Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 193

Miercuri, 22 august 2012

Decizia CCRaruncã în aer

reþelele desocializare!

B ucurie, dezamãgire sauchemarea la protestele

de stradã. Decizia CurþiiConstituþionale a României deinvalidare a Referendumuluipentru demiterea Preºedin-telui Traian Bãsescu a aruncatîn aer reþelele de socializare.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã

directorii ca peciorapi

C asa de Culturã ”LadislauSchmidt” Petrila, cândva

un centru cultural puternic,este cuprinsãde un nou scan-dal privind schimbarea con-ducãtorilor ei – al treilea, înopt luni.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Statul se judecã cu statul pentru

pãdurile... statului!

A proximativ 30 dehectare de pãdure

din Masivul Parâng sunt disputate în instanþã dePrimãria Petroºani ºiRomsilva.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Deponeul dinPetrila,

discutat înConsiliulPetrila

V iitoarea groapã de gunoiecologicã de la Petrila

stã în decizia consiliului localdin acest oraº. Totuºi, primarul spune cã ia în calculºi doleanþele locatarilor careau casele cel mai aproape de locul în care va fi construit deponeul.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Lipsa banilorblocheazã proiectele

de infrastructurã

U n turist dinBucureºti care a

vizitat munþii Parângºi-a gãsit telefonul pier-dut, dupã ce ºi-a termi-nat vacanþa ºi era dejaacasã. Asta a fost posi-bil cu sprijinul jan-darmilor, care l-ausunat, când nici nu semai aºtepta sã ºi-lrecupereze, ºi i-au dattelefonul mobil.

Turistul bucureºtean aconstatat cã nu îºi maigãseºte telefonul mobil, lastaþia de îmbarcare atelescaunului, însã nimeninu l-a putut ajuta atunci.Bãrbatul a constatat cã numai are telefonul mobilcând a dorit sã urce întelescaun pentru a pleca dinstaþiunea montanã Parâng.Atunci, el a întrebat per-soanele întâlnite înapropierea staþiei detelescaun dacã nu au gãsit

un telefon mobil. „Aceastãsituaþie a ajuns sã fie cunos-cutã ºi de jandarmii mon-tani, care au luat în calculposibilitatea sã gãseascãaparatul telefonic pe traseultelescaunului. Unul dintrejandarmii montani acoborât din staþiunea mon-tanã cu telescaunul ºi, înapropierea zonei„Poieniþa”, a observat doitineri din al cãror compor-tament a dedus cã au gãsitun obiect pe sol. Jandarmul

i-a oprit pe cei doi tineri,care au recunoscut cã augãsit un telefon mobil înapropierea traseuluitelescaunului. Telefonul afost predat jandarmului,care, dupã ce a apelat unuldintre numerele din agendatelefonului, a reuºit sã con-tacteze proprietarul aparat-ului. Acesta plecase dinstaþiune, convins cã nu îºiva mai recupera telefonul”,spune Nicolae Rãducu,purtãtor de cuvânt al IJJ

Hunedoara.Jandarmii i-au predat

telefonul celui cãruia îiaparþinea, un tânãr de 37ani, domiciliat în municipiulBucureºti. Telefonul recu-perat de jandarmi este unaparat Apple iPhone 4.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cu mare durereanunþãm trecerea în nefiinþã a celei carea fost o minunatã mãtuºã,

Davidovici Elena

Amintirea ei varãmâne veºnic însufletele nepoþilorcare au iubit-o ºi au preþuit-o Nina,Alexe, Marika, Alin,Cristina, Oana

Dumnezeu sã-o odihneascã!

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)

12:15 Împãratul mãrii 13:45 Vouã (r)14:00 Moby Dick (r)16:00 Baronii (r)16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Cele ºapte aventuriale lui Sinbad 23:15 Împãratul mãrii (r)

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Comedia de la 5 19:00 Observator

20:20 Arca ucigaºã -Profeþia 22:15 În puii mei 23:45 Observator 0:30 Arca ucigaºã -Profeþia

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Povestea tragedieimele (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Decizie dificilã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Serviþi, vã rog! 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Chuck0:00 Dexter1:00 Totul despre poker (r)

9:30 Miss fata de la þarã 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râsPopcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Întoarcerea înHalloweentown 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 În timp ce tudormeai 22:15 Trãsniþii23:15 Focus Monden 0:00 Mondenii0:30 Cãderea în uitare

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 11:30 Rezumatele zileiUEFA Champions League 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)13:20 Legendele palatului:Pictorul de la curte (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Dr. House21:55 Dr. House 22:50 Avocaþii schimbãrii23:10 În pragul nebuniei

DECES

DN 7 Deva - Sântuhalm -Simeria� DJ 687 Cristur - Hunedoara �

DJ 687 Hunedoara - Hãºdat �DN 66 Cãlan - Bãcia � DN7Mintia - Veþel � DN7 Veþel -Leºnic � DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam � Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos- BejanPetroºani pe DN 66 ºi B-dul 1Decembrie

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa aaaappppaaaarrrraaaatttteeeelllloooorrrrrrrraaaaddddaaaarrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaaMMMMiiiieeeerrrrccccuuuurrrr iiii 22222222 aaaauuuugggguuuusssstttt

2222000011112222

ªi-a gãsit telefonul pe munte, dupã vacanþã

B ucurie,dezamãgire

sau chemarea laprotestele destradã. DeciziaCurþiiConstituþionalea României deinvalidare aReferendumuluipentrudemitereaPreºedinteluiTraian Bãsescu aaruncat în aerreþelele desocializare.

Imediat dupãanunþarea decizieide invalidare aReferendumuluipentru demiterea luiTraian Bãsescu, pesite-urile desocializare au ºiapãrut reacþiile. Uniise bucurã cã ºi cumar fi Revelionul ºiaici vorbim despresusþinãtoriipreºedintelui sus-pendat. Cei maimulþi, însã, ºi-auexprimat dezamã-girea prin tot felulde mesaje sau ima-gini sugestive, iaralþii îndeamnã laproteste de stradã,pentru a demonstracã votul lor nu a

fost în zadar. Este,practic, vârful deaisberg al polemi-cilor aprinse purtatepe aceste site-uriimediat dupãanunþarea rezul-tatelor referendumu-lui. Cei mai mulþisusþin cã votul celoraproximativ 7,5 mi-lioane de oamenicare au votat pentrudemiterea luiBãsescu nu poate fiaruncat, pur ºi sim-plu, la gunoi.„ROMANI, VI SEFURÃ VOTUL.DEªI REFERENDU-MUL A AVUTCVORUM,DOVEZILE OARATA, CCR AINVALIDAT RE-FERENDUMUL.ROMÂNI, IEªIÞI ÎNSTRADÃ ªIPROTESTAÞI. JOSBÃSESCU ªITOATE SLUGILELUI!!!”, scrie un uti-lizator de Facebook.Un altul este depãrere cã : „Haideþicu toþii în stradã!Ori îi dãm jos petoþi ori plecãm cutoþii din þarã ºi îilãsãm pe ei aici înjegul ºi minciunalor”. Dezamãgireaexprimatã în mesajeeste la fel de mare,

în cele mai multecazuri, ca ºineputinþa clamatãde internauþi: „Nupot sã cred !!!Bãsescu revine, ºidacã noi, 7,4 mil-ioane romani l-amsuspendat ....”, ori„Iatã dragii mei,cum “lupul strigã<lupul>” devinerealitate: pdl-istii auurlat “loviturã destat” în timp ce eipuneau în aplicareo loviturã de stat:ignorarea votului amilioane deromâni”. Aºa, cumspuneam, însã, pen-tru alþii decizia CCRa fost un motiv demare bucurie ºi ausalutat iminentareîntoarcere a luiTraian Bãsescu laCotroceni.Raþionamentulmerge, însã, maideparte, iar peinternet circulã dejaspeculaþii conformcãrora PSD se vaduce direct în cap,

PNL va ieºi dinUSL ºi la toamnãva câºtiga alegerile.Fãrã CrinAntonescu, însã.Uitaþi ºi raþiona-mentul: „1. CrinAntonescu demi-sioneazã...; 2. PNLiese din USL ºidepune moþiune decenzurã împotrivalui Ponta; 3.PSD=PD-L aceeaºimizerie! 4. PNL40% în toamnã!”.

Una peste alta,însã, este extrem deposibil ca nemulþu-mirile acumulate deopozanþii luiBãsescu sã se muteîn stradã. Suntinformaþii conformcãrora mitinguriledin iarnã sã fie relu-ate zilele urmãtoare- beneficiind ºi desusþinere politicã -pentru provocareade alegeri antici-pate.

CarmenCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 Politic 3

P reºedintele PD-LHunedoara, Dorin

Gligor considerã cãrevenirea lui TraianBãsescu la Cotroceni,dupã ce CurteaConstituþionalã a deciscã referendumul nu afost valid va însemna “o scenã politicã maicuratã fãrã CrinAntonescu”, dacã acestava respecta propriadeclaraþie: ori eu, oriBãsescu!

“Sincer îmi este foarte greusã vorbesc despre o persoanãca ºi Crin Antonescu. Cu sigu-ranþã însã fãrã Crin Antonescuscena politicã va fi mult maicuratã”, a declarat DorinGligor.

În ceea ce priveºte deciziaCurþii Constituþionale de invali-dare a referendumului privinddemiterea preºedintelui TraianBasescu, ce s-a desfãºurat pe29 iulie, preºedintele PD-LHunedoara, Dorin Gligor estede pãrere cã magistraþii Curþiinu aveau altã variantã. “Din

punctul meu de vedere în afarãde tergiversare cred cã CurteaConstituþionalã nu avea altãvariantã, iar tergiversarea ar fide explicat prin presiunea ieºitãdin comun a USL-ului. Sper caodatã cu întoarcea la Cotrocenipreºedintele sã fi înþeles pro-blemele românilor”, a mai spus Gligor.

La rândul sãu, Tiberiu IacobRidzi, prim-vicepreºedinteleBPJ Hunedoara, crede cãodatã tranºatã aceastãchestiune lucrurile sã revinã lanormal, iar viaþa românilor sãse îmbunãtãþeascã. “LegeaReferendumului era clarã, 50 lasutã plus 1 ar fi trebuit pentrudemiterea preºedintelui, iar înurma referendumului scorul afost undeva la 46 la sutã. Pânãla urmã cea mai importantãproblemã, acea a tergiversãrii adus la o situaþie neplãcutã pen-tru majoritatea oamenilor dinpunct de vedere economic.Euro a crescut ºi a avut re-percursiuni imediate asuprapopulaþiei. Odatã tranºatã

aceastã crizã sper ca nivelul detrai al oamenilor sã creascã”,declarã Tiberiu Iacob Ridzi.

„Eu cã ºi deputat alRomâniei nu pot sã comentezsub nicio formã nicio decizie aCurþii Constituþionale dinRomânia. Se pare cã dânºii auþinut cont de faptul cã nu s-aîndeplinit acel cvorum de par-ticipare 50%+1. Eu vã spun cãdin punct de vedere moral, dinpunct de vedere omeneºte nuputem sã trecem peste faptulcã 8 milioane de oameni ºijumãtate de oameni au votat laacest referendum ºi 7 milioaneºi jumãtate au votat într-unanume fel ºi anume pentrudemiterea domnului preºedinteTraian Bãsescu. Eu discut cufoarte mulþi cetãþeni dincolegiul de vest al Vãii Jiului ºisã ºtiþi cã noi cei care facempolitica trebuie sã facem în aºafel încât sã explicãm oamenilorcã votul lor conteazã foartemult. ªi o sã vã zic ºi de ce.Foarte mulþi cetãþeni mi-auspus cã indiferent de ce

voteazã ei totul se întâmplãdoar cum vor cei de laBucureºti. Eu cred cã nu estenormal acest lucru”, a declaratdeputatul PSD Colegiul deVest, Cristian Resmeriþã.

CCR a decis, marþi, invali-darea referendumului privinddemiterea preºedintelui TraianBãsescu, ce s-a desfãºurat pe29 iulie, fapt ce înseamnã cãTraian Bãsescu se întoarce laCotroceni. “Decizia a fost luatã cu majori-tatea legalã cerutã. A fostmajoritate calificatã. Rezultatuleste cel de invalidare. Preºedin-tele ºi comunicatul CCR valãmuri”, a confirmat judecãtorulCCR Tudorel Toader.USL ar putea totuºi sã îngre-uneze reinstalarea lui Bãsescula Cotroceni, dacã Parlamentul- aflat în vacanþã în prezent - aramâna sã se reuneascã însesiune extraordinarã pentru alua act de decizia Curþii.

Pe de altã parte în ziua sus-pendãrii a preºedintelui TraianBãsescu, Crin Antonescu

declara, de la tribunaParlamentului, cã el va ieºi dinpoliticã dacã referendumul nuva duce la demitere.

“Ori eu, ori Traian Bãsescu”,spunea Crin Antonescu, iar însãptãmânile care au urmat re-ferendumului ºi-a reafirmatpoziþia categoricã în mai multerânduri.

Marius MITRACHE

Dorin Gligor

“O scenã politicã mai curatã fãrã Crin Antonescu”

L iderii politiciai USL

Hunedoara suntde pãrere cãdecizia adoptatãmarþi de CurteaConstituþionalã aRomâniei, privindinvalidareaReferendumuluipentru demitereaPreºedinteluiTraian Bãsescu,este nedreaptã.

Mai mult, aceºtiacred cã CCR a fãcutabuz de putere, pentrucã, dupã ce a solicitatdatele privind numãrulreal al alegãtorilorînscriºi pe listele per-manente, nu le-a mailuat în considerare ºiau facilitat, astfel,întoarcerea lui TraianBãsescu la Cotroceni.Referindu-se la deciziaCurþii Constituþionale aRomâniei, preºedintelePNL Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, a

declarat, marþi, cã numai este aproapenimic de comentat.„Nu cunosc motivaþiaacestei decizii, dar,chiar ºi aºa, nu mi separe corect ca 9oameni sã decidã soar-ta unui popor, când 7milioane ºi jumãtate deoameni au spus <<Larevedere, domnulePreºedinte! Nu te maivrem>>. Este pentruprima datã când cinevaa avut împotriva lui

atâþia oameni”. Moloþspune cã, din dateletransmise cãtre CCR ºidin cele de la Institutulde Statisticã reiese clarcã cele 8,5 milioane devoturi exprimatereprezintã 65% dinnumãrul total de alegã-tori ºi nu 46%, cum audecis judecãtorii de laCCR. „Lupta nu esteuna politicã. Luptaeste între preºedinte ºipoporul lui. Oameniilui sunt doar cei 9judecãtori de la CurteaConstituþionalã ºi câþi-va procurori care îiancheteazã în modabuziv pe cei care aumers la vot. Am maispus-o ºi o repet: sun-tem o dictaturã. Nusuntem o þarã demo-craticã”, a conchispreºedintele PNLHunedoara.

Carmen COSMAN

Decizia CCR aruncã în aer reþelelede socializare!

CCR a comis un abuz deputere prin invalidarea

referendumului

P este 2000 deînvãþãcei în

clasa 0. Clopoþelul deînceput de an ºcolarva suna pentru primadatã pentru peºte2000 de boboci. Estevorba de elevii careau fost înscriºi înclasa pregãtitoare.

“În judeþul Hunedoaraîn urma etapelor deînscriere a copiilor pentruclasa pregãtitoare avemun numãr de peste 2200de elevi, de asemeneaavem un numãr de130,28 de clase respec-tive 90 de posturi com-

plete ºi peste 130 deposturi la învãþãmântulsimultan”, a declaratMarta Mate, purtãtorul decuvânt al Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara.

P regãtiri zeropentru clasa zero

Deºi în mai puþin de olunã elevii ar trebui sãintre în bãnci, majoritateaclaselor nu sunt pregãtiteîn acest sens, deºiMinisterul Educaþiei avirat banii în conturileInspectoratelor ªcolare.

“În momentul de faþã

au sosit finanþãrile pentrumobilierul specific pecare fiecare unitateºcolarã o sã-l achiziþio-neze pentru a-i aºteptape cei mici cu mobilieradecvat. În momentul defaþã existã deja achiziþio-nate peste 600 depupitre ºi scaune pentrucei mici, iar unitãþileºcolare ne-au raportat cãpânã la 1 septembrie levor avea în ºcoli”, a pre-cizat Marta Mate vizavi destadiul pregãtirilor pentrunoul an ºcolar.

ªi cadrele didactice vor

fi pregãtite pentru a-ºidesfãºura activitatea laclasa pregãtitoare.

“Iar în ceea ce priveºtepregãtirea cadrelor didac-tice se afla în curs depregãtire 4 formatorinaþionali la Bucureºti ºiun numãr de peste 200de cadre didactice vorbeneficia începând desãptãmâna viitoare deformare în acest sens.Având în vedere cã existão programã nouã ºi se vacentra acest tip deînvãþãmânt pe formareade competenþe toate

cadrele didactice dinînvãþãmântul primar carevor preda la aceastã clasãpregãtitoare trebuie sã ialegãtura cu nouã curri-culã. La aceastã clasãpregãtitoare existã unanumit timp pentru studiuºi un anumit timp pentrujoacã, iar în ceea ce

priveºte evaluarea nu seva face în aceastã clasãpe note”, a mai spuspurtãtorul de cuvânt alISJ Hunedoara.

Pânã la 1 septembrieunitãþile ºcolare auresponsabilitatea de aamenaja sãlile de clasã cumobilierul adecvat pentruclasa zero.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 201244 Actualitate

M edicii dinjudeþul

Hunedoara auprimit marþi vaccinBCG, împotrivatuberculozei.Potrivit unui comu-nicat remis preseide Direcþia deSãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara, dozelede vaccin au plecatde la Bucureºti ºi, în cel maiscurt timp, vor ajunge în spitale.

ªapte mii de vaccinuri împotrivatuberculozei au fost repartizate

judeþului Hunedoara. Vaccinurileurmau sã ajungã marþi în Deva, iarde acolo vor fi distribuite în spitale.„Direcþia de Sãnãtate Publicã aprimit o adresã din parteaMinisterului Sãnãtãþii prin care s-au repartizat pentru judeþul

Hunedoara un numãr de 7000 dedoze de vaccin BCG împreunã cuseringile aferente.

În dupã amiaza zilei de21.08.2012 maºina de transportvaccinuri a DSP judeþuluiHunedoara va pleca la Bucureºtipentru ridicarea vaccinului BCG(pentru prevenirea tuberculozei)care va fi repartizat în spitalele din judeþ care au secþii de ginecologie”, se aratã în comunicat.

Vaccinul se administreazã nou-nãscuþilor ºi, în ultimaperioadã, la nivel naþional, a fostîntreruptã furnizarea lui cãtre secþiile de specialitate.

Potrivit Programului national deimunizare, acesta trebuie adminis-trat nou-nãscuþilor in doza unica,în maternitãþi, între 2 ºi 7 zile dela naºtere.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

I nvestiþiademaratã în

aceastã lunã laSpitalul de UrgenþãPetroºani prevedemodernizareaambulatoriuluiinstituþiei, iarlucrãrile sunt îngrafic susþinautoritãþile locale.

Proiectul privind modernizarea ºi dotareaambulatoriului se ridicã la18,7 milioane de lei, iarlucrãrile au început înurmã cu circa douã sãptãmâni.

Reprezentanþii munici-palitãþii spun cã firmacare a câºtigat licitaþiaeste cu lucrarea în grafic.„Se lucreazã de zor, am

fost în inspecþie ºi se faceizolaþia exterioarã laclãdire, douã faþade aufost deja terminate. Acolovrem sã facem o recepþieunde oamenii sã aºtepteîn condiþii civilizate.

Se construieºte ºi unlift exterior pentru bol-navi”, a declarat ieri, primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob

Ridzi. Tot în cadrulproiectului, vor fi achizi-þionate echipamente medicale ºi mobilier, iardupã finalizarea investiþieila Spitalul de UrgenþãPetroºani vor putea firezolvate probleme medicale din mai multetipuri iar pacienþii nu vormai fi în alte pãrþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

SSee lluuccrreeaazzãã ddee zzoorr llaaaammbbuullaattoorriiuullSSppiittaalluulluuiiPPeettrrooººaannii

Vaccin pentru Hunedoara

Primul clopoþel pentru mii de elevi

T raficanþii de droguri, sãl-taþi cu mascaþii din

Valea Jiului, au recunoscut cãsunt viunovaþi. Aceºtia au fostaudiaþi luni la TribunalulHunedoara, iar, potrivit site-uloficial al acestei instituþii, eivor afla verdictul judecãtorilorla finele lunii. Termenul lacare instanþa se va pronunþaeste 27 august. Atunci, toþi cei23 de arestaþi aflã care va fisoarta lor.

Cel puþin 80 de tineri dealeri ºi con-sumatori de droguri din Valea Jiului aufost sãltaþi de mascaþi, la începutul luniiiune. Atunci au fost luaþi chiar ºi dincurtea ºcolii, iar comisarul TraianBerbeceanu afirma cã majoritatea sunttineri între 16 ºi 26 de ani, sau chiar

mai tineri. Zeci de mascaþi au rãscolit ºi

percheziþionat în data de 8 iunie,locuinþele mai multor suspecþi din ValeaJiului. Acþiunea a fost una fãrã prece-

dent, dat fiind numãrul mare de echipa-je, o parte fiind venite sã susþinã acþi-unea chiar de la Bucureºti.Dis de dimineaþã, zeci demascaþii au ajuns la

Petroºani, Vulcan, Lupeni ºi Uricani,unde au fãcut percheziþii în mai multelocuinþe. Ofiþerii BCCO au cãutat maimulþi suspecþi care fac parte dintr-oreþea ce a reuºit sã treacã peste graniþãdroguri, dar ºi consumatori de aici dinzonã.

Optzeci pe tineri au fost luaþi atuncide mascaþi de acasã sau de la ºcoalã,pentru cã mulþi sunt liceeni ºi primeaudrogurile printr-o reþea care le treceagraniþa cu maºini ce fac curierat.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

V iitoareagroapã de

gunoi ecologicãde la Petrila stãîn decizia consi-liului local dinacest oraº.Totuºi, primarulspune cã ia încalcul ºidoleanþelelocatarilor careau casele celmai aproape delocul în care vafi construitdeponeul.

Problema deli-catã a deponeuluiecologic, ce ar tre-bui construit laPetrila atrage dinnou nemulþumiri ºigenereazã discuþii.Singura locaþie carea fost agreatã decei care dau banii,respectiv fondurileeuropene, nu estepe placul celor carestau la Petrila.Primarul Ilie

Pãducel spune cãnu se opune con-strucþiei, dar nu vada girul, decât dupãce îi invitã, din nou,pe cei responsabilila masa dialogului.„Au fost o partedintre consilieri, darºi câþiva cetãþeniinteresaþi, sãviziteze deponeulde la Vâlcea ºi apoila Timiºoara. Oparte dintre ei aufost mulþumiþi, oparte nu. S-a sta-bilit ca sã ne întâl-

nim în ºedinþã deconsiliu ºi, întretimp, am primit opetiþie din parteaunui grup de peste200 de cetãþeni dinzona Popi,Dobreºti, care suntcel mai aproape deamplasamentulviitorului deponeu.Ei îºi manifestãîngrijorarea ºi deza-probã acest lucru.Oricum, eu amspus-o, doresc caînainte de a decidesã avem o dez-

batere publicã”, aspus Ilie Pãducel,primarul din Petrila.

Construcþia unuideponeu ecologic laPetrila a fost, încursul anului trecut,blocatã de votulmajoritãþii consilie-rilor locali aioraºului Petrila.Acum a revenit înactualitate ºi tema afost relansatã în dis-cuþie de conducereaConsiliului judeþeanHunedoara.Construcþia ar

reduce la zero cos-turile pentru ceicare locuiesc înPetrila, în ceea cepriveºte colectareagunoiului menajer,iar dacã nu va firealizat aici, atunciîntreg judeþulHunedoara va plãtisume foartemari,pentru cã seva pierde finanþareaeuropeanã, iaroamenii vor ducegunoiul într-un altjudeþ.

Pe de altã parte,judeþul Hunedoarariscã sã piardãpeste 50 de mil-ioane de euro, baniobþinuþi pentruimplementarea sis-temului integrat degestionare adeºeurilor

DianaMITRACHE

O femeie carelocuieºte

într-un cãtun alPetroºaniului amers disperatã lavânzãtorii de pro-duse industrialedin Piaþa CentralãPetroºani, pentru ale cere o alarmã cucare sã sperie unurs.

Bãtrâna spune cã decâteva luni, în zona undeare casã, un urs coboarãdin pãdurea de deasupracartierului Saºa ºiaproape searã de searã îi

face prãpãd pringospodãrie. Pentru aþine animalul sãlbatic ladistanþã de casã, femeias-a gândit sã-ºi cumpereun aparat care sã facãgãlãgie când animalul seapropie. „Cineva mi-aspus sã cumpãr de aici osirenã care face larmãmare când simte miºcare.

Un urs tot coboarãnoaptea ºi-mi faceprãpãd în grãdinã. Aprins curaj ºi se apropiede casã ºi de aceea vreauceva sã-l sperie”, le-aspus vânãtorilor bãtrâna.Femeia a primit de la

vânzãtori o alarmã carese declanºeazã la miºcareºi o portavoce cu care arputea rezolva situaþia darºi sfatul cã ar fi bine sãanunþe autoritãþile localecare ar putea intervenieficient la problema ei.

Bãtrâna le-a spus cã atrãit o viaþã întreagã cuursul în apropiere „câtam avut oi” ºi nu-i esteteamã de animal dar nicinu-l vrea în apropiereacasei.

Maximilian GÂNJU

P rimarul din Petrila, Ilie Pãducelnu mai vrea administrator al

oraºului. Potrivit edilului din estul VãiiJiului, acest post a fost desfiinþat ºi nicinu se pune deocamdatã problema caacesta sã revinã în organigramã.

Ilie Pãducel nu mai are nevoie de un administra-tor al oraºului. Decizia este deja luatã ºi deocam-datã nu sunt ºanse sã revinã asupra organigramei.„Postul din organigrama primãriei a fost desfiinþatºi nu m-am gândit când o sã îl reînfiinþez, sau dacãmai am nevoie de el”, a declarat Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Postul de city manager a fost ocupat de DorinCurtean, iar în ultimul an cel puþin, înainte dealegerile locale,primarul l-a susþinut mereu pentruacest post. Lucrurile au luat o cu totul altã turnurãîn momentul în care Curtean a candidat la primãrieîmpotriva lui Ilie Pãducel, iar mai apoi, Curtean afost concediat.

Singurul post de city manager din Valea Jiuluimai este cuprins în organigrama aparatului de laLupeni, acolo unde este angajat Gabriel Lungu.

Diana MITRACHE

DDDDeeeeaaaalllleeeerrrr iiii iiii ddddeeee ddddrrrroooogggguuuurrrr iiii ddddiiiinnnn VVVVaaaalllleeee ºººº iiii ----aaaauuuu rrrreeeeccccuuuunnnnoooossssccccuuuutttt vvvviiiinnnnaaaa

Fãrã city manager la Petrila

Deponeul din Petrila, discutatîn Consiliul Petrila

SSSS----aaaa ttttrrrreeeezzzziiii tttt ccccuuuu uuuurrrrssssuuuullll îîîînnnn bbbbããããttttããããttttuuuurrrrãããã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

La Casa de Culturã”Ladislau Schmidt” dinPetrila, supãrare mare!Am încercat sã stãmde vorbã cu direc-torul/administratorullãcaºului de culturã,Cristian Drãghici, ºiam aflat cã nu maieste. Întrebând îndreapta ºi în stânga ces-a întâmplat, am aflatcã s-a supãrat pe ceicare îl criticau cã nu arfi fãcut mare lucru încele câteva luni de cânda fost numit administra-tor al Casei de culturã,cã nu este consultat îndiverse situaþii speci-fice, dar ºi cã a fostcontestat cã nu are niciîn clin nici în mânecã ºinici nu cunoaºte cu cese mãnâncã activitateaculturalã. Cei care auîncercat sã argu-menteze criticile, ausubliniat cã mintea sade programator IT eprea ”rece” pentruactivitãþile de gen, iarimaginaþia este limitatã.Pe de altã parte,

susþinãtorii lui CristianDrãghici spun cã i s-aucreat doar probleme decei care nu-l doreau înacea funcþie. Am maiaflat cã Drãghici alucrat o vreme în cadrulPoliþiei comunitare,apoi a devenit analistprogramator ºi a lucratmultã vreme în cadrulPrimãriei Petrila. PeCristian Drãghici nu l-am putut întreba directpentru cã se aflã înconcediu.

La începutul acestuian, a fost schimbatã,cu scandal, din funcþiade administrator alCasei de Culturã dinPetrila, EmiliaAndronache, soþia consilierului localEmanoel Andronache,dupã ce cu doar o lunãînainte îi fusese evaluatã activitatea ºiobþinuse calificativul”foarte bine”. EmiliaAndronache a ocupatcâþiva ani aceastãfuncþie, trecând ºi prinperioada transfor-

mãrilor/modernizãriiCasei de Culturã, dupãcare a fost înlocuitã.Atunci s-au adus acuzaþii PDL-ului cãvrea sã-ºi impunãoamenii politizându-seîntreaga situaþie.Primarul Petrilei, IliePãducel, a declarat înianuarie 2012 cã ”înmomentul de faþã Casade Culturã este dotatãcu aparaturã scumpã,superioarã, sofisticatã,care trebuie adminis-tratã de un om care sepricepe, de un specia-list. Iar domnulDrãghici preia ºiaceastã funcþie, cea deadministrator al Caseide Culturã”.

Acest lucru seîntâmpla în condiþiile încare Petrila are foartemulþi oameni de cul-turã, care au ocupatfuncþii de gen, directoriai unor case de culturãdin Valea Jiului, meto-diºti culturali, iar alþiichiar în prezentdemonstreazã cã ºtiusã organizeze ºi sãadministreze acþiuni ºipatrimonii de culturã.

Întrebat ºi de acestãdatã despre situaþia defaþã, primarul IliePãducel s-a enervat,întrebând retoric cumde au ajuns criticileadministratorului lapresã? ”Nu înþelegcum de au ajuns astea

la presã. Luaþi legãturacu doamna OanaBãlãnescu, pentru cãea rãspunde acum deCasa de Culturã.Mulþumesc, sã trãiþi!” –ne-a trântit telefonul,enervat de întrebare,Ilie Pãducel.

Oana Bãlãnescu,este responsabilã cuBiblioteca oraºului,care are locaþia chiarîn Casa de Culturã.Aceasta ne-a precizatcã ieri (luni –n.n.)printr-o notã internã afost informatã cã vaprelua temporaratribuþiile administra-torului Cristi Drãghici,care probabil va plecadin câte a înþeles dum-

neaei. Oana Bãlãnescua fost cea datoritãcãreia s-a înfiinþatBiblioteca orãºeneascãPetrila, prin comasareafostei Biblioteci aSindicatelor - care îºiîncetase activitatea devreo ºase ani – cu ceade la Lonea. Iniþial afuncþionat la parterulunui bloc de locuinþe,pentru ca dupã mod-ernizarea Casei deCulturã sã i se acordeun spaþiu gemeros,adecvat acestei activitãþi.

Oana Bãlãnescu nuºtia prea multe despreatribuþiile pe care leare, chiar ºi temporar,dar a declarat cã se va

informa ºi va ºti ce arede fãcut. Este al treilearesponsabil de acestaºezãmânt în nici unan de zile. Schimbareamultiplã, precum ciorapii, a administra-torilor nu face bine cul-turii din Petrila.

Mulþi au pretenþia cãse pricep la culturã,precum la fotbal. Dartimpul ºi oamenii cares-au perindat pe laCasa de Culturã acum,ºi mai înainteCasa deCulturã aSindicatelor,nu au excelatprin nici oactivitate ºi nicinu s-a auzit devreo acþiunecare sã rãzbatãpeste timp, aºacum a fostcândva, cândaici cadreledidacticepuneau înscenã operete,când Cenaclulliterar ”Venus”a strâns ºi cul-tivat oamenicare au devenitscriitori derenume, cândpe scena dinPetrila veneauteatre derevistã dinþarã, sau se

jucau piese cu actorirenumiþi, iar copiiPetrilei aveau parte decercuri culturale ºi demeserii – dansuri desocietate, populare, debalet, gimnasticã artis-ticã, croitorie,desen/picturã, tenis demasã etc. Dar câte nuse fãceau în acestspaþiu! Acum e frumosºi rece, pustiu ºi necãu-tat de petrileni…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

ª i Petroºaniulpoate aplica

metoda Lupeniuluipentru a eradica furturile masive alecapacelor de canal,care fac Primãria sãscoatã bani grei pentru a le înlocui.

Cumpãrarea a 300 decapace de la începutulanului ºi pânã în prezent,înseamnã subvenþionareacentrelor de fier vechi dinbani publici, spunpetroºãnenii.

Pentru a nu mai cheltuisume mari de bani pecumpãrarea capacelor decanal furate ºi vândute lafirmele de fier vechi,cetãþenii Petroºaniului cerprimarului Tiberiu IacobRidzi sã aplice aceeaºimetodã ca a primaruluimunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã. Sãînchidã o perioadã cen-trele de fier vechi, pentrucã aceste furturi se facdirect cu colaborareaadministratorilor acestora,

sau chiar de oameni angajaþi de ei.

În urma declaraþiilorfãcute de ºefulD.P.A.D.P.P. din cadrulprimãriei Petroºani,Lucian Dragomir, cum cãprimarul a alocat banipentru a cumpãra 300 decapace de canal doar în2012, ºi se pare cã nueste suficient, pentru aacoperi gurile decanalizare pãgubite dehoþi, petrosãnenii aureacþionat.

Laszlo I. Szasz, inginer,Petroºani: ”Cum sãplãteascã pagubele hoþilor

cu banii din impozitelenoastre? Pãi e la minteacocoºului cã hoþii suntmânã în mânã cu centrelede la fier vechi. Pãi ceface primarul? Îi sub-veniþioneazã pe ãia?”

Gheorghe Maican,maistru minier, Petroºani:”Eu lucrez la minã laLupeni ºi vreau sã vãspun cã acolo, dupã ce le-au închis centrele defier vechi, au venit uniiadministratori ºi s-au oferit sã le cumpere ei, sãle punã la loc, doar sã lelase centrele deschise.Sã facã la fel ºi primarul

nostru”.Care a fost efectul

închiderii centrelor de fiervechi de la Lupeni înurma hoþiilor masive decapace de canal, spunecity-managerul municipiu-lui, Gabriel Lungu.

”Dupã ce s-a recurs laaceastã mãsurã, deînchidere a centrelor defier vechi, PrimãriaLupeni nu a mai fostnevoitã sã cumpere nicimãcar un capac de canal.Au rãmas deschise doarcentrele care achiziþionauºi mase plastice, cu inter-dicþia de a cumpãra fier.Chiar au fost administra-tori care s-au oferit sãcumpere toate capacele

furate pentru a-i lãsa sãfuncþioneze, dar cu promi-siunea sã nu maiprimeascã la cumpãrarecapace de canal. Mulþi auspus cã oricum se furãpentru cã le vând în altelocalitãþi, dar acest lucrunu s-a întâmplat pentru cãe costisitor pentru ei sã letransporte, apoi existã ºiriscul sã fie prinºi” – adeclarat Gabriel Lungu.

Deci existã soluþii, bamai mult, pentru a nu lise mai închide centrele defier vechi, administratoriidin Lupeni s-au angajat sãpãzeascã prin metodespecifice capacele atât devânate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A proximativ 30 dehectare de pãdure

din Masivul Parâng suntdisputate în instanþã dePrimãria Petroºani ºiRomsilva.

Practic, municipalitatea dinPetroºani a dat în judecatãadministratorul pãdurilor statului,respectiv Romsilva, pe motiv cãacesta refuzã sã le punã la dispoziþie terenul în cauzã.

Cele 30 de hectare de terensunt necesare pentru amenajareatelescaunului TS4, cuprins înamplul proiect de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng,finanþat din fonduri guvernamen-tale. Edilii din Petroºani spun cã,în baza prevederilor legale, cei dela Romsilva ar trebui sã le deacu titlu gratuit cele 30 de hectarede teren, însã aceºtia cer altteren la schimb ºi în condiþiile lor.Este deja o practicã, pentru cã în

alte localitãþi, unde s-au implementat proiecte similare,Romsilva a primit teren la shimbîn pãdurile administrate demunicipalitãþi, dar cei de laPetroºani spun cã nu au cum sãsatisfacã aceastã cerere.

„Ceea ce vor ei nu este pelege, aºa cã ne judecãm cu ei”, adeclarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.Telescaunul TS 4 ar urma sãplece din zona Maleia, dupãstaþia de pompe, ºi ar urca pânãsus, în munte, unde se amenajeazã pârtii de schi.

În Parâng, la finalul proiectuluicare se implemenetazã, ar trebuisã fie cel mai mare domeniu schi-abil din Europa de Sud-Est, carese va întinde pe o suprafaþã de150 hectare ºi va avea 17 pãrþii.De asemenea, pentru acces, întrePetroºani ºi staþiunea montanãParâng este prevãzut sã fie amenajatã ºi o telegondolã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Statul se judecã cu statul pentru pãdurile

…statului!

Existã o soluþie! Ridzi precum Resmeriþã

Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã directorii ca pe ciorapiC asa de Culturã ”Ladislau Schmidt”

Petrila, cândva un centru culturalputernic, este cuprinsãde un nou scandalprivind schimbarea conducãtorilor ei – altreilea, în opt luni. Dupã ce în ianuarie2012 s-a consumat unul odatã cu schim-barea administratorului, luni, a izbucnitaltul, pe aceeaºi temã.

CCCCrrrr iiiisssstttt iiiiaaaannnn DDDDrrrrããããgggghhhhiiiicccciiii

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

La Casa de Culturã”Ladislau Schmidt” dinPetrila, supãrare mare!Am încercat sã stãmde vorbã cu direc-torul/administratorullãcaºului de culturã,Cristian Drãghici, ºiam aflat cã nu maieste. Întrebând îndreapta ºi în stânga ces-a întâmplat, am aflatcã s-a supãrat pe ceicare îl criticau cã nu arfi fãcut mare lucru încele câteva luni de cânda fost numit administra-tor al Casei de culturã,cã nu este consultat îndiverse situaþii speci-fice, dar ºi cã a fostcontestat cã nu are niciîn clin nici în mânecã ºinici nu cunoaºte cu cese mãnâncã activitateaculturalã. Cei care auîncercat sã argu-menteze criticile, ausubliniat cã mintea sade programator IT eprea ”rece” pentruactivitãþile de gen, iarimaginaþia este limitatã.Pe de altã parte,

susþinãtorii lui CristianDrãghici spun cã i s-aucreat doar probleme decei care nu-l doreau înacea funcþie. Am maiaflat cã Drãghici alucrat o vreme în cadrulPoliþiei comunitare,apoi a devenit analistprogramator ºi a lucratmultã vreme în cadrulPrimãriei Petrila. PeCristian Drãghici nu l-am putut întreba directpentru cã se aflã înconcediu.

La începutul acestuian, a fost schimbatã,cu scandal, din funcþiade administrator alCasei de Culturã dinPetrila, EmiliaAndronache, soþia consilierului localEmanoel Andronache,dupã ce cu doar o lunãînainte îi fusese evaluatã activitatea ºiobþinuse calificativul”foarte bine”. EmiliaAndronache a ocupatcâþiva ani aceastãfuncþie, trecând ºi prinperioada transfor-

mãrilor/modernizãriiCasei de Culturã, dupãcare a fost înlocuitã.Atunci s-au adus acuzaþii PDL-ului cãvrea sã-ºi impunãoamenii politizându-seîntreaga situaþie.Primarul Petrilei, IliePãducel, a declarat înianuarie 2012 cã ”înmomentul de faþã Casade Culturã este dotatãcu aparaturã scumpã,superioarã, sofisticatã,care trebuie adminis-tratã de un om care sepricepe, de un specia-list. Iar domnulDrãghici preia ºiaceastã funcþie, cea deadministrator al Caseide Culturã”.

Acest lucru seîntâmpla în condiþiile încare Petrila are foartemulþi oameni de cul-turã, care au ocupatfuncþii de gen, directoriai unor case de culturãdin Valea Jiului, meto-diºti culturali, iar alþiichiar în prezentdemonstreazã cã ºtiusã organizeze ºi sãadministreze acþiuni ºipatrimonii de culturã.

Întrebat ºi de acestãdatã despre situaþia defaþã, primarul IliePãducel s-a enervat,întrebând retoric cumde au ajuns criticileadministratorului lapresã? ”Nu înþelegcum de au ajuns astea

la presã. Luaþi legãturacu doamna OanaBãlãnescu, pentru cãea rãspunde acum deCasa de Culturã.Mulþumesc, sã trãiþi!” –ne-a trântit telefonul,enervat de întrebare,Ilie Pãducel.

Oana Bãlãnescu,este responsabilã cuBiblioteca oraºului,care are locaþia chiarîn Casa de Culturã.Aceasta ne-a precizatcã ieri (luni –n.n.)printr-o notã internã afost informatã cã vaprelua temporaratribuþiile administra-torului Cristi Drãghici,care probabil va plecadin câte a înþeles dum-

neaei. Oana Bãlãnescua fost cea datoritãcãreia s-a înfiinþatBiblioteca orãºeneascãPetrila, prin comasareafostei Biblioteci aSindicatelor - care îºiîncetase activitatea devreo ºase ani – cu ceade la Lonea. Iniþial afuncþionat la parterulunui bloc de locuinþe,pentru ca dupã mod-ernizarea Casei deCulturã sã i se acordeun spaþiu gemeros,adecvat acestei activitãþi.

Oana Bãlãnescu nuºtia prea multe despreatribuþiile pe care leare, chiar ºi temporar,dar a declarat cã se va

informa ºi va ºti ce arede fãcut. Este al treilearesponsabil de acestaºezãmânt în nici unan de zile. Schimbareamultiplã, precum ciorapii, a administra-torilor nu face bine cul-turii din Petrila.

Mulþi au pretenþia cãse pricep la culturã,precum la fotbal. Dartimpul ºi oamenii cares-au perindat pe laCasa de Culturã acum,ºi mai înainteCasa deCulturã aSindicatelor,nu au excelatprin nici oactivitate ºi nicinu s-a auzit devreo acþiunecare sã rãzbatãpeste timp, aºacum a fostcândva, cândaici cadreledidacticepuneau înscenã operete,când Cenaclulliterar ”Venus”a strâns ºi cul-tivat oamenicare au devenitscriitori derenume, cândpe scena dinPetrila veneauteatre derevistã dinþarã, sau se

jucau piese cu actorirenumiþi, iar copiiPetrilei aveau parte decercuri culturale ºi demeserii – dansuri desocietate, populare, debalet, gimnasticã artis-ticã, croitorie,desen/picturã, tenis demasã etc. Dar câte nuse fãceau în acestspaþiu! Acum e frumosºi rece, pustiu ºi necãu-tat de petrileni…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

ª i Petroºaniulpoate aplica

metoda Lupeniuluipentru a eradica furturile masive alecapacelor de canal,care fac Primãria sãscoatã bani grei pentru a le înlocui.

Cumpãrarea a 300 decapace de la începutulanului ºi pânã în prezent,înseamnã subvenþionareacentrelor de fier vechi dinbani publici, spunpetroºãnenii.

Pentru a nu mai cheltuisume mari de bani pecumpãrarea capacelor decanal furate ºi vândute lafirmele de fier vechi,cetãþenii Petroºaniului cerprimarului Tiberiu IacobRidzi sã aplice aceeaºimetodã ca a primaruluimunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã. Sãînchidã o perioadã cen-trele de fier vechi, pentrucã aceste furturi se facdirect cu colaborareaadministratorilor acestora,

sau chiar de oameni angajaþi de ei.

În urma declaraþiilorfãcute de ºefulD.P.A.D.P.P. din cadrulprimãriei Petroºani,Lucian Dragomir, cum cãprimarul a alocat banipentru a cumpãra 300 decapace de canal doar în2012, ºi se pare cã nueste suficient, pentru aacoperi gurile decanalizare pãgubite dehoþi, petrosãnenii aureacþionat.

Laszlo I. Szasz, inginer,Petroºani: ”Cum sãplãteascã pagubele hoþilor

cu banii din impozitelenoastre? Pãi e la minteacocoºului cã hoþii suntmânã în mânã cu centrelede la fier vechi. Pãi ceface primarul? Îi sub-veniþioneazã pe ãia?”

Gheorghe Maican,maistru minier, Petroºani:”Eu lucrez la minã laLupeni ºi vreau sã vãspun cã acolo, dupã ce le-au închis centrele defier vechi, au venit uniiadministratori ºi s-au oferit sã le cumpere ei, sãle punã la loc, doar sã lelase centrele deschise.Sã facã la fel ºi primarul

nostru”.Care a fost efectul

închiderii centrelor de fiervechi de la Lupeni înurma hoþiilor masive decapace de canal, spunecity-managerul municipiu-lui, Gabriel Lungu.

”Dupã ce s-a recurs laaceastã mãsurã, deînchidere a centrelor defier vechi, PrimãriaLupeni nu a mai fostnevoitã sã cumpere nicimãcar un capac de canal.Au rãmas deschise doarcentrele care achiziþionauºi mase plastice, cu inter-dicþia de a cumpãra fier.Chiar au fost administra-tori care s-au oferit sãcumpere toate capacele

furate pentru a-i lãsa sãfuncþioneze, dar cu promi-siunea sã nu maiprimeascã la cumpãrarecapace de canal. Mulþi auspus cã oricum se furãpentru cã le vând în altelocalitãþi, dar acest lucrunu s-a întâmplat pentru cãe costisitor pentru ei sã letransporte, apoi existã ºiriscul sã fie prinºi” – adeclarat Gabriel Lungu.

Deci existã soluþii, bamai mult, pentru a nu lise mai închide centrele defier vechi, administratoriidin Lupeni s-au angajat sãpãzeascã prin metodespecifice capacele atât devânate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

A proximativ 30 dehectare de pãdure

din Masivul Parâng suntdisputate în instanþã dePrimãria Petroºani ºiRomsilva.

Practic, municipalitatea dinPetroºani a dat în judecatãadministratorul pãdurilor statului,respectiv Romsilva, pe motiv cãacesta refuzã sã le punã la dispoziþie terenul în cauzã.

Cele 30 de hectare de terensunt necesare pentru amenajareatelescaunului TS4, cuprins înamplul proiect de dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng,finanþat din fonduri guvernamen-tale. Edilii din Petroºani spun cã,în baza prevederilor legale, cei dela Romsilva ar trebui sã le deacu titlu gratuit cele 30 de hectarede teren, însã aceºtia cer altteren la schimb ºi în condiþiile lor.Este deja o practicã, pentru cã în

alte localitãþi, unde s-au implementat proiecte similare,Romsilva a primit teren la shimbîn pãdurile administrate demunicipalitãþi, dar cei de laPetroºani spun cã nu au cum sãsatisfacã aceastã cerere.

„Ceea ce vor ei nu este pelege, aºa cã ne judecãm cu ei”, adeclarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.Telescaunul TS 4 ar urma sãplece din zona Maleia, dupãstaþia de pompe, ºi ar urca pânãsus, în munte, unde se amenajeazã pârtii de schi.

În Parâng, la finalul proiectuluicare se implemenetazã, ar trebuisã fie cel mai mare domeniu schi-abil din Europa de Sud-Est, carese va întinde pe o suprafaþã de150 hectare ºi va avea 17 pãrþii.De asemenea, pentru acces, întrePetroºani ºi staþiunea montanãParâng este prevãzut sã fie amenajatã ºi o telegondolã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Statul se judecã cu statul pentru pãdurile

…statului!

Existã o soluþie! Ridzi precum Resmeriþã

Ce a fost ºi ce-a ajuns! κi schimbã directorii ca pe ciorapiC asa de Culturã ”Ladislau Schmidt”

Petrila, cândva un centru culturalputernic, este cuprinsãde un nou scandalprivind schimbarea conducãtorilor ei – altreilea, în opt luni. Dupã ce în ianuarie2012 s-a consumat unul odatã cu schim-barea administratorului, luni, a izbucnitaltul, pe aceeaºi temã.

CCCCrrrr iiiisssstttt iiiiaaaannnn DDDDrrrrããããgggghhhhiiiicccciiii

87,25 % dintreromânii din dreap-

ta Prutului îºi dorescunirea cu RepublicaMoldova. Acesta esteunul dintre rezultatelepreliminare ale unuisondaj de opinie efectuatîn România, în lunaiunie, de cãtre CentrulRomân pentru Studii ºiStrategii.

O serie de date cu privire lapercepþia românilor asupraidentitãþii lingvistice, istorice,politice ºi culturale a locuitorilordin Republica Moldova au fostfãcute publice astãzi la Chiºinãu.În timp ce numai 55,2% dintrerespondenþi considerã cã politi-cienii din România ar trebui sãtrateze unirea ca prioritate, unprocent mult mai ridicat dintrecei chestionaþi sunt de pãrere cãlocuitorii din dreapta Prutuluisunt în primul rând români(67,8%), cã limba vorbitã de eieste româna (71,9 %) ºi cã

„Basarabia este pãmânt româ-nesc”(84,9%).

Datele preliminare au fost

prezentate în cadrul conferinþei-dezbatere cu tema “Reunireacelor douã state germane -model de integrare euro-atlanticã pentru R. Moldova,prin reunirea celor douã stateromâneºti”. Cu aceastã ocazie,directorul Centrului Europeanpentru Studii în ProblemeEtnice al Academiei RomâneRadu Baltasiu a declarat:,,Aceastã cercetare este primaaºezatã într-o paradigmãromâneascã, în sensul cã e real-izatã din perspectiva unuiinteres românesc ºi orânduieºtedemersul ºtiinþific sub aceastãstea. Din acest punct de vedere,este una dintre primele cercetãricare indicã limpede cã teritoriuldintre Prut ºi Nistru, respectiv

RepublicaMoldova sauBasarabia, esteîncã bine aºezatîn mentalulcolectiv din România. Asta afost o surprizã plãcutã pentrunoi, ne aºteptam ca dupãdouãzeci de ani de curriculã ºimass-media într-o formulã dez-naþionalizantã, neadaptatã înraport cu complexul Europa, sãgãsim mai puþin prezentãaceastã resursã mentalã. Iatã cãea este prezentã ºi asta nebucurã”.

Evenimentul a fost organizatîn ajunul vizitei cancelarului ger-man Angela Merkel la Chiºinãu.Societatea din RepublicaMoldova aºteaptã cu interes

rezultatele acestei deplasãri aoficialului german, în contextulîn care în ultimele luni s-a vehic-ulat ideea reglementãrii conflic-tului transnistrean prin aplicareaunui plan de federalizare arepublicii. Sondajul de opinie afost realizat în România, înperioada 7-23 iunie, pe uneºantion reprezentativ naþionalde 1486 de persoane, cu oeroare toleratã de +/- 2,5%, laun nivel de încredere de 95%.Rezultatele finale ale cercetãriivor fi fãcute publice în luna sep-tembrie.

Î n perioada 11 - 20august 2012 o parte

din copiii aflaþi cumãsurã de protecþie încentrele rezidenþialesubordonate DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara auprimit vizita a 8 membriai OrganizaþieiInternaþionale de cari-tate Lions Club dinAnglia.

Una dintre cele mai mariorganizaþii de caritate din lume.Scopul colaborãrii dintre celedouã instituþii constã în sprijinulacordat copiilor prin oferirea deexcursii, activitãþi recreative ºide socializare ºi susþinere finan-ciarã în achiziþionarea diferitelorbunuri.

Începând cu anul 2001 mem-brii acestei organizaþii din Angliareprezentatã prin domnul ChrisHibbert, preºedinte RomanianPride, vin anual în vizitã în cen-trele rezidenþiale pentru copiiiabandonaþi, neglijaþi, abuzaþi depãrinþi ºi care se aflã cu mãsurãde protecþie în aceste servicii

specializate aflate în subordineaDGASPC Hunedoara cu dorinþade a-ºi dedica timpul liber copi-ilor pe parcursul unei sãptãmâniîntregi.

Anul acesta „Leii” au venit cudonaþii pentru copiii din centreleaflate în localitãþile Brad, Haþeg,Orãºtie ºi Hunedoara constândîn jucãrii, pampers ºi cadouri.Copiii au aºteptat cu marenerãbdare vizita prietenilorenglezi. Alãturi de aceºtia auavut ocazia sãpetreacã clipede neuitat lacumpãrãturi, lapizza, la ºtran-durile din locali-tate, laAqualand ºi laMcDonald’s.

DGASPCHunedoara avenit în întâmp-inarea iniþia-tivelor mem-brilor organiza-

þiei susþinând organizareadiverselor activitãþi recreative încentrele de copii. Luni 20august 2012, ultima zi de vizitãs-a încheiat cu o ieºire laMcDonald’s ºi o petrecere orga-nizatã pentru toþi copiii din cele4 centre rezidenþiale.

Dorinþa noastrã ºi aoaspeþilor noºtri este sã dãruimcopiilor bucurie în suflete, zileliniºtite ºi fericite de vacanþã,zâmbete luminoase pe chipurilelor, într-un cuvânt sã îndeplinimmotto-ului organizaþiei LionsClub Anglia acela de ,,A dacopiilor o copilãrie’’(,,Givingchildren a chidhood’’), declarãViorica Popescu, director gener-al DGASP Hunedoara.

I nstituþiaPrefectului

judeþuluiHunedoara ºiAgenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentruAgriculturãHunedoara (APIA)îi atenþioneazã pefermierii care uti-lizeazã pajiºti per-manente(pãºuni/fâneþe) sauteren arabil.

Cã este interzisaarderea vegetaþiei, inclu-siv iarba rãmasã dupã

cosirea pajiºtilor, respec-tiv este interzisa ardereamiriºtilor ºi/sau a res-turilor vegetale rezultatedupã recoltarea culturilor(cereale pãioase, vreji de

plante proteice sau decartof, coceni deporumb, tulpini defloarea soarelui, rapiþã,inclusiv iarba rãmasãdupã cosirea pajiºtilortemporare etc.).

Încãlcarea dispoziþiilorlegale, are ca efect apli-carea reducerilor la sumatotalã de platã, conformsancþiunilor pentru nere-spectarea GAEC5„Nueste permisã ardereamiriºtilor ºi a resturilorvegetale pe terenul ara-bil” si GAEC8 „Nu estepermisa arderea vege-tatiei pajistilor perma-nente”, aratã PrefecturaHunedoara într-uncomunicat remis presei.

“Facem precizarea cãîn situaþiile de constatarea arderii vegetaþiei peterenurile arabile saupajiºti permanente,mãsurile se vor luaîmpotriva fermierilorcare utilizeazã aceleparcelele, indiferent dacãincendierea a fost provo-catã de cãtre fermier saude o cauzã necunoscutã,cu excepþia situaþiei încare se prezintã o copiedupã sesizarea depusã ºiînregistratã la poliþie,privind producerea aces-

tui fapt”, se aratã încomunicat..

Inspectorii APIA vorexecuta vizite rapide înteren pentru constatareanerespectãrii bunelorcondiþii agricole si demediu. Daca încãlcareaeste rezultatul unei acþiu-ni ori a unei omiteriimputabile fermieruluicare a depus cererea deplatã pentru schemelede sprijin pe suprafaþã,suma totalã a plãþilorefectuate sau careurmeazã sa fie efectuatepentru anul 2011, va firedusã sau exclusã.

Gravitatea nerespec-tãrii bunelor condiþiiagricole si de mediu seevalueazã în funcþie desuprafaþa parcelelor cumiriºti sau resturi vege-tale arse sau pajiºti per-manente arse, raportatãla tolalul suprafeþei ara-bile sau pajiºti perma-nente determinate dinexploataþie. Se va lua încalcul întreaga suprafaþãa parcelei cu miriºti sauresturi vegetale arse saupajiºti permanente,indiferent dacã arderea aafectat în întregimeparcela sau nu.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012 Actualitate 98 Actualitate

M ai multe proiecteextrem de impor-

tante pentru comunitatesunt blocate la ora actu-alã din lipsa banilor.Unele linii de finanþareau fost stopate complet,iar pentru altele deocam-datã nu se gãsesc fon-durile necesare.

La Vulcan, de exemplu,proiectele de infrastructurã ceurmau sã fie realizate în douãzone sãrace din municipiu suntacum stopate. Este vorba despreproiectele ce trebuiau implemen-tate în cartierul Micro 3 B –supranumit Dallas, respectivColonia de Jos.Primarul localitãþii, GheorgheIle, spune cã aceste proiecte numai pot fi continuate pentru cãfinanþãrile au fost stopate.„Proiectul de modernizare dincartierul Micro 3 B aºa cum secunoaºte a primit finanþare prinARDDZI, fondurile fiind de la

Banca Mondialã. Finanþatorul aoprit deocamdatã fondurilenecesare continuãrii lucrãrilor.Din fericire, însã, a fost extinsãdurata contractului, ceea ceînseamnã cã proiectul rãmânede actualitate, cã executantul vaputea relua lucrãrile de la data lacare ARDDZI va anunþa cã se

reia finanþarea”, a declarat Ile.În aceeaºi situaþie este ºi proiec-tul de canalizare a Coloniei deJos, pentru care fondurile erauasigurate de la Guvern. Numaicã ºi în acest ca finanþarea estestopatã. „Dorinþa administraþieilocale a fost sã fie încheiate celedouã proiecte conform progra-

mului de execuþie ºi conformtuturor discuþiilor avute cugrupurile de cetãþeni din acestezone ale Vulcanului.Ne pãstrãm încrederea cã vomputea finaliza ceea ce amînceput, cunoscând interesulcetãþenilor ºi mai ales prob-lemele existente în cele douã

cartiere”, susþine primarulGheorghe Ile.

ªi la Petroºani sunt probleme,în acest caz fiind vorba desprelucrãrile de dezvoltare a domeni-ului schiabil din Parâng . pri-marul Tiberiu Iacob – Ridzispune cã în Parâng se lucreazã,la pârtiile de schi ºi bazinul deapã, dar pe cheltuiala construc-torului, care ar urma sã-ºi recu-pereze banii ulterior. În schimbsunt stopate lucrãrile latelescaunul TS 3, realizat deDoppelmayr, care nu lucreazãdecât cu banii jos. Aici ar maitrebui construitã instalaþia deacþionare, respectiv sã fie mon-tate cablul ºi scaunele, dar pânãnu vin banii – aproximativ 3 mil-ioane de euro - lucrarea stag-neazã. „La demararea proiectu-lui din Parâng, s-a stabilit ca lafiecare trimestru sã ne fie daþibanii. Anul acesta, însã, s-aualocat banii pe primul trimestru,iar mai apoi nu am mai primitnimic”, explicã primarul TiberiuIacob – Ridzi.

Carmen COSMAN

Lipsa banilor blocheazã proiectelede infrastructurã

Arderea vegetaþiei, strict interzisã!

Administrator ascuzatde evaziune

Administratorul uneri societãþi comercialedin Brad a intrat în atenþia poliþiºtilor

Serviciului de Investigare a FraudelorHunedoara, care în urma activitãþilordesfãºurate, au stabilit ar fi prejudiciat bugetulstatului cu 700.000 de lei.

Este vorba despre faptul cã, administratorul, în perioadaanilor 2010 – 2011, a înregistrat în evidenþele contabileale firmei cheltuieli care nu au avut la bazã operaþiunicomerciale reale, sustrãgându-se astfel de la plata taxelorºi impozitelor datorate statului în suma de 700.000 lei.

Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, în cauzã seefectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pelângã Tribunalul Hunedoara sub aspectul sãvârºirii infracþi-unii de evaziune fiscalã.

Prins cu mâna înbuzunarul altcuiva

U n bãrbat din Timiº riscã sã-ºi petreacãurmãtorii ani dupã gratii, dupã ce a fost

prinsd în timp ce încerca sã-i fure banii din buzu-narul unei persoane.

Potrivit anchetatorilor Poliþia Oraºului Haþeg a fostsesizatã de cãtre un bãrbat din Haþeg cu privire la faptulcã, în timp ce se afla în incinta Policlinicii din Haþeg, afost acostat de cãtre o persoanã de sex masculin care aîncercat sã îi sustragã suma de bani pe care o avea înbuzunarul de la spate al pantalonilor.

Poliþiºtii din cadrul Formaþiunilor Investigaþii Criminale ºiOrdine Publicã s-au deplasat la faþa locului ºi, în urmaverificãrilor, l-au depistat pe Constantin G., de 40 de ani,din localitatea Jimbolia, judeþul Timiº, cu privire la care s-astabilit cã este prezumtivul autor al faptei.

Pe numele lui Constantin G. a fost întocmit dosar decercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii detentativã de furt calificat.

Românii vor unirea cuRepublica Moldova

DDDDeeee 11112222 aaaannnniiii

LLLLiiiioooonnnnssss CCCClllluuuubbbb AAAAnnnnggggllll iiiiaaaa ººººiiii bbbbuuuuccccuuuurrrr iiiiaaaa ddddeeee aaaa ddddããããrrrruuuuiiii ccccooooppppiiii llllããããrrrr iiiieeee

87,25 % dintreromânii din dreap-

ta Prutului îºi dorescunirea cu RepublicaMoldova. Acesta esteunul dintre rezultatelepreliminare ale unuisondaj de opinie efectuatîn România, în lunaiunie, de cãtre CentrulRomân pentru Studii ºiStrategii.

O serie de date cu privire lapercepþia românilor asupraidentitãþii lingvistice, istorice,politice ºi culturale a locuitorilordin Republica Moldova au fostfãcute publice astãzi la Chiºinãu.În timp ce numai 55,2% dintrerespondenþi considerã cã politi-cienii din România ar trebui sãtrateze unirea ca prioritate, unprocent mult mai ridicat dintrecei chestionaþi sunt de pãrere cãlocuitorii din dreapta Prutuluisunt în primul rând români(67,8%), cã limba vorbitã de eieste româna (71,9 %) ºi cã

„Basarabia este pãmânt româ-nesc”(84,9%).

Datele preliminare au fost

prezentate în cadrul conferinþei-dezbatere cu tema “Reunireacelor douã state germane -model de integrare euro-atlanticã pentru R. Moldova,prin reunirea celor douã stateromâneºti”. Cu aceastã ocazie,directorul Centrului Europeanpentru Studii în ProblemeEtnice al Academiei RomâneRadu Baltasiu a declarat:,,Aceastã cercetare este primaaºezatã într-o paradigmãromâneascã, în sensul cã e real-izatã din perspectiva unuiinteres românesc ºi orânduieºtedemersul ºtiinþific sub aceastãstea. Din acest punct de vedere,este una dintre primele cercetãricare indicã limpede cã teritoriuldintre Prut ºi Nistru, respectiv

RepublicaMoldova sauBasarabia, esteîncã bine aºezatîn mentalulcolectiv din România. Asta afost o surprizã plãcutã pentrunoi, ne aºteptam ca dupãdouãzeci de ani de curriculã ºimass-media într-o formulã dez-naþionalizantã, neadaptatã înraport cu complexul Europa, sãgãsim mai puþin prezentãaceastã resursã mentalã. Iatã cãea este prezentã ºi asta nebucurã”.

Evenimentul a fost organizatîn ajunul vizitei cancelarului ger-man Angela Merkel la Chiºinãu.Societatea din RepublicaMoldova aºteaptã cu interes

rezultatele acestei deplasãri aoficialului german, în contextulîn care în ultimele luni s-a vehic-ulat ideea reglementãrii conflic-tului transnistrean prin aplicareaunui plan de federalizare arepublicii. Sondajul de opinie afost realizat în România, înperioada 7-23 iunie, pe uneºantion reprezentativ naþionalde 1486 de persoane, cu oeroare toleratã de +/- 2,5%, laun nivel de încredere de 95%.Rezultatele finale ale cercetãriivor fi fãcute publice în luna sep-tembrie.

Î n perioada 11 - 20august 2012 o parte

din copiii aflaþi cumãsurã de protecþie încentrele rezidenþialesubordonate DirecþieiGenerale de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara auprimit vizita a 8 membriai OrganizaþieiInternaþionale de cari-tate Lions Club dinAnglia.

Una dintre cele mai mariorganizaþii de caritate din lume.Scopul colaborãrii dintre celedouã instituþii constã în sprijinulacordat copiilor prin oferirea deexcursii, activitãþi recreative ºide socializare ºi susþinere finan-ciarã în achiziþionarea diferitelorbunuri.

Începând cu anul 2001 mem-brii acestei organizaþii din Angliareprezentatã prin domnul ChrisHibbert, preºedinte RomanianPride, vin anual în vizitã în cen-trele rezidenþiale pentru copiiiabandonaþi, neglijaþi, abuzaþi depãrinþi ºi care se aflã cu mãsurãde protecþie în aceste servicii

specializate aflate în subordineaDGASPC Hunedoara cu dorinþade a-ºi dedica timpul liber copi-ilor pe parcursul unei sãptãmâniîntregi.

Anul acesta „Leii” au venit cudonaþii pentru copiii din centreleaflate în localitãþile Brad, Haþeg,Orãºtie ºi Hunedoara constândîn jucãrii, pampers ºi cadouri.Copiii au aºteptat cu marenerãbdare vizita prietenilorenglezi. Alãturi de aceºtia auavut ocazia sãpetreacã clipede neuitat lacumpãrãturi, lapizza, la ºtran-durile din locali-tate, laAqualand ºi laMcDonald’s.

DGASPCHunedoara avenit în întâmp-inarea iniþia-tivelor mem-brilor organiza-

þiei susþinând organizareadiverselor activitãþi recreative încentrele de copii. Luni 20august 2012, ultima zi de vizitãs-a încheiat cu o ieºire laMcDonald’s ºi o petrecere orga-nizatã pentru toþi copiii din cele4 centre rezidenþiale.

Dorinþa noastrã ºi aoaspeþilor noºtri este sã dãruimcopiilor bucurie în suflete, zileliniºtite ºi fericite de vacanþã,zâmbete luminoase pe chipurilelor, într-un cuvânt sã îndeplinimmotto-ului organizaþiei LionsClub Anglia acela de ,,A dacopiilor o copilãrie’’(,,Givingchildren a chidhood’’), declarãViorica Popescu, director gener-al DGASP Hunedoara.

I nstituþiaPrefectului

judeþuluiHunedoara ºiAgenþia de Plãþi ºiIntervenþie pentruAgriculturãHunedoara (APIA)îi atenþioneazã pefermierii care uti-lizeazã pajiºti per-manente(pãºuni/fâneþe) sauteren arabil.

Cã este interzisaarderea vegetaþiei, inclu-siv iarba rãmasã dupã

cosirea pajiºtilor, respec-tiv este interzisa ardereamiriºtilor ºi/sau a res-turilor vegetale rezultatedupã recoltarea culturilor(cereale pãioase, vreji de

plante proteice sau decartof, coceni deporumb, tulpini defloarea soarelui, rapiþã,inclusiv iarba rãmasãdupã cosirea pajiºtilortemporare etc.).

Încãlcarea dispoziþiilorlegale, are ca efect apli-carea reducerilor la sumatotalã de platã, conformsancþiunilor pentru nere-spectarea GAEC5„Nueste permisã ardereamiriºtilor ºi a resturilorvegetale pe terenul ara-bil” si GAEC8 „Nu estepermisa arderea vege-tatiei pajistilor perma-nente”, aratã PrefecturaHunedoara într-uncomunicat remis presei.

“Facem precizarea cãîn situaþiile de constatarea arderii vegetaþiei peterenurile arabile saupajiºti permanente,mãsurile se vor luaîmpotriva fermierilorcare utilizeazã aceleparcelele, indiferent dacãincendierea a fost provo-catã de cãtre fermier saude o cauzã necunoscutã,cu excepþia situaþiei încare se prezintã o copiedupã sesizarea depusã ºiînregistratã la poliþie,privind producerea aces-

tui fapt”, se aratã încomunicat..

Inspectorii APIA vorexecuta vizite rapide înteren pentru constatareanerespectãrii bunelorcondiþii agricole si demediu. Daca încãlcareaeste rezultatul unei acþiu-ni ori a unei omiteriimputabile fermieruluicare a depus cererea deplatã pentru schemelede sprijin pe suprafaþã,suma totalã a plãþilorefectuate sau careurmeazã sa fie efectuatepentru anul 2011, va firedusã sau exclusã.

Gravitatea nerespec-tãrii bunelor condiþiiagricole si de mediu seevalueazã în funcþie desuprafaþa parcelelor cumiriºti sau resturi vege-tale arse sau pajiºti per-manente arse, raportatãla tolalul suprafeþei ara-bile sau pajiºti perma-nente determinate dinexploataþie. Se va lua încalcul întreaga suprafaþãa parcelei cu miriºti sauresturi vegetale arse saupajiºti permanente,indiferent dacã arderea aafectat în întregimeparcela sau nu.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 august 2012 Actualitate 98 Actualitate

M ai multe proiecteextrem de impor-

tante pentru comunitatesunt blocate la ora actu-alã din lipsa banilor.Unele linii de finanþareau fost stopate complet,iar pentru altele deocam-datã nu se gãsesc fon-durile necesare.

La Vulcan, de exemplu,proiectele de infrastructurã ceurmau sã fie realizate în douãzone sãrace din municipiu suntacum stopate. Este vorba despreproiectele ce trebuiau implemen-tate în cartierul Micro 3 B –supranumit Dallas, respectivColonia de Jos.Primarul localitãþii, GheorgheIle, spune cã aceste proiecte numai pot fi continuate pentru cãfinanþãrile au fost stopate.„Proiectul de modernizare dincartierul Micro 3 B aºa cum secunoaºte a primit finanþare prinARDDZI, fondurile fiind de la

Banca Mondialã. Finanþatorul aoprit deocamdatã fondurilenecesare continuãrii lucrãrilor.Din fericire, însã, a fost extinsãdurata contractului, ceea ceînseamnã cã proiectul rãmânede actualitate, cã executantul vaputea relua lucrãrile de la data lacare ARDDZI va anunþa cã se

reia finanþarea”, a declarat Ile.În aceeaºi situaþie este ºi proiec-tul de canalizare a Coloniei deJos, pentru care fondurile erauasigurate de la Guvern. Numaicã ºi în acest ca finanþarea estestopatã. „Dorinþa administraþieilocale a fost sã fie încheiate celedouã proiecte conform progra-

mului de execuþie ºi conformtuturor discuþiilor avute cugrupurile de cetãþeni din acestezone ale Vulcanului.Ne pãstrãm încrederea cã vomputea finaliza ceea ce amînceput, cunoscând interesulcetãþenilor ºi mai ales prob-lemele existente în cele douã

cartiere”, susþine primarulGheorghe Ile.

ªi la Petroºani sunt probleme,în acest caz fiind vorba desprelucrãrile de dezvoltare a domeni-ului schiabil din Parâng . pri-marul Tiberiu Iacob – Ridzispune cã în Parâng se lucreazã,la pârtiile de schi ºi bazinul deapã, dar pe cheltuiala construc-torului, care ar urma sã-ºi recu-pereze banii ulterior. În schimbsunt stopate lucrãrile latelescaunul TS 3, realizat deDoppelmayr, care nu lucreazãdecât cu banii jos. Aici ar maitrebui construitã instalaþia deacþionare, respectiv sã fie mon-tate cablul ºi scaunele, dar pânãnu vin banii – aproximativ 3 mil-ioane de euro - lucrarea stag-neazã. „La demararea proiectu-lui din Parâng, s-a stabilit ca lafiecare trimestru sã ne fie daþibanii. Anul acesta, însã, s-aualocat banii pe primul trimestru,iar mai apoi nu am mai primitnimic”, explicã primarul TiberiuIacob – Ridzi.

Carmen COSMAN

Lipsa banilor blocheazã proiectelede infrastructurã

Arderea vegetaþiei, strict interzisã!

Administrator ascuzatde evaziune

Administratorul uneri societãþi comercialedin Brad a intrat în atenþia poliþiºtilor

Serviciului de Investigare a FraudelorHunedoara, care în urma activitãþilordesfãºurate, au stabilit ar fi prejudiciat bugetulstatului cu 700.000 de lei.

Este vorba despre faptul cã, administratorul, în perioadaanilor 2010 – 2011, a înregistrat în evidenþele contabileale firmei cheltuieli care nu au avut la bazã operaþiunicomerciale reale, sustrãgându-se astfel de la plata taxelorºi impozitelor datorate statului în suma de 700.000 lei.

Potrivit reprezentanþilor IPJ Hunedoara, în cauzã seefectueazã cercetãri sub supravegherea Parchetului de pelângã Tribunalul Hunedoara sub aspectul sãvârºirii infracþi-unii de evaziune fiscalã.

Prins cu mâna înbuzunarul altcuiva

U n bãrbat din Timiº riscã sã-ºi petreacãurmãtorii ani dupã gratii, dupã ce a fost

prinsd în timp ce încerca sã-i fure banii din buzu-narul unei persoane.

Potrivit anchetatorilor Poliþia Oraºului Haþeg a fostsesizatã de cãtre un bãrbat din Haþeg cu privire la faptulcã, în timp ce se afla în incinta Policlinicii din Haþeg, afost acostat de cãtre o persoanã de sex masculin care aîncercat sã îi sustragã suma de bani pe care o avea înbuzunarul de la spate al pantalonilor.

Poliþiºtii din cadrul Formaþiunilor Investigaþii Criminale ºiOrdine Publicã s-au deplasat la faþa locului ºi, în urmaverificãrilor, l-au depistat pe Constantin G., de 40 de ani,din localitatea Jimbolia, judeþul Timiº, cu privire la care s-astabilit cã este prezumtivul autor al faptei.

Pe numele lui Constantin G. a fost întocmit dosar decercetare penalã sub aspectul sãvârºirii infracþiunii detentativã de furt calificat.

Românii vor unirea cuRepublica Moldova

DDDDeeee 11112222 aaaannnniiii

LLLLiiiioooonnnnssss CCCClllluuuubbbb AAAAnnnnggggllll iiiiaaaa ººººiiii bbbbuuuuccccuuuurrrr iiiiaaaa ddddeeee aaaa ddddããããrrrruuuuiiii ccccooooppppiiii llllããããrrrr iiiieeee

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

1100 Diverse

H O R O S C O P 2 1 a u g u s t 2 0 1 2

Este posibil sã demarezi o nouãactivitate în plan profesional, darlucrurile nu îþi vor ieºi nici pe deo parte atât de repede pe cât îþidoreºti. În plan sentimental tra-versezi o perioadã tensionatã.Totuºi, entuziastmul sentimentalatinge limita superioarã.

Este o perioadã în care trebuiesã dai dovadã de modestie ºiconºtiinciozitate. De asemeneaar trebui sã faci un efort pentrua-i ajuta pe cei din jur. Relaþia cupartenerul de viaþã este bunã, iaracesta îþi oferã sprijinul ori decâte ori ai nevoie.

Colaborarea cu prietenii te vaface sã te simþi mai în siguranþãºi implicit sã priveºti cu maimultã încredere în viitor. O mareparte din atenþie se va îndrepta,în aceastã zi, spre problemelebãneºti. Ai mari ºanse sã obþiiunele câºtiguri substanþiale.

Munceºti destul de mult, darenergia tinde sã se disipe înactivitãþi minore. La serviciu vatrebui sã faci eforturi destul demari, iar relaþia cu colegii va fibunã. Acest lucru te va ajuta sãdepãºeºti mai uºor neplãcerile cucare te confrunþi.

La slujbã este mult de lucru ºieste nevoie de un efort susþinutpentru a rezolva toate sarcinile.Conjunctura astralã îþi permite ooarecare reuºitã în plan material.Ai putea primi un cadou sau aiputea fi susþinut cu bani pentrua-þi pune în practicã ideiile.

Energia de care dispui îþi poatepermite sã îþi pui în practicã pla-nurile pe care le ai în minte.Eºti, de asemenea, mai autoritar,ceea ce te va ajuta în tot cedoreºti sã întreprinzi. Cei din jurvor fi impresionaþi de personali-tatea ta.

Relaþiile cu prietenii evolueazãcel puþin mulþumitor în ciudafaptului cã eºti cam suspicios. Nueste exclus ca un prieten sã aibãprobleme de sãnãtate ºi sã vãsolicite ajutorul. Oricum înaceastã perioadã popularitatea taeste în continuã creºtere.

Dacã doreºti sã rezolvi ceva legatde acte financiar-contabile,aceastã zi se va dovedi deosebitde favorabilã. Este posibil sã þi seofere ocazia sã faci o investiþiece se va dovedi în scurt timpdeosebit de rentabilã.

De energie nu duci lipsã, dar eºticam împrãºtiat ºi nu reuºeºti são foloseºti în mod eficient.Doreºti sã faci prea multe lucruriodatã ºi riscul este sã nu rezolvimai nimic. O informaþie pe careo vei primi, folositã corespunza-tor.

În ceea ce priveºte activitãþileprofesionale, este posibil sã aiunele realizãri, dar nu la nivelulaºteptarilor. Vei avea mult delucru, dar nu vei reuºi sã final-izezi chiar tot ce þi-ai propus.Este nevoie de mai multã insis-tenþã.

Inclinaþia pentru ordine te vaajuta sã ieºi în evidenþã în cerculde prieteni. Ai putea sã îþi con-solidezi relaþiile de prietenie cuaceastã ocazie. Magnetismul decare dispui în aceste zile îþi vaaduce simpatie în toate cercurileîn care îþi vei face apariþia.

Eºti cam impulsiv în aceastã zi,parcã mai mult decât în modobiºnuit. Nevoia ta de mani-festare este foarte mare, mai alesîn plan social ºi profesional.Reuºeºti sã faci o bunã impresieoriunde te duci aºa cã ai puteasã-i convingi pe cei din jur.

în furnizarea apei potabile, pentru Miercuri, 22 august 2012, -

Petroºani între orele 10:00 - 15:00.Zona afectatã este Cartierul Carpaþi.

Motivul restricþiei este remedierepierdere pe str. 13 Septembrie nr. 2.

- Lupeni între orele 10:00 - 15:00.Zona afectatã este Cartierul Bãrbãteni.Motivul restricþiei este remedierepierdere pe str. Barbateni bl. 26 A.

Vã mulþumim pentru înþelegere!Conducerea ApaServ Valea Jiului

aaaannnnuuuunnnnþþþþãããã rrrreeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii

SSSS....CCCC.... AAAAPPPPAAAASSSSEEEERRRRVVVV VVVVAAAALLLLEEEEAAAA JJJJIIIIUUUULLLLUUUUIIII SSSS....AAAA....

A pele de muntecurg tot mai

firav la vale. Asta seîntâmplã din cauzasecetei prelungite dinultimele sãptãmâni,însã, pânã acum nuau fost restricþiicãtre populaþie.Totuºi, abia dacã semai zãresc firicelelede apã, cât ale unuimic izvor, în locuri încare apele celor douãJiuri, de Est ºi deVest, curgeau la valeînvolburate.

Potrivit responsabililorcare gestioneazã sistemulhidrotehnic din Valea

Jiului, cotele cu care auscãzut apele nu sunt alar-mante, dar s-au înregis-trat pe anumite cursuride apã minime istorice.„Ultimele precipitaþii au

fost în data de 12august. Atunci, putem sãspunem cã a plouat cu 7pânã la 17 litri pe metrupãtrat. Nu a fost mult ºipentru cã de atunci can-

titãþile de pre-cipitaþii au fostzero, variaþiacotelor apelor este între2 ºi 4 cm, iar apele suntîn scãdere din cauza

caniculei, desigur”, aspus Adriana Sârbu,responsabil al Sistemului

Hidrotehnic Valea Jiului.Toate staþiile de

furnizare a apei potabilecãtre populaþia Vãii Jiuluiau funcþionat normalpânã acum, chiar ºi lacotele scãzute ale apelor,dar încã nu se impunerestricþionarea furnizãriiapei potabile câtre popu-laþie. În schimb, în albiieste cel mai vizibil modulîn care apele de muntedevin mici pârâiaºe.

În judeþul Hunedoaraeste cod galben decaniculã ºi cotele apelorsunt în scãdere.

Diana MITRACHE

P entru perioada21.08 – 23.08 2012

este anunþat pe teritori-ul judeþului Hunedoaracod galben de caniculã,iar temperaturile ridi-cate din aceastãperioadã pot sã deter-mine efecte negativeasupra populaþiei dinjudeþul nostru, mai alespentru copii, vârstniciiºi persoanele cu dizabil-itãþi sau boli cronice(pot sã aparã lipotimii,probleme cardiace saurespiratorii).

Direcþia de Sãnãtate Publicãa judeþului Hunedoara aver-tizeazã din nou cã ieºitul dincasã la orele prânzului, cândasfaltul frige ºi aerul pare denerespirat, este imprudenþãcuratã.Direcþia de Sãnãtate Publicãavertizeazã cã atunci când ter-mometrele aratã la umbrãpeste 34 de grade Celsius, tre-buie sã evitãm pe cât posibil sãieºim afarã. Pe strãzile cu asfaltîncins ºi printre blocurile ceradiazã cãldura, chiar ºi cel maisãnãtos organism poate sãcedeze.

Fãrã o hidratare corespunzã-toare, care sã menþinã temper-atura corpului în jur de 37grade Celsius, pot apãreacrampele de cãldurã, insolaþie,epuizare sau ºoc hipertermic.

Crampele de cãldurã apar lanivelul abdomenului, braþelor,membrelor inferioare, mai alesatunci când transpirãm abun-dent în timpul unor activitãþifizice solicitante. În acestecondiþii, orice activitate fizicãva fi sistatã, iar pacientul vaintra în repaos intr-un locrãcoros. Activitãþile fiziceintense pot fi reluate dupã maimulte ore, când canicula s-amai potolit. Este recomandatconsumul de lichide precumsucuri de fructe naturale sau de

bãuturi energizante diluate cuapa. Dacã aceste crampedureazã mai mult de o orã, estenecesar consultul medical.

Epuizarea cauzatã de tem-peraturile ridicate apare dupãcâteva zile de cãlduri excesiveºi se manifestã prin som-nolenþã, senzaþia de slãbiciuneºi obosealã, somn agitat sauinsomnie. Aceste stãri pot ficombãtute prin odihnã în locurirãcoroase, consumul lichidelor,iar dacã simptomele continuãva fi solicitat ajutorul medicului.

Insolaþia este datã deexpunerea directã ºi prelungitãa capului la soare. Se manifestãprin: dureri de cap violente,somnolenþã, greaþã ºi eventualpierderea cunoºtinþei, febrã ºiuneori arsuri ale pielii. Risculde insolaþie este mult mai ridi-cat la copii. De aceea, trebuieevitatã expunerea prelungitã lasoare, mai ales între orele 11-18. Iar cel care a fãcut insolaþieva fi dus la umbrã, încercându-se rãcirea corpului cu gheaþãsau apã rece, ventilaþie, admin-istrarea unei cantitãþi consis-tente de lichid.

Socul hipertermic este ourgenþã medicalã. Apare caurmare a incapacitãþii organis-mului de a-ºi menþine temper-atura normalã, aceastacrescând repede,

ajungând/depãºind 40 gradeCelsius. Simptomele ºoculuisunt: pielea este foarte caldã,roºie ºi uscatã, dureri de capviolente, dezorientare ºipierderea cunoºtinþei (leºin),eventual convulsii. În acest cazva fi solicitat serviciul deurgenþe medicale (Salvarea).Pânã la sosirea acesteia bol-navul va fi dus la umbrã, udatcu apa rece, dacã este posibil,persoanei i se face un duº rece.Fãrã acordarea rapidã a îngrijir-ilor medicale, ºocul hipertermicpoate fi fatal.

Pentru a limita efectele tem-peraturilor ridicate în locuinþe,ferestrele expuse la soare vor fiînchise, fiind trase jaluzelele saudraperii. Ferestrele vor rãmâneînchise pe toatã perioada câttemperatura exterioarã estesuperioarã celei din locuinþã ºivor fi deschise seara târziu,noaptea ºi dimineaþa devreme,provocând curenþi de aer, peperioada cât temperatura exte-rioarã este inferioarã celei dinlocuinþã.

De asemenea, pentru areduce temperatura din casãeste bine ca lumina artificialã sãfie menþinutã la intensitatescãzutã ºi utilizatã pentruperioade mai scurte. În plus,orice aparat electrocasnic decare nu este nevoie va fi închis.

Vestimentaþia în zilele cutemperaturi ridicate trebuie sãfie lejerã ºi amplã, din fibrenaturale, de culori deschise. Pecap vor fi purtate pãlãrii sauºepci în culori deschise. Omare atenþie trebuie acordatãcopiilor, vârstnicilor ºi per-soanelor cu dizabilitãþi,oferindu-le periodic lichide,chiar dacã nu sunt solicitate.Pãrinþii trebuie sã evite sã iasãcu copilul din casã în orele cutemperaturile ridicate, mai alesdacã este vorba despre bebeluº(0-12 luni). În cazul în care estenecesarã deplasarea, atuncicopilul va fi îmbrãcat lejer,chiar dacã are pânã la 9 luni,iar capul va fi acoperit cu opãlãrie de soare. Copilul tre-buie lãsat dezvelit atunci cânddoarme. În schimb, nu esterecomandat scãldatul în apa

rece deoarece diferenþele maride temperaturã pot sã deter-mine apariþia ºocului. Este bineca în zilele cu temperaturi ridi-cate sã fie evitate activitãþile înexterior care necesitã un con-sum mare de energie (sport,grãdinãrit, etc).

Pe parcursul zilei vor fifãcute duºuri calduþe, apa fiindlãsatã pe corp. In zilele cu tem-peraturi ridicate, consumul delichide trebuie sã depãºeascãdoi litri, fãrã a aºtepta sã aparãsenzaþia de sete. Consumul dealcool (inclusiv bere sau vin)este interzis întrucât acestafavorizeazã deshidratarea ºidiminueazã capacitatea deluptã a organismului împotrivacãldurii. De asemenea, va fievitat consumul bãuturilor cuconþinut ridicat de cofeinã(cafea, ceai, cola) sau de zahãr(sucuri rãcoritoare carboga-zoase) deoarece acestea suntdiuretice.

În schimb, Direcþia deSãnãtate Publicã a jud.Hunedoara recomandã consumridicat de fructe ºi legumeproaspete (pepene galben,roºu, prune, castraveþi, roºii)deoarece acestea conþin omare cantitate de apã. O dozãde iaurt produce aceeaºihidratare ca ºi un pahar deapã. Dacã avem aer condiþion-at, aparatul trebuie reglat astfelîncât temperatura sã fie cu 5grade mai micã decât temper-atura ambientalã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 2012 Actualitate 11

Mãsuri anti-caniculã transmise de DSP Hunedoara

Seacã apele de secetã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 22 august 201212 Actualitate

D upã ce înultima

vreme deveniseca un tranºeu, carepãrea cã fusesebombardat decâteva ori, stradaAleea Muncii dinVulcan a intrat înreabilitare.Lucrãrile auîncepând de ieri,dupã nenumãratesolicitãri dinpartea oamenilor.

Locuitorilor de peAleea Muncii dinVulcan, dar ºi celorcare tranziteazã desaceastã stradã nu le-a venit sã creadãcând ieri dimineaþãau vãzut muncitoriide la primãrie înzonã.

Dupã nenumãratesesizãri ºi mai alesdupã ce strada setransformase într-unadevãrat tranºeu caunul din cele maipericuloase zone de

rãzboi, cu gropi,cratere ºi piatrãcubicã scoasã ºilãsatã la voia întâm-plãrii, iatã cã acum,primãria s-a apucatde reparaþii.“Conform graficului,ºi aceastã stradã eraprinsã pentru anul

acesta. N-am ºtiutdacã ne maiîncadrãm sau nu,dar am fãcut eforturiºi ne-am apucat ºide aceasta. Nu esteo reabilitare, practiceste o modernizarecompletã. Se schim-bã inclusiv infra-

structura”, ne-adeclarat Alin Fara,director tehnic laPrimãria Vulcan.

Deºi aceastãstradã trebuia sãbeneficieze mai întâide canalizare,reprezentanþiiprimãriei au admis

ºi ei cã nu se maiputea aºtepta încãun an, pânã cândcei de la Apa serv arfi ajuns probabil culucrãrile aici.

“Se pare cã ApaServul întârziedemararea lucrãrilorla reabilitareareþelelor decanalizare ºi ali-mentare cu apãpotabilã ºi astfel numai puteam aºteptaîncã un an pânãcând se vor realizalucrãrile pentru util-itãþi. În speþã, cândacestea vor începe,dacã va fi nevoie sãse treacã pe lângãtronsoanele mod-ernizate, vom facetot posibilul sãdeviem sau sã gãsimun alt traseu al con-ductelor, astfel încâtsã nu afectãm ceeace am reparatacum”, a mai spusFara.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Ieri, muncitorii firmeicare au executat reabilitarea drumului spreBrãdet, au asfaltat ºiaceastã porþiune.

“Într-adevãr, se asfal-teazã, iar un aportimportant putem sãspunem cã a avut ºipresa, pentru cã defiecare datã, primarului i s-a ridicat aceastã problemã.

Noi, cei de laUniversitate am interve-

nit, de asemenea. Am avut o întâlnire la

primãrie, iar atunci, dom-nul primar a promis cãaceastã lucrare se va exe-cuta”, a declarat MariusCucãilã, ºef Patrimoniu -Universitatea Petroºani.

Pentru cã nu a fostvorba de o lucrare mare,muncitorii firmei Drupoau ºi terminat treabapânã la sfârºitul zilei.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

D eºi se aºternuseliniºtea peste

legea care prevedeaasigurarea obligatoriea locuinþelor, primãri-ile au fost somate sãtreacã la calculareacuantumului amen-zilor ce urmeazã a fiaplicate, cu începeredin acest an.

În Petroºani, de exem-plu, nici mãcar 25% din-tre locuinþe nu au fost,încã, asigurate.

Persoanele care nu ºi-au asiguratlocuinþeleîmpotriva dezastrelor nat-urale urmeazã sã fiesancþionate contra-venþional. Legea referi-toare la acest aspect a

intrat în vigoare încã deanul trecut dar numãrulcelor care ºi-au asiguratlocuinþelor a rãmas unulfoarte mic. Prin dezastrenaturale se înþelege, deexemplu, cutremurele,alunecãrile de teren sauinundaþiile.

Amenzile pe care le

pot încasa cei care nu ºi-au asigurat locuinþele sesitueazã între valorile de100 ºi 500 de lei.Constatarea ºi încasareacontravenþiilor urmeazã afi efectuate de cãtre pri-marii localitãþilor sau decãtre personalul împuter-nicit în acest scop. Ieri,

serviciile de impozite ºitaxe locale ale primãriilordin Valea Jiului au primito notã prin care suntinvitate sã stabileascã val-oarea sancþiunilor contra-venþionale ce urmeazã afi aplicate cu începere,chiar din acest an.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Aleea Muncii din Vulcan,în sfârºit, se asfalteazã

ªi totuºi, vin amenzile

Parcarea de laUniversitatea Petroºani

s-a asfaltat!

P rimãria Petroºani a fost de acord sãasfalteze ºi parcarea de la

Universitate. Reprezentanþii instituþiei dindeal au ajuns la o înþelegere cu primãria,vizavi de parcarea rãmasã neasfaltatã dinzona Rectoratului ºi care de câteva lunibune oferea o imagine de coºmar pentruºoferi ºi nu numai.