Cum să ai un acvariu de vis, cu cichlide africane de lac !

In cărţi sau pe Internet puteţi citi despre construirea şi amenajarea unui acvariu, şi puteţi citi despre fiecare specie în

parte, dar in nici o carte sau articol nu veţi găsi explicate "micile diferente" între un acvariu frumos, şi unul

extraordinar. Nu contează cat de echipat este acvariul, cat de elaborat este decorul, şi cat de frumoşi sunt peştii ...

daca nu aveţi grija la detaliile pe care le voi enumera mai jos, acvariul vostru poate va fi frumos, dar niciodată

extraordinar.

Unii dintre cei care vor citi aceste rânduri or sa aibă la un moment dat impresia ca fac teoria chibritului, iar textul o să

le sune pe alocuri de-a dreptul liric, nu tocmai potrivit pentru un ghid practic, dar lucrurile trebuiesc spuse în detaliu.

Vă veţi convinge de importanta fiecărui astfel de detaliu prin exemplele grafice oferite.

INTRODUCERE

Când priveşti un acvariu cu africani, trebuie să “vezi” doar decorul si peştii. Nu trebuie să îţi dai seama că între tine şi

ei este un geam, sau că în spate acvariul se “termina” pentru ca este un spaţiu finit; iar apa trebuie sa fie complet

transparenta. Un acvariu perfect trebuie sa îţi dea impresia că te-ai cufundat ca prin minune în mediul natural al

peştilor, că eşti acolo cu ei ... Dacă acvariul reuşeşte să dea aceasta impresie ochiului antrenat, atunci cu atât mai

mult un spectator neavizat va fi fascinat de la prima privire de aceasta fereastra spre o alta lume.

O să încep cu exteriorul în prima parte (A) şi apoi o sa analizez interiorul acvariului (B).

A. ASPECTUL EXTERIOR

A.1 Conturul acvariului – este partea situată cel mai departe de peşti, dar prima care întâlneşte privirea spectatorului.

Toate muchiile acvariului trebuie atent mascate. Orice muchie de geam vizibila va spulbera iluzia pe care încercăm să

o construim. Nu trebuie să se vadă nici materialul pe care este aşezat acvariul, şi nu trebuie sa răzbată nici o raza de

lumină de sub capac. Priviţi exemplele si contra-exemplele de mai jos:

Exemplul 1

Marginea de jos si colturile trebuie mascate, se vede clar diferenţa intre cele doua acvarii din fotografie ! In cel din

stânga, privirea cade in mod natural in interiorul acvariului, asupra peştilor si a decorului. In cel din dreapta privirea

este distrasă către contur, deoarece muchiile sunt complet expuse, la fel de expus este şi polistirenul alb de sub

acvariu !

Exemplul 2

Marginea de jos şi colturile trebuie mascate, de preferat cu acelaşi material şi aceeaşi esenţă, folosit/ă pentru

confecţionarea suportului şi a capacului!

Exemplul 3

Marginea capacului trebuie să acopere oglinda apei, niciodată sa nu se vadă neonul sau raze de lumina din capac ! In

fotografia din stânga se vede clar tubul fluorescent, pentru că acvariul nu este umplut pană la capac!

Exemplul 4

Materialul folosit pentru mascarea muchiilor trebuie sa aibă aceeaşi culoare cu capacul şi suportul acvariului ! In

fotografia din stânga, deşi acvariul are muchiile foarte bine mascate, contrastul de culoare dintre cele doua materiale

distrage atenţia de la centrul de interes al acvariului: decorul si peştii!

A.2 Sticla acvariului – aceasta trebuie să fie foarte curată! Geamul din fată si laterala vizibilă nu trebuie sa aibă urme

de alge pe interior, şi nu trebuie să aibă urme de picături uscate şi dare de praf pe exterior! Amintiţi-va ultima oara

când s-au spălat la voi geamurile de la ferestre, şi când aţi privit prin geam către exterior vi s-a părut că fereastra este

deschisă! Aşa trebuie sa fie şi geamul acvariului, o fereastră curată. Este mai important decât pare la prima vedere: la

interior, acum că algele si bacteriile au fost îndepărtate de pe geam nu mai împiedica reflexia luminii create de neon,

peştii vor căpăta culori mai intense pentru ca sunt mai bine iluminaţi din lateral. In mod normal - cu o filtrare

corespunzătoare, schimburi de apă regulate, şi o hrănire atentă a peştilor - geamurile acvariului rămân curate pe

interior, deoarece algele şi bacteriile nu au suficientă hrană pentru a prospera.

Exemplul 5

Ritmul de creştere a algelor este unul exponenţial, aşa că în final veţi depune un efort însumat MAI MARE pentru a le

îndepărta definitiv. Observaţi diferenţa între un geam şters regulat, la fiecare schimb de apă (dreapta) şi acelaşi geam

lăsat neşters pe o perioadă de timp mai îndelungata (stânga). Când efectuaţi schimbul de apă, nu frecaţi cu buretele

doar porţiunile de geam unde sunt deja vizibile aglomerările de alge. Curăţaţi METODIC geamul, în aşa fel încât nici o

porţiune să nu rămână neştearsă. Daca va e mai uşor, împărţiţi suprafeţele de geam in elemente virtuale folosindu-vă

de repere vizibile (gen: ranforsări, pietre din decor, uşile suportului pe care stă acvariul, samd) şi curăţaţi-le rând pe

rând.

Exemplul 6

Nu neglijaţi zonele greu de frecat cu buretele! Mutaţi temporar pietrele care va incomodează accesul la aceste zone,

şi îndepărtaţi nisipul de pe geam pentru a şterge cu buretele pană jos. Nu vă sfiiţi să urcaţi pe un scaun pentru a

ajunge cu mana in toate colturile, şi întindeţi bine braţul chiar daca la început vi se pare greu. Dacă nu ştergeţi geamul

din fată pana sub materialul care maschează muchia, în scurt timp algele vor prospera si o dungă urată va fi vizibilă

unde aţi omis sa frecaţi cu buretele.

Exemplul 7

Pentru a curăţa exteriorul acvariului folosiţi detergent obişnuit de geamuri ! Este foarte important ca după ce

pulverizaţi detergentul şi frecaţi geamul cu buretele, să ştergeţi - înainte de a se usca - excesul de detergent de pe

geam, cu o cârpă uscata sau cu prosoape absorbante din hârtie.

A.3 Capacul acvariului - acesta trebuie sa fie dintr-un material opac, şi să nu aibă spatii între elementele ce-l compun,

pentru a nu permite luminii neonului să distragă atenţia privitorului. Dacă materialul din care este făcut capacul nu

este opac de la sine, atunci se pot aplica pe acesta straturi de materiale care au aceasta proprietate (vopsea, folie

autocolant, etc.). Culoarea si esenţa materialului (stejar, cireş, fag etc) trebuie sa fie la fel cu cea folosită la suportul

pe care stă acvariul. Capacul va fi construit pentru a încadra exact conturul de sus al acvariului, orice milimetru în plus

va permite condensului sa se strecoare şi să curgă pe exteriorul geamului.

Rolul principal al capacului este acela de a găzdui sistemul de iluminare a acvariului. Ca rol secundar se poate

menţiona controlul evaporării. Un mit - după părerea mea - este ca daca nu are capac, acvariul emana un "miros" in

camera. Daca un miros se simte atunci când ridicaţi capacul nu este de la apa sau peşti, ci chiar din capac sau rama

acestuia, datorita acumulării de alge şi bacterii care nu au fost curăţate la timp.

Exemplul 8

Materialul folosit pentru capac trebuie sa fie opac, şi să coboare peste oglinda apei! La acvariul de sus materialul din

care este confecţionat capacul este semiopac, şi acvariul nu este umplut suficient. La acvariul de jos, capacul este

complet opac şi umplut peste limita la care coboară pe geam capacul.

B. ASPECTUL INTERIOR

B.1 Decorul - trebuie să prezinte un concept unitar. Evitaţi asocieri de culori contrastante (coral alb cu granit negru),

sau obiecte în culori ţipătoare (pietre de culoare roşu aprins). Decorul trebuie să fie discret, în nuanţe cat mai închise,

pentru a pune în valoare - prin contrast - culorile aprinse ale peştilor. Pe geamul din spate trebuie să aveţi măcar un

fototapet cu perete stâncos (montat la exterior), dar şi mai bine un decor din polistiren si ciment (montat in interiorul

acvariului).

In timp, oricât de bună este filtrarea, pe elementele din decor va creste lent un covor de alge. Nu frecaţi aceste alge la

schimbul de apa, ele sunt binevenite in acvariul cu africani. Dacă peştii sunt suficient de înfometaţi, veţi surprinde

grupuri de mbuna "păscând" pietrele. Dacă vreţi totuşi să temperaţi ritmul de creştere al acestora, după ce reumpleţi

acvariul cu apa împrăştiaţi o cantitate generoasă de nisip din substrat peste suprafeţele orizontale cu cele mai

dezvoltate alge. Nisipul cade în câteva zile datorita peştilor si a curentului de apa din acvariu, dar în tot acest timp

algele sunt private de lumina necesara fotosintezei.

Exemplul 9

Fundalul fals trebuie sa străpungă oglinda apei, pentru că dacă se vede pe deasupra lui, iluzia de "perete" stâncos va

dispărea. Observaţi în imaginea din stânga cum apa urca peste vârful decorului. Ori construiţi decorul pe toata

înălţimea geamului din spate, ori coboraţi rama capacului pana sub marginea de sus a decorului.

B.2 Substratul - trebuie să fie repartizat uniform. Nu vă străduiţi să daţi o panta dinspre geamul din fata spre geamul

din spate, aceasta nu se va menţine într-un acvariu cu africani. Intre schimburile de apă distribuţia nisipului se va

modifica, nu uitaţi să o uniformizaţi. In nici un caz înălţimea substratului nu trebuie să fie expusa pe geamul din fată al

acvariului. Ca material folosit pentru substrat am încercat toate variantele şi am găsit doar una ca fiind adecvata.

Nu folosiţi pietriş cu granulaţie mare, pentru ca între granule rămâne suficient spaţiu pentru ca detritusul să fie

captat, împiedicând astfel preluarea acestuia de către filtru. Nu folosiţi nisip de râu, pentru ca acesta are o densitate

mare, şi atunci când nisipul este ridicat prin activitatea peştilor (destul de des) el poate sa cada accidental peste

acumulări de detritus şi sa le îngroape sub greutatea sa. Am încercat şi cu substrat solid, roca falsa din polistiren si

ciment, dar nici aceasta nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru că pe roca falsă au crescut alge, si algele lungi opreau

antrenarea detritusului de către curentul care circula către filtru. Se creau astfel acumulări mari, care trebuiau

eliminate destul de des cu furtunul.

Singurul material care nu prezintă nici un dezavantaj menţionat mai sus este nisipul de scoici (de pe plaja). Acesta

trebuie cernut printr-un minciog, pentru a elimina particulele cu granulaţie mare (care s-ar comporta ca pietrişul).

Daca nisipul de scoici ajunge accidental deasupra unor acumulări de detritus, el nu poate îngropa aceste reziduuri sub

greutatea sa pentru ca are o densitate scăzuta, si va fi antrenat in mişcare de către curentul de apa, eliberând repede

reziduurile care vor ajunge în cele din urma în filtru. In plus, nisipul de scoici ajută la creşterea durităţii generale a

apei (în multe localităţi din România apa de la robinet are un gH mai mic decât cel preferat de cichlidele din lacurile

de rift african).

Exemplul 10

Substratul nu trebuie să depăşească niciodată marginea materialului cu care este mascata muchia de jos. Observaţi în

imaginea din stânga cum nisipul acumulat pe geamul din fată distrage atenţia. In schimb, in fotografia din dreapta

privirea cade in mod natural asupra interiorului acvariului.

Exemplul 11

Nisipul de scoici poate fi complet îndepărtat din anumite zone ale acvariului, în parte de către peşti, în parte de către

curentul de apă pe care îl susţine filtrul. Distribuţia substratului trebuie să fie corectată la fiecare schimb de apă, după

cum se observă în imaginile de mai sus.

B.3 Echipamentul - oricât de valoros ar fi acesta, el trebuie sa fie ASCUNS. In acvariu nu trebuie să se vadă filtre verzi,

bureţi galbeni, cabluri negre, încălzitoare gri, tuburi din PVC alb, etc. Echipamentul trebuie atent camuflat, după

pietre şi în decorul fals. In acvariu trebuie să se vadă doar decorul şi peştii, nimic "artificial" nu trebuie sa atragă

atenţia.

Exemplul 12

In imaginea din stânga s-a făcut oarecum un efort de camuflare, dar iluminarea nu este corect poziţionata şi pune în

evidentă partea vizibilă a echipamentului.

Teoretic, un filtru extern ar servi cel mai bine dezideratul enunţat anterior, dar personal consider că un filtru intern

bine camuflat este de preferat într-un acvariu cu africani. Filtrul intern poate avea un debit mare şi susţine un curent

de apă mai puternic, care circulă pe toată lungimea bazinului, pentru ca pompa împinge apa direct in acvariu, şi nu in

tuburi sinuoase care dirijează fluxul de la pompă la acvariu (filtre externe). Mai mult, am observat că admisia si

returul la filtrele externe comerciale se montează de obicei în acelaşi colt al acvariului, sub care (sau lângă care) se

află canistra filtrului, lucru care cuplat cu debitul oricum mic al acestor filtre duc la o eficienta scăzută.

INCHEIERE

Nu o să închei prin a vă oferi un exemplu de acvariu perfect (şi în special nu unul făcut de mine), pentru ca scopul

acestui material nu este să dovedească superioritatea unei anume persoane, ci să ajute multe alte persoane să-şi

îmbunătăţească acvariul personal. Cred că am demonstrat, prin explicaţii şi exemple grafice comparative, importanta

fiecăruia dintre aspectele discutate mai sus.

Dacă la construirea unui bazin nou luaţi in considerare TOATE aceste aspecte, sau dacă le corectaţi la un bazin deja

existent, veţi primi GARANTAT mai multa satisfacţie de la acvariul vostru!