NESECRET

NESECRET

NESECRET

DSN 1/265, din 12.03.2012

ROMÂNIA

CONSILIUL SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII

R A P O R T U L

Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

privind activitatea desfăşurată

în anul 2011

- BUCUREŞTI -

2011

NESECRET

NESECRET

Pagina 2 din 48

CUPRINS

REPERE GENERALE ____________________________________________________ 3

CAPITOLUL I. Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale _________________________________________ 5

CAPITOLUL II. Realizarea apărării naţionale: Modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale ________________________________ 13

1. Activitatea de apărare şi de ordine publică ______________________________ 13

2. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate _______________________________________________________ 17

3. Activitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii ______________________________ 20

CAPITOLUL III. Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale ______________________ 23

CAPITOLUL IV. Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale _______________________________________________________________ 26

CAPITOLUL V. Pregătirea economiei şi rezervei de mobilizare pentru apărare ________ 29

CAPITOLUL VI. Managementul urgenţelor civile şi protecţia infrastructurilor critice_______32

CAPITOLUL VII. Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale ________________________34

CAPITOLUL VIII. Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional ____ 38

CAPITOLUL IX. Protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale _______________________ 46

CAPITOLUL X. Numirea în funcţie, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general _________________________________________ 46

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2012 ________________________________________ 47

NESECRET

NESECRET

Pagina 3 din 48

REPERE GENERALE

De-a lungul anului 2011, an extrem de bogat în evenimente cu impact asupra securităţii internaţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a îndeplinit permanent atribuţiile cu care a fost investit prin Constituţie şi legislaţia în vigoare, acţionând ca instituţie integratoare a politicii de securitate naţională. În acest sens, Consiliul a urmărit, pe de o parte, continuarea procesului de modernizare a instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării şi, pe de altă parte, a acţionat în sensul consolidării statutului României de membru NATO şi UE, în vederea maximizării gradului de securitate pe care acestea îl furnizează cetăţenilor ţării noastre.

Mai mult decât alţi ani, 2011 a fost marcat de incertitudine şi imprevizibilitate. Diferite tipuri de crize, acoperind palierul economic, financiar, umanitar şi politic, s-au suprapus, punând la încercare guvernele lumii. Evoluţiile din Nordul Africii şi Orientul Mijlociu, criza datoriilor suverane din Uniunea Europeană, cutremurul din Japonia, catastrofele în plan umanitar – toate acestea au ilustrat diversitatea riscurilor cu care ne confruntăm, dar şi faptul că ameninţările prezentului nu mai sunt exclusiv naţionale şi nu mai pot fi abordate în mod individual. În prezent, niciun stat nu dispune de suficiente resurse sau pârghii, astfel încât să îşi asigure securitatea independent de celelalte. De aceea, pentru o cât mai eficientă gestionare a provocărilor la adresa securităţii, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a depus eforturi constante pentru creşterea beneficiilor formatelor de cooperare şi de solidaritate în care ţara noastră este membru, precum şi a parteneriatelor strategice bilaterale dezvoltate.

Întrucât statutul de membru al familiei euro-atlantice presupune, în acelaşi timp, obligaţia de a contribui la asigurarea securităţii partenerilor, Consiliul s-a asigurat, prin tematicile analizate şi hotărârile adoptate, că ţara noastră acţionează ca un aliat de prim rang, angajat în gestionarea problemelor de securitate, gata să acţioneze atunci unde este nevoie şi să contribuie la efortul aliat de asigurare a păcii şi stabilităţii. Contribuţia semnificativă a României în zone cu risc ridicat din Afganistan, participarea cu militari la KFOR, contribuţia la misiunea din Libia, disponibilitatea de a găzdui elemente ale scutului antirachetă şi promovarea integrării acestora în sistemul NATO de apărare antirachetă, eforturile noastre de a susţine activitatea desfăşurată de NATO în domeniul apărării cibernetice sau al securităţii energetice dovedesc angajamentul ferm al României faţă de succesul comunităţii din care face parte. În acelaşi timp, schimbând planul de referinţă către spaţiul comunitar, este de remarcat că, în dimensiunea Politicii Comune de Securitate şi Apărare, în 2011, România a devenit unul din cei mai importanţi contributori la misiunile civile ale Uniunii Europene.

Acţiunile desfăşurate în plan politico-diplomatic au vizat proiectarea eficientă a intereselor României în cadrul structurilor aliate, cât şi într-un context internaţional mai larg. Practicarea unei politici proactive, flexibile şi imaginative în principalul for de securitate cu impact direct asupra securităţii naţionale a generat pentru România un profil de partener de încredere, apt de contribuţii consistente la efortul comun al Alianţei Nord-Atlantice, profil care evidenţiază importanţa poziţiei geo-strategice a ţării noastre la frontiera estică şi sudică a NATO şi UE.

NESECRET

NESECRET

Pagina 4 din 48

O atenţie specială a fost acordată unor paliere de importanţă aparte pentru România: consolidarea Alianţei ca organizaţie esenţială pentru securitatea României; apărarea antirachetă; reconfigurările angajamentelor statelor aliate în Afganistan; menţinerea angajamentului Alianţei pentru stabilitatea şi securitatea regională în Balcanii de Vest; evoluţiile în regiunea extinsă a Mării Negre; eliminarea pericolelor la adresa securităţii naţionale (combaterea terorismului, creşterea securităţii energetice, edificarea securităţii cibernetice, contracararea proliferării armelor de distrugere în masă, limitarea pirateriei maritime); raporturile dintre NATO şi UE; procesul de reformă a parteneriatelor NATO. S-a urmărit îndeosebi implementarea deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Lisabona, pe toate palierele de acţiune, precum şi pentru pregătirea următoarei reuniuni la nivel înalt a Alianţei, de la Chicago. S-a pus accent pe acţiunile vizând consolidarea dialogului politic la nivel înalt cu structurile de conducere ale Alianţei.

În anul 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a desfăşurat activitatea în baza Programului de activitate aferent acestei perioade. Documentul, conţinând 71 de problematici, a fost conceput astfel încât să permită desfăşurarea activităţii CSAT în mod ordonat şi etapizat, în raport cu necesităţile organizării şi coordonării unitare a activităţilor ce privesc apărarea ţării şi securitatea naţională. Acest program nu a fost unul rigid, ci a fost adaptat în funcţie de urgenţele generate de evoluţiile din cursul anului, adesea imposibil de prevăzut.

Dintre cele 71 de tematici, 52 au fost supuse atenţiei Consiliului, fie în cadrul şedinţelor (28 de teme), fie prin intermediul informărilor trimise membrilor (24 de teme). Contextul intern şi internaţional a impus ca 17 tematici să fie eliminate din program sau replanificate pentru anul 2012 şi să se analizeze un număr de 40 de problematici noi, în general legate de participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, de modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi ordinii publice, precum şi de semnarea unor acorduri bilaterale de cooperare în domeniul militar sau de protecţie reciprocă a informaţiilor clasificate.

În cadrul celor şapte şedinţe desfăşurate de-a lungul anului 2011, dar şi în intervalul dintre şedinţe, membrii Consiliului au analizat concepţii, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de legi, regulamente şi acte normative, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În acest context, au fost adoptate 109 hotărâri., prezentate în anexa la raportDintre acestea, 83 sunt îndeplinite, 25 sunt în curs de realizare, în timp ce o hotărâre nu a fost îndeplinită.

NESECRET

NESECRET

Pagina 5 din 48

CAPITOLUL I

Coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale, pentru consolidarea statutului României în cadrul NATO, al UE

şi al celorlalte organizaţii internaţionale

În anul 2011, acţiunile României au fost orientate cu precădere spre consolidarea rezultatelor consemnate în anii precedenţi sau substanţierea parteneriatelor României cu state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite ale Americii, precum şi a parteneriatelor strategice şi a relaţiilor de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice relevante pentru interesele naţionale. Ţara noastră a depus eforturi pentru a contribui la succesul operaţiilor NATO, menţionând aici, în special, misiunile din Afganistan, Kosovo şi Libia. Mai mult, în dimensiunea Politicii Comune de Securitate şi Apărare, în 2011, România a devenit unul din cei mai importanţi contributori la misiunile civile ale Uniunii Europene.

În legătură cu participarea României la activitatea ONU, CSAT a avut în vedere în continuare valorile esenţiale, precum democraţia şi drepturile omului, şi teme primordiale, precum dezvoltarea durabilă şi schimbările climatice, migraţia, reconstrucţia post-conflict, eradicarea sărăciei, asistenţa umanitară, protecţia refugiaţilor.

Hotărârile adoptate de Consiliu în perioada de referinţă s-au fundamentat pe analize de natură atât să furnizeze o imagine de ansamblu asupra dinamicii fenomenului militar şi politico-militar, cât şi pe informări punctuale, privind evoluţiile din statele sau regiunile cărora ţara noastră le acordă atenţie în mod prioritar, ţinând cont de posibilele implicaţii ale acestora asupra securităţii naţionale.

Printre primele hotărâri adoptate de CSAT în perioada de referinţă s-a numărat şi cea pentru aprobarea Planului de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român, în anul 2011. Aceasta a fost urmată, în luna iunie, de aprobarea forţelor şi mijloacelor Armatei României şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2012. Acest ciclu s-a finalizat la sfârşitul anului, când MApN şi MAI au supus aprobării CSAT planurile privind trimiterea forţelor Armatei României şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2012. Aceste documente asigură baza legală a participării României la misiuni în afara teritoriului naţional şi subliniază, în acelaşi timp, consistenţa angajamentului ţării noastre la misiunile NATO, UE şi ONU, cât şi menţinerea acestuia pe termen lung.

Concret, în anul 2011, forţele Armatei României dislocate în teatrele de operaţii au fost planificate să crească cu 183 de militari, faţă de anul 2010. În schimb, totalul contribuţiei Armatei României cu forţe la misiuni în afara teritoriului statului român, în anul 2011, a scăzut cu 326 de militari faţă de anul 2010, acest fapt fiind datorat de reducerea forţelor aflate în ţară, dislocabile la ordin. Efectivele maxime aprobate au fost de 2.427 de militari, dintre care forţe dislocate - 1.525 militari şi forţe dislocabile - 902 militari.

NESECRET

NESECRET

Pagina 6 din 48

În anul 2011, peste 2.000 militari români au executat, sub comandă NATO, UE, ONU şi OSCE, un larg spectru de misiuni, care includ:

participarea la misiuni şi operaţii de pace în AFGANISTAN, IRAK, BOSNIA-HERŢEGOVINA, KOSOVO, GEORGIA şi în unele state africane;

participarea la Operaţia NATO Unified Protector (OUP) pentru impunerea embargoului împotriva importului de arme impus Libiei;

participarea la operaţia NATO de apărare colectivă (tip art. 5) ACTIVE ENDEAVOUR în Marea Mediterană, pentru combaterea terorismului şi a activităţilor asociate acestuia, cu o fregată şi 205 militari, pe durata a 30 zile.

Principalele beneficii ale participării la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român le reprezintă aprecierea unanimă de care Armata României se bucură în mediul internaţional, precum şi formarea unor unităţi certificate, constituite din cei peste 30.000 militari care au participat la misiuni externe, capabile să ducă acţiuni militare într-un mediu ostil, specific războiului asimetric.

În BALCANII de VEST, zonă de interes din proximitatea ROMÂNIEI, cei 117 militari români dislocaţi în KOSOVO şi BOSNIA-HERŢEGOVINA, precum şi constituirea companiei din rezerva strategică a SACEUR pentru KFOR, au contribuit în mod direct la atingerea obiectivelor forţelor NATO şi ale Uniunii Europene, pentru realizarea condiţiilor de trecere de la forţe de descurajare şi securitate la forţe de asistenţă, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de transfer al responsabilităţilor către structurile naţionale.

Efortul principal al participării cu forţe la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român l-a constituit participarea în Teatrul de Operaţii din AFGANISTAN, unde sunt prezenţi peste 1.800 militari români, din care majoritatea sunt dislocaţi în Regiunea de Sud (provincia ZABUL). De asemenea, semnificativă a fost decizia de preluare a rolului de naţiune lider pentru conducerea aeroportului internaţional Kabul din AFGANISTAN, pentru prima dată, pentru o perioadă de un an, prin constituirea şi trimiterea la misiune a detaşamentului KAIA Lead Nation.

Obiectivul nostru, ca şi al altor aliaţi, este ca, pe măsura avansării procesului de transfer al atribuţiilor de securitate către Armata Naţională Afgană, să procedăm la o diminuare graduală a forţelor combatante, în paralel cu sporirea numărului militarilor implicaţi în activităţi de consiliere, formare şi instruire.

Totuşi, România va rămâne în continuare angajată în procesul de stabilizare şi construcţie instituţională din Afganistan, iar o eventuală reconfigurare a contribuţiei noastre pe linie militară va fi luată în calcul în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate din teren şi în strânsă cooperare cu statele aliate. Pentru a fundamenta în mod corect deciziile în această problematică, membrii Consiliului au fost informaţi în legătură cu perspectivele implementării de către ISAF a procedurilor operaţionale pentru preluarea de către forţele afgane a responsabilităţilor în domeniul securităţii.

Pentru anul 2012, membrii CSAT au menţinut tendinţa de reducere a forţelor propuse pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional. Astfel, acestea

NESECRET

NESECRET

Pagina 7 din 48

vor însuma 2.348 de militari, cu 177 de militari mai puţin decât în anul 2011, şi sunt repartizate pe misiuni, după cum urmează:

misiuni şi operaţii sub conducerea NATO - 2.007 militari; misiuni şi operaţii ale Uniunii Europene - 301 militari; misiuni şi operaţii ONU - 40 de militari observatori.

În ceea ce priveşte întrebuinţarea forţelor şi mijloacelor Ministerului Administraţiei şi Internelor la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2012, Consiliul a decis ca MAI să participe cu un efectiv total de 382 de cadre - militari şi funcţionari publici cu statut special (poliţişti), dintre care 360 cadre (290 poliţişti şi 70 jandarmi) în 14 misiuni şi operaţii internaţionale şi 22 de cadre cu statut de expert naţional sau secondat, angrenate în misiuni temporare la organizaţii/instituţii internaţionale.

Totodată, a fost constituită o rezervă dislocabilă la ordin pentru participarea la misiuni în afara teritoriului naţional, formată din 481 de cadre, poliţişti, poliţişti de frontieră şi militari în cadrul IGSU.

Un reper important în cadrul eforturilor de a contribui la consolidarea poziţiei României de furnizor de securitate în plan internaţional, l-a constituit şi angrenarea unor efective de jandarmi în activitatea de pregătire a poliţiei locale afgane pentru lupta împotriva insurgenţei. În acest sens, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca un număr 66 de instructori jandarmi să participe în cadrul Misiunii de instruire NATO din Afganistan (NTM-A). Forţe ale Jandarmeriei Române, recunoscute deja pe plan internaţional ca urmare a misiunilor îndeplinite în diferite teatre de operaţii, răspund, prin asigurarea pregătirii poliţiei afgane, necesităţii acoperirii unui segment vital pentru reuşita eforturilor internaţionale de stabilizare a teatrului de operaţii din Afganistan.

Jandarmii activează în trei centre de pregătire din Afganistan, Ministerul Administraţiei şi Internelor suportând numai cheltuielile referitoare la salariile din ţară şi asigurările de viaţă ale acestora, celelalte costuri fiind acoperite de Statele Unite ale Americii.

Contribuţia ţării noastre la succesul operaţiilor aliaţilor în Afganistan nu s-a limitat numai la dislocarea de efective ale Armatei României şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, ci s-a extins şi la punerea la dispoziţia aliaţilor a unor facilităţi de pe teritoriul României. În urma procesului de analiză a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii personalului şi activităţilor desfăşurate în facilităţile de pe teritoriul naţional puse la dispoziţia aliaţilor din NATO/SUA, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la solicitarea Guvernului SUA, a adoptat trei hotărâri referitoare la posibilitatea de executare a tranzitului bidirecţional, multimodal, pe teritoriul statului român, al resurselor materiale şi umane aparţinând Guvernului SUA, dinspre şi către Afganistan, în sprijinul operaţiei NATO International Security Assistance Force (ISAF) şi al operaţiei de coaliţie Enduring Freedom (OEF).

La sfârşitul anului 2011, Consiliul a aprobat extinderea mandatului de utilizare a facilităţilor solicitate de către Guvernul SUA până la 31 decembrie 2012.

NESECRET

NESECRET

Pagina 8 din 48

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Preşedintele României a informat permanent Parlamentul României în legătură cu deciziile luate.

Evoluţiile din Libia din primăvara anului 2011 au fost supuse cu promptitudine atenţiei membrilor Consiliului, care au hotărât ca ţara noastră să acţioneze în cadrul NATO, aprobând participarea României la operaţia de impunere a unui embargo asupra armelor împotriva Libiei, conform Rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, cu 2 ofiţeri de stat major, de forţe navale, şi o Fregată clasa T22R, cu 205 militari la bord.

Este important de menţionat că forţele care au fost puse la dispoziţie pentru operaţia NATO din Libia erau deja destinate Forţei de Reacţie NATO, conform Planului de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului naţional pentru anul 2011. Fregata T22R era planificată să participe, în trimestrul IV al anului 2011, la misiunea Active Endeavour din Marea Mediterană. Ulterior, odată cu aprobarea de către CSAT a trimiterii forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2012, Fregata T22, dotată cu elicopter şi având la bord o Grupă de forţe pentru operaţii speciale, a fost reorientată la operaţia ATALANTA a Uniunii Europene, din Oceanul Indian.

Tot în contextul operaţiilor din Libia, Consiliul a aprobat, la solicitarea SUA, punerea la dispoziţia Statelor Unite ale Americii a unor facilităţi de pe aerodromurile Otopeni şi/sau Kogălniceanu, în vederea dislocării şi operării cu un număr de aeronave şi militari, pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul operaţiei de impunere a Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU nr. 1973/2011 privind Libia. Această decizie a constituit sprijin în cadrul Parteneriatului strategic româno-american, fiind menţionat, în mod explicit, în conţinutul Acordului Tehnic încheiat, conform legislaţiei în vigoare.

Un alt teatru de operaţii important pentru România este cel din Kosovo. La începutul anului 2011, Consiliul a analizat şi a aprobat propunerea Guvernului de suplimentare a participării României cu cinci jandarmi la misiunea Uniunii Europene din Kosovo - EULEX Kosovo, până la încheierea acesteia. Pe cale de consecinţă, cu o contribuţie totală de 178 de jandarmi şi poliţişti, România a atins primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte contribuţia la EULEX Kosovo.

Analizând situaţia din teatrele de operaţii unde România participă, inclusiv pe cea din Kosovo, Consiliul a adus în dezbatere oportunitatea menţinerii forţelor româneşti în acest teatru. În luna septembrie 2011, membrii CSAT, în baza argumentelor prezentate de către conducerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, au fost de acord cu propunerea de dezangajare totală, în mod eşalonat, la încheierea turului de serviciu, a poliţiştilor şi jandarmilor aflaţi în misiunea EULEX Kosovo.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, au fost însărcinate să notifice Înaltul reprezentant pentru politica externă şi politica de securitate a Uniunii Europene, conducerea Capacităţii Civile de Planificare şi Conducere EULEX, precum şi partenerii europeni contributori la misiunea EULEX Kosovo, cu privire la decizia României de retragere a efectivelor de jandarmi şi poliţişti, la terminarea turului de serviciu, din cadrul misiunii EULEX Kosovo.

NESECRET

NESECRET

Pagina 9 din 48

Retragerea efectivă a poliţiştilor şi jandarmilor din Kosovo s-a realizat în luna decembrie a anului 2011, în teatrul din Kosovo rămânând numai 5 jandarmi pentru predarea bazei şi a mijloacelor materiale.

În cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC) a UE, o prioritate majoră pentru ţara noastră o reprezintă continuarea procesului de implementare a Tratatului de la Lisabona. În acest context, principalele măsuri au vizat îndeplinirea cerinţelor necesare participării MApN de o manieră susţinută la iniţiativele militare ale UE, atât prin asigurarea unei contribuţii cu forţe şi capacităţi în diferite teatre de operaţii, în cadrul misiunilor şi operaţiilor conduse de UE, cât şi prin participarea la procesul decizional pe componenta politico-militară. Astfel, în baza hotărârii CSAT privind Aprobarea trimiterii forţelor şi mijloacelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român în 2012, MApN poate asigura participarea la operaţii militare şi misiuni civile în conformitate cu angajamentele asumate astfel: participarea la operaţia militară EUFOR ALTHEA (Bosnia-Herţegovina), participarea la operaţia militară EUNAVFOR ATALANTA (în largul coastelor Somaliei), iar în contextul participării la misiuni individuale sub egida Uniunii Europene, la misiunea civilă de monitorizare EUMM GEORGIA, precum şi la misiunea EUSEC RD CONGO, contribuind la procesul de consiliere şi asistenţă în domeniul reformei sectorului de securitate.

Totodată, implicarea Ministerului Justiţiei (MJ) în misiunile de gestionare a crizelor derulate sub egida PSAC a cunoscut un parcurs ascendent. Expertiza MJ privind reformarea sistemului judiciar şi a statului de drept a fost apreciată în plan european ca fiind una substanţială şi deosebit de utilă pentru construcţia şi dezvoltarea unor sisteme judiciare viabile şi credibile. MJ s-a transformat dintr-un beneficiar într-un donator de asistenţă, facilitând astfel detaşarea unui număr semnificativ de experţi la numeroase operaţii civile de management al crizelor (acoperind un spectru larg din expertiza necesară: reforma statului de drept, sistemul penitenciar, combaterea corupţiei).

În mod natural, evoluţiile de securitate din vecinătatea ţării noastre au beneficiat de o atenţie specială din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Cu Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest împărtăşim istorie şi proximitate. Aceştia sunt vecinii noştri direcţi cu care dorim să intensificăm dialogul deschis şi cooperarea pentru a construi o comunitate de democraţie şi prosperitate. De aceea, pe parcursul anului 2011, Consiliul a fost periodic informat, atât în cadrul şedinţelor cât şi în intervalele dintre acestea, cu privire la:

- situaţia din Republica Moldova şi implicaţiile asupra demersurilor de consolidare a relaţiilor bilaterale;

- relaţiile bilaterale cu Ucraina şi impactul acestora asupra securităţii naţionale, precum şi impactul evoluţiilor din relaţia Ucrainei cu Federaţia Rusă asupra intereselor României;

- ameninţările la adresa stabilităţii regionale generate de situaţia din Balcanii de Vest;

NESECRET

NESECRET

Pagina 10 din 48

- problematica minorităţilor naţionale/etnice în regiunea Balcanică în context comunitar.

În acelaşi timp, Regiunea Extinsă a Mării Negre are o semnificaţie deosebită pentru România şi pentru securitatea euro-atlantică, în ansamblu. Aflată la intersecţia a trei zone geografice importante - Europa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală - aria extinsă a Mării Negre în context euro-atlantic oferă oportunităţi prin proiectele economice care aduc împreună ţările membre NATO, UE şi statele partenere. Apariţia crizelor energetice, în anii din urmă, a pus în evidenţă importanţa abordării de o manieră concertată şi la toate nivelele a problematicii securităţii energetice, inclusiv referitor la accesul la sursele de energie.

Având în vedere considerentele de mai sus, CSAT a fost informat periodic pe teme precum:

- evaluarea potenţialului militar al statelor din regiunea extinsă a Mării Negre; - evoluţii şi tendinţe în conduita externă a Federaţiei Ruse; în ce priveşte Federaţia

Rusă, Consiliul a emis o hotărâre privind adoptarea de contramăsuri faţă de decizia acesteia de suspendare a aplicării Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa;

- rolul statelor din Regiunea Caspică în asigurarea securităţii energetice a României; - relaţia politic-economic în statele central-asiatice şi impactul asupra intereselor

României.

Ţinând cont de evoluţiile din mediul internaţional de securitate şi de provocările pe care le-a generat fenomenul globalizării, nu au fost omise nici informările pe teme precum interesele politico-economice ale Chinei în Europa Centrală şi de Est, sau priorităţile puterilor emergente (Brazilia, Rusia, India, China).

Ca stat aflat la limita frontierei estice a Alianţei Nord-Atlantice, România este preocupată de noile riscuri şi ameninţări determinate de dezvoltarea tehnologică actuală. Evaluările efectuate la nivel naţional şi în cadrul NATO indică faptul că ameninţările cu rachete, în special cu rachete balistice purtătoare de arme de distrugere în masă, constituie ameninţări reale, aflate în dezvoltare, şi care trebuie contracarate eficient. Dezvoltarea unui sistem integrat de apărare antirachetă, bazat pe capacităţi de detecţie şi interceptare, reprezintă o componentă esenţială a răspunsului la acest tip de ameninţări.

România nu dispune în prezent de capacităţi de apărare împotriva rachetelor balistice. Demersul României pe această linie a pornit de la premisa că interesele de securitate în domeniul apărării împotriva rachetelor balistice nu pot fi asigurate exclusiv prin efort naţional, întrucât România nu are potenţialul de a dezvolta un asemenea sistem de apărare teritorială. Din această perspectivă, proiectul bilateral dezvoltat cu SUA va reprezenta o contribuţie concretă la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă preconizat de NATO.

În contextul evoluţiilor dezvoltării sistemelor de apărare împotriva rachetelor balistice, demersurile României au avut la bază conectarea la eforturile aliate şi asigurarea acoperirii întregului teritoriu naţional. România şi-a concentrat eforturile pentru susţinerea şi promovarea iniţiativei NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, plecând de la următoarele argumente:

NESECRET

NESECRET

Pagina 11 din 48

lipsa unui sistem integrat NATO care să asigure apărarea întregului teritoriu şi a populaţiei statelor aliate;

ameninţările generate de perfecţionarea sistemelor de rachete şi a armamentului de distrugere în masă precum şi de accesibilitatea acestor tehnologii pentru actori din zonele de risc;

efectele distructive ale unui atac cu rachete purtătoare de încărcături chimice, bacteriologice sau nucleare exclud opţiunea unei atitudini pasive faţă de această ameninţare;

evaluările aliate privind riscurile şi ameninţările cu rachete evidenţiază interesul unor naţiuni de a dezvolta aceste sisteme şi de a creşte raza de acţiune a rachetelor balistice;

localizarea României în zona de sud-est a NATO, în apropierea unor zone cu potenţial destabilizator, creşte riscul lovirii teritoriului naţional de către actorii din aceste zone, cu sistemele pe care le deţin în prezent.

În acest context, în urma analizelor efectuate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat semnarea Acordului care reglementează amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA. Este un moment important, pe de o parte din perspectiva raporturilor bilaterale şi, pe de altă parte, din perspectiva dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a NATO.

În conformitate cu importanţa deosebită acordată în CSAT, semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România au beneficiat de un loc primordial în activitatea diplomatică în domeniul securităţii internaţionale din 2011. Acordul a fost semnat la 13 septembrie 2011, cu prilejul vizitei preşedintelui României la Washington, de către ministrul afacerilor externe al României şi secretarul de stat al SUA. Acordul este menit să determine consolidarea securităţii individuale şi colective a României şi a SUA, dar şi a celorlalte state ale NATO. I s-au conferit României garanţii de securitate fără precedent în istoria sa, întrucât SUA s-au angajat ferm să apere România, prin intermediul sistemului antirachetă, împotriva unui atac cu rachetă sau împotriva ameninţărilor prezentate de rachete balistice.

Relevanţa NATO în sistemul de securitate internaţională este dată tocmai de capacitatea sa de descurajare, iar capacitatea de a ne apăra de atacurile cu rachete este o componentă esenţială a acestei posturi, de dorit să fie cât mai robustă. Din perspectiva dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a Alianţei, România a susţinut cu consecvenţă dezvoltarea acesteia într-o formulă care să asigure protecţia integrală a teritoriilor şi populaţiei statelor membre, cu aplicarea consecventă a principiilor indivizibilităţii securităţii şi al solidarităţii aliate. Amplasarea pe teritoriul României a componentelor sistemului de apărare antirachetă pe care SUA îl dezvoltă, în etape, în Europa este o contribuţie esenţială la securitatea României, la securitatea statelor vecine, a regiunii şi la securitatea Alianţei.

Alte aspecte reglementate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în urma analizei efectuate de către membri, s-au referit la aprobarea negocierii şi semnării

NESECRET

NESECRET

Pagina 12 din 48

unor acorduri şi memorandumuri de înţelegere în domeniul apărării şi al relaţiilor militare, între Guvernul României şi guvernele altor state ca Bulgaria, Belgia, Republica Moldova etc.

Nu în ultimul rând, conform legislaţiei în vigoare, prim-ministrul României a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării două rapoarte privind măsurile adoptate de România în vederea punerii în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional. Din analiza efectuată a rezultat faptul că, de la adoptarea OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, autorităţile şi instituţiile publice îşi exercită în mod integrat atribuţiile în domeniu. Un rol important în această evoluţie pozitivă l-a avut practica întâlnirilor în cadrul Consiliului Interinstituţional în perioada de raportare, pentru a discuta aspectele specifice legate de sancţionarea diverselor state.

NESECRET

NESECRET

Pagina 13 din 48

CAPITOLUL II

Modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale

Ca şi în anii precedenţi, în anul 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a stabilit direcţii de acţiune pentru modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, ca parte componentă a procesului mai larg de modernizare a instituţiilor statului român.

Acest demers s-a desfăşurat pe mai multe paliere. Primul dintre acestea ţine de sfera strategiilor şi politicilor, al doilea se referă la eliminarea anumitor ambiguităţi ale cadrului legislativ, iar al treilea vizează restructurarea efectivă a unor componente importante ale instituţiilor, fie că vorbim despre structuri ale Armatei României sau ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

II.1. Activitatea de apărare şi ordine publică

Oprindu-ne la primul palier, cel al strategiilor, concepţiilor şi documentelor de planificare, un document important supus dezbaterii CSAT în anul 2011 a fost Carta Albă a Apărării, elaborată de către Ministerul Apărării Naţionale. Scopul acesteia este de a implementa prevederile Strategiei Naţionale de Apărare, a liniilor directoare ale politicii de apărare stabilite prin Programul de guvernare şi ale Noului Concept Strategic NATO. De asemenea, parte din direcţiile de acţiune dezvoltate în document derivă din viziunea strategică asumată de Uniunea Europeană în cadrul Tratatului de la Lisabona şi a Strategiei de Securitate Europene (SSE).

În strânsă legătură cu orientările strategice formulate prin intermediul Strategiei Naţionale de Apărare, Carta Albă a Apărării, aşa cum a fost avizată de către Consiliu, stabileşte:

obiectivele politicii de apărare şi direcţiile de îndeplinire ale acestora; misiunile specifice pentru Armata României; resursele care urmează a-i fi puse la dispoziţie.

În acelaşi timp, Carta Albă a Apărării este un document destinat specialiştilor din domeniul securităţii şi apărării, mediului academic, dar şi publicului larg, conţinutul materialului furnizând, într-o manieră deschisă şi transparentă, o imagine cuprinzătoare asupra mecanismelor care orientează funcţionarea organismului militar într-un stat democratic, integrat în comunitatea euro-atlantică de valori.

În anul 2011, la nivelul MApN s-a continuat efortul de implementare a obiectivelor specifice etapei a II-a a Strategiei de Transformare a Armatei României – etapa integrării operaţionale în NATO şi UE, planificată să se deruleze până în anul 2015.

NESECRET

NESECRET

Pagina 14 din 48

În acest sens, măsurile dispuse şi acţiunile întreprinse au avut ca obiectiv fundamental menţinerea unei capacităţi militare credibile, în măsură să asigure securitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi îndeplinirea angajamentelor militare asumate pe plan internaţional, în concordanţă cu resursele la dispoziţie, şi au vizat în principal:

- asigurarea capacităţii de reacţie imediată şi de intervenţie cu forţe pentru îndeplinirea misiunilor specifice;

- îndeplinirea angajamentelor asumate de statul român în cadrul NATO, UE şi a altor organizaţii internaţionale;

- implementarea Concepţiei privind comanda şi controlul structurii de forţe în Armata României;

- modernizarea / achiziţionarea de tehnică şi echipamente militare. Un alt obiectiv prioritar pentru Consiliu, după intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2011

privind modificarea art. 8 din Legea apărării naţionale nr. 45/1994, l-a constituit analizarea şi aprobarea structurii organizatorice şi atribuţiile Centrului Naţional Militar de Comandă (CNMC) în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război. Aceasta a presupus, în acelaşi timp, abrogarea Hotărârii CSAT, adoptată în anul 2007, privind Concepţia de organizare şi funcţionare a CNMC. Totodată, legea a permis o nouă abordare a locului şi rolului Ministerului Apărării Naţionale, acesta devenind instituţia din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională (SAOPSN) responsabilă de coordonarea măsurilor dispuse prin decretul de instituire a stării de asediu sau declarării stării de război şi de integrare într-o concepţie unitară a activităţilor tuturor forţelor participante la acţiunile de apărare a ţării.

Pentru constituirea CNMC, s-au avut în vedere necesitatea existenţei unei instituţii, exersată din timp de pace, în măsură să asigure exercitarea neîntreruptă şi fără disfuncţii a comenzii şi controlului operaţional al forţelor armate, la nivel strategic, pe timpul crizelor de securitate, inclusiv pe timpul războiului.

Pe timp de pace, CNMC funcţionează ca nucleu în subordinea şefului Statului Major General (SMG). Atribuţiile şi structura organizatorică a nucleului CNMC, la pace, sunt stabilite prin ordin al şefului SMG. În caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, la declararea stării de mobilizare sau a stării de război se subordonează direct Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). CNMC se dezvoltă gradual, astfel încât la declararea stării de război, acesta să funcţioneze la capacitate operaţională completă şi să fie în măsură să asigure planificarea şi conducerea acţiunilor militare desfăşurate de către forţele armate în cadrul apărării prin efort exclusiv naţional şi în context aliat.

Un element important de modernizare a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul asigurării apărării, aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, se referă la forţele destinate operaţiilor speciale.

Cerinţa Alianţei de a face faţă tuturor ameninţărilor, precum şi natura responsabilităţilor constituţionale care-i revin, presupun ca Armata României să-şi dezvolte acele capabilităţi care să-i permită desfăşurarea operaţiilor pe teritoriul naţional, în aria de

NESECRET

NESECRET

Pagina 15 din 48

responsabilitate a NATO, precum şi într-un mediu strategic mai extins, influenţat permanent de factori care impun schimbarea. În cazurile în care interesele României sunt ameninţate sau securitatea statelor aliate este afectată, armata trebuie să fie pregătită sa acţioneze atât împotriva ameninţărilor convenţionale, cât şi asimetrice, independent sau în cadrul Alianţei.

Forţele pentru operaţii speciale reprezintă componenta specializată de intervenţie discretă şi rapidă a Armatei României, destinată să execute operaţii speciale independente sau în sprijinul forţelor convenţionale, în scopul influenţării decisive şi stabilizării unor situaţii de criză, al asigurării managementului crizelor şi a consecinţelor acestora, în deplin consens cu interesele statului român.

Forţele pentru operaţii speciale sunt „vârful de lance" al capabilităţilor militare naţionale, structuri de elită, modulare, flexibile, în măsură să execute operaţii în zone sensibile din punct de vedere politic sau interzise, în situaţii care impun discreţie acţională, împiedicarea deteriorării situaţiei sau apariţiei victimelor colaterale, în scopul evitării escaladării conflictului.

De asemenea, pentru realizarea şi menţinerea unei capabilităţi de transport strategic care să asigure un nivel corespunzător de mobilitate a forţelor angajate la NATO şi UE (forţe angajate la NRF, EU BG etc.) la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost luate măsurile corespunzătoare obiectivelor stabilite.

Totodată, în scopul menţinerii şi dezvoltării capabilităţilor de apărare care să permită protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor asumate ca stat membru NATO şi UE, s-a continuat:

- efortul de implementare a Obiectivelor Forţei 2008; - coordonarea procesului de restructurare şi operaţionalizare a tuturor structurilor de

cercetare, SIGINT şi RE din Armata României, în scopul creşterii capacităţii operaţionale pentru îndeplinirea misiunilor specifice ce le revin pe timp de pace, în situaţii de criză şi la război;

- coordonarea operaţionalizării componentei de informaţii militare din cadrul NATO RESPONSE FORCE-NRF şi menţinerii nivelului de operaţionalizare a structurilor puse la dispoziţia NATO conform Obiectivului Forţei L 0410 – Capabilităţi ISTAR la nivel brigadă şi divizie;

- procesul de acceptare şi implementare a acordurilor NATO de standardizare.

Mutând domeniul de referinţă către modernizarea cadrului necesar asigurării ordinii publice, o coordonată majoră şi permanentă a politicii de securitate a României a vizat, în anul 2011, reducerea influenţei riscurilor şi ameninţărilor la adresa ordinii publice, ca parte a securităţii naţionale, prin perfecţionarea mecanismelor instituţionale pentru identificarea, cunoaşterea, analiza şi contracarea acestora, precum şi pentru prevenirea conflictelor şi managementul eficient al crizelor.

NESECRET

NESECRET

Pagina 16 din 48

În acest context, în urma analizei efectuate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Concepţia de reconfigurare a Sistemului de Ordine Publică prin descentralizarea serviciului poliţienesc în slujba cetăţeanului.

Concepţia urmăreşte să asigure un sistem integrat de ordine publică în vederea creşterii capacităţii operative şi eficienţei activităţilor desfăşurate, consolidarea şi eficientizarea serviciilor oferite către cetăţeni prin: consolidarea Poliţiei Locale, prin creşterea atribuţiilor acesteia în domeniile ordine publică şi circulaţie rutieră; dinamizarea şi eficientizarea activităţii de menţinere a ordinii şi liniştii publice; descentralizarea competenţelor; diminuarea cheltuielilor; responsabilizarea comunităţilor în realizarea ordinii şi liniştii publice şi pentru reducerea fenomenului infracţional.

Punerea în practică a concepţiei implică modificarea şi completarea cadrului juridic actual în domeniu, crearea unor pârghii legale privind controlul numirii şefilor Poliţiei Locale, precum şi emiterea de proceduri şi standarde operaţionale pentru coordonarea activităţii structurilor Poliţiei Locale în domeniile ordinii publice şi circulaţiei rutiere.

O altă concepţie analizată şi aprobată de către Consiliu s-a referit la înfiinţarea Gărzii de Coastă în structura Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române. Proiectul Concepţiei a fost elaborat în conformitate cu prevederile Strategiei de securitate internă UE 2010 şi cu acordul privind cooperarea între autorităţile de frontieră, garda de coastă din statele riverane Mării Negre, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 609/2010. Documentul are ca scop crearea unei structuri unice, prin comasarea Inspectoratelor judeţene ale poliţiei de frontieră Constanţa şi Tulcea şi preluarea unor componente ale actualelor Inspectorate judeţene de poliţie de frontieră Ialomiţa şi Brăila.

Prin acest document, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi-a propus ca obiective principale îndeplinirea angajamentelor asumate de România, ca partener şi aliat în cadrul structurilor euro-atlantice, prin gestionarea unitară a problemelor de securitate maritimă din regiune. Totodată, s-a urmărit gestionarea integrată a frontierei de stat în regiunea Mării Negre.

În ultima şedinţă din an, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a fost informat cu privire la derularea procesului de restructurare instituţională a Ministerului Administraţiei şi Internelor, demers care a presupus atât reorganizarea şi eficientizarea structurilor organizatorice a unităţilor ministerului prin reducerea posturilor vacante şi redimensionarea structurilor organizatorice, cât şi restructurarea personalului acestui minister.

Cu acest prilej s-a constatat că, în anul 2011, personalul Ministerului Administraţiei şi Internelor s-a diminuat cu 9.233 de angajaţi, cu observaţia că disponibilizările nu au afectat capacitatea operativă a structurilor (reducerile la structurile operative fiind de numai 2,92%) şi că majoritatea personalului care a părăsit sistemul este constituită din angajaţi din sursă externă.

NESECRET

NESECRET

Pagina 17 din 48

În ceea ce priveşte Poliţia de Frontieră, se are în vedere eficientizarea acesteia, prin unificarea inspectoratelor judeţene la limitele teritoriale cu statele vecine, fapt care ar conduce la reducerea structurilor suport şi transferarea personalului în zona operativă.

Referitor la demersurile de transfer al poliţiei din mediul urban spre administraţia publică locală, acestea au atins etapa de luare a deciziei în cadrul Guvernului, în paralel cu adoptarea unui nou statut al poliţistului.

Alte elemente menţionate în cadrul prezentării includ eficientizarea activităţii anticorupţie, precum şi constituirea, la nivelul cabinetului ministrului, a unei echipe de lucru cu specialişti din toate palierele, pentru a finaliza propunerile de modificări legislative (ex.: unificarea structurilor de evidenţa populaţiei într-o singură structură).

Nu în ultimul rând, în anul 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a fost informat permanent referitor la progresele de ordin tehnic înregistrate de România de la data finalizării procesului de evaluare Schengen şi la măsurile necesare a fi implementate pentru îndeplinirea recomandărilor din rapoartele de evaluare Schengen, precum şi la stadiul îndeplinirii activităţilor prevăzute în Planul-cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României în anul 2010.

II.2. Coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate. Măsuri destinate întăririi stării de securitate naţională

O constantă a preocupărilor instituţiilor din domeniul apărării şi securităţii naţionale a constituit-o, în perioada de referinţă, coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate. Demersurile în acest sens s-au concretizat în măsuri destinate întăririi stării de securitate naţională.

În anul 2011, au fost supuse aprobării CSAT propuneri privind politicile, strategiile şi reglementările în domeniul informaţiilor pentru apărare referitoare la:

coordonarea şi conducerea specifică în domeniul informaţiilor, contrainformaţiilor şi securităţii militare;

obţinerea, prelucrarea, verificarea, stocarea şi valorificarea datelor şi informaţiilor referitoare la factorii de risc şi ameninţările interne şi externe, militare şi non-militare care pot afecta securitatea naţională în domeniul militar;

cooperarea cu serviciile naţionale, structurile departamentale de informaţii şi cu cele ale statelor membre ale alianţelor, coaliţiilor şi organizaţiilor internaţionale la care România este parte.

Principalul document relevant pentru acest domeniu, analizat şi aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2011, a fost Planul Naţional de Priorităţi Informative. Acesta a fost structurat în concordanţă cu Strategia Naţională de Apărare a României şi este rezultatul analizei prospective realizată la nivelul Comunităţii Naţionale de Informaţii, în cooperare cu factorii prevăzuţi de lege să primească informaţii pentru stabilirea

NESECRET

NESECRET

Pagina 18 din 48

priorităţilor informative naţionale, identificate pe baza evaluărilor riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind securitatea naţională, precum şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale.

În funcţie de evoluţia mediului de securitate, Planul Naţional de Priorităţi Informative poate fi revizuit, la iniţiativa beneficiarilor sau a structurilor componente ale Comunităţii Naţionale de Informaţii. Stadiul îndeplinirii Planului Naţional de Priorităţi Informative şi reevaluarea priorităţilor informative au făcut obiectul unor consultări semestriale în cadrul Oficiului pentru Informaţii Integrate.

Subsumat rolului de coordonare strategică a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, CSAT s-a preocupat constant de modalităţile concrete de desfăşurare a acesteia, sens în care, în anul 2011, a aprobat Strategia de Informaţii a Serviciului Român de Informaţii.

Strategia constituie un instrument instituţional/sectorial de realizare a obiectivelor naţionale în domeniul securităţii şi apărării, în aria de responsabilitate legală a SRI, document care abordează exigenţele instituţionale şi de securitate în mod unitar, din perspectivă strategică şi pe un orizont de timp extins (5 ani).

Transpunerea prevederilor Strategiei în documentele subsecvente de planificare (pentru un orizont temporal multianual), în modalităţile de îndeplinire a misiunilor şi obiectivelor strategice ale Serviciului - prin raportare, inclusiv, la resursele umane, materiale şi financiare necesare - permite trasarea unui model operaţional realist, adaptat atât schimbărilor mediului de securitate, cât şi transformărilor activităţii de intelligence.

În condiţiile în care legislaţia specifică în domeniul criptologiei este destul de vagă, Consiliului i-a fost supusă spre aprobare desemnarea Serviciului de Informaţii Externe, precum şi a Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciului Român de Informaţii pentru componentele lor specifice, ca autorităţi naţionale în domeniul activităţii oficiale de criptologie.

În contextul accentuării exponenţiale a agresiunilor informaţionale şi a accelerării dezvoltării şi globalizării tehnologiilor IT&C, s-a desprins necesitatea impunerii unui management integrat al mecanismelor şi mijloacelor de securizare a sistemelor informatice şi de comunicaţii, cu accent pe asigurarea protecţiei informaţiilor relevante pentru siguranţa naţională şi apărarea ţării.

Ca instituţii abilitate să asigure organizarea şi executarea activităţii oficiale de criptologie, Serviciul de Informaţii Externe, precum şi Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii pentru componentele specifice, au dezvoltat sisteme de comunicaţii moderne care permit transferul unui volum mare de informaţii de orice natură, în timp real şi în condiţii de maximă securitate. Totodată, se susţine necesitatea unui management integrat al politicilor de securitate criptografică, având ca reper performanţa înregistrată prin folosirea mecanismelor specifice cifrului de stat.

NESECRET

NESECRET

Pagina 19 din 48

Prin desemnarea SIE, MApN şi SRI ca autorităţi naţionale în domeniul activităţii oficiale de criptologiei, expertiza şi experienţa celor trei instituţii pot fi valorificate în interesul securizării sistemelor informatice şi de comunicaţii prin care se vehiculează informaţii clasificate de interes naţional.

De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a desemnat Serviciul de Informaţii Externe ca autoritate naţională în domeniul comunicaţiilor diplomatice. SIE, în calitatea sa de autoritate de securitate, coordonează activitatea şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor secrete de stat, pentru reprezentanţele României în străinătate, cu excepţia sistemelor de comunicaţii ale Ministerului Apărării Naţionale.

Asumarea de către Serviciul de Informaţii Externe a calităţii de autoritate naţională a gestionării consolidate a activităţilor în domeniul comunicaţiilor diplomatice, reprezintă un demers conexat cu ansamblul responsabilităţilor încredinţate şi determină valorificarea superioară a capacităţii instituţionale şi a profesionalizării surselor.

Urmare a hotărârilor adoptate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în acest domeniu, instituţiile responsabile şi-au calibrat efortul de cooperare în cadru aliat pentru punerea în aplicare a deciziilor adoptate în reforma informaţiilor, proces care a continuat şi s-a consolidat în 2011 (în sincronizare cu reforma generală de la NATO), cu accent pe:

fundamentarea informativă a deciziilor şi acţiunilor aliate destinate protejării şi promovării intereselor şi obiectivelor de securitate ale României;

consolidarea procesului informaţiilor în sprijinul operaţiilor militare ale NATO, protecţia trupelor în teatru fiind vitală pentru succesul acestora. Comunicarea între serviciile de informaţii militare şi civile din statele aliate devine esenţială pentru o coordonare eficientă în sprijinul procesului de comandă şi control al operaţiilor militare aliate, la care România participă;

creşterea calităţii fluxurilor de informaţii strategice în susţinerea consultărilor politico-militare şi deciziei NATO/României, printr-o comunicare promptă şi coordonare eficientă civil-militar în capitală şi la NATO HQ, care să asigure o „imagine informativă unică” la dispoziţia factorilor de decizie.

Având în vedere necesitatea cunoaşterii şi anticipării evoluţiilor mediului de securitate într-o eră informaţională şi o lume aflată într-un intensificat proces de transformare, care presupune gestionarea în cooperare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale şi a celor euro-atlantice, s-au supus aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării propunerile de iniţiere şi extindere a relaţiilor Serviciului Român de Informaţii cu instituţii şi structuri cu atribuţii similare din unele state, precum şi din cadrul unor organizaţii şi organisme internaţionale.

În acest sens, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat şi aprobat reperele principale de gestionare a acestui proces:

- iniţierea şi extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii şi structuri cu atribuţii similare din alte state;

NESECRET

NESECRET

Pagina 20 din 48

- extinderea relaţiilor de cooperare cu structuri cu atribuţii similare din cadrul NATO şi UE;

- extinderea relaţiilor de cooperare cu servicii de informaţii şi securitate ale altor state, în cadrul unor formate de cooperare inter-servicii;

- extinderea relaţiilor de cooperare cu instituţii şi structuri cu atribuţii similare din cadrul unor organizaţii şi organisme internaţionale.

II.3. Activitatea Comunităţii Naţionale de Informaţii

Prin conservarea direcţiilor de acţiune asumate în ultimii ani, care au urmărit dezvoltarea unui parteneriat instituţionalizat între structurile Comunităţii Naţionale de Informaţii (CNI), eliminarea redundanţelor în informarea factorilor de decizie în stat, precum şi susţinerea în comun a unei capacităţi de analiză strategică a informaţiilor de securitate, proiectul CNI a avansat pe parametrii proiectaţi prin Hotărârea adoptată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2005. A fost posibilă, astfel, satisfacerea într-o măsură sporită a nevoilor particulare de informare ale factorilor de decizie, de la cele curente, la evaluările strategice, dar şi valorificarea superioară a input-ului informaţional generat de structurile componente ale CNI.

În anul 2011, Consiliul Operativ al CNI a abordat o gamă extinsă de subiecte de maxim interes pentru securitatea naţională, fiind totodată angajate eforturile Oficiului pentru Informaţii Integrate (OII) şi ale comunităţii în ansamblu pentru avansarea unor proiecte de maxim interes, pe următoarele coordonate:

- impulsionarea procesului de elaborare a unor documente strategice, fiind făcuţi paşi importanţi în privinţa strategiei de securitate cibernetică şi actualizării cadrului legislativ în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate;

- participarea la comitetul interministerial pe probleme de securitate energetică, format care îşi propune definitivarea Strategiei de securitate energetică a României pe termen lung (2035). Secretariatul tehnic al acestui grup a fost asigurat pe tot parcursul anului de către OII;

- finalizarea Strategiei pentru românii de pretutindeni, în cooperare cu Departamentul Românilor de Pretutindeni. Documentul a fost aprobat la nivelul Guvernului.

Produsele analitice ale OII au avut atât caracter anticipativ, fiind emise semnale de avertizare timpurie asupra unor evoluţii potenţial periculoase pe termen scurt, cât şi proiectiv, abordând teme de maximă actualitate, cu deschidere pe termen mediu şi lung.

Buletinul informaţiilor de securitate (BIS) este proiectat ca produs de informare curentă, cu bogat conţinut anticipativ pe termen scurt şi elemente de analiză strategică privind actualitatea de maxim interes pentru beneficiari. Au fost avute în vedere situaţiile de criză în plan intern sau extern; riscuri şi ameninţări la adresa infrastructurii critice, mediului, intereselor economice şi stabilităţii sociale; evoluţii relevante de natură politico-militară şi de

NESECRET

NESECRET

Pagina 21 din 48

securitate în spaţiul de vecinătate al României; principalele dosare de securitate de pe agenda internaţională şi poziţiile principalilor actori geostrategici faţă de problematica de securitate internaţională; evoluţii în teatrele de operaţii; alte informaţii semnificative din punct de vedere al securităţii naţionale, în plan intern sau extern.

De asemenea, pe tot parcursul anului au fost difuzate Buletinele săptămânale, produse cu o tematică relativ similară cu BIS, care însă pun accent pe domeniile de interes pentru comisiile parlamentare cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

În ordinea complexităţii, OII a abordat şi Note (produs cu pronunţat conţinut analitic, realizat din proprie iniţiativă sau în conformitate cu calendarul preşedintelui şi al primului ministru, dar şi la solicitarea expresă a beneficiarilor), şi Evaluări naţionale consolidate (produs complex, cu un ciclu lung de realizare, care îşi propune să prezinte fenomene/evoluţii semnificative din perspectiva securităţii naţionale, pe baza integrării tuturor informaţiilor accesibile structurilor componente ale CNI), precum şi prognoze.

Corolarul acestor produse analitice a fost proiectul Planului Naţional de Priorităţi Informative pe anul 2012, care a fost rezultatul unui proces extins de analiză transdisciplinară realizat la OII, priorităţile informative naţionale fiind identificate pe baza evaluării riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind securitatea naţională, precum şi a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale. Evaluarea concură la materializarea direcţiilor de acţiune şi obiectivelor CNI prevăzute de Strategia Naţională de Apărare, reprezentând un veritabil instrument ce asigură planificarea demersului informativ naţional.

Particularităţile informaţionale actuale reclamă necesitatea schimbării actualelor modele de analiză, care trebuie să fie mai bine corelate cu modificările rapide ale mediului de securitate şi, pe fond, nevoile de informare ale decidenţilor şi pun în evidenţă importanţa edificării unei imagini unitare asupra provocărilor de securitate. Inclusiv din această perspectivă, OII a continuat practica valoroasă a organizării de sesiuni de consultări inter-agenţii pe subiecte de maxim interes aflate pe agenda analitică imediată. Această formă de cooperare s-a dovedit un bun mecanism de creştere a performanţei analitice în interiorul CNI, bazat pe capitalizarea cunoaşterii. Gama resurselor informaţionale accesibile s-a extins în anul de referinţă, în special pe palierul surselor deschise.

Obiectivele pentru perioada următoare vizează: 1) Asigurarea unei calităţi înalte a produselor analitice, obiectiv prioritar care

presupune reglementarea standardelor de calitate a produsului de analiză strategică. Sunt necesare perfecţionarea proceselor analitice, recursul la analiza alternativă intra- şi inter-agenţii, dezvoltarea setului de proceduri standard CNI, pornind de la preocupările şi câştigurile individuale ale structurilor componente;

2) Dezvoltarea unei resurse umane de calitate, prin instituirea Statutului analistului OII, asumat de toate structurile componente ale CNI (instrument ce ar permite selecţionarea analiştilor cu cele mai bune referinţe pentru activitatea de analiză strategică, dar şi o motivare corespunzătoare cotei de profesionalism cerută de activitatea la o structură cu valenţe

NESECRET

NESECRET

Pagina 22 din 48

integratoare) şi accesarea de oportunităţi de perfecţionare în forme proiectate, dar insuficient practicate (sesiuni de lecţii învăţate, expunere la medii-expert, cursuri de perfecţionare etc.).

3) Implementarea conceptului de analiză integrată la nivel naţional - îndeplinirea misiunilor CNI fiind condiţionată de înţelegerea şi punerea în practică a conceptului integrator. Ţinta de performanţă o reprezintă crearea comunităţii analitice, înţeleasă ca o platformă de competenţă pentru misiunea de informare strategică a beneficiarilor. Materializarea coordonatelor ţintei - analiza integrată şi practica schimbului informal de cunoaştere analitică - este asigurată de existenţa premiselor: infrastructuri capabile să suporte fluxuri informaţionale rapide şi consistente, cadru de dialog şi proceduri de schimb în plan orizontal.

Unele insatisfacţii sunt determinate însă de insuficienta fundamentare normativă a dorinţei de angajare a structurilor componente CNI în efortul comun de edificare a unei veritabile comunităţi de informaţii. Din această perspectivă, este necesară consolidarea cadrului legal prin prevederi clare şi explicite în pachetul legislativ privind securitatea naţională.

NESECRET

NESECRET

Pagina 23 din 48

CAPITOLUL III

Activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern, privind domeniul securităţii naţionale

Printre atribuţiile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care îi revin în temeiul prevederilor Legii nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, cu completările şi modificările ulterioare, se numără avizarea proiectelor de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern, privind, printre altele: securitatea naţională; organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale; pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare.

Prin urmare, o categorie de acte normative avizate de către Consiliu, în urma analizei efectuate, a vizat organizarea generală a forţelor armate şi a celorlalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Modificările aduse de acestea sunt de natură să asigure descentralizarea activităţilor, reorganizarea unor structuri şi transferul lor la nivel execuţional în deplină concordanţă cu sarcinile şi responsabilităţile acestora, precum şi armonizarea prevederilor actelor normative care reglementează organizarea şi funcţionarea ministerului cu actele normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din compunerea acestuia.

Concret, au fost supuse atenţiei CSAT, spre avizare, acte normative pe următoarele tematici:

- Proiectul Legii privind modificarea Legii nr. 265/2010 pentru modificarea O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi pentru abrogarea art. 4, alin (4) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române şi a O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1767/2004 privind modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1376/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Arhivelor Naţionale;

- Proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

A doua categorie de acte normative, iniţiate sau emise de către Guvern şi avizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în urma analizei, s-a referit la domeniul mai larg al

NESECRET

NESECRET

Pagina 24 din 48

securităţii naţionale, după cum urmează:

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Ghidului carierei militare;

Documentul a fost elaborat în vederea creşterii atractivităţii profesiei militare şi a coerenţei evoluţiei în cariera cadrelor militare. Principalele schimbări aduse de noul Ghid al carierei militare se referă la: creşterea importanţei studiilor cursurilor militare comparativ cu cele civile; posibilitatea frecventării cursurilor de carieră pe toată perioada stagiului în grad; confirmarea importanţei programelor de studii în domeniul securităţii naţionale şi internaţionale organizate în cadrul Colegiului Naţional de Apărare; menţinerea specialităţii militare iniţiale pe întreaga perioadă a carierei militare indiferent de domeniul de activitate; accesul căpitanilor în ultimii doi ani de stagiu minim în grad la cursurile de masterat de conducere, ceea ce contribuie la lărgirea bazei de selecţie pentru ocuparea funcţiilor de comandant de batalion.

- Proiectul de Lege privind unele măsuri speciale necesare pentru încadrarea în bugetul aprobat Ministerului Administraţiei şi Internelor pe anul 2011;

- Proiectul de Lege privind Statutul rezerviştilor voluntari;

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale de management integrat al frontierei de stat, în perioada 2010 - 2012;

Acest act normativ defineşte scopul şi obiectivul Strategiei în vederea implementării unitare, coerente şi eficiente a managementului integrat al frontierei de stat, prin îmbunătăţirea capacităţii statului român de realizare eşalonată a unui nivel înalt de control la frontierele externe ale Uniunii Europene. Strategia stabileşte cadrul instituţional, obiectivele strategice şi direcţiile de acţiune pentru îndeplinirea responsabilităţilor ce revin României în calitate de viitor membru al spaţiului Schengen, stabilind concomitent mijloacele şi instrumentele pentru realizarea managementului integrat al frontierei.

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2011-2014;

Expirarea valabilităţii strategiei anterioare şi nevoia unei abordări moderne a fenomenului imigraţiei au impus promovarea unui nou document strategic de orientări conceptuale şi stabilirea obiectivelor naţionale în gestionarea politicii de imigraţie şi azil în România. Implementarea Strategiei va permite îndeplinirea următoarelor obiective strategice: promovarea imigraţiei legale, în beneficiul tuturor părţilor; întărirea controlului legalităţii şederii străinilor pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive; îmbunătăţirea sistemului naţional de azil; participarea activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi a statelor membre UE la identificarea unor soluţii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională; integrarea socială a străinilor cu şedere legală.

- Proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia infrastructurilor critice;

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale ce stau la baza identificării potenţialelor

NESECRET

NESECRET

Pagina 25 din 48

infrastructuri critice naţionale;

- Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii;

Acest proiect de ordonanţă are rolul de a transpune în legislaţia naţională Directiva CE nr. 81/2009, privind atribuirea unor contracte de achiziţie publică în domeniul apărării şi securităţii, adoptată la nivel european.

- Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea primei etape a strategiei de privatizare a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” - SA şi a mandatului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru realizarea acesteia;

Societatea Naţională de Transport Feroviare de Marfă are importanţă strategică în transportul de mărfuri pe calea ferată, ca urmare a semnării unor convenţii şi protocoale cu Ministerul Apărării Naţionale şi forţele armate ale Statelor Unite, precum şi în baza prevederilor Legii nr. 82/1992, unde sunt nominalizate atribuţii privind rezervele de stat destinate intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei. De asemenea, deţine rol strategic în transportul de cărbune, fiind lider pe piaţa transporturilor de marfă. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în urma analizei în cadrul şedinţei, a mandatat Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii ca, în prima etapă a strategiei de privatizare, să ofere spre vânzare un pachet reprezentând peste 50% din acţiunile „CFR Marfă” - SA şi să întreprindă toate demersurile necesare, astfel încât să nu fie afectate obligaţiile de natură strategică ce îi revin potrivit legislaţiei în vigoare, protocoalelor şi acordurilor naţionale şi internaţionale încheiate.

- Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 28 septembrie 2010;

- Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate, semnat la Bucureşti, la 29 iunie 2011.

De asemenea, Consiliul a avizat o serie de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern privind pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, care vor fi enumerate în cadrul Capitolului V al prezentului raport anual.

Ca în fiecare an, şi în 2011, conform prevederilor art. 4, lit. d), pct. 8 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul a avizat numirea în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare şi superioare acestora, în acest sens fiind emise şase hotărâri CSAT.

NESECRET

NESECRET

Pagina 26 din 48

CAPITOLUL IV

Asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare securităţii naţionale

Potrivit prerogativelor sale legale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a acordat o atenţie deosebită execuţiei bugetare a cheltuielilor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, exigenţă cu atât mai importantă în condiţiile restricţiilor bugetare determinate de criza economico-financiară internaţională.

Pe ordinea de zi a şedinţelor Consiliului au fost incluse analiza şi aprobarea rapoartelor privind execuţia bugetară a cheltuielilor operative în anul 2010 şi propunerile privind plafonul cheltuielilor operative pe anul 2011, prezentate de către miniştrii şi şefii serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În urma analizei, Consiliul a aprobat conturile anuale de execuţie bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării securităţii naţionale, ale instituţiilor cu atribuţii în acest domeniu, după aprobarea rapoartelor asupra activităţii desfăşurate de acestea. De asemenea, la finele anului, CSAT a avizat propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, pentru anul 2012.

La avizarea propunerilor de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, s-a avut în vedere o strictă fundamentare a acestora prin raportare la priorităţile şi necesităţile reale de finanţare.

Resursele alocate sectorului apărării naţionale definesc calitativ politica de apărare a României punând în lumină atât nivelul de ambiţie care a stat la baza obiectivelor politice cât şi imperativele eficienţei şi eficacităţii ce trebuie avute în vedere în implementarea acestor obiective. Evoluţiile economice ale ultimilor ani, dificultăţile financiare, dinamica tot mai crescută a forţei de muncă la nivel european, au scos în evidenţă necesitatea unei regândiri a modului de alocare a resurselor la nivel naţional, proces ce a avut un impact direct asupra resurselor alocate apărării.

La nivelul NATO a fost subliniată oportunitatea dezvoltării unor abordări inteligente în domeniul apărării (smart defence), care presupune adoptarea de soluţii inovatoare în gestionarea resurselor, prin limitarea cheltuielilor şi prioritizarea investiţiilor, toate având ca obiectiv creşterea securităţii statelor aliate şi evitarea unei subfinanţări a sectoarelor de apărare.

Pentru atingerea obiectivelor politicii de apărare, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale au fost stabilite obiective specifice şi priorităţi aferente domeniilor planificării apărării, precum şi pe niveluri organizatorice. Toate aceste obiective specifice şi priorităţi au fost armonizate în cadrul activităţii de planificare integrată a apărării.

NESECRET

NESECRET

Pagina 27 din 48

Obiectivul general al managementului resurselor pentru apărare l-a constituit optimizarea procesului de alocare şi utilizare a resurselor pentru apărare destinate Ministerului Apărării Naţionale.

Pentru implementarea acestui obiectiv, pe un orizont mediu de timp, au fost vizate următoarele aspecte:

îmbunătăţirea capacităţii de reacţie a sistemului de planificare a apărării, pentru a furniza, în timp scurt, variante de soluţionare, care să sprijine procesul decizional, la apariţia unor solicitări suplimentare, neplanificate sau a unor constrângeri bugetare;

optimizarea sistemului de planificare, programare, bugetare şi evaluare în Ministerul Apărării Naţionale;

informatizarea sistemului de management al resurselor pentru apărare şi eficientizarea funcţionării mecanismelor de sprijin în domeniul managementului prin punerea la dispoziţie a informaţiilor cu privire la resursele pentru apărare.

O analiză a nivelului alocărilor bugetare pentru apărare în perioada 2005-2011 arată că, deşi aceasta a urmat un trend în general ascendent în valoare absolută, în paralel s-a înregistrat o pondere descrescătoare în Produsul Intern Brut. În termeni reali, bugetul Ministerului Apărării Naţionale pe anul 2011 a fost cu 25 % mai mic decât cel din anul 2005.

Prin urmare, amplul proces de transformare, parcurs până în prezent de Ministerul Apărării Naţionale, s-a efectuat în condiţiile alocării unor resurse limitate, această situaţie generând perturbări în procesul de planificare a apărării, materializate în numeroase modificări ale documentelor de planificare, transferuri repetate ale fondurilor de la un program de înzestrare la altul şi chiar amânarea unora dintre acestea, precum şi multiple reevaluări ale priorităţilor. O consecinţă negativă cu impact major este faptul că nu s-a reuşit asigurarea corespunzătoare a capacităţii operaţionale şi a nivelului protecţiei şi securităţii forţelor participante la misiuni în afara teritoriului naţional.

În anul 2011, membrii Consiliului au fost informaţi cu privire la riscurile şi ameninţările la adresa securităţii naţionale, generate de eventuala menţinere a stării de subfinanţare acută a Ministerului Apărării Naţionale.

Aceste riscuri au devenit evidente atunci când s-a luat în discuţie, în cadrul ultimei şedinţe CSAT din anul 2011, Raportul privind realizarea şi menţinerea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol. În raport se evidenţiază deficitul sever de capabilităţi în asigurarea apărării aeriene naţionale, esenţială pentru securitatea României. Având în vedere epuizarea resurselor, atât la avioanele de luptă, cât şi la rachetele antiaeriene, după anul 2015, România se va confrunta cu creşterea vulnerabilităţii strategice prin limitarea semnificativă a potenţialului de îndeplinire a misiunilor de apărare aeriană a ţării şi un deficit de credibilitate în mediul inter-aliat, prin imposibilitatea respectării angajamentelor asumate faţă de NATO.

Pentru remedierea deficitului de capabilităţi, ministrul apărării naţionale a supus atenţiei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o serie de soluţii pe termen mediu şi lung,

NESECRET

NESECRET

Pagina 28 din 48

realizarea cărora implică necesitatea finanţării programelor din domeniul apărării aeriene, cu baza la sol, conform strategiei fiscal-bugetare 2011-2013 şi a proiecţiilor bugetare până în anul 2015 şi alocarea de resurse financiare suplimentare pentru realizarea acestora.

Având în vedere gravitatea consecinţelor situaţiei în care România nu va mai dispune, începând cu 2015, de forţe aeriene capabile de luptă aeriană, inclusiv decredibilizarea ţării noastre ca aliat NATO incapabil să îşi asigure serviciul de poliţie aeriană, membrii Consiliului au analizat Programul „Avion multirol al Forţelor Aeriene” şi au mandatat Comisia interministerială de evaluare la nivel naţional a programelor de înzestrare de importanţă strategică ale Ministerului Apărării Naţionale, constituită în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2008, să identifice modalităţile concrete de asigurare a creditelor de angajament şi bugetare şi să adapteze cadrul legislativ în vederea adoptării soluţiei optime.

În semestrul II/2011, MApN a informat Consiliul asupra stadiului implementării Concepţiei organizării reţelei naţionale integrate a punctelor de comandă pentru dispunerea elementelor de conducere strategică (RNIPCS).

În urma analizei executate atât prin prisma alocării fondurilor până în prezent, cât şi a proiecţiei bugetare prevăzută în Directiva de planificare a apărării nr. 11/2011, la nivelul MApN s-a dispus concentrarea efortului de finalizare a reabilitării obiectivelor pentru care au fost demarate lucrările de execuţie. Termenele de realizare pentru celelalte obiective au fost reeşalonate, fără a depăşi însă anul 2015.

La această dată efortul principal este orientat pe execuţia lucrărilor la punctul de comandă destinat funcţionării CNMC în locaţia de bază şi care se află într-o fază avansată de execuţie.

Alte teme supuse atenţiei Consiliului în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii şi resurselor necesare securităţii naţionale au avut ca subiect realizarea şi menţinerea capabilităţilor de transport strategic, relocarea programului de investiţii „CENTRU OPERAŢIONAL”, modificarea Nomenclatorului funcţiilor de general din Armata României.

NESECRET

NESECRET

Pagina 29 din 48

CAPITOLUL V

Pregătirea economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare

În scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe linia pregătirii economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a adoptat o serie de măsuri care au vizat analizarea unor proiecte de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern, referitoare la constituirea rezervelor de mobilizare, pregătirea populaţiei pentru apărare şi a proiectului bugetului de stat pentru război.

Astfel, CSAT a adoptat cinci hotărâri pentru avizarea unor proiectele de acte normative, după cum urmează:

Proiectul Hotărârii de Guvern privind aprobarea Nomenclatorului şi nivelurilor de constituire a rezervelor de mobilizare;

Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 0813/2002 pentru aprobarea Listei cuprinzând operatorii economici şi capacităţile de producţie pentru apărare;

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare;

Proiectul de Hotărâre a Guvernului României pentru aprobarea Instrucţiunilor privind întocmirea şi actualizarea monografiei economico-militare a judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti;

Proiectul de Hotărâre a Guvernului României privind aprobarea Listei produselor şi serviciilor din Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare care pot beneficia de sprijinul sistemului de priorităţi şi alocare a resurselor pentru apărare.

Corespunzător acestor documente, s-au stabilit priorităţile pentru etapele următoare, s-a realizat planificarea, organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice, s-au desfăşurat exerciţii şi antrenamente şi au fost actualizate monografiile judeţelor.

În baza Planului verificării pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare, prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare, în anul 2011 Statul Major General a organizat şi condus un exerciţiu de mobilizare pentru verificarea pregătirii populaţiei pentru apărare în judeţul Constanţa, două exerciţii pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare, organizate în comun cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în judeţele Timiş şi Galaţi şi a avut reprezentanţi la trei exerciţii de verificare a stadiului pregătirii economiei şi a teritoriului pentru apărare organizate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale în judeţele Dolj, Constanţa şi Sibiu. În urma desfăşurării acestor activităţi, au rezultat următoarele concluzii:

- calitatea rezerviştilor repartizaţi în planurile de mobilizare este diminuată prin încadrarea prin substituire a unor funcţii (în principal din armele aviaţie, medicină generală, auto etc.);

NESECRET

NESECRET

Pagina 30 din 48

- ca urmare a suspendării pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat a scăzut numărul rezerviştilor din rezerva operaţională, fiind de aşteptat ca acesta să se reducă drastic în următorii doi – trei ani;

- imposibilitatea pregătirii rezervei pe timp de pace, ca urmare a absenţei rezervei voluntare, conduce la necesitatea unui proces de instruire mai îndelungat pentru operaţionalizarea structurilor;

- echipamentul de la stocul de mobilizare necesar rezerviştilor cuprinşi în planurile unităţilor militare este asigurat doar în procent de 70% (90% din acesta prin substituţie) iar la unele articole (ex. încălţăminte) procentul de asigurare este sub 10%;

- nivelul scăzut de asigurare cu echipamente şi piese de schimb, lipsa unor contracte de mentenanţă precum şi uzura fizică şi morală determină starea de operativitate scăzută la anumite categorii de tehnică de luptă;

- tehnica de comunicaţii radio şi radioreleu din dotarea unor structuri este neperformantă şi are durata de serviciu îndeplinită. Piesele de schimb se găsesc cu foarte mare greutate, iar actualmente nu există posibilităţi de protecţie a mijloacelor electronice proprii împotriva acţiunilor de război electronic desfăşurate de inamic în spectrul electromagnetic;

- nivelul redus al comenzilor de produse cu destinaţie militară, asigurarea cu greutate a unor materii prime şi materiale deficitare, lipsa personalului calificat, duc la realizarea cu dificultate a unor sarcini ce revin prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare operatorilor economici din industria de apărare;

- desfiinţarea sau trecerea unor unităţi spitaliceşti în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale face dificilă comunicarea sarcinilor ce revin prin Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, precum şi a modului de îndeplinire a acestora.

Alte problematici relevante care au fost analizate de către membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, s-au referit la:

- Principalele concluzii rezultate din exerciţiile de verificare a stadiului pregătirii economiei naţionale pentru apărare, desfăşurate în anul 2010;

- Modul de aplicare a Planului comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional în perioada 26.02.2011-25.05.2011;

- Modul de aplicare a Planului comun de intervenţie a unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul naţional;

- Raportul privind situaţia stocurilor rezervă de stat, a stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere şi a celor de mobilizare;

- Raport privind păstrarea în depozitare a produselor constituite ca rezerve de mobilizare. Riscuri privind securitatea acestora şi propuneri referitoare la măsurile ce se impun.

Nu în ultimul rând, în conformitate cu prevederile Programului de Activitate pentru anul 2011, Consiliul a adoptat trei hotărâri, referitoare la:

NESECRET

NESECRET

Pagina 31 din 48

- Proiectul bugetului de stat pentru război, valabil în perioada 2011-2014; - Planul verificării stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru

apărare prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare în perioada 01.01 - 31.12.2012; - Planul de mobilizare a economiei naţionale pentru apărare, valabil în

perioada 2009-2012 - actualizare.

De asemenea, în baza documentelor aprobate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la nivelul instituţiilor s-au desfăşurat o serie de activităţi, care au urmărit îmbunătăţirea pregătirii economiei şi a rezervei de mobilizare pentru apărare.

Astfel, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a continuat monitorizarea măsurilor de îndeplinire de către operatorii economici a obligaţiilor asumate şi întocmirea documentelor de mobilizare rezultate din sarcinile repartizate prin Planul de mobilizare 2009 - 2012, desfăşurarea activităţilor de evaluare, valorificare sau casare a materialelor şi produselor aprobate pentru scoaterea definitivă din rezerva de mobilizare aflate în gestionarea unor operatori economici şi întocmirea trimestrială a situaţiilor financiare privind administrarea acestora şi participarea la exerciţiile de verificare a pregătirii economiei şi a teritoriului pentru apărare iniţiate de către ANRSPS la operatorii economici din judeţele Dolj, Constanţa, Timiş, Galaţi şi Sibiu.

De asemenea, având în vedere modificările intervenite în componenţa sectorului producţiei pentru apărare, MECMA a elaborat Lista actualizată a operatorilor economici şi capacităţilor de producţie pentru apărare, care a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 01156/2011. Prin aceasta s-a procedat la redimensionarea şi redefinirea unor capacităţi existente, precum şi includerea unor capacităţi noi dezvoltate în sectorul de stat şi privat.

Totodată, structurile de resort ale Ministerului, ţinând cont de contribuţia sectorului privat în realizarea produselor militare, au intensificat colaborarea cu operatorii din acest sector în domeniul promovării unor exporturi, îmbunătăţirii cadrului legislativ şi abordării unor teme comune de cercetare- dezvoltare cu finanţare de la bugetul de stat.

NESECRET

NESECRET

Pagina 32 din 48

CAPITOLUL VI

Managementul urgenţelor civile şi protecţia infrastructurilor critice

Un alt domeniu de actualitate aflat în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării l-a constituit managementul urgenţelor civile şi protecţia infrastructurilor critice.

În acest sens, un document analizat şi aprobat de către Consiliu a fost Strategia naţională în domeniul capacităţilor civile, care are ca obiectiv oferirea unui set coerent de reguli şi proceduri specifice participării la misiuni de gestionare a crizelor cu componentă civilă, răspunzând nevoii de standardizare la nivel comunitar. Strategia detaliază o serie de măsuri concrete pentru dezvoltarea mecanismelor şi capacităţilor de bază necesare pentru o implicare structurată a României la misiunile vizate: clarifică aspectele vizând coordonarea instituţională, baza legală a trimiterii personalului în misiuni civile (selectarea, pregătirea şi trimiterea personalului), aspecte financiare şi logistice.

În condiţiile în care o soluţie exclusiv militară pentru gestionarea crizelor şi-a dovedit ineficienţa, la nivelul NATO şi UE se întreprind demersuri pentru implementarea unor soluţii bazate pe abordarea cuprinzătoare, civil-militară, în care eforturile militare de stabilizare sunt acompaniate de eforturi civile de reconstrucţie şi consolidare a statului de drept. Uniunea Europeană şi-a dezvoltat în ultimii ani o capacitate de nişă în domeniul misiunilor internaţionale de management al crizelor, cu participare preponderent civilă, transformându-se astfel treptat într-un actor legitim în sfera securităţii internaţionale, iar România a participat activ şi substanţial la misiunile civile UE.

Strategia stabileşte un nivel rezonabil de ambiţie a României în ce priveşte participarea cu experţi civili la misiunile UE (200 de experţi civili din instituţii guvernamentale detaşaţi simultan), şi identifică succint regiunile de interes major pentru securitatea ţării noastre, în care este de dorit ca ţara noastră să participe cu prioritate (Balcanii de Vest, spaţiul extins al Mării Negre, Orientul Mijlociu, Afganistan).

Deşi documentul vizează în principal contribuţia României la misiunile civile şi civil-militare conduse de Uniunea Europeană, prevederile Strategiei pot fi aplicate selectiv inclusiv participării la misiuni similare organizate sub egida altor organizaţii (ONU, OSCE etc.).

Pe de altă parte, având în vedere faptul că instituirea stării de urgenţă necesită o colaborare eficientă şi rapidă între multiple instituţii ale statului, Consiliul a analizat şi a aprobat Planul de cooperare pentru îndeplinirea atribuţiilor şi sarcinilor ce revin autorităţilor de ordine publică, civile şi militare, pe timpul instituirii stării de urgenţă.

Planul stabileşte domeniile pentru care se realizează cooperarea între instituţiile care au responsabilităţi pe timpul instituirii stării de urgenţă, şi anume: schimbul de date şi informaţii referitoare la factorii de risc în domeniul ordinii publice şi situaţiilor de urgenţă; ridicarea graduală a capacităţii operative; asigurarea în sistem unitar a intervenţiei forţelor şi mijloacelor planificate; realizarea logisticii acţiunilor, precum şi structura directivei de acţiune, care se elaborează pe baza decretului de instituire a stării de urgenţă şi a hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

NESECRET

NESECRET

Pagina 33 din 48

Conform acestui document, Directiva de planificare se va transmite tuturor instituţiilor angrenate în vederea organizării şi desfăşurării acţiunilor ce le revin, potrivit competenţelor.

O altă direcţie de acţiune a Consiliului a constituit-o stabilirea unui cadru strategic de dezvoltare a mecanismelor de gestionare a protecţiei infrastructurilor critice, în acest scop aprobând Strategia naţională privind protecţia infrastructurilor critice. Această Strategie îşi propune:

- stabilirea reperelor pentru dezvoltarea continuă a capacităţilor naţionale de protecţie a infrastructurilor critice;

- armonizarea cadrului normativ intern cu cel al Uniunii Europene şi NATO în domeniu;

- implicarea tuturor autorităţilor naţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi a partenerilor din mediul privat, în formularea şi implementarea ansamblului de măsuri structurale şi procedurale care să asigure o acţiune coordonată, la nivel naţional, pentru identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice.

Strategia stabileşte cadrul pentru pregătirea şi adoptarea unor măsuri specifice în scopul reducerii impactului produs de manifestarea factorilor de risc specifici asupra infrastructurilor critice, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Adoptarea documentului a avut în vedere: stabilirea coordonatelor pentru dezvoltarea continuă a capacităţilor naţionale de protecţie a infrastructurilor critice; armonizarea cadrului normativ intern cu cel al U.E. şi N.A.T.O. în domeniu; asigurarea unei acţiuni coordonate la nivel naţional, prin implicarea tuturor autorităţilor naţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi a partenerilor din mediul privat, în formularea şi implementarea ansamblului de măsuri structurale şi procedurale în domeniu.

Ca atare, obiectivele strategice subsumate constau în: asigurarea caracterului unitar al procedurilor de identificare, desemnare şi protecţie a infrastructurilor critice naţionale şi europene; configurarea şi operaţionalizarea sistemului naţional de avertizare timpurie prin integrarea tuturor reţelelor şi capabilităţilor informaţional-organizatorice existente; evaluarea corectă a nivelului de vulnerabilitate a infrastructurilor critice şi identificarea măsurilor necesare pentru intervenţia preventivă şi diminuarea acestuia; dezvoltarea relaţiilor de cooperare la nivel naţional, regional şi internaţional în domeniu.

De asemenea, Consiliul a avizat Hotărârea Guvernului nr. 1154 din 16.11.2011 pentru aprobarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale ce stau la baza identificării potenţialelor infrastructuri critice naţionale - care stabileşte pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale prevăzute de OuG nr. 98/2010 pe care o anumită infrastructură critică trebuie să le depăşească prin prisma efectelor probabile produse de afectarea sa, astfel încât să îndeplinească condiţiile necesare pentru a fi desemnată infrastructură critică naţională şi metodologia de aplicare coerentă a acestora, în vederea determinării într-un mod unitar a nivelului de criticitate, precum şi etapele de parcurs pentru identificarea şi desemnarea infrastructurilor critice.

NESECRET

NESECRET

Pagina 34 din 48

CAPITOLUL VII

Prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

Întrucât fenomenul evazionist, prin gravitate şi modalităţi de manifestare, afectează capacitatea statului de a se finanţa, prejudiciind implicit asigurarea resurselor sistemului de securitate naţională, Consiliul a continuat şi în anul 2011 demersurile de coordonare a activităţilor de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale.

Astfel, pe ordinea de zi a fiecărei şedinţe a CSAT au fost analizate activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale. Începând cu luna iulie 2010 şi pe întreg parcursul anului 2011, instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, în cadrul formalizat al Grupului de Lucru Interinstituţional, au participat activ la acţiunile de combatere a acestui fenomen.

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare al Țării în domeniul combaterii evaziunii

fiscale și a contrabandei în anul 2011 s-a desfășurat pe două paliere: implementarea direcţiilor de acţiune prevăzute în Strategia naţională de

Apărare elaborată 2010 şi a celor prevăzute în Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 69 din 28.06.2010 şi evaluarea trimestrială a acestora;

elaborarea unei noi hotărâri - Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare al Ţării nr. 38 din 22.03.2011 privind cunoașterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infraţional la nivelul porturilor maritime şi implementarea acesteia.

Elaborarea hotărârii CSAT nr. 69 din 28.06.2010 a modificat radical modalitatea de abordare a acestui fenomen infracţional, fiind astfel concepută şi implementată o politică penală coerentă, care să răspundă evoluţiei infracţionalităţii. Resursele investigative sunt limitate şi de aceea ele trebuie orientate cu precădere către domeniile relevante. Autorităţile trebuie să îşi asume decizii cu caracter strategic, prin care să fie stabilite priorităţi şi domenii strategice de acţiune.

Este pentru prima dată când toate instituţiile implicate în combaterea acestui fenomen - servicii de informaţii, poliţie, parchet, organele financiare - au aceleaşi priorităţi, acţionează după acelaşi plan şi au aceiaşi indicatori de evaluare a activităţii în acest segment.

A fost constituită o platformă de colaborare şi cooperare reciprocă în scopul identificării principalelor caracteristici ale fenomenului evaziunii fiscale, stabilirii priorităţilor, organizării operaţiunilor şi evaluării performanţelor.

S-au stabilit priorităţile şi principalele domenii vulnerabile, respectiv cele 9 domenii prioritare de acţiune, în care toate instituţiile au acţionat coordonat şi aplicat.

S-au înfiinţat grupuri de lucru interinstituţionale şi grupuri de lucru tehnice la nivel naţional şi teritorial. Este prima dată când toate instituţiile implicate constituie grupuri de lucru comune în mod instituţionalizat, pe baza hotărârii CSAT.

Au fost adoptate şi strategii locale de combatere a fenomenului infracţional, adaptate specificului de zonă şi modului de manifestare a fenomenului infracţional în anumite

NESECRET

NESECRET

Pagina 35 din 48

zone de către fiecare grup interinstituţional teritorial. Elaborarea acestor strategii în fiecare judeţ a permis o mai bună coordonare a activităţilor şi o efiecientizare a prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale şi contrabandei.

Aceste măsuri au dus la specializarea personalului, la standardizarea metodelor de investigare şi la adoptarea unor proceduri/ghiduri de bune practici în domeniu, care au avut ca rol atât perfecţionarea profesională a personalului, dar şi la unificarea procedurilor și a practicilor pe întreg teritoriul ţării.

Grupurile interinstituţionale au şi rolul de a identifica şi propune modificarea legislaţiei, a actelor normative/hotărâri/ordine cu caracter intern pentru a reduce impedimentele de natură legislativă ori administrativă în prevenirea şi combaterea acestui fenomen.

Datele statistice centralizate la nivel naţional pun în evidenţă intensificarea activităţii structurilor de aplicare a legii pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale/contrabandei şi obţinerea unor rezultate superioare calitativ, acţionându-se dintr-o perspectivă axată pe priorităţi comune între parchete şi celelalte instituţii competente (poliţie, autorităţi fiscale, autorităţi vamale).

Structurile de aplicare a legii şi-au concentrat activitatea pe fiecare din cele 9 domenii prioritare de intervenţie stabilite prin Planul Naţional Comun de Acţiune, iar activităţile desfăşurate în aceste formate de lucru şi-au dovedit, per ansamblu, eficienţa. Astfel, s-a constatat o evoluţie pozitivă atât a indicatorilor de rezultat sub aspectul finalităţii judiciare (număr de rechizitorii întocmite, persoane arestate, reţinute, cantitatea şi valoarea bunurilor confiscate, număr de amenzi aplicate, numărul începerilor de urmărire penală etc), cât şi sub aspectul finalităţii fiscale (creşterea veniturilor la bugetul de stat, valoarea prejudiciilor recuperate).

Urmare a constatărilor că prin gravitate, modalităţi de manifestare, repetabilitatea acţiunilor, crearea unor canale ilegale de introducere şi distribuţie ilegală de mărfuri prin intermediul porturilor de la Marea Neagră se cauzează prejudicii importante bugetului general al statului, fiind lezate grav valori de securitate naţională a fost adoptată Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. 38 din 22.03.2011 privind cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime.

Începând cu luna august 2011, Grupul de Lucru Operaţional Porturi Constanţa (GLOPC) a devenit operaţional, în cadrul acestuia desfăşurându-şi activitatea 28 de lucrători, reprezentanţi anume desemnaţi ai Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime, ai Poliţiei de Frontieră, ai Serviciului Judeţean de Informaţii şi Protecţie Internă, ai Direcţiei Judeţene de Informaţii Constanţa, lucrători vamali din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. Prin ordin al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost desemnaţi procurori specializaţi care să participe în GLOPC şi care să soluţioneze cauzele penale înregistrate ca urmare a activităţii acestui grup interinstituţional.

NESECRET

NESECRET

Pagina 36 din 48

În vederea funcţionării grupului operaţional, în anul 2011 au fost luate măsurile manageriale şi administrative de către conducătorii instituţiilor implicate pentru operaţionalizarea grupului de lucru, fiind rezolvate toate problemele privind resursele umane şi cele logistice.

În paralel cu activităţile informativ-operative, de cercetare şi urmărire penală, s-a avut în vedere intensificarea cooperării interinstituţionale prin actualizarea accesului comun la bazele de date specifice gestionate şi administrate de către instituţiile de aplicare a legii cu atribuţii în domeniu şi acordarea drepturilor depline de interogare a unor baze de date la care accesul era limitat, iar în raport cu noile exigenţe impuse la evaluarea situaţiei operative au fost organizate întâlniri între şefii structurilor implicate în scopul inventarierii portofoliului de cauze penale dezvoltate în cadrul grupului, analizării practicii judiciare existente şi coordonării muncii specifice în acest format de cooperare.

După operaţionalizarea grupului de lucru s-a acţionat diferenţiat în raport cu atribuţiile funcţionale pe segmentul celor 9 domenii prioritare de intervenţie asimilate obiectivelor prevăzute în Hotărârea C.S.A.T. nr. 38/2011 privind cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime, în principal, ca urmare a concentrării eforturilor instituţionale, cu preponderenţă, în dosarele penale avute în lucru pe linia evaziunii fiscale în domeniile achiziţiilor intracomunitare de cereale şi deducerilor fictive de TVA.

Principalele rezultate obţinute în intervalul de referinţă de către instituţiile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional de la nivelul porturilor maritime, au vizat:

instrumentarea unor cauze penale complexe; consolidarea capabilităţilor de acţiune prin instituţionalizarea conceptului de

lucru în echipe mixte; activitatea structurilor de informaţii s-a concentrat pe priorităţile stabilite în

cadrul şedinţelor operative, unde au fost analizate cazurile dezvoltate în cadrul GLOPC.

Pentru optimizarea suplimentară a activităţii de combatere a evaziunii fiscale, membrii Consiliului, pe timpul analizelor trimestriale efectuate în cadrul şedinţelor CSAT, au solicitat factorilor de răspundere din acest domeniu să urgenteze finalizarea unor proiecte de acte normative pentru modificarea şi completarea cadrului juridic în vederea îmbunătăţirii activităţii de recuperare a creanţelor fiscale şi a activităţii de valorificare a bunurilor intrate, conform legii, în proprietatea privată a statului şi să fie informaţi în legătură cu acesta.

În acest sens, Ministerul Justiţiei a realizat următoarele demersuri instituţionale şi legislative:

A elaborat Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii nr. 268/2009 privind Codul Penal, prin care se va reglementa în dreptul intern confiscarea extinsă.

Proiectul urmăreşte transpunerea în dreptul românesc a prevederilor art. 3 din

NESECRET

NESECRET

Pagina 37 din 48

Decizia–Cadru 2005/212/JAI, din 24 februarie 2005, privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea. Proiectul de lege a fost adoptat de Guvernul României în luna iulie 2011 şi transmis Parlamentului, spre aprobare.

A elaborat Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în vederea îmbunătăţirii activităţii de valorificare a bunurilor sechestrate sau după caz, intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Acest act normativ va permite, în mod excepţional, în cazurile prevăzute în mod limitativ de către lege, valorificarea mai rapidă a bunurilor sechestrate, fără a mai aştepta o hotărâre penală definitivă a unei instanţe de judecată.

Începând cu luna mai 2011, a operaţionalizat Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre UE.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 32/2011, Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre UE, din cadrul Ministerului Justiţiei, a fost desemnat ca oficiu naţional pentru recuperarea creanţelor în domeniul urmăririi şi identificării produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni sau a altor bunuri având legătură cu infracţiunile, aspect cu privire la care sa făcut o notificare şi la Uniunea Europeană.

Conform celor prezentate, în anul 2011, ca urmare a acţiunilor conjugate de prevenire şi combatere a indisciplinei şi evaziunii fiscale, veniturile bugetare totale realizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală au însumat peste 150.000 milioane lei, cu 10,7% mai mult decât veniturile realizate în anul 2010.

NESECRET

NESECRET

Pagina 38 din 48

CAPITOLUL VIII

Dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional

În vederea asigurării unei componente importante a infrastructurii esenţiale asigurării securităţii naţionale, Consiliul a adoptat în anul 2011 o hotărâre privind măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, ca şi continuare a preocupărilor similare din anul precedent.

Deciziile adoptate de către CSAT, în anul 2010 şi la începutul anului 2011, au vizat îndeplinirea următoarelor obiective strategice:

A. Implementarea cadrului de reglementări naţionale, stabilirea rolului instituţional şi a responsabilităţilor în realizarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional;

B. Asigurarea suportului de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru administrarea şi furnizarea serviciilor societăţii informaţionale;

C. Elaborarea şi implementarea politicilor de securitate asociate serviciilor şi infrastructurilor.

Mai mult decât atât, prin hotărârea adoptată de către Consiliu la data de 25.01.2011, pentru luarea măsurilor necesare implementării unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, s-a impus întreprinderea următoarelor acţiuni/proiecte:

1. Elaborarea strategiei naţionale şi a planului de acţiuni pentru implementarea, în România, a prevederilor „Agendei digitale 2020 pentru Europa”;

2. Realizarea Infrastructurii Comune de Comunicaţii Electronice a statului (ICCES) şi a Intranetul statului;

3. Constituirea şi întreţinerea bazelor de date din administraţia publică, precum şi sprijinirea şi coordonarea administraţiilor locale în centralizarea informaţiilor, pentru punerea acestora la dispoziţia serviciilor şi sistemelor informatice de interes naţional;

4. Operaţionalizarea şi dezvoltarea sistemelor naţionale informatice (servicii online de informare, de plăţi electronice a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, managementul identităţii, arhivarea electronică, facturarea electronică);

5. Elaborarea de norme şi standarde de securitate pentru serviciile publice disponibile on-line prin sisteme informatice.

Până în prezent, în vederea implementării prevederilor Hotărârii Consiliului, au fost demarate şi dezvoltate unele servicii şi sisteme informatice de interes naţional, aflate în diverse stadii de implementare, după cum urmează:

Sistemul Naţional Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP); ImpTax (proiect care va interfaţa cu SNEP); Portalul www.ghiseul.ro; Platforma D112 (de preluare şi verificare a declaraţiilor, contribuţiilor

sociale, situaţiilor financiare şi altele); PatrimVen - utilizarea în comun a informaţiilor privind patrimoniul

persoanelor fizice şi conturile bancare ale acestora, în vederea informării corecte a cetăţenilor; lupta împotriva evaziunii fiscale;

NESECRET

NESECRET

Pagina 39 din 48

Creşterea responsabilităţii administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor financiare ale instituţiilor publice (ForExeBug);

Sistemului de emitere de către unităţile trezoreriei statului şi utilizarea de către unităţile administrativ-teritoriale a extraselor de cont în format electronic „ContTrez”;

Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate (SIUI); Cardul de sănătate; Reţeta electronică; Dosarul electronic de sănătate.

În baza prevederilor Hotărârii CSAT nr. 14/2011, privind măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, au fost întreprinse următoarele acţiuni/proiecte:

1. Elaborarea strategiei naţionale şi a planului de acţiuni pentru implementarea, în România, a prevederilor „Agendei digitale 2020 pentru Europa”.

a) S-a elaborat proiectul „Cadrul general de acţiune pentru implementarea Agendei digitale 2020 în România”, care a fost transmis spre consultare instituţiilor implicate şi se află în fază de consultare publică.

b) Sunt în curs de elaborare, la nivelul MCSI, proiectul de Hotărâre de Guvern şi Nota de fundamentare pentru aprobarea documentului „Cadrul general de acţiune pentru Agenda digitală 2020”.

Sunt întârzieri în ceea ce priveşte finalizarea proiectului menţionat şi se impune intensificarea eforturilor din partea MCSI pentru reanalizarea termenelor propuse, dimensionarea corespunzătoare a resurselor umane implicate şi identificarea unor soluţii de abordare care să garanteze continuitate şi eficienţă în implementarea transparentă a problematicii Agendei digitale.

2. Realizarea Infrastructurii Comune de Comunicaţii Electronice a statului (ICCES) şi a Intranetul statului.

Au fost întârzieri în ceea ce priveşte constituirea infrastructurii comune de comunicaţii, cu acoperire naţională, pentru asigurarea suportului necesar societăţii informaţionale şi interconectării instituţiilor participante la Sistemul Informatic Integrat.

Decalajul între data prevăzută în Hotărârea CSAT nr.14/2011 pentru emiterea Ordonanţei de Guvern (termen - 15.03.2011) şi cea a adoptării efective a actului normativ a fost determinat de prelungirea dezbaterilor pe text, impuse inclusiv de observaţiile formulate de Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Fondul Proprietatea şi C.N. TRANSELECTRICA S.A. Bucureşti, precum şi de Ministerul Justiţiei.

La nivelul MCSI, s-au desfăşurat activităţi de identificare şi colectare a datelor primare privind concepţia şi elementele componente ale INTRANETULUI STATULUI şi s-a redactat prima versiune a planului de management.

NESECRET

NESECRET

Pagina 40 din 48

Totodată, s-a constituit un grup de lucru interministerial care va elabora un document unitar, complet, privind INTRANETUL STATULUI (fundamentarea, concepţia, categoriile de servicii oferite, politicile de securitate, structura organizatorică, rolurile şi responsabilităţile entităţilor componente, beneficiarii acestor servicii). Acest document va fi aprobat în prima şedinţă a Consiliului de Coordonare Interministerial (CCI) şi, după aprobare, se va constitui ca referinţă în elaborarea proiectului de act normativ privind constituirea Intranetului statului, de către grupul de lucru.

Totuşi, aceste întârzieri sunt datorate managementului defectuos practicat de către conducerea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în ceea ce priveşte coordonarea instituţiilor implicate în procesul de analiză a resurselor de reţea, definirea cadrului de organizare, forma de proprietate, precum şi aspectele ce ţin de modalitatea de dezvoltare a unei astfel de infrastructuri.

În continuare, se impun măsuri imediate, pentru entităţile implicate în ICCES, în vederea operaţionalizării infrastructurii, elaborarea şi promovarea de către MCSI a actului normativ privind înfiinţarea INTRANETULUI STATULUI, precum şi intensificarea eforturilor şi mobilizarea instituţiilor implicate în scopul identificării elementelor fundamentale care trebuie definite, respectiv centrele informatice şi serviciile asociate de tip intranet.

3. Constituirea şi întreţinerea bazelor de date din administraţia publică, precum şi sprijinirea şi coordonarea administraţiilor locale în centralizarea informaţiilor, pentru punerea acestora la dispoziţia serviciilor şi sistemelor informatice de interes naţional.

Majoritatea autorităţilor publice centrale au constituit şi întreţin baze de date cu informaţiile din domeniul propriu de activitate, însă dezvoltarea individuală şi, în multe cazuri, ineficientă, fără existenţa unei abordări unitare şi coerente bazată pe modele generale la nivel naţional, a condus la lipsa de interoperabilitate a acestora, deficienţă majoră în implementarea politicii europene referitoare la interoperabilitatea administraţiei publice.

La nivelul MCSI, se află în lucru un set de proiecte de acte normative prin care se prevede realizarea cadrului naţional de interoperabilitate, politicile, specificaţiile tehnice ce guvernează fluxurile informaţionale din cadrul administraţiei publice, interconectivitatea, integrarea datelor, accesul la serviciile electronice şi managementul conţinutului.

La nivelul MAI, îndeosebi la nivelul administraţiilor publice locale, nu există o concepţie unitară în ceea ce priveşte constituirea şi întreţinerea evidenţelor cu datele şi informaţiile din domeniul propriu de activitate.

Ca atare, până în prezent, au fost finalizate doar câteva proiecte, al căror impact este, însă, destul de redus.

Măsurile prioritare care se impun sunt: Identificarea, desemnarea şi reglementarea statutului Regiştrilor

naţionali, ca primă etapă în asigurarea condiţiilor de realizare a interoperabilităţii administraţiei publice;

NESECRET

NESECRET

Pagina 41 din 48

Standardizarea interfeţelor pentru accesul mediului de afaceri şi al cetăţenilor la serviciile publice oferite online;

Prezentarea, de către instituţiile responsabile, a unui cadru general în care proiectele prezentate mai sus să fie derulate, pentru a se putea contura o imagine completă asupra îndeplinirii cerinţelor hotărârii CSAT (utilizarea experienţei, resurselor TIC şi a registrelor electronice ale Minitserului Finanţelor Publice pentru accelerarea procesului).

4. Operaţionalizarea şi dezvoltarea sistemelor naţionale informatice (servicii online de informare, de plăţi electronice a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, managementul identităţii, arhivarea electronică, facturarea electronică).

Sistemului Naţional Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP) a fost implementat din luna martie 2011, până în prezent fiind înrolate 24 de instituţii. Au fost efectuate 7107 de tranzacţii însumând aproximativ 1,3 milioane RON, dintre care peste 70% reprezintă taxe şi alte tipuri de plăţi către Institutul de Cercetare în Informatică (ICI), din subordinea MCSI.

NOTĂ: Instituţiile financiar-bancare şi procesatorii de plăţi (VISA, MASTER CARD) nu sunt interesaţi să încheie contracte cu autorităţile publice locale, în special în cazurile în care comisioanele aferente tranzacţiilor sunt percepute de la contribuabil.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP), împreună cu autorităţi publice locale, a lansat proiectul ImpTax, care se va interfaţa cu aplicaţia SNEP, realizându-se astfel premisele necesare pentru informarea cetăţeanului, printr-un sistem simplificat de plată a impozitelor şi taxelor, în relaţia cu bugetul general consolidat, pentru persoanele fizice care sunt clienţi ai băncilor, fără perceperea de comisioane.

La 31 decembrie 2011, sistemul de plată era accesibil pentru aproximativ 7 milioane persoane fizice cu conturi deschise la BCR, CEC, RIB şi Banca Feroviară, fiind în curs de încheiere noi convenţii, astfel încât, până la finele lui martie 2012, sistemul să fie accesibil pentru 9 milioane de persoane prin aderarea BancPost, ING Bank şi Libra Bank. pentru dezvoltarea funcţionalităţii de informare a contribuabililor, MFP a proiectat şi dezvoltat cu resurse proprii primirea de la câteva autorităţi publice locale a informaţiilor privind obligaţiile de plată. Funcţionarea sistemului ImpTax este dependentă de voinţa autorităţilor publice locale de a se înrola în SNEP.

În scopul creşterii calităţii serviciilor electronice oferite de administraţia publică, ANAF şi STS au extins cel mai performant sistem informatic de preluare şi verificare a declaraţiilor fiscale, platforma D112, în vederea reducerii substanţiale a prezenţei teritoriale şi a numărului ghişeelor.

Această platformă de comunicaţii şi IT este complet operaţională la nivel naţional şi este utilizată de marea majoritate a mediului economic, în luna ianuarie 2012 înregistrându-se peste 1,2 milioane de declaraţii fiscale, de contribuţii sociale, situaţii financiare şi altele.

MFP şi STS au pus în funcţiune şi au dezvoltat, în trimestrul IV din anul 2011, un sistem pilot la primăria oraşului Bragadiru, care permite informarea cetăţenilor cu privire la

NESECRET

NESECRET

Pagina 42 din 48

drepturile lor de asistenţă socială şi asigurări de sănătate, accesul securizat de la ghişeele primăriilor, la sinteza datelor declarate asociate fiecărui cetăţean de către angajatorii săi (venit, impozit, diverse contribuţii sociale), prin utilizarea sistemului declaraţiei electronice D112.

În concluzie, Sistemul Naţional Electronic de Plată Online cu Cardul Bancar (SNEP) nu funcţionează corespunzător, în principal din cauza modului defectuos de gestionare de la nivelul MCSI, iar Platforma D112 poate fi apreciată ca fiind singura măsură reală de succes, fiind utilizată de marea majoritate a mediului economic şi care a reuşit să provoace o schimbare de percepţie la nivelul acestuia, constituind un exemplu de urmat la nivelul finanţelor publice.

Platforma D112 creează premisele necesare pentru extinderea gamei de servicii oferite cetăţenilor şi mediului de afaceri de către administraţie, precum: informarea contribuabililor asupra drepturilor şi obligaţiilor fiscale, ghişeul unic, primăria virtuală.

În ceea ce priveşte realizarea facturii electronice, în vederea stimulării utilizării instrumentelor electronice în activităţile comerciale şi financiare pentru mediul economic, cât şi pentru achiziţii publice de bunuri şi servicii, trebuie precizat că MFP nu a efectuat demersuri de stabilire a fluxurilor, normelor sau formatului, astfel încât instituţiile publice să primească şi să administreze unitar facturile electronice emise de furnizori.

Trebuie subliniat rolul de element cheie pe care identitatea electronică a cetăţeanului îl va juca în relaţia acestuia cu statul într-o societate informaţională.

În acest sens, referitor la managementul identităţii electronice s-a elaborat un studiu care relevă necesitatea realizării unei platforme naţionale de identităţi electronice care să asigure gestionarea tuturor mijloacelor prin care un cetăţean va putea fi identificat într-un sistem informatic naţional sau local. Sunt avute în vedere resursele create prin implementarea Cardului Electronic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (CEAS) şi din integrarea cu alte sisteme informatice care gestionează credenţiale (SNEP şi Sistemul de Management al Identităţii al MFP).

În paralel, MAI propune implementarea proiectului „Cărţii Electronice de Identitate” (eID), fără a ţine cont de resursele existente sau aflate în curs de implementare şi fără a avea în vedere unificarea elementelor de identitate electronică.

MFP, împreună cu autorităţi publice locale, a lansat un proiect pilot pentru utilizarea în comun a informaţiilor privind patrimoniul persoanelor fizice şi conturile bancare ale acestora. Sistemul informatic realizat va oferi atât primăriilor cât şi ANAF posibilitatea urmăririi tuturor surselor de venit, precum şi cunoaşterea patrimoniului persoanelor fizice în vederea impozitării corecte a acestora şi a sprijinirii luptei împotriva evaziunii fiscale. Acest sistem va putea fi utilizat şi de către instituţiile care asigură servicii de asistenţă socială în vederea acordării echitabile a ajutoarelor sociale şi evitării plăţii de ajutoare sociale necuvenite.

NESECRET

NESECRET

Pagina 43 din 48

În completare, conform principiilor de interoperabilitate descrise mai sus, MFP pune la dispoziţia administraţiei publice sisteme de registre şi nomenclatoare comune privitoare la persoanele juridice, adrese etc.

În vederea implementării ARHIVĂRII ELECTRONICE a documentelor, a fost efectuat un studiu asupra problematicii. Principalele obstacole identificate în generalizarea unei soluţii la nivelul administraţiei publice constau în lipsa de reglementare a statutului juridic al documentelor şi actelor electronice, cel puţin în domeniul financiar. Acest aspect este determinat de faptul că, deşi documentele şi actele electronice au un statut juridic stabilit, există alte reglementări, de diverse nivele (legi, ordonanţe, hotărâri etc.) care menţin obligativitatea existenţei documentelor în format scriptic, pe hârtie.

Implementarea ARHIVĂRII ELECTRONICE a documentelor este împiedicată şi de lipsa de complementaritate a regimului arhivelor şi cea a arhivelor electronice.

Revizuirea şi completarea cadrul de reglementare referitor la ARHIVAREA ELECTRONICĂ se impune şi în scopul creării condiţiilor de furnizare a serviciilor de arhivare electronică de către instituţii pentru nevoile proprii, precum şi al încurajării schimbului de documente electronice între cetăţean şi administraţie.

De asemenea, prin modul în care se stabileşte regimul furnizorilor de servicii de arhivare electronică, Legea 135/15.05.2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică poate fi considerată prohibitivă pentru instituţiile statului şi nu încurajează dezvoltarea schimbului de documente electronice între cetăţean şi administraţie.

Referitor la problematica identităţii electronice, se poate afirma cu tărie că nu a existat un dialog eficace între MCSI, MFP, MS (CNAS) şi MAI care să permită o abordare unitară şi eficientă a acestui domeniu.

În continuare, se impune elaborarea cadrului de reglementare privind factura electronică, în conformitate cu directivele UE, care să abordeze toate componentele legate de activitatea economică şi efectuarea unei analize privind oportunitatea utilizării Cardului Electronic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (CEAS), ca instrument de identitate electronică şi evitarea angajării în editarea unui card de identitate cu semnătură electronică.

Această dispută a împiedicat elaborarea unei politici naţionale coerente privind Managementul Identităţii Electronice.

5. Elaborarea de norme şi standarde de securitate pentru serviciile publice disponibile on-line prin sisteme informatice.

Grupul de lucru constituit la nivelul MCSI (CERT-RO) a elaborat un proiect de norme de securitate asociate serviciilor publice on-line. Proiectul este supus procedurii de dezbatere publică urmând a fi adoptat prin ordin al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale în luna martie 2012.

Nu au fost elaborate standarde de securitate cibernetică pentru autorităţile şi instituţiile publice, companiile naţionale şi regiile autonome care implementează şi

NESECRET

NESECRET

Pagina 44 din 48

gestionează sisteme informatice şi de comunicaţii pentru serviciile asigurate mediului public şi privat.

Totuşi, în absenţa unui cadru naţional unitar, a unor politici de securitate informatică coerente şi consistente, instituţiile gestionează acest domeniu, pentru sistemele informatice aflate în administrare, prin reglementări şi cu resurse interne, astfel:

Pentru beneficiarii serviciilor de comunicaţii şi IT asigurate de STS, s-a constituit şi este operaţională, din 2008, o structură specializată în activităţi de tip CERT (CORIS-STS), în scopul analizei şi prevenţiei incidentelor de securitate în reţele publice şi în reţelele de telecomunicaţii speciale administrate de STS.

Ţinând seama şi de preocupările NATO şi UE în domeniu, CSAT a decis abordarea integrată a securităţii infrastructurii cibernetice la nivel naţional, prin dezvoltarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, cu scopul de prevenire, protecţie, reacţie şi management al consecinţelor în situaţia unor atacuri cibernetice la adresa României şi a aliaţilor săi.

Pentru consolidarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, constituit cu participarea autorităţilor şi instituţiilor publice, mediului academic şi cel de afaceri, asociaţii profesionale, organizaţii neguvernamentale cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu, CSAT a decis ca activitatea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică să fie coordonată de către un comitet, având ca obiective implementarea Programului Naţional în domeniu şi a managementului acţiunilor, la nivel naţional, în cazul unui atac cibernetic, respectiv corelarea demersurilor instituţiilor componente în cadrul formatelor de cooperare internaţională la care România este parte.

Prin HG 494/11.05.2011, a fost înfiinţat, în subordinea MCSI, Centrul naţional de răspuns la incidente de securitate în sistemele informatice „CERT-RO”, ca punct naţional de contact cu structurile de tip similar ce asigură diseminarea politicilor publice de prevenire şi contracarare a incidentelor în cadrul infrastructurilor cibernetice, potrivit ariei de competenţă. CERT-RO a fost desemnată ca autoritate de analiză, evaluare şi intervenţie în domeniul securităţii cibernetice pentru furnizorii de servicii electronice, registrul naţional RoTLD, furnizorii de servicii de înregistrare de resurse internet, de tip registru local şi pentru operatorii sistemelor prin care se prestează servicii e-guvernare şi servicii de informare în cadrul portalului e-Romania.

Pentru sistemul informatic propriu, Ministerul Finanţelor Publice a elaborat, cu asistenţa Uniunii Europene, şi prin structuri specializate „Politica de securitate a sistemelor informatice”, în Ordinul ministrului finanţelor publice din 2009 pentru aprobarea instrucţiunilor de utilizare a sistemului informatic al Ministerului Finaanţelor Publice care stabileşte procedurile de acces la date, echipamente, aplicaţii etc.

Din analiza stadiului îndeplinirii hotărârilor CSAT referitoare la dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, s-au constatat următoarele:

a) Depăşirea termenelor pentru majoritatea responsabilităţilor stabilite prin Hotărârea CSAT nr.14/2011, cauzate în principal de:

NESECRET

NESECRET

Pagina 45 din 48

insuficienta implicare a factorilor de decizie la nivelul unor ministere şi lipsa de cooperare interinstituţională;

calitatea scăzută sau lipsa personalului de specialitate din administraţia publică, aferent domeniului IT şi serviciilor societăţii informaţionale, aspecte generate de nivelul scăzut de salarizare şi lipsa de atractivitate comparativ cu sectorul privat.

b) Deşi au fost alocate resurse financiare însemnate, nu a existat o abordare coordonată şi coerentă în conceperea şi implementarea proiectelor necesare societăţii informaţionale, fiind întâlnite situaţii de paralelism şi de dotări insuficiente.

c) Nu există o evidenţă clară cu privire la proiectele tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor (TIC) finalizate sau în curs de finalizare la nivelul administraţiei locale şi centrale precum şi a nivelului de dotare hardware şi software la nivel naţional.

d) Nu există o abordare sectorială şi teritorială, atât în domeniul telecomunicaţiilor (înfiinţarea de reţele de comunicaţii departamentale şi municipale, considerate ca nişte componente de sisteme informatice), cît şi în domeniul IT prin aceea că sistemele informatice publice sunt în totalitate de tip „insular” (nu comunică între ele în cadrul unor procese inter-instituţionale) şi nu utilizează resurse informaţionale, eventual şi informatice comune.

Se impune reconfigurarea rolului şi responsabilităţilor instituţionale în vederea impulsionării procesului de definire şi implementare a societăţii informaţionale la standarde europene.

Este necesară reevaluarea modului în care au fost definite şi îşi îndeplinesc responsabilităţile centrele naţionale din subordinea MCSI (Centrul Naţional România Digitală, Centrul Naţional de SuperComputing, Centrul Naţional pentru Managementul Societăţii Informaţionale).

d) În anul 2012, printre priorităţile instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul implementării unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional, trebuie să se regăsească:

reglementarea prin hotărâri, norme, proceduri a managementului identităţii electronice în schimbul de date, informaţii, documente şi arhivarea electronică a documentelor;

elaborarea de norme şi standarde de securitate pentru serviciile publice disponibile „on-line” prin sisteme informatice;

stimularea instrumentelor electronice în activităţile comerciale şi financiare pentru mediul economic şi pentru achiziţii publice de bunuri/servicii.

NESECRET

NESECRET

Pagina 46 din 48

CAPITOLUL IX

Protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale

Principalul obiectiv al activităţii Consiliului în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate a fost realizarea cadrului legal care să asigure aplicarea unitară a reglementărilor pe linia protecţiei informaţiilor clasificate în toate structurile subordonate.

În acest context, Consiliul a susţinut completarea cadrului de cooperare internaţională în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, în vederea facilitării - cu prioritate - a colaborării între structurile din sistemul de securitate autohton şi cele ale altor state. În acest sens, au fost semnate sau s-a aprobat iniţierea unor acorduri în această materie cu state precum SUA, Slovenia, Cipru, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Arabia Saudită şi Israel. Pentru asigurarea unei viziuni de ansamblu asupra problematicii, membrilor CSAT le-a fost prezentat Raportul privind stadiul acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.

Alte rapoarte menite unei corecte informări a Consiliului au fost trimise de către Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat („Raport privind activitatea desfăşurată de ORNISS cu privire la managementul Sistemului Naţional de Registre pentru protecţia informaţiilor NATO şi UE clasificate“) şi de către Serviciul Român de Informaţii („Raportul privind constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de competenţă a SRI - perioada 01.01-15.09.2010”).

Totodată, Consiliul a avizat, aşa cum s-a precizat şi în cadrul Capitolului III al prezentului raport anual, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti, la 28 septembrie 2010, şi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Slovenia privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate schimbate, semnat la Bucureşti, la 29 iunie 2011.

CAPITOLUL X

Numirea în funcţii, avansarea în grad şi participarea la examenul pentru acordarea gradului de general

Pe întreg parcursul anului 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a îndeplinit atribuţiile legale în domeniu. Astfel, a avizat şase numiri în funcţiile prevăzute în statele de organizare cu grad de general-locotenent, vice-amiral, similare şi superioare acestora, a emis trei hotărâri privind participarea la examenul pentru acordarea gradului de general a unor colonei, precum şi 14 de hotărâri pentru aprobarea propunerilor de acordare a gradelor de general (sau similare).

NESECRET

NESECRET

Pagina 47 din 48

PERSPECTIVE PENTRU ANUL 2012

Evenimentul politic cel mai important al anului 2011 a fost, fără îndoială, Primăvara Arabă, moment de cotitură istorică şi o şansă imensă pentru regiune. Miza fundamentală a momentului pentru comunitatea internaţională în raport cu ţările care au cunoscut mişcări transformatoare este de a susţine calea moderaţiei şi echilibrului, a bunei convieţuiri şi respectului faţă de opţiunile celorlalţi, atât în plan intern, cât şi în plan extern, premise fundamentale pentru asigurarea bunăstării şi existenţei demne a cetăţenilor acestor ţări.

În 2012, evoluţiile pe plan european vor continua să ocupe rolul central pe agenda externă a României. Se va urmări consecvent sporirea profilului României în consolidarea Politicii de apărare şi de securitate comună a UE, prin sporirea eficienţei structurilor şi capacităţilor asociate.

Va fi prioritară materializarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării – cea mai vizibilă iniţiativă recentă a României în cadrul UE. Va fi susţinută activ construirea unui pol de stabilitate şi democraţie în sud-estul Europei, ancorat în procesul de extindere a UE

Sunt necesari paşi reali în implementarea Parteneriatului Estic, pe baza Declaraţiei Comune a celui de-al doilea Summit PaE (Varşovia, septembrie 2011) şi a Foii de Parcurs a SEAE. Trebuie să continue promovarea intereselor României şi ale UE, de proiectare în regiunea extinsă a Mării Negre a unui climat de securitate, stabilitate şi progres economico-social, prin apropierea de valorile şi normele europene a statelor din Răsărit.

Rămân prioritare promovarea şi sprijinirea acţiunii şi aspiraţiilor europene ale R. Moldova (negocierile pentru Acordul de Asociere şi Zona Aprofundată de Comerţ Liber, operaţionalizarea dialogului pe vize).

Se impune să se susţină, în continuare, în dialogul intracomunitar, asumarea de către UE a unei vizibilităţi sporite, a unui rol mai pregnant, în soluţionarea durabilă a conflictelor îngheţate din vecinătatea estică, în principal a celui din Transnistria, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor în cauză.

În relaţia strategică specială cu SUA, priorităţile anului 2012 sunt operaţionalizarea Declaraţiei privind Parteneriatul Strategic, cu valorificarea la maximum a oportunităţilor de cooperare în domeniile acoperite de aceasta, precum şi implementarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, element determinant al securităţii naţionale şi al stabilităţii europene şi regionale. Este necesar să continue demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atenţie specială pentru concretizarea unor decizii majore vizând dezvoltarea Coridorului Sudic, ce va lega piaţa europeană de resursele din zona Caspică. Va fi menţinut ritmul agendei interconectărilor de energie cu statele vecine, inclusiv în ideea că spaţiul de securitate energetică nu se opreşte la frontierele UE. Se vor amplifica eforturile cu partenerii europeni pentru identificarea şi implementarea de noi proiecte în domeniul energiilor regenerabile.

NESECRET

NESECRET

Pagina 48 din 48

În privinţa agendei de securitate globală, se impune promovarea rolului creativ al României în susţinerea mai bunei coordonări în planul securităţii între UE, NATO, OSCE şi, nu în ultimul rând, ONU. Se va accentua asupra vizibilităţii României atât în implementarea deciziilor Summit-ului NATO de la Lisabona vizând consolidarea internă a Alianţei, cât şi în pregătirea Summit-ului de la Chicago din 2012. Ţinând cont inclusiv de contextul economic actual, România va continua să se pronunţe pentru consolidarea dialogului şi cooperării între NATO şi UE cu privire la subiecte de interes comun, în vederea evitării duplicărilor inutile şi a asigurării eficienţei demersurilor comune şi/sau individuale.

Ca stat de frontieră al NATO şi al UE, România va insista pentru menţinerea şi substanţierea interesului aliat pentru vecinătatea estică a NATO şi va sprijini, ca poziţii de principiu continuarea politicii de extindere şi întărirea profilului parteneriatelor NATO în arealele din vecinătatea/apropierea Alianţei. Acţiunile UE în vecinătatea sa estică, pe linia PSAC, se vor subsuma scopului mai amplu al menţinerii statelor din această zonă pe o traiectorie pro-europeană.

Va fi promovat profilul României ca aliat de prim rang, complet angajat în gestionarea problemelor de securitate, pregătit să acţioneze când şi unde este nevoie şi să contribuie semnificativ la asigurarea păcii şi stabilităţii – pe linia prezenţei deja notabile în zone de risc ridicat precum Afganistanul, în KFOR sau în misiunea din Libia. Acest profil va fi întregit prin disponibilitatea de a găzdui elemente ale scutului antirachetă şi de a promova integrarea lor în viitorul sistem NATO, dar şi prin susţinerea activităţilor aliate în domeniul apărării cibernetice şi securităţii energetice; va fi sprijinită realizarea unui dispozitiv naţional de gestionare a contribuţiei României în domeniul securităţii cibernetice.

Luând în considerare evoluţiile prezente şi tendinţele înregistrate în mediul intern şi internaţional de securitate, se va urmări, alături de celelalte obiective specifice contracarării ameninţărilor la adresa securităţii, consolidarea sistemului naţional de gestionare a ameninţărilor la adresa ordinii publice, eficientizarea activităţilor de combatere a migraţiei ilegale, a traficului ilegal de persoane şi de droguri, a terorismului şi a altor forme de crimă organizată, corelată cu asigurarea unui management de tip strategic integrat.

Problematicile propuse pentru anul 2012 vizează, în principal, domenii precum: realizarea capacităţii de apărare; modernizarea instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale; coordonarea activităţilor instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul NATO, al Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale; activitatea de avizare a proiectelor de acte normative emise de Guvern cu impact asupra securităţii naţionale; pregătirea economiei şi rezervei de mobilizare; managementul urgenţelor civile; prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale; dezvoltarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional.

CONSILIER DE STAT, SECRETARUL CONSILIULUI SUPREM DE APĂRARE A ŢĂRII, General ION OPRIŞOR