Upload
lida-casu
View
375
Download
6
Embed Size (px)
Citation preview
Cuprins:
Introducere……………………………………………..pag. 2-6
1.Continutul economic,clasificarea si evaluarea
materialelor……………………………………………………….. pag 6-15
2..Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul
întreprinderii…………….................................................................pag 15-21
3.Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul
întreprinderii…………………………………………………….....pag 22-24
4.Inventarierea materialelor si reflectarea rezultatelor inventariere in
contabilitate………………………………………………………..pag 24-27
Încheiere……………………………………………….pag.28-30
Bibliografie
2
Introducere
Republica Moldova în prezent se află la etapa unor schimbări de profunzime în sistemul ei
social-economic care se caracterizează prin crearea relaţiilor de piaţă. Aceste transformări au
condiţionat reforme în sistemul contabil în Republica Moldova vizând în special introducerea
noilor metode de constatare si evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor si cheltuielilor,etc.În
acest context, un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie
contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul că desfăşurarea activităţii oricărui agent
economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă
desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi.
Deci în condiţiile trecerii la economia de piaţă, apare necesitatea de a găsi mijloacele si
modalităţile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea si evidenţa corectă a valorilor
materiale.
În acest context un domeniu de interes major pentru mulţi agenţi economici îl constituie
contabilitatea valorilor materiale, reieşind din faptul ca desfăşurarea activă a oricărui agent
economic presupune acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă
desfăşurarea activităţii oricărei întreprinderi.
Conform dicţionarului economic materialele pot fi divizate în materii prime si materiale
consumabile.
1. Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri ,care participă direct la fabricarea produselor
si se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată.
2. Materialele consumabile cuprind două structuri:
- materiale consumabile (furniturile) reprezintă bunurile care participă sau ajuta indirect procesul
de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare,
combustibili, piese de schimb, seminţe, furaje, etc.
- materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mică valoare sau de scurtă durată
destinate utilizării repetate în mai multe cicluri de fabricaţie
Materialele si materiile prime au o însemnată pondere în totalul mijloacelor circulante,
îndeosebi la întreprinderile cu activitate de producţie de bunuri. În cadrul întreprinderii, activele
curente ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţii de
3
aprovizionare si conservare, operaţii de eliberare din depozite, inventariere. Aceste operaţii sunt
consemnate în diferite documente si evidenţe operative specifice.
Aşadar, lucrarea dată, are ca punct de plecare contabilitatea materialelor. Prezentarea
aspectelor teoretice şi practice privind contabilitatea şi analiza materialelor la întreprinderea
analizată, clasificarea şi modul de gestionare a acestora, precum şi baza normativă şi legislativă
privind acordarea şi contabilizarea materialelor constituie subiecte importante abordate în
lucrare.
Scopul acestei lucrări este să se examineze metodica de contabilizare a materialelor conform
legislaţiei în vigoare:
Noul sistem contabil al agenţilor economici al Republicii Moldova;
Planul de conturi contabile – act normativ cu privire la reforma contabilităţii.
Standardele Naţionale de Contabilitate – aplicate prin ordinul Ministerului Finanţelor al
Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999.
Lucrarea este elaborată în baza documentelor financiare ce aparţin SRL Vivodent 13/1,
Republica Moldova, MD-2012, cod fiscal nr.1003600028842 eliberat la 13.01.2005 (anexa 1)
Scopul societăţii constă în oferirea serviciilor de stomatologie, cât şi acordarea consultanţei în
diferite probleme ce ţin de dantura fiecărei persoane în parte. Pentru a-şi realiza sarcinile
asumate, întreprinderea desfăşoară următoarele genuri de activitate:
1. Protetica
2. Chirurgie şi implantologie
3. Ortodenţie
4. Estetica dentara
5. Parodontologie
6. Radiologie si terapie
La moment compania deţine unul din primele locuri pe piaţa dentară aceasta datorîndu-se unei
echipe de profesionişti care caută în permanenţă să fie la curent cu ultimele cercetări şi metode
de tratament, participând la cursuri şi congrese internaţionale si colaborând cu alţi lideri de peste
hotare. Sursele de lucru sunt de calitatea superioară şi sunt aproximativ toate importate din alte
ţări, ceea ce aduce o creştere de materiale de calitate importate .
În următorul tabel (1) autorul va analiza dinamica indicatorilor economico-financiari la
SRL”VIVODENT”(anexa 3,4)
4
Tabel 1.
Analiza indicatorilor economico-financiari la „VIVODENT S.R.L”.
Nr. Indicatorii Anul 2009 Anul
2010
Abaterea
(-,+)
Ritmul de
creștere
A B 1 2 3 4
1. Venit de vânzări, lei 5577861 7576180 +1998319 135.8
2. Costul vânzărilor, lei 3685009 5274601 +1589592 143.13
3. Profitul brut, lei 1892852 2301579 +408727 121.60
4. Rezultatul din activitatea
operațională, lei
13967 308217 +294250 2206.75
5 Profit până la impozitare, lei 12760 399091 +396331 3127.67
6. Profit net, lei 12760 399091 +393331 3127.67
7. Rentabilitatea vânzărilor, % (Rd. 3:
rd.1) x 100
33.93 30.37 -3.56 89.50
8 Ponderea( %) materialelor in total
active
0.10 1.46 +1.36 ---------
Conform datelor reflectate în tabel autorul observă că la compania analizată în anul 2010
faţă de anul 2009 a avut loc o tendinţa de creştere a tuturor indicatorilor financiari analizaţi,
începând cu venitul din vânzări care a înregistrat o creştere de aproximativ 1998319 lei şi
terminând cu profitul net care a crescut cu aproximativ 393331 lei , această majorare datorindu-
se aportului fiecărui angajat al întreprinderii prin munca calitativă efectuată,cit si de majorarea
rezultatului din activitatea operaţională cu 294250 lei.
În acelaşi timp se observă o reducere neînsemnată a rentabilităţii vânzărilor de circa 3.56
procente aceasta datorîndu-se creşterii majore a venitului din vânzări cu 1998319 lei dar a
profitului brut doar cu 408727 lei.5
În ansamblu putem menţiona ca activitatea SRL „VIVODENT” a înregistrat schimbări
esenţiale în anul 2010 faţă de anul precedent, şi anume creşterea tuturor indicatorilor financiari,
chiar si a ponderii materialelor în total active, aceste lucruri fiind demonstrate si prin ritmul de
creştere. De aici putem concluziona ca SRL „VIVODENT” dispune de rezerve interne de
majorare a indicatorilor economico-financiari pe viitor cu condiţia mobilizării acestora in
perspectivă.
6
1.Continutul economic,clasificarea si constatarea materialelor
Prin materii prime şi materiale înţelegem bunuri care participă direct la procesul de
fabricare a produselor şi se regăsesc în produsul finit, fie în starea lor iniţială fie
transformaţională. Sarcinile de bază ale evidenţei materialelor reprezintă : asigurarea
integrităţii si controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale;
respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli; depistarea oportună a materialelor
nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit; primirea unor informaţii exacte
despre soldurile care se află în depozitele instituţiilor.
În scopul garantării integrităţii si organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este
necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit a evidenţei operaţiilor de depozit. Valorile
materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite). Modul de păstrare a
valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie sa asigure operativitatea operaţiilor de
recepţionare,eliberare si inventariere. Responsabilitatea pentru primirea,păstrarea şi eliberarea
valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori materiale,desemnaţi prin
ordinul conducătorului instituţiilor. Substituirea acestor personale trebuie sa fie însoţită de
inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-primire,aprobate de conductorul
întreprinderii.
Contabilitatea sintetică a materiilor prime şi materialelor aflate în proprietatea întreprinderii
se realizează cu ajutorul contului de gradul I :
211- „MATERIALE” în dezvoltarea căruia pot fi deschise conturi de gradul II şi anume:
2111 – Materii prime şi materiale de baza
2112 - Semifabricate cumpărate şi articole de completare
2113 - Combustibil
2114 – Ambalaje şi materiale pentru ambalat
2115 – Piese de schimb
2116 – Alte materiale
2117 – Materiale transmise pentru prelucrare
2118 – Materiale de construcţie
2119 – Materiale cu destinaţie agricola7
Materiile prime-constituie substanţa de bază în obţinerea produselor finite,
semifabricatelor şi serviciilor din obiectul de activitate al întreprinderii şi în care se regăsesc,
total sau parţial în forma iniţială sau transformată.
Materialele consumabile se referă la materialele auxiliare, combustibil, materiale pentru
ambalat, piese de schimb, materiale de plantat, furaje şi alte materiale.
Materiale auxiliare asigură condiţii normale de lucru pentru obţinerea produselor finite.
Combustibilii pot participa direct sau indirect la procesul tehnologic,asigurând
transformarea materiilor prime şi auxiliare în producţie finită sau în curs de execuţie, de regulă
sub influenţa energiei calorice.
Ambalajele sunt bunuri materiale destinate a proteja materiile prime, produsele finite sau
mărfurile pe timpul transportului, manipulării, păstrării sau vânzării acestora.
În categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau o dată cu
materialele şi mărfurile aprovizionate, cele confecţionate în unitate şi cele restituite de clienţi, în
concordanţă cu contractele încheiate cu aceştia, precum şi materialele de ambalat, aprovizionate
în vederea folosirii lor la ambalarea produselor proprii.
Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circulă pe bază de decontare, ci se
folosesc numai în interiorul unităţii patrimoniale se înregistrează în categoria obiectelor de
inventar.
Ambalajele, paletele-lăzi şi containerele de natura mijloacelor fixe care aparţin unităţii
patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor şi mărfurilor în interiorul şi în afara
unităţii, se înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe. Ambalajele şi materialele
de ambalat, produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare, sunt considerate
produse finite.
Materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se înregistrează în contabilitate la
alte materiale consumabile.
Piesele de schimb sunt acele bunuri materiale destinate înlocuirii unor componente uzate
ale imobilelor de natura mijloacelor fixe.
Seminţele şi materialele de plantat sunt mijloace circulante materiale utilizate în
unităţile patrimoniale din agricultură şi silvicultură, fiind destinate la asigura procesul de
reproducţie din aceste ramuri ale economiei naţionale.
8
Furajele reprezintă bunuri materiale utilizate în unităţile cu profil agricol, fiind
considerate produse finite la fermele vegetale şi materiale pentru fermele zootehnice.
Alte materiale consumabile reprezintă o categorie mai cuprinzătoare de bunuri
materiale care include acele active circulante materiale din dotarea unităţilor patrimoniale ce
deţin o pondere redusă în totalul activelor circulante, cum sunt: imprimatele şi rechizitele de
birou, materialele pentru întreţinere şi materialele pentru curăţenie etc.
Rezultă deci că materiile prime şi materialele consumabile gestionate de unităţile
patrimoniale se caracterizează printr-o mare diversitate determinată de obiectul de activitate al
întreprinderii, şi sunt evidenţiate distinct în contabilitate.
Evaluarea este procedeul metodei contabilității care capătă valenţe deosebite de
importante intr-o economie de piaţa şi constat în trecerea obiectelor de evidenta din etalonul
natural în cel valoric.
Evaluarea materialelor se face respectând cele doua momente ale evaluării: evaluarea
materialelor în contabilitatea curenta şi evaluarea materialelor în rapoartele financiare. Pentru ca
materialele să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare este necesar ca ele să fie
constatate şi evaluate.
Recunoaşterea materialelor ca active are loc în cazul când se respectă următoarele cerinţe:
a) întreprinderea are o certitudine întemeiată că materialele vor aduce avantaj economic
în viitor din utilizarea (realizarea) lor;
b) valoarea materialelor poate fi determinată cu un grad înalt de exactitate.
Valoarea iniţială (de intrare sau valoarea istorică se determină la intrarea materialelor în
patrimoniul întreprinderii şi reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor
acestora, fie valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea lor.
Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" la intrare materialele
se evaluează în dependenţă de sursele de intrare şi metodele de achiziţionare:
a) pentru materialele procurate de la terţi - cu valoarea de cumpărare şi cheltuielile de
transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionare, cheltuielile
de încărcare-descărcare şi păstrare, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în
vigoare, referitoare la procurarea lor
c) pentru materialele primite pe calea schimbului – la valoarea venala a activelor
procurate/primite (valoarea venală este sumă cu care un activ poate fi schimbat în procesul
operaţiei comerciale între părţile independente);
9
d) pentru materialele primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilită
prin acordul părţilor;
Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea materialelor
în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.
Evaluarea ulterioară prevede determinarea valorii stocurilor la momentul întocmirii
rapoartelor financiare (bilanţului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de mărfuri şi
materiale" SMM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea
iniţială şi valoarea realizabilă netă, care la rîndul său se determină luînd ca bază preţurile de
realizare a stocurilor, diminuate cu cheltuielile probabile de vînzare.
În decursul perioadei de gestiune nu este posibilă totdeauna determinarea valorii iniţiale a
stocurilor procurate în momentul achiziţionării (în cazul cînd nomenclatorul de materiale care
se procură este larg, cheltuielile de achiziţionare se referă la cîteva tipuri de material şi pot fi
identificate numai la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea
materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.
S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă
următoarele metode de evaluare a stocurilor:
• metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi
circulaţiei, produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd ca
bază de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind retribuirea muncii şi
cheltuielile indirecte de producţie. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de cheltuieli
trebuie să fie analizate sistematic şi revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;
• metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au
un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. Această
metodă se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor
evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare,
cu evidenţierea adaosului comercial, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de
achiziţie a mărfurilor se admite în cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît
costul (în cazul cînd SMM parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori
au sporit cheltuielile pentru completarea şi organizarea vînzării acestora);
• metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale,
precum şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile;
iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile:
10
• metoda costului mediu ponderat
• metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - conform metodei FIFO, stocurile de
mărfuri şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de
mărfuri şi materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul
perioadei de gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de
mărfuri şi materiale intrate.
• metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire) - conform metodei LIFO, stocurile de
mărfuri şi materiale intrate ultimele sînt primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de
mărfuri şi materiale ieşite se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul stocurilor de
mărfuri şi materiale ieşite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziţie
a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri şi
materiale la sfîrşitul perioadei de gestiune se evaluează la valoarea de achiziţie a primelor
loturi de stocuri intrate .
Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achiziţie, de
producţie sau la valoarea de piaţa, după caz. Aceasta înseamnă ca în condiţiile liberalizării şi
negocierii preturilor, un rol important revine şi modului de reflectare în contabilitate a valorii
elementelor natural - cantitative de mijloace circulante.
Cantităţile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la preţul de
cumpărare sau de facturare. Daca ele se procura din import atunci preţul de facturare se
suplimentează cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectuează o serie de cheltuieli
specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilităţi pe timpul
transportului) care trebuie şi ele calculate şi urmărite separat pentru ca împreuna preţul de
cumpărare sa permită ajungerea la preţul de aprovizionare (preţul total efectiv).
În cazul materialelor obţinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape, şi
anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se corectează şi la sfârşitul lunii ca
diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele antecalculate. O problema este evaluarea
ieşirilor care pot proveni dintr-o multitudine de intrări cu preturi diferite. Astfel evaluarea
consumurilor trebuie sa se facă la un anume preţ, sau într-o forma care sa permită stabilirea
contravalorii stocului final cât mai corect, şi diversele influente conjuncturale de consumuri şi de
preţuri să fie transferate integral asupra perioadei de gestiune care se încheie. Este deci posibil să
folosim un preţ mediu de aprovizionare sau un preţ mediu de consum care trebuie recorectate cu
o cotă din cheltuielile de transport aprovizionare pe baza principiului direcţiei proporţionalităţii
sau aceste cheltuieli pot fi imputate direct costurilor de exploatare. Dar mergând din medie în
medie, în condiţiile unei variaţii sensibile a preţurilor de facturare de la o perioadă la alta în cazul 11
cheltuielilor de transport - aprovizionare se poate sa ne îndepărtam de valoarea reală a stocurilor.
De aceea, cel puţin la finele perioadei de bilanţ, este necesară inventarierea şi evaluarea
mijloacelor circulante materiale aflate în stoc. Evaluarea în condiţiile liberalizării şi a
fluctuaţiilor preţurilor, are scopul de a aduce valoarea activelor cât mai aproape de valoarea lor
reală, iar a pasivelor în stare să conţină şi coeficienţii asiguratori necesari preîntâmpinării
riscului.
Pentru contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de materii prime şi materiale se
evidenţiază existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă în procesul de
fabricaţie sau exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit, integral sau parţial, fie în
starea lor iniţială, fie transformată, precum şi cele necesare procesului de circulaţie aflate în
patrimoniul întreprinderii.
În sfera acestor active circulante materiale se înscrie o gama largă de elemente care se
diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale
auxiliare, combustibil, piese de schimb, seminţe, materiale de plantat, furaje, materiale de
ambalat şi altele.
În desfăşurarea procesului de aprovizionare a întreprinderii pot interveni situaţii în care
materiile prime si materialele recepţionate de către comparator la sediul furnizorului sa rămână,
datorita lipsei de spatii de depozitare sau a mijloacelor de transport, temporar în depozitele
furnizorului până când se creează condiţii pentru expediere.
Bunurile achiziţionate fiind recepţionate devin proprietate a comparatorului şi trebuie achitate
furnizorului astfel ca se creează obligaţia de plata fără ca bunurile sa fie în depozitele
întreprinderii.
Anumite materiale, prin structura şi compoziţia lor, cer, prin normele de recepţie calitativa, sa
se facă analize de laborator care durează MAI multe zile astfel ca loturile sosite în ultimele zile
ale exerciţiului (lunii) nu se pot recepţiona şi preda depozitelor la sfârşitul perioadei.
In unele situaţii anumite materiale sunt eliberate din depozite în afara întreprinderii, fără a fi
vândute ele continuând sa rămână în patrimoniul întreprinderii care le retine, astfel:
materialele trimise la alte unităţi cu scopul de a fi prelucrate după cerinţele producţiei când
întreprinderea care le deţine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrării nu este
economica, dat fiind volumul mai redus şi întâmplător al acestora (carton, etichete, documente,
otel, fonta, bronz expediate pentru confecţionarea unor piese de schimb la întreprinderi
specializate sau care dispun de utilaje necesare acestor prelucrări).
materialele aflate în custodie pentru prezentarea în standuri, la expoziţii sau vânzare la o
anumita data.12
Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în vederea prelucrării şi încorporării în
produse finite sau pentru consumul lor în alte activităţi. Exista situaţii în care unele cantităţi de
materii prime şi materiale devin disponibile şi ele se valorifica prin vânzare către terţi, fără a fi
prelucrate. Prin decizia de vânzare se schimba destinaţia dată iniţială acelor bunuri. Este necesar
sa se delimiteze, prin redistribuire, trecerea lor în categoria mărfurilor, categorie definită prin
bunuri achiziţionate în scopul revânzării în aceiaşi stare. Ca urmare contabilitatea v-a înregistra
ieşirea acestor valori din gestiunea şi contabilitatea materiilor prime şi materialelor şi trecerea în
gestiunea mărfurilor.
13
2.Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul întreprinderii
Contul 211 ‘’Materiale’’ ţine evidenţa existentei şi mişcării stocurilor de materii prime şi
materiale care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit,integral sau
parţial-fie în starea lor iniţiala,fie transformata ce constituie proprietatea întreprinderii. Se
debitează la valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere prin creditul
conturilor ce indica sursa de provenienţa şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc
(utilizate în procesul de producţie sau vândute).Intrarea materialelor in cadrul instituţiei are loc
în baza următoarelor acte :
Factura fiscala (anexa 9)
Formular cu regim special, serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte
instrumentul de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a
serviciilor prestate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document
justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a comparatorului. Se
întocmeşte manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, în momentul
livrării bunurilor, constituind, pe lângă funcţia de intrare-ieşire din gestiune, pe cea de act
justificativ pentru decontarea (încasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor
consemnate.
Bon de predare - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate,
etc) obţinute prin producţie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de
depozitare la altul în cadrul aceleaşi unităţi. Nu serveşte ca document pe timpul
transportului.
Serveşte ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor
refolosibile, a semifabricatelor rezultate din producţie; document justificativ pentru
încărcarea în gestiune; document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei şi în
contabilitate; sursa de date pentru urmărirea realizării producţiei; sursa de date pentru
14
calculul şi plata salariilor; dispoziţie de transfer a valorilor materiale; dispoziţie de
restituire la magazie a valorilor materiale ne folosite; document justificativ pentru
scăderea din gestiunea predătorului şi de încărcare în gestiunea primitorului. Se
întocmeşte în doua exemplare pe măsura predării la magazie a produselor, a materialelor
refolosibile, a semifabricatelor de către secţii, ateliere; pe măsura ce se efectuează
transferuri, de către organul care dispune transferul; pe măsura restituiri la magazie a
valorilor materiale
Fişa de magazie.
Serveşte ca document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor, ieşirilor şi stocurilor
de valori materiale; document de contabilitate analitică în cadrul metodei operative-
contabile; sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de
valori materiale. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material şi
se completează de către compartimentul financiar contabil pentru deschiderea fişei şi la
verificarea înregistrărilor; gestionar sau persoana desemnata. Pentru valori materiale
primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fise distincte care se ţin
separat de cele ale valorilor materiale proprii.
Declaraţia vamală utilizata pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful
vamal, cu ocazia efectuării unor operaţiuni de import sau de export şi care dovedeşte
efectuarea propriu-zisa a operaţiunii de import sau de export, după caz, în condiţii egale
şi care este însoţită de către factura invoce (anexa 7,8)
Bonul de consum- serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consumul
materialelor; document justificativ de scădere din gestiune;document justificativ de
înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate.
Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor
din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza
programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale
unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate.
Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de
calcul.
15
Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru
materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.
După cum am spus mai sus materialele intră la întreprindere din diferite surse pe care autorul
le arată in schema următoare:
Schema nr 1: Aprovizionarea cu materiale:
Furnizori Producţia
proprie
Transfer intern Din alte surse
1.titularii de
avans
2.persoanele
fizice
STOCURI DE MARFURI ŞI
16
Sursa de intrare
1.Returnarea la
depozit din
subdiviziuni
2.transferul intre
subdiviziuni
1.transferul
gratuit
2.depuneri in
capital statutar.
3.schimb
MATERIALE
La intrarea în patrimoniul SRL „VIVODENT” materialele se evaluează în mod diferit, în
dependenţă de următoarele surse de intrare a acestora:
1) Procurarea de la furnizorii din ţară (anexa 6 ):
Reflectarea valorii materialelor procurate la SRL „VIVODENT” inclusiv TVA:
Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" -2577.00lei,(anexa 6).
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",
subcontul 5211 "Facturi de achitat оn ţară" - 2577.00lei,(anexa 6).
În cazul în care întreprinderea SRL „VIVODENT” ar achita Taxa pe valoare adăugata (ceea
ce în cazul nostru nu este specificat) reflectarea ar fi următoarea:
Reflectarea TVA aferentă materialelor procurate la SRL „VIVODENT”:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" " -515.40 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",
subcontul 5211 "Facturi de achitat în ţară" - 515.40 lei
2) Procurarea de la furnizorii din străinătate (importate)
(anexa 7, 8):
Reflectarea în evidenţă contabilă a taxelor vamale şi taxei pe valoare adăugată aferente
materialelor procurate (anexa 7).
Înregistrarea taxei pentru procedurile vamale la SRL „VIVODENT”:
Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" - 3142.39 lei
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5393 „Datorii pe
termen scurt faţă de alţi creditori" - 3142.39 lei
Înregistrarea TVA(anexa 6 ):
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" - 6671.53 lei
17
Credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt" - 6671.53 lei
Înregistrarea materialelor intrate la SRL „VIVODENT” ( anexa 6.7):
Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 „Alte materiale" - 30215.27 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",
subcontul 5212 „Facturi de achitat în străinătate" - 30215.27 lei
În întreprinderile de producţie materialele mai sunt intrate şi prin alte modalităţi pe care autorul
le prezintă în următoarele înregistrări contabile. Vom folosi date convenţionale pentru a
înregistra asemenea tipuri de operaţiuni economice.
3) Aprovizionarea materialelor prin intermediul titularilor
de avans :
Cu acordarea avansului:
Debit contul 211 „Materiale" - 500 lei
Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 500 lei
Fără acordarea avansului:
Debit contul 211 „Materiale" - 450 lei
Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii",
Subcontul 5321 „Datorii faţă de titularii de avans" - 450 lei
4) Materiale primite cu titlul gratuit (sau donaţie):
Debit contul 211 „Materiale" 1000 lei
Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară" 1000 lei
5) Intrate din trecerea la deşeuri a producţiei rebutate, la valoarea realizabilă netă:
Debit contul 211 “Materiale” - 100 lei
Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -100 lei
6)Constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piaţă:
Debit contul 211 “Materiale” -500 lei
Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale” -500 lei
18
Ca o generalizare putem evidenţia conturile cu creditul cărora corespondează contului
211 “Materiale”
521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la cheltuielile de
transport efectuate de terţi,
812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii,
242 “Conturi curente în valută naţională”, 229 “Alte datorii pe termen scurt” – la
suma taxelor vamale referitoare la materialele importate,
533 “Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor,
531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind
asigurările”,
812 “Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcarea-
descărcarea materialelor,
227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 “Datorii faţă de personal
privind alte operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate
prin intermediul titularilor de avans.
19
3. Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii
Eliberarea materialelor de la depozit se efectuează în baza documentelor aprobate de către
conducătorul întreprinderii.
Materialele se eliberează de la depozit pentru:
a) necesităţile de producţie a întreprinderii;
b) transmiterea altor întreprinderi prin realizarea contra mijloace băneşti, prin schimb cu
alte active, sau predare cu titlu gratuit.
Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza
dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza
facturii (daca întreprinderea nu este înregistrată ca plătitor de TVA) sau în baza facturii fiscale
(dacă întreprinderea este înregistrată ca plătitor de TVA).(anexa 8,9)
Materialele în procesul desfăşurării activităţii economice pot ieşi din gestiune din diferite
considerente, printre care:
1 vânzarea materialelor;
2 utilizarea materialelor în procesul de producţie;
3 transmiterea cu titlu gratuit;
4 schimbului cu alte active;
5 lichidarea materialelor;
20
6 delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale;
7 ieşirea materialelor transmise ca defalcări ale fondatorilor (acţionarilor) în capitalul
statutar;
8 constatarea lipsă la inventariere.
Unele materiale pot fi transferate după caz, dintr-o secţie în alta .În cazul efectuării
operaţiunilor privind transferul intern nu se înregistrează formule contabile, deoarece ele rămîn
în cadrul întreprinderii.
La transferarea internă a materialelor se întocmeşte un bon de transfer a acestora.
La deteriorarea materialelor în cazul calamităţilor naturale se întocmeşte Procesul-verbal
de lichidare. La transmiterea cu titlu gratuit, în schimb, comercializare a materialelor se
întocmeşte procesul-verbal de primire a materialelor şi factura fiscală.
Ieşirea materialelor din activitatea economico-financiară a întreprinderii se
contabilizează în dependenţă de direcţiile de utilizare ce ocazionează ieşirea acestora.
1) Vînzarea materialelor cumpărătorilor (anexa 9):
Înregistrarea venitului din vânzarea materialelor la SRL „VIVODENT”
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 6509 lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind
taxa pe valoare adăugată" 906,3 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" 5602,97 lei
Stingerea creanţei aferente realizării materialelor
Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională" 6509 lei
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 6509 lei
2) Consumul materialelor pentru fabricarea producţiei la SRL „VIVODENT” (anexa 11)
Debit contul 811/711 „Producţia de bază" 91,17 lei
Credit contul 211 „Materiale" 91,17 lei
.Ieşirea materialelor la SRL”VIVODENT „ mai are loc şi in felul următor:
3 ) Consumul materialelor în secţiile auxiliare:
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare" 1 500 lei
Credit contul 211 „Materiale" 1500 lei
4) Consumul materialelor pentru necesităţile generale şi administrative ale 21
întreprinderii :
Debit contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative", subcontul 7139 „Alte
cheltuieli generale şi administrative" - 850.18 lei
Credit contul 211 „Materiale", subcontul 2116 ,Alte materiale" -850.18 lei
5) Consumul materialelor la efectuarea reparaţiilor:
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" 1250 lei
Credit contul 211 „Materiale" 1250 lei
4. Inventarierea materialelor şi reflectarea rezultatelor inventariere în contabilitate
Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un
ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în
expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea
întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea).
Iar sarcina de bază a controalelor şi inventarierilor o constituie efectuarea controlului
asupra integrităţii bunurilor.
Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de
inventariere prin ordinul de inventariere(anexa 12 ) constituită din:
- şeful comisiei ;
- membrii comisiei, (art.30 din Regulamentul privind inventarierea).
Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se află în
exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare denumire
separate.
Mărfurile şi materialele, intrate în gestiune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de 22
gestionari în prezenţa membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de mărfuri şi materiale
se trec într-o listă de inventariere separată. în listă se indică data primirii acestora, de la cine au
fost primite, data şi numărul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, preţul şi valoarea.
Totodată, pe documentul de intrare, după semnătura preşedintelui comisiei de inventariere, se
face menţiunea "Primite în timpul inventarierii".(art.56 din Regulamentul privind inventarierea).
Inventarierea se efectuează prin metoda examinării fiecărui obiect.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise
în listele de inventariere (anexa 14 ) cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi
contabilitate, (art. 105 din Regulamentul privind inventarierea).
Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:
a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se
înregistrează la majorarea veniturilor. Întreprinderea cercetată în urma efectuării inventarierii
materialelor nu a depistat divergenţe, iată de ce vom utiliza date convenţionale la întocmirea
formulelor contabile
Reflectarea valorii de piaţă :
a) plusurilor de materiale constatate la inventariere (întreprinderea data nu a întâlnit aşa
situaţii):
Debit contul 211 „Materiale" 1200 lei
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" 1200 lei
b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
Reflectarea valorii de piaţă a lipsurilor de materiale constatate la inventariere :
Debit contul 714 „ Alte cheltuieli operaţionale" 500 lei
Credit contul 211 „Materiale" 500lei
c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea
stabilită de legislaţia în vigoare;
d)în cazul cînd nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor
sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei, (art.
107 din Regulamentul privind inventarierea).
Conform art. 114, Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un
proces-verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice.(anexa 13)
Conform art. 115, Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii conţine următoarele
23
elemente:
data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data
deciziei (ordinului) de instituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată, data începerii
şi terminării operaţiunii de inventariere;
rezultatele inventarierii;
concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi
persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea;
propunerile privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi declasarea (trecerea dintr-o
categorie în alta) sau casarea unor bunuri;
constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din
gestiune;
alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se
prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe
gestiuni aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului
serviciului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate,
(art.l16 din Regulamentul privind inventarierea).
Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în
contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele
inventarierii.
Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:
a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se
înregistrează la majorarea veniturilor;
b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei (500 de lei);
c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea
stabilită de legislaţia în vigoare;
d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea
bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile
perioadei.24
În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea
valorii debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele
plusuri constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:
- existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoarea, desenul, modelul, dimensiunile,
ambalajul sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte bunuri
care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual la
propunerea comisiei de către administratori şi se înregistrează în politica de contabilitate a
întreprinderii;
- diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de
gestiune, aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar;
- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau
degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor.
Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detaliate.
Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării
compensării. Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea
minuţioasă a tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.
Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile
constatate la sorturile supuse compensării.
În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri,
sînt mai mari decît cantităţile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat
lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a
diferenţei în plus. Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute
preţuri unitare, în ordine crescîndă;
În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sînt
mai mari decît cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va
proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte
totalul cantitativ al plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în
ordine crescîndă.
În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii cu
privire la:
a) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin intermediul inventarierii;
b) efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi indicarea gestiunilor care
25
nu au fost inventariate;
c) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, valoarea
bunurilor supuse perisabilităţii naturale etc.);
d) reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă:
e) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;
f) minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul de recuperare de la
aceştia (achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin judecată etc.);
g) recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor aferente pierderilor
rezultate din anii precedenţi.
Încheiere
Orice entitate, indiferent de profil, dimensiune şi spaţiu socio-economic în care
activează, trebuie să cunoască rezolvarea problemelor apărute în practică ce ţin de aplicarea
regulilor contabilităţii,standardelor naţionale de contabilitate şi alte acte normative. Cu scopul
de a prezenta o informaţie fidelă,veridică şi comparabilă utilizatorilor, atât celor interni cît şi
celor externi,rapoartelor financiare.
Astfel, după ce s-a realizat această teză, s-a constatat că contabilitatea materialelor
presupune ,de fapt, rezolvarea următoarei probleme principale, şi anume:
- Materialele constituie o parte componentă a activelor curente ale întreprinderii
reprezentând produsul activităţii de aprovizionare, producere şi desfacere.
Componenţa, modul de constatare şi evaluare a stocurilor de materiale sunt reglementate
de prevederile Standardului Naţional de Contabilitate nr. 2 „Stocuri de Mărfuri şi Materiale",
aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 174 din 25.12.1997 şi intrat în vigoare la
01.01.1998.
Evaluarea este un procedeu al metodei contabilităţii, care capătă valenţe deosebit de 26
importante într-o economie de piaţă. Conform S.N.C nr.2 „Contabilitatea stocurilor de
mărfuri şi materiale" evaluarea reprezintă „procesul de determinare a sumelor băneşti la
care elementele rapoartelor financiare trebuie să fie recunoscute şi incluse în bilanţ şi în
raportul privind rezultatele financiare". Pe parcursul perioadei de gestiune a întreprinderii,
stocurile de materiale se evaluează în următoarele momente reprezentative:
e) la intrare în patrimoniul întreprinderii;
f) la ieşirea (trecerea în consum) din patrimoniu;
g) la inventariere;
h) la data întocmirii rapoartelor financiare.
Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul
Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă
- un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de
pasiv, în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau
gestiunea întreprinderii la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind
inventarierea).
Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se
află în exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare
denumire separate .
Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:
a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se
înregistrează la majorarea veniturilor;
b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei;
c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi
prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea
stabilită de legislaţia în vigoare;
d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea
bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la
cheltuielile perioadei, (art. 107 din Regulamentul privind inventarierea).
Recapitulînd informaţia prezentată în teza dată, putem menţiona că unele din
obiectivele propuse la începutul lucrării au fost atinse şi anume:
corectitudinea şi oportunitatea reflectării în documente a operaţiilor privind intrarea şi
27
ieşirea materialelor;
achitarea la timp a datoriilor faţă de furnizori;
întocmirea corectă a dărilor de seamă privind existenţa şi mişcarea materialelor;
BIBLIOGRAFIE
I. Acte legislative şi normative
1.1 Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia / Monitorul Oficial
al Republicii Moldova ediţie specială din 08.02.2007.
1.2 Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007.
1.3 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea unor regulamente cu
privire la modalităţile efectuării amnistiei fiscale nr. 638 din 08.06.2007 / Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 82–85 din 15.06.2006.
1.4 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor
tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului
1.5 Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
28
nr. 30–33 din 09.04.1998.
1.6 Hotărîrea Guvernului nr. 1507 din 31.12.2008 „Cu privire la aprobarea Planului de
dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014”, cu
completările şi modificările efectuate prin Hotărîrea Guvernului nr.717 din 10.08.2010
1.7 Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin
ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
1.8 Standardul Naţional de Contabilitate3 «Componenţa consumurilor şi
cheltuielilor întreprinderii», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii
Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91
din 30.12.1997.
1.9 Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din
25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.
1.10 Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor,
aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din
25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.
II Manuale, monografii, cărţi, broşuri.
2.1 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Standardele Naţionale de
Contabilitate, Vol. I – Chişinău, Moldpres, 1998, p. 210.
2.2 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Planul de conturi contabile. Vol. II
– Chişinău, Moldpres, 1998, p. 207.
2.3 Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova, colectiv de
autori ACAP, Vol. I – Chişinău 1998, p. 429.
2.4 Contabilitatea întreptinderilor, Octavian Bojian, Editura Economică, Bucureşti 1999,
p. 332.
2.5 Contabilitatea financiară, Colectiv de autori ACAP, Chişinău 2003, p. 362
2.6 Ţiriulinicova N. (coord.) „Analiza Rapoartelor Financiare „ Chişinău,
29
F.E – P Tipografia Centrală, 2004, p.243
2.7 Contabilitatea financiară: manual/A.Nederiţă-Chişinău ACAP 1999-440 p.
2.8. Ruslan Harea. Contabilitatea mărfurilor în unităţile de comerţ. Chişinău. ASEM 201
p.33-86
III Articole din reviste şi ziare.
3.1 Comentarii cu privire la aplicarea S.N.C 2 „Cheltuieli privind împrumuturile” //
Contabilitate şi audit, 5/1998, p.110 – 123.
3.2 Ţurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil. // Contabilitate şi audit,
1998, nr.4, p.9 – 13.
3.3 Caciuc L. Calculul costului de achiziţie şi importanţa lui în contabilitate/Finanţe,
Credit, Contabilitate.nr.6 1995 p.45-49
3.4 Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de
execuţie/ Finanţe, Credit , Contabilitate nr.5 1997 p.51-56
3.5 Contabilitate şi audit Dumitreanu E. Contabilitatea operativă privind achiziţiile
şi vînzările mărfurilor. Finanţe, Credit, Contabilitate. Nr7-8 1998 p.65-69.
3.6 Fratea N. Problemele contabilităţii stocurilor de mărfuri şi materiale conform
SNC-2/Culegere “Reformele economice în R.Moldova şi România. Vol .II
Chişinău-ASEM 1999
3.7 Leşco G. Evaluarea calorilor materiale /Culegere”Reforma economică în R.
Moldova Vol. 2 Chişinău-ASEM 1998 p. 147-151
3.8 Nicolai M” Opinii privind evidenţierea mărfurilor plătite de cumpărători în
rate/Fînanţe, Credit ,Contabilitate nr.1/1997 p.35-38
30
Anexe
31