.IIn
O Mi~carilecorpului uman sebazeaza pearmonia dintreschelet.
mu~chi ~isistemul nervos.impreuna, acesteane inzestreaza
cucoordonareasublima ~ideosebita de careavem atata nevoiepentru
efectuareacelor mai diferitemi~cari.
Orice facem -fncepdnd de lacele mai simple lucruri cumsunt
scarpinarea nasului saumersul pe jos, pdna la exerci-tii acrobatice
-necesita ocoordonare desavdr~itadintre mu~chi, creier ~isistem
nervos.
p utem af111lla cl mi,'icarile noastre sunt bine
coordonate, daca prin interactiunea mu~-
chilor realizam mi$Cari ~i actiuni eficiente.De~i mi,'icarea
coordonata la nivel inalt, spreexemplu exercitiul unui atlet lasa
impresia de~urin1;a ~i continuitate, coordonarea serve~te nunurnai
la cre~terea perforrnantei ci are un rolimportant ~i in cele rnai
banale mi,'icari.
sa ne imaginam o actiune simpla, deexemplu, cum ne suflecam
maneca carna~ii saubern ceai din cea~ca. Odata ce ne-am
ins~itdeprinderile necesare efectuarii actiunii, acestea
devin automate $i realizarea lor nu necesitI efortintelectual.
Pentru realizarea mi,5carilor coordo-nate -oricit de simple ar ti
ele -, trebuie mailntai sa cunoa$tem pozitiile partilor corpului
$ipozitia lor relativa in spatiu. Pentru construireaacestei harti
mintale se utilizeaza informatiiprovenite de la ochi, de la organul
de echilibrudin interiorul urechii $i de la piele.
Informatiiledespre pozitia mu$chilor $i a incheieturilor
sunttransmise prin semnale generate de catresenzorii din interiorul
acestora.
Rolul creieruluiNu intotdeauna suntem con$tienti ca
actiunilecomune, cum este de exemplu bautul dintr-ocea$Ca, sunt
realizate pe doua planu.ri diferite:mental $i tlzic. De$i este u$or
sa ne damseama ca pentru efectuarea oricarei mi$caritrebuie sa
existe o intentie de realizare a ei,creierul trebuie sa primeasca
informatiile deconfirmare generate In procesul de roi$care.
Partea creierului care initiaza mi5carile senume$te scoa1ii1
premotorica iar partea careconduce efectuarea lor se nume$te
scoartil mot-rica. Excitatiile referitoare la perceptia
spatialasunt preluate de lobul parietal, care se afla inpartea
superioara a creierului, jar pe bazainformatiilor primite de la
acesta, scoal1a mot-rica tritnite comenzi la mU$chii mainii $i ai
bra-tului pentru a efectua corect mi$carile canddorim sa bem, adica
mana sa ridice cea$ca $i sao aduca la gura. Apoi, cind vine randul
sorbiriisau al ine;hitirii.. scoal1a motrica actioneaza altimu$chi.
In timp ce secventa de mi$cari ela-borate de centrul de
"proiectare" ai creierului seafla in desfil$urare, informatiile
despre relaxarea$i incordarea mU$chilor sosesc in mod continuuin
creier de la nervii care deservesc mU$chii $iincheieturile. Pentru
ridicarea ce$tii, prima datIne aplecamputin in fati1, deplasand
astfel un pic
O Cine crede caaruncare unuidrajeu in gura esteun lucru simplu,
sein~eala. in primulrand labul parietalprime~te infarma,iide la
arganelesenzariale desprepazi'ia relativa adrajeului fa,a decarp.
Apai trimiteaceste infarma,ii lascaa~a prematari-ca a creierului,
careelabareaza madulin care va ficansumata, dupacare va
trimitepraiectul de ac,iunela scaar'a matrica.in final,
scaa~amatrica trimitecamenzi mu~chilardespre cum sa
~ ridice drajeul la3:: gura.
COORDONARE $1 REGLAJ IN MI$CARE
O La tel ca inmajoritateasporturilor, ~i intotbal
esteindispensabila ocoordonareputernica intrepicioare ~i ochi.Cine
vrea sa joacela nivelul cel maiinalt, trebuie sa otaca in
modregulat, incepandinca din primii anide copilarie.
(bicepsul), unde nu este nevaie de a asemeneaprecizie, un grup
de matricitate este campusdin peste a mie de fibre musculare.
O canditie necesarn pentru reglajul ~cari1arprin care ne
fealizam actiunile este ca arganelesenzariale care unnaresc aceste
mi.5cari satransmita reaqii despre ~cari 1:n mod cantinuu.S-au
realizat experimente interesante asupraimpartantei acestar semnale
de rnspuns. Deexemplu, unul din subieqi a fast rugat sa scrieceva,
astfel 1:ncat mi~carile rnainii sa ~i le poataurmari numai pe
ecranul unui televizar.Persaana respectiva a scris impecabil cat
timp avazut rnana pe ecran din pazitia 1:n care a vedeIn mod
nannal, lnsa cind a fast schimbatapazitia camerei de luat vederi ~i
subiectulexperimentului a vazut rnana dintr-un unghineabi~nuit, s-a
derutat ~i a scris faarte greai.
Oricat de desavar~it ar fi cantralul creierului~i al sistemului
nervas asupra musculaturii,daca nu avem faqa carespunzataare,
nuputem aqiana cum darim. Mu~chii fiind tesu-turi vii, au nevaie de
suficienta hrana ~i axigen.Circulatia sangelui trebuie sa
Indeparteze Inmad cantinuu de~eurile generate dataritafunqianarii
musculaturii, pentru ca mu~chiulsa paata functiana eficient sub
camandasistemului nervas.
~
"0
j-"
IJ~
"
~
"
:0c@
j
centrul de greutate al colpului. Sunt activatemecanisme de
echilibru prin reflex, ca pentrurealizarea lor, prin rectificarea
mi~carilor muscu-laturii, sa ne adaptam corespunzator.
Parteacreierului care controleaza aceste adaptari senume~te
creierul mic (cerebel).
Coordonarea mu~chilorActiunile noastre necesita contractia
coordo-nata a diferitelor grupe de mu~chi. Existaorgane receptoare
in mu~chi, aparate Golgi,care detecteaza in mod continuu starea
deincordare a mu~chilor, ~i informeaza creierulprin intermediul
maduvei spinarii. In acestmod, creierul -prin intermediul
comenzilortransmise prin nervii motori -tine sub
controlfunctionarea musculaturii.
Receptori similari, insa mai mari, se af1a inzona de contact
dintre mu~chi ~i tendoane.Acestea sunt aparate Golgi sau fusuri
neuro-musculare. Rolul lor este probabil sa prote-jeze musculatura
de eventuale leziuni, prinblocarea ~emnalelor de contraqie in
mu~chiisupratensionati.
T esuturi nervoase de motricitateP~ocesul sofisticat de reglaj
al contractiilormusculare necesare m~carilor este realizat denervii
motori, ai caror fibre pornesc din creiersau din rnaduvaspinarii ~i
ajung direct inmu~hi. Fiecare celula nervoasa din nerviimotorii
actioneaza cate un grup de fibremuscu1are. cand prin intermediul
unei celulenervoase de motricitate ajung impulsuri demi~care in
mu~chi, toate fibrele musculareactionate de ace~tia primesc aceea~i
informatiede contractare. Aceste grupuri de fibremusculare
reprezinta unitatile motrice alemusculaturii. Unitatile motrice se
compun dintr-un numar diferit de fibre musculare, in functiede
finetea' ~i precizia mi~arii respective. Spreexemplu, mi~carea
globului ocular necesita unreglaj foarte fin, de aceea, in mu~chii
care suntresponsabilt de mi~carea ochiului, un grup demotricitate
contine aproximativ zece fibremusculare., in timp ce in mu~chii
bratului
O Cine ~tie samearga, vedeaceasta capacitateca o banalitate,de~i
chiar ~i mersulse inva,a. Bebelu~ulinva,a mai intaicum sa se
intoarcade pe o parte pecealalta, apoiincepe sa setarasca. apoi
inva,asa stea ~i in fine seva ridica inpicioare. Cu picioa-rele
indepartateincearca sa facaprimul pas fara sacada. Sim,ul
deechilibru i se dez-volta repede. ~idupa pu,in timpdevine capabil
demi~cari care necesi-ta coordonare inmi~care maicomplexa.
deexemplu alergatul.saltul sau evitareaobiectelor. De-alungul
vie,ii,secven'a de baza ami~carilor mersuluisufera de multe
orimodificari.
34
