Crimean Tatar Language Micro Scythian Crimean Tatar Alphabet

1

Búkreşt Darúlfúnunuñ Eğnebiy Tíl ler we Edebiyatlar Ihtiyariyesíñ tóretílmesíndeBúkreşt Darúlfúnunuñ Eğnebiy Tíl ler we Edebiyatlar Ihtiyariyesíñ tóretílmesíndeBúkreşt Darúlfúnunuñ Eğnebiy Tíl ler we Edebiyatlar Ihtiyariyesíñ tóretílmesíndeBúkreşt Darúlfúnunuñ Eğnebiy Tíl ler we Edebiyatlar Ihtiyariyesíñ tóretílmesínde

Tomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesíTomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesíTomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesíTomrîğa (Scythia Minor) Kîrîm Tatarşasîñ elifbesí

Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor)Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor)Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor)Alfabetul limbii tătare crimeene din Dobrogea (Scythia Minor) Conform UniversităŃi i din Bucureşti, Facultatea de limbi şi liConform UniversităŃi i din Bucureşti, Facultatea de limbi şi liConform UniversităŃi i din Bucureşti, Facultatea de limbi şi liConform UniversităŃi i din Bucureşti, Facultatea de limbi şi li teraturi străineteraturi străineteraturi străineteraturi străine

HárfHárfHárfHárf

LiteraLiteraLiteraLitera AtîAtîAtîAtî

DenoDenoDenoDeno---- minaŃiaminaŃiaminaŃiaminaŃia

OkîlmasîOkîlmasîOkîlmasîOkîlmasî PronunŃiaPronunŃiaPronunŃiaPronunŃia

A, a a - sózníñ heryerínde makbul, awuzartî, erínsíz, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (at, ana, kalmak, tatarlar, ramazan, bayram, kazakşa)

- a, ca a din ac, mama (at "cal", ana "mamă", kalmak "a rămâne", tatarlar "tătarii", bayram "sărbătoare, bairam", kazakşa "limba română, româneşte"). Este o vocală posterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Á, á á - sózníñ heryerínde makbul, awuzaldî, erínsíz, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr. Tellafuzî úş tarzda: 1. bazî sózlerde temíz awuzaldî okîlîr (şáş, lále). 2. bazî sózlerde ya yokarda aşîklanganday, ya da ya gibí okîlîr (káát, Kázim, Kániye). 3. bazîlarî yarîmawuzaldî okîlîr (árúw, ádet, sáát, mápís).

Koşak hárfler aá man áa ekí awaz ímlemez, koşaknîñ bírínğí hárfí okîlîp ses uyumî koşaknîñ ekínğí hárfíne kóre uydurulağagîn añlamîn taşîr. Mesela, kaár (kaygî)sózí tîpkî kar sózíndiy okîlîr amma ekí sózníñ şîgîş kelíşí ayîrîdîr, kaárden menkardan.

- á este un sunet specific tătarei crimeene: 1. aproximativ ca ea din belea (şáş "păr", lále "lalea"). 2. ca la punctul 1., sau aproximativ ca ia din chiar (káát "hârtie", Kázim "Chiazim", Kániye "Chianie"). 3. aproximativ ca a din belea (árúw "bun, bine", ádet "obicei", sáát "ceas, oră", mápís "temniŃă"). Este o vocală anterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Grupul de litere aá, nu simbolizează două vocale alăturate fiind o convenŃie de scriere care arată că citirea se face conform primei vocale din grup iar flexiunea cuvântului se face conform celei de a doua vocale din grup. De exemplu, citirea cuvântului kaár "grijă" este identică cu a lui kar "zăpadă" însă în cazul ablativ ele vor deveni kaárden "de/din grijă", respectiv kardan "de/din zăpadă". Similar trebuie tratat şi grupul de litereáa. De exemplu, cuvântul nikáa "cununie" se citeşte ca şi cum ar fi "niká"iar dativul său va fi nikáaga "spre/la cununie".

B, b be - sózníñ soñînda kayriymakbul, kapalî, ótken, koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (babay, bel, bílmek, búber, kurban, bayram).

- b, ca b din bob, babă (babay "tătic", bel "talie, mijloc, şale", bílmek "a şti", búber "ardei", bayram "sărbătoare, bairam"). Este o consoană oclusivă, sonoră, bilabială şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

Ç, ç çe - sózníñ heryerínde makbul, yarîkapalî, ótmegen, tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (íşçí, çetin, kardaşça).

Ğalpak kîrîm tatarşasînda ç awaznîñ yeríne kóbísí ş awazî kullanîlîr. Mesela túrúkşeníñ çanak man çengel sózlerí kîrîm tatarşada şanak man şengel píşímín alîr.

- ç, ca şi c din cimpoi, ceară (íşçí "lucrător, muncitor", çetin "abrupt, sever, dificil", kardaşça "frăŃeşte"). Este o consoană semioclusivă, surdă, prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

În tătara crimeană autentică se manifestă o puternică tendinŃă de a înlocui acest sunet cu ş. Cuvinte cum ar fi çanak "farfurie", çengel "cârlig" din limba turcă se vor regăsi în tătara crimeană sub forma şanak, şengel.

2

HárfHárfHárfHárf LiteraLiteraLiteraLitera

AtîAtîAtîAtî DenoDenoDenoDeno----

minaŃiaminaŃiaminaŃiaminaŃia


D, d de - ald man dad sózlerníñ tîşînda sózníñ soñînda kayriymakbul, kapalî, ótken, tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (ders, dargîn, dak, kóydeş, dúlber, kîdîrlez).

- d, ca d din dar, direct (ders "lecŃie", dargîn "supărat", dak "munte, muntean, dac", kóydeş "consătean", dúlber "încântătoare"). Este o consoană oclusivă, sonoră, dentală şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt, cu expeŃia cuvintelor ald "partea din faŃă, partea anterioară" şi dad "gust".

E, e e - sózníñ heryerínde makbul, awuzaldî, erínsíz, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (men, nene, sene, kelmek , teneke).

- e, ca e din elev, telefon (men "eu", nene "mamă", sene "an", kelmek "a veni", teneke "tablă"). Este o vocală anterioară, nelabială, deschisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

F, f fe/pe - arapşa man ağemğeden kelmeşíktír. 1. muwallímatşa tellafuzunda, sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, tíşten-erínden okîlgan bír tartîkawazdîr (fayda, laf, afet, figel). 2. ğalpak tatarşa tellafuzunda, f yeríne p okîlîr (fayda sózí payda okîlîr, laf sózí lapokîlîr, afet sózí apet okîlîr, figel sózí pigel okîlîr).

- F, f este o literă provenită din limba arabă şi din persană. 1. în fonetism academic se pronunŃă f, ca f din fată, fereastră (fayda "folos", laf "vorbă, cuvânt", afet "urgie", figel "acŃiune, verb"). Este o consoană constrictivă, surdă, labiodentală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt. 2. în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează consoanei p(cuvântul fayda se pronunŃă payda, laf se pronunŃă lap, afet se pronunŃăapet, figel se pronunŃă pigel).

G, g ge - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. awuzaldî e, i sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda ya da y yarîtartîkawaznîñ aldînda tabîlganda, ğîmşak ge atîn taşîp kapalî, ótken, tañlaydan okîlgan bír tartîkawazdîr (şíñgen, gezmek, gizem, nergis, gyúm). 2. awuzaldî á, í, ó, ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda, kattî ge atîn taşîp kapalî, ótken, tílşíkten okîlgan bír tartîkawazdîr (gázáta, tegíz, gómelek, gúl, sózlígí). 3. awuzartî a, î, o, u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda, kas-kattî ge atîn taşîp kîsîk, ótken, kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr, tîpkî arapşanîñ gayîn غ hárfíndiy(agaş, kagîşma, moñgol, daragurt). Sózníñ soñînda kayriymakbul bír tartîkawazdîr.

- se pronunŃă în trei feluri, pronunŃia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă: 1. g (moale), ca g din ghem, ghimpe când face parte din silabe care conŃin vocalele anterioare e, i sau atunci când precede semiconsoana y (şíñgen "lichid", gezmek "a se plimba", gizem "mister", nergis "narcisă", gyúm"ghium"). Este o consoană oclusivă, sonoră, palatală. 2. g (dur), ca g din goarnă, gară când face parte din silabe care conŃin vocalele anterioare á, í, ó, ú (gázáta "gazetă", tegíz "neted", gómelek "fluture", gúl "trandafir"). Este o consoană oclusivă, sonoră, velară. 3. g (extradur), ca gayîn غ din limba arabă, când face parte din silabe care conŃin vocalele posterioare a, î, o, u (agaş "lemn", kagîşma "lovire, cacofonie", moñgol "mongol", daragurt "mărar"). Este o consoană constrictivă, sonoră, postvelară. Nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt

Ğ, ğ ğe - sózníñ soñînda kayriymakbul, yarîkapalî, ótken, tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (tatarğa, ağem, ağun, ğúrek, ğamí).

Kîrîm tatarşanîñ Ğ, ğ hárfí túrúkşeníñ C, c hárfníñ koşagîdîr, túrúkşeníñ okîlmagan"yumuşak g" ğ hárfí men karîştîrmamalîdîr.

- ğ, ca g din gem, girafă (tatarğa "limba tătară, tătăreşte", ağem "persan", ağun "cosmos", ğúrek "inimă", ğamí "geamie, moschee"). Este o consoană semioclusivă, sonoră, prepalatală şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

Corespunde literei C, c din limba turcă şi nu trebuie confundată cu"yumaşak g" ğ din turca modernă care nu se pronunŃă, având rolul de a prelungi vocala anterioră cu jumătate din lungimea sa.

3





H, h he - arapşa man ağemğeden kelmeşík bír hárf bolganîna, ekí túrlí kullanîlîr: 1. muwallímatşa tellafuzunda, kas-kattî he atîn taşîp sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr, tîpkî arapşa man farsşada (hafta, his, tarih). 2. ğalpak kîrîm tatarşa tellafuzunda okîlmaz.

Bazîlarî, başka altay tíllerínde h awazlî tellafuzlî sózler, mesela túrúkşeníñ hasta, halk, yahşî sózlerí, kîrîm tatarşada k awazlîdîr, kasta, kalk, yakşî şekílínde.

- H, h este o literă provenită din limba arabă şi din persană. 1. în fonetism academic se pronunŃă h (extradur), ca h din horă, crah (hafta "săptămână", his "simŃ", tarih "istorie"). Este o consoană constrictivă, surdă, postvelară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt. 2. în fonetismul tătarei crimeene autentice nu se pronunŃă (hafta se pronunŃăapta, his se pronunŃă is, tarih se pronunŃă tariy).

Unele cuvinte care în alte limbi altaice conŃin sunetul h cum ar fi hasta "bolnav", halk "popor", yahşî "bun" din limba turcă, se regăsesc în tătara crimeană cu sunetul k adică sub forma kasta, kalk, yakşî.

Đ, i i - sózníñ soñînda kayriymakbul, awuzaldî, erínsíz, tar okîlgan bír sozîkawazdîr (it, insan, biñ).

- i, ca i din ilic, infinit (it "câine", insan "om", biñ "o mie"). Este o vocală anterioară, nelabială, închisă şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

Í, í í - sózníñ heryerínde makbul, kîrîm tatarşaga mensup, i men î arasînda, awuzaldî, erínsíz, tar okîlgan bír sozîkawazdîr (íş , kírpí, bílmek, tíl, ğamí, sózlík).

- í este un sunet specific limbii tătare, intermediar între i şi î , asemănător cu idin sind, în limba germană (íş "treabă", kírpí "arici", bílmek "a şti", tíl "limbă, ğamí "geamie, moschee""). Este o vocală anterioară, nelabială, închisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Î, î î - sózníñ heryerínde makbul, awuzartî, erínsíz, tar okîlgan bír sozîkawazdîr (îşan, sîzîklî, tîpîrtî, bîzîk, kîrîm).

- î, ca î din înalt, hotărî (îşan "şoarece", sîzîklî "dungat, vărgat", tîpîrtî "tropot", bîzîk "stricat, defect", kîrîm "crimean, câmpean, scit", sózlík "dicŃionar"). Este o vocală posterioară, nelabială, închisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

J, j je - sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótken, tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (jagun, borj, taj, láj, mújde).

- j, ca j din jucărie, cojoc (jagun "escadron, companie", borj "datorie", taj "coroană", láj "medicament", mújde "veste bună"). Este o consoană constrictivă, sonoră, prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

4





K, k ke - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. awuzaldî e, i sozîkawazlarnîñ eğíklerínde ya da y yarîtartîkawaznîñ aldînda tabîlganda, ğîmşak ke atîn taşîp kapalî, ótmegen, tañlaydan okîlgan bír tartîkawazdîr (ker, kelmek, kitap, erkin, kyor). 2. awuzaldî á, í, ó, ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda, kattî ke atîn taşîp kapalî, ótmegen, tílşíkten okîlgan bír tartîkawazdîr (kámil, kírpík, kók, túk). 3. awuzartî a, î, o, u sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda, kas-kattî ke atîn taşîp kapalî, ótmegen, kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr, tîpkî arapşanîñ kaf قhárfíndiy (kîrîm , kîdîrlez, sakal, koraz, kuyruk, kurban, kazak, kurultay). Sózníñ heryerínde makbul bír tartîkawazdîr.

Búgún Kîrîmda kullanîlgan elifbede kas-kattî ke awazî úşún Q, q hárfí kullanîlîr.

- se pronunŃă în trei feluri, pronunŃia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă: 1. k (moale), ca şi c din chitară, chel când face parte din silabe care conŃin vocalele anterioare e, i sau atunci când precede semiconsoana y (ker "corb", kelmek "a veni", kitap "carte", erkin "liber, independent", kyor "chior"). Este o consoană oclusivă, surdă, palatală. 2. k (dur), ca şi c din carne, arc când face parte din silabe care conŃin vocalele anterioare á, í, ó, ú (kámil "desăvârşit", kírpík "geană", kók "cer", túk "puf"). Este o consoană oclusivă, surdă, velară. 3. k (extradur), ca şi kaf ق din limba arabă, când face parte din silabe care conŃin vocalele posterioare a, î, o, u (sakal "barbă", kîrîm "crimean, câmpean, scit", koraz "cocoş", kuyruk "coadă", kazak "cazac, român", kurultay "adunare, consiliu"). Este o consoană oclusivă, surdă, postvelară. Poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

În alfabetul utilizat în Crimea sunetul k (extradur) este simbolizat prin litera Q, q.

L, l le - tabîlgan eğíkníñ sozîkawazîna kóre ya aldîndakî eğíkníñ sozîkawazîna kóre okîlîr: 1. ğîmşak le atîn taşîp tílkanatî, yuwaktan okîlgan ğîmşak bír tartîkawazdîr:

a) awuzaldî á, e, i, í, ó, ú sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlganda (lále, sílmek, bólmek, kúlúş, sózlíkler). b) awuzartî sozîkawazlarnîñ eğíklerínde tabîlîp aldîndakî eğík awuzaldî sozîkawazlî bolsa (bela, fanila, illa, súlale, tellafuz).

2. hem ózí tabîlgan eğík hem alîndakî eğík awuzartî a, î, o, u sozîkawazlî bolsa, kattî leatîn taşîp tílkanatî, yuwaktan okîlgan kattî bír tartîkawazdîr (kalabalîk, akîl, loksa, kul, tatarlar, toplantî). Sózníñ heryerínde makbul bír tartîkawazdîr.

- se pronunŃă în două feluri, pronunŃia sa fiind determinată de caracteristicile vocalei din silaba respectivă dar poate fi influenŃată şi de vocala din silaba anterioară: 1. l (moale), aproximativ ca l din leac, leagăn:

a) când face parte din silabe care conŃin vocale anterioare - á, e, i, í, ó, ú(lále "lalea", sílmek "a şterge", bólmek "a împărŃi", kúlúş "râset", sózlíkler "dicŃionare"). b) când face parte din silabe care conŃin vocale posterioare dar care sunt precedate de vocalele anterioare - á, e, i, í, ó, ú (bela "necaz", fanila "flanelă", illa "pe orice cale, întotdeauna", súlale "dinastie", tellafuz "pronunŃare, fonetism").

2. l (dur), ca l din lac, lume atunci când atât silaba din care face parte cât şi silaba precedentă conŃin vocale posterioare - a, î, o, u (kalabalîk "aglomeraŃie", akîl "minte", loksa "lehuză", kul "rob", tatarlar "tătarii", tatarlîk "tătarii, tătărime", toplantî "adunare"). Este o consoană laterală, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

5





M, m me - sózníñ heryerínde makbul, geñízden, koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (maraz, memleket, limon, píşím, múren, kîtîm, músúlman, tatarman, ramazan, bayram, namaz, murat)

- m, ca m din mac, mere (maraz "maladie", memleket "Ńară", limon "lămâie", píşím "aspect", múren "fluviu", tatarman "sunt tătar", bayram "sărbătoare, bairam", kîrîm "crimean, câmpean, scit", músúlman "musulman, namaz "rugăciune", murat "dorinŃă"). Este o consoană nazală, bilabială şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

N, n ne - sózníñ heryerínde makbul, geñízden, tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (nakîş, nane, níşan, kanun, şaganoz, tatarman, ramazan, namaz).

- n, ca n din nas, nene (nakîş "broderie", nane "mentă", níşan "semn, logodnă", kanun "lege", şaganoz "crab", tatarman "sunt tătar", namaz "rugăciune"). Este o consoană nazală, dentală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Ň, ň eň - sózníñ başînda kayriymakbul, kîrîm tatarşaga mensup, geñízden, kekírdekbaşî okîlgan bír tartîkawazdîr (mañlay, şoñgîr, soñ, ğeñmek).

- este un sunet specific tătarei crimeene pronunŃat aproximativ ca ng dinlong, în limba engleză (mañlay "frunte", şoñgîr "vultur", soñ "sfârşit", ğeñmek "a învinge"). Este o consoană nazală, postvelară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt cu excepŃia celei iniŃiale.

O, o o - sózníñ heryerínde makbul, awuzartî, erínlí, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (ortak, kol, toprak, moşak, palto, toplantî).

- o, ca o din oaie, cocoş (ortak "asociat", kol "mână", toprak "pământ", moşak "mărgea", palto "palton", toplantî "adunare"). Este o vocală posterioară, labială, deschisă şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Ó, ó ó - kîrîm tatarşaga mensup, sózníñ soñînda kayriymakbul, o man túrúkşeníñ öarasînda, awuzaldî, erínlí, geñíş okîlgan bír sozîkawazdîr (ógíz, órdek, kóz, tóle, sózlík).

- este un sunet specific tătarei crimeene, intermediar între o şi ö din limba turcă, asemănător cu o din chior (ógíz "bou", órdek "raŃă", kóz "ochi", tóle "coteŃ", sózlík "dicŃionar"). Este o vocală anterioară, labială, deschisă şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

P, p pe - sózníñ heryerínde makbul, kapalî, ótmegen, koşakerínlí okîlgan bír tartîkawazdîr (papîr, kepek, pepiy, pogaşa, túp, toplantî).

- p, ca p din pană, pepene (papîr "vapor", kepek "tărâŃă", pepiy "curcă", pogaşa "pateu", túp "fund", toplantî "adunare"). Este o consoană oclusivă, surdă, bilabială şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

R, r re - sózníñ heryerínde makbul, tíríldewğí, tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (renk, tór, erík, makoron, dúrúst, kîrîm, tatarlîk, kurban, ramazan bayramî, murat).

- r, ca r din rană, rece (renk "culoare", tór "fundal", erík "corcoduşă", makoron "macaroane", dúrúst "corect", tatarlîk "tătării, tătărime", ramazan bayramî "sărbătoarea ramazanului", kîrîm "crimean, câmpean, scit", murat "dorinŃă"). Este o consoană vibrantă, dentală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

S, s se - sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, yuwaktan okîlgan bír tartîkawazdîr (sasîk, ses, eksík, sogan, sút, músúlman, sózlík).

- s, ca s din sanie, sistem (sasîk "împuŃit", ses "voce", eksík "lipsă", sogan "ceapă", sút "lapte", músúlman "musulman", sózlík "dicŃionar"). Este o consoană constrictivă, surdă, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Ş, ş şe - sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótmegen, tañlayaldî okîlgan bír tartîkawazdîr (tatarşa, şapa, beş, şeşmek, şómíş, kazakşa).

- ş, ca ş din şase, tuş (tatarşa "limba tătară, tătăreşte", beş "cinci", şeşmek "a dezlega", şómíş "polonic", kazakşa "limba română, româneşte"). Este o consoană constrictivă, surdă, prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

6





T, t te - sózníñ heryerínde makbul, kapalî, ótmegen, tíşten okîlgan bír tartîkawazdîr (tatar, tatlî, bet, torgay, tot, ústún, toplantî, murat).

- t, ca t din tată, pitit (tatar "tătar", bet "obraz", torgay "vrabie", tot "rugină", ústún "superior", toplantî "adunare", murat "dorinŃă"). Este o consoană oclusivă, surdă, dentală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

U, u u - sózníñ soñînda kayriymakbul, awuzartî, erínlí, tar okîlgan bír sozîkawazdîr (urba, uğuz, buyuruk, suw, kurban, kurultay, murat).

- u, ca u din ud, tutun (urba "îmbrăcăminte", uğuz "ieftin", buyuruk "ordin", suw "apă", kurultay "adunare, consiliu", murat "dorinŃă"). Este o vocală posterioară, labială, închisă şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

Ú, ú ú - ekí tarzda okîlîr: 1. u man túrúkşeníñ ü arasînda, awuzaldî, erínlí, tar okîlîr (úşúnğí, úgúle, súrúw, túz, kúl, músúlman). 2. bazîlarî, y yarîtartîkawaznîñ katînda tabîlganda, taa awuzaldî, taa erínlí, túrúkşedekí ü gibí okîlîr (úy, úyeñ, súyúw, múyúz). Sózníñ soñînda kayriymakbuldur.

- este un sunet specific tătarei crimeene, pronunŃat astfel: 1. ú, intermediar între u şi ü din limba turcă, aproximativ ca u din chiul(úşúnğí "al treilea", úgúle "ciovică", súrúw "cârd", túz "drept", kúl "scrum", músúlman "musulman"). Este o vocală anterioară, labială, închisă. 2. în vecinătatea semiconsoanei y se pronunŃă prin potenŃarea anteriorităŃii şi labialităŃii, ca ü din limba turcă (úy "casă", úyeñ "hermelină", súyúw "iubire", múyúz "corn"). Nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt.

V, v ve/we - kelmeşíktír, ekí túrlí kullanîlîr: 1. muwallímat kîrîm tatarşasî tellafuzunda, sózníñ soñînda kayriymakbul, kîsîk, ótken, tíşten-erínden okîlgan bír tartîkawazdîr (vuğut, vazife, enver, vakîf). 2. ğalpak kîrîm tatarşa tellafuzunda, v yeríne w okîlîr (vuğut sózí wuğut okîlîr, vazifesózí wazipe okîlîr, enver sózí enwer okîlîr, vakîf sózí wakîp okîlîr).

- V, v este o literă provenită din alte limbi. 1. în fonetism academic se pronunŃă v, ca v din vară, tiv (vuğut "corp", vazife "sarcină", enver "foarte strălucitor", vakîf "donaŃie, fundaŃie"). Este o consoană constrictivă, sonoră, labiodentală şi nu poate ocupa poziŃie finală în cuvânt. 2. în fonetismul tătarei crimeene autentice se asimilează semiconsoanei w(cuvântul vuğut se pronunŃă wuğut, vazife se pronunŃă wazipe, enver se pronunŃă enwer, vakîf se pronunŃă wakîp).

W, w we - sózníñ heryerínde makbul, koşakerínlí okîlgan bír yarîtartîkawazdîr (wuruw, saw, mawî, ğewez).

- w este o semiconsoană specifică tătarei crimeene pronunŃată aproximativ caw din well, în limba engleză (wuruw "lovire", saw "sănătos", mawî "albastru", ğewez "nucă"). Este o semiconsoană bilabială şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Y, y ye - sózníñ heryerínde makbul, tañlayaldî okîlgan bír yarîtartîkawazdîr (yalan, kîyîş, tay, neniy, ógíy, bayram, kurultay).

- y este o semiconsoană specifică tătarei crimeene care se pronunŃă aproximativ ca i din ied, iarbă (yalan "minciună", kîyîş "strâmb", tay "mânz", neniy "mămică", ógíy "orfan", bayram "sărbătoare, bairam", kurultay "adunare, consiliu"). Este o semiconsoană prepalatală şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Z, z ze - sózníñ heryerínde makbul, kîsîk, ótken, yuwaktan okîlgan bír tartîkawazdîr (zararsîz, zelzele, toz, zírkír, ziyan, kîdîrlez, ramazan, kazakşa, sózlík, namaz).

- z, ca z din zână, zer (zararsîz "inofensiv", zelzele "seism", toz "praf", zírkír "burniŃă", ziyan "risipă", kazakşa "limba română, româneşte", sózlík "dicŃionar", namaz "rugăciune"). Este o consoană constrictivă, sonoră, alveolară şi poate ocupa orice poziŃie în cuvânt.

Documents

Crimean Tatar Language Micro Scythian Crimean Tatar Alphabet