Upload
truonghanh
View
230
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
CULTURA ORULUI L n m i n e a z a - t e ş i v e i fi! « V o e ş t e şi т е - і p u t e a ! O. Л. Rofigetl
P r t m - r e â & e t o v ; COffST. C E U A I - R A C O T I ţ l
H U B P A C Ţ I A ; 8 T R . m C O L A E I O R « A U r a i 6 . T E X E F 0 9 M: 15 -75 . C i u j , D u m i n e c ă 1 7 H a i , T E L E F O I I HO, 1&-ЧШ. І л я и і і V. я - к с а . t u
A p a r e Isa fleeart D à m i n v e â
I iar Iudeu ii şi Alexandru Vlahuţă Vraja dragostei de viaţă, a învins
î>e mulţi, şi l'a învins şi pe el. Aceleaşi crude mizerii şi aceleaşi neîndurătoare suferinţe, au destrămat sufletul lui, ca şi pe al altora şi din firele smulse Un el, nădejdea în timpuri mai bune Şi idealul unei fericiri ce o va ajunge, °u făurit suflete, din adâncul cărora s'au revărsat mărgăritare, ce i-au făcut nemuritori.
Alexandru Vlahuţă! Icoană paşnică U sfiicioasă, e acel pe care îl încălzea un suflet ce l'a făcut nemuritor.
Alexandra Vlahuţă e gravul neperi-for al acelui suflet mare, închegat in h*pta geniului cu mizeriile omeneşti.
Alexandru Vlaliuţă, acel etern Vla-kţă, plecat din draga viaţă ce a iubit-o atât şi pentru care n'a găsit vor-
mai frumoase, să-i arate neperitorul r/nec, deşi e mort, trăieşte. Seninul îngândurat, blândul şi toto-
^ată posomoritul Vlahuţă, cum ni-l înfăţişează imaginea mută, a fotografei lui, e acel „veşnic iubitor", acel pe care generaţiile viitoare îl vor cunoa-
mereu în scrisul lui neperitor. Sunt numai câţiva ani, de când mo-
gftea, a ascuns într'un fund de groa-уй, ţintuit în patru scânduri, pe Vla-tyţă, pe care vermii nu-l mai întrea-jß, de a fost aur de-a fost schijă.
Acelaş hidos schelet, păstrează groa-ţa de care „eï' se îngrijea. Din slove
yţgre înşirate pe foi ce vor îngălbeni j/e vremea generaţiilor ce se vor perin-tla se va vorbi veşnic cu Vlahuţă eter-0І visător, simţitorul desăvârşit „al iubirii" ce aşa de dulce a descris-o veşnicul ironic, tăcutul ce a luptat a-tât pentru desăvârşirea idealului, a frumosului sublim, în care visa el ţara lui scumpă şi pe toţi ai lui.
Neperitoare slove vor zugrăvi pitoreasca Românie şi cei cărora mijloacele nu le vor îngădui să simtă desăvârşitul farmec, ce-l au locurile, străbătute de el, le va fi destul isvorul sufletului lui, ce a închegat într'un volum aceia ce mulţi nu au putut s'o facă.
Sublimul sentiment al „dragostei de ţară" pe care el o vede aşa de „mărea-\ă" a fost înnăscut în sufletul acestui copil al „ei".
Născut din oameni simpli, într'un t obscur din judeţul Tutova, în ca
bina Pleşeşti, Alexandru Vlahuţă, a trimit ca. dar delà natură geniul pe care cu toate împi-ejurările ostile el a finit a-l păzi şi creşte, devenind el însuşi „genial".
Sărac, micul Alexandru, a pornit din salul Pleşeşti, a pornit pe drumuri necunoscute lui şi din străbaterea căror a eşit în pragul măreţului palat al nemuritoarei glorii un „nemuritor" el micul şi fricosul copil.
Şi-a petrecut anii de şcoală în mahalaua Cotu-Negru din târgul Bârladului ji cu cei de seama lui, aici s'a jucat, Mei şi-a plâns nevoile şi de aceste lo-нгг s'a legat el cu atâtea amintiri.
Era chemat - din fire spre lupta cu Ыѣпегесиі, lupta şi de copil ironiza, itbea şi se silea să ajungă.
Bârladul a fost leagăml seninei şi sbuciumatei lui copilării, iar băieţii im mahalaua Cotu-Negru, i-au fost to-wăşi de joc.
Amintiri, ce veşnic grăiesc, celor ce 'fu ceva de Vlahuţă, aduc în suflet
Melancolia ce o trage după el, şirul a cestor eterne vorbitoare, de ceva, de áneva.
Şi de dusul drag, de acel Vlahuţă •MiriífflllíTíílíiil ' I ііііГішг—— ' -
ce-a fermecat o lume cu sufletul şi simţirea lui aleasă, s'a vorbit mult.
încălziţi de entuziasm, Bârlădemi i-au ridicat, din iniţiativa unui comitet, un bust în grădina publică o oraşului.
Au ridicat acest bust marelui dispărut, în grădina 'n care pentru întâia dată el a simţit fiorii dragostei.
l-au ridicat bustul, în apropierea frasinului, ce-i amintea lui Vlahuţă, cele dintâi bătăi ale inimii lui.
Bustul lui Vlahuţă, care e opera sculptorului Dimitriu-Bârlad, un alt fiu al oraşului nostru şi un talentat artist, va fi o sfântă icoană a marelui scriitor, pentru generaţiile, ce vor veni
Şi când scriu aceste rânduri, o datorie sfântă, ne face, să aruncăm pri-virea spre mahalaua Cotu-Negru, unde şi astăzi mai stă în picioare, căsuţa în' cure şi-a petrecut copilăria Alexandru Vlahuţă şi fie-ne îngăduit să întrebăm: Dare nimănui nu-i stă in putere a da o altă destinaţie acestei case?
Acelora, însă, cărora le este cerut să facă ceva pentru el să nu le reproşeze nimeni acerba neglijenţă.
Acelora, cărora sufletul şi spiritul le-a îngăduit să cunoască în chip desăvârşit pe Vlahuţă, sunt mulţi ori puţini, nu-i ştim,. Politica sfântă, sub steagul căreia a luptat Vlahuţă a fost măreţul partid cu nume nestrigat, a iubitorilor desăvârşiţi de ţară.
Pentru memoria iui Vlahuţă, nici liste de subscripţie, nici cărţi poştale, nici flori sau panglicuţe nu se vând, pentru casa ce ar putea fi cumpărată.
Senină şi rece ,#dtarea" pare a fi închisă in scrinul ei şi pare a fi încinsă peste tot.
Cu toate acestea, opera desăvârşită a acestui geniu, îl face prin ea un simbol de simţire adevărată şi acei cari l'au iub.it şi il iubesc, nu4 uită şi nu4 vor uita niciodată; îl caută, îl găsesc, îl înţeleg, trăiesc şi îl simt mereu aproape de ei.
Dacă răsboiul, acei fornúdabü cutremur, ce a dărîmat şi a sdrmtcinat atât in această ţară, a avut partea lui de mumă şi pentru sfârşitul vieţii lui Vlahuţă, ar b-ebui totuş ca Bârlădemi, să ducă până la sfârşit, frumoasa operă ce au început pentru tot ceia ce a fost sfânt, acestui fiu al Bârladului; pe care el nu l'a uitat niciodată şi unde in zile de restrişte, a căutat alean pentru măngâerea sufletului său.
Din căminul paşnic, unde se retrăsese, de la Dragoslavele, într'un car cu boi, printre miile de căruţe cu bă-jenarii, în tovărăşia a mai nimic, ce-i vorbea de sfânta pace a casei, ce o părăsea de urgia duşmanului năvălitor, a adus Vlahuţă cu durere, acelaş suflet cald şi iubitor, ce avea să-l părăsească atunci, când urgia trecută, revede iarăşi colţul de tihnă, a vieţii lui sbuciumate. Eterna imagine a morţii o întrevede de acum şi sătul de suferinţă, o primeşte zâmbind de mulţumirea de a se vedea murind în „casa lui."
Şi în voitoare ucigător de tristă urgie a războiului, a trăit Vlahuţă la Bârlad, în locul ce păstra amintirii lui, atâtea dragi icoane, a trăit o fărâmă din viaţa lui literară, m tovărăşia câtorva scriitori de aici.
La trecut războiul, a plecat la cuibul ce-şi alesese şi a murit acolo, alungat de sbuciumul vieţii, a murit acolo unde, ajunsese slab şi istovit de suferinţă, fat. A i c x a n d r e s c u таШЁЁШЁЁЁШ^ШЁЁвШЁЁЁЁШШШШЛ
C a s a D o m n i t o r u l u i C u z a La 23 Mai, a n u l aces t a s e îm
plinesc 52 die a n i d e l à m o a r t e a îtomnitorului A l e x a n d r u I o a n іика, cel .dintâi D o m n i t o r a l i"tö]ncipatelor Uni te .
Faptele lu i m a r i p e n t r u meat u l n o s t r u s u n t t r ecu te î n i s to -*te si" vor r ă m â n e a n e m u r i t o a r e fc&'şi n u m e l e lu i .
Dar mu p e n t r u mer i t e l e lua ^ ' u , ici p e n t r u n e r e c u n o ş t i n ţ a 4 à de aces t o m m a r e .
Nu e vorba de o n o u ă s t a t u i e j ^ t r u el , ci e vo rba de casele lu i % Gala ţ i .
Ce-au deveni t e le? _ U n ote l ide lux p e n t r u -cocote.
}°eaii,ne, n e p ă s ă t o r i m a i s u n t e m , iele D o m n i t o r u l u i Cuza rtin
la ţ i , u n d e s'a p l ă m ă d i t u n i r e a "acipatedor şi dec i -şi Romá
dé azi , u n d e a locui t p â r c ă -'Uil cel 'drept Alex. I o a n Cuza,
a încol ţ i t de s f i i n ţ a r ea io -•ed şi ia l u a t f i inţă p r i m a îim-
'Priietărare а ţ ă r a n u l u i r o m â n ' b în casele iu i , în odă i l e lu i ,
i i t r ebu i t p ă s t r a t e c a t a l i s -genera ţ i i lo r v i i toare cu mo-
bterul lor outot, î n odă i l e l u i s t a u ieimei p i e r d u t e p e n t r u
tä te , s t a u cocotele, cu bu-înroş i te şi c u p ă r u l t ă i a t ,
<Üh acel locaş s f â n t a r o m â
ni lor , s ' a f ăcu t u n otel , u n loc d e î n t â ln i r e .
Nu m ' a r m i r a dieloc, diacă a-ceste c a s e a r flî dărăpăniaftie înt r ' un colţ r e t r a s de ţ a ră , da r
ele s u n t a ş e z a t e în i n i m a Galaţi lor, p e s t r a d a Guza-Vodă; o s t r a d ă des tu l .de p r i nc ipa l a , p e oa re se p l i m b ă to ţ i p a r l a m e n t a r i i d in Coivuriui, şi c a r i n u zic n i m i c d e a c e a s t ă ba t j ocu ră ce se face c u oasele D o m n i t o r u l u i Cuza.
Dacă p e s t r a d a ce-i p o a r t ă nume le , i-s 'a p r e f ăcu t case te în otel , dece n u i-se p re face şi n u m e l e s t răz i i , căci © ide p r i s o s a-i m a i p u r t a n u m e l e . A m s p e r a n ţ a că icitáitorii cu i n i m ă şti1 c â ţ i v a d o m n i profesor i uni iversi tar i s i s ecunda r i , c i t i to r i şi co laboratori aii aces te i gazete , vor a m i n t i d-l'ui Miha i l Or leanu , fiu a l Gala ţ ior ,şi P r e ş e d i n t e a l Camere i Deputa ţ i lo r , c ă a c e a s t ă r u ş i n e să înceteze, căcii1 e u n p ă c a t s t r igă to r l a cer; şi dacă n u a c u m a , cel pu ţ i i i m a i t â rz iu , să s e dea a s p e c t u l c u v e n i t ce lu i cane poat e la Rug inoasa , nu - ş i p o a t e d o r m i s o m n u l de veci, c â n d vede, c â t d e n e r e c u n o s c ă t o r i s u n -•tem a s t ă z i f a ţ ă d e d â n s u l .
« a . » . S t r a t - C u d a l b i
Cronica bucovineană Soc. „Ciprian Porumbescu". — Expoziţia de pictură. — „Liga culturală"
Stăaiuim a s u p r a u n e i a d i n cele m a i idemne man i f e s t ă r i a l e Bucovine i c u l t u r a l e . R e u n i u n e a de c â n t a r e „Cip r i an P o r u m bescu" , c ea m a i vechie şi b o g a t ă în 'meri te soc ie ta te m u z i c a l ă d i n Bucovina , a r e p r e z e n t a t de cur â n d , l a Suceava , o p e r a „Baba Hârca ' ' , t e x t u l d e M. Millo, m u zica ide M. Flecihtenmacher . Un n o u pr ie j de a apreciila efor tur i le s u s ţ i n u t e a l e acestei venerab i le i n s t i t u ţ i un i , u n n o u c a d r u pent r u o n o u ă va lor i i ioare a ' t inerelor t a l en t e cu ca r e se m â n d r e ş te prestâgiioasa soc ie ta te suceveana .
Rep rezen t a ţ i a : u n succes ce-l \ s u b l i n i a m c u ro şu . j
Mer i tu l i sbânz i i reivinie în p r i m u l ioc t u m u l t u o s u l u i şi m a s i -vuLui t a l e n t a i d-Шиі Ş tefan P a -velescu, c a r e a r eg i s t r a t p iesa , s u s ţ i n â n d to toda tă r o l u l ' t i tular . D-sa> p â n ă m a i dăunăz i , o frum o a s ă f ăgădu in ţ ă , începe să se a f i rme, nie b u c u r ă că o p u t e m c o n s t a t a c a O1 n e t ă g ă d u i t ă valoa re . Demni i s ă i p a r t e n e r i : d - r a E. Maniug şi Gh. Riuptaş n e - a u în fă ţ i şa t î n c a r n ă r i i m p e cabi le în r o l u r i c a r i cons t i tue a d e v ă r a t e páietre d e î nce rca re p e n t r u începă to r i . Res tu l i n t e r preţ i lor , î n no t ă . Cos tume le bog a t e şi p i to reş t i . M o n t a r e a verid ică şui l u x u r i a n t ă .
Corul , c o m p u s idin elevi ş i eleve a l e l iceelor locale , a t ă l m ă c i t cu f rumoase ca l i t ă ţ i de p r o z a r e şi n u a n ţ a r e m u z i c a b r o d a t ă pe mot ive popu la r e , a l u i Flech' ten-mache r .
F a p t u l c ă soc. „Qiiprian Por u m b e s c u " p u n e s t a t o rn i c p e p r i m u l p l a n a l p r eocupă r i l o r sa le m u z i c a r o m â n e a s c ă , e o t e n d i n ţ ă car© o onorează , e g a r a n t i e m a i m u l t p e n t r u n ă d e j d e a de a ved e a cât m a i c u r â n d re îni t ronată a r t a n o a s t r ă na ţ iona lă , descons i d e r a t ă a t â t a v r eme , D u m n e z e u şt ie p e n t r u ce!... Orihestra suges t ivă ş i pe s t e t o t adecva tă difer i te lor faze alle ac ţ iun i i . Deosebi t d e i m p r e s i o n a n t , h a o s u l v a g n e r i a n c u c a r e a l ă m u r i l e înt â m p i n ă i eş i rea d iavol i lor d i n infern.
O s e a r ă ide a d â n c i emoţ i i suf leteşt i şi o f ap t ă b u n ă .
'Zilele aces tea a r e loc, î n încăper i l e Muzeu lu i de i n d u s t r i e 'din Cernău ţ i ; o m a r e expoziţie de p i c t u r ă şi s c u l p t u r ă , o rgan i z a t ă îşi p a t r o n a t ă d e „Liga Cultu r a l ă " , e u scopul de a p r i l e ju i r e l e v a r e a şi iafirmarea t a l en te lo r Bucovine i r o m â n e ş t i .
Re l evăm că l a a c e a s t ă expoziţie vor l u a pa r t e , c u o ser ie ide t ab lou r i or ig ina le , p ic tor i i E. Maximovic i , I. B â r g ă u a n şti Eug e n 'Cihiroviici, profesor i a l iceul ,Ş'tefan-cel-Miare" d i n Suceava . De a s e m e n i , s ' au a l e s s p r e a fi e x p u s e , celie m a i semnif ica t ive l u c r ă r i idin o p e r a 'art işt i lor defuncţ i : E p a m i n o n d a Bucevsch i şi I l a r ion Ş u h a n .
A v â n d în vedere s t ă r u i n ţ a cu c a r e s e p r e g ă t e ş t e expozi ţ ia a-ceas ta , c u m şi r e p u t a ţ i a de> c a r e se b u c u r ă expozanţ i i , l egăm cele m a i înidrăsneţe s p e r a n ţ e de aceas t ă 'manifes tare a r t i s t i că a t i n e r e i n o a s t r e provinc i i .
D u m i n e c ă , 3 Mai, p rofesoru l u n i v . Dr . R o m u l Cândea a ţ i n u t în c a d r u l „Ligei Cul tu ra le" , secţ ia iSuceava, o confe r in ţ ă d e s p r e „Di'miitrie iOneiul, viilaţa ş i ac t i v i t a t e s a " . V'enitul aces t e i eon-feriniţi e s t e d e s t i n a t ridicărtii unuil b u s t i u i D i m i t r i e Onciu l , — u n u l d i n fiii cei m a i m e r i t u o ş i ai Bucov ine i — î n a u l a „Arh i velor S t a t u l u i " , idin Bucureşti 1 , a l că ro r idirector a fost m u l t ă v r e m e m a r e l e defunct .
Conferinţa , d e t a i l a t ă c u r a r ă coimpeitănţă ş i a r g u m e n t a t ă de r a r u l s p i r i t o ra to r ic , d e c a r e se b u c u r ă d ins t imsui profesor u n i vers i ta r , cons t i tue u n r e m a r c a bi l s u c c e s iad „ L i g ă Gutura le" , sulbiiniat d e ap l auze l e şi ova ţ i -un i l e să l i i p l ine .
G r a b a c u c a r e aş temeim pe h â r t i e aces t a r t icol , (oh, eomdicà d e p r e z e n ţ ă П n u n e pe rmi t e să d e t a l i e m d u p ă m e r i t f rumoase le l u c r u r i c a r i s e î n t â m p l ă (?) s ă se î n f ăp tu i a scă şlil î n s ă r m a n e l e ţ i n u t u r i a l e cenuşărese i Român ie i în t reg i te . A m n u m i t Bucov ina .
M u n c a t ă c u t ă şi temeilnică ce se de s f ă şoa ră iaici f ă r ă s u r l e şi tobe, n e a m i n t e ş t e o vo rbă a p r i n ţ u l u i D. Can temir , pe ca re , pa ra f r azând-o p u ţ i n , o r e p r o d u c e m c u umiliiniţă p e n t r u or i e n t a r e a s a t r a p i l o r a r t e i şi l i t e ra -t u r e i : „Nouă ne e m a i i a i n i m ă să facem fap te b u n e d e c â t s ă le sc r iem" .
G e o r g e V o e v i d c a
PĂDUREA DE TRANDAFIRI Purtând pe umeri coşuri
[cu roşii trandafiri Pe valea înflorită veneau
[culegătoare... Treceau în seara calmă,
[în umbrele subţiri Ca nişte uriaşe buchete
[călătoare...
Venea procesiunea de raze [ca un şir
De tinere vestale cu bra-[ţele deschise
Şi 'n urma lor parfumul [curgea ca un zefir
Şi mă purta departe şi mă ['mbăta cu vise:
„—Spre ce palat din basme aduc măreţul dar Să 'mpodobească drumul regeştilor mirese? Ce sfântă minunată aşteaptă în' altar Prinosul de tămâie şi flori abia culese?"
Venea procesiunea de roze în amurg Din cer, cădea pe coşuri a serii largă pace Şi eu priveam, pe gânduri, cum vin mereu şi curg Pe drumurile mute, spre casele sărace...
. . . C u cea din urmă rază a soarelui — s'a stins Şi calma feerie a fiorilor purtate... Tălăncile răsună... ferestre s'au aprins, Femei aleg din turmă viţeii, pe 'noptate...
Ţărani săraci aşteaptă cu turmele ce vin Şi florile culese pe valea 'mbălsămată. E pâinea lor acolo, în coşul mare plin; Sânt zilnicile vise de viaţă 'mbelşugată...
Muri-vor trandafirii şi-al sângelui părâu Va fi vândut ca mâine, în târguri, printre vite... Şi 'n schimbul lor ţăranii primi-vor saci cu grâu Şi-un pumn de-argint, în care sunt mii de flori strivite...
Culegător de roze pe 'ntinsul Jargei firi, Poetul, — biată pradă a grijilor de mâine — Despodobind imense păduri de trandafiri, Işi vinde înflorirea din suflet — pentru pâine...
Victor Eftimiu
S c r i s o r i d i u Y o u i î g s t o w n 9 O h i o — î>ela r e d a c t o r u l n o s t r u —
Biserica noastră din America A c u m c â n d biser ica n o a s t r ă
or todoxă s'a r id ica t la p a t r i a r h a t o p'aa'te d in preoţii! d i n America , demora l i zează b iser ica î n t r ' u n g r a d de neidescris. A ş a î n colon i a idin Canton , Ohio, p r e o t u l de acolo Traiian Dimin , a b ă u t a t â t de m u l t î ncâ t şi-a b ă t u t soţia în faţa maii! m u l t o r periso'ane; u n a l t p reo t Grigorie Baloiu d in colonia W a r r e n , Ohio, în s t a r e de beţie Га a r e s t a t ca pe cel 'din ur m ă laic ; în a l t ă eok>nie u n preo t a spus că t re u n creş t in , c ă de aceas ta îi cere zeci de dolar i p e n t r u s lujba l a o î n m o r m â n tare fi indcă şi s l u jba e u n l ux şi cine voieşte să a ibă acest l ux să p lă tească .
Astfel s t ă m noi c u u n e l e bisericii a l e noas t r e d in America , şi cine sufere? Poporu l . Popor u l e t a x a t d u p ă c e se în toarce în p a t r i a imamă c a r ă t ăc i t . Şi pen-ti 'uce a c e a s t a ? P e n t r u c ă u n i i p reo ţ i de là noi nu-ş i îndepl inesc cu t e m e r e m i s i u n e a ce o au .
P e n t r u c ă episcopii noş t r i d in R o m â n i a n u se in te resează de aceş t i p reo ţ i . Şi n i m e n e a n u se m a i î n t r eabă : c a r e e c a u z a decăderi i biserici i în A m e r i c a ? Ce poa te s p u n e poporu l , ce c rede ei d e s p r e rel igie ? c â n d u n p reo t îşi ba te soţ ia i n nubi le şi inj ură , c â n d a l tu l e a r e s t a t p e n t r u beţie s au când a l t re i lea preo t a zis că s lu jba n u este decât u n lux.
U n a l t p reo t din colonia Cleveland, Hie P o p p , c a r e a fost a res ta t în p a t r i a veche p e n t r u c ă a m u ş c a t degetu l u n u i no ta r , şi-<a bă tu t , aici, n e v a s t a l a u n botez u n d e e r a o m a s ă d a t a în c ins tea n o u l u i născu t . Ce în-s a m n ă toa te a c e s t e a fapte ur î te ? Din t re toate n a ţ i u n i l e de aioil num a i o p a r t e d in p r e o ţ i m e a noas t r ă face l uc ru r i d e aces tea , n u mai p o p o r u l r o m â n e s c a fost siltit c a să «coată preoţ i i d i n pa roh i i l e u n d e n u m e r i t a u s ă s lu jească , cu jus t i ţ i a .
Aceas t a este s i t u a ţ i a n o a s t r ă aici. Par'ică a veni t v r e m e a c â n d eşti nevoi t să n u m a i spu i c ă eşti r o m â n c â n d se î n t â m p l ă ciazuri de aces tea a t â t de t r i s te p e n t r u popo ru l n o s t r u . Cu toa te ace s t ea
n i m e n e a n u se î n t r e a b ă : ce este de făcut şi cine e v i n o v a t de toa te acesteia? S'a scr is a t â t d e m u l t î m p o t r i v a a c e a s t a şi s'a scris şi i a consiistor şi s 'a făcut cunoscu t ş i I." P . S. Sa le mi t ro po l i tu lu i Bălan , diar n ic i u n pas sau niciii u n fel d e m ă s u r i nu s 'au l ua t în p r i v i n ţ a acea s t a .
In A m e r i c a e p roh ib i t ă b ă u t u r a şi n u se bea d e c â t p r i n cont r a b a n d ă , i a r preoţ i i noş t r i ca r i r ep rez in tă poporu l se î m b a t ă şi descrediteiază î n t r e a g a n a ţ i u n e .
P reo ţ i i a m e r i c a n i a u fost acei c a r i a u d u s l u p t ă m a r e p e n t r u a se s t â rp i alcoolul i a r uni i p re oţ i r o m â n i se î m b a t ă şi c a l că legile civile, severe. Ce c r ede poporu l a m e r i c a n c â n d reprezentanţii! p o p o r u l u i r o m â n n u r e s pec tă legile lor şi c h i a r d e m o ra l izează ІѲЁгіІе lor?
Dacă îna l ţ i i c ap i iai blisericei d i n R o m â n i a n u vor l u a m ă s u r i şi ce rce tă r i d i sc ip l ina re , cu s igur a n ţ ă că p o p o r u l n o s t r u va t r ece la a l t e secte, da r se v a feri de a se n u m i că se m a i t r a g d i n popo ru l r omânesc , aidi u n d e toa te na ţ iun i l e au preo ţ i de mode l n u m a i no i avem cei m a i des t r ă bă l a ţ i oiameni. I n z a d a r a m cău t a noi s ă c r u ţ ă m pe aceşt i oameni , căci cu a t â t vom fi miai d i s c r ed i t a ţ i ; de aceea c red că p re ţ io su l 'Ziar „ C u l t u r a Popo
r u l u i " , n u m a i u n m a r e serv ic iu aduce poporuluiii nos t ru , d a c ă va p u b l i c a aces te r â n d u r i . A-cestea n u s u n t r â n d u r i c u cari se c ă u t ă a s e d i sc red i t a pe c ineva aces tea s u n t a d e v ă r u r i c a r i s u n t m e n i t e d e a se p u b l i c a de oa re ce s u n t pub l i ca te în z iare le ro m â n e ş t i de a ic i ş i c h i a r în cele englezeşt i .
E u iam crezut că î n a i n t e d e a a junge la o decaden ţă de u n " nu n e vom m a i p u t e a reabi l i ta , sa pub l i c în lacest z iar u n d e şt iu că m u l t e feţe biser iceşt i c i tesc şi colaborează l a „Cu l tu r a Poporu lu i " , şi p o a t e v o m a v e a cel p u ţ i n în ţ a r ă o a m e n i c a i i ee vor îngri j i şi d e soar tea r o m â n i l o r don Amer ica .
F a c apel l a ce i în d r e p t c a s ă eie grabnice ' m ă s u r i împo t r iva aces to r p reo ţ i c a r i desicredi-
teaiză pe român i i d in Amer ica . 91. A. К о ш а ш
A L E G E R E A E P I S C O P U L U I D E A R A D Duminecă , 3 Mai, a fost ale
gerea Ep i scopu lu i d e Arad , în i locul r ă m a s vacan t , p r i n m o a r t e a r e g r e t a t u l u i şlil v r edn i cu lu i Ioan 1. P a p p .
Alegerea a a v u t loc în Cated r a l a d i n local i ta te , s u b p r e -
şeden ţ ia I. P . S. (Sale Mitropol i tu l Ardea lu lu i , Dr. N. Bă lan , fiind p r o c l a m a t a l e s d iaconu l Dr. Ghieoirgibe Conişa, e u ma jo r i t a t e de vot urii: 30 c o n t r a Dr . Andre i Maghiar , c a r e a o b ţ i n u t n u m a i 24 de vo tur i , i a r u n u l a fost a lb . Deci în total , n u m ă r u l m e m b r i lor a fost de 55.
Sosirea I. P . S. Sale Mitropolitul Dr. N. Bălan
S â m b ă t ă , 2 M;a4 d u p ă m a s ă a poilitul Dr. Nicola© B ă l a n al Ardea lu lu i , fi ind însoţ i t de că t re sţeciretanul cons i s to ru ru i larbie-piscopial d i n iSiitbiu P . V. Nis tor şi d e c ă t r e a seso ru l cons i s to r i a l Dr. P r o c a .
Ьа, g a r ă I. P . iS. Sa Nicolae, a fost î n t â m p i n a t de că t r e m e m -brtii consiisitorului d iecezan şi d e c ă t r e a u t o r i t ă ţ i l e c ivi le . Cuvinte de b u n ă veni re a ro s t i t p ă r . P ă c ă ţ e a n u p reşed in te l e Consis-t o r i u lu i şi d i n p a r t e a au to r i t ă ţ i lor p r i m a r u l o raşu lu i , d l . Dr. Robu.
Serviciul divin
D u m i n e c ă d i m i n e a ţ a s 'a în c e p u t se rv ic iu l idivin. Servic iu l Duimnez'eese a fost ce l eb ra t de că t r e I. P . -S. Sa Mi t ropol i tu l Ard e a l u l u i Dr . Ni-coiae B ă l a n f i ind a ju t a t d e u r m ă t o r i i c ler ici : p ă r . Dr. Dimi t r ie Barbu , p ă r . M. P ă c ă ţ i a n u , p ă r . I. Georgea, p ă r . l ' iabriţiu Manu i l ă , p ă r . Dimi t r i e Musca lu şi p ă r . T r a l a u V ă ţ e a n u ; d i acon i : I. C ioa ră şi S. Şiclo-v a n u . Câr ja a fost ţ i n u t ă d e te ologul C. Pu t i e iu .
R ă s p u n s u r i l e serv ic iu lu i a u fost da te de co ru l „Armonia" , c o n d u s d e prof. At . L i p o v a n u .
Astfel se rv ic iu l divin a decu r s cu m a r e fas t şi în t r 'o a t m o s f e r ă de recu legere suf le tească .
D u p ă 'h i rotonirea c l e r i cu lu i V. Guleş, se rv ic iu l a u r m a t în c ea m a i î n ă l ţ ă t o a r e ceremonie u r m â n d cuv in te le I. P . S. Sale
Predica I. P. S. Sale Mitropolitului Nicolae Bălan.
I. P . S. Sa Mit ropol i tu l Dr . Nicolae Bă lan , a î n c e p u t p r ed i ca sa cu u r m ă t o a r e l e c u v i n t e d i n Sf. Sc r ip tu r ă .
„Ca să l ă p ă d a ţ i voi d u p ă cea m a i î n a i n t e v ie ţu i re p e o m u l cel vechi c a r e se s t r i c ă d u p ă poftele înşe lăc iune i şi s ă vă înoi ţ i i a r ă ş cu D u h u l in imi i v o a s t r e ; Şi1 să
vă î m b r ă c a ţ i în o m u l cel nou ' care d u p ă D u m n e z e u s ' a z idi t : I n t r u D r e p t a t e şi î n t r u Sfinţen i a Adevă ru lu i " . (Epist . Apost . Pavel , c ă t r e Efeseni cap. 4, vers 22—27.)
î nv i e r ea D o m n u l u i a fost a -niunţată p r i n solia ce s ' a răsp i cat în acea d iminea ţ ă . „Hris -tos ia învliat!". Trezeste te şi t u suflete, căci cân t ă r i l e n e înd e a m n ă ca d u p ă c e a m m u r i t s ă învieim. Aposto lu l P a v e l şi-a l ua t mo t ivu l idin Evanghe l i e şi a înd e m n a t pe a s c u l t ă t o r i să-ş i îno-i a scă suf le tul ş i s ă fie o a m e n i nou l . L ipsa oamen i lo r nou i r e n ă s c u ţ i p r i n p u t e r e a c red in ţe i , p r i n deebrăca rea de egoism.
P reocupă r i l e n o a s t r e n u t r ebue să fie acele de i n t e r e s egoistac; ne t rud im, dor im f e rb in te s ă n i se schimbe condi ţ i i le m a t e r i a l e î n c a r i t r ă i m ; c u m să o c u p ă m funcţiunii m a i r en t ab i l e , c u m să iS'dhimlbăm î m p r e j u r ă r i l e m a ter ia le exter ioare . O di rec ţ ie de | cuge ta re c o n s i d e r ă c ă factor i i ma t e r i a l i s u n t a c e i a car i au inf luen ţa cea m a i m a r e a s u p r a suf le tu lu i . Filozofia m a t e r i a l is tă a is tor ie i vede în s c h i m bă r i l e soc ia le s c h i m b a r e a sufletu lu i m a i b u n i n u se p o t face o a m e n i i p r i n ace s t s i s t em. Ma-m o n i s t m u l , pofta de plăcer i , se man i f e s t ă p r e t u t i n d e n i . C'e folos s ă t r ăe ş t i î n p a l a t e şi r ă m â i A d a m cel veöhi s u b s t ă p â n i r e a firei ta le cele vechi .
J u d e c a t a i s tor ie i n u n e v a în t reba d e s i g u r cu ce n e - a m î m brăca t , c e - am m â n c a t , n u se vor aprec ia fă ră factorili ex te rn i , ci ne vor î n t r e b a în ce Duh , în ce l u m e d e ide i a t r ă i t soc ie ta tea noas t r ă , ce i d e a l u r i a a v u t v i a ţ a noas t r ă .
î m p ă r ă ţ i a D o m n u l u i se poa te coborî numali la fiii Lu i . î m p ă r ă ţ i a H a r u l u i şi a Dreptă ţ i i , a o rd ine i socia le m a i bune , se poa te coborî m i m a i i a o a m e n i i m a i b u n i . P r o g r e s u l tehnicei şi a a l t o r ş t i in ţe n u poa te c r e i a o l u m e nouă , oiameni n o u i r e n ă s cu ţ i suf le teş te . D r u m u l n o u de v ia ţă u n d e îl vom găs i? Mergeţi l a I e r ihon l a v a m e ş u l Zaicheu u r m ă r i ţ i pe I i sus p r e t u t i n d e n i .
El a icrei'at a t m o s f e r a pr ie l n i că ce a d a t n a ş t e r e l a tot ce are m a i m ă r e ţ c ivi l izaţ ia n o a s t r ă , d i n î n t r e a g a l u m e .
El a p u t u t face din Sau l -Pa -vel, d i n t â n ă r u l d e s t r ă b ă l a t p e Sí. Augus t in . T u t u r o r le-a î n t i n s m â n ă de a ju tor p e n t r u o în ţ e legere m a i b u n ă a ro s tu r i l o r p ă m â n t e ş t i . Apos to lu l P a v e l s'a g â n d i t l a M â n t u i t o r c â n d a sc r i s r ândur i© c i ta te , î n Epis tolele sa le c ă t r e Efeseni . P e n r u A-posto lu l Pave l , Hr i s to s e r a to
tu l ! Dacă oaimenii renăscuţ i 1 ne t rebue c e a m a i n o u ă deviză, va fi „ î napo i l a Hr i s tos !" .
Se vorbeşte de r e fo rme ce se p e r i n d ă în v r e m u r i l e n o a s t r e : Reforma î n v ă ţ ă m â n t u l u i , r e forme f inanc ia r e, m a i e r e fo rma coimuniilcaţiilor şi m u l t e altele, mie mi-se p a r e de cea m a i u r g e n t ă în t r e t oa t e legile noui, po t să fie c â t ide bune , n u se v a înd r e p t a n imic . In Hr i s tos este m â n t u i r e a t u t u r o r a . Să deschidem l a r g porţ i le sufletelor noas t r e m a r e l u i p r i nc ip iu d e v i a ţ ă : L u i Hr i s tos . A m i n .
Deschiderea. Şedinţei Sinodului Electoral
D u p ă ( terminarea ser v ic iului d iv in a u r m a t desch iderea sedii n ţe i S i n o d u l u i e lectoral de căt r e I. P . Sa cu u r m ă t o r u l disc u r s : Hr i s tos a î nv i a t !
Discursul I. P . S. Sale Mitropolitului Nicolae Bălan.
Domnilor Deputaţi, Aţi fost eoinivocatţi p e n t r u ca
să a legeţ i p ă s t o r u l sufletesc a l eparh ie i Arad .
In c l i p a a c e a s t a este o da tor ie p e n t r u Domni i l e voas t re să cuge t a ţ i la acela, care , d u p ă c e a se rv i t b i se r i ca s t â n d în f runtea el 22 de a n i a fost c h e m a t l a cele vrednice , Ioan I. P a p p . î n a i n t e a ocinilor sufleteşt i n e este încă f igura sa pr ie tenoasă , tot-d e a u a b u n ă , ó i n i m ă deschisă, r i d i ca t d in p ă t u r a s ă n ă t o a s ă a ţ ă r ă n i m e i n o a s t r e , i n i m a lu i a fost p l ină ide idragoste că t re fiii poporu lu i său .
P r i n vorbi r i le sale canonice a l u m i n a t poporu l , a sfinţit biser ic i , a î m p ă r ţ i t d a r u r i p reo ţ imei a ocrot i t t u r m a s a ferind-o d e l u p i şi i n i m a lu i a fost p l ină de cele mai f rumoase sen t imente r o m â n e ş t i p â n ă l a u l t i m a clip ă a vieţei sale . A t r ecu t p r i n toate t rep te le i e ra rh ie i biser iceş t i , a a v u t mul te funcţi i biser iceşt i şi şi-a a d u n a t vas te cunoş t in ţe p e n t r u cl ipa în c a r e a fost c h e m a t să c o n d u c ă t u r m a credinc ioş i lor d i n e p a r h i a Ara d u l u i . Domni i le voas t r e sun te ţ i m a r t o r i la felul c u m s 'a gând i t , l a toa te faptele sale m ă r e ţ e şi l a a şezămin te le ce le-a lăsa t .
P ă s t o r i a sa a fost o păs to r i e a agonis irei , a p ă s t r ă r e i , s 'a s t r ă d u i t să adauge delà s ine. El t o t d e a u n a s 'a ident i f ica t cu Alt a r u l şi g â n d u l s ă u a fost acela de a fii folositor n e a m u l u i d in care face p a r t e .
Nu voi u i t a n ic ioda tă reazi-m u l ce mi - l ' a d a t în o rgan iza ţ i a biserici i n o a s t r e p r i n 'Colaborar e a la legea >ce a fost de c u r â n d vo ta tă . Să zicem deci d i n a d â n
cul inimiei noas t r e Diumnieaeu să-l od ihnească î n p a c e !
Apos to la tu l n u se sfârşeşte piiin t r ece rea apos to l i lor d i n a-c e a s t ă l u m e . Sluj i tor i i a l t a r u l u i s u n t clheihiiaţi s ă p ropovădu ia scă n e î n t r e r u p t c u v â n t u l , ne t rebuiesc oiameni lega ţ i suf le teş te de acela care este m a i p r e s u s de orice, de M â n t u i t o r u l c a r e este în veci ace laş .
Deia u n p ă s t o r se cere ca p r i m a condi ţ ie :să fie l ega t d e Н г ь stos, pe ca re a r e să-l ves tească oameni lo r . Treibue s ă facă p r i n
cune ţen ia is'imţuriior sa le ca p r i n d â n s u l D u m n e z e u să vorbească oamen i lo r .
Desbrăca ţ i -vă îna in t ea ace s tu i locaş sfânt ide or ice p re ju deca tă , şi f ă ră p r i h a n ă daţ i -vă vo tu l v o s t r u p e n t r u cellace î l a-flaţi m a i po t r iv i t d e pă s to ru l t u r m e i drebtcrediheios i lor din dieceza A r a d u l u i . Cea m a i mare s i n c e r i t a t e fa ţă d e Duimnel-zeu, epa rh i e s i popor şi fa ţă m a i a l e s de e u l f i ecăru ia 'dintre domni i l e voas t re , d u p ă a d â n c a şi n e p r i h ă n i t a convingere . Astfel biniecuvântânidu-vă d e b u n sosit şi împăr tăş indiu-vă d e a r
h i e r e a s c a m e a b i n e c u v â n t a r e rog pe b u n u l Dumnezeu s ă vă înd rep ta cuge tu l s p r e a lesul său .
D u p ă (discursul d e deschider e a işedimţei e lectora le p ă r i n tele Dr. Cioroianu, se .aleg d o u i b ă r b a ţ i -de încredere şi I. P . S. Sa a n u m i t a , e n o t a r pe p ă r i n te le Dr. Cioroianu.
Alegerea noului episcop
S'a t r e c u t apoi l a alegere, fii n d prezenţ i 55 d e p u t a ţ i s inod a l i . F i eca re d e p u t a t p r i m e a câte u n vot a lb , pe ca re ser ia n u m e l e vo t an tu lu i . La n u m ă r a r e a vo tur i lo r idin u r n ă , a u rezu l t a t m a i m u l t e p e n t r u d i aconu l Dr. Gfheorghe Comşa, c a r e a fost p r o c l a m a t a les .
I o a n J e l e c n t e a n u
însănătoşirea deplină a Maj. Sale Regelui
Ţara întreagă se simte fericită, că sănătatea M S. Regelui, e pe deplin satisfăcătoare.
însănătoşit şi cu puterea iarăş de muncă şi conducere, Regele nostru prea iubit, îşi va depune mereu toată înţelepciunea şi dragostea Sa, faţă de poporul roman şi va îndrepta destinile ţării spre mai bine»
Paoina 2 VULT&MA POPORULUI Жшшагші III
R A V A S E D E L A S A T E Din Slobozia (jud. Mnnsoel)
I n muia ide 3 Mai s ' a ţ i n u t şed i n ţ a loereuiliui pneoţ&sc în с о і п ш -n a moasttxă.
Diniiinieaţa, au isosiiit preoţ i i şi .cântăreţ i i idin .сошшіеііе vec ine : Staenieşti, Dragoslavelie şd Ru-că r , s u b іоопіскюетоа pneota lu i I. Răuţei&cu iDnagoslaveie, p reşe d in t e l e «eţrouilui. .Sfânta, s lu jbă o-i i c i a t ă în sobor ide toţii) p reo ţ i i •cercului, a imiişoat ladânc p e toţ i >enoirlaşii 'bisericii, c a r i nul ^mai v ă z u s e r ă ailltă da t ă o a ş a de înă l -ţătoiare s lu jbă , în b i se r i ca lor, zid i t ă d e p iosu l boer Niilcolae Ru-c ă r e a n u şi soiţi a s a Margihioala.
L u m e a n u m a i î n c ă p e a în bi-eeri'că îşi de ace i a şcolar i i au s t a t a fa ră u n d e a s e m e n e a se a f lau şi alţii s ă t e n i ce n u m a i avusese ră loc. iPrediioa, p r i v i t o a r e la evanghe l i a zilei, a ios t ţ i n u t ă d e băt r â n u l preot G. A r m ă ş e s c u - R u -c ă r . D â n s u l a a r ă t a t r o s t u l fe--medii! Ini v i a ţ a c r e ş t i n ă şi a d a t p i l dă p e if enieiie m i r o n o s i ţ e car i a u a l e r g a t la m o r m â n t u l Domnu lu i , p e m a m e l e ev lav ioase alo mu l to r p ă r i n ţ i bisericeşti! şi pe j u p â n e s e l e şi idomniţele n o a s t r e card-işi c r e ş t e a u p r u n c i i î n ifrica lui' D u m n e z e u sil e r a u mi los t ive f a ţ ă de cei nevoiaş i .
D u p ă t e r m i n a r e a sf intei l i turghii, s 'a f ăcu t p o m e n i r e a eroi lor d i n c o m u n ă căzuţii p e c â m p u l de lup tă . C u v â n t a r e a p r i n c a r e s 'a m ă m t jer t fa eroi lor , a ifost ţ i n u t ă d e pă r in t e l e I. Rău ţ e scu în cuv in te ca lde şi b i n e s imţ i t e , încâ t m u l ţ i s ă t e n i îşjil ş t e r g e a u iacră-mi l e , c a r e l e n m p l u s e r ă ochi i .
M a r e m u l ţ ă m i r e au s i m ţ i t s ă t en i i canid a u p r i m i t în dar u n n u m ă r de 42 că r t i ce le „ U r m a r e a l u i I i sus Hrálstos" t ipă r i t e l a .Si. m ă n ă s t i r e N e a m ţ . Aceste broşu r i , s c r i s e ipe în ţe lesu l t u t u r o r s u n t 'de m a r e ío los s p r e z id i rea sufletească a poporu lu i .
B ă t r â n u l p reo t lócal I. Cornă-ţ e a n u ş i jd. î nvă ţ ă to r Miha i l Ne-guleţ , a u p r i m i t îşi o spă t a t ou ideoselbită d r a g o s t e pe preoţ i i c e r cu lu i .
D u p ă m a s ă a începu t işedinţa pub l i că în liocalul noue i scoale. L u m e tot a ş a ide m u l t ă c a şi l a s lu jba b iser icească .
Elevii şcoalei c o n d u ş i .de d-1 M. Neguileţ s ' au p r o d u s c u frum o a s e c o r u r i şi poezii . Corul p reo ţ i lo r şi al cân tăre ţ i lo r , a in tonat Hr i s to s a î nv ia t îşi Ta tă l nos t ru , pe c a r e s ă t en i i l e ascu l t a u în pi'cioiare.
D u p ă a c e a s t a p ă r i n t e l e I. Rău ţescu a cartat v i a ţ a s f â n t u l u i Lon-ighim s u t a ş u l , d i n c a r t e a „Spre E m a u s " d e iM. S a d o v e a n u şiil D P ă t r ă ş c a n u , i a r p r e o t u l Sp . Po -pesciu-Rucăr, a c i t a t din r e v i s t a Ailibána, frumoiasa poves t i r e „Cop i lu l Maniei". A m â n d o u ă lectur i l e re l ig ioase a u fost lascultate c u m u l t ă l u a r e a m i n t e .
P r e o t u l I. RăuţescunDragosla-veile, preşedinitiele ce rcu lu i p reoţesc, a ţ i n u t іароі o însuf le ţ i tă c u v â t a r e „Despre da tor i i l e cop i i lor i a t ă de pă r in ţ i " . Toţ i s ă tenii! lascul tau cu d r a g şi în cea mai 'bună r â n d u i a l ă f r u m o a s a c u v â n t a r e în c a r e s ' a larătat a-mănuinţiit os tenel i le >oe.-iŞi. dau p ă r i n ţ i i p e n t r u copii , mai a l e s c â n d s u n t midii şi bo lnav i . I-a p o v ă ţ u i t apo i pe copai să carate s u p u n e r e , a s c u l t a r e şi neînce ta tă b u n ă - v o i n ţ ă faţă de păr i n ţ i .
Şed in ţ a 'Cercului p reo ţesc s 'a înche ia t l a ora 4 şi v a r ă m â n e a ca o p l ă c u t ă aduce re a m i n t e ,
t u t u r o r să ten i lo r slobozenii. I n u r m ă a u (adus m u l ţ u m i r i
p reo ţ i lo r din cerc , d-1 î nvă ţ ă to r p e n s i o n a r R u n e s c u şi d-1 Miha i l Negu ţ d i r ig in te le şcoale i .
t». I .
Diu Bordnşani (jud. Ialomiţa) In ziua de trei Mai a avut loc
la şcoala primară din această comună sub preşedenţia d-lui C. Io-nescu un mic concurs din „Limba Română" (asupra ortografiei) cu elevii ultimei clase din comunele: Făcăeni, Borduşeni, Gegani, Maltezi şi Stelnica. ,
Dimineaţa d-nii învăţători în fru-te cu dl. C. Ionescu a procedat la alegerea subiectului, ce a urinat ca temă la acest concurs. A fost bucata de cetire Cosaşii din manualul de cl. 4 urbană de P . Dulfu. Dictarea s'a făcut de către dl. D. Iliescu timp de o oră. După ce s'a terminat de scris s'a adunat toate temele şi s'a sigilat cu -buline spre a fi înaintate Revizoratului de Ialomiţa la corectare şi desemnarea premiilor asupra celor mai bune iucrări.
A avut o mică pauză, după care s 'a cântat câteva coruri şi s 'au jucat jocuri naţionale cu elevii cl. 4 şi 5 din com. Făcăeni prin dirijarea d-lui C. Stoenescu înv. la acea şcoală.
La sfârşitul acestei serbări d. C. Ionescu a ţinut un cuvânt, arătând folosul acestor concursuri pentru sufletul copiilor delà ţară.
Mulţumim din inimă cu toţii cei ce ne-am adunat aici d-lui Ioan B. Munteanu prefect de Ialomiţa pentru organizarea acestui concurs în mijlocul copiilor delà ţară şi aşteptăm rezultatele asupra celor ce s'au scris de concurenţii acestui concura,
O. I o n e s c u
Din Slobozia (jud. Covurlui) Căminul Cultural „Gonst. A.
Şenban" din соишюа noasteă, pentru a nu-şi întrerupe şedinţele sale săptămânale şi pentru a cimenta o mai strânsă legătură între toţi fiii acestei comuni, a organizat cu elevii şcoalelor secundare, o serbare care s'a ţinut în ziua treia de Paşti în localul şcoalei.
Serbarea s'a deschis cu cuvântarea d-lui G. Petrache directorul şcoalei, care a arătat scopul acestei serbări culturale.
Au urmat recitări şi cântece cântate de elevii şcoalelor secundare. Eleva T. Gavrilescu, clasa. 4 Şcoala Normală de fete din Galaţi, a recitat frumos „La Icoană" de Vla-huţă.
S'a jucat apoi piesa de teatru „Se face ziuă" de Zaharia Bârsan.
Au fost bine în roluri d-ra A. Gavrilescu şi elevii V. Buluc, Ioniţă Traian, St. Gavrüescu, Petrache şi eleva M. Şerban.
S'au cântat deasemenea doine, de către elevele Ioniţă Marioara, Strol şi Mirică.
Serbarea s'a terminat cu cuvintele d-lui Petrache prin care a mulţumit inimoşilor elevi, îndemnân-du-i şi mai mult la muncă, pentru răspândirea culturei în pătura din cari se ridică.
Au fost clipe, de adevărată înălţare sufletească.
D. st. St. Oinm înv. Diu Hida (jud. Cojoena)
In ziua de 25 Martie, membrii despărţământului „Almaş" al Aso-ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, au fost convocaţi la o adunare de reorganizare în sala de cetire a despărţământului din Hida.
La ordinea zilei a fost: Reorganizarea despărţământului
Şi Alegerea de preşedinte. Adunarea a fost deschisă de că
tre d. Vasile Mossa, secretarul despărţământului spunând:
Fostul nostru preşedinte d. Dr. Nicodim Cristea fiind încredinţat cu demnitatea de primar al oraşului Zălau a fost nevoit să părăsească despărţământul nostru. Astfel a-cest despărţământ din anul 1923 a rămas fără preşedinte. După d-*sa a fost ales de preşedinte d. Nie. Borbeiu, însă alegerea a fost de
scurtă durată, plecând şi D-sa. Vă rog cu stăruinţă să binevoiţi
a proceda în unanmitate la alegerea celei mai chemate persoane care credeţi d-voastră că ar putea fi chezăşia deplină.
D-1 Vasile Pop notarul comunei Jimborul-Mare, a scos în lumină marea operă culturală desfăşurată de fostul preşedinte d-1 Dr. Nicodim, încredinţarea elogiilor cu cari îi datorează toţi membrii acestui despărţământ.
D-1 Dr. Nicodim Cristea, actualul primar al oraşului Zălau, a mul ţămit pentru elogiile adresate d-sale Cristea timp de 2 ani şi exprimă şi-şi ara tă dorinţa de a nu lăsa şi pe mai departe să stea pe loc ma rea operă culturală întreprinsă de d-sa.
Pr in votare secretă s'a ales apoi de preşedinte d-1 Dr. Traian Pop medic, care a asigurat pe membri de bunele intenţii în fruntea des părţământului.
Ioan Delaschei Din Jimboiuî-Maie (jud. Cojocpa) In ziua de 29 Martie, comuna
noastră a avut fericirea să treacă prin nişte adevărate clipe de re culegere sufletească.
In această zi şi-a dat întâlnire cercul cultural învăţătoresc „Sân mihai", cu despărţământul „Almaş", al „Astrei" din Sibiu.
Din partea cercului „Sânmihai' a vorbit d. Vasile Dumitraş învă ţătorul şcoalei primare confesiona le din Sânmihai : . Despre facerea lumii".
D-1 Vasile Danciu învăţătorul şcoalei primare din Bercia a vorbit despre „Beţie".
Din par tea despărţământului „Almaş" a vorbit d. Dr. Traian Pop preşedinitiele despărţământului-, a ratând minunatul scop, pentru ca re s'a format marea instituţie cui turală „Astra" din Sibiu.
S. Sa preotul Emil Miclea a vor bit despre „Rolul bisericii şi al şcoalei în viaţa socială,
D-1 dr. Traian Pop a dat câteva îndrumări în ce priveşte: „Creşterea copilului din punct de vedere igienic".
D-1 Vasile Pop notarul acestei comune a arătat mai pe larg oglinda adevărată ia acelora cari urmăresc „Asociaţiunea".
In sfârşit ca încheere dl Dr. Traian Pop, preşedinte, a făcut apel la binevoitori să se înscrie cât mai mulţi ca membri ai „Asociaţiunii".
I . I*. Din Bărbăteşti (jud. Vâlcea)
Din i n i ţ i a t i va d-lui N. Opri ţoiu î n v ă ţ ă t o r şi a s ă t eanu lu i D. Do găro iu , s ' a înf i inţa t în s a tu l no s t r u bibl ioteca p o p u l a r ă „I Creangă" , c a r e s'a desch i s , p e n t r u publ icu l c i t i tor , pe z iua de
! 1 Mai. Comite tu l de conducere aii bi-
j bîiiotecii, r o a g ă pe aceas t ă cale I pe r soane le şi ins t i tu ţ i i l e bine-I voi toare ide a-i veni în a ju to r cu I c ă r ţ i folositoare să teni lor , cărţ i ! carii! se vor t r im i t e pe a d r e s a : j Bibl ioteca p o p u l a r ă „I. Crean-I g ă " Bărbă teş t i Vâlcea, a . M-
Din Roseti (jud. Ia lomiţa) In p r i m ă v a r a a n u l u i acesta , a
l u a t f i in ţă î n c a p i t a l a j u d e ţ u l u i nos t ru , î n o r a ş u l Călăraş i , o soc ie ta te fo rma tă idin cei m a i îns e m n a ţ i in t e l ec tua l i d i n o r a ş c â t şi d e l à ţ a ră , socie ta te c a r e u r m ă r e ş t e s copu l de r ă s p â n d i re a cu l tu r i i l a sa t e .
P r i n t r e ace i c a r i au fost iniilţia-tori i acestei societăţ i cu l tu ra le , şi c ă r u i a i s e cuv ine ce l mail m a rc mer i t , a fost d e s i g u r d. V. V. S t anc iu fiuiL, t â n ă r u l n o s t r u a-vocat , ca re t e r m i n â n d un ive r s i t a t e a îşi c o n t i n u ă opera-dl îşi m a i d e p a r t e l u m i n â n d poporu l .
Aces t t â n ă r apos to l şi l u m i n ă tor a l să ten i lor a veni t în Dumi neca Torni înso ţ i t încă de c â ţ i v a confra ţ i şi a ţilnut o şezătoare cu l tu ra l ă , î n care s'a t r a t a t despre diferi te subiecte , p r i n t r e care a fost ş i acela de „Rolul cultu r i i la s a t e " , subiec t t r a t a t de d. V. V. S t anc iu fiul.
A ţ i n u t o confe r in ţă d e s p r e s tar e a p r e z e n t ă a d i ter i te lor s t a t e , d. V. Roşe ţeanu , avoca t şi fost d e p u t a t , s ă t e a n de-a i noş t r i , căc i e d in c o m u n a n o a s t r ă şi ne m â n d r i m , ia r .d . E u g e n B u d a s t u d e n t l a medieo-uiiliiitară ne^a învese-,lit c â n t â n d cântece na ţ iona le .
Dil C. Dobrescu şi d-na B u r i ce seu, \s tudent si s t u d e n t ă la conse rva to ru l de d r a m ă d i n Bucureş t i a u d e c l a m a t diferite poezii. ,
Şeză toa rea s 'a încheiiiat prim-t r ' u n joc na ţ i ona l , la. c a r e a l u a t piarte itot no rodu l veni t i a şezătoare .
I n vi i tor a c e a s t ă soc ie ta te de c u l t u r ă , v a avea şi. o revis tă , a şa că p u t e r e a de i luminare a să ten i lor v a fi m a i m a r e .
î n a i n t e şi l a u d ă m e m b r i l o r socie tă ţ i i . A . tó.
Din Cetea (jud. Alba<ie-jos) A t r e i a izi d e Paştii, c o m u n a
n o a s t r ă a î m b r ă c a t h a i n ă de s ă r bă toa re în c ins tea u n o r oaspe ţ i iubi ţ i , aşteptaţii de a n i de -a rân -duil.
Cercetaşi;! cohor te i „Axente Sever" idela l i ceu l M i h a i Viteazul d in Alba-IuMa cl. 7- a ide sub c o n d u c e r e a ze losului c o m a n d a n t d. praf. N. Babeş, au venit , în mi j locu l n o s t r u şi l a şcoala p r i m a r ă d in c o m u n ă a u d a t o şezătO'are c u l t u r a l ă , biiine r e u ş i tă, la c a r e au l u a t pa r t e toţii ce-tenii cu m i c c u m a r e .
C o m u n a a p r i m i t oaspe ţ i i iub i ţ i p r i n neobos i tu l ş i h a r n i c u l p reo t Sf. S a A l e x a n d r u F r â n e u .
S 'a j aoa t p iesa „Se face z iuă" de d-jnii V. T u r g h e a n , Georges-cu, I. P o p , d-ra E. S tanc iu , C. Bouda , V. Roşea, S. F r â n e u şi m a i m u l ţ i ţ ă r a n i .
D-şoara Bouda, a d e c l a m a i poeziila „Trei d o a m n e ş i toţi .trei ' die G. CoŞbuc, foarte bine.
D-şoara V. Roşea, a c â n t a t d in vio'ară foiartie. f rumos, înche ind cu s e r e n a d a Tassel lo, publ icu l entuziasmat , urâmdu-i succes în vii tor. (
D-uii Turgheain, Georgescu, Pop ş i Ionăşel au j u c a t c u bine piesa „S luga la doi s t ă p â n i " .
D-1 Mitiofan, a s p u s monologul „Evreu l la P a r i s " , s t â r n i n d a p lăuzie.
D u p ă înche ie re t iner i i oaspe ţ i s 'au r e t r a s l a c i n s t i t a familie Al. F r â n e u , unlde au pe t recut p â n ă a 'doua zi .
P e n t r u ce toni ,a fost o m a i e s ă rbă toa re a c e a s t a şi deoarece nefi ind d e p a r t e de Aiba- In l ia şi Aiuld, ei se duceau la o raşe le învec ina te îşi vedeau şcoalele acel ea matri, ungureşti i c u puzde r i e ide e levi d a r u n d e copii i lo r n u e r a u p r imi ţ i .
Şi iastăzi abia m a i afli v r e -un ţ ă r a n c u s tă r ie ică m a i bună , ca să n u a ibă copiii l a şcoală.
I a t ă de unde r ă s a r e l u m i n a drep t ă ţ i i . A i ţ u
Din Larga (jud. Iaşi) In z iua de 3 Mai, a a v u t loc ia
şcoala p r i m a r ă d i n aces t sat , şed i n ţ a ce rcu lu i c u l t u r a l învă ţă to resc . Dtlmineaţa, a t â t co rpu l didac t i c c u copii i de şcoală c â t şi n u m e r o ş i c reş t in i a u l u a t piarte la s l u j b a toi seri ceaşcă oficiată de preoitul local Gih. Laaăr .
D u p ă serviciilul d iv in , co rpu l învă ţă to resc s 'a r e î n t o r s l a şcoală u n d e d. revizor şcolar S. Râp ă a deschis ş e d i n ţ a i n t i m ă , a-r ă t â n d ros tu l a d u n ă r i i şi spir i t u l de jer t fă cu care t a g m a dăscă lească înţelege să lupte ' pe o-go ru l cu l t u r i i na ţ iona le . . Apoi d - şoa r a E leonóra I. Raţă a ţ i n u t o confer in ţă despre „Şcoala ac t ivă" . După m a s a com u n ă d a t ă colegiilor de că t re d. D. Ionăşescu d i r ec to ru l şcoalei a u r m a t ş e d i n ţ a pub l i că l a care au lua t piarte p e l â n g ă învă ţă to r i i aces tu i cerc şi a l tă m u l t ă lume. P r o g r a m u l s e r bă r i i a fost m i n u n a t a l că tu i t . A u ţ i nu t cuv â n t ă r i p r . I. Ciolan, d-1 Ionăşescu, C. Cor tudeanu , i a r d. revizor S. R â p ă a vorbi t despre : „Greşa-l a ce o fia ce acei ce pă ră se sc ţar a " .
A u r m a t a p o i p r o d u c ţ i a şcol a r ă sub conducerea d-şoarei E leonóra Raţă î n v ă ţ ă t o a r e l a a-ceas tă şcoală.
Copiii b ine pregă t i ţ i , au c â n t a t şi ispus diferi te poezii;, ca re a u p r o c u r a t î n ă l ţ a r e a sufletească t u t u r o r celor de f a ţă .
Elevele şcoalei a u juca t d a n turii! na ţ iona le , ca r i au fost pen
t r u nod cea m a i m a r e m u l ţ u m i re , î n t r u c â t n u se j ucau îna in t e ide a veni d - şoara Raţă , în imilj-ilocul nos t ru . Au a v u t d a r ce a s c u l t a acei ce s e a d u n a s e r ă în n u m ă r m a r e , cântece, j ucu r i , poezii. î n v ă ţ ă t o a r e a a l uc r a t c u fetele în ore le de l u c r u şi l a şe-zà tori le d e i a r n ă cu poveştii, c â n tece ş i g lume , cosrtume n a t i o n a le pe care le p o a r t ă cu m â n d r i e f iecare r o m â n c ă d i n şcoală . Serb a r e a a încheiat-o d. revizor S. R â p ă m u l ţ u m i n d t u t u r o r celor ce a u l u a t pa r t e , ş i a d u c â n d toat ă l a u d a d i s t inse i î n v ă ţ ă t o a r e E leonóra Raţă , c a r e în a d e v ă r îşi face idatoiia şi p o a t e fi c a pild ă de m u n c ă sj d e v o t a m e n t t u t u r o r colegelor ei . Cu pr i le ju l a-ces ta d - şoara î nvă ţ ă toa r e a împă r ţ i t pub l icu lu i foi d in „Cul tur a P o p o r u l u i " c i e a l i n d a r e .
i » . 6 . Din Dragomn-eşti (jud. Putna)
In ziua de 3 Mai, în satul nostru a avut loc înmormântarea elevului Stoma Vemaniim din el. 5 primară. La locaşul de veci, în durerea tuturora, l'au petrecut părinţii, colegii şi colegele şi învăţătorii. Aceştia din urmă au depus pe sicriu o cunună de flori de liliac şi frunze de tei. Dl. diriginte şcolar a vorbit foarte înduioşător, isprăvind cu: Dormi în pace.
V. Băisan, înv. Din (Jairadia (jud. Ismail)
In ziua de 23 Aprilie, fiind patronul căminului cultural „Sf. Gheorghe" din localitate, o parte din membrii lui în frunte cu preotul Ilie Zbucu şi învăţătorul D. Cherciu, au dat o prea frumoasă serbare.
Dimineaţa în faţa unui număr mare de săteni şi sătence, s'a oficiat serviciul religios la biserica locală, după care preotul Ilie Zubcu, în cuvinte însoţite de numeroase pilde creştineşti, îndeamnă pe cei de faţă să se înscrie în căminul cultural sărbătorit.
Răspunsurile liturgice au fost date cu multă însufleţire de către corul şcoalelor din comună, codus de ^învăţătorul director Dobre N. Cherciu.
După amiază elevii delà şcoala primară, cum rşi cei delà şcolile secundare originari din comuna noastră, au dat în localul băncii populare, o producţie şcolară, urmată de două piese de teatru şi de câteva danturi naţionale.
Cu acest prilej s'au distins elevii şi elevele: Chioser Chirii, Traian G. V. Paşun, D. Caler, V. Pintuschi, C. Chirilov, Afanase Burlacov, Ser-ghei Ghiorghier. Ioan Ţârdea, Ma-iria Vâileenco, Nina Mih. Polizor, Dona Marinov. Incheerea a făcut-o dl. înv. D. N. Cherciu, vorbind mai pe larg despre scopurile ce urmăreşte căminul prăznuit, cum şi despre marea nădejde ce trebue să-şi pună fiecare în conducătorii actuali.
In tot timpul serbării, cât şi balului ce i-a urmat, publicul a fost servit cu multă bună-voinţă la bufet de d-na învăţătoare Neculina D. Cherciu, ajutată de dl. învăţător V. Chirilov şi elevul normalist G. Ţârdea. "
C H . I» . Din Bârboiu (jud Mehedinţi)
In comuna Bărboiu, acum câţiva ani de zile nu era aici nici şcoală nici învăţător. Bieţii băeţi erau înghesuiţi într'o casă ţărănească strâmtă, unde înghiţeau mereu praf şi unde o zi veneau şi cinci nu. Din îndemnul d-lui Ioan Bob, primarul comunei şi a d-lui Ioniţă Bărbo-ianu, proprietar şi din munca şi dragostea săteiiitor pentru -şcoală, au puie mână deta mână şi azi în mijlocul satului în loc de o casă strimtă ţărănească se ridică o şcoală încăpătoare care atrage copiii de departe.
Asemănătoare cu şcoala noastră puţine se mai găsesc în judeţul nostru. In Dumineca Paştilor, seara, i-s'a făcut inaugurarea. S'a dat de către un grup de elevi secundari, sub preşedenţia d-lui învăţător Ioan Udrascu, piesele: „Năpasta" şi „Umbrela pierdută" şi câteva recitări.
Cuvânt de deschidere a ţinut păr. P. Ionaşcu, .care a vorbit CH mare dragoste despre nevoile studenţilor români. Serbarea s'a dat în folosul studenţilor strângându-se suma de cinci mii de lei.
După serbare a urmat balul până în zorile zilei. Mulţămim cu toţii d-lui învăţător, d-lui primar Ioan Bobei, d-lui Ioniţă Bărboianu pentru munca şl dragostea ce au faţă de şcoală, iar tuturor locuitorilor le urăm succes şi dorim ca şi de acum înainte să muncească şi să aibă tot aceiaş dragoste de şcoală cum au avut şi până acum.
ti Udiescu-Jift Din Beia (jud. Odorhedu)
A d o u a zi de Paş t i , a avu t loc în c o m u n a n o a s t r ă o p roduc ţ i e t ea t ra lă , da t ă în folosul biser icii r o m â n e d i n a c e a comună , dată de t i ne r imea d e acolo cu concu r su l funcţ ionar i lor C. F. R. de l à g a r a Beia. S 'au j uca t p i e sele t ea t ra le „Răn i tu l " . In r o l u r i a u fost 'bine: d - ra M a r g a r e t a Ciontea, d-uii V. Bărdaş iu , I. Torna şi P . Leţea. E levu l de l iceu Ioan Ciontea, o r fan diln răstooi, a d e c l a m a t f rumos poezia, „La-Mărăşeş t i " ide N. iSlăt ineanu.
Mai mul ţ i t iner i î m b r ă c a ţ i frumos în cos tume na ţ iona le , d u p ă
t e r m i n a r e a m e s e l o r a u j u c a t joc u r i l e n a ţ i o n a l e Că luşe ru l ş i Bătu ta , f i ind v iu a p l a u d a ţ i . La s fârş i tu l producţ ie i pă r in te le , I-lie Ciuleau, î n c u v i n t e p l i n e de d ragos te a m u l ţ ă m i t t ine r i lo r şi d-lor func ţ ionar i p e n t r u m u n c a depusă l a r e u ş i t a aces te i serbă r i , al cărail veni t s'a d e s t i n a t bisericii d i n local i ta te . A m u l ţ ă mi t d e a s e m e n e a şi n u m e r o s u l u i publ ic p e n t r u sp r i j i nu l da t .
Nu p u t e m u i t a n ic i m u n c a dep u s ă d e t â n ă r u l î n v ă ţ ă t o r din :aceasta c o m u n ă d-1 Teoffl Dobre l u â n d p a r t e d i n toa te (puterile l a r e u ş i t a aces te i p r o d u e ţ i u m .
De a s e m e n e a s u n t de l ă u d a t femeile A n a Muşuno i , P a r a s e h i -va Damian , şi Marga re t a Ciontea , c a r i au împodobi t s c e n a cu ţ e să tu r i m i n u n a t e făcute d e m â n a lor, ş l m e r i t ă t oa t ă l auda . T r ă i a s c ă femeile noas t r e .
Elisa lerdacke Din Chiţcani (jud. Tighina)
D o m n u l e director , c u m a r e dragos te a m p r imi t n u m ă r u l festiv şi d i n t r e toa te foile câ t e le p r i m i m l a secţ ia n o a s t r ă c u l t u r a l ă „ î m p ă r a t u l T ra i an" , peste 15 foi, z i a ru l d-v. a făcut m i n u n i a t â t în f rumuse ţe c â t şi î n cup r i n s u l se rur i lo r . Sec ţ ia n o a s t r ă c u l t u r a l ă vă t r imi t e l a u d e şi mulţămtilri; a n u l de m u n c ă în c a r e a ţ i p ă ş i t s ă d e a D u m n e z e u •ca s ă fie în p l in şi înflori tor .
In n u m e l e secţiei, I. MIRON — In c o m u n a noas t r ă s 'a ma i
înf i inţa t o filială a Uniiiunei cre-ş l i n e 'din Chiş inău . Comite tu l a fost a les : preşedinţie p r e o t u l ierom o n a h Eroniim, vice preşediinte Ï. Miron ; p reşed in te de onoa re păr in te l e a r h i m a n d r i t Hr i sauf t ; casier Mitrofan Ignă te scu ; sec r e t a r A t a n a s ă Dâleaci şi meinibri M. Grosu, S imion Pod-gursch i , Teodor UrlanoviiCi ş i T. Bidhini. S'au înscr i s 140 ide m e m br i , c a r i a u v ă r s a t t a x a d e în scr ie re în to ta l 1040 de lei.
— E x i s t â n d în c o m u n a noas t r ă : c a s a de c i t i re . .Garmen Sylva", s ec ţ i a c u l t u r a l ă „ î m p ă r a t u l T ra i an" , c a s a de c i t i re „Ion C r e a n g ă " şi secţ ia „Uniune i e re -ştinie or todoxe" , şi toa te a p r o a p e a v â n d aceiaş scop, în c u r â n d v o m avea a d u n a r e genera lă , u n d e vom ho tă r î c a secţia „Uniune i ereştblne" şi s ec ţ i a cu l t u r a l ă „ î m p ă r a t u l T r a i a n " să
fie u n a şi aceiaş i , î n s ă d'eosebite p r i n comite t şi regis t re , ilar bib-'lio'teoeie toate s ă fie Ia şcoa la No. 2, s u b c o n d u cerea 'harnicul u i î nvă ţă to r d. M. 'Grosu, dec i v a fi O' singură,biibliiiotecă f rumoasă f o r m a t ă din u r m ă t o a r e l e bibliotec i : ,Дош C reangă" , „Horia , Cloşca şi Cr işan" , „Carmen ' Sylva", „ î m p ă r a t u l T r a i a n " şi „U-nlilunea c reş t ină o r todoxă" .
1. Miron Din Vaca (jud. Hunedoara)
In ziua de 3 Mai, s'a ţinut şedinţa cercului cultural Brad la şcoala din comuna noastră.
Serviciul divin a fost oficiat de preotul locai Al. Fugătă şi de preotul Iosif Comşa din comuna vecină Ribiţa. Răspunsurile liturgice le-a dat corul şcoalei de adulţi din localitate. După terminarea serviciului divin norodul s*a îndreptat spre şcoală.
Şedinţa s'a deschis de către preşedintele cercului d. Pavel Lazar, care a vorbit despre „Iubirea de patrie". A urmat d-na văduvă Ir ina Damian, care a vorbit frumos şi cu pilde din viaţa zilnică despre Damian.
Programul a fost împodobit de către şcoala de adulţi în număr de 27 fete şi 23 băeţi în vârstă de 12— 18 ani, cari formau o adevărată cunună în fruntea poporului adunat, prin recitările spuse. Şcoala a fost condusă de învăţătorul din localitate. S'a ţinut examenul final al anului cu şcoala de adulţi.
In urmă preşedintele cercului a mulţumit sătenilor şi a închis şedinţa.
Lazar Saeiu înv. Diu Hoíioni (jud. Timiş)
In comuna noastră, în ziua de 3 Mai, s'a ţinut adunarea cercului religios preoţesc şi a cercului cultural învăţătoresc „Becicherecul-mic".
Dimineaţa toţi d-nii preoţi ai cercului religios în frunte cu harnicul preşedinte Pavel Jurma, au fost prezenţi la biserică, iar învăţătorii au fost de faţă la şcoala respectivă în frunte cu Todor Catalina, preşedinte. /
Toţi membrii acestor cercuri au luat parte la sfânta liturghie oficiată de cătră preoţii Pavel Jurma, Tismonariu şi Babeu, iar răspunsurile au fost date de către corul din localitate sub conducerea vrednicului învăţător Cioca. După terminarea sfintei leturghii s'au ţinut şedinţe intime.
După masă s'a ţinut şedinţa publică. Sala era tixită de popor care aştepta cu cea mai mare nerăbdare sfaturile date de aceşti apostoli ai neamului. S'a câtai „Bine-aţi v^nti" apoi Sf. Sa preotul din localitate Tismonariu a salutat oaspeţii în numele poporului. A răspuns dl. preşedinte al cercului religios Pavel Jurma. Au vorbit preotul din comuna Sânadrei despre simţul religios al poporului, iar învăţătorul Cioca din comuna Hodani despre iubirea de patrie.
Cu concursul dat de elevii şcoalei de sub conducerea harnicului învă
ţător Cioca, şedinţa publică a reuşit bine şi poporul adunat s'a depărtat la casele lor cu sufletul plin de mângâere în urma învăţăturilor primite.
In trecut astfel de serbări au fost pentru noi închise în adâncul inimilor. Astăzi sorbim şi noi cu drag, din farmecul înălţător al culturii noastre româneşti.
Ferice de aşa comune şi de aşa preoţi şi învăţători cari muncesc pentru popor. Ţăranul JP. e .
Din Vidra (jud Putna) In ziua de Sf. Gheorghe, a avut
loc în comuna noastră, întrunirea membrilor societăţilor: cooperativa „Unirea Vrancei" şi societăţii forestieră „Vrancea" convocate pentru a hotărî contopirea lor într'o singură societate.
In această zi fiind bâlciu la Vidra, s'a adunat multă lume. încă de pe la orele 12-1 sala şcoalei, unde s'a ţinut întrunirea, era populată cu studenţi şi fruntaşi vrânceni, adunaţi ca să vorbească şi să hotărască lucruri însemnate pentru regiunea Vrancei: unirea a două societăţi, singurele de acest gen.
Deschizându-se şedinţa a fost ales preşedinte al aclunărei d. Ico
nomu N. Mihail. S'a discutat la început chestiunea apariţiei „Gazetei Vrancei" vorbind studenţii D. Panţiş, Ion Soare ş. a. cari au arătat în-semătatea ce'trebue sş se dea acestei gazete regionale, care are de scop strângerea tuturor daunelor vechi, credinţelor populare, legendelor ş. » a., cum şi răsunetul ce 1-a avut a-pariţia celor câteva numere scoase până acum.
S'a hotărât susţinerea acestei gazete în care scop societăţile au şi dăruit suma de 600 lei.
S'a pus apoi în discuţie chestiunea unirei societăţilor: dl. N. Ioa-chian a arătat trecutul acestor două societăţi, la înjghebarea cărora d-sa a lucrat malt, а cerut adunărei votarea contopirei susţinând lozinca: „unirea face putera".
Au mai vorbit tot pentru unire d-nii I. Soare student cooperatist, I. Răileanu învăţător, ş. a.
Săteanul I. Dimitrescu-Nichiriş a cercat să conbată unirea, susţinând că societăţile nu sunt de aceiaş ramură, căci una este de producţie forestieră Vrancea, iar cealaltă de consum.
In urmă punându-se la vot s'a hotărât în plin entusiasm unirea amändomr societăţi sub numirea de societatea „Unirea Vrancei" cu sediul în Eârseşti. S'a ales apoi noul consiliu de administraţie, câte 1-2 membri din fiecare comună.
Kea Iun ilarşim Din Nărcja (jud. Putna)
In ziua de Sf. Gheorghe fiind patronul Ligei culturale, secţiunea noastră din Năruja a dat o frumoasă serbare artistică în comuna Năruja în localul şcoalei primare. Gu toate că spre seară vremea nu a fost aşa de frumoasă din cauză că începuse ploaia, totuşi sala şcoalei s'a umplut de sătenii dornici şi bucuroşi de asemenea serbări.
S'au jucat piesele „Florin şi Flo-rica" precum şi „Cinei Cinei" de către d. avocat Nădejde, d-na şi d-rele Nădejde şi d. A. Bărbulescu, reuşind în condiiiunile cele mai bune.
Au urmat apoi danturi naţionale cu viorişti din Vrancea, cari au înveselit publicul până în zori.
ЯГ. I . 11. Din Ohaba (jud. Timiş)
A doua zi de Paşti s'a dat în Ohaba un frumos concert popular urmat de dans.
Această serbare a fost mai mult ca impunătoare prin faptul că a reuşit să întrunească la olaltă şi pe românii din împrejurimi, cari au fost prezenţi şi Ia rugă, care a ţinut şi a treia zi de Paşti,
Cu drept cuvânt se poate spune că numai cei bolnavi au rămas acasă, ceialalţl au fost şi au petrecut de minune până in zori de zi.
D-l D. Răzădean învăţător şi d-1 Roman Iovan conducătorul de cor au fost sufletul acestei serbări. Ei au aranjat serbarea sub aripile casei de educaţie naţionale din localitate.
Onoare ohabenilor. Vestitor. Din Lăpnşnic (Ardeal)
In ziua de 8 Aprilie s'a ţinut şedinţa cercului cultural „Dslboşeţ" în comuna noastră.
Fiind vremea frumoasă, la glasul clopotelor, credincioşii au umplut biserica, unde s'a celebrat serviciul divin de către preoţii D. Goanţa şi P. Bufan.
După slujba religioasă învăţătorii şi-au ţinut şedinţa intimă, unde înv. Bădiu a ţinut prelegere practică şi înv. Popescu a vorbit despre educaţia voinţei.
După amiaza adunându-se poporul In număr mare, în şcoală, preş. P. Budescu a deschis şedinţa publică, arătând scopul ce-1 au aceste conferinţe. A mai vorbit d-1 înv. Grozav despre şcoală şi biserică.
A urmat apoi d-1 înv. Micicoi, vorbind despre „Iubirea de ţară".
D-1 preşedinte P. Budescu a explicat noua lege şcolară, îndemnând pe oameni de a îmbrăţişa învăţătura şl a sprijini şcoala, care este menită de a face pe om fericit, căci numai cu ajutorul şcoalei şi bisericii poporul nostru va fi fericit şi-şi va trăi viaţa fericită pe care i-a hărăzit-o Dzeu.
La urmă d-sa a mulţămit învăţătorilor colegi cari au dat sfaturi preţioase iar poporului pentru interesul şi atenţiunea arătată. N. Ѳ.
Din Dornest! (Васоѵіпк) Comuna Dorneşti din judeţul Şi
ret, care în timpul stăpânirii monarhiei Austro-Ungare purta numirea de „Hadic-falva" este locuită, numai de populaţie maghiară a-proape 1600 de contribuabili. Comuna are o poziţie foarte frumoasă cu o formă triunghiulară, străzi drepte, casele aşezate cu rând ca într 'un oraş dar este lipsită cu desăvârşire de pomi roditori. In partea de Apus-Miază-zi a comunei este aşezată gara cu aceiaş nume, gară destul de însemnată fiindcă afară de linia ferată Cernăuţi-Bu-cureşti-laşi-Ghişinău, mai este şi o' linie locală spre oraşul Rădăuţi-Se-leţin, şi totuşi în această gară ud călător nu găseşte apă în timpul oprirei trenurilor nefiind în gară cişmea sau fântână.
In comună există un local de şcoală foarte mic după numărul copiilor, dar în schimb sunt zece cârciumi foarte încăpătoare, localuri cari zilnic sunt ticsite de oameni ce întovărăşiţi câte 2-3 îi v a cu sticla de un litru plină cu ra-j chiu, otrăvindu-şi trupul. '
Populaţia din comună este de religie romano-catolică şi ţine mul', la această credinţă. Fiindu-le p U B ruinată biserica din timpul rii.sbQ: iului, ei au adunat acuma numai dintre ei suma de 600 mii lei, în, cepând reparaţia bisericei.
Din tot numărul populaţiei, сащ jumătat sunt buni gospodari осц, pându-se cu munca câmpului ş| creşterea vitelor, iar restul sunt mai săraci şi se angajează la lucru ргіц fabricele de 4'herestea de prin păr. ţile muntoase ale Bucovinei, şi 0
mare parie (de amândouă sexsele) se angajează la munci agricole p e
limpul vtíifci pe. i>at<í ş tpie іц^ de zile cu un salar destul de frumos ^ mergând în vechiul regat.
In şcoală se învaţă mai mult ungureşte şi prea puţin româneşte fiindcă până în toamna anului 1924 nu a fost nici un învăţător român ci toţi erau din localitate.
In câmp pământul arabil este cam slab, din care cauză locuitorii samănă mai mult cartofi şi ovăz,-iar grâu, secară, porumb prea puţin şi numai după ce gunoeşte locul. / j
Ziare româneşti nu citeşte nimeni din care cauză eu nu am alte ştiri decât numai din cele scrise în sin-;
gurul ziar „Cultura Poporului". luau Jiditiiu plutonier jandarm.
Din Bulboaca (jud. Tighina) La şcoala medie mixtă din comuna
noastră s'a înfiinţat un cerc cultural şcolar numit „Ion Creangă".
Acest cerc cultural 6e conduce de către elevul preşedinte, Croitoru Andrei cl. 4-a ajutat de câte-un elev de fiecare clasă, sub supravegherea d-lui director al şcoalei.
Scopul acestui cerc cultural este îmbogăţirea cunoştinţilor, folositoare şi trebuincioase pentru viaţa de toate zilele. Acest cerc In fiecare Sâmbăta seaia va ţine o şedinţă intimă.
Cercul cultural „Ion Creangă" In prima sa şedinţă avută In ziua de S Mai 1925 cu „Biografia şi opera lu Ion Creangă," conferinţă ţinută de elevul Malcoci Stefan cl. 4-a, vicepreşedintele cercului.
Elevul Malcoci pe înţelesul tuturor a arătat foarte frumos întreaga viaţi şi operă a lui Ion Creangă, citind ca încheere „Amintirile din copilărie".
S'a recitat apoi poezia „Ţara mea1
de către elevul Pascariu Boris cl. I-a, după care a urmat bucata „Davii Creanga" bunicul poetului, conferinţă ţinută de elevul Paniş Teodor. Corul clasei a I-a sub conducerea elevului Piaton Ioan a cântat bucata foarte reuşită „Nunta" pe 2 voci, după care a urmat bucata „Dacă am tăia pământul în două", citită de elevul Mo-rariu. S'a recitat apoi poezia „Tata şi zece copii" de elevul Timofeev Tri fan cl. 4-a şi s'a încheiat şedinţa pria bucata de cor „Rândunica" cântată de corul elevilor cl. 4-a.
Pe viitor datorită marelui zel de muncă ce se depune de către acest cerc In reuşita şedinţelor, se crede, că reproducţia cercului va fi şi mai reuşită.
Prin acest mijioc elevii şcoalei folosesc puţinul timp liber cel au In folosul lor, înveselind In aceiaş timp şi corpul didactic.
Ce nu se poate face la sate şi ce n'a eşit din Humu'eşti.
Pe viitor acest cerc cultural „Io Creangă" va lua contact cu locuitor din sat pentrucă astfel In zilele de sărbătoare In loc să se ducă la cârciumă, să se poată bucura de câteva clipe înălţătoare, auzind pe copiii lor vorbindu-le pe înţeles despre ţara, poporul şi sufletul românesc precum şi cântându-le doinele. D Platon.
Pentru cititorii noştri» „Cultura Poporului" se gândeşte
în fiecare clipă, ea sa fie folositoare cititorilor ei. Şi pentrucă foaea e răspândită destul in America, à aceea se pune la îndemâna аевіоя eari au neamuri peste. Ocean, ( dacă vor să-i întrebe ceva eau s aibă ştiri despre ei, — într 'un cir vânt tot ce i-ar interesa — voi trimite însemnările lor la „Culturi Poporului" unde vor fi publicate-Aceiaş lucru şi pentru românii d]1
America, dacă doresc să aibă şti11
delà rudele de aeasă, din Românii să ne trimită răvaşe şi ele vor publicate în foae.
Publicarea se face gratuit. m ш
IBONAMBNTUL : Pe un an 250 lei. Pentru săteni, învăţători, profesori, preoţit studenţi, funcţionari, meseriaşi şi muncitori 200 iei pe un an. Abonamentul ве plăteşte înainte; se fac abonamente şi pe jumătate an*
f A l e x a n d r u m a r g h i l o m a n «?азж»ю"ТГТШЖВТііііі l i l l l ' l l l l l l l I I H W H I I I I M M M I I I M W
] Tot românul care simte cinstit e îndurerat adânc, c i Alexandru Marghi
loman, a murit. Românul conştient se pnne pe gânduri şi caută talente desăvârşite,
cari să înlocuiască pe cele plecate în lumea de veci. Unde sunt ele şi oare »unt?
Româuul conştient ştie că a fost o pleiadă renumită delà 1880 încoace, pleiada cu oameni politici san ai literaturii, o pleiadă care se împuţinează
cu ziua ce vine, şi ce rămâne în locul ei? Unde ne sunt energiile ereatoare? Poate vor fl ele, dar nu ie vedem deocamdată ; nu au putinţa a eşi în vileag; stan ascunse — se şi irosesc inutil desigur, — deoarece le înăbnşă patimile Mediocrităţii eşite îu fruntea rosturilor soeiale de după război. Şi dacă nu Vedem aceste energii manifestâWa-se, nu vedem aceste talente călăuzitoare, cam cetăţeanul departe de bulboana politicianismului pervers, să nu fie Îngrijorat, când se duc căpeteniile cari aveau un mare rost în viaţa noastră «a stat?
Se duc bătrânii şi cn ei iau un trecut luminos. Şi an rămas vreo câţiva pleiada renumită, şi le vor veni fi lor rândul să se ducă, — şi ce mare
Sol lasă nnul câte unui când închide pleoapele pe veci. In faţa sicriului, meritele omului se evidenţiază mai puternic. De aceea românul conştient e emoţionat, simte o pierdere aure. şi e
ttnit sufleteşte, în faţa acelui ce s'a despărţit pământeşte de naţiunea Ini fentrn veşnicie, — Alexandru Marghiloman.
Ël a fost junimist. Şi pe cine nu 1-a copleşit această grnpare fie ca : Mitică sau literară? Junimist a însemnat însuşiri alese, caracter, talent, Htriot, om politic cinstit şi consecvent toată viaţa. Şi Alexandru Marghiloman, le-a avut toate acestea din prisos. A fost o personalitate covârşitoare V a rămas până în clipa vieţii din nrmă. Sfetnic al Tronului, a purtat toată jfagostea sa nemărginită către ţară şi norod. Nu s'a coborlt niciodată în Jftaagogia politică, ci a rămas întotdeauna aristocrat şi al cuvâotului spus, jjal gândirii, un fruntaş ales al partidului conservator. Ів sufletul Ini nu j'a sălăşluit niciodată micimea, ci a dat însemnătate numai frumosului şi jdeväiului din viaţă. Cât priveşte cazul lui politic din vremea războinlui, „a noi contimporanii, îl putem judeca şi a arunca chiar picături de ură până li la sicriul iui, ci istoria va vorbi. Vor veni nepărtinitorii, — şi atunci ju va vedea ce patriot mare a fost Marghiloman şi îu vremea războiului pentru întregirea neamului, şi ce mult bine a adus ţării.
Psihologia poporului înţelege adevărul; deaceia o ţară delà un capăt la altul simte ducerea că a murit Marghiloman, un desăvârşit om de stat, je-ar fi fost şi deacum înainte prea folositor şi ne-ar fi dus pe căi Slinoase. CONST. CEHAN RACOVIŢĂ
Societatea cooperativă П.
Ce este soc ie ta tea coopera t i -yă, c a r i s u n t r e^u le l e d e ifonniă şi fond, ©ari g u v e r n e a z ă înfiiniţa-[8a şi -existenţa ei, d i n punici de jede re ju r id ic , s u n t î n t r e b ă r i de bmeniuil 'd reptului comerc ia l y ,nu po t i n t r a în c a d r u l u n u i buidiii p u r e c o n o m i c . . ' .
ivià mă rg inesc s ă a f i rm n u -bai, că socie ta tea coopera t ivă , p ornice ca tegor ie , e o i o r m ă so-teailă — ş i c e a m a i p o t r i v i t ă — 4e asociere , a i c ă r e i obiect poate b b r ă ţ i ş a toa te r a m u r i l e u e în-trftpiiriiUiere economică , c a p ro -aucţia, r e p a r t i ţ i a şi î n spec ia l Pnsuimaţia, e tc
Ea are de scop, în coopera ţ ia şuncii s au ,a p roduc ţ i e i (asocierea lucră tor i lor , p u n â n d i n co-й ш п urâţele şi economi i le lor) , jöáaiuiiaaea a n t r e p r e n o r u l u i orii Lpiiaiistuiui, deven ind , p r i n a-Éaïea, p rop r i i lor pa t ron i , căci pQizänid proiuusul m u n c i i lor Erect рпшшсиіиі coinsiumator, tor p ă s t r a numai p e n t r u ed, ro iul iinuieg a l m u n c i i lor, i a r in Boperatdivieiie agr icole im p e n ii c u m p ă r a r e a m c o m u n a m a teriilor îşi a nnentelor necesa re puliturii p ă m â n t u l u i , fie în aso-aeiea pentru v â n z a r e a unor purii u i l agr icole , l i e i n e o o p e r a -jiviele de c r é a i t şi — i n stfârşit I r i n asocierea in vede rea consumaţiei, — in la t iurarea mi j lu-titoiriiior r e p r e z e n t a ţ i p r i n n e -
jAsitori ş i c ă m ă t a r i , fie p u n â n -3 i Jrise m c o n t a c t i m e d i a t c n pro-
cătoruil, î le proiduicănd s ingu re, itLupă itreoeriea u n e i lanunute ierioade. In ceeace p r ive ş t e modul d e
fliiinţare a i iei, m a m u l ţ u m e s c a bune că coopera t iva se c o n s u lte ca şi ceieiiai'be so-ciietăţi co-pemciaie, lauacă fie cu , o r i fără и р ш ц aar cond i ţ i i l e ide v ie ţu i -щ iae cont ro l , ne r ă s p u n d e r e , se wosebesc î n t r u c â t v a , i l a r , ueo-pebuirea cap i t a l ă , idin .care r ezu l -jâ c a r a c t e r u l speci i le a l lacesitui pol ue cea a n o n i m ă p e a c ţ i u n i , •eşaiue i n felul, i n p rocedeu l de teta'ilijuire a l c â ş t i gu lu i r e a l i z a t <te ea, idupâ cum vom - vedea Nil iuep<arte.
Societăţ i le coopera t ive s e maiii Beotóieibesiq, juiricuceşte vorbind, p socie tă ţ i le cap i t a l i s t e : p r i -"to, p e n t r u că e le s u n t soc ie tă ţ i ţ persoane , tşi n u n u m a i de căutaturi, uupă cum s u n t ce le d in "füia, şi secunUo, p e n t r u c ă e le ^ t cons t i tu i te cu p e r s o a n e şi %>ital va r i ab i l (sclbjimbâtor), pe ^ d ce ie c ap i t a l i s t e a u eap i -N'Ud şi p e r s o n a l fix, ceeace d ă N»te're a pius-valoai 'ea a c ţ i u n i -
de :si H îai
i io np
ce
ion )ГІІ de ir iva lor ra, im
O f r u m o a s ă s ă r b ă t o a r e l a C r a i o v a V i z i t a „ R e u n i u n i i r o m f t n e . d e c â n t ă r i ş i m u z i c ă " d i n L u g o j , l a Cra iova . S ă r b ă t o r i r e a m a e s t r u l u i c o m p o z i t o r I o a n Y'idu.
Aceste socie tă ţ i (cooperative) •"ut, u u p a c u m .am m a i spus^ d a b i l e s ă i m p a c e >atat s p i r i t u l
ac t iv i t a te i n d i v i d u a l ă a l ţă-^Uiui , cât şi Urea s a u porn i -
î H spre soeiatilziare m a i r ă s p â n -m uiasse le o răşeneş t i , ale
іе&лгаЮгііог m a n u a l a . а?л l o t u ş i , s 'au găs i t un i i , c a r i зга ^spreţuesc cu n u m e l e .de soc ia-5) *Уи, a ce iis iu fo rmă s u p e r i o a r ă s» *e ac t i \ i t a t e economică, pe m o -
3U- «Vuj şub red <de altfel, că, î n de>-îoI jUitiiv, scopul d i n u r m ă a l ei, a r jr« ' e x p r o p r i e r e a şi u c i d e r e a m a iié, filor capitalişt i! . . . № „Acest r e p r o ş n u <e şi n u poa te tifl ^ temeinic, dacă n e g â n d i m că ''fi j ! C ; Î i e , t a , ; e a coooeraitistă n u nu-
^ i că n u v isează e x p r o p r i e r e a ^din contră , ţ in teş te tocmai la
ra l izarea p ropr i e t ă ţ i i , s ub d e mici lotuni n u m i t e ac ţ i
un i , i a r î n ceeace p r iveş te capi -tal/ul, n u n u m a i c ă n u se g â n deş t e iia idis trugerea lui, d a r c n i a r î l icauită în t r 'o ©anitáttate câ t m a i m a r e , p e n t r u r e u ş i t a in -' t repr inderei . Ceeace s e p a r e în vedere., :şi i n t e n ţ i a e c â t s e p o a t e de logică îşi d e folosiitoare tuitu-ror, î n ac-eiaş m ă s u r ă lildeală, e„ nuimai idestdituirea l u i (a cap i ta lului) d i n r o l u l d e conducă to r , de di r ig inte , î n p r o d u c ţ i u n e .
p r e c u m şjii r e t r a g e r e a ibenefáciu-luá, p e c a r e î l îngi i i te î n aceas tă cal i ta te , suib fo rmă d e profi t f ă r ă m u n c ă î n înţelesuil d e exp l o a t a r e a Incră tor i lor , c a r i n u d i s p u n de el . Ceva m a i imuilt: o s u m ă ide coopera t ive , o r i n u fac în m o d voi t maici u n profi t , or i d a c ă iac, î l v a r s ă în fondu l de rezervă , resti i tuindu-1, şji t într 'un caz. şi finitr'ialltul, la înclbeeirea
bilanţailui , imeimbrilor lor, p r o po r ţ iona l cu m u n c a o r i c n c u m pă r ăniile, p e 'Cari l e -an efec tuat Ia cooipenativă, d a r .ndciodată
n u l .distribue siuib iformă d e d i v idend . Aceas t a e caraciterisitiica cea m a i i m p o r t a n t ă , icare l e de osebeş te 'de soc ie tă ţ i le cap i t a l iste, idespre c a r e vorlbeam m a i s u s .
P r i n u r m a r e , d e u n d e î n soc ie tă ţ i le lanonime r o l u l .oapiilta-lu lu i e u n ro l ide idirigndftor, în socie tă ţ i le coopera t ive capáltalul e r e d u s lia r o i u l d e s a l a r i a t , c a u n u l ce e r e m u n e r a t , u n e o x i c'o d o b â n d ă foar te imică (capi ta lu l ob l iga ţ iun i îşi c â t e o d a t ă clbiar ac ţ iun i ) , i a r m u n c a e r i d i c a t ă la r a n g u l d e c o n d u c ă t o r .
E d rep t , c ă d a c ă î n în ţe lesu l i dea l a l c u v â n t u l u i u r m ă r i l e cooperaţiei ' s e voi- t r a d u c e , c u t i m p u l în soc ia l iza rea întregea n a ţ i u n i , a mi j loace lor d e p r o -ductjiiune, to tuş i , î n î n ţ e l e su l r e a l a l c u v â n t u l u i , a c e a s t a n u înseamnă , n u m a i decâ t , c ă se m o p e r a e x p r o o r i e r e a p e c a l e a re vo lu ţ i ona ră a confiscări i , c i î n mod v o l u n t a r şi meifiectat, î n ţ e l e g â n d ,fiecare c ă a c e a s t a e stiin-g u r a soiuţ iume d r e a p t ă , c a r e e r .asigura f iecăru ia f ruc te le m u n cii lu i , m a i b i n e decâ t ooliicare a l t a , c a r e a r în lesn i î n m o d în-idest'Uilliitor r i d i c a r e a ce lor m e r i tuoş i , c a r e , î n sfârş i t , n i c i n u e expropriiere, ci a s i g u r a r e a m a i p u t e r n i c ă a proprietăt i i i indiivi-iduale, p e ca le d e t r a n s f o r m a r e n u m a i , a p ropr i e t ă ţ i i . Afa ră d e avantajiele m a i s u s e n u m ă r a t e , aces t s i s tem, s p r e deoseb i re de cei sociaiiiist, m a i p o s e d ă încă d o u ă virtuiţi, c a r i îl fac supe r io r o r i c ă r u i a l t u l .şi . anume: Aşa, în p r i m u l r â n d , e l n u n u m a i că n ' a r e i n vede re n u m a i b u n a a ta r e a u n e i a n u m i t e ca tegor i i (pe munc i to r , de ex . î n i&ocialism), ci îng lobează î n s i n e î n t r e g u l i n t e r e s g e n e r a t f ă r ă deosebirea s a u l u p t a d e c lasă , d a r ( interesele .contrarii), ca rac te r i s t i ce şeoaleul, l iberale . .
Asa , d e p i ldă , s u p r i m ă conf l ic tul idintre v â n z ă t o r şi c u m -părător^ d i n t r e p r o p r i e t a r s i
ch i r i a ş , î n t r e c r ed i to r s i debi tor , î n t r e s a l a r i a t s i cap i ta l i s t , î n t r u n i n d î n s ine , .toate aces t e cal i t ă ţ i diferiiite. I n a l do i l ea r â n d , el m a i a r e d a r u l d e a c r e e a ş i de a d e s v o l t a s e n t i m e n t u l d e solid a r i t a t e şi s p i r i t u l d e d r a g o s t e c reş t inească , p e n t r u a p r o a p e l e n o s t r u , p r e c u m şi ide a con t r ibu i p r i n p ropr i i l e s a l e mij loace, p e n t r u binele i n d i v i d u a l &l s o cial .
Reuniunea română de cântări şi şi muzică din Lugoj, de sub conducerea maestrului Ioan Vidu, răspunzând invitaţiei autorităţilor şi publicului craiovean, a vizitat oraşul Craiova în züele de 23 şi 24 Aprilie, în cadrul unui întreg program de serbări. Pr in această vizită, lugojenii au ţinut să întoarcă vizita craiovenilor din 1912, cari au fost primiţi cu multă căldură şi dragoste de lugojeni.
Pentru primirea oaspeţilor, cra-iovenii au format un comitet în fruntea căruia s'a pus inimosul primar, d. Gonst. Negrescu, înconju ra t de alte persoane oficiale, profesori, presa, societatea muzicală „Armonia", străduindu-se să facă o adevărată sărbătoare de înfrăţire sufletească.
Providenţa şi eroismul neamului românesc a făcut să se împlinească aceeace înainte cu 19 ani, după participarea bănăţenilor la expoziţia generală din 1906 delà Bucureşti, un inimos român, regretatul Mircea Gonstantinescu din Craiova a profeţit cu prüejul înapoierii lugojenilor din Craiova, că în curând ne vom revedea fără paşapoarte.
Trenul cu oaspeţii lugojeni a sosit in gara Craiova frumos împodobită cu verdeaţă şi tricolor, în ziua de Sf. Gheorghe, în sunetele unui marş naţional al muzicei militare, fiind întâmpinaţi de reprezentanţii autorităţdor civile şi militare, ai societăţilor culturale, soc. Armonia şi de un.numeros public, care a umplut peronul gării cu tot tmipul nefrumos din acea zi.
Momentele întâlnirei au fost e-moţionante. A urat bun venit d. primar Negrescu, la care a r ă s puns în puţine şi bine simţite cuvinte, maestrul Vidu, reamintind de legăturile sufleteşti, făcute între lugojeni şi craioveni, decând cu vizita societăţii „Armonia" la Lugoj, urând în numele lugojenüor bun găsit. Ploaie de flori şi urale nesfârşite, au acoperit pe oaspeţii lugojeni.
S'a format apoi un măreţ cortegiu, care a străbătut oraşul în ovatiunile publicului craiovean.
In faţa palatului administrativ din Piaţa Unirei, s'a făcut o nouă recepţie în prezenţa unui foarte-numeros public. Aici au vorbit: dd. M. Nenoveanu, directorul prefec-turei, în numele judeţului, G. Shci-na, preşedintele societăţii corale „Armonia", Dr. Gh. Laugier, în numele societăţii „Prietenii Ştimei", D. Atanasiu în numele presei, care a înmânat d-lui Vidu un frumos buchet cu flori, aducând cu toţii elogii marelui compozitor Vidu şi fraţilor bănăţeni. Unul dintre oratori, al cărui nume îmi scapă, a subliniat, că printre mulţii bărbaţi de frunte pe cari i-a dat Banatul şi Lugojul în special naţiunei
fost marele şi neuitatul Goriolan Brediceanu pe teren politic-naţio-nal, alături de numele căruia stă astăzi, figura maestrului Vidu, pe teren muzical. Au răspuns mulţumind pentru frăţeasca primire, d. Dr. P . Maier, preşedintele corului lugojan, iar apoi d. Vidu.
Oaspeţii au fost conduşi la masa comună, oferită în restaurantul „Central", iar deacolo în frumosul internat al Şcoalei Normale de fete, unde au fost găzduiţi.
Sara, a avut loc concertul „Re-uniunei române de cântări şi muzică" din Lugoj, în sala Teatrului Naţional, neîncăpător pentru publicul doritor să asculte corul lugojan. Vastul şi variatul program era alcătuit din 22 puncte, în ma j ori ta tea lor compoziţii de ale lui Vidu, cântări patriotice şi poporale iar restul de alţi autori români şi străini printre cari şi clasice. Două piese din program au fost cântate de d-na Elisaveta Ju rca profesoară de muzică. Acompaniamentul la „Ştefan şi Dunărea" a fost susţinut de orhestra militară din Craiova, iar bucăţue „De-aşi i i Rege", „Otelló" şi „Moartea lui Mihai-Viteazul" la pian, de d-ra Marioara Ignea, absolventă a conservatorului din Bucureşti.
Concertul a fost pe deplin reuşit, fascinând publicul craiovean, prin egalitatea, sonoritatea şi armonia contopită a vocilor, prin câtarea
precisă, cât şi prin duioşia melo-diüor bănăţene. S'au distins dintre corişti îndeosebi d-na E. Jurca , în soluri şi bucăţue câtate singură, între care una, cu text dedicată d-lui primar Negrescu, d-sa este absolventă a conservatorului din Iaşi şi posedă frumoase cântaţi vocale. D-ra M. Ignea s'a distins prin cântarea precisă la pian, precum de-asemeni au fost bine soliştii: dd. Lucuţa, Bradicean, Iacob şi părintele M. Jigorea. După încheere s'a cântat de corurile lugojan şi craiovean, cântărue „La Tisa" de Soloviu şi „Eroi" de Vidu sub conducerea d-lor dirigenţi Soloviu şi Anastasiu. Dl. Vidu şi d-na Jurca
au primit frumoase jerbe cu flori, iar întreaga sală a ovaţionat frenetic pe maestrul şi cântăreţi, fă-cându-li-se la eşire o manifestaţie de simpatie.
Aurmat masa comună, unde s'au ridicat câteva toasturi.
Vineri, la 24 Aprilie, s'a oficiat în biserica Sf. Ilie, liturghia cu
preoţi craioveni şi preotul lugojan M. Jigorea în prezenţa autorităţilor şi a unui numeros public. Răspunsurile liturgice au fost date de corul lugojan.
După terminarea liturghiei s'a format o procesiune în frunte cu preoţimea, urmată de autorităţi amândouă corurile şi alt public, îndreptându-se către cimitirul din etr. Săneasca. In faţa mormintelor eroilor, s'a ţinut un scurt serviciu divin după terminarea căruia părintele Mihuţ Jigoria, fost asuprit în Jugoslavia pentru sentimentele sale româneşti, printr 'o inimoasă cuvântare a adus prinosul de recunoştinţă al bănăţenilor, faţă de e-roii neamului, amintind de datoria generaţiilor viitoare, de a complecta opera de întregire a tutror fraţilor, rămaşi încă în afară de graniţele actuale. Coriştii depun apoi pe mormântul eroilor o frumoasă cunună de brad şi flori naturale cu panglica tricoloră. Au mai vorbit despre însemnătatea cultului eroilor, părintele Ghia, prof. Vas-culescu şi V. Antonescu ajutor de primar, slăvind memoria eroilor. Corul Vidu a cântat „In veci pomenirea", iar apoi împreună cu corul „Armonia" sub conducerea d-lor Anastasiu şi Soloviu a cântat „La Tisa "şi „Eroi". După această pioasă manifestare, lugojenii au depus o cunună vie pe mormântul regretatului Mircea Gonstantinescu cu inscripţia pe panglica tricoloră: „Memoriei aceluia care a prevestit revederea fără paşaport".
In frumoasa sală Minerva s'a dat de primărie o bogată masă, la care au lúat parte reprezentanţii autorităţilor, ai societăţdor culturale şi cele două coruri. In mijlocul unei vii însufleţiri generale, au toastat: d. primar Negrescu, d. Dr P . Maier, preşedintele corului lugojan d. Vidu, d. Atanasiu, ziarist, d. Ge-orman, prefectul poliţiei, d. prof. Vasculescu, preotul Jigoria şi păr. Ghia, slăvind însemnătatea acestor zile de înălţare sufletească. Ospăţul a luat sfârşit pela ora 4, improvi-zându-se la eşire o frumoasă horă „Lugojana" şi alte danturi naţionale.
S'au vizitat apoi de către oaspeţi, frumosul palat administrativ, cu muzeul său, biserica Sf. Dumitru, Banca Comerţului şi Muzeul Fra ţuor Aman, după care s'au fotografiat cu toţii în faţa Palatului administrativ. De aici oaspeţii au fost conduşi să viziteze frumosul parc Bibescu, unde a avut loc şi masa de seară. Aici au luat cuvântul printre alţii d. prefect al judeţului, G. Popoviciu, regretând hpsa d-sale din oraş în cele două zile de adevărată sărbătoare şi exprimân-du-şi bucuria de a vedea Banatul alături de sora sa Oltenia.
La ora 10 seara, în mijlocul unei însufleţiri de nedescris, lugojenii îşi iau rămas bun delà ospitalierii fraţi craioveni, ducând cu ei cele mai frumoase impresii.
Aceste serbări au dovedit odată mai mult, unitatea sufletească a fra ţuor din Banatul-timişan şi oltean între cari există vechi şi strânse legături sufleteşti şi cari vor deveni şi mai trainice în viitor.
t u ş i i P o p e s c u
Viaţa economică în Basarabia
Dupăoum am arătat mai înainte în ziarul nostru că, conform rapoartelor ale consilieratelor agricole, aproape în toată Moldova de peste Prut au fost ploi binefăcătoare cari au dat speranţe mari agricultorilor, înviorând, toată lumea.
Arăturii© făcute până îa prezent sunt foarte frumoase şi ploile au venit la timp.
Viile se prezintă foarte bine. Moldova de peste Prut va avea anul acesta recolta foarte frumoasă şi din belşug. Pretutindenea viile sunt frumoase.
Fructe deasemenea vor fi multe. Seceta din anul trecut a arătat
tuturor cultivatorilor de vii cât şi de pomi că trebuesc luate măsuri împotriva unor insecte parazitare, cari distrug recoltele. Ploile au avut o înrâurire foarte bună asupra viilor şi livezilor fructifere.
Provincia basarabeană cu adevărat mănoasă a avut de suferit foarte muit din cauza revoluţiei ruseşti din 1917-1918 .
Din cauza organizaţiunii noui financiare care a trebuit să fie Introdusă la început, în 1918 şi 1919 încasările de stat au mers foarte greu, mai cu seamă, cu încă nu se aranjase definitiv pe atunci chestiunea proprietăţii rurale. Delà 1918—1924 s'au încasat în total 6.596 148.536 de lei. Dacă se ţine seamă că în acest timp s'au încasat îa total 6.596.148.535 de lei ceeace arată *ă a rezultat un exce dent de lei 172.990.442. Totuşi se poate spune că în primele timpuri după ocupare Moldova de paste Prut a avut nevoe de ajutor financiar din partea vechiului Regat.
Din cauza evenimentelor sociale prin care a trecut această provincie, pe lângă instituţiile financiare de stat, au avut de suferit şi cele particulare, aşa încât ele nu au putui ajuta cum trebue viaţa agricolă sau cea comerciala. Fostele instituie de credit ruse, cari la 1917 aveau un capital de 177,857.000 de lei, ce erau încă lei aur, nu au fost în putinţă de a-şi mai continua operaţiunile lor din cauza lipsei de numerar. Băncile din Moldova de peste Prut. având sediul central în Rusia, nemaiputând a fi alimentate cu fonduri duceau lipsă. Pe de altă parte ele nu şi-au mai putut încasa datoriile ce le aveau la alte bănci ruseşti din alte gubernii, şi cari la 1 Decembrie 1917 se ridicau la suma de 45,020 277 ruble aur, ceeace ar face 103,996.831 de lei aur.
Pe toate aceste sume a pus mâna guvernul sovietic. In acelsş ;imp, institutele particulare de credit românesc nu au putut pune la dispoziţia pieţii din cauza crizei de numerar, deaât capitaluri relativ restrânse.
ABONAMENTUL pentru instituţii financiare, biblioteci, cluburi şi localuri publice 400 lei. Pentru sprijinitorii foaei тшітит ăOO lei. In America 3 dolari, în Jugoslavia 1*40 dinari pe an. In străinătate 4ă0 lei pe an.
Scrisori din jLug'oj Adunarea Generală a „Cercului Academic Bănaţitu"
U r m a r e a a r t i c o l u l u i S o c i e t a t e a c o o p e r a t i v ă Avenu, d u p ă c u m a m zis, to t
felul die socieităţi cootperatiíve, d i n p u n c t u l de viedere a l scopulu i c e n e p r o p u n e m , lasitfel: a-v e m соореігіаѣіѵе agr icole , s u b -irnpăirţi'te î n coopéra t ive die c u m p ă r a r e (isindicate agr icole) , de v â n z a r e a proiduseioa* agr icole de 'creidit ag r i co l ş i 'de <credat î n gene ra l , ide asigurănil ag r i co l e ; d e cons t ruc ţ i e , d e a n t r e p r i z ă p u blică, idje c o n s u m a ţ i e , c a r i a u
l u a t u n a v â n t n e a ş t e p t a t de m a re , diupă războd m a i a les , şi d e p roduc ţ i e , icari m e r g o leacă mati g reu , fie 'din cauza l ipsei d e cap i ta l , fie d i n .lipsa mi j loace lor .pentru f o r m a r e a u n e i c l ientele , care s ă le a s i g u r e p rospe r i t a t ea , fie, î n detfinitiv, d i n c a u z a üps*ei d e e d u c a ţ i e economică a m e m -briillor lo r !
Mai avem, deş i în t r 'o c a n t i t a t e des tu l d e r e s t r â n s ă coopera t ive imixte, c a r i î n t r u n e s c a m â n d o u ă a t r i b u ţ i i l e : d e c o n s u m şi d e p r o duc ţ i e .
Aces ta e itáipul ce l m a i idea l şi r a r eo r i , s a u mai. bine zis n ic iod a t ă , n u se p o a t e în făp tu i p e c a l e idirectă, c i se începe, s p r e o m a i s i g u r ă r e u ş i t ă , p r i n coope r a t i v a de c o n s u m , oare d u p ă u n a n u m i t sitadiu şi p r i n federa rea c u a l te le , c â n d a u a juns d e s t u l d e pu t e rn i ce , încep p r o d u c ţ i a , cu mi joacele lor propria'. """"" ~ , U i l » r . V i c t o < | H o r t o p a B £ ;
7 ^
Zilele trecuta a avut loc la Chişinău o mare adunare a comercianţi-or. O serie de cuvântări au discu
tat situaţia precară a chiriaşilor comercianţi ce urmează a fi evacuaţi din localurile unde ei îşi exepcită comerţul. In urma diseuţiunilor urmate s'a hotărît ca în semn de protest şa nu se ocupe nici un magazin ce ar fi devenit liber prin evacuarea unui comerciant. Acela, Insă, care totuşi va ocupa vre-un local de comerţ evacuat va ii declarat „Strehbeha" .şi în consecinţă va fi boicotat.
Trebue notat că în Moldova de peste Prut nelegiferarea „Vadului comercial" va lovi mai greu decât la alte părţi căci aci timp de peste 100 de ani de zile шЬ ocupaţia ruseascl, nu s'a mai efectuat nici o construcţie, iar comerţul s'a înmulţit prin venirea unui număr mare de refugiaţi comercianţi cari şi-au deschis fonturi de comerţ.
C. V. Ursuleac
S t u d e n ţ i m e a u n i v e r s i t a r ă bă-n ă ţ a n ă , o r g a n i z a t ă sub n u m i r e a de „Cercul Academic B ă n ă ţ a n " şi-a ţ i nu t a d u n a r e a gene ra l ă d in acest an î n o r a ş u l nos t ru , î n cad r u l u n o r f rumoase se rbă r i , c u scopul de a p r o d u c e u n imbo ld în p u l s u l vieţii româneşti (din a-c e a s t ă i n i m ă a Banatului!, ce •par 'că a î n c e p u t s ă l âncezească în u l t i m u l t imp .
Vineri , 24 Apri l ie , d i m i n e a ţ a s'a oficiat o s lu jbă re l ig ioasă în b iser ica o r todoxă , de Sf. Sa p r o topopul Dr. C n . Popovic iu , d u p ă care a a v u t loc ş e d i n ţ a fest ivă în sa la Gasinouludi r o m â n , î n p r e zen ţa r ep rezen t an ţ i l o r au to r i t ă ţilor, a u n o r in t e l ec tua l i ş i a vre-o 80 de s t u d e n ţ i . P re şed in t e le 'cercului d. Gth. S u r l a s i u , a desch i s a d u n a r e a , s a l u t â n d pe cei prezenţiii şi a r ă t â n d i s tor icu l ac t iv i tă ţ i i ce rcu lu i . A u vorbi t d-nii Dr . Gii. Popov ic iu ; prefect, Dr. P . Cornean; prefect de poliţie, »Dr. V. Popov ic iu şi p r i m a r I. Hanambaşa , d u p ă care a u r m a t s a l u t u l secţi i lor Bucureş t i , Cluj, T i m i ş o a r a şi al g r u p ă r i i region a l e Lugoj şi î n s fâ rş i t .al m e m bri lor ex te rn i . S 'a i n a u g u r a t înf i in ţarea g r u p ă r i i reg iona le Sân-Nicoiaui-Mare. S'a p r o c e d a t l a r ea legerea p reşed in te lu i d e o-noare î n ^ e r s o a n a d i s t i n s u l u i învă ţa t profesor Dr. V. Babeş, care n u a p u t u t l u a parité, í iánd bolnav . A u fost p r o c l a m a ţ i m e m b r i d e onoa re , d-niii Dr. Gh. Popoviciu şi Dr. Gh. Dobrin. Dup ă m a s ă iau î ncepu t şed in ţe le admin i s t r a t i ve de i n t e r e s in t e rn , discutânduHse ş i laprobâudu-se r e g u l a m e n t u l i n t e r n a l ce rcu lu i .
S a r a a a v u t loc u n boga t p r o g r a m 'artistic î n T e a t r u l o r ă ş e nesc , execu t a t d e membr i i secţiei Cluj, "şi c â t e v a punc te , de m e m b r i i g r u p ă r i i Lugo j . P ro g r a m u l a fost fo rmat d i n u n conce r t al coru lu i (secţiei Cluj, cond u s ide diriigentul Sava Columba, d i n o p i e s ă t e a t r a l ă : Doctorie p e n t r u soacre , loca l iza tă d e C. Kadu, d in bucă ţ i muz ica le , solo şi ia p i an ş i deiciiaimaţii. î n t r e g p r o g r a m u l a r e u ş i t p e dep l in , s t â r n i n d ap lauze le publ icu lu i .
Sâmbă tă , 25 Apri l ie , a u u r m a t şedin ţe le de in t e res in t e rn , ' r ea i egându- se vech iu l comite t , în f runte c u d. Gih. S u r l a s i u .
S e a r a a a v u t loc în s a l a Dacia, ba lu l ce rcu lu i , preimiinldu-sie cos t u m u l n a t i o n a l al d-şoare i Terez ia Ju rca , af la t ca cel m a i frumos.
Dumin ică , 26 Apri l ie , d u p ă sf ta l i t u rgh i e s'a înfăpituit — în p i a ţ a 'd inaintea biserici i o r todoxe — a c t u l s o l e m n a l sf inţ i r i i s t eagu lu i , d ă r u i t de d. profesor Tr. Lalescu, naşul steagului, naş a fiind vene rab i l a d o a m n ă văd . Cor. Bred iceanu , î n p r e z e n ţ a re p rezen tan ţ i lo r t u t u r o r au tor i tă ţ i lor pub l ice şi a u n u i pu blic n u m e r o s . Servicául d ivin a fost oficiat d e c l e ru l or todox în frunte c u Sf. Sa p r e o t u l Dr. A. Mihaescu, i a r r ă s p u n d e r i l e re l i gioase a u fost d a t e de „Reuniun e a r o m â n ă de c â n t ă r i şi m u zică" de s u b c o n d u c e r e a maes -truluiii Vidu. D u p ă ac tu l sf inţ i r i i p ă r . Dr. Mihaescu , a t ă lmăc i t s imbolu l u n u i d r a p e l ; d-1 prefect Dr. Co rneanu , a î n d e m n a t t ine r e t u l la ac t iv i ta te rodnică, i a r n a ş u l s t e a g u l u i d. prof. Tr . Lalescu, p r i n o f rumoasă c u v â n t a r e a a r ă t a t t i n e r e t u l u i d e l à studii', a c ţ i unea ce treibueşte desfăşur a t ă în j u r u l a c e s t u i s fân t d r a pel „spre a ţ ine t r e a z ă în conş t i in ţa p o p o r u l u i r o m â n , sufer i n ţ a b ă n ă ţ e a n ă " , ca astfel p r i n n o u a energ ie n a ţ i o n a l ă , să se îndrep te s i n g u r a încalc are, c a r e în t inează î ncă pămâni tu i noisitru s t r ămoşesc . Dur>ă m i n u n a t u l
SI a r i d e s e a m ă Cărţile bnnnlni creştin. No. 3.
BOLŞEVICII ŞI BISERICA, de Iuliu Maior. Blaj, 1925. Preţul 5 lei plus porto. 64 pagini.
Faţă de păgânirca tot mai mare a sufletelor şi nevoia apărării se impune tot mai mult. Aceasta o ştiu de mult şi oamenii luminaţi ai Blajului, centru de cultură românească şi creştină, de aceea lucrează cu felurite mijloace pentru apărarea sufletelor de multele ispite şi pentru scăparea celor căzuţi în ispită delà rău. Intre mijloacele întrebuinţate e şi pornirea unei biblioteci sub titlul Cărţile bunului creştin, din care au apărut până acum trei numere: Despre păcat, Fiţi desăvârşiţi! şi Bolşevicii şi biserica.
In broşura a treia se dau lămuriri foarte clare despre felul, cum s'a născut bolşevismul, cine sunt socialiştii, cine sunt şi ce spun bolşevicii, nebuniile lor, ţinuta lor faţă de cultură şi acasă la ei, la ce sunt buni bolşevicii şi cum se ţin la putere. Pe urmă se arată, pe temeiul învăţăturilor creştine, leacul împotriva bolşevismului.
Cartea merită o răspândire cât mai mare la poporul nostru, mai ales că e scrisă într'o limbă uşoară şi plăcută şi e plină de pilde potrivite cu priceperea lui.
v. 1.
idiscurs, ia u r m a t preşedin te le ce rcu lu i , d-1 Gth. Sur las iu , c a r e a m u l ţ u m i t vorbi tor i lor p e n t r u u r ă r i l e f ăcu te şi p e n t r u idragos-tea m a n i f e s t a t ă fa ţă d e s tu denţ i , f ă când p r o m i s i u n e , că se va măzui s ă d u c ă la b u n sfârş i t ope ra începu tă .
In fosta g r ă d i n ă a Concordiei , azi a i n t e r n a t u l u i Eforiei Liceului „Coriolan Brediceanu", a avut loc o „masă academică" la care au luat parte d-nii prof. T. Lalescu I. Vidu, Gh. Bireescu consilier la primăria Timişoara şi alţi intelectuali. S'au ţinut câteva toasturi, cu care prilej d. prof. T. Lalescu a dăruit 5000 de lei pentru Căminul Bănăţean şi o cupă, care va fi păstrată de către secţia universitară, care în decursul unui an va strânge cea mai mare sumă pentru acelaş scop.
La ora 5 după masă, a avut loc, pe terenul societăţii „Vulturii", concursul de foot-bal între echipele româneşti „Banatul" din Timişoara şi „Vulturii" din Lugoj, terminându-se după două prelungiri, cu 2:1 în favoarea „Banatului".
Astfel au decurs serbările tine-rimei studioase bănăţene într'o perfectă ordine şi demnitate, dând dovadă de înţelepciune, în aceste clipe de frământări fireşti în care se zbate, în dorinţa de a-şi vedea poporul românesc ridicat la cele mai înalte aspiraţiuni, aşa cum se cuvine unui popor liber, în ţara lui proprie.
Dee Dumnezeu, să-şi vadă cât de curând realizat acest ideal.
Concertul corolui bucnreştean „Căutarea românească"
„Cântarea României" din Bucureşti, societate care a dus faima muzicei româneşti şi peste hotarele acestei ţări, a concertat şi în oraşul nostru, în seara züei de 29
Aprüie, cu prilejul în toarcem din Belgrad şi Reşiţa, debutând cu un bogat şi variat program.
Publicul lugojan, pricepător şi iubitor de ar tă muzicală, datorită activităţii unui Vidu şi Brediceanu Tiberiu, s'a grăbit să răspundă chemării, ocupând complect sala
Teatrului orăşenesc. Cu toată oboseala unui lung tur
neu, corul condus de magica baghetă a dirijorului Botez, a stârnit admiraţia şi aplauzele publicului auditor, fiind uimit de perfecţiunea tehnicei, a nuanţări i şi preciziei. 0 mică observaţie e de făcut în ce priveşte proporţia vocilor. Forţa vocilor bărbăteşti în general şi a tenorului în special n'a fost suficient reprezentată faţă de aceea a sopranilor şi alţilor, cel puţin în formaţiunea în care s'a prezentat la Lugoj.
A făcut o foarte frumoasă impresie aspectul pitoresc al costumelor naţionale ăl doamnelor şi domnişoarelor, reprezentând variaţia stilurilor din diferitele ţinuturi, precum a impresionat plăcut frumoasa însuşire a coriştilor, de a cânta toate bucăţile pe dinafară.
Dirigentul şi cântăreţii au fost îndelung aplaudaţi.
După terminarea concertului, corul a luat masa înpreună cu reprezentanţii autorităţilor, ofiţe-rimea garnizoanei şi alt public, în sala Dacia. Au toastat d. primar Harambaşa, d. Botez, d. Colonel Păcurar iu şi d. Butoiu, inspector administrativ. In tot timpul, muzica militară, pusă la dispoziţie gratuit de comandamentul garnizoanei, a distrat publicul, iar după ridicarea mesei, s'a improvizat o frumoasă petrecere dansantă.
La ora 3 dimineaţa corul s'a îndreptat spre gară, urmând să-şi continue drumul spre Oraviţa, unde asemena vor concerta.
Hont! F n p c s c n
Societatea pe acţiuni Cultura Poporului Vedem că avem presă puternică fi nu-i a sufletului curat roma
nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare sl economice ei sunt ale neprietinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi străinii, — ei totuş majoritatea românilor se îndeletniceşte cu naţionalism sentimental in loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.
Trăim în vremea faptelor. La finanţa naţională, să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la întreprinderi de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.
„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, cu un capital de 3 millioane cu drept de emisiune pună la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftine şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipări1
Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce priveşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pentru populurizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ, la societăţi cooperative, ş. a.
O acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei asemeni instituţii sunt rugaţi să contribue cu obolul puţin ce-l au, — căci picătură cu picătură se face marea.
Avem nădejde în oamenii de bine şi de fapte, căci tot se mai găsesc în această ţară.
Deocamdată primim înscrierile iar cănd vom publica statutele societăţii pe acţiuni „Cultura Poporului", fiecare va trebui să verse cotele necesare.
In fiecare număr vom publica numele sub scriitorilor :
Suma din urmă Lei 73.800
D-l llie Drăghici, din Pa^nova (C.-Severin) 1 acţiune „ 200 D-l Ion Vacaru, din Băicoi (Prahova) 20 „ „ 5000 D-l Epa, Balamace, insp. general Bucureşti 20 „ „ 4000
Pagina é OULTVMA POPORULUI Nwmârul III
VIAŢA LUI U S U S Y. Inaîntemerg'ătorul
I n ѵачетііе ѵѳоЪі (proorocii аді prooroci t , c ă îniaintie 'de airă-tiarea în Іишоіе a MânituitoruiLuiij аѳ v a laräta u n prooroc , c a r e via pregă t i inimité oiaimieiniloir p e n t r u p r i m i r e a siiaxteiar iui învăţăturii,.
Aces ta a fost Ioan Botezătorul* cel idin u r m ă prooroc au dogii cetei vieiciii, c a r e s ' a înăsuot ou işeaeă l u n i î n a i n t e 'de iisus şi c a r e se n u m e ş t e „ I n a i n t e m e r g à t o r u l " Doniiiuiiui.
T a t ă l l u i a i o s t Zaxihairi©, p reo t a l ibisierdcei d i n Ie rusa l im, i a r maimă-isa se mumia Ei i sabe ta . Amânidoi e r a u o a m e n i ibuni şi' t emă to r i ide D:uanneizieu, d a r n u a v e a u copi i . Î n t r e a g a tar vdia-ţu a u r u g a t pe Duimneizeu s ă le d ă r u i a s c ă u n p r u n c , oare s ă ie lie a j u t o r ş i m â n g â i e r e l a b ă t r â n e ţ e . u u # â c i u n e a lor a i o s t i n să zada rn i că ş i lastrei, a u îmibătrâni t lamândoi c u d u r e r e a in sui'iet.
I n iziiieie ibătrâneiţelor Zacluarie s 'a idus i a b i se r ica din Ierusa l im , c a să s lu j ească ia a l t a r u l t ămâ ie r i i . Tocmai a t u n c i e r a la r â n d s ă p t ă m â n a preoiţiior idin c i a s a i n c a r e a ios t î m p ă r ţ i t ei. I n v r e m e ce s iu jea , d in t r ' o 'dată s ' a larâtat u n î n g e r i a d r e a p t a a l t a r u l u i . I .__ '. 4
Zaciiaràe s 'a s p ă i m â n t a t , iair î n g e r u l i - a g r ă i t : — Niu te t e m e Zactuarie, c ă s ' a lauizit r u g ă c i u n e a ta . F e m e i a
t a E i i s abe t a va n a ş t e u n fiu şi ve i 'Ciieima mumele i u i Ioan . Şi mulţi se vor ibuoura die n a ş t e r e a l u i P e m u l ţ i dim fiii lud l z ra i i îi v a în toa rce ,1a D u m n e z e u . E l va g ă t i D o m n u l u i (adică i u i l i sus) popor d e s ă v â r ş i t !
Zacluarie n ' a v r u t s ă c r e a d ă cuv in t e lo r înge ru lu i , spumând, că ied es te ibătrâm, i a r E i i sabe ta îmaiintată în zále.
î n g e r u l a r ă s p u n s : — E u s u n t i i avr i i l , îngerul l u i Duimneaeiu şi s u n i t r imis , c a
să-ţiii s p u n acestea , tji i a tă , vei rămânea m u t ş i n u vei m a i p u t e a gră i , pana m ceasu l c â n d se v a n a ş t e p r u n c u l , fuindcâ n ' a i c r ezu t •cuviinţelor me le .
Aşa s 'a şi în i tâmpiat . Zacmarie a r ă m a s m u t . P o p o r u l u i , c a r e a ş t ep t a îm iDoseaicâ n a făcut tsemn c u mânoie , c a să se depăr teze .
iar d u p ă ce şi-a împlinit isăptămâma sla î n t o r s şi el ia c a s a sa, r ă m â n â n d m u t v r e m e d e nouă l u n i u e zile. Atunci Elaisaoeta a n ă s c u t i iu ş i s ' a b u c u r a t i n t r u m u m a sa , văzând, c ă D u m n e z e u ş i -a făcu t imiiâ cu d â n s a . -
im z i u a a o p t a d u p ă n a ş t e r e s ' a u a d u n a t t o a t e rudemiile l u i Zaciiariie şi a Euisabetei, c a s ă t a ie impirejur p r u n c u l şi sâ-i p u n ă mume. Mul ţ i poi ' t iau, c a , s â - i p u n ă numedie z>acmaile. D a r Kitsa-veta 'zicea sâni p u n ă т щ ц а і е Ioan . -Kuuenüle z iceau : JNume n u est© î n t r e ruden i i l e voas t re , c a r e s e p o a r t e ace s t mume.
A t u n c i Zaci iar ie a c e r u t o t ă M i ţ ă ide c e a r ă şi a s c r i s : I o a n să-i lue n u m e l e l u i ! Im aceasxă сщхіга i-s 'a idescmis granuù ş i a l ă u d a t p e D uumezeu prim um câmtee № u i m o e , spuinamu, ca prum-cu l n o u n ă s c u t s e via cinema prooroc ial loeilui "'eiainaiit îşi c ă v a pregătii canea acemia , c a r e va i n u r e p t a picioiareie o a m e n i l o r pe ca i ea păcm.
N a ş t e r e a lud Ioan Boteză to ru l no i c reş t in i i o 'Sărbătorim in zjiua ide '£Á liujnte, i a iSanzaemei, t o c m a i cu ü luni m a i n t e ue na ş t e r ea Jui l i sus .
I n a c e a s t ă zi se înche ie p r i m ă v a r a ş i se î ncepe va ra , întoc-miaá c u m p e t i m p u l maşteri i i u i i oan u o t e z ă t o r u i s a micmeaat legea vécue ,şi s ' a începu t l egea c ea n o u ă .
Vestirea naşterii l u i î i sus .
"~~ Lnainte de n a ş t e r e a l u i i o a n c u t re i l u n i de zile Ar.cn.ange-iul u a v r i i l s 'a a u s ş i l a fecioiara Mania î n iNaizaret. i n t r â n d m casa ei, aiiliangeiiui ш z is : ,
—• Б и с ш а - t e cea-'ce e ş t i plimă de d a r , D o m n u l es te c u t i n e ! Bine-icuivâmtatâ esta t u in t re femei !
Auz ind aces t e cuv in t e , iMaria s'a s p ă i m â n t a t , i a r î n g e r u l a g r ă i t :
— N u t e teme Marie, c ă a i a f la t ibar î n a i n t e a i u i D u m n e z e u . Ia tă , vei diuia im p â n t e c e şi ve i n a ş t e i i u ş i ved c n e m a n u m e l e l u i l i sus . El v a fi muare ş i F iu l ce lu i preai înai t s e v a c h e m a !
Manila a tunc i a z i s c ă t r e înge r : C u m v a i i aceas t a , ide vre-me-ce e u mu c u n o s c b ă r b a t ?
i lăspuinzând î n g e r u l іча аш: S f â n t u l Dum se va pogor î pe s t e t ine ş i p u t e r e a сешиі preamial t te v a u m b r i . De-aceea ş i SIamtui ca re isc1 v a n a ş t e ;idin tine Ului lud D u m n e z e u s e v a c n e m a !
ins fâ r ş i t Mar i a a z i s : I a t ă , e u r o a b a D o m n u l u i ! F i e m i e d u p ă c u v â n t u l t ă u !
I n ace s t c h i p D u m n e z e u a ves t i t p r i n A r e b a n g e i u i Gavri i i n a ş t e r e a F i u l u i s ă u , c a i e a v e a s ă se î n t â m p l e in cnap mimumat. Lia D u m n e z e u indicai u n l u c r u mu e s t e cu neputi inţă. иенасееа 'şi noi, s ă a v e m t o t d e a u n a încreiderei î n Diummezeu, c a r e a făcut l uc ru r i m a r i ş i m i n u n a t e p e n t r u a n o a s t r ă m â n t u i r e .
Vest i rea maşteri i i u i l i s u s Hriisitos o sărbătoir im î n 25 Mart ie , la s ă r b ă t o a r e a ts une i - Vestiri . A t u n c i est© ş i î n c e p u t u l pri imăve-rdd, î n s e m n â n d p r i m ă v a r a a d e v â r a t e i vie ţ i a eu i le te ior omeneş t i . Luvinteiie Arbiangeiului iGiavriil i e r o s t i m ş i moi im r u g ă c i u n e a ^Născă toare d e a jumnezeu" .
D u p ă a c e a s t ă i n t â m p i a r e M a r i a s 'a d u s ş i a ce rce t a t p e El i -isabeta, c a r e iii e r a r u d e n i e ş i l a c a s a c ă r e i a a s t a t vre-o t r e i lun i , a p o i s 'a î n to r s i a c a s a sa , laş teptând c u î n c r e d e r e s ă s e împ l i nească c u v i n t e l e înge ru lu i .
VI. Naşterea lui l î r u s .
' î m p ă r a t u l Oetav ian A u g u s t a d a t p o r u n c ă s ă se s c r i e toţ i oameni i , do r ind s ă c u n o a s c ă n u m ă r u l cetăţeinilor impără ţae i sale . To t o m u l t r ebu i a s ă s e lînsicrde în ce ta tea , d e urna© s e itrăgea n e a m u l i u i .
N e a m u l i u i iosdi' ş i iai Măr ie i s e ti'ăgea idin o r a şu l Vdlfiaim (Betleem), c e t a t e a lud David, î n l udea . Au p l eca t a ş a d a r ' amândoi că t r e Viiiiiaim, c a s ă impuinescă p o r u n c a impariatudiuiL
La Viiii'iaim au a j u n s c ă t r e s e a r ă ş i a u ce rca t isă-şi gă sea scă locuin ţă . Dar î n aces t o r a ş s ' au a d u n a t o m u l ţ i m e de o a m e n i d in t o a t e p ă r ţ i l e Şi toa te locu in ţe le e r a u pun© de s t re in i , c a r i a u ven i t s ă se .scrie. Atunaii a u ieş i t i a c a p ă t u l o r a ş u l u i .
Aici a u g ă s i t o peş t e r ă . In j u r u l Vdifiaimuiui îşi p ă ş t e a u t u r mele o m u l ţ i m e d e păs to r i , c a r i î n v r e m e de p loa ie sin f u r t u n ă îş i a d ă p o s t e a u t u r m e l e în p e ş t e r a laceasta. ue-aiceea, î n pe ş t e r ă se găs i au şi iesle, p e n t r u v i te .
Im a c e a s t ă p e ş t e r ă s ' a a d ă p o s t i t iosif şi c u Miaria, tocmai îm n o a p t e a a c e e a s fân tă , c â n d s 'a împ,iùnit v r e m e a c a s ă se mască M â n t u i t o r u i luimii. Aici, î n i es lea v i te lor s 'a n ă s c u t F i u l cel i ub i t al lui D u m n e z e u . Dupăce s'a n ă s c u t p r u n c u l , F e c i o a r a Mar ia F a î n făşa t işdi 1-a cu i ca t îm iesle .
N a ş t e r e a i u i l i s u s s ' a î n t â m p l a t îm vremea , c â n d s 'a sc r i s toată l u m e a , î n s e m n â n d că iei a v e a s ă c h e m e i a m â n t u i r e p e toţ i oiamendi', ideia um c a p ă t i a autul a i p ă m â n t u l u i . S'a n ă s c u t îm p e ş t e r ă îşi î n ies lea vitelor, c a cei mai) s ă r a c i o a m e n i , î n v ă -tându^me p r i n a c e a s t a să f im îşi no i umiiiiţi, căc i şi el s ' a lumiiit p e s ine. F i u a l lu i D u m n e z e u f i ind, fiu a l o m u l u i s ' a făcu t .
N a ş t e r e a i u i l i sus o sanbàtoriini i a Crăc iun , c a r e e s te urna d i n cele m a i l u m i n a t e s ă rbă to r i al© biiserdcedi c reş t ineş t i .
^ 4 VII. îngerii şi păstorii.
Păs tor i i , cânii îşi p ă ş t e a u t u r m e l e î n j 'u ru l V ü l a i m u lu i a u văzu t îm n o a p t e a aceea m ă r i r e a Iu i D u m n e z e u s t r ă l u c i n d în ju r u l lor. A u văzu t o l u m i n ă m a r e ş i s ' a u s p ă i m â n t a t . Atunc i , s 'a
' i v i t u n înger , c a r e a s ta t î n a i n t e a lor şi i e -a z is : — Nu v ă t emeţ i , c ă ia tă , vă s p u n v o u ă bucur ie imiare, c a r e v a fi
p e n t r u tot poporu l . Astăzi s 'a n ă s c u t vouă î n ce t a t ea l u i Dav id Mân tu i to r , car© es te Hr i s tos D o m n u l ! I-a î n d e m n a t apoü s ă se d u c ă la Vifiadm, căc i îl vo r găs i în făşa t şi c u l c a t î n iesle.
D u p ă cuv in te le acestea, s ' au ivit o m u l ţ i m e d e înger i , cani' l ă u d a u şi p r e a m ă r i a u pe D u m n e z e u c â n t â n d : Măr i r e î n t r u cei de s u s lud D u m n e z e u şi pe p ă m â n t p a c e ş i î n t r e o a m e n i b u n ă învoire !
Păs to r i i işd-au î m p r e u n a t g l a s u r i l e c u al© îngeri lor , l ă u d â n d şi ei pe Dumnezeu . Apoi a u zis undd c ă t r e a l ţ i i : S ă m e r g e m ia ViilfLaim ş i s ă v e d e m luc ru l , pe ca r e nd 1-a 'a ră ta t n o n ă D o m n u l !
S 'au d u s ;la peş t e ra d i n Vifiadm şd a u af la t pe Iosdf şi pe Mar ia şi p r u n c u l c u l c a t în iesie. S 'au încbimat p r u n c u l u i , s p u n â n d l u i Iosif şfl Măriei cele ce іенаи auz i t ei d e l à înger .
Cântecu l înger i lor şi al păs to r i lo r a fost c â n t e c u l păci i şi al b u n e i în ţe leger i în t re oamen i . A t u n c i s'a împliniit p rooroc i rea lu i I sa ia proorocul , c a r e s p u n e a d e s p r e l i sus , c ă el v a fi „domn a l păcii şi pă r in t e l e ѵ ѳ а е и і ш c© v a s ă fie".
s t i ' i r a i i P O P A .
Societatea „Freamătul' In oraşul Hotin din Moldova de peste Prut, exista societatea
culturală „Freamătul", eare contribue mult la luminarea moldovenilor.
In anul acesta adunarsa generală a societăţii, a ales următorul comitet :
Preşedinte d. Pauş Epaminonda avocat, vicepreşedinţi : Ionesou C. avocat, Beyrodnăi N. directorul şeoalei normale, secretar d. Pâlnie G. prof. şcoala profesională, casier d. Babor T. prof. liceul de băeţi, bibliotecar d. Macarioiuc I. prof. la liceul de băeţi, econom d. Sotniţchi D. prof. la liceul de băeţi, membri: d. Proţenco Vladimir director la liceul de băeţi şi preotul Grimaoschi, econom stadrofor, cenzori : d. Ghilieo-vici V. pedsgog la liceul de băeţi şi Macri D. funcţionar la administraţia financiară.
lor s'a alcătuit preşedenţia de
Extnrsia basarabenilor In ziua de 2 7 Aprilie s'a întru
nit în localul primăriei, convocaţi de d-1 primar 0 . Torna, reprezentanţii autorităţilor şi un număr de personalităţi, pentru a discuta cu privire la organizarea primirei celei o mie de basarabeni, ce vor vizita laşul.
Se ştie că iniţiativa acestei excursii este luată de Atentul popular Tătâraşi, Iaşi. Aceşti o mie de excursionişti vor fi gospodari, fruntaşi şi intelectuali ai satelor din nordul Basarabiei, Hotin, Soroea, Bălţi şi Orhei.
Pentru primirea un comitet subt onoarea I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, subt preşedenţia activă a d lui C. Torna, primarul oraşului. Din acest comitet fac parte d-nii P. Fântânaru, prefectul judeţului ; Colonel Ionescu, prefect de poliţie ; Ai. Slatinearm, rectorul universităţii; general Zadic, comandantul corpului IV armată; C. N. Ifrirn, preşedintele Ateneului; I. Găvănesau, preşedintele Ligei Calturale, secţia Iaşi; I. Simiontscu, prof, univ.; M. Sadoveanu, membru al Academiei ; Popeia, inspector general alinvăţă-mânralui primar ; Penescu, directorul Teatrului Naţional; S. S. părintele Valeriu lordăchescu, rectorul seminarului; Niţesou, director regional C. F. R. ; Teodor Bădârău, directorul Liceuhn Internat, şi alţii.
Din sânul acestui comitet s'a ales o delegaţie restrânsă compusă din d-nii C. Torna, C. N. Krim, inspector general Popeia, şi colonel Ionescu, prefectul de poliţie. Comitetul a fixat în trăsături generale programul acestei excursiuni.
Sosirea cu tren special va avea loc In ziua de 2 7 Mai după amiază. Dl Torna va interveni pentru a căpăta, dană se poate gratuitatea pe C. F. R. Recepţiunea oaspeţilor se va face în sala Teatrului Naţional, unde se va rosti cuvântări de bună venire. Seara la ora 7 va avea loc un serviciu religios de vecernie, la Mitropolie, iar ia orele 8 o masă dată de primărie în Grădina Copou. A doua zi 2 8 Mai (Sărbătoarea Eroilor) excursioniştii voV lua parte la serviciul relegios din catedrala Mitropoliei, şi vor porni în fruntea cortegiului către cimitirul Eternitatea.
La оѵл 1 după amiază va avea loc o masă, oferită de primărie, in frumoasa ogradă a bisericii Sf-ţii Voevozi-Roşea, dia Tál araşi. Vor fi aduşi şi 100 - de ţărani fruntaşi din judeţul Iaşi, ţărani cari vor fi împărţiţi printre ţăranii basarabeni.
Vizitarea monumentelor şi instituţiilor oraşului, se va face în după ameaza ziiei de 2 8 şi în dimineaţa яііеі de 2 9 . Intre instituţiile vizitate vor fi: bisericile, Trei-Erarhi, Sf. Nicolae Domnesc, Golia, Palatul Domnesc eu statuia lui Ştefan cel Mare, Universitatea, Aieneul Popular Tătăraşi, Pinacoteca ş. a.
Vizita se va iaee în grupuri de câte o sută, călăuziţi de către preoţi ii profesori ieşeni. In seara zilei ie 2 8 Mai va avea loc la Teatrul Naţional o serbare, constând din coruri, recitară, muzică instrumentala, produse de excursionişti.
In după ameaza zilei de 2 9 , va avea loc tot la Teatrul Naţional un fcBiival artistic, dat în cinstea oaspeţilor, care va consta din o scurtă piesă de teatru, coruri, recitări, ş. a.
Găzduirea se va faee astfel: sătenii la cazărmile Reg. 1 3 Roşiori, preoţii, învăţătorii şi d-nele la Şcoala Normală de fete, Liceul Internat şi Seminarul Veniamin Costachi.
Masa va fi gratuită. Două mese date de Fundaţia Culturală „Principele Carol," două oferite de primărie şi una cea din sara plecărei oferită de prefectura de judeţ.
Plecarea excursioniştilor din Iaşi, va avea loc în ziua de 2 9 Mai ora S sara. însemnătatea unor asemenea manifestări, din punct de vedere al legăturilor sufleteşti, nu scapă nici unui bun român iar autorităţile ieşene merită toată lauda, în frunte cu primarul oraşului, pentru entuziasmul şi convingerea calda eu care au îmbrăţişat iniţiativa Ateneului popular Tatăraş. c , H.
C r o n i c a s p o r t i v ă
Un râu din valea Mureşului Frumoase şi mândre bogăţii se
ascund In sânul pământului nostru românesc; darnic a fost Dumnezeu cu noi şi In ceeace priveşte bogăţia solului, care bogăţie brăzdează faţa binecuvântată a pământului nostru. Şi darnic a fost Părintele Cerescjşi cu românii din valea Mureşului (de sus) dâruindu-i pe aceştia atât cu pământ bun de cultură deoparte şi de alta a apei amintite (unde satele se ţin lanţ ca mărgelele înşirate pe-o aţă ca : Râsbojnea, Deda Bistra, Deda, Filea, Rusii-Munţi ş. a.) cât şi cu păduri întinse presărate cu păşuni pentru hrana vitelor !
Dar ce folos de darurile şi bunătăţile ce moştenesc când nu ştiu cum să întrebuinţeze cu folos aceste daruri, risipindu-le şi stricându-le într'un mod cu toiul barbar.
Aşa s'a întâmplat în unele părţi din valea Mureşului cu preţioasa bogăţie a codrilor noştri falnici.
Cele mai multe din pădurile acestea au fost vândute pe preţur1 de nimic, unor societăţi de exploatare străine, cari şi-au instalat aici fabrici pentru industrializarea lemnelor din regiunea aceasta. Dar nu numai că jefuiesc avutul statului nostru, răpin-du-i nişte venituri însemnate, cari ar fi putut trece In istoria ţării noastre, dar mai aduc o pagubă şi cea mai mare pentru timpurile viitoare.
Nimeni nu se interesează de modul cum se face tăierea acestor păduri. Străinii exploatează aceste păduri uzând de mijloacele cele mai barbare, pentru a termina odată cu ele şi atunci îşi iau fabricele cu frumoasele câştiguri de milioane, pentru a se instala In alte părţi sau a se retrage într'un oraş de seamă, unde trăiesc împărăteşte.
Nimeni nu se gândeşte ca legea de exploatare a pădurilor să se respecte aşa cum ar trebui. r
Dar In urmă ce va rămânea? Dealurile şi coastele munţilor chei. Şi de pe acum îşi începe natura
acţiunea sa destructivă pe coastele acestor munţi!
Puhoaiele cele repezi, torentele din munţi, nemaigăsind niciun obstacol In cale, pornesc printre pietre cu o furie nebună, începe a măcina cu încetul pietrele cele tari, ducând la vale stratul acoperit cu covorul catifelat de iarbă verde, lăsând afară In bătaia soarelui creerii muntelui de piatră, cari cu timpul se macină şi ei, sunt duşi In vale pentru a distruge drumurile şi şoselele ce duc la Ghimeş-Palanca, pentru a strica case şi poduri.
lată deci care e răul cel mare. Din munţi frumoşi acoperiţi cu pă
duri şi păşuni, avem dealuri sterpe, la cari ne vom îndrepta cu jale privirea.
Să ne gândim serios la răul ce ne aşteaptă, dacă tăierea pădurilor în felul acesta (fără a se face replan-tarea) va continua, dacă aceste societăţi de lăcuste cotropitoare, cari tind a pune mâna pe toate pădurile noastre din părţile acestea, vor continua să funcţioneze mereu.
Ce bine ar fi dacă aceste societăţi străine, ar fi înlocuite cu nişte societăţi cooperative româneşti.
Dar cine să i îndemne pe cetăţeni şi să i sfătuiască la aceasta?
Unde ne sunt oamenii de iniţiativă din părţile acestea?
Dar să hrănim In noi dulcea iluzie şi speranţă că lucrurile se vor îndrepta cât mai curând.
D. Gh- Popovici, învăţător.
M E f » A C Ţ I O X A JLIi!
pRIETENII noştri. In toate ora-* şele, târguşoarele şi ooraunile rurale din Româaia, vrem să avem prieteni grupaţi în jurul mişcării noastre culturale. Ei vor trebui să ne Sirie în foae ; fapte bune, mişcarea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în care trăesc. Ştiri de asemenea natură încât să intereseze intelectualii oraşelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea delà sate, prietenii ne vor trimite aderarea lor, iar redacţia le va răspunde ce au de făcut.
RUGĂN pe abonaţii noştri din America, dacă nu primesc
foaea regulat să facă cunoscut administraţiei noastre, pentru a li-se trimite foile lipsă. Delà noi să expediază în bună regulă.
România-Tnrcia 1—2 (0:0) Raport de corner H : L
Jocul a fost slab ; ne-am fi aşteptat la o partidă mult mai interesantă. Prima repriză, a fost în avantajul românilor cari au dominat pe turci net. Rezultatul de cornere 7 :1 p. România ne arată acest lucru.
In repriza doua, Turcia ne arată un joc vioi. Popovici şi Deleanu nu mai ştiu ce să facă. Stroescu se întrebuinţează des şi cu succes. Iu cele din urmă centrul haw ture Humid bey, găureşte pentru prima uată poarta română. In urma unui „fam" a lui Aii Munif, Chifor bate, Brauchier interceptează cu capul şi egalează în aplauzele publicului. Turcia contrariată atacă şi în urma unui efort personal Babridebe marchează panctul aducător victorii.
Echipele au fost arbitrate de Roiton admirabil în formaţiunile următoare :
Turcia: Hamid Bey, Codri Bey, Aly Munif, Kennal Riiat Bey, Humid Bey, Saadi Bey, Mehmet Bey, Alodine Bey, Zéehi Bey, Sabich Bty, şi Babridebe.
România : Stroescu (Colţea Bucureşti); Popovici (Juventur, Bucureşti), Deleanu (Tricolor, Bucureşti), Gelier (Braşovia, Braşov), Toth (Braşovia, Braşov), Czeh (Juventus, Bucureşti), Charks (Tricolor, Bucureşti), Brauchler (Juventus, Bucureşti), Chifor (Victoria, Cluj), Bonciocat (Universitatea, Cluj), şi Cipcigan (Victoria, Cluj).
Consideraţii asnpra jucătorilor : Hamid Bey nu s'a întrebuinţat
deloc pentrucâ apărarea turcă nu lăsa să treacă nimic.
Aii Munif, cel mai bun om din echipa ţuică, posedă un joc ştiinţific cu capul şi degajări lungi. Tovarăşul lui Cadri Bsy na a fost mai prejos. Ambii formează o pereche de înaintaşi de nepătruns. Ne aminteşte perechea bucureşteană din 1 9 2 4 : Swolensky-Tetzko. Din mijlocaşi şi înaintaşi niciunul n'a produs un joc mai interesant pentrueă nu era armonie. Fiecare numai cu eforturi personale.
Stroescu a jucat admirabil. Na i-se poate imputa niciun punct. Mereu a fost la locul său şi a apărat bine. Dacă ar fi fost altul rezultatul ar fi fost mai ridicat. Deleanu cu Popovici s'au înţeles bine eomplectându-şi lipsurile unuia altuia.
Linia mijlocaşilor a fost mijlooie afară de Czeh care poate fi învinuit de înfrângere.
Delà înaintaşi au făcut bine Brachler, Charles şi mai puţin bine Chifor şi Bonciucar. Cipcigan n'a fost înti'o zi bună.
De ce am fost înfrânţi? Din cauza unor match-uri inter
naţionale Aradul, Oradia-Mare şi Timişoara nu ne-au putut trimite pe cei mai buni echipieri locali.
Apoi din cauza unei inversiuni (se stabilise să se joace întâi mateh-ul interurban Bucureşti-Con-stantinopol), echipierii n'au avut timp când să fie anunţaţi şi să vină. Echipa noastră naţională n'a avut antrenamentul şi coeziunea necesară pentrueă jucau între ei pentru prima dată.
Bucureştl-Cluj 2 :1 (2:0) Jocul a fost lipsit de interes şi
presărat mai ales în al doilea mi-temps cu incidente regretabile când s'au retras după teren urmând să apară după 10 minute.
Echipele, la fluerul arbitrului, dl Suciu, s'au prezentat In formaţiile următoare :
C l u j : Lazăr; Daşi şi Huza; Popp, Hiţiegan şi Cipcigan ; Blaju, Guga şi Bonciucat.
B u c u r e ş t i : Stroescu, Popovici, Deleanu, Migotti, Pipa, Cezeh, Froaio, Melchior, Moretti, Branchier, Charles.
In minutul 2 1 Bucureşti marchează prin Branchier un gool in aplauzele publicului. După 2 minute Moretti trimite în goolul lui Lazăr o bombă mărind scorul la 2 : 0 . Clujenii se sforţează mult şi cauzează pe Guga, Cipcigan dar nu poate sa egaleze fie din pricina
nenorocului, fie din eauză că nu ştiu să folosească momente favorabile.
După pauză, clujenii se reculeg şi reuşesc să închege combinaţii frumoase conduse de Guga care marchează primul şi ultimul punct pentru echipa sa.
* jucat următoarele S'au mai
match-uri : Juventus-Val-Vârtej 2—0 (0:0). Barbu Nemţeanu-Esperanto 0—0
(0:0) . Elveţia-Ovidiu 2—1 (0:1) .
*
Match-ul Constantinopol - Bucureşti s'a terminat cu rezultatul de 1 - 1 (0:1) .
Duminecă a avut ioc la Buzău un concurs sportiv la care au luat parte: Liceul „Spini Haret" din Bucureşti, echipa liceului buzoian şi cercetaşii locali.
Primirea la gară a fost foarte frumoasă. După masă a avut loc concursul, lată rezultatele technice:
60 m. plat: I. Moldoveanu C. (L. Sp. H.)., II. Iaroslavici F. (L. Sp. H), şi III. M. Aurel (L. Sp. H.) 7 sec. 4/5.
100 m. plat. : I. Virgil I. (L. Sp. H ) II. Mezincescu (L. Sp. H ) , III. Lawosky (Buzău). 11 ses. 4/5.
1500m. (demi-fond) : I. Mălureanu (L. Sp. H.), II. Virgil (Buzău) III. Rusney (Buzău).
Sărit. înălţime m avânt : I. Virgil I. (L. Sp. H) 1-50 m., H. Mărcu-lescu (Buzău) 1*55 m.
Sărit, lung cu avânt: Virgil I. (L. Sp. H.) 6'01 m. II. Liwosky (Buzău) 5 6 0 m. III. Lezincescu (L. Sp. H.) 5 4 0 m.
Disc : I. Virgil I. (L. Sp. H-) 34 m.. II. Focşa D. (L. Sp. H.) 25 m., III. Teodorescu (Buzău) 24 m. •
Greutate : Teodorescu (Buzău) 10 34 m., II. Virgil I. (L. Sp. H.) 10 30 m.
Lance : Teodorescu (Buzău) 36.75 m., II. Virgil I. (L. Sp. H ) 37-26 m.
Wolley Bail; L. Sp.Haret: Ţeţu, Tomesou Const (cpt.), Orezeanu M , Georgescu L, Noica C. şi G?or-gescu I. Această echipă învinge uşor o echipă buzoiană cu 15—7. S'au remarcat: Tomescu şi Noica delà învingători şi Liwosky delà învinşi.
Cage-Ball : 1—1. S'au remarcat : Virgil I., Focşa şi Ghinea A., delà Spiru Haret iar delà Buzău Teodorescu şi Ru3ney.
Tracţiunea frânghiei a câştigat-o Buzăul.
Clasamentul a fost următorul: I. Liceul „Spiru Haret," 36 puncte, a câştigat o splendidă cupă de argint. II. Buzoieni 24 puncte. Un exemplu demn de imitat. Autorităţile n'au lipsit delà acest concurs luând parte în frunte cu prefectul judeţului.
Seara a avut loc un banchet la care au luat parte oaspeţii şi echi-perii buzoieni. Au ţinut cuvântări ocazionale d nii : senator Dungă, Liwoskî şi Focşa D. Toţi au fost de acord că numai prin sport se pot strânge legături de prietenie între tineri.
Echipa Liceului „Spiru Haret" a fost condusă la victorie de energicul profesor, dl G. Boian.
Radn N. Niculescn-Mislea
Cărţi şi reviste Calendarul Băncii, „Economia din
Focşani" pe anul 1925. Preţul 20 Iei. Focşani.
Ţara noastră, revistă, director Oct. Goga, Cluj.
Năzuinţa, revistă literară, anul 3 pe Martie şi Aprilie. Craiova, str. Chiriac 3.
Răsăritul, revistă, No. 29-32 pe Aprilie 1925. Bucureşti, str. Sf. Apostoli 22.
Cosînteana, revistă literară, anul 8 şi 9 pe April. Cluj Piaţa Cuza Vodă 16.
Glasul Bisericii, foae parohială, Brăila, str. N. Filipescu No. 134 bis.
Gândirea, revistă literară, anul 4 No 12 şi 13. str. Cantacuzino No. 2, Bucureşti.
Gândul nostru, revistă literară, anul 4 No. 1 şi 2 pe Martie şi Aprilie, Iaşi, etr. Sârăriei 117.
l i n £ ï t e ' É йЪШЪА Stt f * * а п » c e p o r c i i ş i v i t e l e ХМШШ. a ^ l U | l l r t • e o r l u l t e 8 e î m b o l n ă v e s c
Poţi asigura vitele contra bolilor fi poţi ajuta îngrâşarea lor prin fo
losirea puternicului.
W4 Щ - A
E S I M F E C T O al primmedicului veterinar David Elemér protejat cu marcă legală. X l ' I M A I M U L T ! Boală de porci, oălbează la oi, durere de gură la vitele cornute şi dalac. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmarie, preoţi, învăţători şi dnii proprietarii oare se ocupă cu valorificarea acestui folositor medicament. Vi kg. în cutie 20 de lei cu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau
320 de lei, dacă se trimite eu ramburs.
REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÂNIA:
SOÓS&COMP, TÂBGU-MJJBĂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA MARIA 2.
Io eomende răgim adresa exactă, Jndeţnl el posta altima.
Din Valea Prahovei Zilele acestea ne-am prezenţi
d-lui Pavel Dumitrescu, şef maisti sondor din comuna Băicoi, judeţi Prahova, delegatul societăţii petrt litere „Subsolul Român" din aceasi comună, iugându-1 să binevoias a ne da in formaţiuni asupra activ taţii societăţii „Subsolul Român D-sa eu mare dragoste ne-a d munieat că societatea „SubsoW Român" a luat fiinţă în anul 192Î cu un capital de 1 0 0 milioane < lei. Această societate pe acţiu s'a înfiinţat din muncitori şi fum ţionari ai petrolului pe baza Щ nurilor statului, iar capitalul f strâns în сзі mai scurt timp.
Capitalul e3te depus la bău1
până la distribuirea terenurilor sö tului care astăzi este în discuţi consiliului de mine. Această Ş1
cietate esta formată din specialii în îfemura petrolului, de aceia s
crede că va ii una din cele ts> mari societăţi româneşti de petro cu capital curat românesc. Cu toţ sperăm aceasta că conducătorii ţ^ noastre vor da tot concursul acesf societăţi.
Dl Pavel Dumitrescu ne-a pr° mis că ne va ţine în curent " activitatea acestei societăţi peof care îi mulţumim cu toată d1* gostea.
In ziua de 1 Mai, anul acesţjj s'a pus baza societăţii „Asocia?' funcţionarilor din industria petij lului" secţiunea Băicoi- Ţintea, j"1
Prahova. Aceasta asociaţie a 1 fiinţă în localitatea noastră In Щ , de 1 Maiu. Cu acest prilej se ţ
organiza o mare serbare сащ^ neascä pentru ziua de 16 Mai i pădurea Eforida din vecinătate comunei Băicoi. Această аегЦ, dată eu scopul strângerei геЦ^ nilor amicale între funcţiona din industria petrolului Ваім Ţintea. La aceste serbări vor i cele mai frumoase distracţii oigj nizate de câţiva tineri funcţionjA cu dragoste de muncă. Preda. | *
P i n В п с о т Ц
înfiinţarea cooperativei „Vânătorul"
Ziua de Duminică, 26 Arilie, a. a fost o zi de înălţare sufleteasi pentru comuna nostră, tităneşti-d jos pe Cerenmş. încă de la ora UM numeroase grupuri de ţărani, щ,, seriaşi şi intelectuali se îndrepta, spre noul local al cooperativei di Stăneşti, unde la ora 3 se ţinu adu narea generală de costituire
Sala mare a cooperativei іщр0
dobită irumos era plmă de ророгец curioşi să îee parte la această clipj măreaţă în aceasta regiune atâi exploatată de samsari.
La ora 3 şi jumătate sosiră dj Văşcăuţi preiectui Hîj Simion, cat a iniţiat înfiinţarea acestei coopera tive de consum precum şi învăţa torul Perei Alexandru, delegaţii cooperativei „înfrăţirea" din Văş cauţi.
Liupă ce primarul Huţuleac \ deschis adunarea, salutând oaspeţi a dat cuvântul d-lui prefect Щ Simion, care a arătat rostul co» peraţiei la 'noi în ţară şi folosinţa ei în massele poporului. Ь-sa a în lumină că cooperaţia nu esii lupta împotriva vreunei clase ciale sau bresle, ci ea are ca sco] de a feri populaţia de specula и ruşinată, ce a luat proporţii mai la sate şi oraşe precum şi de desvolta simţul de solidaritate ) unire între membri.
A luat apoi cuvântul d. instj'r^I tor Perei, care într'o lungă cuvânl] tare a dat explicaţii poporeniloş asupra însemnătăţii cooperativa precum şi rolul ei la sate.
Acei de faţă lămuriţi asupri scopului cooperaţiei, a trecut la înscrierea lor ca membri.
S'a înscris un număr mare à membri şi s'a subscris un capití iniţial trebuitor pentru inceputd operaţiilor.
S'a ales apoi consiliul de administraţie şi comisiunea censorilor dii oameni destoinici, cu tragere 4 inimă şi pricepuţi în ale cooperaţiei.
Venind vorba de botezul cooperaţiei a fost ales ca naş d. preferi Hîj Simion, care a propus să Ï numească cooperativa de consun „Vânătorul" fiind în această regiune cei mai mulţi vânători.
A fost primită cu entuziasm, torită muncii continue a S. Sal paroh Malec şi a primarului H» ţuleac Toader, s'a înfăpuit aceasti cooperativă atât de trebuincioas în târguşorul Stăneşti, căpătâm un local spaţios cu şase odăi. Se 1 înfiinţa şi o secţie agricolă.
La propunerea d-lui prefect ß Simion, s'a înaintat următoarea « legramă d-lui ministru Nistor, cart a fost primită cu entuziasm şi C strigăte de „Să trăiască":
D-Jui ministru Dr. Iancu AT«slc Cernă»<
Cu prilejul constituirei c ft, perativei „Vânătorul" în neştii-de-jos pe Ceremuş, pop(
laţia acestei comune fără deo# bire de origină şi confesiune. 11
exprimă D-Voastră сеіаіеапіщ\ de onoare al ei deplina sa гнс»| dere şi vă urează тиЦі ani m rioşi ca să desăvârşiţi opera <* desrobire economică a aced* provincii. Să ІгаЦі.
Prefect Hij Simion. Primar Teodor Hn(i№
Preot Malec Răze
Ш
Numărul III VÜZTUBA POPOMULV1 Pagina S
Lumina şi cultura „Zorilor"
Du'iminieca t r e m t ă s'a ţ i n u t în saloanele din str Imprimeriei 48, idiln Buicuneşti, ş eză toa rea cu l t u r a l ă „Zorile".
C u v â n t a r e a de idesichidere, a rosti t-o d. T. V. Andreescu , apo i d. P a u l Al. Macedonski , a făcut câ t eva c o m u n i c ă r i memlbrSlor societăţ i i .
iproigramul ar t is t ic , a fost (bine înoheigiat 'de domni i Matei , Ni-colaiu şi Rădulescu , artiştii iai T e a t r u l u i Naţ iona l , ca r i a u 'dovedit u n rea l ta lent .
S'a p r o d u s :î,n u r m ă t eno ru l C. Dani i trese a, c a r e a c â n t a t m a i m u l t e -bucăţi imluiztíoaile, idin o-pierile l u i Rossini', Verdi şi P u ccini, A c o m p a n i a m e n t u l Гіа ţ in u t 'd-na Silvia Genera l P a n t e l y l a u r e a t ă a c o n s e r v a t o r u l u i d in Par is - Dnsa a cân ta t şi câ teva bucă ţ i d in Massenet şi û h o p i n .
Şiezătoareia , ,Zoi i le" s 'a în -clieiat cu p iesa 'de t e a t r u „Lacheu l iconiţei", comieidie î n idouă ac te , de sc r i i to ru l Paviel Mace-donsiki. A u t o r u l a fost m u l t a -p l auda t , d e p u b l i c u l să l e i p l ine .
Interpreitele, diaşi d e b u t a n t e , s 'au p reze ta t b ine . R«iţinem, în t reacăt , numiele c â t o r v a d-re oare, d i n ro lu r i l e lucrărei ' t e a t ra le , a d- lui iMaicadonski, a u făc u t creaţ i i i Astfel, d e s p r e d-rele Nituişi M ă n t ă u ţ ă , intrepenetarea ro lu r i lo r eervitoareiii .şi ce l al' Lacheulu i Coniţei, se poa t e spune , că s'ia aiirmiat, ca o ooimiediană f run taşa . Deasiemienil Amtalia Gali, i n t e r p r e t a r o l u l u i d-nei Coistache, Dida Rădu lescu , M. Sil ivestru şi Micu ţa Lilly s ' au prezen ta t des tu ide b ine . In -teligienţa şi (drăgălaşa d - r ă Si l i ves t ru , a s m u l s rniblicului, a p lauze, ibine mer i t a t e .
Un mare ш е щ are şi directo ru l a r t i s t i c şi de scenă , a l „Zori lor", d. D. Hyacànt Macadons-ki, a r t i s t al T e a t r u l u i Na ţ iona l . D-sa şi-a dat t o a t ă s i l i n ţ a p e n t r u dep l ina reuş i tă , ia fes t iva lu lu i ş i educa t ivu lu i spectacol c u l t u r a l , de B'Uimiilnecă, c a r e pe d r e p t cuvânt , a fost înscr i s , p r i n t r e cele mai bine organiza te .
După cererea genera lă , î n •urma succesu lu i a v u t se v a reprezen ta D u m i n e c a v i i toare „Lacheul Coniţei" comedie d a r şi ,„Cetatea m o r ţ i l o r " d r a m ă î n două acte, d e c u r â n d scr isă , da- , -torită, fiind, tot d- iui P a v e l Ma-oedonsiki.
„Cebatoa iMoirţilor", va fi i n terpretálta de a r t i ş t i ш T e a t r u lui Na ţ iona l şi elevele conse rva torului . Ac ţ iunea n o u e i l uc ră r i d rama t i ce a d- lu l Macedoţnsiki, se destfăşoiai'ă în cimiitir, p e Valien i'iáíjgtti'bi. bubiuectul ei simbolic, a u t o r u l ni ' l r e d ă p r i n t r ' o boga tă p e r d e a d e vis, a urnei i-imiaginiaiţii f an ta s t i ce şi fecuinde. Pe ISC en ă, p e r ând , se p e r i n d ă : Paznicu l c imi t i ru lu i , fiul şi) fiica pazn icu lu i , g ropa ru l , jefuitorii die m o r m i n t e , u m b r e l e m o r ţii şi trădâirei, cele 7 p ă e a t e capitale, sioheliete şi demoni i , ca r i , a r d c u itoiţii, pie r u g u l î n ă l ţ a t în mij locul c imi t i r u lu i : apoi , ninse mai airată, v iz iunea celor 9 m u ze, diainaul mor ţ i l o r ş i înfiorătoa rea pr ivel iş te a suf letelor chinui te , conduse ' d e Gharon , p e apa n e a g r ă a S tyxulu i .
Cu miijloiaciei imoidieste şi r e -istrânse „Zori le" d a t o r i t ă neobositei m u n c i , idiepuise în sluijiba e-duca ţ ie i n e a m u l u i r o m â n e s c , a islbutit î n iscuirtă v r eme , s ă n e ofere, priilejul fericit, de -a l u a pare l a c â t e v a spectalcole, d e m -
e de a d m i r a ţ i a t u t u r o r , iubi tor i lor d e a r t ă .
Pentru iniţiativele lăudabile pen t ru sacrifici i le şi o s t e n e a l a depusă, die t iner i i s tuden ţ i , a r tişti îşi in te lec tua l i , g r u p a ţ i în jurul id-lui P a v e l Miaceidomski, oamemt ue buie, s'ar câtiea să dea to t c o n c u r s u l lor, m o r a l ş i mater ia l , aces te i socie tă ţ i , c a r e s ingură mali supTiavieiţueşte, do-vedindu-ne că e u n a d e v ă r a t e tupar d e albine ha rn i ce .
M i h a i l F r u n z ă
Dîd eparhia Dunării de Jos Duminecă, 3 Mai, P. S. Episao-
pul Cosma, al Dunării de Jos, fiind însoţit de d. prefect de Covurlui, protoiereul Th. Stoica şi ierodiaco • nul Ioaehim Baciu, s'a dus în parohia Lastacaai, din judeţul Covurlui, unde а slujit Sf. Liturghie ajutat de parohul din Mastacani preotul Podaşoă şi încă trei preoţi din satele învecinate.
După citirea sf. Evangelii, înaltul prelat a rostit o frumoasă pre-
: dică, care a fost ascultată cu încordare de către credincioşi.
La sfârşitul slujbei, a vorbit şi d. prefect Oaose, care a mulţumit P. S. Episcop pentru dragostea ce poartă păstoriţilor din această opăr
it hie şi-a îndemnat рэ săteni să asculte întru totul sfaturile şi în
demnurile P. S. Episcop în viaţa br cea de toate zilele.
P. S. Episcop şi clerul au luat masa la părintele paroh Podaşcă, după care, îa uralele mulţimii, s'a reîntors la reşedinţă.
Astfel s'a petrecut şi această Duminecă, urmând ca în celelalte P- S. Episaop să slujască în judeţul Tuloea.
preot Cornelia M. Gramazesca
S C R I S O R I D E L A O R A Ş E D I N P I A T R A N E A M Ţ
Din iniţiativa membrilor corpului didactic superior din localitate, s'a înfiinţat un Ateneu popular cu următoarele secţii: literară, teatrală, muzicală şi sportivă. Acest ateneu are ca preşedinte pe d-1 profesor Panait Popovici. Deasemenea fiecare secţie va avea câte un şef care va face parte de drept, din comitetul de conducere.
Sâmbătă, 2 Mai, a avut loc prima şezătoare a acestui ateneu. Preţurile fiind cât se poate de R E D U S 9 , publicul a răspuns aşteptărilor. A conferenţiat d-1 preşedinte despre: „Obiceiurile curioase la diferite popoare". Subiectul a fost cât se poate de bine tratat şi complectat cu 22 fotogralii proectate. După conferinţă, corul catedralei Sf. Ioan, care a devenit şi corul ateneului, sub ponducerea d-lui profesor Alberto Cirillo, a cântat bucăţi populare. Intre pauze, d-1 Crivăţ a înveselit publicul cu 3 monologuri. In general şezătoarea a fost cât se poate de mulţumitoare.
Având în vedere că îa timpul verii publicul nu se poate întâlni în săli închise, ateneul şi-a amânat continuarea şezătorilor pentru la toamnă. In acest timp comitetul va îngriji ca ateneul să-şi poată continua activitatea pe terenul sportiv.
DELA OZANA D I N B A C Au
In ziua de 11 Aprilie s'a sfinţit biserica din Siliştea-Mârgineni, de către P. C. P. Protoereu în Zotta. A luat parte lume multă din împrejurimi. A fost o zi de înălţare sufletească. Au vorbit cu această ocazie protoereul Zotta despre însemnătatea bisericii şi studentul N. C. Munteanu-Muntmarg, care a avut ca predică: renegaţii oredinţei. La sfârşit s'a servit o masă tuturor credincioşilor, unde a luat cuvântul studentul Munteanu, arătând sacrificiile cari s'au făcut cu restaurarea bisericei şi datoriile creştinilor de a asculta de păstorii sufleteşti.
— A apărut revista» Ateneul Cultural", redactată de d-1 docent universitar Dr. Tabacaru, Ţintă ziarist, N. C. Munteanu-Muntmarg student şi publicist, de alţi intelectuali şi de câţiva tineri entuziasmaţi. Ii dorim muncă rodnică în propaganda-i culturală.
— Societatea culturală „Ateneul Cultural" de sub conducerea d-lui Dr. Tabacaru în propaganda culturală ce-o face în cuprinsul judeţului a dat roade bune şi la Letea şi Mărgineni, unde conducătorul, pe lângă producţia literară şi artistică a celorlalţi, a vorbit despre foloasele culturii şi-a bibliotecilor.
—Deasemenea şi societatea cultu- j rolă „Sf. împăraţi" de sub conducerea neobositului păr. Dr. I. Luca, desfăşoară o adevărată propagandă culturală.
Ca de obioeiu, în vacanţa mare, va face excursii.
Doresc ca aceste societăţi să meargă mână'n mână.
D I N T I G H I N A Duminecă, 3 Mai, a avut loc încă
una din şezătorile de propagandă culturală, pe care Ateneul popular Tata-raşi le dă regulat în Basarabia. A fost o zi de înălţare sufletească şi pentru misionarii ateneişti ca şi pentru populaţia oraşului Tighina, populaţie, care s'a adunat în mare număr la gară în după ameaza acelei zile spre a întâmpina pe oaspeţii ieşeni.
Un impunător cortegiu s'a format în frunte cu prefectul judeţului d-l Vldraşcu, primarul oraşului, comandantul garnizoanei, d-1 Teodoru, prefect de polijie d-1 Nadă, revizor şcolar şi alte multe căpetenii de ale oraşului.
Echipa de propagandă culturală compusă din 70 membri ai Ateneului popular Tataraşi, sosise în frunte cu d-1 C. N. Krim, preşedintele Ateneului, alocaţii Carpus şi Mihalcea, maestrul A. Ciolan, membrii în comitetul Ateneului, d-1 Vasile Popovici, conducătorul corului, d-1 prof. V. Todi-cescu, M. Barbu şi Miron Popovici. Cortegiu a străbătut strada frumos împodobită, printre şcolile oraşului înşiruite pe marginea ei.
In frumoasa grădină a restaurantului Butnariu, a avut loc o masă de 200 tacâmuri, dată în cinstea oaspeţilor ieşeni. La această masă au luat parte şi o sută de fruntaşi săteni din toate comunele judeţului, cei mai mulţi .delegaţi ai filialelor societăţilor culturale din Tighina, „împăratul Traian" de sub preşedinţia harnicului preşedinte d-1 avocat Cazacu.
In mijlocul unei depline însufleţiri a rostit cuvânt de bună venire şi de urare pentru Ateneul popular Tataraşi, d-1 primar al oraşului, iar în numele Ateneului a răspuns mulţumind pentru calda primire frăţească d-1 V. Todicescu.
După amiază a avut loc în spaţioasa sală a teatrului Beaumond, şezătoarea Ateneului. Totuşi sala părea prea mică pentru marea mulţime ce se îngrămădea să eie parte.
Serbarea culturală a început prin intonarea Imnului Regal de către cor. Conferinţa a fost ţinută de către d-1 C. N. Ifrim, preşedintele Ateneului, având ca subiect „Sufletul national".
D-sa a început prin a aduce cuvânt de laudă lui Dumnezeu pentru fericirea ce a hărăzit-o generaţiei noastre, de a vedea cea dintâi întruchipat strălucitul vis milenar al unitate! teritoriale, şi a evocat cu emoţie, vremea cu 15 ani în urmă, când In 1910 a venit pentru prima dată, ca student la Tighina.
D-1 Ifrim a arătat cele două condiţii ce se cer ca o naţie să-şi poată îndeplini rostul ei pe pământ „unitate teritorială şi unitate sufletească". A arătat sublimele jertfe cu care s'a înfăptuit unitatea teritorială, aducând elogii eroismului armatei române şi înţelepciunii plină de o nobilă abne-gaţiune a Majestatei Sale Regelui Ferdinand.
Sala în picioare a ovaţionat strigând Trăiască Regele.
Cu privire la unitatea spirituală a neamului d-1 Ifrim a Insistat pe larg, arătând ce este sufletul national al unei najiuni, cum s'a format în decursul veacurilor, cum el stăpâneşte, prin tiranica cârmuire a morţilor, toate rosturile vieţii noastre naţionale. A lămurit apoi în partea finală a conferinţei înrâurirea pe care o exercită, prin întărirea sufletului naţional, cultura, arătând marea misiune a societăţilor culturale şi făcând apologia misionarismului cultural.
D-1 Ifrim a încheiat cu un călduros apel la unirea în „cuget şi simţiri" aşa ca în sufletele tuturor românilor să sălăşluiască divinul precept evanghelic „Să ne iubim unii pe alţii, ca într'un gând să mărturisim".
In partea artistică a şezătorii s'a produs mult reputatul cor al Ateneului! de sub conducerea maestrului Vasile Popovici, cântând o serie din fermecătoarele cântece populare, datorite lui Vidu, Muzicescu şi Oancea. A recitat frumos de tot neîntrecutul artist umorist d-1 Miron Popovici.
D-1 prof. M. Barbu a cântat două soluri de vioară, cu virtuositatea sa mult apreciată, a fost acompaniat la piano de d-1 A. Ciolan, preşedintele sectiunei artistice a Ateneului. D-l V. Todicescu, fostul director al Şcoalei Normale din Iaşi, după o scurtă cuvântare .foarte plastică, adresată îndeosebi numeroşilor săteni din sală, prin care a lămurit rostul acţiunei Ateneului a citit câteva pagini, din admirabila lucrare a prozatorului Sa-doveanu „Lacrlmele Ieromonahului Veniamin" şi anume acelea în care se evoacă strălucita figură a marelui Voevod Ştefan cel Mare.
Mulţimea tighinenilor a primit cu o deosebită înţelegere şi entuziasm frumoasa şezătoare a Ateneului din Iaşi, membrii Ateneului fiind conduşi de o mare mulţime la gară, de unde cu trenul de seara, în uralele frâţeştei ale mulţimii, au pornit spre Iaşi.
Viitoarele şezători ale Ateneului vor avea loc în zilele 16, 17 şi 18 Mai în oraşele Soroca şi Însemnatele centre săteşti, Floreşti şi Cotiujeni.
H- Cogiluiceanu. D I N B R A D ( A R D E A L )
Prin stăruinţele d-lui profesor G. Pârvu delà Liceul „Avram Iancu" s'a alcătuit în localitate o societate corală, cu membri din toate straturile societăţii.
Societatea s'a înfiinţat deabea anul trecut în Decemvrie. Datorită însă muncei stăruitoare şi neobosite depusă de dl prof. Pârvu, corul societăţii a putut cânta liturghia din noaptea învierii şi din zilele de Paşti, în biserica din localitate, precum şi la vecernia tradiţională delà Ţebea, a doua zi de Pásti.
Frumusefea melodiilor alese din cei mai renumiţi compozitori ai mu-zicei religioase: Muzicescu, Dima, Vidu, Bortnianschi au făcut desfătarea credincioşilor şi în acelaş timp au dat serviciului divin şi o religiozitate rară. îndeosebi, concertul de Paşti de Bortnianschi a plăcut foarte mult.
Toate mulţumirile brădenilor se îndreaptă către inimosul conducător prof. S. Pârvu şi delà activitatea d-sale neobosită, se aşteaptă cât de curând o încoronare a muncei depuse: un concert de muzică vocală. M. 0.
D I N R A M N I C U L - V A L C E A
In ziua de 2 Mai, In oraşul nostru a avut loc în sala teatrului Adrianu, o serbare şcolară, dată de elevele liceului „Äldxandru Lahovari" din localitate, cu concursul d-nei Elena Preda Antonescu şi al orhestrei „Asociaţia Muzicală" în folosul bisericii „Buna vestire" al cărei preut haroh este părintele Gr. Rădaesou, fostul director al seminarului din localitate, subt auspiciile căruia s'a dat această serbare. Sara într'o sală plină, fetele au început a-şi desfăşura programul în faţa publicului. S'a început serbarea cu trei bucăţi muzicale cântate de orhestra „Asociaţia Muzicală," subt conducerea d-lui M. Puţureanu. A urmat reproducţiile d-nei Elena Preda Antonescu „Ave Maria" de Gounod şi arii naţionale cântate ou mult sentiment. Corul liceului de fete a cântat mai multe coruri conduse de d-na V. Ionescu. Partea doua a serbării a fost „Milo Director" comedie într'un act de V. Alecsan-dri, jucată de elevele clasei a 4-a. Partea a treia au fost jocuri naţionale jucate minunat de elevele şcoalei subt conducerea d-rei Ploschi,
Nu trece Duminecă, nu trece sărbătoare, ca în sala teatrului din localitate, elevii şi elevele şooalelor din acest oraş, să nu strângă publicul râmnioean şi să-i prezinte piese de teatru, concerte, conferinţe şi alte producţiuni. După constatările făcute şi după manifestaţiile ale acestui oraş, Râmnicul-Vâlcea este un focar de cultură şi educaţie frumoasă pentru tinerele generaţii, oare se pregătesc pentru ea mâine să fle de folos societăţii şi ţării.
In ziua de 3 Mai, în sala cercului profesoral a avut loc a 15-a şezătoare artistico-culturală cu intrarea liberă. Programul o început
cu cântarea a 4 bucăţi muzicale, de către orhestra liceului „Alexandru Lahovari din localitate, iar partea II-a a fost conferinţa d-lui profesor Torna T. Bulat licenţiat la Di-zon, oare a vorbit despre „Napoleon", din punct de vedere militar, politic şi cultural. Conferenţiarul a arătat viaţa sbucimată şi plină de peripeţii a acestui mare geniu militar al oamenirii.
Astăzi când se împliniseră 104 ani delà moartea acestui geniu militar, când sora noastră viteaza Franţă îi sărbătoreşte memoria-i sfântă, cu inimile să participăm şi noi la această sfântă sărbătoare.
D. Iliescu Palanca. DIN G A L A Ţ L
„Societatea culturală V. A Ure-chia", a luat fiinţa, în anul 1919 din iniţiativa unor inimoşi intelectuali gălăţeni, care văzând starea tristă în care se găseşte biblioteca „V. A. Ureohia" — donaţie testamentară făcută oraşului nostru de către defunctul V. A. Urechia —, au crezut necesar că această bibliotecă ce In prezent so găseşte adăpostită în câteva camere la Liceul „Alexandri" merită să aibă un local al său propriu, întrucât bib'ioteoa cu întregul ei tezaur de cărţi, documente, stampe precum şi un început de muzeu, în starea actuală în cara so găseşte, nu poate fi pusă la îndâmâna tuturor spre a fi folosită de marele public. Afară de aceasta, oraşul Galaţi cu tot re-numeie său de mare oraş comercial al României, nu are un local propriu zis al intelectualităţii, un local cultural-naţional care să fie pus la îudămâna tuturor manifestaţiilor culturale româneşti, spre pildă: conferinţe, concerte, serbări şcolare, ş. a. De азѳтѳаі nu are un local proprin nici pentru Universitatea poporală şi nici măoar un local propriu pentru expoziţiile artistice de orice natură. Intemeetorii socie-tăţei „V. A. Uraehia" năzuesc să umple «cest mare gol, să clădească un frumos palat al culturii un Ateneu gălă(ean, în care toate aceste msnifestaţiuni culturale româneşti să-şi aibă loc; arătându-se astfel străinilor cari adeseori ne vizitează, pe lângă bogăţia economică şi bogăţia intelectuală, cai e este cea mai de seamă calitate la un popor.
Societatea „V. A. Urechia" recunoscută persoană morală prin înaltul Decret Regal no 4294 din anul 1920, numără ca membri de onoare şi de conducere, cele mai distinse personalităţi din ţară şi oraşul Galaţi; în comitetul executiv ca preşedinte este d. Aurel Bogdan oonsilier la Curtea de Apel din Galaţi iar ca secretar general d. dr. Florin Begneseu, amândoi cu dragoste pentru cultura românească. Munca depusă de membrii societă-ţei „V. A. Urechia" în scurtul timp de când există, este destul de apreciabilă ţinând seamă de roadele ce a adus. In prezent această societate posedă în numerar suma de aproape 3 milioane de lei depusă la Banca Marmorosch Blank; afară de aceasta maji posedă un frumos teren pe str. Domnească— actuala grădină „Paradis", precum şi o clădire în centrul oraşului, unde intenţionează să-şi construiască şi palatul său. Dar pentru clădirea unui măreţ palat cultural care să iacă fala oraşului Galaţi, este ne-voe de o sumă mult mai mare în aceste timpuri şi în acest scop societatea a organizat diferite serbări şi conferinţe — ce au fost anunuţate la timp — şi al căror venit material serveşte tot la mărirea acestui iond. De asemeni în zilele de 22 şi 25 Aprilie s'au dat două neprezentaţii teatrale în sala teatrului „Central" când s'a jucat „Urmaşii Romei" revistă locală de actualitate în 2 acte de dnii I. Calavre şi R. Con-stantinescu, cu un prolog în versuri de d-1 Aurel Bogdan. Revista s'a jueatcu concursul d şoarelor şi d-lor din societatea gălaţeană; mon-tarra s'a făcut de pictorul N. Mantu iar punerea în scenă de d. I. Mai-ean, regisorul Teatrului comunal din Brăila. Reprezentaţiile au avut mult succes.
— In ziua de 23 Aprilie a avut loc tot în sala teatrului „Central" un frumos festival artistic şi cultural organizat de cercul cultural „Alex. Vlahuţă". In cuvântul de deschidere d. avocat C. Z. Buzdugan— preşedintele de onoare al Cercului — a arătat însemnătatea ce au cercurile culturale pentru răspândirea culturii în popor prin diferitele manifestaţiuni artistice şi culturale cari pot fi mai uşor puse la îndămâna marelui public. Face o dare de seamă asupra activităţei cercului „Vlahuţă" de la înfiinţare şi solicită publicul a înouraja aceste manifestaţii culturale româneşti.
In desfăşurarea programului, urmează diferite declamaţii de poezii din autorii naţionali; s'a cântat la vioară şi pian diferite bucăţi muzicale şi s'a jucat apoi de către membrii cercului „Piesa" comedie într'un act de M. Laerţiu. i Dimitrie.
D I N DICIO-SÂN-MARTIN (ARDEAL)
Elevii din clasa 6-a a liceului de băeţi din oraşul Ibaşfalău, au dat în sara de 2 Aprilie, o serbare artistică în sala hotelului „Carpaţi".
Au jucat „Păr de lup" de Ră-dulescu-Motru şi „Slugă la doi stăpâni." Amândouă piese au fost jucate bine, ceeace dovedeşte că elevii au depus multă muncă la buna reuşita a lor.
Rezultatul material a fost bun, cel moral deasemeni. A. B.
D I N SIGHIŞOARA
Marele ' învăţa t ş i i s tor ie r o m â n d. Nicolae longa, a sosit D u m i n i c ă î n 3 Apri l ie , în o r a ş u l n o s t r u , u n d e a ţ i n u t o conferinţă d e s p r e „S ta rea c u l t u r a l ă a diferitellor popoa re din T r a n s i l van ia" .
P â n ă la o r a trei , o ră ihotărî tă p e n t r u ţ i ne rea conferinţei , d-sa a p leca t c u au tomob i lu l l a Ibaşfalău u n d e a viz i ta t blilserica a r menească , i a r de acolo i a ^ l e -di-aş, d e u n d e s 'a r e î n t o r s flPăşi Ia S ighişoara .
La ven i r ea d-sale în s a l a Unde avea s ă se ţie .conferinţa, a fost s a lu t a t c u e n t u s i a s m .
D-1 longa a r ă s p u n s m u l ţ u m i n d p e n t r u p r i m i r e a ca ldă şi s inceră pe ca re i -au făcut-o p u blicul, şi a i n t r a t în sub iec tu l conferinţei ce n u se a n u n ţ a s e încă, confer in ţă despre care a s p u s c ă «site оѳа ma i po t r i v i t ă p e n t r u noi Saighişarenii; „Star e a c u l t u r a l ă a difer i te lor popoare d in Tranisi lvania".
Vorbind desp re g e r m a n i , u n gur i şi saşi, d-sa. le c r i t ică Litera t u r a pe care au avut-o, căci n u a. fost o l i t e r a t u r ă propr ie c u pàimântuT c a r e l 'a (locuit, ci limit a t ă s 'au (influenţată.
O l i t e r a t u r ă r o m â n e a s c ă prop r i e a t r ans i lvănen i lo r a existat , cu toa t e asupr i r i l e , şi exis tă .
In poezie a fost r ep rezen t a t ă prin d. Ootavian Goga, care atât t imp c â t a t r ă i t în ţ a r a sa, a şt i-u L să-ş i încordeze l i r a c u o mă-es t r i e demună de a d m i r a t , şi să scoată s u n e t e a r m o n i o a s e şi a-semănătoaire cu s t a r ea sufletească a poporu lu i r o m â n asupr i t .
D-1 Goiga era poe tu l ce c â n t a î n t r e a g a g a m ă de sufer in ţe şi aimiţăirniilnte aile p o p o r u l u i rom â n .
Pe Blaga deasemen i nu-1 în ţe legi ce v rea să zică cu poezi i le sale .
In proiză, arm fost r ep rezen t a ţ i m i n u n a t p r i n p reo tu l Agârbi -ceanu , d e s n r e ca re a m amin t i t .adeiseonil l a confer inţe le mele ţ inu t e l a P a r i s .
Relat iv l a cetă ţ i le d in Tranisilvania , d. Ioroia a s p u s că n u m a i m u l ţ u m i t ă lo r diferi te popoa re s'a m e n ţ i n u t p â n ă ' n z iua de azi, c u indus t r i e , p r o p r i e a lor, şi r ă u a r face acel ce a r veni d i n al te p ă r ţ i ca să-şi ins ta leze p r ă v ă l i a luii d e b ă u t u r i sau de a l tceva la m a r g i n e a c h i a r a umei astfel de cetate:, p r e t i nzând tot d e o d a t ă că i n t r o d u c e s t i lu l r o m â n e s c , st i l ce a r fi d e p a r t e cu a d e v ă r a t d e cel r o m â n e s c , în t re aces te c lădirii ide u n sti l c u r a t got ic , căci m u l ţ u m i t ă aces tor ce tă ţ i , s 'a p ă s t r a t n u n u m a i oibiceiuriie, re l i g ia işli) po r tu r i l e , ci ch iar şi s t i lu l în arihitectuiră,
Voribnd în t r eacă t d e s p r e l i t e r a t u r a a r m e a n ă , o cons ideră u -n a din cele imai f r u m o a s e l i teratu r i , îşi spune că r ă u au făcut Armen i i din Lbaişiailău, a căror cateidrailă a viiizitato, de au int r o d u s obiceiur i noi , l u a t e d e l à alţii , î n b iser ică , deoarece acest luc ru î n s e a m n ă c ă p r i m e j d i a ce a m e n i n ţ ă ori e e popor să p i a r ă , se apropie .
Tot re la t iv l a i s to r ia l i t e ra tu r i i r o m â n e ş t i d i n T rans i lvan ia , a m a i amniti i t şi pe a şa n u m i ţ i i apostol i ai l a t in i tă ţ i i cu încen-oarile lor de a lace o grauiatioa a dimibei r o m â n e ş t i .
Priilnitre a l te le v e n i n d vorba 'de p rezen t şi ce a r ' trebui s ă ifaceim to ţ i fără deosebire de n e a m , a spus : Să l u c r ă m , să co laborăm, î m p r e u n ă p e n t r u b inele n o s t r u şi a l t u t u r o r î n gene ra l , s ă p r o f i tăm de p rezen t , căci a r fii1 în con t ra logicei ca c ineva să c read ă că se: va imai r e în toa rce ceeace ia t r ecu t .
La o r a 4 confer inţa l u â n d sfârşit , d. longa a p l e c a t cu o p a r t e din' in te lec tua l i d i n localit a t e , s ă viziteze o r a şu l .
S'a v iz i ta t m u z e u l de a n t i c n i -tă ţ , sa la , t e m n i ţ a u n d e se cihinu-i a u r o m â n i i (bănuiţi p e n t r u idei d e llilbertate, vechia ca tedra lă c e doiminează aşeza tă pe u n vârf de dea l în t reg o r a ş u l ş i l iceul lu ter a n de băeţ i , în a c ă r u i s a l ă d e fizico-chimice, s'ia p r o e c t a t p e
u n p a r a v a n p r i n a j u t o r u l l an te r ne i magice , diferiilte veder i din S ighişoara .
P r i n t r e cei ca r i a u fost oaspeţii noş t r i în a c e a s t ă zii, şi a u lua t p a r t e l a confer inţă , a u fost şi profesori i l iceului de băe ţ i d in Ibaşfalău, p r e c u m şli elevii c lase lor a 2-a şi a 8-a ale ace lu iaş l iceu.
Alexandra Bădulescu
Ş t i r i l e S ă p t ă m â n i i „Cultura Poporului" şi-a câştigat un loc de cinste în ziaristica romanească. Hămâne ca tot mai mult cititorii ei să o sprijine şi să o răspân-diască în popor, în lumea satelor şi a târgurilor. In casa în care intră „Cultura toporului" străbate lumina cărţii şi ferice de acea familie care ştie să preţuiască această comoară a sufletului.
{ Traian G. Stoenesca
Д/tINISTERUL ŞCOALELOR precum şi inspectörüíul IV
şcolar Cernăuţi, aprecimei munca rodnică depusă de corpul profesoral si Şcoalei Normale de băieţi din Văşcăuţi p. c. pe teren euiiu-ral-naţional, îi adaee шиіштіп pentru intensa activitate extraşco-lară condusă cu pricepere în satele judoţului Văşcăuţi. ASOCIAŢIA muzicală „Doina"
din Coţmani (Bucovina), afiliata Fundaţiunii culturale „Principele Carol" şi-a ales pentru anul de activitate 1925 următorul comitet : Preşedinte Teofil Reus. vicepreşedinte George Diaconovioi, secretar Rem. Cehovschi, casier Hie Bâncu, bibliotecar Traian Bercu-lemu şi controlor Art. Prodanovici. I N ZIUA de 21 Mai, la Cluj va 1 ілсере congresul farmaciştilor aia ţara întreagă.
U UNIVERSITATEA POPULARĂ
avocat
Calea Şerb&n Vodă 42 BUCUREŞTI
1 din Vălenii de Munte, de sub
conducerea d-lui prof. N. Iorga, îşi va începe cursurile anul acesta delà 15 Iulie până la 15 August, înscrieri se primesc de pe acum Ia L g i culturală, Bucuîeşti, fitr. Banu Mărăcine 1. CĂPTĂMÂNA trecută la mănă-^ siirea Тізгііяпа (Gorj) s 'a oficiat un parastas da şapte ani delà moartea poetului George Coşbuo. I A CERNĂUŢI s'a format un
comitet ds u.-ţiime sub preşedinţia U-nei Virginia Nistor, soţia ministrului Bucovinei dr. I. Nistor, cu soop!?l de a ье aduna fonduri pentra îriSi-ţa: ea unui cămin al studenţilor bucovineni la Bucureşti.
Din corniţei; mai fae parte I. P. S. S* Mitropolitul Neeturie, general Florescu, Fion'ier primarul oraşului, Dr. S'rŞău rectoral adversităţii, V. Boldur preşedintele curţii de apei, Grigc-iţ;-; prekotiu poliţiei, Iliuţ prefecţii judeţului şi alţn. IN ZIUĂ de 21 M*i, dt-spărtă-* mântui „Asir.*" îmi»-sună c ; ?- liceul „Aurei "Viaiüu", va bats o placă comemorativa pe casa din comuna Bbţinţi, unde s'a născ-ut aviatorul Vi&icu, fala românismului.
Dimineaţa lu biserica din sa!, se va ойсія un pmstüs întru pomenirea Buflőtului асі іик cate poporul româaeac îi poarta veşnic amintirea, — Auri-! Viaicu. După amiază va urma o sei bare culturală. p U CÂTEVA, zile în urmS. In ^ regiuneliä Dcalul-Mísre, Ѵаіеч Sacă, Valea Saraeä, Valea Mantei, Valea Роыіі si prin uns ie părţi din Chiţovani (jud. Pnrhova) n eíízut piatra, aducând strieueiimi 1« vii şi rupând iăstarele. Prin unelo părţi piatra ь fost da mărimea unui ou de porumbel. C U R T E A marţială din Sofia (Bui-^ garia) şi-a pronunţat hotărârea în procesul atentatului da ia catedrala. Sacrist.iiiul Zadgorski, inculpaţii Friedmaan, Abagieff, Stunco Dimitioff, Graneiaroff, Petrin!, Kassovfki şi Koeff, au fost condamnaţi la moarte. Daeealoff la 6 ani închirjoare şi Kambucoff la 3 ani închisoare.
Abügieff, Dimitroff, Gftmeiaîuff, Petrii)i şi Kassovski au fost împuşcaţi îa momentul când urmau să fie arefslaţi. IN STATELE-UNITE (America), * din cele 40 mii de şcoule primare, numai 5 mii nu întrebuinţează cinematograful ca mijloc de educaţie çi instrucţie. Deasemenea în 44 mii de biserici, după serviciul religios de Dumitîesă, urmează un film de propagandă.
L î noi iu ţară, câte şaoale primare au cinematograf? Dar cele-ialte ? pAO ATENT pe d-1 primar din * Cosmînele-Prahova, să nu mai ridice gazetele abonaţilor noştri din Cosminele, şi a le da ginerelui său, сагзіитаг, pentru a înveli brânza ou ele. Acestea ni le a declarat d-1 notar al comunei, când l-am întrebat eu deee abonatul "Gh. Alexe 1 1
a primit тчпаі 2 numüre din gazeta „Cultura Poporului" îa i»tor-vslul döla 15 Decembrie 1924 şi până Iu 1 Aprilie 1925.
Pe viitor cred tă suntem îuţo leşi ce este de făcut.
Gh. D. Strat-Cttdalbi
ŞEFUL postului din Doeăni, jad. Tutova, jand. sergent Ştefan
Ioan, ueştiind adresele cam^rtizlor săi Mälk- Gh şi Bircea Ioo, îi roagă bà i răspundă. ÎN SATELE Mclo^eş'-i, Bâroova, * Tăcuta, RiducHbanîu şi Dobro-văţ din judeţul Inşi, s'au ivit lupi şi mistreţi cari vir. după pradă. Vitele sunt ameninţate. Deasemenea şi locuitorii ße tem de fiarele sălbatice cad aurcă noaptea gospo dariile sătenilor.
UN GRUP d-3 români şi englezi, a luat, iniţiativa înfiinţării unei
soo'etăţi anglo-голіазе îa Bucureşti, cu scopul de а strâuge legiuirile de prietenie între asesîe două ţari. | N ZIUA de 24 Mai, se va pune, ' la Constanţa piatra de temelie a localului reşedinţei episcopale. La serbare vor lua parte : Ssmfiti-tatea Sa patriarhul D A Miron Cristea, d-nii miniştri I C. B ătianu, N. N. Sâveanu, A. L.pedatu şi mulţi deputaţi.
rVESVELIREA monumentului Ecaterina Teodoroiu. ce urma
să aibă loc la 28 Mai, la Slatina (jud. Olt) s'a amânat pentru ziua de 31 Mai.
La această serbare vor lua parte : M. S. Regina, general Mărdăreseu ministru de război precum şi reprezentanţii tuturor societăţilor din ţară. IN ORAŞUL Kecskemét din Un-* garia, a încetat din viaţă în vârstă da 76 de ani Ioan Ianco, fiul lui Avram Iancu. CĂPTĂMÂNA trecută, o şalupă ^ militară care făcea de pază în faţa lacului Liman, a arestat 14 bolşevici ce se afiau în bărci şi cari voiau să treaeă pe malul românesc. Aduşi în oraşul Cetatea-Albă cei srestaţi, au mărturisit că ei au voit să pescuiască în apels româneşti. ETemeia Iulia Renciei din îocali-* tatea Ba-Jskerekul-Mare din «Iugoslavia, şi-a omorât cu arsenic strecurat în mâacare 2 bărbaţi, pe fiul ei îa vârstă de zece ani şf 31 do concubini.
Cadavrele victimilor au fost găsite ascunse în butoae, cari purtau însemnare pe ele cu numele acelui ucis, vârsta şi timpul cât a trăit ea cu victima împreună.
Din cercetările făcute de poliţie s'a dovedit că 14 din acei omorîţi erţsu do origină română din Banatul sârbesc. Toate viotimiie au fost atrase în preajma criminalei, cu multă uşurinţă, deoarece ез vm frumoasă şi tânără, numai de 30 de ani.
Iulia Reneici, a declarat, că a înfăptuit aceste omoruri din gelozie. 7 ICZAC aşa se numeşte mica ^pasare care intră în gura crocodilului şi-i curăţă dinţii, ciupind-i carne» dintre ei, ca să-şi adune hrană pentru ea şi puii săi. D O E T U L bucovinean George Voe-* videa ѵй face se apară zilele acestea, în editura „Bucur Orendo-vici" din Suceava, un elegant volum epigrame. Judecând după probele publicatele în «Junimea literară", în „Rampa", „România Viitoare", .Cultura Poporului" etc. etc., avem de a face cu una dintre cele mai temeinice lucrări djn câte ni s'au oferit în acest gen. Profiluri şi caractere spiritual prinse şi incisiv conturate, aspecte sociale şi culturale fixate lapidar în liniile lor cele mai caracteristice, tot ridicolul pretenţii lor umflate, în care sa rezümsj în ultima analiză, viaţa noastră socială, cum şi arta şi literatura contemporană — într'un cuvânt: o fidelă oglindă, pe luciul căreia autóiul, cu spirit şi ingeno-siiúíí.-, fsaa să defileze cortegiul celor raui tipice figuri ale societăţii româneşti, — iată în esenţă, cuprin-
ui volumului care nu ne îndoim că va îfidiitui nădejdiile cu care îl aşteptăm.
De menţionat că poetul George Voevido-i © şi autorul volumului „Soaste", apărut acu câţiva ani în urmă şi al cărui succes a fost subr liniat de întreaga presă românească. ISTORICUL activităţii Ateneului * popuhir Tataraşi timp de 5 ani, ca şi- cele două însemnate excursii din Aîdeal şi Basarabia, au apărut într'o frumoasa broşură, datorită d-lui avocat Gh. Răcoare, membru al Atenului.
Broşură (scrisă cu un deosebit talent litevar, розеай un тлѵе număr d3 clişee, iadbând scene din activitatea Ateneului. Ea este îniihinată A. S. R. Principele Caro!, preşedintele de onoare şi ocrotitorul acestui i-.şezământ.
Broşura se poate procura, de orice doritor, de a cunoaşte mai de-apreape, viat* atât de rodnica a îi cestui aşezământ de la librăriile din bş i . P4IN cauză că serviciul poştal lăsă
mult de dorit şi se pierd ziare, rugăm pe abongţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să înştiinţeze administraţia foaei. ca să li-se trimită din nou!
Aminţ uri gratuite ! ä ІЛ foies aboinţilor noştri, — cu condiţia însă să ne и> nici negDstori. nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri dc vânzări & caspărari, ori de altă natură.
AM INVENTAT 0 MAŞINĂ pentru ştafuitul (îmbulzitul) şinelor şi cercurilor la roate. Această maşină prin simplicitalea şi uşurinţa cu care se poaie face este o adevărată minune, căci face economie de, 90% timp, muncă, foc. Aduc la cunoştinţa forărilor man şi mici cari se ocupă eu strânsul roatelor slăbite; şi aceştia la rândul lor sunt rugaţi în interesul propriu'a aduce îa cunoştinţa cunoscuţilor de breslă şi ou toţi a-mi oere desluşiri.
P. STOENESCU com. Măseş de sus, jud. Dolj
VÂND UN BEN0CLU de teatru antic 11 pietre de diamant, precum şi o pereehf: de ochelari de aur pentru damă. Adresaţi în scris, viu la domiciliu. A. S. Poste-Restante Cluj.
0 BUCĂTĂREASĂ şi un tânăr sau fată pot ktra imediat In slujbă la otelal „Mârăşeşti* lâagă gara Teiuş. Proprietar A, Coslea.
Pagina в CULTURA POPOnUZUI Numărul 111
T E O R I A C A U Z E I E x p l i c a r e a f e n o m e n e l o r d i n n a t u r ă p r i n In f luenţa r e c i p r o c ă d i n t r e e t e r ş i m a t e r i e
Prefaţa la ediţia germană
I>e m u l t ă v r e m e m ă p r e o c u p ă ide ia rediuicieaii t u t u r o r femome-neloir d in n a t u r ă lia o saing'ui'ă oauiză. Rezul ta te le lia iciare a m o-juius ; î n aiceastă priiviiintă in t en -ţianiaim, isă ie tnateiz în m o d s t r i c t ştunţatfic, expainâjnidiu-Le, î n a-iq amin t e , înitr'o lucnar© m a i m a r e . Insă , a t â t p r e l u c r a r e a câ t şi o r d o n a r e a lacestui v a s t m a t e r i a l txnut r e c l a m â n d şi mij loace, suint deoioamdată eűlit să r e n u n ţ la .acieaetă i n t en ţ i e .
Şi munister-ul u i s t r u c ţ i u n i i pub l ice paorea a sie i n t e r e s a de a c e a s t ă c h e s t i u n e , d u p ă o u m r e z u l t ă idin u r m ă t o a r e a ad re să a lacestuiila c ă t r ă imine (No. 89.755 d i n 22 S e p t e m v r i e 1922):
D-le profesor, iMnisteinui ffinid imiformat des
p r e cerce tăr i le D-voas t re p e te r e n u l cosmologic şi î n dor in ţa oe a r e ide ia î n c u r a j a to t oe poiate contriibui l a progiresuil îşitiilinţed
româjnieşti, v ă i n v i t ă ca, în a ido'uia j u m ă t a t e a l u n i i Octom-vrie, s ă ven i ţ i l a Bucureştii, sp re a n e p u n e î n c u r e n t cu ideseope-r i r i l e D-voiastre şi a p u t e a s ă a-v i z ă m î n cunoş t i n ţ ă d e cauză .
Ѵічзе vor t r i m i t e l a t i m p bilete d e ca le fe ra tă ştii p e n t r u to t t i m p u l , cât ve-ţi s t a La Bucur e şta, vi-tse va «acorda o i n d e m n iza ţ i e 'Corespunzătoare.
p. Ministru : D. Burileanu
Aceas tă a d r e s ă a a v u t însă d r e p t consecinţă n u m a i u n spr i -jiiln m o r a l , î n t r u c â t l u c r a r e a a-ceaisita a foist r e c o m a n d a t ă min i s t e r u l u i ilnsitruictiunii dje icătră o coimisiune c o m p u s ă din oam e n i d e specia l i ta te , căreiila i a m a v u t o n o a r e ia-d e x p u n e o p a r t e d in idei le unele.
Aprec ie rea acesteii es te u rmăto ia rea :
' c o m i e i u n i
Domniei s a l e Domnului Ministru a l Instrucţiunii publice
Bucureşti
Domnule Ministru, M e m o r i u l d-lui D. Rusu , p ro
fesor suplinliltor l a şcoiala no r m a l ă idin Băl ţ i , Basa rab ia , pe c a r e isiubisieimnaţia l-ajm d i scu ta t , •conform i n v i t a ţ i u n i i D-voastre , £n m a i m u l t e şediilnţe, î m p r e u n ă c u au to ru l , ise r e fe ră l a o ipoteză pe c a r e id-eta o face a s u p r a con-sti tuiţ iunii ma te r i e i .
Aceas tă ipoteză, de u n c a r a c t e r cu t o t u l (general, ţ in teş te să r educă , t o a t e fenomene le d i n n a t u r ă l a o s i n g u r ă cauză . Con-'cepţiunea aceas t a a d-luii R u s u însă d ă loc, t o c m a i d in cauza c a r a c t e r u l u i e i ide s impl ic i ta te , l a diiifeinite g r eu t ă ţ i , c â n d iste cau t ă p r i n e a exiplicaţlilunea legilor aces tor fenomene, în lanumite cazuDrü speciale . To tuş i iea n u раь r e a fi d e neiadimis şi se înfă ţ i -şeiază c a proiducţ iunea u n u i -spi-nit cuge tă to r , c a r e posedă în îndesitul d e l a rgă m ă s u r ă cunoş-'tinţele f u n d a m e n t a l e ale fizicei şi 'te ori i lor m o d e r n e .
.Studiul p e c a r e d-1 R u s u ni l-a p r e z i n t a t .ar m e r i t a s ă fie s u p u s idiscuţiunii publ ice , d a c ă a r fii m a i faine coordona t şi m a i Ы-n e documen ta t .
Deoarece a u t o r u l ©tăruiile în perfiecţioiniarea aces tu i s t u d i u şi пена arăbait că n u a r e t i m p u l liber n e u t r u aceiasta, s u n t e m de p ă r e r e c a iministerul isă-il înles»-n e a s c ă în a c e a s t ă e t ă r u i n t ă p r i n a c o r d a r e a u n u i conced iu deua ca t ed ra sia îşi, d a c ă e poisibil, p r i n a c o r d a r e a u n o r o a r e c a r e mi j loace p e c u n i a r e .
(ss) Bungeţianu, (ss) Hurmuzescu, (ss) General Şt. Burileanu,
F i i n d idie p ă r e r e că aces te concepţii' a l e miele a s u p r a cauze i fen o m e n e l o r d i n n a t u r ă vor avea m ă c a r u n r ă s u n e t p a r ţ i a l în ş t i in ţă , m ' a rn ihotărît s ă publ ic o p a r t e idin e le î n t r ' o s c u r t ă şi e l e m e n t a r ă e x p u n e r e .
_ D i n l ipsă de s p a ţ i u iáim fost silit să. ev i t c u t o t u l f igur i le d i n text, d i n c a r e c a u z ă .am trebuiit să. p r e scu r t ez m u l t e idin capi tole, i a r a l t e l e c h i a r s ă l e s u p r i m , ce ia ce, ev ident , este î n defavoar e a k i c î ă r i i .
Ga s ă port .avea o idirectivă pent r u iproxima p u b l i c a r e a aces to r ide i î n t r ' o e x p u n e r e striict ş t i inţifică, m ă ad resez c ă t r ă onoraţii cet i tor i c u r u g ă m i n t e a să M-nievoiasică a t r i m i t e pe ad re sa m e a l a „Tipograf ia Mit ropol i tu l S i lves t ru" diln C e r n ă u ţ i pă re r i l e dumnea lo r , fie favorabile, fie nefavorabi le , p e n t r u c a r e l e exp r i m an t i c ipa t i v m u l ţ u m i r i l e m e l e cele imai c ă l d u r o a s e .
Cu aces t pr i le j îmii1 îndep l inesc o p l ă c u t ă da to r i e , m u l ţ u m i n d d- lui profesor Bumgeţaianu de là Un ive r s i t a t ea d i n Bucu re ş t i p e n t r u .spri j inul ce 1-a d a t ideilor mele prtiln s fa tu r i binevoitoare . To toda t ă m u l ţ u m e s c în m o d spec ia l fos tului m e u profesor, d-lui V. Morar iu , p e n t r u a m a b i l i t a t ea ce a a r ă t a t , oe ten indu-se a eoneicta p a r t e a limiguis'tieă a t e x t u l u i .(.german). P r i e t e n u l u i m e u , id-iuii! profesor I. Domin te îi m u l ţ u m e s c de r e p e t a t e o r i pen t r u r ev izu i rea m a n u s c r i p t u l u i çi p e n t r u îngr i j i rea corec tur i lo r de t i pa r .
Cernăuţi, 14 August 19.4. Autorul
Introducerea la ediţia germană Marele n u m ă r de ápoteze şi
teorii , c a r e formează baza fizicei de azi, n e s i g u r a n ţ a lor în exp l i ca rea fenomenelor d i n n a t u r ă , d ive r s i t a t ea lo r p r e c u m şi m a i a les în locu i rea lor con t inuă p r i n a l t e l e p r o a s p e t e şi „moder n e " s u n t dovezi c ă încă n u s 'a găsi t calea , c a r e s ă n e c o n d u c ă sp re rezo lv i rea problemeiii cosmice .
Fiz ica n u s'a a p r o p i a t ap roa pe cu nici u n p a s de i dea lu l ei de a r educe toa te fenomenele idin n a t u r ă l a c â t m a i p u ţ i n e cauze posibi le . Exp l i ca rea l u m i ni i d a t ă de t eo r i a lu i Maxwel l p r in u n d e l e e leot ro-magnet ice — făcând a b s t r a c ţ i e de p u ţ i n a ei p robab i l i t a t e — n u con t r az i ce acest f ap t r ea l . Dar c h i a r şi progresele î n să ş i a le fizicei p a r a o î n d e p ă r t a p e ' a c e a s t a to t m a i m u l t d e ace s t idea l , în loc s'o apropie . P r i c i n a t r ebu ie eă rezide în fa l şa concepţ ie a ş t i inţ i i a -s u p r a ^structurii lumisii eosimice.
N e n u m ă r a t e l e f enomene a le n a t u r i i t r e b u i e să se r e d u c ă l a o s ingură cauză , d a c ă se p r e s u p u n e u n începu t a l l umi i . înce p u t u l l umi i i n s ă p u t e a s ă fie n u m a i siilmplu, a d e c ă u n u l d in fenomene a t r ebu i t să-şi p r i m e a s c ă ex is ten ţa p r i n oa reca re m i ş c a r e a m a t e r i e i şi apoi d i n el s ' au n ă s c u t t oa t e cele la l te . U r m ă r i n d a c e a s t ă lildeie şi p re s u p u n â n d în s p a ţ i u ex i s t en ţa e-t e n i l u i şi a ma te r i e i , ne-iaim p rop u s să expl icăm. în l u c r a r e a de faţă, f enomenele d i n n a t u r ă p r i n i n f luen ţ a rec ip rocă d i n t r e e te r şii1 m a t e r i e .
ETERUL
Consideraţiuni istorice şi generale P e n t r u exp l i ca rea ac ţ i un i i în
d e p ă r t a r e a g r av i t a ţ i un i i , elect r ic i tă ţ i i şi m a g n e t i s m u l u i p rec u m şi a p r o p a g ă r i i l umin i i p r i n spa ţ iu s 'a p r e s u p u s încă îna in te d e câ teva s u t e ide ani , c ă s p a ţ i u l cosmic a r fi u m p l u t ou u n m e d i u ex t rem d e fin, imponde rab i l , ca re s t r ă b a t e ipriiln toa te corpuri le . Şi d e a t u n c i fizica a cons t ru i t p e e x i s t e n ţ a ace s tu i mediu , n u m i t î n genere eter , o c lă dire, va s t ă . Mediu l a c e s t a form e a z ă a ş a z i când baza fizicei. Chr i s t i an H u y g e n s în t eme iază c u a ju to ru l foto-eterului s ă u teo r ia u n d u i a ţ i u n i i , care încerca expl icarea l u m i n i i pe ca le m e c a nică. Aceas tă teorie î n să p r i m i o p u t e r n i c ă z g u d u i r e p r i n descope r i r ea poliarizaţiunii . Acest fen o m e n p u t â n d u - s e expl ica p r i n p r e s u p u n e r e a u n o r v ibra ţ i u n i t r a n s v e r s a l e în eter, а t r e b u i t s ă se a d a u g e e t e r u l u i iu i Huygens , c ă r u i a i se a t r i b u i a n u m a i p ro p r i e t a t ea e las t ic i tă ţ i i , o c â t m a i miare d e n s i t a t e posibi lă . Un 'med iu în să c u o d e n s i t a t e a t â t a de uuare făcea p e de a l tă pa r t e imposibi lă expMIoarea mi şcă r i i corpur i lo r cerneşti p r i n t r ' â n s u l . E-terul t recea primtr 'o cr iză . A-tunc i a p ă r u Maxwel l şi sa lvă p r in t eo r i a sa e lec t ro-magneţ i că a s u p r a lumin i i , c l ăd i t ă aiseimie-nea p e eter, p r i n c i p i u l u n d u i a ţ iuni i şi . totodată şi ex i s ten ţa e-t e ru lu i . In t eo r i a s a se a r a t ă a-idecă c ă u n d e l e eplectro-magneti-ce catriii forhiează l u m i n a n u de-p ' n d d e d e n s i t a t e a e t e ru lu i .
Aceasta d i n u r m ă rvutea să fie deci îşi a şa d e mică , î ncâ t mişcar e a ciorpurilor cereş t i p r i n e te r să nu sufere niqi: o piedecă.
P r i n aces t e expl icăr i e t e r u l p ă r e a a fi p r i m i t o b a z ă m a i solidă. Fizica linsă n u se m u l ţ u m i •cu aceasta , ci înce rca necontenit, pe a l t e căii, s ă demons t r eze 'existenţa e t e r u l u i . Astfel, m a i a l e s r e n u m i t e l e experienţei a l e lui Miehelisohn şi Moriey ţ i n t eau să afle i n f luen ţ a ro t i r i i p ă m â n tu lu i î m p r e j u r u l s o a r e l u i , a s u p r a p r o p a g ă r i i l u m i n i i so la re . Toate aces t e exper ienţe p r e c u m şi a l t e l e f ăcu t e m a i t â r z iu în a-ceas t ă d i rec ţ i e a u d a t însă totd e a u n a r e z u l t a t e negat ive .
In barza a c e a s t a s'a p r e s u p u s că e te ru l d i n i m e d i a t a ap rop ie re a p ă m â n t u l u i a r fi r u p t de a-ces ta şi p u r t a t şi el în m i ş c a r e a î m p r e j u r u l soiarelui. P e de a l t ă p a r t e însă s ' au făcut încercăr i de a n e g a e t e r u l p u r şi s i m p l u . Acest scop î l u r m ă r e a m a i a l e s teor ia r e l a t iv i t ă ţ i i c a r e a l u a t fiilnţă d in e x p e r i e n ţ a lu i Midhel-son.
Aceas tă teor ie p ă r e a l a încep u t să i á i b a succes în comba te r e a e te ru lu i . Mai t â r z iu însă a-iderenţii ei c â ş t i g a r ă convinger e a c ă spa ţ iu l iar fi ih i inag inab i l f ă ră eter , d u p ă c u m concepe E ins te in însuş i , î n t eme ie to ru l teoriei re la t iv i tă ţ i i , î n c u v â n t a r e a s a ţ i n u t ă i a u n i v e r s i t a t e a d in Leyden la 5 Mai 1920.
P u ţ i n e l e fenomene n a t u r a l e d in d o m e n i u l opt icei а că ror exp l i ca re r e u ş i f ă r ă a j u t o r u l eter u l u i î n teor ia cuan te lo r , c a r e a semenea n e a g ă e te ru l , n u pr i -me jduesc exiistenţa aces tu i a .
D u p ă aceas tă s c u r t ă p r iv i re a-s u p r a vieţ i i ş t i inţ if ice a e t e ru lui , c a r e e a şa d e indispensabili o concep ţ ie c l a r ă a s u p r a lu i şi în filzică, vom încerca a n e face a s u p r a p rop r i e t ă ţ i l o r iuli) posib bile.
D . RUSU, profesor
C e r c e t ă ş e ş t i uluite sfatari şi învăţaţiiri ne pot da animalele dacă vom căuta să ne cunoaştem cu ele şi felul lor de viaţă. Pentru cercetaş vieţuirea în mijlocul naturii, în libertatea ce ţi-o oferă societatea de a lucra şi a gândi, peste tot locul dă de urme de ale animalelor pe cari va fi bine să le cunoască şi să ie înţeleagă. In sălbătăoia naturii căutând vom găsi prieteni buni, dar şi duşmani răi. Noi cu gândul bun îi cercetăm, nu toate vieţuitoarele din aceste locuri vor pricepe gândul, multe
însă dacă nu ne vor vedea oa prieteni buni, dar nici ca duşmani înfocaţi. Păsările şi toate animalele vor fi obiecte de studiu pentru noi, cu gândul de a le cunoaşta le vom urmări până la culcuşul lor, ba «•hiar intimităţile vieţii lor familiare. Nu se poate spune mulţumirea băiatului care poate să privească din ascuns cum o biată păsărică cu frica în spate caută şi-şi scotoceşte viermuşorul, îl curăţă, îl ia îd cioc, îl aruncă, ba chiar se joacă cu el. Cu ce mulţumire îşi adună ineecte pentru puişori şi cum vezi par'că bucuria mamei şi mulţumirea de a-şi hrâni puişorii.
Dar drăgălăşenie nu găseşti numai la păsări. Fiecare animal are ceva delicat, gingaş alături de sălbătăoia Jui care-1 caracterizează. Nu ne mirăm că nu sunt famiiioase sau prietenoase, doar cu oricine s'ar întâlni, o ştie că poate să-i fie fatală această întâlnire, omul căutând să-i ia viaţa şi nu să i-o lase. Oer-cetaşii însă ştiu legea care le aminteşte oă sunt, buni cu animalple, le plac florile şi cercetează natura. In cadrul acestei legi cereetaşuî când numai are prilejul, va căuta să cunoască urmele diferitelor animale de casă şi de pădure dintre
prin ce putem afla şi alte direcţii de mişcare al animalului. Un exemplu frumos ne dă ilustraţia alăturată urmărind cerbul, căutând ca nu numai dintr'o direcţie, oi din mai multe părţi să căutăm a-ne apropia de el.
Dar nu numai atât. Multe spun şi ilustraţiile luate după manualul oercetaşului solitar întocmit de Folin Hargrave (Lonecraft), din cari înţelegem ingeniositatea extraordinar de înţeleaptă şi rafinată a diferitelor animale în poziţiile lor de pândă, apărare, sau atac. Nicicând nu vor mişca tot corpul ci numai capul, dar în aşa fel ca să nu se observe. Caută să se acomodeze terenului nu numai prin culoare, dar şi ca înfăţişare, cu scopul de a face să fie trecut cu vederea şi neobservabil din partea duşmanului văzut.
In urmărirea lor, cercetaşul prin exerciţii va căuta să se folosească de aceste măsuri bune, în jocurile cercetăşeşti şi în apărări ne va fi foarte uşor de a scăpa nevăzuţi, iar noi eă aflăm totul oe ne-ar interesa. Se' spune despre o caravană din pustia Saharei, că urmărea o ceată de negri.
Caravana era compusă din albi, dar condusă de un negru. In zări pe o colină se vede ceva că se mişcă.
acelea, cu cari ne întâlnim mai des. Urmărindu-le vom putea deosebi după eum este aruncat praful sau îndoită iarba, dacă pa^ul este normal, alergător sau în galop. Spiritul de observaţie se desvoltă foarte mult din studiul vieţii animalelor delà cari putem lua multe învăţăminte bane, praotiae. Urmărirea unui animal niciodată nu vom face direct umblând pe urmă, ci făcând spirale trecând peste urmă
Cei albi atrag atenţia călăuzei lor asupra punctului negru, dar călăuza nu dă nici o imponanţă. întrebat fiind de ce, spune indignat că pe culme nu poate să fie negru, el fiind atât de prevăzător ca să nu stea în picioare pe o colină. Va fi sau un alb, sau o maimuţă, dar negru nici la un caz nu poate fi.
Toţi cei cari au făcut cunoştinţă cu indienii, ştiu mărturisi multa din isteţimnea şi fineţia lor de
^observaţie şi urmărire. Primăvara ne salută', va fi bine
ca la tieoare ocazie a ieşirilor noastre să ne propunem urmărirea unei urme, bine înţeles neriscând ceva primejdie mare. O spaimă se poate suporta care ne va deştepta mai mult decât sute de pagini scrise. Despre tot ce vedem să scriem, carnetul să ni-1 îmbogăţim cu schiţe, de tot felul cari vor fi mărturia vie a Îndemânării, a isteţimei şi a priceperii cercetaşului. Priviţi animalei» din desenele alăturate, căutaţi să vă înţelegeţi ce se petrece în ochii şi creeni lor, ne având şi dorinţa de a ne cunoaşte ou ele prea de aproape.
A T . P O P A
O î n c u r a j a r e Societa tea c u l t u r a l ă „Acade
m i a P o p u l a r ă în u r m a r ezu l t a telor a t â t de f rumoase ce le-a p u t u t obţiine de ne u r m a concur sului d e colinde din Piădăuţi, c u c a r e ocazie a 'Colectat 17 col inde p e oari le^a pub l i c a t înitr'o mică b r o ş u r i c ă (pe note), s'a ad re sa t a c u m c ă t r e toa te p r imăr i i l e . < a-şelor d e j u d e ţ cât şi cătrei p r e fecturi le d i n ţ i nu tu r i l e r o m a neş t i ale Bucovinei , c e r â n d a ju toa re b ă n e ş t i cu scop c a s ă organizeze în toa te aces te o raşe a-s e m e n e a concu r su r i , ce u r m ă resc u n îndoi t scop şi a n u m e : 1. r e înv ie rea aces tor f rumoase obiceiuri şi p r i n aceas ta î n t ă r i r e a •credinţei s t r ămoşeş t i şi 2. colect a r e a ace s tu i igen de m u z i c ă po pora lă .
In u r m a aces tu i apiel p r i m ă r i a o r a ş u l u i G u r a - H u m o r u l u i p r i n a d r e s a Nr. 882 d in 17 Apr i l 1925 a aco rda t p e n t r u acest scop s u m a de 2000 lei, d e s e m n â n d totod a t ă c a r e p r e z e n t a n t al p r i m ă r ie i în consi l iul de a rb i t r i ce se va cons t i tu i cu ocazia concursu lui pe d. 1. Poiriuc, n o t a r comun a l .
A s e m e n e a s u n t e m in fo rma ţ i că ŞIII p r i m ă r i a o r a ş u l u i Ce rnău ţ i a vo ta t o s u m ă p e n t r u , aoelaş scop.
Dacă ac t iv i t a t ea Idiferitelor socie tă ţ i cu l tu ra l e va fi spr i j i n i t ă d e a u t o r i t ă ţ i o r i ş iunde î n a s e m e n e a m ă s u r ă , p u t e m s p e r a că vom avea succese des tu l de f rumoase .
s.
Depositul s t r o p i t o a r e l o r orig. C h a n doi*-, sistem Venn or al.
b e i 1 2 0 5 francat şi la ori şi care staţiuni
poştale.
Băile Vatra-Dornei (Bucovina)
Cele m a i boga te 'ape feruigi-noase , con ţ i nând m a r i c a n t i t ă ţ i de acid carbonic . Băi le de nocmol în t rec în efect toa te s ta ţ iun i le de aceas t a 'Specialitate.
Secţi i d e id ro te rap ie , a p a r a t e de fisác-terapie, arodi logie labor a t o r baineoloigilc etc.
Vindecă afec ţ iuni le d e cord, boale reomat ice , afecţ iuni le ne r voase, difer i te a fec ţ iun i a l e or gane lo r femeeşti , bronşi te le , a-fecţ iuni p u l m o n a r e etc.
Inaugurarea sezonului la 16 Mai P r e ţ u r i l e bă i lo r : 1. Bă i de acid
carbonic Mai , I un i e şi Sept. a) Sa lon 65 Lei , b) cl. I., 55 lei, r e d u s 40 lei, c) ol. I I 40 lei, r e d u s 30 lei. Iul ie şi A u g u s t a) Sa lon 75 lei, b) e l . I 65 lei, r e d u s 50 leii şi c) e l . II, 45 lei, r e d u s 35 lei .
II . Băi de nomol , Mai I u n i e şi Sept. 65 lei, r e d u s 45 lei, î n Iu l ie şi A u g u s t 75 lei, r e d u s 55 lei .
O baie de năbo l d e p ic ioa re 30 lei, o p r o c e d u r ă i d ro t e r ap i e 30 lei, r e d u s 20 leii, o baie s i m p l ă de cu ră ţen ie 20 lei, o c o m p r e s ă d e n ă m o l 15 lei, u n m a s a j p a r ţ i a l 20 lei, u n m a s a j t o t a l 40 lei.
Preţurile camerilor L a hote lur i le d e lux o c a m e r ă
cu u n pa t pe Mai, Iuniie şi Sept. 80 lei, cu ba l con 100 lei pe zi, p e Iul ie ş i A u g u s t 120 lei, cu ba lcon 140 lei p e zi, o c a m e r ă cu d o u ă p a t u r i pe Mai lunile şi Sept. 150 lei, cu ba l con 160 lei pe zi, p e Iulie şi A u g u s t 200 lei, c u balcon 220 lei pe zi.
L a ho te lu r i l e d e cl., I o camer ă cu u n p a t pe Mai, Iun ie şi Sept. 60 lei, cu ba l con 70 lei p e zi, pe Iul ie şi A u g u s t 100 lei, cu balcon 120 lei pe z i ; o c a m e r ă c u două p a t u r i pe Mai, Iunie şi Sept. 120 lei, cu ba lcon 130 lei pe zi; p e Iu l ie şi A u g u s t 160 lei c u ba lcon 180 lei p e zi. Toate celelal te h o t e l u r i şi locuinţe p a r t i cu la re f i ind c u m u l t mai ' ieftine.
Sfaturi practice
0 reţetă de frumuseţe Mult mai practic ca săpunurile, făra efect şi cremele unsuroase, împotriva: pistruilui, negrelei, petelor, cocurilor, bubaliţelor şi a necură-ţeniti tenului în genere, este urmă-tqrul mijiou : Se toarnă în 100 gr. apă, sau în 50 gr. glicerina un pacheţel cu pulbere „fîrin" se amestecă bine, şi se cîă pe faţă dimineaţa şi seara. Efectul foarte mare. Soluţia astfel preparată ѳ foarte bună şi pentru manile aspre sau crăpate, împotriva sndorei. şi pentru curăţirea gâtului. Ea se prepară foarte uşor de către oricine. E eftină şi bună. Pulberea „Crin" se trimite coatra lei 20, trimişi în
scrisoare închisă de către D e p o z i t u l c a s a p o ş t a l ă 3 0 8 ,
C l u j .
a
•4 -4 <
•4
C U M P Ă R buhe, (alin), lapi, urşi, corbi, pelicani şi vulturi în viaţă.
HANS KNALL Cluj, Strada Petra Maior No. 4 „Badio" No. 4601
Redacţia noastră din Capitala Bucovinei Suntem pentru o descentralizare culturală. Adică flecare provin
cie, prin cărturarii şi scriitorii ei, să-şi afirme spiritul, tendiuţelc, izvorul manifestărilor ştiinţifice şi literare, prin sufletul specific cu particularităţile pământului care formează originalitatea acelei provincii din totalitatea vieţii de stat şi culturale a poporului român.
Frumoasa şi dulcea Bucovină, până îu prezent, nu are un plămân al ei de publicitate prin care să primească viaţa socială şi culturală, sănătoasă, în neatingere cu înrâurirea rău înţeleasă a frământărilor politice de partid.
Pentru aceasta „Cultura Poporului" înfiinţează o redacţie în Capitala Bucovinei, în Cernăuţi.
Activitatea va fi destul de intensă. Şi urmaşii trecutului glorios din Cetatea Sucevii, vor avea în sfârşit, să se manifeste cinstit, pe terenul cultural şi sodal.
R e d a c ţ i a e î n S t r a d a C a r a g i a l e No. 11 .
Redactor d-1 Eudoxiu Scalat, profesor; reporteri culturali d-nii Galan Teoctist, V. Cojocaria, D. Stâniloae si T. Cristurean, studenţi.
Inşti tunţare La Regimentul 4 Infanterie cu
garnizioana Piteşti, se caută un maistru croitor militar pentru Atelierul de haine ofiţereşti, plătit cu solda gradului de plutonier reangajat plus o primă din lucru ce va efeetua lunar.
Comand. Res. Ara?s No. 4.
Mai bine ca
ori şi unde se serveşte la
Baia Elisabeta Băi de abur,
de cadă, duş, etc.
CLUJ, Str. Călugăriţelor (pe Someş).
MARELE ATELIER DE DOflÄRIE
Nicolae Săvulescu absolvent al şcoalei de meserii dia comuna Racoviţa (jntleţal Muscel), execută orice fel de comenzi relative la această branşă, ca
Buţi , B u t o a e , P u t i n i , Vedre, H ă r d a e , e tc . , din m a t e r i a l a l e s ş i u s c a t .
E x e c u ţ i e promptă Preţuri convenabile
Pentru comande şi iaformatiuni a se adresa: NIC0L4E SĂVULESCU, satul VALEA STÂNII No. 44 (prin gara Clacereasa, jud. Muscel). —
A d r e s a te legraf ică: SĂVULESCU, Clacereasa.
De prima calitate plăcută şi răcoritoare este
Fabrica :
Turda, Telefon o . Depozit principal.
\C,L UJt Telefon 3№.
Boli de pieie, răni, râie, mâncărime cu durere, mâncărime din cauza gerului, opăreala, jupuielile, crepăturile de piele, = bubele dulci, se vindecă singur şi radical cu : =
P O M Ă D A A I T U A I I I L Se foloseşte cu succes ÎD orice parte a corpului ca obraz, mâni, picioare, cap, precum şi între picoare, la frecături şi rosuturi fiind absolut ne vătămătoare,
P R E Ţ U L UKUI B O R C M L E I 3 0 . Trimiteţi Lei 100 pentru 3 borcane şi ve-ţi primi franco (fără alte cheltueli postale) aceste leacuri delà O f t P O S l T U J L Ѵ Н І Я С І І » А І І F a r m a c i a : D R . B Í R Ó C L U J , P I A Ţ A U N I R E I . Hndolf Mosse S. A. 12-17.
M O T O A R E L E D E U T Z pentru benzină, gaz prin aspiraţie, gaz metan, benzol, mo
torină şi petrol suftt neiíit.'-ecute! Depozit permanent de motoare stabile şi montate ca loco-mobile delà IV2 până la 22 cai putere! Motoare mai mari până la 500 cai putere furnizăm în termen scurt loco fabrică. Mai departe : Ti&ctori, maşini de treerat şi ori-ce ma sinişiuneiie agricole,
Phila" şi precum şi uleiuri de uns maşini originale americane uleiuri indigene.
Furnizează cu preţuri eftine şi în condiţiuni de plată avantajoase: DEPARTAMENTUL MASINEL0R AL REFNIÜNEI AGRICOLE S. A., S I B I I U .
Suaursale: Sighişoara, Mediaş, Târgu-Mureş. întreprinderi — surori: Hann & Comp. Cluj, Str. Regina-Maria şi Burze-
länder Maschinenhalle A. Marko & Comp. B'asov, Str. Lungă, ca reprezen tenta generală pentru Transilvania a fabricilor motoare din Peutz.
0 reclamă bună se poate face în „Cultura Poporului" care apare în 56 mii de exemplare fiecare număr
Specialităţile fabricei de bere CZELL din
"HERCULES" b e r e n u t r i t o a r e , s p e c i a l i t a t e a N E A G R A d i n m a l ţ d u b i o
"C R S U &" b e r e A L B A , m u l t a p r e c i a t ă
din cauza calităţilor lor neîntrecute s'au dovedit ca mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni.
•
»
:4 Tiparul Tipografiei „Viaţa", Cluj, Strada Reoina Maria 36.