1

1

COSTUMUL TRADIºIONAL ¥N ROM¢NIA

*THE TRADITIONAL COSTUME IN ROMANIA

2

Harta României: Recep¡ionat ANCPI/25.03.2011

©Toate drepturile rezervate / All rights reservedS.C. ALCOR EDIMPEX S.R.L.

ed_alcor@yahoo.com, www.editura-alcor.ro

dr. Georgeta Ro¿udr. Maria Magiru (Aromânii ¿i colaborare la capitolele Tåtarii, Turcii)

(colaborare la capitolul Evreii)Cuvânt Inainte/Foreward: dr. Ioan Opri¿

¿i fototecileMuzeului ºårii Cri¿urilor din Oradea, Muzeului Na¡ional al ºåranului Român din Bucure¿ti ,Muzeului Maramure¿ului, Uniunii Croa¡ilor din România, Uniunii Cehilor ¿i Slovacilor dinRomânia, Liubomir Stepanov (foto sârbi)

Daniel Mihail ConstantinescuArgentina Firu¡å

Hedwig-Maria FormagiuCori Simona Ion

Corina Firu¡å, Cori Simona Ion, Daniel Mihail ConstantinescuCorina Firu¡å, Cori Simona Ion

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a României

Costumul tradi¡ional în România = The traditional costume inRomania / text: Ro¿u Georgeta, Magiru Maria ; pref.: Opri¿ Ioan ; foto.: Simionescu Viorel, Ion Cori Simona ; ed.: Firu¡å Corina, Ion Cori Simona. - Bucure¿ti : Alcor Edimpex, 2010 Bibliogr. ISBN 978-973-8160-39-2

I. Ro¿u, Georgeta (text)II. Magiru, Maria (text)III. Opri¿, Ioan (pref.)IV. Ion, Cori Simona (foto.)V. Simionescu, Viorel (foto.)VI. Palcu, Ana-Maria (trad.)VII. Firu¡å, Corina (ed.)VIII. Ion, Cori Simona (ed.)

39(498)

3

COSTUMUL TRADIºIONAL ¥N ROM¢NIA

THE TRADITIONAL COSTUME IN ROMANIA

*

4

Dupå publicarea volumului editura Alcor Edimpex oferå

cititorilor un nou album, privind costumele tradi¡ionalede sårbåtoare ale românilor ¿i etnicilor care con-vie¡uiesc de veacuri pe teritoriul României.

Lucrând la aceste cår¡i am avut sentimentul uneimiraculoase cålåtorii de-a lungul istoriei, prin spa¡iilelocuite de români ¿i celelalte etnii conlocuitoare, deapropiere între oameni ¿i cunoa¿tere a unor valoriperene, nåscute din bucuria crea¡iei, din prietenie ¿isolidaritate. Ne-am propus så transmitem aceste valori¿i sentimente, care ne definesc în esen¡å via¡a, tuturorcelor care doresc så-i cunoascå pe locuitorii României,indiferent de etnie.

Totodatå, consideråm cå la o analizå atentå acostumelor populare, pe detalii - ¡esåturå, croi, motive,cromaticå, motive ornamentale -, se pot aduce noiargumente pentru a eviden¡ia procesul continuu de

care a avut loc în timp, cât ¿ipentru în¡elegerea trecutului ¿i prezentului tradi¡iilordin ¡ara noastrå. O astfel de carte de sintezå privindportul popular pe teritoriul României nu s-a mai scrisîn literatura de specialitate.

Cum era ¿i firesc, am apelat pentru început la MuzeulNa¡ional al ºåranului, din Bucure¿ti, unde doamna dr.Georgeta Ro¿u, director al Muzeului, a avut bunåvoin¡ade a accepta coordonarea lucrårii ¿i de a prezenta ceamai mare parte a costumelor.

Trebuie så men¡ionåm, de asemenea, cå am gåsit omare disponibilitate la toate conducerile muzeelor din¡arå, cårora ne-am adresat. Doamna director alMuzeului de Artå Popularå Constan¡a, dr. Maria Magiru,a avut amabilitatea de a ne permite så fotografiem piesedin patrimoniul Muzeului, scriind textul de specialitatedespre costumele aromânilor, turcilor ¿i tåtarilor.Domnul director al Muzeului Maramure¿ului, dr. MihaiDåncu¿, a colaborat la elaborarea capitolului despreevrei, completându-l cu imagini de arhivå, iar domnuldirector dr. Aurel Chiriac, al Muzeului ºårii Cri¿urilor,din Oradea, ne-a primit cu ospitalitate, de¿i muzeul seafla în renovare, ¿i ne-a pus la dispozi¡ie câteva imaginidin fototeca Muzeului, pentru costumele maghiarilor

CUVÂNTUL EDITORULUI

After it published the volume The RomanianHeritage Costume (2008), Alcor Edimpex Publishersnow offers the readers a new album featuring the festivetraditional costumes of Romanians and peoplebelonging to ethnic groups, who have been livingtogether on Romania’s territory for centuries.

Working at those books, I had the feeling of amiraculous historical journey across the areas inhabitedby Romanians and people belonging to ethnic groups,of rapprochement among people and of knowledge ofperennial values, born out of the joy of creation, offriendship and solidarity. We have aimed to make knownthose values and feelings which basically define our lifeto those who want to meet the inhabitants of Romania,irrespective of the ethnic group they belong to.

Moreover, we believe that a thorough analysis offolk costumes taking into account various details –fabrics, tailoring, motifs, chromatics, decorative designs– can put forth further arguments to back the continuedprocess of cross that have occurredover time, as well as in terms of understanding the pastand present traditions in our country. Such a book ofsynthesis about the folk wear on Romania’s territoryhas not been written in the specialized literature before.

As only natural, in the beginning, we applied to theNational Romanian Peasant Museum in Bucharest,where dr. Georgeta Ro¿u, director of the Museum,kindly accepted to coordinate the book and to presentmost of the costumes.

We must also point out that all boards of themuseums across the country we had applied to statedtheir readiness to assist us. The director of the Folk ArtMuseum in Constan¡a, dr. Maria Magiru was kindenough to allow us to take pictures of pieces in theMuseum patrimony, writing an expert text aboutMacedo-Romanians, Turks and Tatars. The director ofthe Maramure¿ Museum, dr. Mihai Dâncu¿ contributedto the chapter featuring the Jews, adding archivepictures and the director of the Museum of the Cri¿Land in Oradea, dr. Aurel Chiriac received us withhospitality, though the Museum was being renovatedand made available to us a few pictures from the

THE EDITOR’S NOTE

5

¿i slovacilor din zonå. Doamna dr. Ligia Fulga, directoral Muzeului Etnografic Bra¿ov, ne-a vorbit desprecostumul såsesc ¿i ne-a permis fotografierea expo-natelor din filiala de la Rupea, iar domnul directordr. Ionel Cândea, de la Muzeul Etnografic ¿i de ArtåPopularå Bråila, ne-a pus la dispozi¡ie un costum dearnåut albanez, deosebit de valoros, ¿i piese ale unorcostume lipovene¿ti. Prin amabilitatea autoarelorprimului album men¡ionat mai sus, dr. Doina I¿fanoni¿i dr. Paula Popoiu, am folosit câteva imagini cucostume române¿ti de patrimoniu din Muzeul Na¡ionalal Satului “Dimitrie Gusti”.

Cu toate acestea, in cazul unor etnii, ne-am aflat însitua¡ia de a nu avea imagini ale costumelor tradi¡ionale,fapt ce ar fi fåcut textul, ¿i implicit albumul, mult maisårac. De aceea am apelat la Uniunile etniilor respectivedin România, care ne-au sprijinit cu solicitudine. Estevorba despre Uniunea Armenilor, Uniunea Albanezilor,Teatrul Evreiesc de Stat din Bucure¿ti, UniuneaItalienilor, filiala din comuna Greci - Tulcea, UniuneaElenilor, filiala din comuna Izvoarele - Tulcea (undeam gåsit piese de îmbråcåminte vechi de peste un secol)¿i Uniunea Elenilor, filiala din Bråila. Am solicitat ¿iam primit imagini de la Uniunea Cehilor ¿i Slovacilor,din Arad, Uniunea Sârbilor, din Timi¿oara ¿i UniuneaCroa¡ilor, din Cara¿ova. De asemenea, am fotografiat¿i reproducem în album câteva ansambluri folclorice,cu permisiunea acestora. Am considerat cå, de¿iimaginile ob¡inute astfel sunt, cu unele excep¡ii, aleunor costume contemporane, acestea sunt realizatedupå modelul celor tradi¡ionale ¿i ilustreazå în modsemnificativ påstrarea tradi¡iei fiecårei etnii, respectulpentru stilul de via¡å specific ¿i buna convie¡uire.

Pentru a prefa¡a albumul, ne-am adresat domnuluidr. Ioan Opri¿, care a acceptat cu amabilitate solicitareanoastrå. O versiune de mare acurate¡e în limba englezåa realizat doamna Ana Maria Palcu, iar domnul DanielMihail Constantinescu a elaborat coperta ¿i ne-aconsiliat în ceea ce prive¿te punerea în paginå a cår¡ii.O men¡iune specialå o facem pentru bunåvoin¡adoamnei Hedwig-Maria Formagiu, binecunoscutåspecialistå în domeniu, de a citi întreaga carte ¿i de aface observa¡ii pertinente.

Mul¡umim cu respect ¿i recuno¿tin¡å tuturorcolaboratorilor numi¡i în aceste rânduri, pentru sprijinul¿i deosebita în¡elegere acordate.

Museum photo archive, for us to illustrate the costumesof ethnic Hungarians and Slovaks in that area. Dr. LigiaFulga, director of the Ethnographic Museum in Bra¿ovtold us about the Saxon costume and allowed us totake pictures of the exhibits in the Rupea branch andthe director of the Ethnographic and Folk Art Museumin Bråila, dr. Ionel Cândea made available to us ahighly valuable costume of an Albanian mercenary andpieces of Lippovan costumes. The authors of the formerabove-mentioned album, dr. Doina I¿fånoni and dr.Paula Popoiu were kind enough to allow us to usepictures of Romanian heritage costumes of the “DimitrieGusti” National Village Museum.

Nevertheless, in the case of certain ethnic groups,we did not have pictures of traditional costumes, whichwould have made the text and implicitly the albummuch poorer. That is why, we applied to the Unions ofthe respective ethnic communities in Romania, whichsympathetically assisted us. I am referring to the Unionof Ethnic Armenians, the Union of Ethnic Albanians,the State Jewish Theatre in Bucharest, the Union ofEthnic Italians, the branch from the Greci commune –Tulcea, the Union of Ethnic Greeks, the branch fromthe Izvoarele commune – Tulcea (where we found overone century-old garments) and the Union of EthnicGreeks, the branch from Bråila. We asked for andreceived pictures from the Union of Ethnic Czechs andSlovaks in Arad, the Union of Ethnic Serbs inTimi¿oara and the Union of Ethnic Croats in Cara¿ova.Also, we took pictures of a few folk ensembles, whichwe have included in the album, with their agreement.We thought that, although with a few exceptions, therewere pictures of contemporary costumes, they weremade after the model of traditional costumes,significantly illustrating the conservation of the traditionof each and every ethnic community, the respect forits specific life style and the good coexistence.

We asked dr. Ioan Opri¿ to write the Foreword andhe kindly complied with our request. Mrs. Ana MariaPalcu is the author of an accurate English version ofthe book and Mr. Daniel Mihail Constantinescu madethe cover and counselled us as to the page layout ofthe book. We would also like to point out that Mrs.Hedwig-Maria Formagiu, a well-known expert in thefield was kind enough to read the book and makepertinent observations.

We thank the above-mentioned contributors withesteem and gratitude for their particular support andunderstanding.

6

Dear reader, this book is the outcome of museographicresearch conducted by the authors with a great vocation,for the knowledge of the traditional cultural treasury.The experience acquired in staging art exhibitions andlaying out art storerooms, the systematic research anddirect knowledge of villages and crafts people haveallowed for this survey to be made. It is made in thespirit of the research done by such reputed experts asTancred Bånå¡eanu, Gheorghe Foc¿a, HedwigFormagiu, Olga Hor¿ia, Milcana Pauncev and GheorgheNistoroaia, Elena Seco¿an, Paul Petrescu, GeorgetaStoica, Maria Boc¿a, Maria Bîtcå, Cornel Irimie, RoswithCapesius, Koós Karoly.

The traditional costume presented in the book is theone we have known for over two centuries, being wornparticularly on holidays and festive occasions and beinginfluenced by modern trends only to a small extent.

Regardless of the perspective from which we look uponthe traditional costume, we cannot miss its link with theprimary sources of life and the ancestral occupations:farming, cattle breeding, trade exchanges, as well as withvarious trades practiced by the inhabitants on Romaniansoil over time. In this respect, there are valuable testimoniesabout the folk wear, certain authors finding that sometraditional costumes date even from the Neolithic Age andthe Bronze Age. Later on, researchers found garmentssimilar to the ones worn in the Carpathian-Danube area onTrajan’s Column and on the metopes of the triumphalmonument in Adamclisi. Few European cultures can boastsuch origins for their continuity!

The traditional costume has often been admired byforeigners who have noticed its connection with Romania’sgeography and climate, its practical character and artisticvalue. So, the first travellers who came into contact withthe inhabitants of the Romanian provinces described thenatives’ costume in documents, pictures and literature –valuable sources of knowledge of the historical past. Theinterest in and preoccupation with the knowledge andconservation of the traditional costume gained groundstarting with the mid-19th century, also called “the nations’century”. Consequently, the folk costume has also beenstudied from the identity perspective, not just the artisticand picturesque one.

The traditional costume is different in villages and towns,from an economic and social viewpoint, according to thewearer’s material condition and social status, which areobviously stratified. Despite those differences, one can notea surprising unity of the traditional costume within eachsocial category.

Dragå cititorule, aceastå carte este rezultatul unorcercetåri muzeografice desfå¿urate de autori cu marevoca¡ie, pentru cunoa¿terea tezaurului culturaltradi¡ional. Experien¡a dobânditå în organizareaexpozi¡iilor ¿i a depozitelor de artå, documentareasistematicå ¿i cunoa¿terea directå a satelor ¿i a me¿terilorpopulari au permis aceastå sintezå. Ea este realizatå înspiritul cercetårilor unor reputa¡i speciali¿ti precumTancred Bånå¡eanu, Gheorghe Foc¿a, HedwigFormagiu, Olga Hor¿ia, Milcana Pauncev ¿i GheorgheNistoroaia, Elena Seco¿an, Paul Petrescu, GeorgetaStoica, Maria Boc¿e, Maria Bîtcå, Cornel Irimie, RoswithCapesius, Koós Karoly.

Costumul popular tradi¡ional prezentat în carte estecel pe care îl cunoa¿tem de peste douå secole, purtatîndeob¿te la sårbåtori ¿i ocazii festive ¿i influen¡at doarîn micå måsurå de tendin¡ele modernitå¡ii.

Din orice perspectivå “citim” costumul tradi¡ional,nu poate så ne scape legåtura sa cu sursele primare devia¡å ¿i cu ocupa¡iile ancestrale: agricultura, cre¿tereaanimalelor, schimburile comerciale, precum ¿i cudiferitele meserii practicate de-a lungul timpului delocuitorii meleagurilor române¿ti. În acest sens, existåmårturii valoroase despre portul popular, unele forme ¿ireprezentåri fiind deslu¿ite de unii autori ca datând încådin neolitic ¿i epoca bronzului.

Mai târziu, cercetåtorii au identificat pe Columna luiTraian ¿i pe metopele monumentului triumfal de laAdamclisi ve¿minte asemånåtoare cu cele purtate ¿i aziîn zona carpato-danubinå. Pu¡ine culturi europene potså invoce asemenea origini pentru continuitatea lor!

Deseori costumul tradi¡ional a fåcut obiectuladmira¡iei stråinilor, care au sesizat racordul såu lageografia ¿i clima României, caracterul practic ¿ivaloarea sa artisticå. Astfel, primii cålåtori care au venitîn contact cu locuitorii ºårilor Române au descriscostumul localnicilor în documente, imagini grafice ¿iliteraturå - surse valoroase de cunoa¿tere a trecutuluiistoric. Interesul ¿i preocuparea pentru cunoa¿terea ¿iconservarea costumului tradi¡ional s-au intensificatîncepând cu mijlocul veacului al XIX-lea – numit ¿i“secolul na¡iunilor”. Ca urmare, costumul popular a fostcercetat ¿i din perspectiva identitarå, nu doar artisticå ¿ipitorescå.

Costumul tradi¡ional este diferit la sat ¿i la ora¿, subraport economic ¿i social, dupå starea materialå ¿i pozi¡iasocialå, evident stratificate. În ciuda acestor diferen¡e,se poate constata o surprinzåtoare unitate a costumuluitradi¡ional în cadrul fiecårei categorii sociale.

CUV¢NT ¥NAINTE FOREWORD

ÞÞÞþÞþÞ

7

The traditional costume is a result of the “being initially made exclusively in the peasant

household. The home-made costume was based onprimary resources: wool, hemp, flax and only later, on silkand cotton. The traditional dyes were natural. The harmonyof the outfit, the proportion of the component parts and anexquisite chromatic balance of the garments make themall the more valuable.

Of course, there were also specialized crafts people –tailors, furriers, drapers, braid makers – but they were quitefew, working as a rule in small and big towns. Townsfolkwere linked to them, frequently identified from an ethnicpoint of view in certain areas as Hungarians, TransylvanianSaxons, Swabians, Jews, etc.

Starting with the 18th century, the dynamics of the newclothing indicates the relentless modernization of theRomanian society. That change is also evident in thecharacters’ costumes in the village church painting – thoseof freeholders in Oltenia (in Viore¿ti or Urani), inMaramure¿1 . Townsfolk, country squires, well-off peasantseclectically took over the clothing model of the upperclasses, but they had costumes made of cheap materials,yet tailored in good taste.

With the penetration of capitalism, the modernizationof society also reached the village communities andinfluenced the clothing, making room for Western detailsto the detriment of the Oriental ones2 .

Typologically speaking, through its shape, models,techniques and decorative design, the traditional costumehas all elements representative for various ethnic groupsliving in Romania. This work features the traditionalcostume through outfits belonging to museums or ethnicunions, most garments coming from old collections of theearly 20th century.

The traditional costume is different according to theethnographic zone and the membership of the ethnic group.Let us point out that in contemporary Romania all ethniccommunities are organized within a League or Union, eachof them being represented in the country’s Parliament.According to the Constitution, people belonging to allethnic groups have the right to keep their religion, toorganize their tuition in their mother tongue in the localitieswhere they are the majority, to have periodicals in theirown language, to preserve their traditions and customsand to wear their own costume on holidays.

The importance of the folk costume was intuited byscholar Alexandru Odobescu, who in 1875 backed the

În¡elegem costumul tradi¡ional ca rezultat al, ini¡ial fiind confec¡ionat în mod

exclusiv în gospodåria ¡åråneascå. Lucråtura în caså s-abazat pe resursele primare: lânå, cânepå, in ¿i abia târziupe måtase ¿i bumbac. Coloran¡ii folosi¡i tradi¡ional eraude origine naturalå. Armonia întregului, propor¡iacomponentelor ¿i un desåvâr¿it echilibru cromatic alpieselor le fac cu atât mai valoroase.

Fire¿te cå existau ¿i me¿te¿ugari specializa¡i – croitori,cojocari, abagii, gåitånari – dar ace¿tia erau pu¡ini lanumår, lucrând de regulå în târguri ¿i ora¿e. De ei aufost lega¡i târgove¡ii ¿i orå¿enii, identifica¡i frecvent subraport etnic, în anumite zone, ca maghiari, sa¿i, ¿vabi,evrei etc.

Începând cu veacul al XVIII-lea, dinamica noilorve¿minte aratå o implacabilå modernizare a societå¡iiromâne¿ti. Aceastå schimbare este evidentå ¿i încostuma¡ia personajelor din pictura bisericilor de sat –cele ale mo¿nenilor din Oltenia (la Viore¿ti ori la Ur¿ani),din cuprinsul Maramure¿ului.1 Târgove¡ii, boierna¿ii,¡åranii înståri¡i au preluat în mod eclectic modelul de ase îmbråca al celor “de sus”, dar ¿i-au confec¡ionat cos-tume din materiale modeste, asamblate cu gust.

Pe måsura påtrunderii capitalismului, modernizareasocietå¡ii a ajuns ¿i în comunitå¡ile såte¿ti ¿i a influen¡atvestimenta¡ia, fåcând loc unor detalii de sorginteoccidentalå în dauna celor orientale.2

Tipologic vorbind, costumul tradi¡ional prezintå - prinformå, modele, tehnici ¿i ornamenta¡ie - toate elementelereprezentative pentru diferitele etnii care tråiesc înRomânia. Lucrarea prezintå costumul tradi¡ional prinansambluri care apar¡in muzeelor sau unor uniuni etnice,cele mai multe piese provenind din colec¡ii vechi,existente la începutul secolului al XX-lea.

Costumul tradi¡ional diferå dupå zona geograficå ¿iapartenen¡a la grupul etnic. Men¡ionåm cå în Româniacontemporanå toate comunitå¡ile etnice sunt organizateîn câte o Ligå sau Uniune, fiecare dintre acestea fiindreprezentate în Parlamentul ¡årii. Prin Constitu¡ie, to¡ietnicii au dreptul de a-¿i påstra confesiunea religioaså,de a-¿i organiza învå¡åmânt în limba maternå înlocalitå¡ile în care sunt majoritari, de a avea publica¡ii înlimba proprie, de a-¿i påstra tradi¡iile, obiceiurile ¿i de apurta costumul propriu la sårbåtori.

Importan¡a costumului popular a fost intuitå deînvå¡atul Alexandru Odobescu, care, în 1875, a sprijinitdecizia ministerialå luatå de Titu Maiorescu, de a

1 Vezi, cu detalii, la Råzvan Theodorescu, Despre prima modernitate a românilor

Lesanciennes communautes villageoises roumains. Asservissement et pènetration capitaliste

8

ministerial decision made by Titu Maiorescu to set up aspecial section of folk wear within the Museum ofAntiques3. As a result, the value of the traditional costumewas confirmed by a legal document too. Moreover, it wasbacked by an elite that was familiar with the Europeantendency of preserving and displaying the testimonies ofpeasant culture and civilization.

After having participated with ethnographic and artitems in regional and European exhibitions, Romania wasrepresented exclusively by traditional costumes at the

(1897). On that occasion,the ethnographic heritage became a highly importantspecialized category. The “costume” archaeologyforeshadowed by that exhibition challenged the collectorsand museographers of the time.

The interest taken in the folk costume by QueenElisabeth (Carmen Sylva), and by princess Marie as wellas by some Saxon and Hungarian intellectuals broughtback to the fore the traditional wear while increasingattention started to be paid to its creators and wearers,particularly the peasants.

The female elite thus gave a cultural signal, ladies puttingon and wearing the peasant costume also as a sign of“Romanian identity”. In Transylvania and Banat, the ethnicidentity was marked in this way also by Saxons, Szecklers,Hungarians and Swabians, which showed the appreciationfor and preoccupation of the artistic and literary milieuxwith the life of the village and its residents.

The collections of folk costumes and textiles gave theresearchers the possibility of reconsidering certainprejudices, elitist attitudes and concepts with regard to thepeasants’ native qualities. So, and

immortalized by Grigorescu’s brush or byliterature under the influence of semanatorism4 in aromantic manner could be appreciated directly not only asrural workers but also as native talents and folk art creators.

Such beliefs were confirmed with the opening of theimpressive ASTRA Museum and the consecration of themetropolitan cathedral in Sibiu on April 29

th 1905. On that

occasion, the valuable collection of Dimitrie Com¿a wasexhibited (450 textiles and pieces of needlework, 260complete folk costumes), which the lattermade to the amazement of the intellectualls of the timebeing also presented5 . On August 2nd 1905, Ella Em.Savopol, a well-known artist, proposed to the Ministry ofReligious Denominations and Public Education “aretrospective gallery of the female wear in the Romanian

individualiza o sec¡ie specialå – a porturilor na¡ionale –în cadrul Muzeului de Antichitå¡i. 3 Ca urmare,costumului popular tradi¡ional i-a fost confirmatåvaloarea ¿i printr-un act juridic. Totodatå, el a primitsus¡inerea unei elite care era la curent cu tendin¡aeuropeanå de conservare ¿i expunere a mårturiilorculturii ¿i civiliza¡iei ¡åråne¿ti.

Dupå numeroase participåri cu piese etnografice ¿ide artå la expozi¡iile regionale ¿i la cele europene,România a fost reprezentatå la

, exclusiv prin costume tradi¡ionale.Cu aceastå ocazie patrimoniul etnografic a devenit ocategorie de specializare deosebit de importantå.Arheologia “costumarå”, prefiguratå odatå cu aceaståexpozi¡ie, a provocat mediile colec¡ionarilor ¿i alemuzeografilor din epocå.

Interesul pentru costumul popular, al reginei Elisabeta(Carmen Sylva), ca ¿i al principesei Maria, dar ¿i al unorintelectuali sa¿i ¿i maghiari, a condus la recuperareaportului tradi¡ional concomitent cu sporirea aten¡iei fa¡åde creatorii ¿i purtåtorii såi, îndeob¿te ¡åranii.

Elita femininå a dat a¿adar un semnal cultural,doamnele purtând costumul ¡årånesc ¿i ca un semn al“românizårii”. În Transilvania ¿i Banat, identitatea etnicåa fost marcatå astfel ¿i de sa¿i, secui, unguri ¿i ¿vabi,fapt ce a aråtat pre¡uirea ¿i preocuparea mediilor artistice¿i literare pentru via¡a satului ¿i a locuitorilor såi.

Colec¡iile de costume ¿i ¡esåturi populare au oferitcercetåtorilor posibilitatea de a revizui anumiteprejudecå¡i, atitudini ¿i concep¡ii elitiste, fa¡å de calitå¡ilenative ale ¡årånimii. Astfel, ¿i imortaliza¡ide penelul grigorescian sau de literatura semånåtoristå

4

în manierå romanticå, au putut fi aprecia¡i direct, nu doarca lucråtori ai satului, ci ¿i ca talente native ¿i creatori deartå popularå.

Asemenea convingeri au fost confirmate odatå cudeschiderea impresionantului muzeu al ASTREI ¿i cutârnosirea, la 29 aprilie 1905, a catedralei mitropolitanedin Sibiu. Cu acea ocazie, a fost expuså public valoroasacolec¡ie a lui Dimitrie Com¿a (450 ¡esåturi ¿i cusåturi,260 de costume populare întregi), prezentându-setotodatå ¿i realizat de acesta spre uluireaintelectualitå¡ii vremii.5 La 2 august 1905, Ella Em.Savopol, artistå binecunoscutå, a propus MinisteruluiCultelor ¿i Instruc¡iunii Publice o “galerie retrospectivåa portului femeiesc din ¡årile române¿ti” începând cu“secolul al XIV-lea ¿i pânå în zilele noastre”.6

ASTRA 1861-1950. 125 de ani de la înfiin¡are

9

Provinces” starting with “the 14th century to date”6 . In 1906,

on the occasion of staged in the“Carol 1

st” Park in Bucharest, an exceptional event attended

by a large number of Romanians and foreigners comingboth from the kingdom and outside it, the achievementsobtained by Romanians under the 40 year-long prosperousand glorious reign of King Carol 1

st7 were appreciated.Then, in the Arts Palace and at the Roman Arenas, as wellas at the parades of impressive ethnographic outfits in thestreets of the capital, the traditional costume caused a stir.The large participation in that event of Romanian schools,parishes, town halls, institutions and communities from allhistorical provinces was the first occasion for theethnographic proofs of a united society to be broughttogether.

The 1906 exhibition radically stimulated thepreservation of the authentic costume; after the exhibitionwas closed, Dr. C. Istrati, who was in charge of the parklay out, published a (1907)including suggestions and proposals to make best use ofthe folk treasury. The latter was completed by architectGeorge Sterian, author of the work (TheCarol Göbl Institute of Graphic Arts, Bucharest, 1907), alucid analysis of Romanian museography.

After the exhibition, the (the present-

day Romanian Peasant Museum) was set up with thenumerous items sent there. On that occasion, Al. TzigaraSamurca¿ asked that “

After World War I, the Romanian society was confrontedwith a large-scale modernization process, which triggeredsweeping mutations in the village-town relationship. Theeconomic changes were due particularly to the capital,which structurally transformed the archaic society,imposing industrialization and the upgrading ofinfrastructure with the penetration of urban civilization.After the land reform (1921), which sparked economicand social changes in the status, role and condition of thepeasantry, that new and correct attitude towards the folkwear was manifest institutionally too.

The Romanian Ethnographic Society, the historicalschool and the sociological one developed strategies andprogrammes whose goal were the village, the peasantryand their evolution towards modernity. Intellectuals rallyingaround such renowned scientists as Nicolae Iorga, SimionMehedin¡i, George Vâlsan, Dimitrie Gusti, Tache Papahagi,Romulus Vuia, Grigore Antipa and so on drew attention

În 1906, cu ocazia organizatåîn Bucure¿ti, în Parcul “Carol I” - manifestareexcep¡ionalå la care au participat români ¿i stråinii veni¡iîn mare numår, atât din regat cât ¿i din afara lui -, au fostapreciate realizårile dobândite de români sub domniade patru decenii – prosperå ¿i glorioaså – a regelui CarolI.7 Atunci, în Palatul Artelor ¿i la Arenele Romane,precum ¿i la defilårile de pe stråzile capitalei, cu“conducturi” etnografice impresionante, costumultradi¡ional a fåcut senza¡ie. Participarea masivå la acesteveniment a ¿colilor, parohiilor, a primåriilor, institu¡iilor¿i comunitå¡ilor române¿ti din toate provinciile istoricea oferit prima ocazie de a fi întrunite dovezile etnograficeale unei societå¡i unite.

Expozi¡ia din 1906 a stimulat în mod radical prezer-varea costumului autentic, comisarul general Dr. C. Istratipublicând dupå închiderea ei un (1907), cu sugestii ¿i propuneri pentru valorificareatezaurului popular. Acesta a fost completat de arhitectulGeorge Sterian, autor al lucrårii (Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Bucure¿ti, 1907),lucrare de lucidå analizå asupra stårii muzeografieiromâne¿ti.

În urma expozi¡iei, cu numeroasele obiecte trimiseaici, s-a întemeiat

(azi Muzeul Na¡ional alºåranului Român), ocazie cu care Al. Tzigara Samurca¿cerea ”

”.8

Dupå Primul Råzboi Mondial societatea româneascåa fost confruntatå cu un amplu proces de modernizare,care a avut ca efect muta¡ii radicale în raportul sat-ora¿.Schimbårile în plan economic s-au datorat îndeosebicapitalului, care a transformat structural societateaarhaicå, impunând industrializarea ¿i modernizareainfrastructurii odatå cu civiliza¡ia urbanå. Dupå reformaagrarå (1921), care a determinat schimbåri economice¿i sociale în statutul, rolul ¿i starea ¡årånimii, aceastå nouå¿i corectå atitudine fa¡å de portul popular s-a manifestat¿i la nivel institu¡ional.

Societatea etnograficå românå, ¿coala istoricå ¿i ceasociologicå au dezvoltat strategii ¿i programe ce aveauca obiectiv satul, ¡årånimea ¿i evolu¡ia acestora spremodernitate. Intelectuali grupa¡i în jurul unor savan¡i derenume ca Nicolae Iorga, Simion Mehedin¡i, GeorgeVâlsan, Dimitrie Gusti, Tache Papahagi, Romulus Vuia,Grigore Antipa ¿.a. au atras aten¡ia asupraexcep¡ionalelor transformåri ce aveau loc în via¡a satului,

Un parc centenar. Parcul Carol I

10

to the exceptional changes taking place in the village life,in the folk culture and creation. The traditional wear wasstill worn by a large part of Romania’s population, aphenomenon which marked the identity of the villagecommunities and people in a defining way.

The costume holds a privileged place in the post-warexhibitions: at the (The Carol Park, September 11th- October 2nd 1921), thecentral panel featured Grigorescu’s portrait

, surrounded by a string of folk costumes worn bypeasants in Istria, Macedonia, the Serb Banat and even inthe USA!

At the in Monza – Italy (May 1923), George

Murnu demanded that carpets and historical costumes bealso displayed at the Romanian pavilion.

The presence of costumes in painting, sculpture andgraphic art, at all world exhibitions in the inter-war period– of course at the New York exhibition of 1939 too – aswell as on formal occasions became a rule, all the more soas Queen Marie and the royal family were proud to wearthem.

The important collections – those initiated by Lucia,Minerva and Hortensia Cosma, Ana Lahovary, AndreiOrosz, Florica Berindei, Sabina Cantacuzino, ElizaBråtianu, Aglae Istrati, Maria Ghibu and so on – hadbecome landmarks for folk art creators. In all high schoolsin the country, such collections were the target of theeducational process and at public festivals there werepresentations of the traditional costume. Starting with themandate of Octavian Goga (1919) and with the recurrentones of Alexandru Lapedatu, the Ministry of ReligiousDenominations and the Arts spent large sums of moneyon the purchase of folk wear collections and garments ofRomanians and of various ethnic groups for museums inall historical provinces. In this context, the rural elite triedto save and amass all lasting and significant artefacts thatthe village community had. Interdisciplinary teamscoordinated by professor Dimitrie Gusti put together anddeveloped valuable folk wear collections in the wake offield research.

As a result of the interest taken in folk culture, referenceworks in the field came out, signed by Nicolae Iorga (

, Olga Greceanu, GeorgeOprescu ( ), Eliza Bråtianu( ), etc.

Outstanding artists – C. Baba, I. Jalea, I. Iser, D. Ghia¡å,Tr. Bil¡iu Dâncu¿, Vida Geza, Nagy Imre and so on –illustrated the folk costume in their works.

After World War II, the transformation of the villagewas no longer subject to a natural evolution. After the Sovietmodel, communism put in place a new regime of land

în cultura ¿i crea¡ia popularå. Portul tradi¡ional mai eraîncå purtat de o covâr¿itoare parte a popula¡iei României,fenomen care marca în mod definitoriu identitateacomunitå¡ilor såte¿ti ¿i a indivizilor.

În expozi¡iile postbelice, costumul î¿i are locul såuprivilegiat: la (Parcul Carol, 11 septembrie - 2 octombrie 1921),panoul central cuprindea portretul a luiGrigorescu, anturat de o suitå de costume popularepurtate de ¡årani în Istria, Macedonia, Banatul sârbesc ¿ichiar în SUA!

La de la Monza-Italia (mai 1923), George Murnu a

cerut ca din pavilionul românesc så nu lipseascå scoar¡ele¿i costumele istorice.

Prezen¡a costumelor în picturå, sculpturå ¿i graficå,la toate expozi¡iile universale din perioada interbelicå –bineîn¡eles ¿i la cea de la New York, din 1939 – ca ¿i înocaziile oficiale a devenit o regulå, cu atât mai mult cucât Regina Maria ¿i familia regalå le purtau cu mândrie.

Colec¡iile importante – le numim pe cele ini¡iate deLucia, Minerva ¿i Hortensia Cosma, Ana Lahovary,Andrei Orosz, Florica Berindei, Sabina Cantacuzino,Eliza Bråtianu, Aglae Istrati, Maria Ghibu ¿.a. –deveniserå repere pentru creatorii de artå popularå. Întoate liceele din ¡arå, asemenea colec¡ii au constituitobiective ale procesului educativ, iar la serbårile publiceexistau prezentåri ale costumului tradi¡ional. Începândcu mandatul lui Octavian Goga (1919) ¿i în cele repetateale lui Alexandru Lapedatu, Ministerul Cultelor ¿i Artelora acordat sume importante pentru achizi¡ionarea decolec¡ii ¿i piese de port popular românesc ¿i ale diferiteloretnii, pentru muzeele din toate provinciile istorice. Înacest context, elita ruralå a cåutat så salveze ¿i såtezaurizeze ceea comunitatea såteascå avea mai durabil¿i semnificativ. Echipe interdisciplinare, coordonate deprofesorul Dimitrie Gusti, au constituit ¿i dezvoltatvaloroase colec¡ii de port popular, în urma cercetårilorde teren.

Ca urmare a interesului manifestat fa¡å de culturapopularå, au apårut lucråri de referin¡å în domeniu,semnate de Nicolae Iorga ( ),Olga Greceanu, George Oprescu (

), Elisa Bråtianu ( ) ¿.a.Arti¿ti valoro¿i – C. Baba, I. Jalea, I. Iser, D. Ghia¡å,

Tr. Bil¡iu Dâncu¿, Vida Geza, Nagy Imre ¿.a. – au ilustratîn opera lor costumul popular.

Dupå cel de al Doilea Råzboi Mondial transformareasatului a ie¿it din matca unei evolu¡ii fire¿ti. Odatå cumodelul stråin, sovietic, comunismul a instituit un nouregim al proprietå¡ii asupra påmântului, colectivizareafor¡atå ¿i educa¡ia ateistå. Aceste schimbåri au avut efecte

11

ownership, forced collectivization and atheistic education.Those changes had a disastrous impact on traditional life.They also had a negative effect on the folk costume, whichlost its position as a landmark in the rural communitiesThe folk wear remained only the appanage of conservativegroups, mainly of inhabitants in the hilly and mountainouslocalities – in Maramure¿, Bukovina, Oa¿, the ApuseniMountains, Northern Oltenia and the mountainous Banat- , where forced collectivization and industrialization hadnot been carried out.

The folk wear continued to be maintained and promotedthrough the handicraft cooperative system, being preferredat school feasts, competitions and festivals and in the1960’s, on TV. Sometimes, the phenomenon proved beneficial to it, but it also broughtabout stylistic distortions, unprofessional interpretations andobvious mistakes, which altered its authentic character.

The traditional costume gradually lost its position in anunequal competition of clothing standardization, enhancedby trends, fashions and tastes, which changed people’smentalities. In the last few decades, only museums havemanaged to save an important part of the traditional costumetreasury, placing it in safety for the conservation of historicalmemory, as a testimony of an exceptional art.

This work is remarkable through the effort assumed bythe authors to restore the characteristics of various costumes.A correct presentation of each ethnic group is made in themain moments of life when the traditional costume is used.Certainly, one can identify differences in this undertaking– fundamental and detail-related ones – the preferences ofeach group for certain forms, materials, colours, tailoring.One can also note a lot of influences and borrowing interms of similarities between various components of thefolk costume of Romanians and the ethnic groups.

The Romanians’ coexistence with the minorities overtime has been accompanied by a natural process ofinterculturalism. Folk artists have borrowed from oneanother types of tailoring, chromatics, embroidery, motifsand symbols of decorating costumes. Moreover, they havepreserved the traditional characteristics of their owncostume: specificity, originality and authenticity.

Starting from the series of representative garmentsillustrating the work, those concerned can find newarguments for the correct evaluation of the splendidtraditional wear or for various forms of culturalcapitalization.

Dear reader, this book is a precious gift which theauthors give us regarding the wealth of the old folk culturefeatured by the folk wear in Romania.

Dr. Ioan Opri¿

dezastruoase pentru via¡a tradi¡ionalå. Ca urmare, a avutde suferit ¿i costumul popular, care ¿i-a pierdut pozi¡ia¿i rangul de reprezentare în comunitå¡ile rurale. Portulpopular a råmas doar apanajul unor grupuriconservatoare, mai ales al locuitorilor din a¿ezårile dedeal ¿i munte – în Maramure¿, Bucovina, Oa¿, Mun¡iiApuseni, nordul Olteniei ¿i Banatul montan –, acolounde colectivizarea ¿i industrializarea for¡atå nu au reu¿itså påtrundå.

Portul popular a continuat så fie men¡inut ¿i promovatprin coopera¡ia me¿te¿ugåreascå ¿i preferat în serbårile¿colare, la concursuri ¿i festivaluri, iar din anii ’60 printeleviziune. Fenomenul “ ” i-a adusuneori servicii, dar ¿i deformåri stilistice, interpretårineprofesioniste ¿i gre¿eli vådite, care i-au alteratautenticitatea.

Treptat costumul tradi¡ional ¿i-a pierdut pozi¡ia într-o competi¡ie inegalå a uniformizårii vestimentare,accentuatå de curente, mode ¿i gusturi, care au schimbatmentalitå¡ile oamenilor. Doar muzeele au reu¿it înultimele decenii så salveze o parte importantå dintezaurul costumului tradi¡ional, punându-l la adåpostpentru conservarea memoriei istorice, ca mårturie a uneiarte excep¡ionale.

Lucrarea de fa¡å este remarcabilå prin efortul asumatde autori, de a restitui caracteristicile specifice diferitelorcostume. Fiecare grup etnic are parte de o corectåprezentare în principalele momente de via¡å, când sefolose¿te costumul tradi¡ional. Sigur cå în acest demerspot fi identificate diferen¡e – de fond ¿i de detaliu –,preferin¡ele fiecårui grup pentru anumite forme,materiale, culoare, croi. De asemenea, se fac remarcatemulte influen¡e ¿i împrumuturi, în ceea ce prive¿tesimilitudinile între diferite componente ale costumuluipopular românesc ¿i ale altor etnii.

Convie¡uirea românilor cu celelalte minoritå¡i, de-alungul timpului, a fost înso¡itå de un proces firesc deinterculturalitate. Creatorii populari au împrumutat uniide la al¡ii tipuri de croi, cromaticå, broderie, motive ¿isimboluri de ornamenta¡ie a costumelor. În acela¿i timp,ei au påstrat caracteristicile tradi¡ionale ale propriuluicostum: specificitatea, originalitatea ¿i autenticitatea.

Plecând de la suita de piese reprezentative cu careeste ilustratå lucrarea, cei interesa¡i pot gåsi noiargumente pentru corecta evaluare a splendidului porttradi¡ional sau pentru diferite forme de valorificareculturalå.

Dragå cititorule, cartea de fa¡å reprezintå un darpre¡ios pe care ni-l fac autorii, privind bogå¡ia culturiipopulare stråvechi, exprimatå în portul popular dinRomânia.

Dr. Ioan Opri¿

12

Mårturiile arheologice atestå cå teritoriul actual alRomâniei a fost locuit neîntrerupt din paleolitic pânå înprezent. Cu mai bine de douå mii de ani din urmå, eraucunoscu¡i ca locuitori ai acestui påmânt daco-ge¡ii, careau întemeiat un stat condus de regele Burebista. Caurmare a politicii sale dinamice, acesta era considerat deStrabon cå “ajunsese så fie temut ¿i de romani”.

Istoria consemneazå un alt mare rege, Decebal, care aconsolidat statul dac ¿i a purtat stindardul cu cap de lup aldacilor în råzboaiele daco-romane din anii 101-102 ¿i 105-106, råzboaie ce au marcat antichitatea. Monumentul ridicatde împåratul Traian la Roma este mårturia cea maiimportantå a vitejiei locuitorilor din ¡inuturile României deazi. Pe coloanå sunt cioplite nu numai chipuri de daci înatitudini de luptå ¿i arme, dar este înfå¡i¿at ¿i portulpopula¡iei locale. Bluzele femeilor dace sunt la fel cu iile¡åråncilor românce, iar cåmå¿ile ¿i i¡arii bårba¡ilor suntasemånåtoare cu cele purtate ¿i aståzi la ¡arå.

Se sus¡ine cå în anii de sub ocupa¡ia ImperiuluiRoman (106-275), în sudul ¡årii a început cre¿tinarea

p o p u l a ¡ i e i ,primele predicifiind ¡inutechiar de cåtreA p o s t o l u lAndrei. Îni z v o a r e l escrise suntm e n ¡ i o n a ¡ imul¡i martiri ¿iclerici localicare s-au jertfitpentru credin¡aîntru Hristos.

Au urmatsecolele greleîn care acestepåmânturi au

Archaelogical finds testify that the present-dayterritory of Romania has been inhabited uninterruptedlyfrom the Paleolithic Age to date.

More than two thousand years ago, the Getae-Dacians were the inhabitants of this land, who foundeda state led by King Burebista. As a result of his dynamicpolicy, Strabo wrote that “he ended up by being fearedby the Romans too”.

History mentions another great king, Decebalus,who consolidated the Dacian state and carried theDacian flag with the wolf head in the Dacian-Romanwars of 101-102 and 105-106, wars that marked theancient times. The monument raised by EmperorTrajan in Rome is the most important testimony to thebravery of the inhabitants on the places of today’sRomania. Scenes on the column feature not onlyDacians in combat positions and their weapons, butalso the folk wear of the local population. The Dacianwomen’s blouses are the same as the “ii1 ” of Romanianwomen peasants and the men’s shirts and “i¡ari2 ” aresimilar to the ones worn in the countryside today too.

They say that the Christianization of the populationstarted in the South of the country during theoccupation of the Roman Empire (106-275), the firstsermons being preached by Apostle Andrew himself.Written sources mention many local martyrs and clericswho sacrificed themselves for their faith in Jesus Christ.

There followed hard years when these lands wereinvaded by migratory tribes: the Goths around the year300, the Huns and the Visigoths in 376, the Slavs inthe 6th century, the Avars in 576, the Bulgarians in the7th century, the Petchenegs in 890, the Hungarians inthe 9th-12th centuries, the Cumans in the 11th century,the Tatars, starting with 1241. Some of them movedon, others settled in some of the Dacian territories, butmost of them merged with the locals, disappearing fromhistory.

The Romanian traditional communities were well-

1

13

fost invadate de migratori: go¡ii în jurul anului 300, hunii¿i vizigo¡ii prin 376, slavii în secolul VI, avarii în 576,bulgarii în secolul VII, pecenegii pe la 890, ungurii însecolele IX-XII, cumanii în secolul XI, tåtarii începândcu 1241. Unii dintre ace¿tia au plecat mai departe, al¡ii s-aua¿ezat ocupând pår¡i din teritoriile dace, dar cei mai mul¡iau dispårut din istorie integrându-se printre localnici.

Comunitå¡ile tradi¡ionale române¿ti au fost structuribine închegate, care func¡ionau pe baza unor reguli clarstabilite, ansamblul de norme ¿i obiceiuri reprezentândesen¡a identitå¡ii lor etnice. Limba românå, unitarå în toate¡inuturile locuite de români, dovede¿te vechimea ¿ivigoarea unui popor greu încercat de istorie, care a rezistatprin timp. Limba, miturile, tradi¡iile, obiceiurile ¿i portularatå unitatea de culturå a românilor.

Conform recensåmântului din 2002, numårul româniloreste este de 19399597 (89,5% din popula¡ia ¡årii).

Obiceiurile de muncå practicate în satul românesctradi¡ional sunt prezente încå în satul contemporan,îndeosebi cele legate de cre¿terea oilor – alcåtuirea turmei,plecarea în transhuman¡å sau la stânå ¿i întoarcerea însat. Sensul ini¡ial al acestor obiceiuri era unul economic¿i normativ – asocierea crescåtorilor de oi asigurându-leacestora anumite drepturi. Momentele plecårii ¿i întoarceriioierilor erau marcate de petreceri la care participa întreagacomunitate. Se preparau mâncåruri tradi¡ionale, dintre carenu lipsea “balmo¿ul” - måmåliga fiartå în lapte ¿i unt -sau mieii frip¡i la pro¡ap. Sårbåtoarea, numitå ¿i

, î¿i påstreazå ¿i azi func¡ia socialå, dar ¿i pe ceamagicå, diversitatea bucatelor pregåtite invocând viitoareaabunden¡å a produselor pastorale (miei, lapte, brânzå,carne, lânå).

Råmânând în continuare în domeniul vie¡ii pastoraleamintim , forme de petrecere câmpeneascåpopularå, pomenite în documente încå din anul 1373(când s-a consemnat “muntele Nedeii”). La aceste nedeise adunau locuitorii de pe versan¡ii Carpa¡ilor, prilej cucare se realizau schimburi economice ¿i culturale, iartinerii påstori puteau så cunoascå fete pentru a se cåsåtori.În timpul petrecerii oamenii luau contact cu portul,obiceiurile ¿i cântecele celor de peste munte, ceea ce aasigurat pânå aståzi, când satele î¿i ¡in încå sårbåtorilelor, conservarea unitå¡ii economice, culturale ¿i etnice apoporului român.

Legat de ocupa¡iile pastorale, unul dintre obiceiurilefoarte vechi, care se påstrazå ¿i aståzi în Carpa¡iiMeridionali este , ce cunoa¿te odiversitate de manifeståri de la o zonå la alta a ¡årii.Apårutå ini¡ial ca formå de organizare a oierilor, cu func¡iiprecise de ini¡iere a tinerilor, apårare, disciplinare ¿i de“jude¡”, aceasta a cåpåtat în timp caracteristicile unei

d e f i n e ds t r u c t u r e sfunctioningaccording toc l e a r l yestablishedrules, thepackage ofnorms andc u s t o m srepresentingthe essenceof theire t h n i cidentity.

T h eR o m a n i a nl a n g u a g e ,which wasunitary in allRomanian-inhabited lands, proves the old age andvigour of a nation hard tried by history, that has resistedover time. The language, myths, customs and folk wearpoint to the Romanians’ cultural unity.

According to the 2002 census, there are 19,399,597Romanians (89,5%).

The labour customs practiced in the Romaniantraditional village are still present in the contemporaryvillage, mainly those related to sheep breeding, flockformation, the moving of flocks to alpine pastures orto the sheepfold and their return to the village. Theinitial meaning of those customs was an economic andnormative one – the association of sheep breeders,which provided them with certain rights. Theshepherds’ departure and return were marked by partiesin which the entire community participated. Traditionaldishes were prepared, always including “balmo¿ul” –polenta boiled in milk and butter- or spitted lamb. Thefestival called keeps its social functioneven today, as well as the magical one, the diversity ofthe food cooked invoking the future abundance ofpastoral products (lambs, milk, cheese, meat, wool).

Hanging on to pastoral life, let us mention ,pastoral festivals documented as early as 1373 (when“Nedeia Mount” was mentioned). The wouldrally inhabitants from the slopes of the CarpathianMountains, an occasion for economic and culturalexchanges and for young shepherds to meet eligiblegirls. During the party, people got to know the folkwear, customs and songs of the mountain people, whichhas ensured the conservation of the Romanian people’s

2

14

organiza¡ii militare populare.Aståzi sårbåtoarea se manifestå mai ales ca paradå

cålare a costumelor populare. Cea mai cunoscutå estecea a (foto 2), activå în preajma BuneiVestiri, a Floriilor ¿i a Pa¿tilor. Costumul tradi¡ional era for-mat dintr-o cåma¿å albå pânå deasupra genunchilor, fåråguler, cu mânecile lungi ¿i largi. Junii purtau cioareci albistrân¿i pe picior ¿i erau încål¡a¡i cu opinci sau cisme. Labrâu aveau ¿erpare late, ghintuite, în care ¡ineau pistoale.Pe cap purtau pålårii cu borul larg ¿i calota rotundå. Petimp friguros îmbråcau sarici ¿i sumane.

Printre obiceiurile de peste an, de asemenea foartevechi, (foto 1) este semnificativ ¿ideosebit de spectaculos. Jucåtorii (în numår de 7, 9 sau11) se adunau ¿i jucau între Înål¡are ¿i Rusalii, dansul loravând func¡ia magicå de a-i însånåto¿i pe cei bolnavi, aalunga bolile ¿i a-i proteja pe oameni de for¡ele malefice.Costuma¡i cu pålårii negre cu borurile late, cåmå¿i albe ¿icioareci pe picior, tivi¡i cu ¿iret negru sau albastru, ei purtauîn talie un brâu lat cu ciucuri iar în picioare opinci legatecu noji¡e.

Deosebit de variate, dar foarte importante pentrusimbolistica lor sunt obiceiurile legate de ciclul vie¡ii –

, , (foto 3) ¿i , momenteîn care individul se aflå în centrul aten¡iei întregiicomunitå¡i, în cadrul unor ritualuri specifice.

În marea lor majoritate cre¿tini-ortodoc¿i, româniipråznuiesc cu deosebitå credin¡å ¿i .

Sårbåtoarea , 25 decembrie, semnificåna¿terea lui Iisus, fiind în primul rând o sårbåtoare a familiei.Credincio¿ii ¡in post cu ¿ase såptåmâni înainte, casa estecurå¡atå, se taie porci iar gospodinele pregåtesc mâncåruritradi¡ionale: cârna¡i ¿i caltabo¿i, tobå ¿i lebårvurst, colaci ¿icozonaci. Cete de colindåtori trec din caså în caså, urândgospodarilor sånåtate ¿i bel¿ug ¿i rostind un repertoriuimpresionant de cântece închinate na¿terii lui Iisus.

economic, cultural and ethnic unity up to now, whenthe village festivals are held.

Related to pastoral occupations, one of the very oldcustoms, still preserved in the Southern Carpathianstoday is the including a diverserange of events from one zone of the country toanother. Initially conceived as a form of the shepherds’organization, with precise functions of initiation ofyoung men, defense, accustoming to discipline andjudgment, over time, it has acquired the characteristicsof a people’s military organization. Today, the festivalis mainly a parade of young men on horseback dressedin folk costumes. The best-known is the festival of the

(photo 2), held prior toAnnunciation, Palm Sunday and Easter. The traditionalcostume was made up of a white longer than kneelength shirt, without a collar, with long and largesleeves. They would wear white “cioareci3 ” tight onthe legs and would put on “opinci4 ” or high boots.They were girdled with broad, studded money belts,in which they kept their pistols. As headdress, theywould wear hats with broad brims and a round calotte.In winter, they would put on “sarici5 ” and “sumane6 ”.

Of the customs practiced over the year, the (photo 1), which is also very old, is significant

and quite spectacular. Dancers (7, 9 or 11) would gettogether and dance between Ascension andWhitsuntide, their dance having the magical functionof curing the sick, warding off diseases and protectingpeople against evil forces. Wearing black broad-brimmed hats, white shirts and “cioareci” tight on thelegs, hemstitched with black or blue string, they weregirdled with a broad belt with tassels and they had“opinci” with laces tied around their feet.

The customs linked to the cycle of life – (photo 3) , are quite

varied and very important for their symbols, asmoments when a person is in the centre of the entirecommunity, as part of specific rituals.

Being predominantly Orthodox Christians, theRomanians celebrate and with a greatfaith.

Christmas Day, December 25th, signifies JesusChrist’s birth, being primarily a family holiday.Believers fast for six weeks before Christmas, the houseis cleaned, pigs are killed and housewives preparetraditional dishes: sausages and black pudding, thicksausages and liver sausages, knot-shaped bread andpound cakes. Groups of carolers go from house tohouse, wishing the masters of the houses good healthand abundance and singing an impressive repertoire

3

15

Zilele sfinte de Cråciun sunt urmate de sårbåtorile când grupuri de copii ¿i tineri umblå pe la

gospodari cu (foto 5) ¿i cu (foto 4), pentrua le ura ca anul så fie pa¿nic ¿i roditor.

Odatå cu venirea primåverii, credincio¿ii se pregåtescpentru Pa¿ti, sårbåtoare cu datå mobilå, care cadeîntotdeauna într-o zi de duminicå în care este lunå plinå.

Pa¿tii reprezintå esen¡a credin¡ei ortodoxe: Iisus s-ajertfit pentru mântuirea oamenilor, iar Învierea Lui ne dåsperan¡a în propria noastrå înviere spiritualå. Pentru asublinia importan¡a ¿i solemnitatea momentului,credincio¿ii merg la slujba de Inviere ¿i î¿i aprindlumânårile la miezul nop¡ii, de la preo¡i. Aceastå “luminådin luminå” aduså de la Mormântul Sfânt este duså acaså,trecutå prin toate încåperile, stinså apoi de tocul u¿ii, undese face semnul crucii. Acest ritual va proteja în momentelede cumpånå pe cei care tråiesc în caså.

Pentru a cinsti sårbåtoarea Pa¿tilor gospodinele cocpascå, cozonaci ¿i pregåtesc mielul. În unele sate dinBucovina ¿i Transilvania se coace un miel din aluat, într-unvas în formå de miel, care împreunå cu pasca ¿i ouålero¿ii reprezintå în imaginarul colectiv pe “Domnul NostruIisus Hristos”. (În Europa este încå vie aceastå tradi¡ie amielului pascal din cocå – în Fran¡a, Germania, Olanda,Polonia).

În unele locuri, în noaptea Învierii, se fåcea un foc mareîn curtea bisericii, pe care oamenii îl vegheau cu speran¡acå “cerul se deschide” ¿i le împline¿te dorin¡ele.

În prima zi de Pa¿ti, femeile pun într-un co¿ (dupåobiceiul locului) påscu¡e, sare, ouå ro¿ii sau încondeiate,o bucatå de slåninå, cârna¡i, o sticlå cu vin ro¿u ¿i o lumâ-nare, acoperite cu un ¿tergar, cu care se duc la bisericåpentru a fi sfin¡ite ¿i a¿ezate apoi pe masa de prânz.

Prin tradi¡ie, se spune cå Maica Domnului, dupå Înviere,a fost prima care a dåruit un ou ro¿u ¿i o påscu¡å, zicând:

. Urarea, la care se råspunde:

of songs devoted toJesus Christ’s birth.

The holy Christmasdays are followed bythe New Yearcelebrations, whengroups of childrenand youths go topeople’s houses with

(photo 5)and the (photo4) to wish them apeaceful and fruitfulyear.

With the coming ofspring, believers getready for Easter, aholiday whose date isflexible, always celebrated on a full moon Sunday.

Easter is the essence of the Orthodox faith: JesusChrist sacrificed himself for people’s salvation and HisResurrection gives us hope in our own spiritualresurrection. To highlight the importance and solemnityof the moment, believers light candles from the priestsat midnight. This “light from light” brought from theHoly Tomb is carried back home, taken to all roomsand then put out on the doorframe, where the sign ofthe cross is made. This ritual will protect those livingin the house at hard times.

To honour Easter, housewives bake “pascå9 ”, poundcakes and cook the lamb. In some villages in Bukovinaand Transylvania, they bake a lamb of dough, in alamb-shaped pot, which together with the “pascå” andthe red-painted eggs stands for “our Lord Jesus Christ”in the collective imagination. (In Europe, this traditionof the Easter lamb of dough is still alive – in France,Germany, Holland, Poland). In some places, onResurrection night, they would make a big fire in thechurchyard, and people would watch over it in hopesthat “the sky will open” and will fulfil their wishes.

On Easter Sunday, (according to the local custom),women put in a basket little “pascas”, salt, red-paintedeggs, a piece of lard, sausages, a bottle of red wine anda candle, covered with a towel, which they carry tochurch to be blessed and then put on the table for lunch.

According to tradition, after Resurrection, VirginMary is said to have been the first to give out a red-painted egg and a little “pascå”, saying : .The greeting, to which the answer is: is uttered for forty days, until Ascension.

Easter coincides with the revival of nature. On those

4

5

16

se folose¿te vremede patruzeci de zile, pânåla Înål¡are.

coincide cu rena¿tereanaturii. In aceste zileoamenii se înnoiau ¿i semândreau cu hainele ¿iîncål¡årile noi cu caremergeau în duminicaPa¿tilor la bisericå. Fetelegåtite de sårbåtoare îi a¿-teptau pe feciori cu“udatul” (så fie stropite cu apå sau colonie, semnificândpurificare ¿i sånåtate). Apoi se adunau în mijlocul satului¿i jucau la horå (foto 6) sau se învârteau în scrânciob.

(un fel de Sf. Valentin occidental), numit¿i este sårbåtorit pe 24 februarie, caocrotitor al îndrågosti¡ilor. Imaginarul colectiv îl înfå¡i¿azåca pe un flåcåu tânår ¿i voinic, fiu al . Înaceastå zi fetele ¿i båie¡ii merg la pådure ¿i culeg primiighiocei apåru¡i de sub zåpadå.

O altå sårbåtoare de primåvarå este , când sedåruiesc copiilor, fetelor ¿i femeilor, mår¡i¿oare. În satultradi¡ional a existat mai întâi doar ¿nurul, fåcut din douåfire de lânå, unul alb ¿i unul ro¿u. Îl purtau femeile ¿i copiiila gât sau la mânå, dar se lega ¿i la coarnele animalelor, laintrarea în grajd ¿i se agå¡a în pomi. La ora¿ i s-a adåugatun ban de aur sau de argint, sau mici însemne norocoase:trifoiul cu patru foi, inimioara, animale miniaturizate etc.Purtat toatå luna martie, mår¡i¿orul semnificå protec¡ia fa¡åde boli ¿i necazuri.

Ziua de 24 iunie este sårbåtoritå ca ziua -zâne bune care zboarå noaptea prin våzduh ¿i aducoamenilor noroc, sånåtate ¿i bogå¡ie în hambare. Fetele ¿ifemeile î¿i împletesc coroni¡e din flori de Sânziene iaruneori, florile sunt purtate la cingåtoare pentru a ocroti dedureri de spate.

Asemenea obiceiurilor ¿i ritualurilor laice ¿i religioase,portul popular este parte integrantå a culturii populare,constituind un adevårat document viu al trecutului.

Portul românilor, în general, dar mai ales cel desårbåtoare este relativ diferit de la o zonå etnograficå laalta, totu¿i unitar în ansamblul såu. Materialele folosite,croiul, cromatica, modul de decorare, broderiile ¿iaccesoriile (catarame, podoabe) sunt create cu fantezie ¿ibunåcuviin¡å, remarcabile prin diversitate ¿i, în acela¿itimp, prin unitatea lor.

Documente importante despre costumul popularromânesc sunt fotografiile de epocå ¿i desenele pictoruluiCarol Pop de Szathmary, primul fotograf de artå ¿i

days, people would get newclothes and footwear andwere proud of them, wearingthem on Easter Sundaywhen going to church.Dressed up to the nines, girlswould wait for the lads tosprinkle them with water oreau-de-Cologne, signifyingpurification and good health.Then, they would gettogether in the middle of thevillage and dance the

“hora”10 (photo 6) or swing in the swing. (a sort of Western St. Valentine), also

called is celebrated on February24th, as the lovers’ protector. Collective imaginationfeatures him as a young and stout lad, son of

. On that day, girls and boys go to the woodsand pick the first snowdrops coming out of the snow.

Another spring holiday is , when MarchAmulets are given to children, girls and women. In thetraditional village, in the beginning, there was only thecord made of two woollen threads, a white one and ared one. Women and children would wear it around theneck or on the wrist, but it was also tied to the horns ofthe cattle, when they went into the stable and was hungon trees. In town, a gold or silver coin added up or smalllucky items: a four leaf clover, a little heart, miniatureanimals, etc. Worn throughout March, the March amuletsymbolizes protection against diseases and troubles.

June 24th is celebrated as the day of – goodgold-haired fairies flying in the air at night and bringingpeople good luck, good health and abundance in barns.Girls and women make Bedstraw coronets andsometimes, they wear the flowers at the girdle to protectthem against back pain. Just like lay and religiouscustoms and rituals, the folk wear is an integral part offolk culture, being a real living document of the past.

The Romanians’ folk wear in general, but especiallythe festive one is relatively different from one ethnographiczone to another, yet it is unitary as a whole. The materialsused, the tailoring, the chromatics, the decorative design,the embroideries and accessories (buckles, jewels) arefull of fantasy and decency, remarkable through theirdiversity and at the same time, their unity.

Important documents about the Romanian folkcostume are the period photos and drawings of painterCarol Pop of Szathmary, the first art photographer anddocumentary-maker in the Romanian Kingdom. Later,the works of painters Gheorghe Tattarescu, Nicolae

6

17

Grigorescu, George baron Lovendal are valuabletestimonies to the Romanians’ life and folk wear.

Worth mentioning in this respect are also M.Bouquet, Lancelot, W. Kramner, Prezziosi, who in theirmasterpieces immortalized figures of Romanianpeasants in various folk costumes. Even the well-knownFrench impressionist painter Henry Matisse wasattracted by the chromatic beauty of the Romanian “ie”,which he painted in 1940.

Handing down traditions, crafts, the folk costumeto the next generations was assumed by the Kings andQueens of Romania starting with Carol 1st, the founderof the National Art Museum. The members of theRoyal Family of Romania (photo 7, 8, 9 - the qeensElisabeth, Marie, Helen) had their photos taken, dressedin folk costumes or wore such costumes at importantmoments of our history for love of this country.

Today, the folk costume is worn particularly on

holidays by inhabitants of villages in the hilly ormountain areas in Northern Oltenia, Bukovina, Oa¿,Maramure¿ and the Apuseni Mountains. Along withthe customs and traditions of each and everycommunity, folk costumes are the most lasting link withthe past, being also signs of recognition of thecommunity members and ways of estimating theirsocial status and age.

Costumes from a few ethnographic zones in thetraditional Romanian regions have been selected tobe presented: Muntenia (Muscel), Oltenia (Gorj), Banat(Lugoj), Transylvania (Târnave, Sibiu), the Cri¿ RiversLand, Maramure¿, Moldova (Bucovina, Neam¡),Dobrudja and a special chapter features the Macedo-Romanians.

documentarist din Regatul Român. Mai târziu, lucrårilepictorilor Gheorghe Tattarescu, Nicolae Grigorescu,George baron Lovendal, constituie mårturii valoroasedespre via¡a ¿i portul românilor.

În acela¿i sens trebuie evoca¡i ¿i M. Bouquet, Lancelot,W. Kramner, Prezziosi, care au imortalizat încapodoperele lor chipuri ale ¡åranilor români în diferitecostume populare. Chiar ¿i cunoscutul pictor impresionistfrancez, Henry Matisse, a fost atras de frumuse¡eacromaticå a iei române¿ti, pe care a pictat-o în 1940.

Transmiterea cåtre genera¡iile viitoare a tradi¡iilor, ame¿te¿ugurilor, a costumului popular au fost asumate deRegii ¿i Reginele României începând cu Carol I,fondatorul Muzeului de Artå Na¡ionalå. Membrii FamilieiRegale a României (photo 7, 8, 9 - reginele Elisabeta,Maria, Elena) s-au fotografiat adesea în costume populare¿i le-au purtat cu ocazia unor momente importante aleistoriei noastre, din iubire de ¡arå.

Costumul popular este purtat aståzi, mai ales în zilelede sårbãtoare, de locuitori ai satelor aflate în zone de dealsau munte din Nordul Olteniei, Bucovina, Oa¿, Maramure¿¿i Apuseni. Alåturi de obiceiurile ¿i tradi¡iile fiecåreicomunitå¡i, costumele populare se constituie în cea maitrainicå legåturå cu trecutul, fiind în acela¿i timp mårcide recunoa¿tere a membrilor colectivitå¡ii ¿i modalitå¡ide apreciere a stårii sociale ¿i a vârstei.

Au fost alese spre prezentare costume din câtevazone etnografice ale ¡inuturilor tradi¡ionale române¿ti:Muntenia (Muscel), Oltenia (Gorj), Banat (Lugoj),Transilvania (Târnave, Sibiu), ºara Cri¿urilor,Maramure¿, Moldova (Bucovina, Neam¡), Dobrogea¿i un capitol a fost dedicat aromânilor.

98

97 8

18

Românii din Muscel

Costumul din zona Muscel este unul dintre cele maispectaculoase, remarcabil prin distinc¡ie ¿i rafinament.Costumul de femeie se înscrie, ca tipologie, în costumulcu fotå ¿i se compune din cåma¿å, fotå, brâu ¿i bete.

Cåma¿a este lucratå din pânzå “cu margini”, ¡esutåîn caså, din bumbac. Are mânecile largi, bufante ¿i estebrodatå cu râuri foarte fine, care ¡in din alti¡å pânå lamarginea mânecii. Ornamentele sunt grupate “în table”(sau “stuci”) iar broderia se face cu fir metalic, lânicåsau arnici negru, ro¿u ¿i mai nou albastru. Punctul debroderie în care se lucreazå este buclat “punctul gras”.Fota este lucratå din lânå sau din bumbac ¿i måtase, cualesåturå de fir metalic. Ornamentele ei sunt tratate înstil geometric (vårgi la capete ¿i o re¡ea compactå deromburi ¿i romburi cu creste pe tot câmpul). Femeilese încing în talie cu brâu, peste care î¿i pun beteleînguste, alese “în ochiuri”.

Marama împodobe¿te elegant capul femeilormåritate. Este o pieså impresionantå ca dimensiune ¿iornamenta¡ie, în alesåturå fiind folosit foarte mult firulmetalic auriu ¿i argintiu. Întreaga pieså este acoperitåcu stilizåri vegetale - vrejul cu frunze ¿i flori sau buchetede flori.

Bårba¡ii poartå cåma¿a ¡esutå din aceea¿i pânzå dincare se fac ¿i cåmå¿ile femeie¿ti, iar din punct de vedereal croiului aceasta poate fi dreaptå (båtrâneascå) saucu platcå (mai nouå). Gulerul, poalele ¿i margineamânecilor sunt brodate cu arnici sau måtase albå(broderie compactå, fir pe fir, dispuså în benzi) ¿i cufir metalic. Peste cåma¿å poartå o vestå din dimieneagrå. Pantalonii “cioareci” sunt fåcu¡i din dimie albå.În talie se încing întâi cu un brâu din lânå lucrat “înochiuri”, peste care se pune chimirul lat din piele. οiacoperå capul cu pålårie neagrå sau cåciulå din blanåde miel.

Iarna, atât femeile cât ¿i bårba¡ii poartå pieptare dinblanå: femeile - mai lungi ¿i despicate, bårba¡ii - maiscurte ¿i înfundate, brodate cu ornamente geometrice,cu arnici negru. De asemenea, poartå haine din dimiede culoare neagrå, numite “zeghe” sau “zegheo”.

Încål¡au ciorapi din lânå, albi, peste care puneauopinci sau încål¡åminte de influen¡å orå¿eneascå:femeile purtau pantofi iar bårba¡ii bocanci.

The Romanians in the Muscel area

The costume in the Muscel area is one of the mostspectacular, remarkable through its distinction andrefinement. The female costume is typologically acostume with fotå1 and is made up of a blouse, fotå, abroad belt and bete2 .

The blouse is made of hemmed fabric, homespunof cotton. It has large, puffed sleeves and isembroidered with very fine râuri3 from the alti¡å4 tothe sleeve edge. The ornaments are grouped in “table”5

(or “stuci”) and the embroidery is made with metalthread, lânicå6 or black, red and more recently bluearnici7 . The embroidery stitch used is the curly Qsstitch. The fota is made of wool or of cotton and silk,with metal thread alesaturå8 . Its ornaments aregeometrical motifs (stripes at the ends and a compactnetwork of rhombs and rhombs with a broken V lineall over the area). Women are girdled with a broad belt,over which they put on narrow bete, warped “in loops”.

The marama9 elegantly adorns the wives’ head. It isan impressive garment in terms of size andornamentation, the golden and silvery metal thread beingextensively used in alesaturå. The entire headdress iscovered with stylized vegetal motifs – the creeping stalkwith leaves and flowers or bunches of flowers.

The male shirt is spun of the same fabric as the femaleblouses and in terms of tailoring, it can be straight (theold one) or with a yoke (the newer one). The collar, itslower part and the sleeve edges are embroidered witharnici or white silk (a compact, thread-on-threadembroidery displayed in bands) and with metal thread.Over the shirt, they wear a vest of black frieze. Thetrousers “cioareci”10 are made of white frieze. They aregirdled first with a broad woollen belt made “in loops”,over which they put on a broad leather belt. They covertheir head with a black hat or a lambskin cap.

In winter, both women and men wear fur pieptare11 :the female ones are longer and open up front, the maleones are shorter and înfundate12 , embroidered withgeometrical ornaments of black arnici. They also wearcoats of black frieze, called “zeghe” or “zegheo”.

They would put on white woollen socks tucked intoopinci13 or footwear with an urban touch: womenwould wear shoes and men boots.

19

Muzeul Na¡ional al ºåranului RomânCostum românesc din Muscel

The National Museum of the Romanian PeasantRomanian costume in the Muscel area

20

Gorjenii

Portul popular din Gorj se încadreazå din punct devedere decorativ ¿i structural costumului oltenesc dela munte, compus din piese robuste cu ornamenta¡iespecificå.

În aceastå zonå, femeile poartå douå tipuri decostum: unul cu douå catrin¡e, purtate una în fa¡å ¿ialta în spate iar cel de al doilea cu vâlnic - influen¡åvenitå din sud. Acesta impresioneazå prin amploareapliseului ¿i decorul policrom cu vårgi verticale (numit¿i zåvelcå crea¡å) ¿i este purtat mai ales în zilele desårbåtoare.

Costumul de femeie are cåma¿a încre¡itå la gât, cubroderii pe piept ¿i pe mâneci în sistemul: alti¡å, încre¡¿i râuri. În talie femeile se încing cu un brâu ro¿u, iarcele måritate poartå pe cap o vaporoaså maramå dinborangic, numitå în zonå “cârpå din borangic”.

Repertoriul ornamental al costumului oltenesc estevariat - atât cåma¿a ¿i marama cât ¿i catrin¡a ¿i vâlniculfiind decorate cu stilizåri geometrice ¿i florale.

Bårba¡ii au cåma¿a fie croitå drept, cu mâneca largå“slobodå“, fie cu platcå ¿i mâneca adunatå jos “înpumna¿i“. Pantalonii,“cioareci”, sunt lucra¡idin dimie albå ¿iornamenta¡i în dreptulbuzunarelor cu gåitanenegre, “bârna¿”, con-stituind piesa derezisten¡å a costumului“schileresc”. Brâulro¿u, lat, este fixat debete înguste, caremarcheazå mijlocul.Remarcabil este ¿iilicul, lucrat dinacelea¿i materiale ¿iîntr-o tehnicå asemå-nåtoare cu cioarecii.

În anotimpul recepoartå hainå albå dindimie, cu clini, ¿icojoace din blanå. Pecap î¿i pun cåciulå

The Gorj people

The folk wear in Gorj is part of the Oltenian moun-tain costume from a decorative and structural point ofview, consisting of robust pieces with a specific orna-mentation.

In that zone, women wear two types of costume:one with two catrin¡e1 , one up front and the other atthe back and the second with vâlnic2 - an influencefrom the South. The latter is impressive through itsample folds and the polychrome decorative design withvertical stripes (also called pleated zavelcå) and is wornmainly on holidays.

The blouse of the female costume is gathered at theneck, with embroideries on the chest front and on thesleeves: alti¡å3 , încre¡4 and râuri5 . Women are girdledwith a red broad belt and wives wear a filmy maramå6

of raw silk called raw silk “cârpå” in the area.The Oltenian costume boasts a varied ornamental

range – both the blouse and the marama as well as thecatrin¡a and the vâlnic being decorated with stylizedgeometrical and floral motifs.

The male shirt is either straight with a large, “loose”sleeve or with a yokeand the sleeve gatheredin “pumna¿i”7 . Thetrousers, “cioareci”8

are made of white friezeand are decorated withblack braids, “bârna¿”in the pocket area, be-ing the centerpiece ofthe “schileresc” cos-tume. The red, broadbelt is set with narrowstrips marking thewaist. The ilic9 is alsoremarkable; it is madeof the same materialsand with the same tech-nique as the cioareci.

In winter, men weara white frieze coat withgussets and long furcoats. They put on ablack lambskin cap ora thick felt hat.

Muzeul Na¡ional al Satului“Dimitrie Gusti”Costume române¿ti din Gorj

The “Dimitrie Gusti” NationalVillage MuseumRomanian costumes on the Gorj

21

Muzeul Na¡ional al ºåranului RomânCostum românesc din Romana¡i

The National Museum of the Romanian PeasantRomanian costum on on the Romana¡i

Ca ¿i costumul popular din Gorj, cel din Romanai¡i se încadreazå în tipologia zoneietnografice Oltenia, fiind renumit pentru frumuse¡ea cojoacelor sale.

Just like the traditional costume of Gorj, the one in Romana¡i is in keeping with thetypes of the ethnographic zone of Oltenia, being renowned for its beautiful sheepskincoats.

22

Bånå¡enii

Portul bånå¡enilor se distinge prin folosirea unui ma-terial pre¡ios - firul metalic auriu ¿i argintiu - atât laconfec¡ionarea opregelor, catrin¡elor, conciurilor cât ¿i abroderiei speciale „sarafola“ de pe ii.

Costumul de femeie este spectaculos prin bogå¡ia ¿icalitatea materialelor ¿i prin echilibrul cromatic. Cåma¿aeste lucratå din pânzå albå cu vårgi din alesåturå, “cinari“¿i este încre¡itå în jurul gâtului. Mânecile sunt ample ¿i seterminå la partea de jos cu un volan, “fodor“. Broderiaeste amplasatå pe guler ¿i este cusutå pe dos, “a¡iu“, cuarnici negru ¿i fir auriu. Pieptul cåmå¿ii este decorat cudouå ¿iruri de “urzårele“ - stilizåri geometrice dispuse în¿iruri verticale, iar mâneca are o tåblie brodatå compact,“urzariu“, cu motive dispuse în ¿ir, pe lungime, “pene“¿i o vargå brodatå de 1-2 cm lå¡ime, “brå¡arå“, caresus¡ine volanul. Trebuie subliniat faptul cå atunci cândcåmå¿ile sunt brodate cu fir metalic se coase în punctulspecific broderiei turce¿ti, pe un suport din carton.

Poalele, foarte largi, sunt lucrate din pânzå albå ¿i suntdecorate pe ¿old cu “cusåturi pe chici“. Peste cåma¿å ¿ipoale se pune opregul în spate ¿i catrin¡a, în fa¡å. Opreguleste alcåtuit din “petecul de opreg“, ¡esut în råzboi ¿icu ciucuri foarte lungi, policromi, prin¿i de el. La alteoprege, care constituie o categorie specialå (aopregelor de bani), monezile sunt prinse compact,alcåtuind o adevåratå plato¿å. Acestea se armonizeazåcromatic ¿i ornamental cu pieptarul ¿i cu bogatelebroderii ale conciului ¿i ale mânecilor cåmå¿ii.

Catrin¡a, “¿or¡ul“, ¡esutå în caså, este ornamentatåprin alesåturå în råzboi, ca ¿i opregul, în aceea¿i tehnicå¿i cu aceea¿i compozi¡ie ¿i se poartå în fa¡å. Este lucratådin lânå de culoare ro¿ie, vi¿inie sau neagrå,ornamentatå din “alesåturå“ cu vårgi dispuse vertical.Uneori, catrin¡ele erau “alese“ cu fir metalic auriu sauargintiu. Pieptarul este lucrat din blanå de oaie,ornamentat cu broderii cu fir de måtase, decupaje ¿i“bumbi“ din piele, “pisari“ ¿i “oglinzi“.

Femeile mai purtau ¿i haine din pånurå de culoare albåsau “vânåtå”. La mijloc se încingeau cu un brâu din lânå,ornamentat cu motive alese, policrome. Peste brâu sepunea “bråcira“, ¡esutå tot din lânå, ornamentatå dinalesåturå cu stilizåri geometrice. Purtau prul în “conci“,sus¡inut de o panglicå peste frunte, “sârmå“. Fetele purtaucapul descoperit, cu pårul împletit într-o coadå låsatå pespate, în care î¿i prindeau flori ¿i bani de argint.

Bårba¡ii aveau cåma¿å albå, din pânzå ¡esutå în caså,cu croi drept ¿i mâneca prinså din umår, încre¡itå, pentrua-i da lårgime. Aceasta se termina la margine cu “pumnari”.

The Banat people

The Banat people’s folk wear stands out through theuse of a valuable material – the golden and silvery metalyarn – for making oprege1 , catrin¡e2 , conciuri3 as wellas the special embroidery “sarafola” on the ii4 .

The female costume is spectacular through the richnessand quality of materials and the chromatic balance. Theblouse is made of white fabric with stripes “din alesaturå5 ”,“cinari” and is gathered around the neck. The sleeves arelarge ending with a flounce, “fodor” on their lower part.The embroidery is displayed on the collar and is sewn onthe back, “a¡iu”, with black arnici6 and golden thread. Thechest front of the blouse is decorated with two strings of“urzårele” – stylized geometrical motifs displayed in verticalrows, and the sleeve has a compactly embroidered area,“urzariu”, with motifs placed in a row, all along it, “pene”and a 1-2 cm wide embroidered stripe, “brå¡arå”,supporting the flounce. Noteworthy is that when theblouses are embroidered with metal thread, the stitchspecific to Turkish embroidery is used on a cardboard prop.

The poale7 , which are very large, are made of whitefabric and are decorated on the hip with seams “onchici”8 . Over the blouse and the skirt, they put on theopreg at the back and the catrin¡a up front. The opreg ismade of the opreg shred, woven on the loom, with verylong, polychrome tassels, tied to the shred. With otheroprege, falling into a special category (coin oprege), coinsare tied compactly, making up a real armour. They matchthe pieptar9 in terms of colours and decorative design, aswell as the rich embroideries of the conci and of the blousesleeves. The catrin¡a, “the apron”, which is homespun, isdecorated “prin alesåturå” on the weaving loom, just likethe opreg, the same technique and the same compositionbeing used, and is worn up front. It is made of red, cherry-coloured or black wool, decorated “din alesåturå” withvertical stripes. Sometimes, the catrin¡e were warped withgolden or silvery metal yarn. The pieptar is made ofsheepskin, decorated with silk embroideries, leather cut-outs and buttons, “pisari”10 and “oglinzi”11.

Women would also wear coats of white or violet-blue pånurå12 . They were girdled with a broad woollenbelt, decorated with polychrome warped motifs. Overthe broad belt, they would put on “bråcira”13 woven ofwool too, decorated “din alesåturå” with stylizedgeometrical motifs. As headdress, they would wear“conci”, supported by a ribbon on their forehead,“sârmå”14. Girls were bare-headed, with their hair braidedinto a pigtail hanging down the back, to which they wouldtie flowers and silver coins.

23

Muzeul Na¡ional al Satului “Dimitrie Gusti”Costume române¿ti din Banat

The “Dimitrie Gusti” National Village MuseumThe Romanian costumes from Banat.

Ornamentele erau fåcute cu acul, din fir de bumbac “albpe alb“, gulerul ¿i pumnarii fiind ornamenta¡i cu “bombiu“¿i cu “nem¡oane“. Mâneca era ornamentatå cu “chee“ ¿i¿abace, “cioplica“, iar la umår ¿i pumnari era încre¡itå pe“brå¡arå”. Alt registru cu broderii împodobea poalacåmå¿ii, care era ornamentatå cu “tåeturå“, fåcutå tot cubumbac alb.

Vara, bårba¡ii purtau izmene din pânzå ¡esutå în caså,cu broderii ca ale cåmå¿ii iar în anotimpul rece, cioareci.Ace¿tia, ca ¿i vesta, “chintu¿ul“, erau lucra¡i din pånuråalbå ¿i decora¡i cu ornamente foarte bogate, fåcute cu“¿inoare“ împletite din lânå. Brâul de lânå de 25-30 cmlå¡ime era purtat la mijloc ¿i peste el chimirul din piele“pra¿chia“.

Cojoacele lungi erau lucrate din blanå de oaie, cu clinilaterali pentru a avea lårgime ¿i erau decorate ca ¿ipieptarele femeie¿ti, cu decupaje din piele. Bårba¡ii purtau¿i haine din pånurå, “duru¡“, vopsite în verde, cu o croialådreaptå ¿i ornamentate cu “¿ânoare“. Pe cap î¿i puneaupålårie sau cåciulå, “clabå¡ui“, de formå ¡uguiatå.

Men had a white, straight, homespun fabric shirt, withthe sleeve tied to the shoulder, pleated to make it large. Itended with “pumnari”15 at its edge. The needle ornamentswere of “white on white” cotton yarn, the collar and thepumnari being decorated with “bombiu”16 and“nem¡oane”17. The sleeve was decorated with a “chee”18

and ¿abace19 “cioplicå” and on the shoulder and thepumnari it was pleated on “brå¡arå”20. Another pattern ofembroideries adorned the lower part of the shirt, whichwas decorated with “tåeturå”21 of white cotton.

In summer, men would wear homespun fabricunderpants, with embroideries similar to those on the shirtand in winter, cioareci22 . The latter, just like the vest,“chintu¿ul” were made of white pånurå and decoratedwith ornate adornments, made with wool knit “¿inoare”23 .The 25-30 cm wide woolen belt was worn around thewaist and over it they would put on the leather belt,“pra¿chia”.

The long sheepskin coats had gussets on the sidesrendering them large and were decorated just like thefemale pieptare with leather cut-outs. Men would alsowear green-dyed, straight pånurå coats, decorated with“¿ânoare”24. They covered their head with a hat or with atapering fur cap “clabå¡ui”.

24

Românii de pe Târnave

Portul tradi¡ional al românilor din aceastå zonå esteo dovadå a interferen¡elor etnice care s-au produs de-alungul timpului. În industria casnicå textilå au påtrunsmulte elemente apar¡inând minoritå¡ilor cu care româniiau convie¡uit în aceste locuri.

Costumul de femeie este compus din cåma¿å albå,lucratå din pânzå ¡esutå în caså, încre¡itå la gât. Mânecaîncre¡itå din umår este marcatå de broderii discrete ¿idantelå industrialå, aplicatå pe mijloc. Mâneca seterminå cu o benti¡å brodatå “la un fir” iar spre marginibroderia este fåcutå pe dos, pentru cå se poartå întoarsåîn volan, “fodor”. Cåma¿a are poalele “într-una”. Pestecåma¿å se pune, în spate, catrin¡a ¡esutå din lânå,ornamentatå cu vårgi din ¡esåturå ¿i ¿or¡ul, “sur¡ul”, înfa¡å, care are la poale broderii policrome dispuse în¿iruri (cercuri) iar pe margine, ciucuri policromi.

Femeile îmbracå pe deasupra un pieptar din blanåde oaie, brodat cu ornamente delicate, stilizate geo-metric - flori, buche¡ele de câte trei flori etc. Deosebitåprin elegan¡å ¿i ingeniozitate este gåteala capului – untip de ¿tergar “vålitoare” pus peste o cârpå ro¿ie ¿i otocå circularå, “brobodelnic”.

Bårba¡ii poartå cåma¿a croitå pe drept, cu clini,“barburi”, în fa¡å ¿i în spate, pentru a conferi lårgimepoalelor, cu mâneca puså din umår, care se terminå cuman¿etå, “pumnari”. Broderia policromå, deosebit deelegantå datoritå rafinamentului cromatic - ro¿u, negru,galben, este concentratå pe guler, la råscroieli ¿i pe“barburi”. Cåma¿a se poartå pe deasupra cioarecilor dinpånurå albå, ornamenta¡i cu un decor discret din bumbacnegru, care se aplicå pe cusåtura cracilor ¿i în zonaman¿etelor (întoarse atunci când sunt încål¡a¡i în opinci).

Peste cåma¿å bårba¡ii poartå pieptar înfundat,ornamentat cu stilizåri florale fåcute cu måtasepolicromå. οi încing mijlocul cu chimir lat de piele,iar pe cap î¿i pun pålårie din pâslå neagrå, împodobitåpe calotå cu “berti¡å” ¿i “strâmbule¡”.

Iarna îmbracå haine din panurå, “zeghe”, sau suman¿i î¿i pun cåciulå din blanå de miel. Încal¡å cizme înalte,strânse pe picior.

The Romanians on the Târnave rivers

The traditional wear of the Romanians in that area isa proof of the ethnic interaction that has occurred overtime. A lot of elements belonging to the minorities withwhich the Romanians have lived together in those placeshave penetrated into the domestic textile industry.

The female costume is made up of a white, homespunfabric blouse gathered at the neck. The sleeve, which iscreased on the shoulder, is marked by discreetembroideries and industrial lace, applied in the middle.The sleeve ends with a band embroidered along onethread and on its edges, the embroidery is made on theback because it is turned up in a flounce, “fodor”. Theblouse is skirted in one piece. Over the blouse, womenput on the catrin¡a1 woven of wool, decorated withwarped stripes at the back and the apron, “sur¡ul” upfront, which has polychrome embroideries in rows(circles) on its lower part and polychrome tassels onthe fringes.

Over the blouse, women put on a sheepskinpieptar2 , embroidered with delicate, stylizedgeometrical ornaments – flowers, bunches of threeflowers, etc. The headdress is particularly elegant andingenious – a kind of kerchief, “vålitoare” put over ared kerchief and a circular toque, “brobodelnic”.

Men wear a straight shirt with gussets, “barburi” upfront and at the back to render its lower part large, withthe sleeve tied to the shoulder, ending with a cuff,“pumnari”. The polychrome embroidery, which is quiteelegant due to the chromatic refinement – red, black,yellow – is concentrated on the collar, the cut outs andthe “barburi”. The shirt is worn over the cioareci3 of whitepånurå4 , with a discreet black cotton decorative designapplied on the seam of the legs and in the turn up area(turned up when they are tucked into the opinci5 ).

Over the shirt, men wear a pieptar that is “înfundat”6

and is decorated with stylized floral motifs made withpolychrome silk. They girdle themselves with a broadleather belt and put on a black thick felt hat, trimmedon its top with “berti¡å” and “strâmbule¡”7 .

In winter, they wear pånurå coats, “zeghe”, orsumane8 and a lambskin cap. They put on high bootstight on the leg.

25

Muzeul Etnografic Bra¿ov, Sec¡ia “Gh. Cernea” din RupeaCostume române¿ti de pe Târnave

The Bra¿ov Ethnographic Museum, the “Gh. Cernea” Branch

from RupeaRomanian costumes on the Târnave rivers

26

Sibienii

Costumul din Mårginimea Sibiului, sobru ¿i elegant,impresioneazå atât prin delicate¡ea broderiilor de pecåmå¿å ¿i pieptar, cât ¿i prin echilibrul cromatic dat decontrastul dintre albul ¿i negrul materialelor folosite.Ca tipologie este alcåtuit din ie, poale, douå catrin¡e,brâu ¿i acoperitoare de cap.

Cåma¿a are “ciupagul” ¿i mânecile ample ¿i seîncadreazå tipului încre¡it în jurul gâtului, “cu umera¿ ¿i¿ire“ pe mâneci. Este confec¡ionatå din pânzå cumpåratåde la ora¿, uneori fiind folosi¡i doi stani sau doi stani ¿ijumåtate lå¡ime, pentru ca mâneca så fie foarte bogatå.Marginea mânecii este brodatå pe dos pentru cå se poartåîntoarså, “cu roatå“. Stanii de pânzå sunt uni¡i prin chei¡åfåcutå cu acul, din bumbac mercerizat sau måtase; ovårgu¡å de broderie, “umera¿“ sau “alti¡å“, este amplasatåla umår, alte douå ¿iruri de broderie fiind dispuse pelungimea mânecii. Broderia este de mare fine¡e, fåcutå“la un fir” iar efectul estetic este sporit de contrastul albal fondului cu negrul firului de lânå sau de måtase cucare sunt realizate ornamentele.

Peste cåma¿å femeile poartå poale albe, largi(încre¡ite sau plisate), peste care este puså catrin¡a, laspate, ¿i ¿or¡ul negru, în fa¡å - la costumele båtrâne¿ti.La costumele noi se poartå douå catrin¡e din postavnegru, brodate pe margini cu fir metalic sau dantelå.În talie se încing cu brâul de lânå, vårgat din alesåturåsau cu brâul adus de ciobanii transhuman¡i din zonaDobrogei, cunoscut ca “brâul turcesc“.

Båtrânele î¿i acopereau capul cu o broboadå,“vålitoare”. Se purta ¿i “pahiolul“, o maramå dinborangic, vårgatå la capete, pe care femeia o a¿eza pestepårul împletit în douå cozi, legate pe cre¿tetul capului.

În anotimpul rece îmbråcau pieptare înfundate,despicate, care se mai numeau ¿i “na¡ionale“, brodatecu arnici ¿i måtase, ¿i cojoace. De asemenea, purtau ohainå din dimie specificå zonei, “¡undra“, lucratå dinpånurå neagrå, al cårui croi impresiona prin cei 12 clini,care-i dådeau o formå ¿i o elegan¡å aparte (era purtatånumai de fete ¿i nevestele tinere).

Bårba¡ii purtau cåma¿å cu clini în fa¡å ¿i în spate,“barburi“, care dådeau lårgime poalei ¿i le permiteauså îndeplineascå diferite munci grele specifice stânii.

Cåmå¿ile de la costumul “båtrânesc“ erau fåcute dinpânzå ¡esutå în caså, cu vårgu¡e ro¿ii; la costumele noipânza se cumpåra de la ora¿. Cu excep¡ia “barburilor”,cåma¿a este croitå “pe drept“ iar mâneca este largå,prinså din umår. Broderia este deosebit de finå, “la fir“,¿i constå în cruciuli¡e fåcute cu acul, cu arnici. Este

The Sibiu people

The sober and elegant costume in Mårginimea Sibiului1

is impressive both through the delicate embroideries onthe blouse and the pieptar2 and through the chromaticbalance provided by the contrast between the black andwhite materials used. It is typologically made up of ie3 ,poale4 , two catrin¡e5 , a broad belt and headdresses.

The blouse has an ample “ciupag”6 and sleeves andis gathered on the neckline, with “umera¿”7 and “¿ire”8

on the sleeves. It is made of fabric bought in town,two wide pieces or two and a half wide pieces beingsometimes used, for the sleeve to be very large. Thesleeve edge is embroidered on the back since it is wornturned up, “cu roatå”. The fabric pieces are pinnedtogether through a needle stitch of mercerized cottonor silk; an embroidered stripe, “umera¿” or “alti¡å”9 isplaced on the shoulder, two other strings of embroiderybeing displayed along the sleeve. The embroidery isvery fine being made “on a single thread” and theaesthetic effect is enhanced by the contrast betweenthe white background and the black wool or silk threadwith which the ornaments are made.

Over the blouse, women wear white, large poale(creased or pleated), over which they put on the catrin¡aat the back and the black apron up front – with oldcostumes. Newer costumes have two catrin¡e of blackcloth embroidered with metal thread or lace on thefringes. They are girdled with a woollen broad beltthat is striped “din alesåturå”10 or with the broad beltbrought by shepherds moving the flocks of sheep toand from the pastures from the Dobrudja region, knownas “the Turkish belt”. Old women would cover theirhead with a kerchief, “vålitoare”. Women would alsowear “pahiolul”, a thin red silk kerchief, striped at itsends, which they would put on their hair braided intotwo pigtails tied on top of the head. In winter, they wouldput on pieptare that were înfundate11 and open up front,also called “nationals”, embroidered with arnici12 andsilk and cojoace13 . They would also wear a coat offrieze specific to the area, “¡undrå”, made of blackpånurå14 , whose tailoring was impressive through the12 gussets, which gave it a special shape and elegance(it was worn only by girls and young wives).

Men would wear a shirt with gussets up front and atthe back, “barburi”, which rendered its lower part largeand allowed them to do various hard works specific tothe sheepfold. The shirts of the “old” costume weremade of homespun fabric with little red stripes; thefabric for the newer costumes was bought in town.

27

Muzeul Na¡ional al ºåranului RomânCostume române¿ti din Sibiu

The National Museum of the Romanian PeasantRomanian costumes in the Sibiu area

amplasatå în jurul deschizåturii pentru cap, pe conturul“barburilor” ¿i la marginea mânecilor. Adesea, deasupraunuia dintre barburi (în fa¡å) se coseau ini¡ialelenumelui celui care purta cåma¿a.

Pantalonii, “cioareci“, erau fåcu¡i din dimie albå,croi¡i “pe picior“ ¿i cu “pavå“ la tur pentru a da lejeritateîn mi¿cåri. Se purtau peste ghete sau în cizmele înalte,din piele neagrå. Cusåturile erau fåcute de mânå,modelul numindu-se “mielu¿ei“. Peste cåma¿å bårba¡iise încingeau cu un chimir lat, din piele, care avea rolulde a-i proteja la efort. De obicei chimirul era ornamentatcu ¿uvi¡e din piele ¿i bumbi de metal.

Iarna, bårba¡ii îmbråcau cojoace care depå¿eau talia(având aproape lungimea cåmå¿ii) ¿i “bitu¿a“, un cojoccu mânecile supradimensionate ca lungime, folosit maiales de ciobani. Se purta cu blana în afarå, pentru ca apade ploaie sau zåpada så se scurgå foarte repede. Ciobaniio ¡ineau pe umeri, adesea legând gura mânecilor, în careî¿i transportau diverse obiecte sau merinde.

Vara purtau pålårie din pâslå cu “pere¡ii mari“, carea fost înlocuitå apoi de pålåria cu bor mic, ce acopereadoar cre¿tetul capului (cu decenii în urmå impregnatåprin cufundarea în zer). Iarna purtau cåciulå din blanåde miel.

Except for the “barburi”, the shirt is straight with a largesleeve attached to the shoulder. The embroidery is veryfine, “with a single thread” and consists of needle littlecrosses of arnici. It is displayed around the headopening, on the outline of the “barburi” and on thesleeve edges. The initials of the wearer’s name wereoften sewn over one of the front “barburi”.

The trousers, “cioareci15 ” were made of white frieze,cut “on the leg” and with “pavå16 on the seat, to allowfor light movement. They were worn over the boots ortucked into high boots of black leather. The seams werehand-made, the model being called “mielu¿ei17 . Overthe shirt, men would girdle themselves with a broadleather belt to protect them when making efforts. As arule, the broad leather belt was trimmed with littleleather strips and metal buttons.

In winter, men would put on cojoace which werealmost as long as the shirt and “bitu¿a”, a cojoc withvery long sleeves, used mainly by shepherds. Thesheepskin was on the outer part for the rain or snow tostream down very quickly. Shepherds would keep iton their shoulders, often tying the sleeve mouth, inwhich they would carry various objects or food.

In summer, they would wear a thick felt hat withbig brims, which was later replaced by the hat withsmall brims covering only the top of the head (whichdecades ago was impregnated being dipped into whey).In winter, they would wear a lambskin cap.

28

Românii de pe valea Cri¿ului Negru

Costumele de femeie ¿i bårbat din colec¡ia MuzeuluiCri¿urilor, Oradea sunt crea¡ii mai noi ce ¡in de tipologiaportului popular din zonele aflate la grani¡a vesticå a¡årii.

Femeia poartå cåma¿å scurtå, poale cre¡e, fixateîn talie ¿i ¿or¡ încre¡it iar bårbatul cåma¿å ¿i izmenelargi, pânå deasupra gleznelor. Pânza din care suntlucrate aceste piese este ¡esutå în caså, în douå i¡e,din bumbac alb.

Cåma¿a de femeie este încre¡itå la gât, iar deschizåturapentru cap este conturatå de un guler ¿i ¿iruri, “râuri”,de dantelå ¿i broderie manualå fåcutå cu acul. Pemânecå, ornamentele sunt dispuse de la umår pânå lapumnar, “în tablå” sau ¿ir pe mânecå. Poalele cåmå¿ii,foarte largi, sunt fåcute prin unirea a ¿ase lå¡imi de ma-terial ¿i se fixeazå în talie în “pomnatå”. Atât “pomnata”cât ¿i bordura poalelor sunt decorate cu acelea¿i modelede broderii. La poale se mai aplicå înså un rând de dantelåcare pune în eviden¡å broderia. ªor¡ul are decorulconcentrat în registrul inferior, fiind alcåtuit dintr-obroderie masivå, cu acelea¿i motive ornamentale ca ¿ila poale ¿i tivit cu dantelå “cipcå” cro¿etatå manual.

În talie, femeile se încing cu brâul tricolor, iar pedeasupra poartå pieptarul ornamentat cu broderii dinmåtase, lânicå ¿i decupaje de me¿inå.

Pårul este pieptånat în cozi strânse la ceafå, iar capuleste acoperit cu basma, cumpåratå din comer¡.

Bårbatul poartå cåma¿å scurtå, låsatå liberå pesteizmene. Cåma¿a este croitå drept, cu mânecile încre¡ite,din umår ¿i terminatå în man¿etå “pumnar”. Registrelede broderie sunt aplicate pe guler, “umere¡e”, peman¿ete ¿i la tivul de la poale, unde sunt broda¡icol¡i¿ori “tadle”. Cåma¿a se încheie cu nasturi micipolicromi. Izmenele sunt largi, din douå - trei lå¡imi dematerial pentru fiecare crac, fiind unite prin chei¡ådecorativå, iar ca lungime sunt pânå deasupra gleznelor.Registrele decorative sunt concentrate spre partea dejos a cracului, în ¿iruri de gåurele, “¿abace” ¿i aplica¡iide dantelå cro¿etatå manual, asemånåtoare cu decorulcåmå¿ii.

Pieptarul este scurt, fårå clini laterali, ornamentatpe toatå suprafa¡a cu måtase, lânicå policromå ¿iaplica¡ii de me¿inå. Ca ¿i pieptarul de femeie ¿i acestaare marginile decorate cu blåni¡å neagrå de miel.

Bårba¡ii poartå cizme înalte, din piele, iar pe cappålårie cu borurile ridicate sau cåciulå din blanå demiel.

The Romanians in the Black Cri¿river area

The female and male costumes in the collection ofthe Cri¿ Rivers’ Museum in Oradea are more recentcreations characteristic of the folk wear in the areas onthe country’s Western border.

Women wear a short blouse, a pleated skirt tight onthe waist and a pleated apron and men wear a shirt andlarge underpants ankles down. The fabric of whichthose garments are made is homespun with two yarnsof white cotton.

The female blouse is gathered at the neck and the headopening is outlined by a collar and “râuri”1 of lace andhand-made needle embroidery. On the sleeve, theornaments are displayed from the shoulder to the cuff,“pumnar” in a “tablå”2 or in a row on the sleeve. Theskirt, which is very large, is made from six wide pieces ofmaterial joined together and attached to the waist with a“pomnatå”3 . Both the “pomnata” and the hem of the skirtare decorated with the same type of embroideries. Anotherrow of lace is applied on its lower part to highlight theembroidery. The decorative design of the apron isconcentrated on its lower part, consisting of massiveembroidery with the same ornamental motifs as on theskirt and hemstitched with hand-crocheted lace “cipcå”.

Women are girdled with a tricolour broad belt andover it they wear a pieptar4 decorated with embroideriesof silk, lânicå5 and sheepskin cut-outs. Their hair is braidedinto pigtails tied on the neck and their head is coveredwith a triangular or rectangular kerchief bought in town.

Men wear a short shirt, loose over the underpants.The shirt is straight with pleated sleeves tied to theshoulder and ending with cuffs “pumnari”. Theembroidery patterns are applied on the collar, “umere¡e”,on the cuffs and on the hem on the lower part of theshirt, where col¡i¿ori6 “tadle” are embroidered. The shirtis buttoned with small polychrome buttons. Theunderpants are large, made of two-three wide pieces ofmaterial for each leg, pinned together by a decorativestitch and are ankle down long. The decorative patternsare concentrated on the lower part of the leg, in rows ofcut-work embroidery, “¿abace” and appliqués of hand-crocheted lace, similar to the decorative design of theshirt. The pieptar is short, without lateral gussets,decorated all over with silk, polychrome lânicå andsheepskin appliqués. Just like the female pieptar, themale one has its edges decorated with black lambskin.Men wear high leather boots, a hat with lifted brims or alambskin cap.

29

Muzeul Cri¿urilor, OradeaCostume române¿ti de pe valea Cri¿ului Negru

The Cri¿ Rivers’ Museum, OradeaRomanian costumes in the valley of the Black Cri¿ river