marx, aga cum poate blnui oricine cindse gindegte la inlocuirea caractetului dialectic al acestui gen dedetirminisrn economic cu unul strict mecanicisl Ceea ce ilpreocupa pe Marx era ideea cd gindirea umani se bazeazd peactivitatea omului (pe,,munci", ln sensul cel mai larg cuputintfl al cuvintului) 9i pe relaliile sociale ivite dintr:o astfelde activitate. Noliunile de ,,infrastructud" 9i de,,suprastruc-turd" pot fi cel mai bine inlelese dacd sint privite ca oactivitate unanl qi, respectiv, ca o lume creatd de aceastlactivitate.6 in orice caz, relalia fundamentali, ,,infra/supra-structurl", a fost preluati sub diferite forme de sociologiacunoagterii, incepind chiar cu Scheler, dar de fiecare datil s-ainleles ctr existl totufi un anumit fel de reialie intre gindire gio realitate,,de bazl", alta decit gindirea. Fascinafia pentrtraceastd idee a ddinuit, in ciuda faptului cd cer tnri nlsre pilrlL'a sociologiei cunoaqterii fusese deja explicit fornlulatd inopozi{ie cu marxismul, iar in ceea ce priveite nanira rela(ieidintre cei doi termeni ai dilemei fuseserl fomrulate mai multepozilii diferite.

Ideile nietzscheene au fost, comparativ, mai pulin explicitfolosite in sociologia cunoaqterii, dar ele aparlin de dreptaceluiaqi fond intelectual general qi,,atmosferei" in care s-auivir Antiidealismul lui Nietzsche, de$i diferit in conlinut de celmarxist (dar asemXnitor in formi), a adlugat perspectivesuplimentare asupra gindirii unlane ca o armi in lupta pentrusupravieluire.si puteie.T Nietzsche 5i-a dezvoltat propria sateorie a ,,falsei con$tiinle" in analizele sale privind senr-nificatia sociald a inseldrii qi auto-ingelirii qi despre iluzie ca ocondilie necesari a vielii. Noliunea sa de ,,resentiment" cafactor generator al unor forme de gindire umani a fost preluattr

t5

!r:iF E F'

fLrL ezitare de Scheler. In general, instr, se poate spune cdsociologia cunoa$terii reprezinttr o aplicalie particulartr a ceeace Nietzsche a numit, pe drept, ,,arta nelncrederii".U

Istorismul, indeosebi cel exprimat in lucririle lui WilhelmDilthey, a precedat cu pulin sociologia cunoaqterii.9 ln acestcaz, tema dominanti a fost sentimentul copleqitor alrelativitilii tuturor perspectivelor asupra evenimentelor ome-ne$ti, adicl al istoricittrtii inevitabile a gindirii umane.Insistenta istoricilor asupra ideii c[ nici o situalie istorictr nupoate fi inleleasi decit prin propria sa terminologie ar putea fiinterpretattr ca un accent mai putemic pus pe situaqia socialS agindirii. Unele notiuni istoriste, cum ar fi,,determinarea situa-tional6" (Stand.ortsgebundenheit) 9i ,,locul in viafi" (Sitz itttLeben), ar putea fi direct interpretate ca referindu-se la,,localizarea socialtr" a gindirii. Mai general vorbind, molte-nirea istoristi a sociologiei cunoa;tedi a fecut-o pe aceasta dinurml str manifeste un puternic interes pentru istorie $i siadopte metode esenlialmente istorice

- o lmprejurare care a

narginalizat-o, de fapt, in sociologia anericantrInteresul lui Scheler pentru sociologia cunoaqterii qi, in

general, penlru problemele sociologice, nu a fost decit unepisod trectrtor in cariera sa filosofici.l0 Scopul siu ultimconsta in elaborarea unei antropologii filosofice care si trans-ceadtr relativitatea unor puncte de vedere localizate istoric sausocial. Sociologia cunoaEterii trebuia sA serveasci doar cainstrurnent pentru atingerea acestui scop, menirea sa principallfiind de a curila drumul de obstacolele ridicate de relativism,pentru a fi realizattr adevirata sarcini a filosofiei. Sociologiacunoa$terii a lui Scheler este, la propriu vorbind, o ancillaphilosophiae qi, pe deasupra, o filosofie foarte particular5.

In concordantrtr cu aceasttr orientare, sociologia cunoaqteriia lui Scheler este tn esenttr o metod[ negativS. Schelerargumenta ci relalia dintre ,,factorii ideah" (Idealfuktoren) qi,,factorii reali" (Realfaktoren), termeni care amintesc clar deschema marxisti,,infra/suprastructuri", este doar o relalieregulatoare: ,,factorii reali" regleazi condiliile in care potaptrrea in istorie anumili ,,factori ideali", dar nu pot influenla

continutul acestora din urmI. Ctt altc ctlvintc, sociclirlcirrletermintr prezenla (Dasein), dar nu 5i nltura (Sorrirr) itlt:ikrr.Sociologia cunoa$terii este, deci, procedeul ptitt care urntclzllstr fie studiatl selectia socio-istorictr a continutului ide&tic,subinlelegindu-se ctr, acr3sta este independent de cauzalitateilsocio-istorici gi c[ este deci inaccesibil analizei sociologiceDac[ ar fi si descriem metoda lui Scheler printr-o imagineplasticS, am compara-o cu gestul de a arunca o momealizmeului relati,iitilii, doar-doar sd-l facen str intre mai repedein castelul certitudinii ontologice.

in cadrul acestei schene intentionat (dar !i inevitabil) nto-deste, Scheler a analiz t foarte detaliat modul in carecunoa$terea umand este ordonati de citre societate. El a subli-niat ctr aceast5 cunoa$tere este dati in societate ca un a prioripentru experienta individualS, pe care o inzestreazi cu oordine a in{elegerii. Aceasti ordine, deEi se raponeaz6 la ositualie socio-istorici particulartr, ii apare individului ca fiindcalea naturali de a privi lumea Scheler a numit aceasta,,concep{ia relativ-naiurali despre lume" (relatit'natiirLicheWeltanschauung), proprie unei societdti, un concept carcrimine gi astdzi central pentru sociologia cunoa$terii.

ln urma ,,inventirii" de citre Scheler a sociologiei cunoa;-terii, in Germania au avut loc dezbateri extinse in privinfavalabilitdgii, scopului si aplicebilititii noii discipline.ll Dinaceste dezbateri a rezultat o fom'Iulare care a narcat fransfor-marea sociologiei cunoaEterii intl-o discipline cu un contexlsociologic mai limitat. Aceastl formulare este cea sub caresociologir cunoaiterii a pitruns in lumea anglofona. Ea iiaoartine lui Kerl Mannheinr.l2 Putem afirnra cu cerlitudine craiunci cind sociologii evalueazi sociologia cunoasterii,favorabil sau ru. ei o fac de obicei in ternienii formulirii luiMannheim. in cazul sociologiei americane, acest lucru este deinleles, deoarece practic intreaga operi a lui Mannheim esteacum accesibill in englezi (iar o parte a sa a fost chiar scrisiin englezi, in perioada in care Mannheim a fost profesor inAnglia, dupi venirea la putere a nazismului, iar o alti partc.tradusd in englezi, a fost revizutd chiar de autor), in tinlp cc

l6 t7

lucrtrrile lui Scheler asupra sociologiei cunoaqterii au rtrmasnetraduse pinX acum. In afarl de aceastl imprejurare, Iegati de,,difuzare", lucr{rile lui Mannheim sint mai pulin impovdratede un ,,bagaj" filosofic decit cele ale lui Scheler. Acest fapteste indeosebi adevtrrat pentru lucrtrrile mai tirzii ale luiMannheim, ceea ce se poate constata comparind versiuneaenglez\ a cirlii sale principale, Ideology and Utopia, crtoriginalul german. Aga se face ctr Mannheim a devenit mai,,atrdgtrtor" pentru sociologi, chiar $i Pentru cei foarte criticisau nu deosebit de interesa{i de modul stru de abordare.

Concepfia lui Mannheim despre sociologia cunoaqterii afost cu mult mai cuprinzXtoare decit a lui Scheler, poate 9idatoritd faptului cd in lucririle sale confruntarea cu marxismuleste mai acuttr Societatea era vxzuttr aici ca determinind nunumai aparenfa, ci fi continutul ideaticii umane, cu exceptiamatematicii gi a unor ramuri ale ftiinlelor naturale. Ca urmare,sociologia cunoagterii a devenit o metodl pozitivi pentrustudierea practic a oricirei falete a gindirii umane.

Semnificativ este faptul cI preocuparea principaltr a luiMannheim s-a axat p fenomenul ideologiei. El a fdcut distinc-lie intre conceptele particulare, totale $i generale ale ideologiei-

ideologia doar in calitatea sa de segment al gindirii unuioponent; ideologia ca'fiind intreaga gindire a oponentului(similari cu ,,falsa con$tiinlI" a lui Marx); $i (in acest caz,cum credea Mannheim, trecind dincolo de Marx) ideologia cao caracteristicl nu numai a gindirii oponentului, ci qi a gindiriiproprii. O dattr cu conceptul general de ideologie se ajunge lanivelul sociologiei cunoaqterii

- intelegerea faptului cX nici un

fel de gindire unranx (cu excep(iile mentionate mai sus) nueste imuni la influenlele ideologizante ale contextului sdusocial. Prin aceast[ extindere a teoriei ideologiei, Mannheim aumrdrit sd extragtr problema sa centrali din contextul utiliziriipolitice gi si o trateze ca pe o problemi generali a epistemo-logiei gi a sociologiei istoriei.

Depi Mannheim nu a impdrtiqit ambiliile ontologice ale luiScheler, nici el nu era mullumit de pan-ideologismul ctrlre caregindirea sa ptrrea si-l conduci. El a introdus tennenul de

,,relalionism" (in contrast cu ,,relativisn.)ul") pcntru a irrrlir:ildimensiunea epistemologictr a sociologiei slle n cunoaglcriinu ca o capitulare a gindirii in fala relativittrfilor socio-istoricc,ci ca o recunoagtere lucid[ a faptului ci orice cunoaqterctrebuie sX fie intotdeauna o cunoa$tere de pe o anumittr pozifie.ln aceasttr privinli, este probabil ci gindirea lui Mannheim afost puternic influenlatl de Dilthey, de vreme ce problemamarxismului este rezolvati cu uneltele istorismului. Oricum,Mannheim credea ctr influenlele ideologizante, dqi nu pot fitotal eliminate, pot fi temperate printr-o analizl sistematici acit mai multor pozilii de ordin social. Altfel spus, obiectulgindirii devine tot mai clar pe mtrsuri ce are loc aceastiacumulare de perspective diferite asupra sa. Aceasta trebuie siconstituie sarcina sociologiei cunoatterii, care urmeazi deci sidevintr un ajutor important tn clutarea unei in{elegeri corecte aevenimentelor omenegti.

Mannheim credea ci diferitele grupuri sociale sedeosebesc mult intre ele prin capacitatea de a transcendcpropria lor pozilie limitatd. El igi punea mari speranle in,,intelighentia neangajatd social" (fteischwebende Intelli ganz, onoliune datoratl lui Alfred Weber), un fel de shat interstilia)despre care el credea ctr poate fi relativ liber de intetesele dcclasi. Mannlteim a subliniat de asemenea puterea gindirii,,utopice", care (ca gi ideologia) produce o imagine defonnatia realittrlii sociale, dar care (spre deosebire de ideologie) estesuficient de dinamic5 pentru a transforna aceasti realitatedupi propria sa imagine.

Nu mai este nevoie si spunem ci observaliile de maiinainte nu acoperi nici pe departe concepliile lui Scheler qiMannheim despre sociologia cunoa$terii. Nu am avut in vederesi facem acest lucru aici- Ne-anr mlrginit sI indiclrr doarciteva trtrsd.turi-cheie ale acestor doui conceplii, care au fostnimerit numite concepliile ,,moderati" qi, respectiv, ,,radicali"ale sociologiei cunoagterii.l3 Este rentarcabil faptul cidezvoltarea ulterioartr a sociologiei cunoaqterii a constat inmare mtrsuri in critici Ei modificiri ale acestor doui. concepliiinitiale. Cum am mai nentionat, formularea oferitl de

lo18

Mannheim sociologiei cunoagterii a continuat si stabileascitermenii de referinl5 ai disciplinei, intr-o manierl definitiv5'indeosebi in sociologia anglofontr-

Cel mai important sociolog american care a acordal o aten-lie serioasl soiiologiei cunoaqterii a fost Robert Merton'r4bisculia sa asupra disciplinei, care acoperl doutr capitole dinimDortanta sa carte, a servit ca o introducere utiltr in domeniupentru toli sociologii americani interesali' Merton a-construit,oparadigml pentru sociologia cunoaqterii, reformulind temeleiale majore-sub o formtr succinti 9i coerentl Consffuclia esteinteresa;tl deoarece urmtrre$te sA integreze abordarea socio-logiei cunoagterii gu aceea a teoriei structural-funclionale'Pr-opriile concepte al6 lui Merton, de func{ii ,,rnanifeste" qi,,latlnte", sint atlicate in sfera idealiei' fScind o deosebire intrefunctiile intentionate, congtiente, ale ideilor Si cele neinten-lionate, subconqtiente. ln timp ce se concentra asupra lucdriloriui Mannheim care penffu ei reprezenta sociologul cunoaqteriiprin excelenltr, Merton scotea in evidenli $i insemnltateaEcolii lui Durkheim qi a lucririlor lui Pitirim Sorokin' Esteinteresant de notat ctr Merton nu a perceput' dup[ cit se pare'relevanla pentru sociologia cunoaSterii a anumitor lucrtrriimponantj din psihologia. socialtr american[' cum ar fi teoriagrupului de referint5, pe iare el o discute intr-un capitol diferital aceleiagi ci4i.

$i Taicott Parsons a ficut comentarii asupra sociologieicunoa$terii.l5 Aceste comenlarii se limiteazl lns[, in principal'la o critictr a lui Mannheim 9i nu urmlresc integrarea dis-ciplinei in propriul stru sistem teoretic. Este adevlrat ci,,problen.ra rolului ideilor" este exaninati in detaliu, darintr-un cadru referenlial destul de diferit de cel folosit insociologia cunoaqterii a lui Scheler sau Mannheim'16 Am riscaprin urmare sd spunem c5 nici Merton, nici Parsons nu audepefil intr-un mod semnificativ sociologia cunoafterii a$acum a fost ea fomrulati de Mannheim. Acelagi lucru se poatespune qi despre criticii lor. Pentru a nu{ mentiona decit pe celnlai zgomotos dintre acegtia, C- Wright Mills, care s-apreocupat de sociologia cunoa$terii in lucririle sale timpurii,

dar intr-o n.ranieri expozitivtr 5i ftrrtr a contribrri la tlczvollaltrltteoretictr a acesteia.lT

Un efort interesant in direclia integrtrrii sociologicicunoaqterii cu abordarea neopozitivist5 a sociologiei in generala fost ficut de Theodor Geiger, care a avut o mare influenftrasupra sociologiei scandinave duptr emigrarea sa din Ger-mania-I8 Geiger a revenit la un concept mai ingust alideologiei, ca gindire socialtr deformattr qi a sustinut posibi-litaiea de a invinge ideologia prin respectarea scrupuloasi acanoanelor procedurale ale ;tiin1ei. Abordarea neopozitivisti inanaliza ideologiei a fost continuati in ultima vreme insociologia germanofond prin lucririle lui Emst Topitsch, care ..a subliniat ridlcinile ideologice ale unor variate pozifiifilosofice.l9 ln mdsura in care analiza sociologici aideologiilor constituie o componenti inrportanti a sociologieicunoasterii, asa cum a fost definitX de Mannlieirn, ea a suscitatun remarcabil interes atit in sociologia european5, cit Ei in ceaanrericanl dupd al doilea rtrzboi n.rondial 20

Poate ci ?ncercarea cea mai reuqiti de a trece dincolo deMannheirn in construirea unei sociologii cuprinzitoare a cu-noasterii este aceea elaborati de Wemer Stark, un alt emigrantde pe continent, care a predat in Anglia ti Statele Unite2lStark merge cel mai departe in incercarea de a lisa in urr. iatenlia deosebiti pe care Mannheim o acordase problemeiideologiei. Sarcina sociologiei cunoa$terii nu al trebui sdconstea in descoperirea gi dezviluirea distorsiunilor produsesocial. ci in studiul sistematic al condiliilor sociale alecunoa;terii. Mai simplu spus. problenta centrali estesociologia adevdrului, nu sociologia erorii. ln pofida ebordiriisale diferite, Stark se apropie, probabil, mai mult de Schelerdecit de Mannheim in in;elegerea relaliei dintre idei qicontextul lor social.

$i in acest caz este evident ci nu am avut inr vedere sioferim o privire completi asupra dezvoltirii istorice asociologiei cunoagterii. Mai mult, pini aici am ignorat unelecontributii care pot fi relevante teoretic pentru sociologiacunoa;terii, dar nu au fost privite ca atare de protagoni$tii lor

20 21

lI !'

Cu alte cuvinte. ne-am limitat la lucrlri care, ca sI spunema$a, au circulat sub drapelul ,,sociologiei cunoa$terii"(considerind ci $i teoria ideologiei face parte din ea) Aceastaa clarificat un fapr ln afara atenliei acordate preocupirilorepistemologice ale unor sociologi ai cunoaSterii, la nivelempiric ne-am concentrat atenfia aproape exclusiv asuprasferci ideilor, adictr a gindirii teoretice. Acest lucru esteadevtrrat gi in cazul lui Stark, care pi-a subintitulat cartea saprincipali despre sociologia cunoa$terii An Essay in Aid of aDeeper lJnderstanding of the History of ldeas. Cu alte cuvinte,

-interesul sociologiei cunoagterii s-a indreptat, la nivel teoretic,

'spre problemele epistemologice, iar la nivel empiric spreproblemele istoriei intelectului.

Am dori s[ sublinien ci nu aven.] nici un fel de rezervi inceea ce priveqte validitatea $i importanla acestor doui seturi deprobleme. Cu toate acestea, ni se pare regretabil ci numai eleau dominat pintr acum sociologia cunoaEteriir Am putea spuneci, drept rezultat, intreaga semnificalie teoretici a sociologieicunoasterii a rhmas mereu in umbrd"

A include intrebirile epistemologice legate de valabilitateasociologiei cunoa$terii in insd;i sociologia cunoaqterii seamintroarecunr cu a incerca sd impingi un autobuz in care tocnraicilltoreqti. Desigur ci sociologia cunoaEterii conduce, ca toatedisciplinele empirice care acumuleazl dovezi privind relati-vitatea si determinarea gindirii umane, spre intrebiri episte-mologice aparlinind sociologiei inseqi, precuni 9i oriciruicorpus de cunoagtere Stiinlifictr Dup[ cum am remarcat malinar:nte, in aceastl situatie sociologia cunoaqterii joaci un rolaseminitor cu cel al istoriei, al psihologiei sau biologiei,pentr[ a menfiona numai trei dintre cele mai importantediscipline care au pricinuit necazuri epistenrologiei. Structuralogicd a acestora este, in principiu, identicd in toate cazurile:curn pot fi sigur, s[ zicem, de analiza mea sociologici privindmoravurile clasei de mijloc americane din moment ce cate-goriile Ia care recurg pentru aceastd analiztr sint conditionatede forme de gindire relative din punct de vedere istoric, iar euinsumi qi tot ce gindesc este determinat de genele mele qi de

ostilitatea mea inrlddcinattr fattr de conccttrfcnii rDci qi, c sIpunl capac la toate, eu insumi sint membru al accstci clasc rlcmijloc americane?

Departe de noi intenfia de a ocoli astfel de intreberi. Tot cevrenr s5. spunem aici este cd aceste intrebdri nu constituie, prinele insele, componente ale disciplinei empirice a sociologiei.Ele apa4in propriu-zis metodologiei $tiin{elor sociale, undomeniu care line de filosofie gi este, prin definilie, altcevadecit sociologia

- ea insSgi un obiect al studiului sau Socio-

Iogia cunoaqterii, impreunl cu celelalte surse de incurclturidin gtiinlele empirice, va ,,alimenta" cu probleme aceste studiimetodologice. Iar ea nu poate solufiona aceste problene inpropriul stru cadru de referinfd.

Ca urmare, vom exclude din sociologia cunoagterii proble-mele epistemologice gi metodologice care i-au ingrijorat peiniliatorii principali ai disciplinei. Aceste excluderi ne vorindepirta atit de conceptia lui Scheler cit $i de cea a luiMannheim asupra disciplinei, precun.l ;i de ale celorlalfi socio-iogi ai cunoagterii de mai tirziu (in special cei cu orientaleneopozitivisti) care impSrtdgesc punctul lor de vedere. Pestetot in acest text am pus feim intre paranteze olice intrebareepistemologici sau metodologicd referitoare la validitateaanalizei sociologice, in sociologia cunoaqterii insiqi sau inoricare alt domeniu. Noi considerdm ci sociologia cunoa$teriieste doar o parte a disciplinei empirice a sociologiei. Scopulnostru aici este, desigur, unul pur teoretic. Denlersul nostruteoretic se referl, insi, la disciplina empiricd, cu problemele eiconcrete, nu la cercetarea filosoficl a temeiurilor disciplineiempirice. Pe scurt, proiectul nostru are in vedere teoria so-ciologici, nu metodologia sociologiei. Doar intr-o singurisec(iune a tratatului (cea care unneazl imediat dupi aceastiIntroducere) trecem dincolo de teoria sociologici propriu-zisi,dar facem aceasta pentru motive care au prea putin de-a facecu epistemologia, a$a cunl vom explica la monrentul potrivit.

Va trebui de asenrenea str redefininr, totusi, sarcina socio'logiei cunoagterii la nivel empiric, cu alte cuvinte, si o privinca pe o teorie cuplattr cu disciplina enpirictr a sociologiei. A5a

22 23

cum am vezut, la acest nivel sociologia cunoa5terii a fost pindacum preocupattr de istoria intelectului, in sensul de )stone aia"iforl suurini"rn din nou c[ acesta este, de fapt' un foanei**rr-t lel al cercettrrii sociologice Mai mult' cu toale ctram exclus din tratarea noasntr problemele epistemologlce/m-todolos.ice, vom accepta ideea cI ele aparlin totu$l socrologlelcunoaierii. Vom spune, deci, ctr problema ',ideilor"' tnclustvproblema particul;rtr a ideologiei, constiluie doar o parte aoroblemei mai generale a sociologiei cunoaslerii' 5i nu parteaia centrall'- -iiriiisi"

cunoasterii trebuie sd se ocupe de orice polte f,orria"i,ro,

",,cunoastere" in soeietate' De indat[ ce se face oasemenea afirmalie, ne putem da seama ctr o concentrare aui"nti.i asupra istoriei intelectului este reu aleastr' sau' maior".it,

"u" ieu aleasd dacd devine scopul central al sociologiei

cunoaEterii. Gindirea teoretici. ..ideile", We h a n s c ha u un I -\tl n\rini cliiar orfr ae importante in societate' Deqi in orice societate

"*ir,x- ut"-"n"u fenomene' ele nu sint decit componente ale

unui intreg, considerat a fi ,,cunoaqterea" Numai un g-rupiout t t"rtiin, de oameni din orice societate se angajeazi inteoretizare, in lucrul cu ,,ideile", in construlrea unulWeltanschauung. Orice membru al societitii participd'

-insi'intr-un fel sau altul. la ..cunoa5tere"' Altfel spus' d,oar foarteputini sint preocupali de interpretarea teoreticd-a lumll'.dariiecare triieqte intr-o lume de un fel sau altul' Nu numal cacentrarea atenliei asupra gindirii teoretice resfiinge pe nedreptio"iotogiu cunoasterii. dai ea este 5i nesatislEcXtoare' deoarecechiar qiaceasti pane nricl a,'cunoagterii"-accesibile social nupoate fi pe deplin inleleasl daca nu este plasate in cadrul unelinalize mai generale a ,,cunoa$terii".-"-

Elo*".utlu inrponanlei pe care o are gindirea teoretici insocietatl 5i istorie constiluie o sltrbiciune fireascd a teoretrcienilor. Devine deci cu atit mai necesar si corectdm aceast'neint"tee"re intelectualistd. Formuldrile teoretice desprer.aliiateffie ele $tiintifice' filosofice sau chiar mitologice' nu

"ouir"utl ceea ce este

',real" pentru nlembrii unei societali'Asa stind lucrurile, sociologia cunoaqterii trebuie sd se ocupe

I

in primul rind de ceea ce oamenii ,,cunosc" ca,,realitatc" itrviala lor de fiecare zi, in cea ne- sau pre-teoreticl Cu altccuvinte, sociologia cunoaEterii trebuie str-qi concentrczeinteresul mai degrabl asupra ,,cunoagterii" obignuitc(commonsense) decit asupra ,,ideilor". Tocmai aceastl,,cunoa$tere" constituie mecanismul in{elegerii, flrtr de carenici o societate nu ar putea exista.

Sociologia cunoagterii trebuie deci s[ se ocupe de con-struirea socialX a realitilii. Analiza articullrii teoretice aacestei realit5ti va continua cu siguranfl sI fie o componentl aacestei preocupiri, insd nu $i componenta principal5- Peparcurs va deveni limpede ci, in pofida excluderii problemelorepislemologice/metodologice, ceea ce ne propunem aici este oredefinire mai cuprinzitoare a obiectivelor sociologieicunoa$terii, cu mult mai largtr decit s-a ?nteles pind acum inaceastl disciolinS.

Se poate-ridica intrebarea: ce ingredienli teorctici ar trebuiadiugaii sociologiei cunoaqterii pentru a permite redefinirea r:iln sensul de mai sus? trdeea insisi a necesitdtii redefinirii r-odatorlm lui Alfred Schutz. ln toate lucririle sale, atit ca filosofcit qi ca sociolog, el s-a concentrat asupra structurii lumii obiq-nuite, cotidiene. Cu toate ctr Schutz insuqi nu a elaborat o sc'cio-logie a cunoagterii, el a intrevizut cu claritate obiectivele asupracirora aceaste disciplini trebuie si-gi concentreze atenlia:

,,Toate tipiztrrile gindirii obiqnuite constituie prin ele inseleelemente integrale aie lumii socio-culturale istorice concrete lncare treim (Lebenswelt), in care ele prevaleazl ca date Ei sintacceptate social. Structura lor determinS, printre altele,reparlizarea sociali a cunoaqterii precum gi relativitatea $irelevanfa sa pentru ambianla sociald concreti a unui grupconcret intr-o situa(ie istoricl concrctL Acestea sint probLemelelegitime ale relativismului. istorismului 5i ale aga-nuntiteisociologii a cunoa $teri i." zt

$i, in altX parte:

,,Cunoa$terea este repartizattr. social, iar mecanismulacestei repartilii poate deveni obiectul de studiu al unei

't /l 25

cum am vrzut, la acest nivel soc:"",,:ffiH::i:"rltr:l:::rflacum preocupattr de istoria inteii"ir"ri'iruii"i". din nou ctr acesta este'.de l"pt'."1-i::i:Xqffili:*1,;::l'##1',"""'ffi #1fi'",:'-:iil'..,*ij"j;;;;;;..:t,:y::,":iffi i#I::::i#Til:?"*lijcunoasterii. Vom spune' OeCt' t

s:;[m rr -

" "* i'::::3,&i":'l'1ffi ff "J' """0 ;::':

ni"l{i!il'::t:,;i::::';:::::"::;';:"#s::^:;i::"'#\

"r"*"n"" afirma1ie, ne putem da seama ci o concentrare

-a

;i#i;i";';;;; iJioriei intelectului esre rtru aleasa' sau' mar

:ti:fufi tix"",r.T:::,*:m:ry d;I:1'.ffi;l;ifi'"'i,',..,''tr"fl :"::Tff [:[:'l':Tl":T;?:],'!,::iifi'T"::iitrit"1i:::'-"t'tir*,il"::::i:::;Lli:ril:"ii{'n;i::::;;,'3?iJl'il,";ll"l'i,;t'l',#ffi i1.:'j,mli;hi3:iJt,"'il,:il"""f rl[:L:i:?'"?:'"ft iI:*li:":'"-u*:,',:T"hil":::#'::lt1i\ry*:'!i#iliqu*t*"-'xlf"T#;ffi1*l'3":x'rt#ooate fi Pe dePlin inleleasl d'analize mai generale a ,,cunoaiterii"'o

are gindirea teoreticl in

."",:li:":i'ii"'ft*;xll'1'#;;;;';""Jnreasceateoret'I-;;i# d;"il a""i *. I'il.'i'" [11?1il t ;"J,""',ff H$::l"liil:[:_il:"ilT]'fi

"']ll"jilryhl,x*tr,t*:'lru1?S':,tri'""Xli'ii"'X1il';iili",:'ffi #Ti'"Jili"'ixi"o*p"

in primul rind de ceea ce oamenii "cunosc" ca "realitrtc".irt;i.i;'l;;i" fiecare zi, fn cea ne- sau pre-tcoretictr- cu rrltccuvinte, sociologia cunoa$terii trebuie str-9i conccntrczeinter"sul moi -clegrabl asupra "cunoagterii" .obignulte\ r)o^ronr"nrr) deibit asupra ,.ideilor"' Tocmai aceasti,,.unous,.t"" constituie mecinismul in(elegerii, f[rtr de cerenici o societate nu ar Putea exlsm"

Sociologia cunoaqterii trebuie deci s[ se ocupe oe con-struir"a soJiutl a realittr{ii. Analiza articullrii teoretice aacestei realirdli va continua cu sigurantd sd fie o componenta aacestei Dreocupdri, insi nu 5i componenta prlnclPala reparcurs ua deveni limpede cI- in pofida excludeni problemelor'epistemologicehnetodologice. ceea ce ne propunem alcl este oredefinire mai cuprinzitoare a obiectivelor socloloBlet.onoutt".ii, cu mult- mai largi decit s-a in{eles pind acum inaceastd disciplinl---'S" pout"'tia;.a intrebarea: ce ingredienli teolelici lr.trebuiadiugaii sociologiei cunoasrerii pentru a Pennltc redelrn.lreil.tJin sensul de ntai sus? trdeea insXsi I necesltilll ledclrlrlrll I'odatorim lui Alfred Schutz ln roate lucrdrile sale' atit ca lrlosolcit si ca sociolog, el s-a concentrat asupra structurii lunrii obi1.nuite, cotidiene. Cu toate cd Schutz insu5i nu x elaborsf- o socro-loxie'a cunoaEterii, el a intrevizut cu claritate obiectivele asupraci-iora aceasttr disciplini trebuie s5-9i concentreze atenlla:

,,Toate tipiztrrile gindirii obi5nuite constituie.prin ele inseleelemente integrale aie lumii socio-culturale lstorrce concrete lncare trdim (L-ebenswelt)' in care ele prevaleazi ca date si sintacceptale social. Structurl lor deterntind' printre allele'iep itizurea sociali a cunoagterii precum qi relativitatea $ireievanla sa pentru ambianla sociald concreti a unur gruP

"on"t"i'intt-o'titua{ie istorici concret6" Acestea sfnt problemele

lepitime ale relativismuluL istorismului Si ale aSo-nuntteis ic io lo g ii a c uno aSterii. "22

$i, in altl Parte:,,Cunoagterea este repartizati social, iar mecanismul

acesiei repartilii poate deveni obiectul de studiu al unei

25