Curs 4 Tulburarile scris-citit

Concluzii: S-au tot cautat solutii pt a define si diferentia tulb.dislexo-disgrafice pt fondul intelectului normal si cele care apar pe un fond de favorabil deficientului intellectual, senzorial. S-a acreditat ideea ca tulb.dislexo-disgrafice sunt specific sau nespecifice: Se considera sa sunt tulb.specifice atunci cand acestea apar la subiectii care nu prez.def. de intelect, nici dereglari psihopatologice, dereglari senzeriale majore. Tulb nespecifice cand d-d apare la cei cu tulb.de dezvoltare = consecinta a deficitului de intelect, sensorial sau psihic. Si tulb specifice si tulb nespecifice ascund o serie de aspecte dintre care cateva din ele sunt definitorii pt.tulburare:1. Intarzier in aparitia + dezv.de limbaj si comunicari1. La baza acestor tulb d.d poate sta si o cauza de tipul in tarzierii si dezv. limbajului;1. Intarzierea lb si comunicarii determinabile de d.d1. Tulb.ale motricitatii fine cauza a tulb.scrisului in special.1. Prezenta hiperkineziei cu instabilitate si excitabilitate crescute1. Existent unei lateralitati nefixate intern.1. Faticabilitate crescuta 1. Nedezvoltarea auzului fenomatic si a constiintei fonologice.1. Functionalitate scazuta a analizatorului visual auditiv si motor1. Sunt prezente tulb.psihice de natura negativismlui, timiditatii,inhibitiei, nevrazelor de esec. Simptomele evidentiate in majoritatea def.date d-d se produc fundamental in urm.sectoare: cognitive,preceptiv,psiho-afectiv, si relational. Cand organizarea mentala este deficitara si capacitatea intelectuala scazuta, structurile si performantele lexo-grafice se afla in dificultate, se produc greutati in legarea literelor in cuvinte (citit) a grafemelor in unitati verbale (scris) si la ambele confuzii, ezitari,deformari, de fen. ce sunt cuprinse sub denumirea de paralexie si paragrafie. Totusi, in tulb specifice, nu se produce o dezorganizare mintala a doar o incetinire a acesteia, prin lipsa de motivare si interes pt. dezv. activitati cognitive. Competitiv subiectul se orienteaza spre acele activitati in care dislexo-disgrafia are un impact mai redus cum este cazul stiintelor exacte.

Corectarea dislexo-disgrafiei.

Metode si procedee respective se pot aplica diferentiat pt. dislexo-disgrafici cu intelect normal si pt cei cu tulb. nespecifice. Le analizam impreuna pt ca unele dintre aceste metode se aplica la toate categoriile. Pt de alta parte exista un oarecare specific al metodelor si procedeelor pt disloxie fata de disgrafie Le analizam impreuna pt ca si inv s-a se face impreuna. Metodele specific logopedice se pot aplica dupa sau concomitant cu met. si-procedee generale. Daca d-d apare prin transpunerea tulb de la nivel vb, oral, atunci acestea din urma se corecteaza intai, dar daca sunt usoare, atunci se face in paralel. Concluzie: Si aici ca si in alte tulb, cu cat incepem mai deverme interventia logopedica, apar mai repede pozitiv.

Metode + procedee

1. Obisnuirea logopedului sa-si concentreze active psihica asupra analizei si sintezei elementelor component ale grafo-lexieiSe desfasoara o serie de exercitii de descompunere, de unire a cuv. in silabe, in prop, in cuv si apoi se aplica sinteza acestora. Nu se poate evita ca in inv, sa se ia in consideratie si semnificatia textului1. Formarea capacitatii de constientizare a erorilor tipice d-d. Se are in vedere legatura dintre perceptive acustica si forma sa optico-kinesetezica. Este indicat ca subiectul sa fie atentionat asupra unui model correct pt a inv sa imite. Da rezultate slabe la debilul mintal.1. Dezv. Capacitatii de sesizare a relatiei sunet-fonem-grafem, litera-grafem, fonem-litera.Metoda este mai active in cond. in care tulb vorbirii orale se transfera in scris-citit.Se citeste un text de logopedie si sublimiem literele care sunt afectate. Logopedul citeste singur si subl. sub supravegherea logopedului; avantaj-apare controlul, se pot folosi scheme, imagini, care sa simuleze utilizarea cuv.critice.1. Dezv. Capacitatii de discriminare auditiva, vizuala si kinestezico-motrica.Pentru aceasta se stimuleaza analiza fonetica a structurii cuv. si prop. Ex: metoda introdusa de Suzanne Maisonne, de copier a unor serii de cuv, grupate pe principiul structurii gramaticale asemanatoare (subs, vb) da rezultate positive. De asemenea metoda de scriere corelata cu una sau mai multe culori a cuv, lit./ grofeme critice.1. Dezv.+ perfectionarea abilitatilor de S-C: se poate face prin cateva procedee:1. Citirea imag.izolate si in suita1. C-S selective- se indica cuv.sau sunetele (lit.critice pe care copilul le citeste sau le scrie1. Citirea simultana si scrisul sub control-copilul citeste concomitent cu logopedul si scrie sub controlul acestuia1. Constientizarea greselilor, autocantrolul1. S-C in pereche sesizeaza mai usor dificultatile altora, se prod. a stare competitionala si motivationala; scade si negativismul-met.f.eficienta in debilitatea mintala.1. S-C in soapta-scrie si citeste un fragment, apoi indica un coleg care sa continue, presupune atentie sa il corecteze pe cel care greseste.1. S-C in stafeta greselilor: scrie un text pana greseste, apoi continua un alt coleg-se prod o stare de competitie si de joc, prin notare cu t a celor care citesc/scriu correct si cu - pe cei care gresesc1. S-C cu character arto-epic. Silaba afectata se scrie de 2-3 ori se dezv. atentia si memoria1. S-C pe roluri-se obisnuieste cu starea de asteptare si se introd echilibru intre excitatie-inhibitie, se introduce intonatia si ritmul incetit1. S-C pe sintogme-se invata sa scape de dificultatile de intelegereIn toate cazurile se fol.exercitii de copiere, compunere, dictare. Concluz: terapia d.d vizeaza stimularea activitatii psihice in ansamblul ei. In toate situatiile se pot fol si metode si procedee de tipul-corectarea confuziilor de grofeme prin fol.gesturilor simbolice pe care Suzzane B.M a experimentat-o pe cei cu def de auz.