1

CHIMIA, POLUAREA SICONSERVAREA SOLULUI

Curs 1

2

Pedologia (greaca pedon - sol i logos vorbireraional): tiina care se ocup cu studiul solului caresurs i corp natural situat la suprafaa scoareiterestre.

Solul-componenta a ecosferei

3

Studiul Pedologiei nglobeaz o diversitate de aspecte referitoare la:-natura constituenilor solului;- organizarea i relaiile dintre constituentii solului;- originea i evoluia solului,- dinamica proceselor actuale n relaie cu factorii de mediu,- proprietile i funciile solului n vederea folosirii raionale ieficiente n diferite ramuri ale economiei.

Pedologia - tiin interdisciplinar situat la confluena dintre tiinefundamentale (Fizica, Chimia, Biochimia, Matematica, Informatica),tiinele naturii (Geologia, Geomorfologia, Geodezia, Climatologia,Biologia) i stiinele aplicative agrosilvice (Geologia inginereasc,Ocrotirea mediului, mbuntiri funciare).

4

Cat sol se gaseste pe glob?

Suprafaa total este limitat geografic = 13,4 miliarde hectaredin care:

13,13 % suprafee arabile (1,75 miliarde ha.), 30,71% pajiti, 32% pduri.

5

Ce este solul?

Baza unui intreg ecosistem; Organismele vii care traiesc pe/in sol sunt

determinate de proprietatile solului.

6

stratul natural de la suprafaa scoarei terestre; proprieti i funcii specifice; format prin aciunea ndelungat i corelat a factorilor climatici

i biotici asupra rocilor de la suprafa; condiionat de relief, ap, aciunea antropic.

Se formeaz printr-un proces lent de transformri naturale alerocilor si organismelor moarte;Un strat de 3 cm se formeaza in circa un mileniu;Formarea a 20 cm sol arabil (stratul minim necesar pentrudezvoltarea unei plante) = 7000 ani.

Ce este solul?

7

Alcatuirea solului

- particule anorganice: provenite din alterarea rocilor din suport;

- particule organice: rezultate din substante vegetale si animaledescompuse (radacini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozatoare)ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale, contribuind laformarea humusului ce da fertilitatea solului;

- apa: in sol poate deveni o solutie chimica complexa, ce asigurareactiile necesare functiilor solului;

- gazele: din porii deschisi reprezentand aer atmosferictransformat ca urmare a reactiilor din sol.

8

Functiile solului

Funcii ecologice Funcii socio economice Functii tehnico industriale

9

Susine viataorganismelor vii

Tampon hidrologic

nchide circuitul unorelemente n natur

Filtrare, tamponare,degradare,detoxifiere, imobilizare

10

Protejeaz i conservpatrimoniul cultural

Suport pentru aezrile umane

Sursa de materii prime*, inclusiv de ap

11

Funcii

Ecologice

Producie de biomas - este baza pentru viaa omului i a animalelor.Biomasa este sursa de substane nutritive, suport pentru rdcinileplantelor, rezerv de ap.Filtrare: tamponare ntre aer - apa subteran, pe de o parte i ntreatmosfer - apa subteran - covorul vegetal, pe de alt parte.Descompunerea biologic i/sau biochimic a substanelor organicetoxice provenite din aer sau din alte surse poluante.Datorit acestei funcii multe din substanele organice toxice suntdistruse, metabolizate sau cel puin imobilizate la sol.Surs de energie regenerabil att pentru microorganismele i faunasolului, ct i pentru plante i om.Mediu protectiv pentru vestigiile istorice i arheologice.Solul se consider i o veritabil protecie pentru banca de gene naturalformat de organismele fosilizate n adncime.

Tehnico-industriale

Surs de materii prime i de ap: nisipul, piatra, crbunele, minereurile,argila care se folosesc n industrie sau alte activiti.Apa n acest caz se extrage prin excavaii sau foraje.

Socio-economice

Asigur baza construciilor casnice, industriale i de dezvoltare, sportive,i de transport.

12

Constituenii scoarei terestreCele mai raspindite elemente din scoarta terestra:O 49,13%; Ca 3,25%; Si 26,00%; Na 2,40%;Al 7,45%; Mg 2,35%; Fe 4,20%; K 2,35% etc.

Mineralele se pot ntlni n componena scoarei ca atare sau subform de agregate naturale monominerale (cuarit, calcar etc.) ipoliminerale (granit, diorit, micaist etc.), denumite roci.

Componenta petrografic a scoarei se refer la rocile care ocompun.

Acestea au fost grupate dup geneza lor n trei categorii:- roci magmatice sau eruptive,- roci metamorfice,- roci sedimentare.

Solul poate fi considerat un organism viu- are materie organic proprie (humusul);- respir (consum O2 i elimin CO2);- este sediul unor procese fiziologice i biochimice complexe;-diger materiile organice ncorporate i le asimileaz.

13

Compoziia soluluiSolul este alcatuit dintr-o faz solid (componeni minerali i organici),o faz lichid (soluia solului) i o faz gazoas (aer din sol).

Componenta solului Compozitia (%)Faza solid Substante minerale: silicati, oxizi,

hidroxizi, calcar, argil etc.45

Substante organice:- fractiunea vie: microorganisme,faun, rdcinile plantelor etc.- fractiunea moart: substantehumice, glucide, proteine, lipide,enzime etc

5

Faza lichid Apa 25Faza gazoas Aerul 25

Calitatea solului (definit de Soil Science Society of America, SSSA,n 1998) este capacitatea solului de a funciona n cadrulecosistemelor n vederea susinerii productivitii, meninerii calitiimediului i a sntii florei i faunei.

14

15

Compoziia mineralogic a solului cuprinde minerale din clasasilicailor, oxizilor i hidroxizilor, minerale dispuse pe diferite clasegranulometrice:

- fraciunea grosier reprezentat prin: cuar, feldspat, mice icalcit;

- fraciunea fin reprezentat prin: argile (caolinit, montmorilonit,illit, vermiculit, clorit), silice,carbonai, oxizi, hidroxizi etc.

Compoziia organic cuprinde diferite fraciuni ale materieiorganice din sol, inclusiv substanele humice i nehumice:

- fraciunea organic vie care cuprinde microorganismele, faunasolului, rdcinile plantelor biomasa solului.

- fraciunea organic nevie care cuprinde organisme moarte n cursde descompunere, substane humice (cea mai mare parte a materieiorganice din sol) i nehumice (necaracteristice solului: proteine, lipide,glucide, enzime, acizi organici etc.).

16

Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp.

Rocile de la suprafata litosferei, in urma unor procese de dezagregare(diferentele de temperatura, inghetul) precum si a unor procese dedescompunere chimica (datorita apelor de infiltratie) se faramiteazain particule mai mari sau mai mici: pietrisuri, nisipuri, argila, praf .

Solurile sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale.

La transformarea resturilor vegetale un rol important il au bacteriile,ce transforma aceste resturi in humus.

O contributie in formarea solurilor o are apa de infiltratie, ce dizolvaanumite substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorbodata cu apa si substantele hranitoare.

Aerul din sol provine din atmosfera si este necesar pentru aerisireasolului .

17

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici)- clima (precipitatii, diferente de temperatur, vnt);-activitatea biologica;- formele de relief;-materialul parental (roca pe care s-a transformat);- timpul.

18

Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lentaa substantelor vegetale moarte) humusul; contine acizi organici ceajuta la descompunerea mineralelor din materialul parental.

Solurile au culori diferite :- rosii caramizii: in zonele calde cu anotimp secetos ;- negre: in tinuturile temperate ;- albastrii: in tinuturile subpolare ;

Munsell Soil Colour Chart

19

Humusul-material organic amorf,-situat la partea superioara a solului,-culoare neagra sau bruna,-mai mult sau mai putin rezistent la actiunea microorganismelor.Contine C, O, H, Na, K, P, substante care intervin in alcatuirea acizilorhumici (substante organice specifice cu molecule complexe sicaracter slab acid).Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le continesi pe care le elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice,contribuind la formarea structurii afanate, favorabile dezvoltariiplantelor .

20

Acid humic

Acid fulvic (acid cu masa moleculara maimica decat a acidului humic si cu continutmai mare de oxigen)

21

Formarea compusilorhumici

Mecanisme care stau la baza formarii compusilor humici:1. Degradarea ligninei2. 3. Formarea chinonelor4. Condensarea amino-zaharurilorPot avea loc in toate tipurile de sol, dar in proportii variabile.Mecanismul 1. poate predomina in soluri drenate slab sau in zone

umede (mlastini)Mecanismul 2. poate predomina in solurile de padure.Mecanismul 4. poate fi favorizat de variatiile de temperatura, umiditate

22

Solul- ecosistem bogat, dar fragil,-stratul afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoarteipamantului si care impreuna cu atmosfera invecinata constituiemediul de viata al plantelor.-Este cel de-al treilea factor de mediu care trebuie protejat cu atentieca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant.- Este partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5m- Este partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important.

23

Profilul de solInvelisul de sol, sau pedosfera, este un strat subtire, discontinuu

care se gaseste la suprafata litosferei. Formarea si evolutia soluluisunt procese complexe si de lunga durata. Putem sa spunem ca soluleste invelisul natural al Pamantului care reflecta cel mai bineinteractiunea si relatiile dintre geosfere.

Pedologii noteaza aceste orizonturi prin litere A, B, si cu indiciadaugati literelor daca fiecare orizont poate fi divizat la randul sau insuborizonturi: A1,B1

24

25

Orizontul A - se gaseste la suprafata. Au loc procese detransformare a resturilor vegetale si animale in substanta organica debaza, humus care da gradul de fertilitate a solului.

Orizontul E - un orizont intermediar, unde se produce procesul deeluviere, adica de transport de catre apele de infiltratie a unorsubstate chimice necesare vietii, catre orizonturile urmatoare. Are loco saracire a solului in humus.

Orizontul B - orizontul unde are loc acumularea (proces deiluviere), totala sau partiala a substantelor solubile, dizolvate sitransportate de apele de infiltratie.

Orizontul C - este format din particule de roca alterata fizico-chimic, o parte din stratul de alterare rezultat in urma proceselor dedezagregare si alterare chimica sub influenta agentilor externi, inlipsa stratului protector de vegetatie. In acest strat identificam siacumulari de carbonati de calciu.

Orizontul R - stratul de roca nealterata, compacta.

26

Raspandirea solurilor

Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului, de ex: zoneleintinse lipsite de conditiile necesare pentru formarea solului(deserturile, zonele acoperite de calotele glaciare).

Raspandirea solurilor pe glob depinde de:- zonele de clima,- zonele de vegetatie,- relief.

27

Exist circa 720 de variaii de sol, fiecare din ele avnd cevacaracteristic.

Solurile cenuii albice (denumirea precedent cenuii deschise depdure) se ntalnesc fragmentar pe rocile luto-nisipoase, suportate deargile la adancimea de 150-200cm. S-au format sub pdure n majoritatecarpinete-quarcete. Orizontul superficial ocric trece ntr-un suborizont albic(cu SiO2 amorf), slab structurat. Spre adancime acest suborizont trece nbrun-rocat cu structur columnar sau prismatic i dur.

Solurile cenuii molice (denumirea precedent cenuii nchise depdure) s-au format n condiiile pdurilor de stejar cu nveli ierbosdezvoltat. Le este caracteristic un orizont A molic humificat, cu structurgrunoas mare, cu caracter eluvial slab pronunat.

Solurile cenuii vertice se formeaz sub pdurile de quarcete-carpinete, pe roci argiloase grele. Formarea profilului este influenat decomponena rocii materne. Are totodat particulariti vertice (nuaneverzui, fee de alunecare, abunden de argil fin).

Tipuri de soluri

28

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (laadncimea de 80-100 cm coninutul de humus depete 1%) structurat iafnat (molic).Reacia solului este neutr sau slab alcalin.Cernoziomurile se formeaz sub pduri preponderant quarcete i cu nveliierbos.Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat.

Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri: argiloiluvial,-levigat,- tipic,- carbonatic;- vertic.

29

Cernoziomurile levigate se formeaz n condiiile stepelor mezofite alezonei de silvostep, dar se ntlnesc i sub pduri de stejar cu nveliierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adic lipsit totalmentede carbonai.

Cernoziomurile tipice reprezint subtipul modal al tipului. Se formeaz ncondiii de step, uneori cu palcuri de stejar pufos. Orizontul A este binehumificat, structurat i afnat. Orizontul B este de tranziie, fiind mai slabhumificat, cu structur grunoas mare i bogat n diferite forme decarbonai. Subtipul se divizeaz n dou: moderat humifere i slabhumifere.

Cernoziomurile carbonatice se formeaz n condiiile stepelor xerofite idoar parial cu palcuri de stejar pufos. Sunt slab humificate ca celeprecedente, cu structur mai puin stabil. Conin carbonai chiar de lasuprafa.

Cernoziomurile vertice se formeaz n condiii de step, pe roci argiloasecu coninut ridicat de argil fin. Orizontul A este molic, structurat, nstasat, dur. Orizontul B, fiind i el n genere molic are caractere vertice -nuane verzui, structur bulgroas mare, fee strlucitoare. Dup nivelul iconinutul carbonailor cernoziomurile vertice pot fi carbonatice, tipice saulevigale (caracter la nivel de gen).

30

Redzinele se formeaz pe calcare i marne, att sub influena asociaiilorierboase de step, ct i de pdure. Procesele pedogenetice se produc doarn stratul alterat de la suprafaa rocilor calcaroase. Profilul solurilorredzinice este tipul fr orizontul de tranziie B. Orizontul superficial arecaracter molic-humificat, structurat, uneori scheletic, suportat de roc.Redzinele se divizeaz n dou subtipuri: levigate i tipice.

Vertisolurile se formeaz n condiii de step i silvostep, sub vegetaieierboas, pe roci argiloase grele (coninut mare de argil fin). Proceselepedogenetice sunt condiionate de proprietile specifice ale acestor roci,care n stare umed gonfleaz, iar n stare uscat crap. Solificarea seproduce doar n stratul de la suprafa. Astfel, solul prezint un stratamestecat, de culoare cenuie nchis, uneori cu nuane verzui, avand ostructur bulgroas mare, cu fee de alunecare. Vertisolurile se divizeazn subtipuri: molic si ocric.

Solurile cernoziomoide se formeaz n condiii de step i silvostep, peterenurile unde periodic sau permanent persist un surplus de umezeal.Pentru profilul acestor soluri este caracteristic orizontul A molic, binehumificat i structurat. Orizontul B are caracter hidric condiionat de pnzacapilar sau nivelul ridicat al apelor freatice. Se divizeaz n dou subtipuri-levigate i tipice.

31

Mocirlele se formeaz n arealele cu exces de umiditate. Nivelul apeifreatice se afl n profil, ajungand pan la suprafa. Solurile suntmlatinoase, procesele pedogeneze au caracter anaerob. Mocirlele pot fitipice, gleice i turbice.

Solurile turboase se formeaz n condiii permanent anaerobe, candrmiele plantelor hidrofile se descompun prea puin i se conserv nsol sub form de turb. Solurile turboase pot fi de dou feluri: tipice igleice.

Soloneurile se formeaz n condiii de step, pe rocile argiloase careconin sruri solubile (NaCl, Na2SO4 etc.). Principalele caractere suntcondiionate de prezena Na+ care parial nlocuiesc n complexul absorbtivCa2+. Prezena Na+ conduce la formarea humatului de Na, care, spredeosebire de humatul de Ca, este mai solubil i mai cafeniu. Structuradevine bulgroas sau columnar. Profilul soloneului const din orizontulA cu caracter solodizat-cenuiu deschis, lamelar, columnar. Grosimeaprofilului este relativ mic (50-60 cm).

32

Solonceacurile se formeaz sub influena apelor freatice mineralizate.Evaporarea apei conduce la acumularea n profil i la suprafaa solului asrurilor solubile. Dup nivelul apelor freatice se divizeaz n dou molicei hidrice.

Solurile deluviale se formeaz la baza versanilor i n vi pe contulparcelelor neselectate, transportate de torenii de scurgere. Profilul acestorsoluri const din straturi de material solificat (humificat, structurat) mai multsau mai puin transformat de procesele pedogenetice actuale locale.Aceste soluri sunt foarte profunde, humificate i bine structurate. n funciede caracterul materialului iniial solurile deluviale pot fi molice sau ocrice.

Solurile aluviale sunt cele mai tinere i se formeaz n luncile raurilor pedepunerile aluviale recente. Ele se divizeaz n subtipuri: tipice, hidrice,vertice, i turbice. Solurile aluviale pot fi salinizate, soloneizate i gleizate.

Solurile de pdure se formeaz n condiii de silvostep i sub pduri defoioase nsoite de un covor ierbos. Se caracterizeaz prin faptul c stratulde sol are o grosime mic i conine o cantitate mic de humus. Solurile depdure se divizeaz n dou tipuri: cenuii de pdure i brune de pdure.

33

Solurile cenuii de pdure se formeaz sub pduri de stejar, stejar cuarar, sau amestec de tei i frasin. Se evideniaz dou subtipuriprincipale: cenuii tipice i cenuii-nchise de pdure. Profilul lor este bineevideniat n orizonturi genetice. Grosimea solului variaz de la 40cmpan la 90cm, carbonaii apar, ca regul, la adancimi de 120 -150 cm, auo structur glomerular-nuciform. Conin substane n cantitiinsuficiente, dar reacioneaz pozitiv la introducerea ngrmintelornaturale i la cele chimice de azot.

Solurile brune de pdure se formeaz sub pdurile de fagsau de stejar.Au un profil slab difereniat n orizonturi genetice. Culoarea lor este brun-deschis uneori rocat, structura glomelural, cu o compoziie mecanicuoar. Regimul hidric este suficient. Solurile nu conin carbonai i suntfavorabile pentru plantaiile de pomicole i soiurile de tutun aromat.

34

Clasificarea american a solurilor

Prezentata iniial in 1960 si definitivata in 1975 sub denumirea de SoilTaxonomy si imbunatatita in 1999, constituie poziia oficiala a Agriculturiidin Statele Unite in domeniul clasificrii solurilor.

In cadrul clasificarii americane se ntlnesc 11 ordine.1. Entisoluri (soluri primitive) sunt soluri tinere, nedezvoltate, fara

orizonturi distincte. profilul prezinta numai orizonturile A si C.2. Vertisoluri (soluri argiloase inchise care crapa) au un continut ridicat

de argile gonflante (> 30 %). Ele sunt raspandite atat in zonele temperatecat si in cea tropicala.

3. Inceptisolurile (soluri imature) pot fi mai evoluate decat entisolurile,dar in comparatie cu alte soluri din aceeasi regiune sunt imature (nu sunt instadiul de climax). Ele se formeaza in toate zonele climatice, exceptanddesertul, unde ele se exclud prin definitie.

4. Aridisolurile (solurile desertului) sunt aproape uscate tot timpul anului.Desertul este un veritabil muzeu al solurilor, intrucat acesta conserva sisolurile formate sub influenta climatelor anterioare, mai umede decat inprezent.

35

5. Mollisolurile sunt cele mai productive. Sistemul des de radacinifibroase al ierburilor favorizeaza dezvoltarea unui orizont A gros, negru,bogat in humus, cu o mare abundenta de substante nutritive pentru plante.

6. Spodosolurile (solurile acide ale terenurilor cu rasinoase) prezinta unorizont B spodic.

7. Alfisolurile (solurile cu multe baze schimbabile de sub padurile defoioase), prezinta un orizont argilic sau natric.

8. Ultisolurile (soluri de padure cu baze putine, din regiuni calde), au unorizont B argilic.

9. Oxisolurile (solurile tropicale foarte alterate) prezinta orizontul B oxic.Aceste soluri sunt formate in mod obisnuit pe roci sedimentare si rocicristaline bazice care se altereaza usor.

10. Histosolurile (soluri organice) sunt acumulari de materie organica inmedii care au fost prea umede, pentru ca ea sa se poata descompune.

11. Andisolurile sunt soluri bogate in allofane formate pe roci vulcanice.Cu toate ca sistemul de clasificare americana a declansat numeroase

critici, el s-a impus destul de repede in lumea stiintifica, prezentand o seriede avantaje.

36

Clasificarea FAO-UNESCO a solurilor

Nu reprezinta un sistem taxonomic in sine. Este o lista a principalelorunitati de sol si poate fi considerata ca o clasificare monocategoriala.Definitia unitatilor de sol se bazeaza pe proprietatile observabile simasurabile ale solului insusi, fapt care asigura caracterul naturalistic siobiectiv al clasificarii.

Legenda FAO-UNESCO - in editia revizuita 1998 - cuprinde 28 de gruparimajore de sol subdivizate la nivelul 2 in 153 de unitati, dupa cum urmeaza:

1. Histosoluri (folice, terrice, fibrice, tionice, gelice);2. Antrosoluri (arice, cumulice, fimice, urbice);3. Leptosoluri (eutrice, districe, rendzice, molice, umbrice, litice, gelice);4. Regosoluri (eutrice, calcarice, gipsice, districe, umbrice, gelice);5. Fluvisoluri (eutrice, calcarice, districe, molice, umbrice, tonice, salice);6. Gleisoluri (eutrice, distice, andice, molice, umbrice, tionice, gelice);7. Vertisoluri (eutrice, districe, calcice, gipsice);8. Andosoluri (haplice, molice, umbrice, vitrice, gleice, gelice);9. Arenosoluri (haplice, cambice, luvice, feralice, albice, calcarice,

gleice);10. Cambisoluri (eutrice, districe, calcarice, cromice, vertice, feralice,

gleice, gelice);

37

11. Calcisoluri (haplice, luvice, petrice);12. Gipsisoluri (haplice, clacice, luvice, petrice);13. Solonceacuri (haplice, molice, calcice, gipsice, sodice, gleice,

gelice);14. Soloneturi (haplice, molice, clacice, gipsice, stagnice, gleice);15. Kastanoziomuri (haplice, luvice, calcice, gipsice);16. Cernoziomuri (haplice, calcice, luvice, glosice, gleice);17. Faeoziomuri (haplice, calcarice, luvice, stagnice, gleice);18. Griziomuri (haplice, gleice);19. Luvisoluri (haplice, ferice, cromice, calcice, vertice, albice,

stagnice, gleice);20. Planosoluri (eutrice, districe, molice, umbrice, gelice);21. Podzoluvisoluri (eutrice, districe, stagnice, gleice, gelice);22. Podzoluri (haplice, cambice, ferice, carbice, gleice, gelice);23 Nitisoluri (haplice, rodice, humice);24. Lixisoluri (haplice, ferice, plintice, albice, stagnice, gleice);25. Alisoluri (haplice, ferice, humice, plintice, stagnice, gleice);26. Acrisoluri (haplice, feric, humice, plintice, gleice);27. Feralsoluri (haplice, xantice, rodice, humice, gerice, plintice);28. Plintisoluri (eutrice, districe, humice, albice).

38

Distinctia intre solurile zonale, intrazonale si azonale

Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate. Distributia peglob depinde de tipurile de climat si de vegetatie (altitudine silatitudine). Cele mai raspandite sunt lateritele, solurile rosii de savana(feruginoase), solurile rosii si galbene subtropicale, solurile cenusiide desert, cernoziomuri, soluri castanii de stepa , soluri argiloiluviare,podzoluri, soluri de tundra.

Solurile intrazonale la formarea lor un rol hotarator l-au avutconditiile locale (excesul de umiditate). Solurile de mlastini(hidromorfe), solurile formate pe calcar (rendzine).

Solurile azonale sunt soluri neevoluate, cu profil neconturat(exemplu soluri formate pe aluviuni recent depuse).

39Harta solurilor lumii

40Harta solurilor din Europa

41Harta solurilor din Romnia

42

Dune de nisip n deert Nisip vulcanic

Nisip cu particule de pietre semipretioase

Nisip cu minerale (metale grele)

Solul nisiposNisip de Vancouver Nisip din Hawaii

Graunti de nisip(microscop electronic)

43

Sol de lut Sol argilos

TurbaSol calcaros