Embed Size (px)
Citation preview
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
384 Section Social Sciences
JOURNALISTSrsquo RESPONSABILITIES REGARDING MEDIA REPORTS ABOUT ONGOING
CRIMINAL PROCEEDINGS STRIKING A FAIR BALANCE BETWEEN THE RIGHT TO A
FAIR TRIAL AND THE FREEDOM OF THE MEDIA IN THE LIGHT OF THE EUROPEAN
CONVENTION ON HUMAN RIGHTS
Stela Stoicescu
PhD Student Assist University of Bucharest
AbstractThis paper aims to describe the limits of freedom of expression of the media as enshrined in
Art 10 of the European Convention on Human Rights when making statements regarding ongoing
criminal proceedings The introductive part focuses on defining the terms of ltfreedom of expression
of the mediagt according to the European Convention on Human Rights and the standard imposed by the Recommendation Rec(2003)13 of the Committee of Ministers to member states on the provision of
information through the media in relation to criminal proceedings The second part of the paper sets
with the help of jurisprudential examples the Conventional standard in respect of legitimate freedom of expression of the media aiming to describe the ethical responsabilities incumbent on journalists
with a view to the source of the information At the same time this part tries to describe the
relationship between the responsabilities incumbent on member states with a view to protecting the confidentiality of criminal proceedings and those incumbent on journalists The last part aims to
strike a balance between the presumption of innocence enshrined in Art6 and Art 8 of the
Convention ndash as regard the right to reputation the right to a fair trial and the right of the media to
ensure public scrutiny of the functioning of the criminal justice system
Keywords freedom of the media presumption of innocence ethical responsibilities criminal
proceedings fair trial
I INTRODUCERE
Potrivit jurisprudenţei Curţii mass-media are un statut privilegiat aceasta bucuracircndu-
se de un grad de protecţie extrem de ridicat icircn exercitarea libertăţii de exprimare Practic
libertatea presei ndash care include atacirct mass-media scrisă cacirct şi orice alte mijloace de comunicare
audio-vizuală1 este inclusă icircn Art 10 dar se configurează ca o aplicaţie mult mai puternică a
libertăţii de exprimare de drept comun Din punct de vedere al standardului convenţional
aplicabil Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat2 că libertatea jurnalistică include
dreptul de a prezenta şi de a comenta procedurile judiciare icircn anumite limite acest fapt fiind
compatibil cu cerinţa conform căreia şedinţele de judecată trebuie să fie publice prevăzută la
Art 6 sect 1 din Convenţie
Statutul privilegiat de care se bucură jurnaliştii conform jurisprudenţei Curţii se
explică lesne prin prisma rolului presei esenţial icircntr-o societate democraticǎ pentru a
preveni şi controla orice fel de derapaje Astfel se are icircn vedere faptul că presei numită
tradiţional şi bdquocacircine de pazǎ al societǎţii sau bdquocacircine de pază al democraţiei icirci revine rolul
extrem de important de a supune atenţiei publicului orice acţiuni sau omisiuni ale guvernelor
sau orice probleme de interes public
1 Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn ―Dreptul nr 12003
p 187-199 2 Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012 sect 80
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
385 Section Social Sciences
Cacirct priveşte rolul presei icircn informarea cetăţenilor despre procesele penale icircn curs de
desfăşurare s-a arătat icircn jurisprudenţa Curţii că ―Este de neconceput faptul ca problemele
soluţionate de instanţe să nu poată anterior sau simultan să genereze discuţii şi icircn alte părţi
fie icircn reviste de specialitate icircn presă sau icircn racircndul publicului icircn generalrdquo cu motivarea că
instanţele nu pot funcţiona icircn mod izolat3 Astfel Curtea reţine că ―publicul are icircn principiu
un interes să fie informat şi să se poată informa cu privire la proceduri penale (hellip) Totuşi
gradul acestui interes variază putacircnd evolua icircn cursul procedurii din momentul arestării icircn
funcţie de diverşi factori precum notorietatea persoanei circumstanţele cauzei şi orice
element nou care apare icircn cursul procedurii4
De asemenea prin Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor5 către
statele membre privind furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn
legătură cu procesele penale s-a subliniat importanţa mass-mediei bdquoicircn ceea ce priveşte
informarea publicului despre procesele penale făcacircnd astfel vizibilă funcţia preventivă pe
care o are legea penală precum şi asigurarea controlului public asupra funcţionării
sistemului de justiţie penală Totodată Anexa la această Recomandare stabileşte o serie de
principii privind furnizarea de informaţii prin media cu privire la procesele penale
Prin urmare trebuie reţinut că presa are dreptul de a informa asupra proceselor
penale icircn curs cu respectarea limitelor ce vor fi dezvoltate mai jos O soluţie contrară ar
icircncălca Art 10 din Convenţie de pildă interdicţia legislativă impusă jurnaliştilor de a face
menţiune despre placircngerile penale cu constituire de parte civilă a condus la o soluţie de
condamnare a statului francez Curtea apreciind că o asemenea interdicţie aduce gravă
atingere libertăţii de exprimare6 Totuşi din perspectiva Curţii bdquoagitarea la lumina zilei a
datelor unui proces astfel icircncacirct publicul să dea propriul verdict icircnaintea pronunţării instanţei
riscă să ducă la pierderea icircncrederii şi a respectului icircn rolul instanţelor de judecată şi la
crearea unui pseudo-proces spectacol7 cu consecinţa decredibilizării autorităţii judecătoreşti
Prin urmare se cere a se atinge un echilibru deloc uşor de atins icircn cele ce urmează vom
expune principalii factori ce se impune a fi luaţi icircn considerare
2 DREPTURILE ŞI IcircNDATORIRILE JURNALIŞTILOR IcircN CEEA CE
PRIVEŞTE OBȚINEREA INFORMAȚIILOR CE FAC OBIECTUL ANCHETELOR
PENALE CORELAȚIA DINTRE RĂSPUNDEREA STATELOR ŞI RĂSPUNDEREA
JURNALIŞTILOR
Icircn concret se observă că nu ridică probleme icircn practica instanţelor judecătoreşti
situaţia icircn care jurnaliştii publică informaţii ce au fost aduse la cunoştinţa publică de către
autorităţi icircn prealabil (prin emiterea unor comunicate de presă sau organizarea unor conferinţe
de către acestea) Informaţiile fiind deja icircn spaţiul public iar autenticitatea acestora fiind
incontestabilă difuzarea lor se circumscrie icircn integralitate dreptului mass-media de a
transmite informaţii şi dreptului publicului de a le primi
Situaţia care se poate dovedi icircnsă extrem de dificilă icircn practică este aceea icircn care
informaţiile publicate nu au fost aduse la cunoştinţa publicului de către autorităţi
acestea intracircnd icircnsă icircn atenţia mass-media pe căi ce pot fi licite sau ilicite Astfel
3 Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003 sect 63 4 idem sect 96 5 Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilorcătre statele membre privind furnizarea de informaţii
prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat 08 iunie 2017) 6 Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X 7 Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2 Ed CH Beck
Bucureşti 2010 pt 792
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
386 Section Social Sciences
contează icircn primul racircnd modalitatea de obţinere a informaţiei8 dacă aceasta este ilicită icircn
mod evident publicarea informaţiilor conduce la icircncălcarea Art 8 neputacircndu-se reţine buna-
credinţă a jurnalistului Totuşi nu este necesară proba modalităţii ilicite de obţinere a
informaţiei Curtea analizacircnd icircn ce măsură jurnalistul putea fi conştient de caracterul
exceptat de la publicare al informaţiilor obţinute (fie şi licit)
Trebuie menţionat că sub acest aspect jurisprudenţa Curţii a evoluat dacă iniţial
Curtea s-a arătat extrem de permisivă dacircnd prioritate Art 10 chiar şi icircn faţa secretului
urmăririi penale icircn prezent Curtea icircn opinia mea a pus mult mai mult accentul pe
noţiunea de jurnalism responsabil şi pe respectarea icircndatoririlor de etică şi deontologie
de către jurnalişti cacirct priveşte modalitatea de obţinere a informaţiei Astfel icircntr-o primă
fază Curtea a apreciat că icircn situaţia icircn care unui jurnalist i-au fost furnizate copii de pe un
dosar penal aflat icircn curs de soluţionare (acesta nefiind responsabil de scurgerea informaţiei)
iar ulterior jurnalistul a publicat informaţiile amenda penală aplicată acestuia pentru
divulgarea de informaţii ce fac obiectul urmăririi penale a condus la icircncălcarea Art 109
Icircn motivare hotăracircrea Camerei a pus accentul pe interesul public pronunţat ndash speţa
vizacircnd modul icircn care autorităţile poliţieneşti şi judiciare icircl tratau pe un acuzat care părea să
sufere de tulburări psihice ndash şi a subliniat că bdquoarticolul icircn litigiu nu aborda chestiunea
vinovăţiei acuzatului şi fusese publicat cu mai mult de doi ani icircnainte de prima audiere a
acestuia icircn cadrul procesului privind faptele de care era acuzat Icircn plus acuzatul fusese
judecat de instanţe formate exclusiv din magistraţi profesionişti fără participarea unui juriu
popular ceea ce reducea de asemenea riscul ca articole precum cel icircn speţă să afecteze
rezultatul procedurii judiciare de vreme ce putea lesne intui caracterul confidential al
informaţiilor iar prin publicarea lor a influenţat cursul anchetei Deşi icircn acea hotăracircre
Camera a subliniat că ―reclamantul jurnalist experimentat nu putea să nu ştie că
documentele care intraseră icircn posesia lui erau protejate de secretul ancheteirdquo şi că ldquoIcircn aceste
condiţii avea obligaţia de a respecta dispoziţiile legale aplicabile icircn materie punacircnd icircn
balanţă cele două interese concurente a apreciat că aplicarea sancţiunii penale a fost
disproporţionată şi a condus la icircncălcarea Art 10
Concluzia Marii Camere s-a arătat icircn mod icircntemeiat icircn opinia mea contrară soluţiei
iniţiale la care a ajuns Camera cu un vot de 4 la 3 statuacircnd că nu s-a icircncălcat Art 10 Icircn
motivare Marea Cameră a arătat că bdquodeşi nu s-a susţinut că reclamantul ar fi obţinut
informaţiile icircn litigiu icircn mod ilicit (hellip) acest factor nu este icircn mod necesar hotăracirctor icircn ceea
ce priveşte aprecierea aspectului dacă reclamantul şi-a respectat icircndatoririle şi
responsabilităţile icircn momentul publicării acestor informaţii10
Icircn motivare s-a subliniat că pe de-o parte contrar celor reţinute de Cameră unele
informaţii publicate nu erau de natură să contribuie la o eventuală dezbatere publică ndash
bdquoprocesele-verbale de ascultare declaraţiile soţiei şi ale medicului inculpatului precum şi
scrisorile adresate de inculpat judecătorului de instrucţie şi care priveau chestiuni anodine
din viaţa cotidiană a acestuia icircn detenţierdquo Pe de altă parte s-a arătat că nu este rezonabil a se
aştepta din partea unui guvern ―să facă dovada a posteriori că acest tip de publicaţie a avut
o influenţă reală asupra desfăşurării procedurii judiciare Riscul de influenţare a procedurii
justifică icircn sine adoptarea de către autorităţile naţionale a unor măsuri disuasive precum
interdicţia divulgării unor informaţii secrete
De asemenea Marea Cameră a avut icircn vedere faptul că ―divulgarea de informaţii
protejate de secretul urmăririi penale este sancţionată icircn fiecare din cele 30 de state membre
ale Consiliului Europei― Prin urmare s-a decis că antrenarea răspunderii penale prin
8 Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007 sect 141 9 Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014 10 idem sectsect 56-57
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
387 Section Social Sciences
aplicarea unei amenzi jurnalistului nu a condus la icircncălcarea Art 10 sancţiunea fiind
proporţională
Apreciez că evoluţia jurisprudenţei Curţii icircn această privinţă urmăreşte să accentueze
respectarea de către jurnalişti a obligaţiilor icircn materie de etică şi deontologie fapt compatibil
pe deplin cu libertatea de exprimare care comportă icircndatoriri şi responsabilităţi prin sine
icircnsăşi Icircn calitate de profesionişti jurnaliştii trebuie să anticipeze caracterul exceptat de la
publicare al informaţiilor ce ţin de secretul urmăririi penale chiar dacă nu se probează icircn sine
faptul că informaţia a fost obţinută de aceştia icircn mod ilicit Evoluţia jurisprudenţei Curţii este
salutară mai ales faţă de atitudinea mass-media relativ la procese penale icircn curs ndash existacircnd
riscul unei veritabile justiţii televizate prin raportare la interesul comercial extrem de ridicat
al acestor ştiri
Totuşi ca regulă icircn materie trebuie menţionat că revine statelor membre obligaţia
de a-şi organiza sistemul de aşa manieră icircncacirct să prevină dezvăluirea de informaţii
confidenţiale11
Curtea mai are icircn vedere deopotrivă faptul că majoritatea statelor membre
au implementat reguli de protecţie a caracterului confidenţial al anumitor informaţii reguli
care variază atacirct sub aspectul definiţiei caracterului confidenţial cacirct şi sub aspectul
mijloacelor concrete de asigurare a protecţiei12
Ca atare marja de apreciere lăsată la
dispoziţia statelor membre sub acest aspect este semnificativ mai amplă
Totodată icircn cazul icircn care informaţia confidenţială ajunge icircn spaţiul public statele
membre au obligaţia de a iniţia o anchetăeficientă pentru a stabili autorul dezvăluirii şi de a
oferi remedii efective persoanei vizate pentru repararea prejudiciului13
Ca atare deşi Curtea
nu menţionează expres această concluzie icircn jurisprudenţa sa aceasta se desprinde implicit
nu este rolul mass-media de a asigura protecţia informaţiilor confidenţiale referitoare la
un proces icircn curs ci dimpotrivă rolul mass-media este acela de a informa icircn limitele
icircnsă ale unui jurnalism responsabil deşi balanţa icircn materie se poate dovedi extrem de
greu de atins Astfel icircn situaţia icircn care informaţii ce ţin de ancheta penală a căror
autenticitate nu este contestată sunt obţinute de către presă icircn mod licit de la un oficial
(procurorul de caz) dar anterior emiterii unui comunicat oficial de către autorităţi iar modul
de transmitere a informaţiilor corespunde rigorilor profesionale nu se poate antrena
răspunderea civilă delictuală a jurnaliştilor14
Cu titlu de exemplu s-a decis că15
―deşi reclamanta (trust de presă ndash subl ns) nu
poate pretinde icircn mod icircntemeiat faptul că a publicat pur şi simplu informaţii care fuseseră
făcute publice la o conferinţă de presă nu este mai puţin adevărat că confirmarea
informaţiilor publicate şi icircn special identitatea lui X proveneau de la poliţie şi de la
procurorul W care la momentul faptelor era icircn plus purtătorul de cuvacircnt al Parchetului
Curtea a precizat că ―faptul că aceste informaţii proveneau de la Parchetul din Muumlnchen
icircnsemna că reclamanta putea să se bazeze pe veridicitatea lorrdquo avacircnd icircnsă obligaţia de a
pune icircn balanţă interesul său de a le publica şi interesul lui X la respectarea vieţii sale private
Astfel s-a concluzionat că ―ţinacircnd seama de natura infracţiunii săvacircrşite de X
(deţinere ilegală de droguri ndash subl ns) de gradul său de notorietate (actor de televiziune
faimos la nivel naţional ndash subl ns) de circumstanţele arestării sale (icircn public ndash subl ns) şi
de veridicitatea informaţiilor icircn cauză reclamanta după ce a obţinut confirmarea
informaţiilor icircn cauză de către icircnseşi autorităţile de urmărire penală nu avea motive suficient
de puternice să creadă că trebuia să păstreze anonimatul lui X Prin urmare sancţionarea
11
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015 sect 119 Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie
2013 sect 81 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 143 Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006 sect 55 12Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 107 13Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 95 14 Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46 15 Axel Springer c Germaniei cit ant sectsect 105-107
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
388 Section Social Sciences
contravenţională a reclamantei cu amendă de 1000 euro a icircncălcat Art 10 dovedindu-se
lipsită de un caracter necesar
Bineicircnţeles dată fiind natura sensibilă a unor informaţiilor ce fac obiectul urmăririi
penale icircn cazurile icircn care acestea ajung icircn posesia presei (cu excepţia unor informaţii
generale a căror transmitere nu are un caracter ilicit cum ar fi dezvăluirea icircncadrării juridice
a stadiului procesual etc) se impune a fi antrenată răspunderea autorităţilor cărora le revine
obligaţia de a asigura confidenţialitatea icircn calitate de custode al informaţiilor Aceasta
deoarece astfel cum s-a arătat autorităţilor naţionale le revine nu doar obligaţia negativă de
a nu divulga icircn mod deliberat informaţii protejate de Art 8 ci şi obligaţia pozitivă de a
adopta măsuri pentru a proteja icircn mod eficient secretul urmăririi penale din perspectiva
drepturilor inculpatului16
Acesta este cazul de pildă al divulgării către mass-media a interceptărilor dintr-
un dosar penal icircn curs de către o persoană neidentificată din cadrul autorităţilor17
-
situaţie din păcate recurentă icircn cazul ţării noastre Astfel Curtea are icircn vedere icircn primul
racircnd incidenţa Art 8 icircn privinţa conversaţiilor telefonice care se subsumează noţiunilor de
bdquoviaţă privată şi bdquocorespondenţă18
De asemenea se reţine caracterul secret al
interceptărilor ca mijloc de probă icircn procesul penal acestea urmacircnd a deveni publice doar
după trimiterea icircn judecată şi doar icircn anumite condiţii sub controlul instanţei Totodată se
analizează dacă interceptările publicate vizează strict infracţiunea ce face obiectul cercetărilor
sau dimpotrivă sunt incluse şi convorbiri ce ţin eminamente de viaţa privată a persoanei
Nu icircn ultimul racircnd icircn analiza existenţei unei icircncălcări a Art 8 Curtea are icircn vedere
inclusiv existenţa unui răspuns adecvat al autorităţilor icircn situaţia dată ndash respectiv
derularea unei investigaţii eficiente pentru identificarea responsabililor antrenarea răspunderii
persoanei vinovate repararea prejudiciului etc Nu prezintă absolut nicio relevanţă din
perspectiva Curţii neidentificarea icircn concret a funcţionarului care a dezvăluit informaţia sub
aspectul unei exonerări de răspundere revine autorităţilor naţionale obligaţia de a oferi o
explicaţie plauzibilă legată de modalitatea icircn care au fost difuzate public comunicările private
iar neicircndeplinirea acestora antrenează răspunderea statului care capătă un caracter obiectiv19
Subliniez icircnsă că toată această analiză vizează răspundereaautorităţilor pentru
icircncălcarea obligaţiei pozitive de a asigura protecţia informaţiilor din cadrul urmăririi penale
fază procesuală cu caracter secret iar nu răspunderea jurnaliştilor care au publicat
informaţiile (cacirct timp acestea nu au fost obţinute icircntr-un mod evident ilicit transmiterea viza
un interes public şi s-a realizat echidistant cu respectarea regulilor deontologice)
Revenind la situaţia jurnaliştilor Curtea a subliniat că reprezintă limite ale dreptului
acestora de a raporta asupra unui proces penal icircn curs atacirct respectarea prezumţiei de
nevinovăţie a persoanei vizate ce face obiectul cercetărilor penale cacirct şi afectarea imaginii
publice a justiţiei20
Astfel cum s-a arătat21
bdquosecretul urmăririi penale este menit să protejeze pe de o
parte interesele acţiunii penale preicircntacircmpinacircnd riscurile de coluziune precum şi pericolul
de dispariţie sau de distrugere a mijloacelor de probă şi pe de altă parte interesele
inculpatului icircn special din perspectiva prezumţiei de nevinovăţie şi mai general a relaţiilor
16 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 73 17 Dupuis şi alţii c Franţei cit ant sectsect 80-97 Apostu c Romacircniei cit ant sectsect 118-132 Cășuneanu c
Romacircniei cit ant 18
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30 sect 64 19 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 75 20 Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005 sect 66 Worm c Austriei nr 2271493 29
august 1997 Reports of Judgments and Decisions 1997-V p 1550-51 sect 50 News Verlags GmbH amp CoKG c
Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000 sect 56 21 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 68
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
385 Section Social Sciences
Cacirct priveşte rolul presei icircn informarea cetăţenilor despre procesele penale icircn curs de
desfăşurare s-a arătat icircn jurisprudenţa Curţii că ―Este de neconceput faptul ca problemele
soluţionate de instanţe să nu poată anterior sau simultan să genereze discuţii şi icircn alte părţi
fie icircn reviste de specialitate icircn presă sau icircn racircndul publicului icircn generalrdquo cu motivarea că
instanţele nu pot funcţiona icircn mod izolat3 Astfel Curtea reţine că ―publicul are icircn principiu
un interes să fie informat şi să se poată informa cu privire la proceduri penale (hellip) Totuşi
gradul acestui interes variază putacircnd evolua icircn cursul procedurii din momentul arestării icircn
funcţie de diverşi factori precum notorietatea persoanei circumstanţele cauzei şi orice
element nou care apare icircn cursul procedurii4
De asemenea prin Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor5 către
statele membre privind furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn
legătură cu procesele penale s-a subliniat importanţa mass-mediei bdquoicircn ceea ce priveşte
informarea publicului despre procesele penale făcacircnd astfel vizibilă funcţia preventivă pe
care o are legea penală precum şi asigurarea controlului public asupra funcţionării
sistemului de justiţie penală Totodată Anexa la această Recomandare stabileşte o serie de
principii privind furnizarea de informaţii prin media cu privire la procesele penale
Prin urmare trebuie reţinut că presa are dreptul de a informa asupra proceselor
penale icircn curs cu respectarea limitelor ce vor fi dezvoltate mai jos O soluţie contrară ar
icircncălca Art 10 din Convenţie de pildă interdicţia legislativă impusă jurnaliştilor de a face
menţiune despre placircngerile penale cu constituire de parte civilă a condus la o soluţie de
condamnare a statului francez Curtea apreciind că o asemenea interdicţie aduce gravă
atingere libertăţii de exprimare6 Totuşi din perspectiva Curţii bdquoagitarea la lumina zilei a
datelor unui proces astfel icircncacirct publicul să dea propriul verdict icircnaintea pronunţării instanţei
riscă să ducă la pierderea icircncrederii şi a respectului icircn rolul instanţelor de judecată şi la
crearea unui pseudo-proces spectacol7 cu consecinţa decredibilizării autorităţii judecătoreşti
Prin urmare se cere a se atinge un echilibru deloc uşor de atins icircn cele ce urmează vom
expune principalii factori ce se impune a fi luaţi icircn considerare
2 DREPTURILE ŞI IcircNDATORIRILE JURNALIŞTILOR IcircN CEEA CE
PRIVEŞTE OBȚINEREA INFORMAȚIILOR CE FAC OBIECTUL ANCHETELOR
PENALE CORELAȚIA DINTRE RĂSPUNDEREA STATELOR ŞI RĂSPUNDEREA
JURNALIŞTILOR
Icircn concret se observă că nu ridică probleme icircn practica instanţelor judecătoreşti
situaţia icircn care jurnaliştii publică informaţii ce au fost aduse la cunoştinţa publică de către
autorităţi icircn prealabil (prin emiterea unor comunicate de presă sau organizarea unor conferinţe
de către acestea) Informaţiile fiind deja icircn spaţiul public iar autenticitatea acestora fiind
incontestabilă difuzarea lor se circumscrie icircn integralitate dreptului mass-media de a
transmite informaţii şi dreptului publicului de a le primi
Situaţia care se poate dovedi icircnsă extrem de dificilă icircn practică este aceea icircn care
informaţiile publicate nu au fost aduse la cunoştinţa publicului de către autorităţi
acestea intracircnd icircnsă icircn atenţia mass-media pe căi ce pot fi licite sau ilicite Astfel
3 Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003 sect 63 4 idem sect 96 5 Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilorcătre statele membre privind furnizarea de informaţii
prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat 08 iunie 2017) 6 Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X 7 Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2 Ed CH Beck
Bucureşti 2010 pt 792
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
386 Section Social Sciences
contează icircn primul racircnd modalitatea de obţinere a informaţiei8 dacă aceasta este ilicită icircn
mod evident publicarea informaţiilor conduce la icircncălcarea Art 8 neputacircndu-se reţine buna-
credinţă a jurnalistului Totuşi nu este necesară proba modalităţii ilicite de obţinere a
informaţiei Curtea analizacircnd icircn ce măsură jurnalistul putea fi conştient de caracterul
exceptat de la publicare al informaţiilor obţinute (fie şi licit)
Trebuie menţionat că sub acest aspect jurisprudenţa Curţii a evoluat dacă iniţial
Curtea s-a arătat extrem de permisivă dacircnd prioritate Art 10 chiar şi icircn faţa secretului
urmăririi penale icircn prezent Curtea icircn opinia mea a pus mult mai mult accentul pe
noţiunea de jurnalism responsabil şi pe respectarea icircndatoririlor de etică şi deontologie
de către jurnalişti cacirct priveşte modalitatea de obţinere a informaţiei Astfel icircntr-o primă
fază Curtea a apreciat că icircn situaţia icircn care unui jurnalist i-au fost furnizate copii de pe un
dosar penal aflat icircn curs de soluţionare (acesta nefiind responsabil de scurgerea informaţiei)
iar ulterior jurnalistul a publicat informaţiile amenda penală aplicată acestuia pentru
divulgarea de informaţii ce fac obiectul urmăririi penale a condus la icircncălcarea Art 109
Icircn motivare hotăracircrea Camerei a pus accentul pe interesul public pronunţat ndash speţa
vizacircnd modul icircn care autorităţile poliţieneşti şi judiciare icircl tratau pe un acuzat care părea să
sufere de tulburări psihice ndash şi a subliniat că bdquoarticolul icircn litigiu nu aborda chestiunea
vinovăţiei acuzatului şi fusese publicat cu mai mult de doi ani icircnainte de prima audiere a
acestuia icircn cadrul procesului privind faptele de care era acuzat Icircn plus acuzatul fusese
judecat de instanţe formate exclusiv din magistraţi profesionişti fără participarea unui juriu
popular ceea ce reducea de asemenea riscul ca articole precum cel icircn speţă să afecteze
rezultatul procedurii judiciare de vreme ce putea lesne intui caracterul confidential al
informaţiilor iar prin publicarea lor a influenţat cursul anchetei Deşi icircn acea hotăracircre
Camera a subliniat că ―reclamantul jurnalist experimentat nu putea să nu ştie că
documentele care intraseră icircn posesia lui erau protejate de secretul ancheteirdquo şi că ldquoIcircn aceste
condiţii avea obligaţia de a respecta dispoziţiile legale aplicabile icircn materie punacircnd icircn
balanţă cele două interese concurente a apreciat că aplicarea sancţiunii penale a fost
disproporţionată şi a condus la icircncălcarea Art 10
Concluzia Marii Camere s-a arătat icircn mod icircntemeiat icircn opinia mea contrară soluţiei
iniţiale la care a ajuns Camera cu un vot de 4 la 3 statuacircnd că nu s-a icircncălcat Art 10 Icircn
motivare Marea Cameră a arătat că bdquodeşi nu s-a susţinut că reclamantul ar fi obţinut
informaţiile icircn litigiu icircn mod ilicit (hellip) acest factor nu este icircn mod necesar hotăracirctor icircn ceea
ce priveşte aprecierea aspectului dacă reclamantul şi-a respectat icircndatoririle şi
responsabilităţile icircn momentul publicării acestor informaţii10
Icircn motivare s-a subliniat că pe de-o parte contrar celor reţinute de Cameră unele
informaţii publicate nu erau de natură să contribuie la o eventuală dezbatere publică ndash
bdquoprocesele-verbale de ascultare declaraţiile soţiei şi ale medicului inculpatului precum şi
scrisorile adresate de inculpat judecătorului de instrucţie şi care priveau chestiuni anodine
din viaţa cotidiană a acestuia icircn detenţierdquo Pe de altă parte s-a arătat că nu este rezonabil a se
aştepta din partea unui guvern ―să facă dovada a posteriori că acest tip de publicaţie a avut
o influenţă reală asupra desfăşurării procedurii judiciare Riscul de influenţare a procedurii
justifică icircn sine adoptarea de către autorităţile naţionale a unor măsuri disuasive precum
interdicţia divulgării unor informaţii secrete
De asemenea Marea Cameră a avut icircn vedere faptul că ―divulgarea de informaţii
protejate de secretul urmăririi penale este sancţionată icircn fiecare din cele 30 de state membre
ale Consiliului Europei― Prin urmare s-a decis că antrenarea răspunderii penale prin
8 Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007 sect 141 9 Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014 10 idem sectsect 56-57
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
387 Section Social Sciences
aplicarea unei amenzi jurnalistului nu a condus la icircncălcarea Art 10 sancţiunea fiind
proporţională
Apreciez că evoluţia jurisprudenţei Curţii icircn această privinţă urmăreşte să accentueze
respectarea de către jurnalişti a obligaţiilor icircn materie de etică şi deontologie fapt compatibil
pe deplin cu libertatea de exprimare care comportă icircndatoriri şi responsabilităţi prin sine
icircnsăşi Icircn calitate de profesionişti jurnaliştii trebuie să anticipeze caracterul exceptat de la
publicare al informaţiilor ce ţin de secretul urmăririi penale chiar dacă nu se probează icircn sine
faptul că informaţia a fost obţinută de aceştia icircn mod ilicit Evoluţia jurisprudenţei Curţii este
salutară mai ales faţă de atitudinea mass-media relativ la procese penale icircn curs ndash existacircnd
riscul unei veritabile justiţii televizate prin raportare la interesul comercial extrem de ridicat
al acestor ştiri
Totuşi ca regulă icircn materie trebuie menţionat că revine statelor membre obligaţia
de a-şi organiza sistemul de aşa manieră icircncacirct să prevină dezvăluirea de informaţii
confidenţiale11
Curtea mai are icircn vedere deopotrivă faptul că majoritatea statelor membre
au implementat reguli de protecţie a caracterului confidenţial al anumitor informaţii reguli
care variază atacirct sub aspectul definiţiei caracterului confidenţial cacirct şi sub aspectul
mijloacelor concrete de asigurare a protecţiei12
Ca atare marja de apreciere lăsată la
dispoziţia statelor membre sub acest aspect este semnificativ mai amplă
Totodată icircn cazul icircn care informaţia confidenţială ajunge icircn spaţiul public statele
membre au obligaţia de a iniţia o anchetăeficientă pentru a stabili autorul dezvăluirii şi de a
oferi remedii efective persoanei vizate pentru repararea prejudiciului13
Ca atare deşi Curtea
nu menţionează expres această concluzie icircn jurisprudenţa sa aceasta se desprinde implicit
nu este rolul mass-media de a asigura protecţia informaţiilor confidenţiale referitoare la
un proces icircn curs ci dimpotrivă rolul mass-media este acela de a informa icircn limitele
icircnsă ale unui jurnalism responsabil deşi balanţa icircn materie se poate dovedi extrem de
greu de atins Astfel icircn situaţia icircn care informaţii ce ţin de ancheta penală a căror
autenticitate nu este contestată sunt obţinute de către presă icircn mod licit de la un oficial
(procurorul de caz) dar anterior emiterii unui comunicat oficial de către autorităţi iar modul
de transmitere a informaţiilor corespunde rigorilor profesionale nu se poate antrena
răspunderea civilă delictuală a jurnaliştilor14
Cu titlu de exemplu s-a decis că15
―deşi reclamanta (trust de presă ndash subl ns) nu
poate pretinde icircn mod icircntemeiat faptul că a publicat pur şi simplu informaţii care fuseseră
făcute publice la o conferinţă de presă nu este mai puţin adevărat că confirmarea
informaţiilor publicate şi icircn special identitatea lui X proveneau de la poliţie şi de la
procurorul W care la momentul faptelor era icircn plus purtătorul de cuvacircnt al Parchetului
Curtea a precizat că ―faptul că aceste informaţii proveneau de la Parchetul din Muumlnchen
icircnsemna că reclamanta putea să se bazeze pe veridicitatea lorrdquo avacircnd icircnsă obligaţia de a
pune icircn balanţă interesul său de a le publica şi interesul lui X la respectarea vieţii sale private
Astfel s-a concluzionat că ―ţinacircnd seama de natura infracţiunii săvacircrşite de X
(deţinere ilegală de droguri ndash subl ns) de gradul său de notorietate (actor de televiziune
faimos la nivel naţional ndash subl ns) de circumstanţele arestării sale (icircn public ndash subl ns) şi
de veridicitatea informaţiilor icircn cauză reclamanta după ce a obţinut confirmarea
informaţiilor icircn cauză de către icircnseşi autorităţile de urmărire penală nu avea motive suficient
de puternice să creadă că trebuia să păstreze anonimatul lui X Prin urmare sancţionarea
11
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015 sect 119 Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie
2013 sect 81 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 143 Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006 sect 55 12Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 107 13Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 95 14 Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46 15 Axel Springer c Germaniei cit ant sectsect 105-107
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
388 Section Social Sciences
contravenţională a reclamantei cu amendă de 1000 euro a icircncălcat Art 10 dovedindu-se
lipsită de un caracter necesar
Bineicircnţeles dată fiind natura sensibilă a unor informaţiilor ce fac obiectul urmăririi
penale icircn cazurile icircn care acestea ajung icircn posesia presei (cu excepţia unor informaţii
generale a căror transmitere nu are un caracter ilicit cum ar fi dezvăluirea icircncadrării juridice
a stadiului procesual etc) se impune a fi antrenată răspunderea autorităţilor cărora le revine
obligaţia de a asigura confidenţialitatea icircn calitate de custode al informaţiilor Aceasta
deoarece astfel cum s-a arătat autorităţilor naţionale le revine nu doar obligaţia negativă de
a nu divulga icircn mod deliberat informaţii protejate de Art 8 ci şi obligaţia pozitivă de a
adopta măsuri pentru a proteja icircn mod eficient secretul urmăririi penale din perspectiva
drepturilor inculpatului16
Acesta este cazul de pildă al divulgării către mass-media a interceptărilor dintr-
un dosar penal icircn curs de către o persoană neidentificată din cadrul autorităţilor17
-
situaţie din păcate recurentă icircn cazul ţării noastre Astfel Curtea are icircn vedere icircn primul
racircnd incidenţa Art 8 icircn privinţa conversaţiilor telefonice care se subsumează noţiunilor de
bdquoviaţă privată şi bdquocorespondenţă18
De asemenea se reţine caracterul secret al
interceptărilor ca mijloc de probă icircn procesul penal acestea urmacircnd a deveni publice doar
după trimiterea icircn judecată şi doar icircn anumite condiţii sub controlul instanţei Totodată se
analizează dacă interceptările publicate vizează strict infracţiunea ce face obiectul cercetărilor
sau dimpotrivă sunt incluse şi convorbiri ce ţin eminamente de viaţa privată a persoanei
Nu icircn ultimul racircnd icircn analiza existenţei unei icircncălcări a Art 8 Curtea are icircn vedere
inclusiv existenţa unui răspuns adecvat al autorităţilor icircn situaţia dată ndash respectiv
derularea unei investigaţii eficiente pentru identificarea responsabililor antrenarea răspunderii
persoanei vinovate repararea prejudiciului etc Nu prezintă absolut nicio relevanţă din
perspectiva Curţii neidentificarea icircn concret a funcţionarului care a dezvăluit informaţia sub
aspectul unei exonerări de răspundere revine autorităţilor naţionale obligaţia de a oferi o
explicaţie plauzibilă legată de modalitatea icircn care au fost difuzate public comunicările private
iar neicircndeplinirea acestora antrenează răspunderea statului care capătă un caracter obiectiv19
Subliniez icircnsă că toată această analiză vizează răspundereaautorităţilor pentru
icircncălcarea obligaţiei pozitive de a asigura protecţia informaţiilor din cadrul urmăririi penale
fază procesuală cu caracter secret iar nu răspunderea jurnaliştilor care au publicat
informaţiile (cacirct timp acestea nu au fost obţinute icircntr-un mod evident ilicit transmiterea viza
un interes public şi s-a realizat echidistant cu respectarea regulilor deontologice)
Revenind la situaţia jurnaliştilor Curtea a subliniat că reprezintă limite ale dreptului
acestora de a raporta asupra unui proces penal icircn curs atacirct respectarea prezumţiei de
nevinovăţie a persoanei vizate ce face obiectul cercetărilor penale cacirct şi afectarea imaginii
publice a justiţiei20
Astfel cum s-a arătat21
bdquosecretul urmăririi penale este menit să protejeze pe de o
parte interesele acţiunii penale preicircntacircmpinacircnd riscurile de coluziune precum şi pericolul
de dispariţie sau de distrugere a mijloacelor de probă şi pe de altă parte interesele
inculpatului icircn special din perspectiva prezumţiei de nevinovăţie şi mai general a relaţiilor
16 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 73 17 Dupuis şi alţii c Franţei cit ant sectsect 80-97 Apostu c Romacircniei cit ant sectsect 118-132 Cășuneanu c
Romacircniei cit ant 18
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30 sect 64 19 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 75 20 Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005 sect 66 Worm c Austriei nr 2271493 29
august 1997 Reports of Judgments and Decisions 1997-V p 1550-51 sect 50 News Verlags GmbH amp CoKG c
Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000 sect 56 21 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 68
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
386 Section Social Sciences
contează icircn primul racircnd modalitatea de obţinere a informaţiei8 dacă aceasta este ilicită icircn
mod evident publicarea informaţiilor conduce la icircncălcarea Art 8 neputacircndu-se reţine buna-
credinţă a jurnalistului Totuşi nu este necesară proba modalităţii ilicite de obţinere a
informaţiei Curtea analizacircnd icircn ce măsură jurnalistul putea fi conştient de caracterul
exceptat de la publicare al informaţiilor obţinute (fie şi licit)
Trebuie menţionat că sub acest aspect jurisprudenţa Curţii a evoluat dacă iniţial
Curtea s-a arătat extrem de permisivă dacircnd prioritate Art 10 chiar şi icircn faţa secretului
urmăririi penale icircn prezent Curtea icircn opinia mea a pus mult mai mult accentul pe
noţiunea de jurnalism responsabil şi pe respectarea icircndatoririlor de etică şi deontologie
de către jurnalişti cacirct priveşte modalitatea de obţinere a informaţiei Astfel icircntr-o primă
fază Curtea a apreciat că icircn situaţia icircn care unui jurnalist i-au fost furnizate copii de pe un
dosar penal aflat icircn curs de soluţionare (acesta nefiind responsabil de scurgerea informaţiei)
iar ulterior jurnalistul a publicat informaţiile amenda penală aplicată acestuia pentru
divulgarea de informaţii ce fac obiectul urmăririi penale a condus la icircncălcarea Art 109
Icircn motivare hotăracircrea Camerei a pus accentul pe interesul public pronunţat ndash speţa
vizacircnd modul icircn care autorităţile poliţieneşti şi judiciare icircl tratau pe un acuzat care părea să
sufere de tulburări psihice ndash şi a subliniat că bdquoarticolul icircn litigiu nu aborda chestiunea
vinovăţiei acuzatului şi fusese publicat cu mai mult de doi ani icircnainte de prima audiere a
acestuia icircn cadrul procesului privind faptele de care era acuzat Icircn plus acuzatul fusese
judecat de instanţe formate exclusiv din magistraţi profesionişti fără participarea unui juriu
popular ceea ce reducea de asemenea riscul ca articole precum cel icircn speţă să afecteze
rezultatul procedurii judiciare de vreme ce putea lesne intui caracterul confidential al
informaţiilor iar prin publicarea lor a influenţat cursul anchetei Deşi icircn acea hotăracircre
Camera a subliniat că ―reclamantul jurnalist experimentat nu putea să nu ştie că
documentele care intraseră icircn posesia lui erau protejate de secretul ancheteirdquo şi că ldquoIcircn aceste
condiţii avea obligaţia de a respecta dispoziţiile legale aplicabile icircn materie punacircnd icircn
balanţă cele două interese concurente a apreciat că aplicarea sancţiunii penale a fost
disproporţionată şi a condus la icircncălcarea Art 10
Concluzia Marii Camere s-a arătat icircn mod icircntemeiat icircn opinia mea contrară soluţiei
iniţiale la care a ajuns Camera cu un vot de 4 la 3 statuacircnd că nu s-a icircncălcat Art 10 Icircn
motivare Marea Cameră a arătat că bdquodeşi nu s-a susţinut că reclamantul ar fi obţinut
informaţiile icircn litigiu icircn mod ilicit (hellip) acest factor nu este icircn mod necesar hotăracirctor icircn ceea
ce priveşte aprecierea aspectului dacă reclamantul şi-a respectat icircndatoririle şi
responsabilităţile icircn momentul publicării acestor informaţii10
Icircn motivare s-a subliniat că pe de-o parte contrar celor reţinute de Cameră unele
informaţii publicate nu erau de natură să contribuie la o eventuală dezbatere publică ndash
bdquoprocesele-verbale de ascultare declaraţiile soţiei şi ale medicului inculpatului precum şi
scrisorile adresate de inculpat judecătorului de instrucţie şi care priveau chestiuni anodine
din viaţa cotidiană a acestuia icircn detenţierdquo Pe de altă parte s-a arătat că nu este rezonabil a se
aştepta din partea unui guvern ―să facă dovada a posteriori că acest tip de publicaţie a avut
o influenţă reală asupra desfăşurării procedurii judiciare Riscul de influenţare a procedurii
justifică icircn sine adoptarea de către autorităţile naţionale a unor măsuri disuasive precum
interdicţia divulgării unor informaţii secrete
De asemenea Marea Cameră a avut icircn vedere faptul că ―divulgarea de informaţii
protejate de secretul urmăririi penale este sancţionată icircn fiecare din cele 30 de state membre
ale Consiliului Europei― Prin urmare s-a decis că antrenarea răspunderii penale prin
8 Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007 sect 141 9 Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014 10 idem sectsect 56-57
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
387 Section Social Sciences
aplicarea unei amenzi jurnalistului nu a condus la icircncălcarea Art 10 sancţiunea fiind
proporţională
Apreciez că evoluţia jurisprudenţei Curţii icircn această privinţă urmăreşte să accentueze
respectarea de către jurnalişti a obligaţiilor icircn materie de etică şi deontologie fapt compatibil
pe deplin cu libertatea de exprimare care comportă icircndatoriri şi responsabilităţi prin sine
icircnsăşi Icircn calitate de profesionişti jurnaliştii trebuie să anticipeze caracterul exceptat de la
publicare al informaţiilor ce ţin de secretul urmăririi penale chiar dacă nu se probează icircn sine
faptul că informaţia a fost obţinută de aceştia icircn mod ilicit Evoluţia jurisprudenţei Curţii este
salutară mai ales faţă de atitudinea mass-media relativ la procese penale icircn curs ndash existacircnd
riscul unei veritabile justiţii televizate prin raportare la interesul comercial extrem de ridicat
al acestor ştiri
Totuşi ca regulă icircn materie trebuie menţionat că revine statelor membre obligaţia
de a-şi organiza sistemul de aşa manieră icircncacirct să prevină dezvăluirea de informaţii
confidenţiale11
Curtea mai are icircn vedere deopotrivă faptul că majoritatea statelor membre
au implementat reguli de protecţie a caracterului confidenţial al anumitor informaţii reguli
care variază atacirct sub aspectul definiţiei caracterului confidenţial cacirct şi sub aspectul
mijloacelor concrete de asigurare a protecţiei12
Ca atare marja de apreciere lăsată la
dispoziţia statelor membre sub acest aspect este semnificativ mai amplă
Totodată icircn cazul icircn care informaţia confidenţială ajunge icircn spaţiul public statele
membre au obligaţia de a iniţia o anchetăeficientă pentru a stabili autorul dezvăluirii şi de a
oferi remedii efective persoanei vizate pentru repararea prejudiciului13
Ca atare deşi Curtea
nu menţionează expres această concluzie icircn jurisprudenţa sa aceasta se desprinde implicit
nu este rolul mass-media de a asigura protecţia informaţiilor confidenţiale referitoare la
un proces icircn curs ci dimpotrivă rolul mass-media este acela de a informa icircn limitele
icircnsă ale unui jurnalism responsabil deşi balanţa icircn materie se poate dovedi extrem de
greu de atins Astfel icircn situaţia icircn care informaţii ce ţin de ancheta penală a căror
autenticitate nu este contestată sunt obţinute de către presă icircn mod licit de la un oficial
(procurorul de caz) dar anterior emiterii unui comunicat oficial de către autorităţi iar modul
de transmitere a informaţiilor corespunde rigorilor profesionale nu se poate antrena
răspunderea civilă delictuală a jurnaliştilor14
Cu titlu de exemplu s-a decis că15
―deşi reclamanta (trust de presă ndash subl ns) nu
poate pretinde icircn mod icircntemeiat faptul că a publicat pur şi simplu informaţii care fuseseră
făcute publice la o conferinţă de presă nu este mai puţin adevărat că confirmarea
informaţiilor publicate şi icircn special identitatea lui X proveneau de la poliţie şi de la
procurorul W care la momentul faptelor era icircn plus purtătorul de cuvacircnt al Parchetului
Curtea a precizat că ―faptul că aceste informaţii proveneau de la Parchetul din Muumlnchen
icircnsemna că reclamanta putea să se bazeze pe veridicitatea lorrdquo avacircnd icircnsă obligaţia de a
pune icircn balanţă interesul său de a le publica şi interesul lui X la respectarea vieţii sale private
Astfel s-a concluzionat că ―ţinacircnd seama de natura infracţiunii săvacircrşite de X
(deţinere ilegală de droguri ndash subl ns) de gradul său de notorietate (actor de televiziune
faimos la nivel naţional ndash subl ns) de circumstanţele arestării sale (icircn public ndash subl ns) şi
de veridicitatea informaţiilor icircn cauză reclamanta după ce a obţinut confirmarea
informaţiilor icircn cauză de către icircnseşi autorităţile de urmărire penală nu avea motive suficient
de puternice să creadă că trebuia să păstreze anonimatul lui X Prin urmare sancţionarea
11
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015 sect 119 Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie
2013 sect 81 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 143 Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006 sect 55 12Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 107 13Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 95 14 Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46 15 Axel Springer c Germaniei cit ant sectsect 105-107
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
388 Section Social Sciences
contravenţională a reclamantei cu amendă de 1000 euro a icircncălcat Art 10 dovedindu-se
lipsită de un caracter necesar
Bineicircnţeles dată fiind natura sensibilă a unor informaţiilor ce fac obiectul urmăririi
penale icircn cazurile icircn care acestea ajung icircn posesia presei (cu excepţia unor informaţii
generale a căror transmitere nu are un caracter ilicit cum ar fi dezvăluirea icircncadrării juridice
a stadiului procesual etc) se impune a fi antrenată răspunderea autorităţilor cărora le revine
obligaţia de a asigura confidenţialitatea icircn calitate de custode al informaţiilor Aceasta
deoarece astfel cum s-a arătat autorităţilor naţionale le revine nu doar obligaţia negativă de
a nu divulga icircn mod deliberat informaţii protejate de Art 8 ci şi obligaţia pozitivă de a
adopta măsuri pentru a proteja icircn mod eficient secretul urmăririi penale din perspectiva
drepturilor inculpatului16
Acesta este cazul de pildă al divulgării către mass-media a interceptărilor dintr-
un dosar penal icircn curs de către o persoană neidentificată din cadrul autorităţilor17
-
situaţie din păcate recurentă icircn cazul ţării noastre Astfel Curtea are icircn vedere icircn primul
racircnd incidenţa Art 8 icircn privinţa conversaţiilor telefonice care se subsumează noţiunilor de
bdquoviaţă privată şi bdquocorespondenţă18
De asemenea se reţine caracterul secret al
interceptărilor ca mijloc de probă icircn procesul penal acestea urmacircnd a deveni publice doar
după trimiterea icircn judecată şi doar icircn anumite condiţii sub controlul instanţei Totodată se
analizează dacă interceptările publicate vizează strict infracţiunea ce face obiectul cercetărilor
sau dimpotrivă sunt incluse şi convorbiri ce ţin eminamente de viaţa privată a persoanei
Nu icircn ultimul racircnd icircn analiza existenţei unei icircncălcări a Art 8 Curtea are icircn vedere
inclusiv existenţa unui răspuns adecvat al autorităţilor icircn situaţia dată ndash respectiv
derularea unei investigaţii eficiente pentru identificarea responsabililor antrenarea răspunderii
persoanei vinovate repararea prejudiciului etc Nu prezintă absolut nicio relevanţă din
perspectiva Curţii neidentificarea icircn concret a funcţionarului care a dezvăluit informaţia sub
aspectul unei exonerări de răspundere revine autorităţilor naţionale obligaţia de a oferi o
explicaţie plauzibilă legată de modalitatea icircn care au fost difuzate public comunicările private
iar neicircndeplinirea acestora antrenează răspunderea statului care capătă un caracter obiectiv19
Subliniez icircnsă că toată această analiză vizează răspundereaautorităţilor pentru
icircncălcarea obligaţiei pozitive de a asigura protecţia informaţiilor din cadrul urmăririi penale
fază procesuală cu caracter secret iar nu răspunderea jurnaliştilor care au publicat
informaţiile (cacirct timp acestea nu au fost obţinute icircntr-un mod evident ilicit transmiterea viza
un interes public şi s-a realizat echidistant cu respectarea regulilor deontologice)
Revenind la situaţia jurnaliştilor Curtea a subliniat că reprezintă limite ale dreptului
acestora de a raporta asupra unui proces penal icircn curs atacirct respectarea prezumţiei de
nevinovăţie a persoanei vizate ce face obiectul cercetărilor penale cacirct şi afectarea imaginii
publice a justiţiei20
Astfel cum s-a arătat21
bdquosecretul urmăririi penale este menit să protejeze pe de o
parte interesele acţiunii penale preicircntacircmpinacircnd riscurile de coluziune precum şi pericolul
de dispariţie sau de distrugere a mijloacelor de probă şi pe de altă parte interesele
inculpatului icircn special din perspectiva prezumţiei de nevinovăţie şi mai general a relaţiilor
16 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 73 17 Dupuis şi alţii c Franţei cit ant sectsect 80-97 Apostu c Romacircniei cit ant sectsect 118-132 Cășuneanu c
Romacircniei cit ant 18
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30 sect 64 19 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 75 20 Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005 sect 66 Worm c Austriei nr 2271493 29
august 1997 Reports of Judgments and Decisions 1997-V p 1550-51 sect 50 News Verlags GmbH amp CoKG c
Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000 sect 56 21 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 68
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
387 Section Social Sciences
aplicarea unei amenzi jurnalistului nu a condus la icircncălcarea Art 10 sancţiunea fiind
proporţională
Apreciez că evoluţia jurisprudenţei Curţii icircn această privinţă urmăreşte să accentueze
respectarea de către jurnalişti a obligaţiilor icircn materie de etică şi deontologie fapt compatibil
pe deplin cu libertatea de exprimare care comportă icircndatoriri şi responsabilităţi prin sine
icircnsăşi Icircn calitate de profesionişti jurnaliştii trebuie să anticipeze caracterul exceptat de la
publicare al informaţiilor ce ţin de secretul urmăririi penale chiar dacă nu se probează icircn sine
faptul că informaţia a fost obţinută de aceştia icircn mod ilicit Evoluţia jurisprudenţei Curţii este
salutară mai ales faţă de atitudinea mass-media relativ la procese penale icircn curs ndash existacircnd
riscul unei veritabile justiţii televizate prin raportare la interesul comercial extrem de ridicat
al acestor ştiri
Totuşi ca regulă icircn materie trebuie menţionat că revine statelor membre obligaţia
de a-şi organiza sistemul de aşa manieră icircncacirct să prevină dezvăluirea de informaţii
confidenţiale11
Curtea mai are icircn vedere deopotrivă faptul că majoritatea statelor membre
au implementat reguli de protecţie a caracterului confidenţial al anumitor informaţii reguli
care variază atacirct sub aspectul definiţiei caracterului confidenţial cacirct şi sub aspectul
mijloacelor concrete de asigurare a protecţiei12
Ca atare marja de apreciere lăsată la
dispoziţia statelor membre sub acest aspect este semnificativ mai amplă
Totodată icircn cazul icircn care informaţia confidenţială ajunge icircn spaţiul public statele
membre au obligaţia de a iniţia o anchetăeficientă pentru a stabili autorul dezvăluirii şi de a
oferi remedii efective persoanei vizate pentru repararea prejudiciului13
Ca atare deşi Curtea
nu menţionează expres această concluzie icircn jurisprudenţa sa aceasta se desprinde implicit
nu este rolul mass-media de a asigura protecţia informaţiilor confidenţiale referitoare la
un proces icircn curs ci dimpotrivă rolul mass-media este acela de a informa icircn limitele
icircnsă ale unui jurnalism responsabil deşi balanţa icircn materie se poate dovedi extrem de
greu de atins Astfel icircn situaţia icircn care informaţii ce ţin de ancheta penală a căror
autenticitate nu este contestată sunt obţinute de către presă icircn mod licit de la un oficial
(procurorul de caz) dar anterior emiterii unui comunicat oficial de către autorităţi iar modul
de transmitere a informaţiilor corespunde rigorilor profesionale nu se poate antrena
răspunderea civilă delictuală a jurnaliştilor14
Cu titlu de exemplu s-a decis că15
―deşi reclamanta (trust de presă ndash subl ns) nu
poate pretinde icircn mod icircntemeiat faptul că a publicat pur şi simplu informaţii care fuseseră
făcute publice la o conferinţă de presă nu este mai puţin adevărat că confirmarea
informaţiilor publicate şi icircn special identitatea lui X proveneau de la poliţie şi de la
procurorul W care la momentul faptelor era icircn plus purtătorul de cuvacircnt al Parchetului
Curtea a precizat că ―faptul că aceste informaţii proveneau de la Parchetul din Muumlnchen
icircnsemna că reclamanta putea să se bazeze pe veridicitatea lorrdquo avacircnd icircnsă obligaţia de a
pune icircn balanţă interesul său de a le publica şi interesul lui X la respectarea vieţii sale private
Astfel s-a concluzionat că ―ţinacircnd seama de natura infracţiunii săvacircrşite de X
(deţinere ilegală de droguri ndash subl ns) de gradul său de notorietate (actor de televiziune
faimos la nivel naţional ndash subl ns) de circumstanţele arestării sale (icircn public ndash subl ns) şi
de veridicitatea informaţiilor icircn cauză reclamanta după ce a obţinut confirmarea
informaţiilor icircn cauză de către icircnseşi autorităţile de urmărire penală nu avea motive suficient
de puternice să creadă că trebuia să păstreze anonimatul lui X Prin urmare sancţionarea
11
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015 sect 119 Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie
2013 sect 81 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 143 Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006 sect 55 12Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 107 13Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 95 14 Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46 15 Axel Springer c Germaniei cit ant sectsect 105-107
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
388 Section Social Sciences
contravenţională a reclamantei cu amendă de 1000 euro a icircncălcat Art 10 dovedindu-se
lipsită de un caracter necesar
Bineicircnţeles dată fiind natura sensibilă a unor informaţiilor ce fac obiectul urmăririi
penale icircn cazurile icircn care acestea ajung icircn posesia presei (cu excepţia unor informaţii
generale a căror transmitere nu are un caracter ilicit cum ar fi dezvăluirea icircncadrării juridice
a stadiului procesual etc) se impune a fi antrenată răspunderea autorităţilor cărora le revine
obligaţia de a asigura confidenţialitatea icircn calitate de custode al informaţiilor Aceasta
deoarece astfel cum s-a arătat autorităţilor naţionale le revine nu doar obligaţia negativă de
a nu divulga icircn mod deliberat informaţii protejate de Art 8 ci şi obligaţia pozitivă de a
adopta măsuri pentru a proteja icircn mod eficient secretul urmăririi penale din perspectiva
drepturilor inculpatului16
Acesta este cazul de pildă al divulgării către mass-media a interceptărilor dintr-
un dosar penal icircn curs de către o persoană neidentificată din cadrul autorităţilor17
-
situaţie din păcate recurentă icircn cazul ţării noastre Astfel Curtea are icircn vedere icircn primul
racircnd incidenţa Art 8 icircn privinţa conversaţiilor telefonice care se subsumează noţiunilor de
bdquoviaţă privată şi bdquocorespondenţă18
De asemenea se reţine caracterul secret al
interceptărilor ca mijloc de probă icircn procesul penal acestea urmacircnd a deveni publice doar
după trimiterea icircn judecată şi doar icircn anumite condiţii sub controlul instanţei Totodată se
analizează dacă interceptările publicate vizează strict infracţiunea ce face obiectul cercetărilor
sau dimpotrivă sunt incluse şi convorbiri ce ţin eminamente de viaţa privată a persoanei
Nu icircn ultimul racircnd icircn analiza existenţei unei icircncălcări a Art 8 Curtea are icircn vedere
inclusiv existenţa unui răspuns adecvat al autorităţilor icircn situaţia dată ndash respectiv
derularea unei investigaţii eficiente pentru identificarea responsabililor antrenarea răspunderii
persoanei vinovate repararea prejudiciului etc Nu prezintă absolut nicio relevanţă din
perspectiva Curţii neidentificarea icircn concret a funcţionarului care a dezvăluit informaţia sub
aspectul unei exonerări de răspundere revine autorităţilor naţionale obligaţia de a oferi o
explicaţie plauzibilă legată de modalitatea icircn care au fost difuzate public comunicările private
iar neicircndeplinirea acestora antrenează răspunderea statului care capătă un caracter obiectiv19
Subliniez icircnsă că toată această analiză vizează răspundereaautorităţilor pentru
icircncălcarea obligaţiei pozitive de a asigura protecţia informaţiilor din cadrul urmăririi penale
fază procesuală cu caracter secret iar nu răspunderea jurnaliştilor care au publicat
informaţiile (cacirct timp acestea nu au fost obţinute icircntr-un mod evident ilicit transmiterea viza
un interes public şi s-a realizat echidistant cu respectarea regulilor deontologice)
Revenind la situaţia jurnaliştilor Curtea a subliniat că reprezintă limite ale dreptului
acestora de a raporta asupra unui proces penal icircn curs atacirct respectarea prezumţiei de
nevinovăţie a persoanei vizate ce face obiectul cercetărilor penale cacirct şi afectarea imaginii
publice a justiţiei20
Astfel cum s-a arătat21
bdquosecretul urmăririi penale este menit să protejeze pe de o
parte interesele acţiunii penale preicircntacircmpinacircnd riscurile de coluziune precum şi pericolul
de dispariţie sau de distrugere a mijloacelor de probă şi pe de altă parte interesele
inculpatului icircn special din perspectiva prezumţiei de nevinovăţie şi mai general a relaţiilor
16 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 73 17 Dupuis şi alţii c Franţei cit ant sectsect 80-97 Apostu c Romacircniei cit ant sectsect 118-132 Cășuneanu c
Romacircniei cit ant 18
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30 sect 64 19 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 75 20 Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005 sect 66 Worm c Austriei nr 2271493 29
august 1997 Reports of Judgments and Decisions 1997-V p 1550-51 sect 50 News Verlags GmbH amp CoKG c
Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000 sect 56 21 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 68
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
388 Section Social Sciences
contravenţională a reclamantei cu amendă de 1000 euro a icircncălcat Art 10 dovedindu-se
lipsită de un caracter necesar
Bineicircnţeles dată fiind natura sensibilă a unor informaţiilor ce fac obiectul urmăririi
penale icircn cazurile icircn care acestea ajung icircn posesia presei (cu excepţia unor informaţii
generale a căror transmitere nu are un caracter ilicit cum ar fi dezvăluirea icircncadrării juridice
a stadiului procesual etc) se impune a fi antrenată răspunderea autorităţilor cărora le revine
obligaţia de a asigura confidenţialitatea icircn calitate de custode al informaţiilor Aceasta
deoarece astfel cum s-a arătat autorităţilor naţionale le revine nu doar obligaţia negativă de
a nu divulga icircn mod deliberat informaţii protejate de Art 8 ci şi obligaţia pozitivă de a
adopta măsuri pentru a proteja icircn mod eficient secretul urmăririi penale din perspectiva
drepturilor inculpatului16
Acesta este cazul de pildă al divulgării către mass-media a interceptărilor dintr-
un dosar penal icircn curs de către o persoană neidentificată din cadrul autorităţilor17
-
situaţie din păcate recurentă icircn cazul ţării noastre Astfel Curtea are icircn vedere icircn primul
racircnd incidenţa Art 8 icircn privinţa conversaţiilor telefonice care se subsumează noţiunilor de
bdquoviaţă privată şi bdquocorespondenţă18
De asemenea se reţine caracterul secret al
interceptărilor ca mijloc de probă icircn procesul penal acestea urmacircnd a deveni publice doar
după trimiterea icircn judecată şi doar icircn anumite condiţii sub controlul instanţei Totodată se
analizează dacă interceptările publicate vizează strict infracţiunea ce face obiectul cercetărilor
sau dimpotrivă sunt incluse şi convorbiri ce ţin eminamente de viaţa privată a persoanei
Nu icircn ultimul racircnd icircn analiza existenţei unei icircncălcări a Art 8 Curtea are icircn vedere
inclusiv existenţa unui răspuns adecvat al autorităţilor icircn situaţia dată ndash respectiv
derularea unei investigaţii eficiente pentru identificarea responsabililor antrenarea răspunderii
persoanei vinovate repararea prejudiciului etc Nu prezintă absolut nicio relevanţă din
perspectiva Curţii neidentificarea icircn concret a funcţionarului care a dezvăluit informaţia sub
aspectul unei exonerări de răspundere revine autorităţilor naţionale obligaţia de a oferi o
explicaţie plauzibilă legată de modalitatea icircn care au fost difuzate public comunicările private
iar neicircndeplinirea acestora antrenează răspunderea statului care capătă un caracter obiectiv19
Subliniez icircnsă că toată această analiză vizează răspundereaautorităţilor pentru
icircncălcarea obligaţiei pozitive de a asigura protecţia informaţiilor din cadrul urmăririi penale
fază procesuală cu caracter secret iar nu răspunderea jurnaliştilor care au publicat
informaţiile (cacirct timp acestea nu au fost obţinute icircntr-un mod evident ilicit transmiterea viza
un interes public şi s-a realizat echidistant cu respectarea regulilor deontologice)
Revenind la situaţia jurnaliştilor Curtea a subliniat că reprezintă limite ale dreptului
acestora de a raporta asupra unui proces penal icircn curs atacirct respectarea prezumţiei de
nevinovăţie a persoanei vizate ce face obiectul cercetărilor penale cacirct şi afectarea imaginii
publice a justiţiei20
Astfel cum s-a arătat21
bdquosecretul urmăririi penale este menit să protejeze pe de o
parte interesele acţiunii penale preicircntacircmpinacircnd riscurile de coluziune precum şi pericolul
de dispariţie sau de distrugere a mijloacelor de probă şi pe de altă parte interesele
inculpatului icircn special din perspectiva prezumţiei de nevinovăţie şi mai general a relaţiilor
16 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 73 17 Dupuis şi alţii c Franţei cit ant sectsect 80-97 Apostu c Romacircniei cit ant sectsect 118-132 Cășuneanu c
Romacircniei cit ant 18
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30 sect 64 19 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect 75 20 Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005 sect 66 Worm c Austriei nr 2271493 29
august 1997 Reports of Judgments and Decisions 1997-V p 1550-51 sect 50 News Verlags GmbH amp CoKG c
Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000 sect 56 21 Beacutedat c Elveţiei [MC] cit ant sect 68
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
389 Section Social Sciences
şi a intereselor sale personale Secretul este justificat de asemenea de necesitatea de a
proteja procesul de formare a opiniei şi procesul decizional al puterii judecătoreşti
Totuşi se are in vedere şi faptul că interesul public prezentat de unele cauze penale
este foarte pronunţat ca urmare a poziţiei sau funcţiei ocupate de reclamant principiile
expuse trebuind să fie puse icircn balanţă pentru un echilibru just22
De pildă icircntr-o speţă23
icircn care
reclamantul inculpat icircntr-un proces penal pentru fapte de corupţie deţinea funcţia de
preşedinte al secţiei penale a unei Curţi de Apel icircn contextul luptei icircmpotriva corupţiei
subiectul s-a apreciat a suscita un interes deosebit pentru publicul larg Curtea consideră că
―icircntr-o societate democratică sunt inevitabile comentarii uneori severe din partea presei cu
privire la o cauză sensibilă care precum cea a reclamantului contestă moralitatea
persoanelor numite să facă dreptate Pe de altă parte nu doar funcţia publică a inculpatului
poate să genereze un interes deosebit ci inclusiv gravitatea infracţiunii modul concret de
săvacircrşire a faptei sau vacircrsta deosebit de redusă a victimei24
3 PREZUMȚIA DE NEVINOVĂȚIE
Cacirct priveşte prezumţia de nevinovăţie aceasta este aplicabilă icircn temeiul Art 6 sect 2
din Convenţie de vreme ce inculpatului i s-a notificat existenţa unei acuzaţii icircn materie
penală25
iar potrivit acestui articol orice persoană are dreptul de a fi prezumată nevinovată şi
de a fi judecată de un tribunal imparţial Ca regulă generală răspunderea statului intervine
atunci cacircnd prin conduita autorităţilor se icircncalcă prezumţia de nevinovăţie ndash cazul cel
mai clasic fiind acela icircn care agenţi ai statului ndash judecători procurori sau orice alţi oficiali -
realizează diverse declaraţii vătămătoare la adresa inculpatului care induc icircn mentalul
colectiv ideea că acesta se face vinovat de săvacircrşirea infracţiunilor pentru care este cercetat26
Totuşi răspunderea statului poate fi antrenată inclusiv pentru o soluţie acordată de
instanţa de judecată icircntr-un litigiu icircntre particulari Deşi autorităţile naţionale nu pot fi
considerate responsabile de acţiunile presei27
icircn situaţia icircn care inculpatul vizat de un
articol pretins defăimător se icircndreaptă icircmpotriva jurnalistului autor al articolului cu o acţiune
icircn despăgubiri pentru icircncălcarea Art 8 şi a Art 6 sect2 din perspectiva prezumţiei de
nevinovăţie iar instanţa respinge acţiunea ca neicircntemeiată soluţia de respingere reprezintă o
ingerinţă din perspectiva Art 8
Prin urmare se poate ajunge ca pe cale mediată statul să fie ţinut răspunzător ndash dar
nu pentru caracterul defăimător al articolului ci pentru fapta proprie a autorităţii constacircnd icircn
soluţia acordată de instanţa naţională icircnvestită cu soluţionarea litigiului atunci cacircnd
respectiva soluţie nu asigură un echilibru just al drepturilor şi intereselor concurente Prin
urmare icircntr-un asemenea litigiu icircndreptat icircmpotriva jurnalistului instanţa naţională va fi
chemată să analizeze dacă respectivul articol a adus sau nu atingere prezumţiei de nevinovăţie
a reclamantului
De asemenea la modul general se admite o campanie virulentă de presă prezintă
un potenţial ridicat de afectare a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului fiind
susceptibilă să dăuneze echităţii procesului să influenţeze opinia publică şi opinia juraţilor28
22 Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011 sect 34 23 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 160 24 Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată 25 Pentru dezvoltări privind momentul procesual de la care devin incidente garanţiile prevăzute de Art 6 ndash latură penală a se vedea Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p409-424 26 Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007 sectsect 70-71 Pentru exemple jurisprudenţiale a se vedea
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană (hellip) opcit p 533-543 27 YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004 sect 48 28Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002 Priebke c Italiei (dec) nr 4879999
nepublicată 5 aprilie 2001
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
390 Section Social Sciences
De asemenea se reţine că afectarea reputaţiei reclamantului nu este o consecință previzibilă
a propriilor acțiuni - săvacircrșirea unei infracțiuni icircntrucacirct la momentul publicării
informaţiilor confidențiale reclamantul beneficiază pe deplin de prezumția de nevinovăție
dată fiind existenţa unui proces penal icircn curs29
Din acest punct de vedere pentru a pronunţa o soluţie compatibilă cu jurisprudenţa
Curţii se impune ca judecătorul naţional să analizeze amploarea campaniei de presă
conţinutul concret al articolului - respectiv dacă reprezintă o simplă reiterare a acuzaţiilor
oficiale formulate dacă are un caracter echidistant sau dimpotrivă induce ideea unei
culpabilităţi30
participarea inculpatului prin avocat cacirct şi a mamei inculpatului icircn
cadrul unei emisiuni televizate ce viza acuzaţiile din procesul penal pe rol icircmpotriva
acestuia31
consecinţele concrete asupra situaţiei reclamantului acordacircnd importanţă
inclusiv perioadei de timp scurse icircntre momentul apariţiei articolelor şi momentul
condamnării32
de pildă icircntr-o speţă icircn care trecuseră nu mai puţin de 6 ani de la momentul
publicării articolelor şi pacircnă la condamnarea reclamantului susţinerile reclamantului privind
icircncălcarea prezumţiei de nevinovăţie au fost apreciate de Curte ca neicircntemeiate33
De asemenea o deosebită relevanţă trebuie acordată compunerii instanţei astfel
dacă instanţele chemate să soluţioneze cauza sunt icircn icircntregime formate din judecători
profesionişti Curtea apreciază că spre deosebire de membrii unui juriu judecătorii
profesionişti ―dispun icircn mod normal de o experienţă şi o pregătire care le permite să respingă
orice sugestie din afara procesului34
Totodată trebuie analizat dacă articolul icircn litigiu a dezvăluit informaţiile icircn
premieră sau dimpotrivă a succedat altor articole informaţia fiind deja publică la momentul
apariţiei acestuia caz icircn care aptitudinea de a afecta prezumţia de nevinovăţie este mai
redusă35
Nu icircn ultimul racircnd se impune a fi verificată conduita statului ndash respectiv dacă a
icircncercat să prevină sau să ţină sub control diseminarea informaţiilor ndash de pildă cazul icircn care
Parchetul constatacircnd difuzarea unor multiple informaţii eronate cu privire la acuzaţiile aduse
inculpatului emite un comunicat oficial icircn care aduce precizări pentru corectitudinea
informaţiei36
4 CONCLUZIE
Fără icircndoială presa stimuleazǎ dezbaterile critice de idei şi influenţeazǎ opinia
publicului faciliteazǎ angajarea cetǎţenilor icircn procesul decizional iar libertatea de exprimare
a presei apare ca fiind icircn directǎ legǎturǎ cu dreptul publicului de a fi informat despre mersul
cetăţii şi starea justiţiei Toate principiile expuse mai sus nu trebuie icircnsă să conducă la
concluzia unei protecţii nelimitate acordate jurnaliştilor la graniţa cu impunitatea
Dimpotrivă multiplele drepturi de care presa se bucură atrag icircn mod natural o serie de
obligaţii şi responsabilităţi ce trebuie respectate icircntocmai de către agenţii mass-media pentru
a reclama cu succes protecţia Art 10 icircn materia libertăţii presei cacirct priveşte relatări despre un
litigiu penal icircn curs Aceasta cu atacirct mai mult cu cacirct astfel cum s-a arătat relatările despre un
litigiu penal icircn curs atrag incidenţa concomitentă a Art 6 latură penală din Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului sub aspectul dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de
29Cășuneanu c Romacircniei cit ant sect 87 30 Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008 sect 35 31 Del Giudice c Italiei (dec) cit ant 32
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153 33 Mircea c Romacircniei cit ant sect 74 34 Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009 sect 166 Craxi c Italiei (nr 2) cit ant sect
104 Mircea c Romacircniei cit ant sect 75 35 Campos Damaso c Portugaliei cit ant sect 35 36 Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75 p 76
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
Iulian Boldea (Editor) - Literature Discourses and the Power of Multicultural Dialogue Arhipelag XXI Press Ticircrgu Mureș 2017 eISBN 978-606-8624-12-9
391 Section Social Sciences
nevinovăţie precum şi a Art 8 sub aspectul dreptului la reputaţie al persoanei vizate Ca
atare se impune icircn astfel de litigii realizarea unei balanţe juste icircntre toate aceste drepturi
concurente cu luarea icircn considerare a tuturor factorilor detaliaţi mai sus icircn lumina
jurisprudenţei Curţii
BIBLIOGRAPHY
Claudia-Florina Uşvat Insulta şi calomnia prin presă şi legislaţia europeană p 194 icircn
―Dreptul nr 12003
Corneliu Bicircrsan Convenţia europeană a drepturilor omului Comentariu pe articole Ediţia 2
Ed CH Beck Bucureşti 2010
Recomandarea Rec(2003) 13 a Comitetului Miniştrilor către statele membre privind
furnizarea de informaţii prin intermediul mass-media icircn legătură cu procesele penale
disponibilă la adresa
httpssearchcoeintcmPagesresult_detailsaspxObjectID=09000016805df617 (consultat
08 iunie 2017)
Akay c Turciei nr 3450197 nepublicată 19 februarie 2002
Apostu c Romacircniei nr 2276512 3 februarie 2015
Axel Springer AG c Germaniei [MC] nr 3995408 sect 83 7 februarie 2012
Baragiola c Elveţiei (dec) nr 1726590 D R nr 75
Beacutedat c Elveţiei nr 5692508 1 iulie 2014
Berns and Ewert c Luxemburg (dec) nr 1325187 DR nr 68 p 153
Campos Damaso c Portugaliei nr 1710705 24 aprilie 2008
Cășuneanu c Romacircniei nr 2201810 16 aprilie 2013
Craxi c Italiei (nr 2) nr 2533794 nepublicată 17 iulie 2003
Dammann c Elveţiei nr 7755101 25 aprilie 2006
Del Giudice c Italiei (dec) nr 4235198 nepublicată
Du Roy et Malaurie c Franţei nr 3400096 sect 35 Recueil des arrecircts et deacutecisions 2000-X
Dupuis şi alţii c Franţei nr 191402 7 iunie 2007 sect 46
Malone c Regatului Unit nr 869179 2 august 1984 Seria A nr 82 p 30
Mircea c Romacircniei nr 4125002 29 martie 2007
News Verlags GmbH amp CoKG c Austriei nr 3145796 11 ianuarie 2000
Pinto Coelho c Portugaliei nr 28439808 28 iunie 2011
Priebke c Italiei (dec) nr 4879999 nepublicată 5 aprilie 2001
Stoll c Elveţiei [MC] nr 6969801 10 decembrie 2007
Tourancheau si July c Franţei nr 5388600 24 noiembrie 2005
Viorel Burzo c Romacircniei nr 7510901 şi 1263902 30 iunie 2009
Worm c Austriei nr 2271493 29 august 1997 Reports of Judgments and
Decisions 1997-V p 1550-51
YB şi alţii icircmpotriva Turciei nr 4817399 şi 4831999 28 octombrie 2004
