Cuprins

Cu hifurile, din fotoliu 9

Mircea Dinescu -,,Cine igi numiri timpuligi numiri moartea" 12

Solomon Marcus - ,,Pagaportul meu

spre universalitate a fost matematica" 26

Ion Muregan - ,,1n mine locuiegte cineva" 40

Yuri Kordonslry - ,,Sunt un fugar. De fiecare

dati cind ceva devine mult prea familiir,cre$te in mine nevoia de a o lua din loc" 52

Vasile Dem. Zamfirescu - ,,Psihanaliza e

ca a;teptarea stiruitoare a pescarului

de a scoate ceva din addncuri" 66

Dan C. Mihiilescu - ,,Orice faci gi gdndegti,

din zori in noapte, si fie imbibat de iubire!" 80

Nora Iuga - ,,Iubirea adevirati e sacrd" 94

Matei Florian - ,Sa mai privim,

din cAnd in cind, cerul!" 110

Vera Lungu - ,,Asta e exilul adevirat.. Ca nu mai visez romAneste" 724

7DIVANUT IMAGINAR

Dumitm Constarrtin Dulcan - ,1, spatele

tuturor lucrurilor e Dumnezeu" 138

Ioan Es. Pop - ,,Paeziae drumul cel mai scurt

de Ia cele vizute la cele nevizute" L52

Mircea Cirtirescu - ,,Scriu doar fiindci weau

si mi inleleg pe mine insumi" 166

Adrian Papahagi - ,,Simt ci in fara asta

am un rost" 180

Neagu Djuvara - ,,imi place la nebunie

cuvAntul ista rominesc, smerenie" 194

Antoaneta Ralian - ,,Dragostea

gi-a pierdut misterul" 208

$tefan Agopian - ,,Am scris intotdeauna

din plicerea de a inventa" 222

Emil Brumaru -,,Scrisul e un fel de dragoste

la distanli" 236

Ttreodor Paleologu - ,,Am centrul de gravitate

in interior" 250

ao)(e)

MIRCEA DINESCU

Cind apare pe micul ecran, e omul spectacol. Furibund gi

melancolic, exasperat Ei nivalnic, e la fel de imprevizibilca apele Dunirii lingi care s-a a$ezat. inainte de a fi poet,

publicist sau om de afaceri, Mircea Dinescu e o stare de

spirit. La Cetate, portul de lAngi Calafat care i-a devenitregedinli, l-am gisit lnsi invins de blAnde{e. Am aflat de lael ci friptura inmiresmati dezleagi limbile, ci poezia tearde de viu, iar$uhul locului plutegte, ca-n Scripturi, peste

ape.

L2

,,Cine igi num5rd timpuligi numdrd moartea"

D.R. Domnule Dinesan, afost o adevdratd aventu-

rd sd vd. prind pentru interviu. Trdi\ tntr-o agitayie

permanentd, departe de dictatura agendei Ei atntdl-niilorfixe. Deunde atdta grabd Siinspre ce?

M.D. Sper ci nu inspre final... (rAdE Totdeauna

am fost mai hibiuc gi mai zipdcit, dar parci odaticu vArsta ritmul s-a accentuat. Nu gtiu niciodati ince zi suntem gi nu prea-mi place si-mi stabilesc in-tAlniri. Timpul nu trebuie numirat. Cine igi numi-ri timpul igi numiri moartea. Cind eram tAnirscriitor invitat Ia Heidelberg, prin anii '80, era aco-

lo un neam! care traducea din rominegte. Lapleca-

re, l-am salutat gi i-am spus ,,Hai, ci ne mai vedem

noi". $i neamgul, cind a attzit, a scos un carnelel9ia zis ,,CAnd?".Euam izbucnit in ris gi i-am spus ,,O

si fie intr-o marfi". Si faci abstraclie de trecerea

timpului e realmente un joc benefic. N-ar trebui sine punem anii pe riboj. Eu am 63 de ani, darmi-am intAlnit foqti colegi de gcoali prin parc cu

nepofeii, igi luaseri virsta in serios gi chiar aritauca nigte bitrAnei. Or, eu n-am deloc sentimentul ciam imbitrinit. $tiu ci am imbitrinit, ci mi vidsingur in oglindi. Dar atita timp cAt mintea mea e

inci verde, cAt timp pot si scriu cu aceeagi vioiciu-ne a spiritului gi si pistrez lurL farmec care-i

DIVANUL IMAGINAR 13

capteaze gi pe tineri, inseamni ci n-am pierdutmare lucru. Pini la urmi, bitrinelea te scuturi de

prejudecifi, aduce han:/r gi te face liber.

D.R. ...inclusiv lavorba. Cu cine semdnafi aEa rdude gurd?

M.D. Cu bunicul din partea mamei, cu care amcrescut. Era un om destul de ,,reugit": gridinar de

meserie, inteligent de la naturi gi liber la vorbi.Curvar, be,tiv qi mare gridinar. De la el am invilatIimbajul aluziv, autoironia gi luatul la migto. Le-amperceput ca pe o formi de libertate gi o armi de ani-hilarea duqmanului. Eram foarte timid cAnd erammic. Abia cu wemea am devenit mai dezinhibat.Agresivitatea asta e qi o formi de apirare. Odati, inclasa a patra, eram un biiat destul de delicat pe

atunci, mama mi-a dat cimagi albi calcati, iarpode-lele clasei erau unse cu picuri. inpauzd, cineva m-aimpins gi-am cizut. CAnd m-am uitat pe cimagi,eram negru. M-am intors furibund gi l-am bitut mirpe primul care mi-a iegit in cale. CAnd mi-am dat sea-

ma ce am ficut, m-am ingrozit: era bitiugul clasei.

A.u.i, cind cineva mi cunoagte in particular, e miratsi constate ci sunt totugi un om foarte blind. DarcAnd judec un om politic sau un personaj din lumeaasta sinistri romAneasci, evident ci md aprind.

D.R. Disident in comunism, neo"afdtor cu politicie-niitn democrafie. De undevdvine spiihtl defrondd?

TL+

M.D. Din copilirie. Mergeam cu fiul unui avo-

cat acasi la o doamni, Coana Europa ii ziceam

noi, era negustoreasi, vindea fieririe pentru !i-rani. Avea o casi splendidi, cu portretul Regelui

Carol pe perete gi alte poze inrimate de la Paris.

$i-apoi, intr-o zi,in drum spre qcoali, am vizut-oin stradi cu toate lucrurile, aproape leginati de

durere. Rideau de ea, aruncaseri o gileati de apipeste ea, si-gi revini. M-a marcat. Era o cucoaninevinovati. Dar clasa muncitoare devenise ex-

ploatatoare. Eu nu sunt un justifiar, ci un tip in!e-

legitor. Sunt un tip destul de echilibrat, dar cu

mult temperament, care poate si protesteze impo-

triva lipsei de libertate gi, concomitent, in timpulcombustiei interne a nervului, si fie gi nedrept.

Dar sunt un om care igi recunoagte gregelile.

D.R. Biografia dvs. spune cd v-ati ndscut la cdm-

pie, din neam de ardeleni. Vd e dragd cdmpia?

M.D. CAnd regele Ferdinand a decis si-i lmpro-prietireasci pe firani, soldalilor din Ardeal li s-a

dat pimAnt in Birigan, fiindci in Ardeal nu mai

exista. Aga a ajuns gi stribunica mea, care avusese

doi frali rinili pe front, la cAmpie. Ambii pirinlisunt ardeleni nisculi in Birigan, dar eu mi consi-

der regilean. Cred ci am crescut cu mitul cimpiei,il citisem pe $tefan Binulescu, intinderile nesfArqi-

te mi fascinau. Dar la Slobozia, unde m-am niscut,nu era cimpia aceea aridi. Erau qi piduri, erau gi

DIVANUT IMAGINAR 15

dealurile de pe malul Ialomifei. CAnd mi suiam pe

ele, nu mai vedeam oragul de salcimi.

D.R. AF copilditfrumos?M.D. Am avut o copilirie fericiti, degi m-am

niscut intr-un cartier de proletari, ci taici-miu eralicitug mecanic Ai mama era casnici. Triiam lamarginea Sloboziei, unde incepea cartierul celormai siraci oameni. Cine crede insi ci fericirea incopilirie tine de cite feluri de mAncare ai se ingali.Am triit intr-o lume ultramodesti, dar m-am simfltbine gi liber. 1 mai gi 23 august rni se pireau celemai frumoase.evenimente din oragul Slobozia. incasi nu aveam decit Biblia Ei Avenhrile LuuefieiBorgia Ei ale cavalsntlui Buidan, o carte pe care tai-ci-miu o linea incuiati. Cea mai mare parte din co-pilirie o petreceam cu bunicul, pe malul Ialomilei,unde avea bordei, aritindu-mi cum sti treaba culegumele gi seminfele. Am fost foarte marcat de fi-gura bunicului. Cind ii veneau prietenii, imi pliceasi trag cu urechea. Avea haz gi ficea poezele camburuienoase cind bea un pahar de vin. De ziua lui,figanii care munceau la gridini ii cAntau sub fe-reastri ,,Nea Gheorghili grddinarul/ are gapte po-rambare/ gi cu magazia opt/ n-are un porumb de

copt", ci, spre deosebire de bunici-mea, care strin-gea banii la saltea, el era mini largi. Datoriti luisunt foarte legat de pimAnt. M-a invilat si apreci-ez rodul lui, gustul, mireasma. $i negustoria tot de

16

acolo imi vine. La 5 ani, mi lisa bunicul in piali sivind flori gi legume.

D.R. $ipoeziaqnnsonisant, atdtde dqorte de cdrli?

M.D. Poezia, siraca de ea, nu line cont de mediulin care te nagti. Vine pe cii negtiute gi te iziteaziea, daci wea. Nimic nu e mai trist decAt si vezi oa-

meni care vor si scrie poezie, frrt si aibi cu adevi-

rat chemare. Primele poezii le-am citit la qcoali, inmanuale. Eraupoezii cu partidul. Mi se pireau mi-nunate, ag fi wut si scriu qi eu la fel. CAnd m-am

hotirit si scriu primul poem, prin clasa a gasea,

mi-am luat carnefelul gi m-am dus in pidure. Eram

convins ci, daci wei si scrii despre pidure, trebuie

si mergi in pidure. (rAde) Eram complet in afara li-teraturii pe atunci. Dar s-a intAmplat apoi si merg incasa unui avocat, el mi-a aritat un volum de Blaga,

care m-a lisat cu respira$a tiiati. Asta mi-a declan-

gat febra lecturilor. M-am lnscris Ia biblioteca orige-neasci $i am inceput si car cir,ti acasi, numai una gi

una. il luasem pe Kant, cu ,,Critica ra,tiunii pure",

aveam 13 ani gi am reugit si descifrez doarbiografiaautorului din prefali. (rdde cupofid) Dar atunci am

descoperit intimplitor poezialui Ion Barbu gi restul

poeziei moderne qi a fost ca o revelafie. Ceva s-a

schimbat in mine. De scris, scriam pe ascuns, pen-

tru ci m-a prins directoarea ci citesc in timpul ore-

lor gi m-a pArAt la tata. $i tata m-a apirat, zicAndu-i

ciweau si devin scriitor. Iar ea, care era profesoari

DIVANUT IMAGINAR L7

de socialism gtiinfific, azisi ,,Ptri, cum si devini scri-itor, daci e copil de muncitor?". Drept pentru caretata mi-a interzis cititul. De supirare, cind mi-auapirut primele poezii in revista Luceafd.rul, lagaisprezece ani, nici n-am vmt si i le arit.

D.R. Afi fost un scriitor destul de proliftc pdnd laranlufie Si apoi, brusc, a{i abandonat poezia. Ce s-a

tntdmplat?M.D. Am incetat si mai scriu poezie fiindci sim-

leam ci nu mai are rost. PAni atunci,poeziafuseseo formi de lupti qi de rezistenti, era o armi,lumeastitea Ia coadi ca si cumpere o carte de versuri.Poezia ili didea sentimentul ci egti puternic. Erauin ea aluzii la realitate gi mesaje sociale. Dupi '89,mi s-a pirut ci pamfletul e mai eficient. intAmpli-rile erau mai dramatice, era nevoie de alti armi,mult mai tiioasi. Apoi, poezia fine totugi de-o vAr-

sti. $i Rimbaud a fost genial intre ;aptesprezece sinouisprezece ani, iar dupi douizeci s-a apucat de

negustorie. E atunci, la tinerefe, o sevi a copaculuitAnir care sti si explodeze. La bitrAnele egti doarun arbore plin de scorburi cu jderi la ridicini, careies din cAnd in cAnd Ia televizor gi mugci. (rAdE

D.R. Nu e totugi o trddare sdlasikteratura pentruafacei? Nuvd. e dor de poezie?

M.D. Eu n-am scris niciodati pentru alf,i. Am scrispentru mine. Cind intram in transa scrisului, mi

18

consuma cu totul. Stiteam in cameri, nu simleam

nici foamea, uitam seara si aprind lumina. Poezia te

usuci, exact ca-n cAntecul ila popular: ,Ie faci iasci,

te bagi-n boali cAineasci, te scoate la primivari, gal-

ben ca turta de ceari". Poezia e un morb, ca boala de

plimAni, care te mininci de viu. Cu timpul, parciinstinctul de conservare devine mai puternic, nu wei

si mai mergi pAni Ia capit. Marii poep unguri au mu-

rit pini-n 30, 40 de ani, chinuip, la fel cum au muritgi poefli rugi. Poe$i romAni au avut mereu instinctul

supravieguirii. Au fost mai gospodari. Argheziavea o

mogioari, o mici tipografie, si le rimAni ceva 9i luiBarufu gi lui Mitzura, Blaga era profesor universitar,

Ion Barbu era la casa lui, pAni gi Bacovia avea nevas-

ti, copil gi o slujbi de funqtionar. E ceva il noi, romi-nii, ne pistrim, nu ardem pAni la capit. Numai inlumea noastri literari geniul trebuie si fie pustiu,

tebecist, singur gi trist. Eu nu weau si apir burghe-

zia,weau doar si spun ci suferinla nu e buni. Ea i$omoari pAni la urmi gi nervul, gi sensibilitatea. Mieneweazd,cei care zici ,,Eh, nu mai e Dinescu poet ca

altidati!". Nu trebuie si scrii tot timpul ca si rimAipoet! Scrisul nu e o meserie. Scrii, fiindci ifl vine, fi-indci nu pofi alffel. Iar mie, cAnd mi-a venit, la 60 de

ani, am mai scris o cir,tulie de poezie; degi de qapte

ani nu mai scrisesem nimic. Eu acum am ajuns la in-

lelepciunea de a ciuta poeziain multe alte lucruri, inbitaia vAntului, in mireasma vinului, in tigaia de la

bucitirie.

DIVANUL IMAGINAR 19

D.R. Suntefi otdt de pasionat de gdtit, cdv-a mers

buhul. Ba chiar afl deschis, in centrulvechi al capita-lei, un restaurant, ,Lacrimi Si sftnfi". Cum v-afi pro-

copsit cu patima asta?M.D. Tot de Ia bunicul meu, care ficea focul, pu-

nea o tabli gi zicea:,,Stai tu aici gi intorci ardeiiigtia capia cAnd se coc" sau punea ceaunul gi-miarita cum si invirt. Ficeam cu mare plicere. Venea

uneori bunicul gi-mi zicea: ,,Astizi mAncim raci".Ce erau racii? Nigte ardei rogii iuli, prijili pe pliti,zdrobili, cu ulei, sare gi pufin otet, in care intingeaicu mimiligi. Ceva foarte simplu, dar extraordinarde bun. Ce si nlai spun de cartofii prijifi, ticufi de

bunica in tigaie de fonti? Iegeau crocanfi deasupragi moi iniuntru. Cuvarzdmurati alituri, mi se pi-reau cea mai buni mincare din lume.

D.R. Gustul ca gustul, totuSi, care e farmeculbucdtdrelii?

M.D. Snobii nu inleleg ci nu ne bucurim doarcu creierul, ci gi cu limba, cu urechea, cu buriceledegetelor. MAncAnd lucruri curate gi bAnd vin par-fumat, sigur ci viafa e mai senini gi mai veseli, pa-pila gustativi se bucuri gi ea. Chestia cu gititulmi-a plicut de Ia inceput, era un mister acolo, o

alchimie. CAnd faci o mimiligd,,vezi cum se nagtelumea intr-un ceaun, din api gi un praf de milai. E

voluptatea creafiei, si impletegti singur toate aro-mele, si le treci prin foc Ai apoi si te bucuri,

2@

vizAndu-i pe ceilalli cum minAnci ce ai ficut. Mi-azis cineva odati: ,,Domnule, tu nu gitegti ca lamama acasi, tu gete$ti ca la stribunica acasi".A$ae, eu gitesc ca la 1900, dupi cirli de bucate uitatede weme. Cine mai are ca noi, romAnii, prima carte

de bucate scrisi de prim-ministrul larii (M. Kogil-niceanu) gi de cel mai mare nuvelist al wemii (C.

Negruzzi)? Dacd, o citeqti, inlemnegti! Afli ci la1848 boierii moldoveni mAncau languste ca la Pa-

ris, aduse in care cu gheali, pe care le pliteau cu

bani de aur. Ci se giseau gi scorligoara, gi corian-drul, qi nuc$oara. Ci ficeau crapul impinat cughimbir gi umplut in burti cu capere. $i tot aga.

D.R. De 75 ani, numele dvs. e strdns legat de Ceta-

te, portul de ldngd Calafat. Sunteli mai tot timpulaici. Cumv-afrtndrdgostit de locul d.sta?

M.D. Absolut lntAmplitor, aflAndu-mi Ia Craio-va, unde lansam o carte. Era in 1997. L-arn cunos-cut pe directorul spitalului din Calafat, care ne-a

invitat Iazitalui,la Maglavit. De acolo, privind inzate, amvdzut ceva ciudat. ,,I-In port agricol pus-

tiu", mi s-a spus. $i am venit si-I vid. Casa asta, incare stim acum, era in ruini. Pirea o femeie fru-moasi, bituti bine gi violati. Era crescitoria deporci a domnului care citea cotele apelor Dunirii.Dar am aflat ci fusese sediul portului ridicat de

italieni pe la 1900 gi ci e scoasi la licitalie a douaoari. A fost dragoste la prima vedere. Am fost

DTVANUL IMAGINAR 7X