Criminal is Tika

7/21/2019 Criminal is Tika

http://slidepdf.com/reader/full/criminal-is-tika-56da3dbb0fe4b 1/14

Criminalistika. Urme de materie biologica umana.

Dintre urmele biologice de natura umana o frecventa deosebita o au urmele desinge, fragmentele de tzesuturi si rele de par.

Urmele de singe pot aparea ca rezultat a unor leziuni la locul faptei savirsite siaceasta poate determina gravitatea leziunilor, starea persoanei lezate precum siforma sub care se prezinta urmele de singe. Deoarece in cazul cind sunt lezate vasesangvine arteriale urmele vor lasate pe un spatiu mai mult sau mai putin conturatsau chiar vor gasite balti de singe. Picaturile de singe mai con rma deplasareapersoanei sau transportarea acesteia iar dupa forma petelor se poate de apreciatdirectia de deplasare aceasta avind o importanta deosebita pentru efectuareaactiunilor de urmarire penala, forma petelor de singe pot determina inaltimea siunghiul sub care cad picaturile de singe iar in cazul contactului direct cu perosanalezata se formeaza urme de stergere.

urmele de singe proaspete ele sunt usor vizibile si sunt perceppute de ochiul umandupa culuoare ceia ce presupune ca descoperirea urmelor de singe este efectuataprin cercetarea vizuala a obiectelor de la fata locului sau de la locul savirsiriiinfractiunii precum si asupra inbracamitelor, uneltelor, geamuri pereti si mijloace detransport.

Insa in cazul urmelor uscate ele isi schimba culuoarea.

le pot schimbate la culoare si in unele cazuri pot confundate cu alte pete dealta origine, inclusiv vopsea, cerneala, rugina sau produse alimentare.

In cazul urmelor invechite, descoperirea lor mai ales daca acestea au e!istat inconditii nefavorabile intrun loc deschis sub actiunea directa a razelor solareumeditatea, sau au fost depuse pe obiecte absorbante, atunci acestea implicafolosirea de metode speciale de cautare inclusiv si lumina ultravioleta.

"ezultatele pozitive de cautare a astfel de urme se pot obtine in cazul folosiriisurselor de lumina concentrata aplicarea instrumentelor optice de marire, aplicareadispozitivelor de ltrare precum si a radiatiilor ultraviolete insa cel mai complicateste descoperirea urmelor deteriorate deoarece majoritatea cazurilor persoaneleintreprind masuri de inlaturare a acestor urme cum ar , prin stergere, razuire,spalarea acestora.

Insa practica demonstreaza ca in asemenea situatii descoperirea urmelor de singepoate efectuata in caz daca sunt aplicate instrumente profesionale si in cazuldeterminarii si descoperirii urmelor deteriorate este necesar de a atrage atentia laobiectele de culoare intrunecata deoaarece pe aceste obiecte urmele nu suntobservate de faptuitor dar pot stabilite de criminalisti. #a fel in cazul urmelordeteriorate trebue de mai tras atentia si la gaurile sireturilor a incaltamintei. #a felin crapaturile parchetului sau altei podea. Pe suprafetele dintre obiectele de mobila,



precum si in cusaturile inbracamintei. Urmele de singe pe sol sau zapada daca aufost descoperite ele trebue sa e ridicate cu portiunea de materie iar in cazulurmelor uscate, acestea trebue sa e razuite sau se aschiaza impreuna cu oportiune din suport. Urmele in stare lichida sunt absorbite cu o pipeta sau cu o hirtie

ltru.

In cazul procedeelor tehnice de ridicare a urmelor de singe care sunt recomandatede literatura de specialitate trebue sa e facute $ precizari.

%. #a procedeele tehnice de ridicare se va recurge doar in cazurile in care urmele desinge se gasesc pe obiecte, care nu pot transportate sau ridicate de la fata locului.

$. Urmele de singe mai ales cu preponderenta acelor de tesuturi musculare, resturide masa, urmele de piele trebue sa e ridicate si cercetate simultan.

!pertiza biologica a urmelor de singe poate sa stabileasca citeva elemente sianume daca urmele ridicate sunt sau nu de natura umana, $. "egiunea corporala dela care provine.

&. Daca ele contin alcool sa elemente to!ice. '. Care este grupa de singe.(. Dacaurmele de singe provin de la victima, presoana suspecta sau de la alte persoane dela care se iau probe sangvine de comparatie.

$)))) a $ categorie du urme sunt rele de par.

Ca obiecte creatoare de urme mijloacdle de transport pot privite sub & aspecte.

%. Cele auto propulsante

$. Celel de tractiune animala.

In cazul mijloacelor de transpor cu tractiune animala prevaleaza carutele sau saniii,iar in cazul mijloacelor de transport actionate prin efort zic, cea mai mareraspindire o au bicicleta.

In cazul unui accident de circulatie, si incazul folosirii mijloacelor de transport la o

infractiune, acestea pot crea urme. *i anume urme forma adica urme care reproducconstructia e!terioara a partii de contact. *au urme materie care pot prezentatesub resturi de substante sau obiecte.

#a fel la fata locului in functie de suprafata pe care se circula. Pot lasate urme deadincime, urme de suprafata, urme statice, urme dinamice, urme de strati care side destratig care.



In cele mai dese cazuri urmele create de rotile mijloacelor de transport vor denatura statica + in cazul stationarii, iar in caz de rulare normala precum si in caz defrinare.

ijloacele de transport de multe ori creaza urme insa tot o data practica a

demonstrat ca ele pot si purtatoare de urme. -ceste urme apar de obicei in caz delovire sau tamponare si pe mijlocul de transport sunt create urma forma de lovire sianume de adincime, rupturi, sau urme materie, care se prezinta sub forma deresturi de substante cum ar ulei, motorina, bucati de vopsea pete de singe sauchiar shi bre de materie. Insa pe linga caracteristicile generale, urmele mijloacelorde transort mai pot furniza si niste indicii individuale care se refera in primul rind laroti si sanii care provin din utilizarea mijlocului de transport si sunt prezentate subforma de elemente de uzura. Cum ar rupturi, stirbiri, perforari si altele, la fel prinstudiul urmelor in deosebi acelor de roti se pot depista si anumite caracteristivci degrup cum ar numarul si distanta dinttre roti. umarul dde roti pe o osie, latimea sicircumferinta rotilor precum si con guratia desenului antiderapant la fel urmele subforma de cioburi de sticla, bucati de lemn, bucati de masa plastica care suntdesprinse de la mijlocul de transport in procesul accidentului la fel pot conduce laidenti carea mijloacelor de transport prin metoda reproducerii intregului dupapartile componente in ceia ce priveste mijloacele cu tractiune animala si celemanuala rotile carora sunt acoperite cu pneuri creaza aceleas urme ca siautomobilul, insa carutele cu roti de lemn, in conditii favorabile de sol creaza urmein care se reproduc dimensiunile sinei, forma si distantele dintre cuile de zare carepot servi la identi carea criminalistica. *aniile creaza urme de frecare si care potreproduce dimensiunile, forma suprafetelor d e contact si distanta dintre acestea incazul urmelor mijloacelor de transport cu tractiune animala preucm si a celor

actionate manual ele smai sunt insotite si de urmele de picioare animale, acesteurme poate indica specia animala si numarul animalelor directia de circulare iar incazurile in care urmele sunt vadit imprimate urmele mai pot sa reproduca sianumite elemente caracteristice individuale cum ar crapaturi ale copitei, stirbiri,dimensiuni de uzura a potcoavelor, particularitati de forma precum si alte elementeindividuale. Descoperirea si identi care urmelor mijloacelor de transpport, se facede catre organele de cercetare si urmarire penala prin aplicarea metodelor si amijloacelor tehnico stiinti ce de care dispun, in cazuridle mijloacelor de trasnportautopropulsante, !area urmelor impune si efecturarea diferitor masurari. In rapoortcu elementele traseului de circulatie al transportului, precum si al corpului umansau cadavrului, si cu alte obiecte cu care autovehicolul a venit in contact. /oateaceste date trebue sa e consemnate in procesul verbal, si trebue sa e intocmitplanul schita de la fata locului. Insa concomitent cu masurarile urmele mijloacelorde transport in deosebi cele semnalate in procesul verbal trebue sa e fotogra ateaplicinduse pe larg metodele fotogra ce cunoscute in special metoda fotometrica.

/ema0 balistica judiciara.



otiuni generale, obiectul si sarcina criminalistice.

otiunea si clasi carea armelor de foc.

unitiile armelor de foc si e!plozibile.

Cercetarea locului faptei prin aplicarea armei de foc si a e!plozivelor.

-. otiuni generale, descoperirea si !area armelor de foc.

1. Descoperirrea tuburilor si a proectivelor.

C. *tabilirea directie shi distantei a locului unde sa tras.

!pertiza balistica

cercetarea criminalistica al armelor albe.

1alistica judiciara constitue o ramura acriminalisticei care are destinatia investigariiarmelor de foc, munitiilor, urmelor de impuscaturi, in vederea elaborarii metodelor,mijloacelor, privind fabricarea pastrarea. Principalul scop al balisticii consta in

%. laborarea metodelor si a mijloacelor necesare pentru descoperire !are siredicarea urmelor.

$. -rgumentarea procedeelor de cercetare la fata loccului, in vederea determinariiin special a directiei, distantei.

#ocului de unde sa tras, numarul si succesiunea impuscaturilor.

$. Prin arma de foc se intelege un dispozitiv tehnic destinat nimicirii sistemelor viiprin tragerea cu proectile puse in miscare de energia gazelor care ard ca urmare ae!ploziei, pulberii sau a altei substante substituente in criminalistica e!ista maimulte criterii de clasi care a armelor de foc si anume %. Dupa modul de fabricaredeosebim arme de fabricatie industriala adica sunt acle care sunt produse dupaanumite tehnologii pentru anumite sisteme si modele de arma.

$. -rme atipice care se clasi ca in arme de fabricatie industriala insa care au suferitcareva modi cari cum ar retezarea patului sau a tevii.

$. -rme de constructie proprii care sunt ansamblate si improvizate si suntcunoscute sub denumirea de arme rudimentare.

$. Dupa destinatia acestora0

arme militare sau de lupta, arme de vinatoare, arme sportive.

&. Dupa lungimea tevii deosebim.



-rme cu teava scurta +revolvere, pistoale)

$. /eava medie , pistoale semiautomate si automate.

&. Cu teava lunga. Carabine, arme de lupta. -rme de vinatoare.

In functie de onstructia canallului tevii deosebim.

-rme cu teava ghintuita

arme cu tava lisa

arme de constructie combinata.

Dupa calibru.

-rme de calibru mic.

Pin la 2,&(.-rme de calibru mijlociu,

pin la 3 mm.

-rme de calibru mare de la 3.

In cazul tragerii se pot determina urmatoarele caracteristici

%. /ipul armei de foc.

$. odelul, calivrul si seria,

&. Daca arma este incarcata sau nu. Cite cartuse se a4a in incarcator. *i daca inteava se a4a cartus.

'. Daca arma este in stare tehica cuvenita.

#a fel si daca pe teava se gasesc resturi de tragere.

Cum ar miros, funingina sau depuneri de zgura.

(. Daca arma este in stare de tragere precum si pozzitia mecanismelor de inchidere.

In cazul cind se face ridicarea armei de foc care este gasita la fata locului.

Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, deadincime, de suprafata, de strati care sau destrati care. 5orma, relieful,



dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se vastabili si !a urmatoarele caracteristici.

%. Urma plantei, piciorul descaltat,

$. Urma de incaltaminte.

Urma pllantei, ne re4ecta urmatoarele caracteristici,

%. #ungimea urmei, care este distanta dintre e!trema posterioara a calciiului shi ceaanterioara a degetului.

$. #atimea urmei, care este distanta dintre e!tremele laterale ale regiuniimetarsiene

&. #atimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.

'. #atimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiuneametarsiana shi tarsiana.

(. Unghiul degetelor. De la calcii.

$.). Urma de incaltaminte poate caracterizata prin %. #ungimea urmei. Care estedistanta dintre e!tremele virfului unghiului si al tocului.

$. #ungimea pingelei

&. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina las rsitul tocului.

'. #atimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,+ pingelei).

(. #atimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.

2. #atimea tocului care este partea interioara al tocului.

Urmele de picioare mai rar pot ridicate in comun cu obiectul purtator insa acesteapot ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazulurmelor de suprafata.

ularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, este

necesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei,insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.

#a fel, urmele de picioare sunt !ate prin fotogra ere care trebue sa e e!ecutate lafata locului in $ feluri

in schita si in detaliu.



In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturosaceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simplamasura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.

Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. In

cazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapeziisau %6 grade.

'. -lte urme lasate de catre om.

Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti re4ecta elementele de structura aaparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia e!terioara a dintilorcare in ansamblu, ar putea asigura identi carea autorului urmelor.

-paratul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar forma, lungimea, latimeadintilor, interpozitia acestora. Pot sa e dinti rari, incalecati sau ingramaditi.

ste de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa e efectuata incomun cu obiectul purtator. Iar e!aminarea urmelor se face prin comparare aelementelor caracteristice relevante in coraport cu urmele modele care au fostridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.

urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau reliefcare asigura identi carea autorului in acest caz e!pertul trebue sa solutionezeproblema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoanasuspecta.

Urmele de buze pot sa re4ecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anume

cu privire la virsta si se!ul persoanei caracteristicile generale a buzelor, naturasubstantei de strati care precum si numarul de persoane participante la formareaurmelor.

Dispunerea e!pertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impuneobtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de lapersoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.

Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile desticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la loculfaptei,

in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justi cat prin urmele modele de dintisau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebia medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.

$. Urmelel create de obiecte vestimentare.

In criminalistica urmele de inbracaminte, pot de nite ca modi cari produse pesuprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate



purtata e de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta ainfractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in & aspecte.

*i anume.

Urme ca amprente care se formeaza prin contactul zic direct a7 obiectelor deinbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele destructura a acestora.

$. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violenteasupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.

&. 5ibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si aagresorului. *au pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport sialte piese.

Descoperirea si !area urmelor nu implica procedeie speci ce. -cestea se

realizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul !arii si ridicarii urmelor ca corpuridelicte.

Urmele de materie biologica umana.

Descoperirea urmelor se face prin descrierea procesului verbal.

Care trebue sa contina date cu referire la urma de picior, de incaltaminte, deadincime, de suprafata, de strati care sau destrati care. 5orma, relieful,dimensiunea precum si alte semnalmente, astfel prin masurare a urmei, se vastabili si !a urmatoarele caracteristici.

%. Urma plantei, piciorul descaltat,

$. Urma de incaltaminte.

Urma pllantei, ne re4ecta urmatoarele caracteristici,

%. #ungimea urmei, care este distanta dintre e!trema posterioara a calciiului shi ceaanterioara a degetului.

$. #atimea urmei, care este distanta dintre e!tremele laterale ale regiuniimetarsiene

&. #atimea urmei in regiunea tarsiana , precum si a calciiului in zona centrala.

'. #atimea arcadei, care este latimea mijlocului piciorului dintre regiuneametarsiana shi tarsiana.

(. Unghiul degetelor. De la calcii.



$.). Urma de incaltaminte poate caracterizata prin %. #ungimea urmei. Care estedistanta dintre e!tremele virfului unghiului si al tocului.

$. #ungimea pingelei

&. Partea intermediara a tocului care este de la partea posterioara a calciiului pina las rsitul tocului.

'. #atimea pingelei care este partea de mijloc a urmei incaltamintei,+ pingelei).

(. #atimea partii intermediare, care este mijlocul dintre pingea si toc.

2. #atimea tocului care este partea interioara al tocului.

Urmele de picioare mai rar pot ridicate in comun cu obiectul purtator insa acesteapot ridicate prin mulare in cazul urmelor de adincime sau transferare in cazulurmelor de suprafata.

ularea acestor urme de obicei se face cu ajutorul gipsului insa pina la mulare, estenecesar de a inlatura toate corpurile straine din urma, de a intari margina urmei,insa tot o data este necesar de a armui urma prin diferite modalitati.

#a fel, urmele de picioare sunt !ate prin fotogra ere care trebue sa e e!ecutate lafata locului in $ feluri

in schita si in detaliu.

In ceia ce priveste mularea urmelor in zapada, in nisip, sau un sol mai zgrunturosaceasta se face dupa ce au fost intreprinse masuri de intarire, si cea mai simpla

masura sau metoda consta din pulverizarea urmei cu un strat subtire de gips.

Iar ulterior peste crusta subtire de gips se toarna, pasta de mulaj pregatita. Incazulmularii urmei pe zapada, apa nu trebue sa depaseasca temperatura zapeziisau %6 grade.

'. -lte urme lasate de catre om.

Urmele de dinti si de buze. Urmele de dinti re4ecta elementele de structura aaparatului dentar inclusiv caracteristici cu privire la constructia e!terioara a dintilorcare in ansamblu, ar putea asigura identi carea autorului urmelor.

-paratul dentar prezinta mai multe varietati, cum ar forma, lungimea, latimeadintilor, interpozitia acestora. Pot sa e dinti rari, incalecati sau ingramaditi.

ste de remarcat faptul ca ridicarea urmelor de dinti trebue sa e efectuata incomun cu obiectul purtator. Iar e!aminarea urmelor se face prin comparare aelementelor caracteristice relevante in coraport cu urmele modele care au fostridicate de la fata locului prin contrapunere atit pe cale vizuala cit si microscopica.



urmele de buze pot sa redea elemente caracteristice de forma, marime sau reliefcare asigura identi carea autorului in acest caz e!pertul trebue sa solutionezeproblema trasiologica in cazul buzelor daca acestea au fost create de persoanasuspecta.

Urmele de buze pot sa re4ecte un sir de probleme cu caracter diagnostic si anumecu privire la virsta si se!ul persoanei caracteristicile generale a buzelor, naturasubstantei de strati care precum si numarul de persoane participante la formareaurmelor.

Dispunerea e!pertizei trasiologice a urmelor de dinti si a urmelor de buze, impuneobtinerea de modele pentru comparatie, care se realizeaza prin cererea de lapersoana suspecta, de a produce muscaturi in materiale dentare.

Iar in cazul urmelor de buze se efectuiaza apasari de buze, pe suprafete sterile desticla sau altor obiecte similare in dependenta de urmele care au fost create la loculfaptei,

in marea majoritate a cazurilor ceia ce este justi cat prin urmele modele de dintisau de buze, este obtinut cu ajutorul specialistilor in domeniul medicinei in deosebia medicilor legisti, a stomatologilor, precum si orelisti.

$. Urmelel create de obiecte vestimentare.

In criminalistica urmele de inbracaminte, pot de nite ca modi cari produse pesuprafata sau in adincimea materiei prin contactul inbracamintei care poate purtata e de faptuitor, persoana vatamata sau alta persoana participanta ainfractiunii, toate urmele de inbracaminte se prezinta in & aspecte.

*i anume.

Urme ca amprente care se formeaza prin contactul zic direct a7 obiectelor deinbracaminte. Cu alte suprafete care sunt apte sa reproduca elementele destructura a acestora.

$. Urme fragmente care pot aparea la fata locului ca rezultat al actiunilor violenteasupra inbracamintei, purtate de catre persoanele implicate in cimpul infractor.

&. 5ibre de tesaturi. Care pot aparea pe imbracamintea sau pe corpul victimei si aagresorului. *au pe uneltele folosite la infractiune sau pe mijloacele de transport sialte piese.

Descoperirea si !area urmelor nu implica procedeie speci ce. -cestea serealizeaza prin aceleas mijlocae ca si in cazul !arii si ridicarii urmelor ca corpuridelicte.

Urmele de materie biologica umana.



Doros, criminalistica.

otiuni generale despre trasiologie.

Clasi carea urmelor.

"egulile generale privind descoperirea !area si ridicarea urmelor.

Urmele de maini.

Urmele de picioare.

2. -lte urme lasate sau create de om.

8. Urmele create de instrumente shi mecanisme.Cercetarea urmelor este cunoscuta in criminalistica sub denumirea de trasiologiecare este de fapt stiinta despre cercetarea criminalistica a urmei infractiunilor.

Cercetarea acestor urme,asigura de fapt reconstituirea tabloului ambiantei in caresa savirsit infractiunea sau fapta. -sigura identi carea directa a faptuitoruluiprecum si alte persoane participante, asigura identi carea obiectelor,intrun modsau altul precum si asigura stabilirea datelor concrete cu privire la imprejurari, loc,timp .modul de actiune sau alte circumstante, din cele mentionate mai sus reese catrasiologia se prezinta ca un domeniu separat, si tot o data bine determinat al

criminalisticii, care este destinat pentru cunoasterea legalitatii formarii urmelor, ainfractiunii si elaborarii metodelor sau mijloacelor necesare descoperirii !arii siridicarii, urmelor pentru a putea stabili fapta, identi ca faptuitorul, precum sidetermina imprejurarile cauzei.

$. Clasi carea urmelor.

Urma infractiunii este considerata orce modi care produsa obiectelor din mediuinconjurator prin actiunile infractionale care datorita formei si structurii lor potprezenta informatii cu privire la faptuitor, precum si determinarea de imprejurari.

Urmele pot clasi cate dupa citeva criterii. +doros).

%. Dupa natura lor avem0 urme forma si urma materie.

Urmele forme sunt create prin reproducerea constructiei e!terioare a unui obiect pesuprafata sau in volum.



$. Urma de materie, pot aparea pe parcursul savirsirii unei fapte infractionale subforma de feagmente de obiecte, resturi de materi sau substante in urmainteractionarii a $ sau mai multe obiecte materiale..

$. Dupa factorii creatori, urme create de om, care se numesc homeoscopice, si urme

create de obiecte materiale sau care se numesc urme mecanice.Urmele homeoscopice sunt cele lasate de om si ele se inpart in $ categorii,

a. Create prin reproducerea constructiei e!terioare a diferitor parti corporale sauinbracaminte.

1. Create sub diferite forme de substante biologice, care apartin omului. 5ire de par,singe.

1. Urmele mecanice reproduc constructia e!terioara a obiectelor si a corpurilorsolide.

-. Urme de instrumente. /opor, cutit,

b. Urme a mijloacelor de transport.

&. Dupa nivelul de modi care a suportului, avem0 urme de adincime, urme desuprafata, urme periferice, de strati care si destrati care.

Urmele de adincime se prezinta sub forma de modi cari esentiale in profunzice aobiectului primitor, in locul unde acesta a venit in contact cu obiectul creator.

$. Urme de suprafata, ele nu produc schimbari esentiale ale obiectului primitor, se

divizeaza in $ categorii.

9urme de strati care care sunt formate prin depuneri de substante obiectului creatorsau de pe el pe suprafata obiectului primitor + urmele papilare).

Urme de destradi care. le sunt formate prin preluarea de substante de pesuprafata obiectului primitor ca e!emplu destrati carea vopsele de pe un obiectecurent vopsit.

&. Urmele periferice.

-cestea redau con guratia conturul unui obiect. Pozitia caruia a fost schimbata. Inurma savirsirii unei fapte de pe locul unde acesta sa gasit un timp indelungat.

Dupa modul de formare, avem urme statice. *i urme dinamicesunt urmele createprin apasare sau lovire, in momentul culminant de creare a acestor urme obiecteleparticipante adic atit obiectul primitor cit si cel creator se a4a in stare statica unulfata de altul.



$. Urmele dinamice, ele se formeaza in urma miscarii de alunecare a unui obiect, sieste format pe suprafata celuilalt obiect.

&))))) descoperirea, !area si ridicare umrelor.

Prin descoperire se intelege depistarea urmelor, de catre organele de urmarirepenala prin efectuarea la fata locului a activitatilor bazate pe realizarile tactice simijloacele tehnico stiinti ce criminalistice,

prin !are si ridicare intelegem acel operatiuni efectuate de catre organelementionate procedural tehnice de certi care a e!istentei si starii urmelor precum siconservarea acestora, pentru a putea folosite ulterior in stabilirea adevarului.

Descoperirea !area si ridicarea urmelor, necesita a efectuata potrivit unor reguligenerale si anume %. "espectarea stricta a normelor dreptului procesual penal ce

reglementeaza efectuarea cercetarii locului faptei. *i a perchezitiei acestea indprevazute ca principalele actiuni destinate descoperirii si !arii urmelor

$. Utilizarea in limite ma!ime a mijloacelor tehnico criminalistice care au menirea samajoreze capacitatea de perceptie adica e cienta activitatilor de cautare a urmelorinclusiv acelor ascunse.

&. -plicarea tuturor masurilor posibile pentru a proteja urmele in special in cazulaminarii cercetarii locului faptei. *au daca aceasta se face in conditii nefavorabile,ploi,ninsori.

'. 5i!area urmelor descoperite se face prin descrierea lor in procesul verbal acestaind tot o data principalul mijloc de !are sub aspect procesual, si formulariletrebue sa e laconice , clare, si de inalta precizie deci in procesul verbal trebue sa

e consemnate urmatoarele0

caracteristicile generale ale obiectului purtator, adica unde se a4a, prin ce secaracterizeaza.

Categoria si tipul urmei, pozitia acesteia in raport cu suprafata obiectului primitor.

Precum si datele cu primire la descoperire !are si ridicare.

(. /oate urmele indiferent de natura acestora trebue sa e fotogra ate apelinduse lametoda fotomentrica deoarece acestea au menirea de a demonstra si ceti cadatele incluse in procesul verbal, la rindul sau fotogra ile redau cu claritatecaracteristicile urmelor si in unele cazuri le pot deveni obiecte ale e!pertizeicriminalistice.



2. Urmele descoperite la fata locului, de regula se ridica in comun. Cu obiectul sau oparte separta a acestuia. Daca obiectul purtator, este de valoare, supravoluminos,sau intransportabil si nu poate ridicat.

Urmele pot ridcate procedinduse se face mularea urmelor in adincime cu ajutorul

solutiei de gips, plastilina sau orce alte materiale polimerice, sau se facetransferarea urmolor de suprafata, pe pelicule dacteloscopice, foi de hirtiefotogra ca sau alte materiale adezive. *au se face recoltarea urmelor materie, seface prin razuire, apsorbire, atragere cu magnet, sau alte modalitati.

'. Urmele de maini.

Documents

Criminal is Tika