curriculum

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM

Pentru clasa a XII-a

DOMENIUL AGRICULTURĂ

Calificarea: TEHNICIAN AGROMONTAN

Nivelul 3

- VARIANTĂ REVIZUITĂ -

– 2005 –

AUTORII EDIŢIEI REVIZUITE:

Apetroaie Ionela Profesor grad didactic II, inginer silvic, Colegiul Agricol Fălticeni; Duculescu Antoaneta Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş; Ilie Maria Dr. Ing. mecanic, grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Palas,

Constanţa; Ionaşcu Maria Profesor grad didactic I, ing. mecanic, Grup Şcolar Agricol Prejmer; Livadariu Gabriela Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Castelu, Constanţa; Mihalcea Mariana Ing. mecanic, grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Ciorogârla; Moisiu Maria Doctor în medicină veterinară, profesor grad didactic I, Grup Şcolar

Agricol Palas, Constanţa; Oprea Delia Profesor grad didactic II, economist, Grup Şcolar Agricol Prejmer; Oproiu Ana Profesor grad didactic I, Grup Şcolar Agricol Curtea de Argeş; Petre Angela Profesor grad didactic I, ing. agronom, Grup Şcolar Agricol

Ciorogârla; Vasiliu Petronela Profesor grad didactic II, Grup Şcolar Agricol Fălticeni;

1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

LICEUL TEHNOLOGICClasa a XII-a

Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: AgriculturăCalificarea: Tehnician agromontanCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală.

Modulul I. Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montanăTotal ore / an: 105din care: laborator tehnologic 72

instruire practică -

Modulul II. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montaneTotal ore / an: 75din care: laborator tehnologic 42


Modulul III. Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montanăTotal ore / an: 99din care: laborator tehnologic 66


Modulul IV. Marketingul produselor agricoleTotal ore / an: 51din care: laborator tehnologic 18


Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni = 330 ore

Stagii de pregătire practică 120 ore

Modulul V. Organizarea exploatării pajiştilor montaneTotal ore / an: 90din care: laborator tehnologic 60

instruire practică 30

Modulul VI. Igiena şi securitatea muncii în domeniul agriculturăTotal ore / an: 30din care: laborator tehnologic 30


Total ore strategii de practică: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni = 120 ore

Curriculum în dezvoltare locală 132 ore

Modulul VII. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agriculturăTotal ore / an: 132din care: laborator tehnologic 66


Total ore CDL: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni = 132 ore

TOTAL GENERAL: 582 ore / an

2

LISTA UNITĂŢILOR CHEIE ŞI A MODULELOR UNDE SUNT PARCURSE ŞI EVALUATE

Unitatea de competenţă

CompetenţaClasa a XII-a

VerificareM I M II

M III

M IV

M V

M VI

M VII

2. Comunicare 2.2. Moderează dezbateri şi şedinţe 2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

4. Gândire critică şi rezolvare de probleme

4.1. Identifică probleme complexe 4.2. Rezolvă probleme 4.3. Evaluează rezultatele obţinute

9. Igiena şi securitatea muncii

9.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul agricultură

9.2. Coordonează activităţile în caz de accident în domeniul agricultură

12. Marketingul produselor agricole

12.1. Identifică nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole

12.2. Descrie oferta şi consumul de produse agricole 12.3. Caracterizează piaţa agrară 12.4. Aplică mixul de marketing

15. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură

15.1. Supraveghează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru fertilizarea culturilor

15.2. Organizează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru pregătirea terenului

15.3. Supraveghează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru înfiinţarea culturilor

15.4. Organizează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru îngrijirea culturilor

15.5. Coordonează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru recoltarea culturilor

15.6. Supraveghează utilizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie

15.7. Supraveghează lucrările de întreţinere, reparare şi stocare a maşinilor şi instalaţiilor agricole

3


CompetenţaClasa a XII-a

VerificareM I M II

M III

M IV

M V

M VI

M VII

17. Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană

17.1. Identifică speciile şi rasele de animale din zona montană 17.2. Aplică programe de ameliorare a speciilor de animale din zona montană

17.3. Organizează activitatea de reproducţie a animalelor din zona montană

17.4. Coordonează procesele tehnologice de hrănire a animalelor din zona montană

17.5. Aplică tehnologii de întreţinere şi îngrijire a speciilor de animale din zona de munte

17.6. Organizează obţinerea de produse animaliere de calitate

18. Organizarea exploatării pajiştilor montane

18.1. Organizează exploatarea păşunilor 18.2. Organizează exploatarea fâneţelor 18.3. Ameliorează pajiştile prin măsuri de suprafaţă 18.4. Ameliorează pajiştile prin măsuri radicale 18.5. Cubează şi apreciază calitatea fânului

19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

19.1. Organizează lucrări de înfiinţare şi întreţinere a culturilor legumicole la nivel de echipă de lucru

19.2. Coordonează echipa de lucru ce înfiinţează plantaţii pomicole şi de arbuşti fructiferi

19.3. Coordonează lucrările de plantare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi la nivel de echipă de lucru

19.4. Supraveghează recoltarea şi ambalarea legumelor şi fructelor

20. Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană

20.1. Selectează soiurile şi hibrizii de plante de câmp pentru zona montană

20.2. Aplică schemele de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană

20.3. Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană

20.4. Coordonează la nivel de echipă aplicarea lucrărilor de îngrijire la culturile de câmp din zona montană

20.5. Coordonează lucrările de recoltare şi depozitare a plantelor de câmp din zona montană

4

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Având în vedere rolul important al agroturismului care poate influenţa şi orienta însuşi

modul de viaţă al individului, la nivelul actual de dezvoltare economică, lucrătorul din acest

sector trebuie să dispună de cunoştinţe care să-i permită desfăşurarea unei activităţi pe baze

ştiinţifice, atât din punct de vedere al corelaţiei între substanţele nutritive şi aportul acestora, cât

mai ales pentru prevenirea riscului de îmbolnăvire, oferind produse sănătoase, corect prelucrate.

Pe fondul dezvoltării economice contemporane se înregistrează şi o accelerare a ritmului

de dezvoltare al gospodăriilor agroturistice, diversificarea ofertei acestora fiind impusă de

modificările ce apar în structura cerinţei populaţiei, ce sunt corelate adesea cu nevoile şi cu

nivelul de cultură.

Unităţile de competenţă tehnice generale ca: Managementul exploataţiei agricole,

Marketingul produselor agricole, Gestiune şi evidenţă economică şi Managementul calităţii în

domeniul agricultură îşi propun familiarizarea tinerilor cu mediul economic având ca scop

formarea unui mod de gândire economic prin însuşirea şi aplicarea unor cunoştinţe specializate

în acest domeniu. În şcoală, elevii vor dobândi concepte economice fundamentale şi vor fi

capabili să analizeze logic diferite probleme cu care se vor confrunta în calitate de producător,

consumator sau cetăţeni.

Unităţile de competenţă tehnice specializate ca: Tehnologii specifice de creştere a

animalelor în zona montană, Organizarea exploatării pajiştilor montane, Tehnologii de cultivare

a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane, Tehnologii specifice pentru culturile de

câmp din zona montană şi Protecţia plantelor în zona montană trebuie însuşite cu responsabilitate

de către Tehnicianul agromontan în vederea selectării celor mai eficiente tehnologii de creştere

a animalelor şi cultivare a pământului specifice zonei montane. Cele mai dinamice unităţi de

competenţă sunt: Organizarea activităţii de agroturism în zona montană şi Construcţii specifice

gospodăriei din zona montană reflectă nevoia susţinută de a dezvolta agricultura montană în

conformitate cu standardele europene.

5

RUTA CURRICULARĂ A PREGĂTIRII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ PENTRU NIVELUL TREI

NIVEL 2

Tehnician agromontan

Tehnician agromontan

Tehnician în agricultură

Tehnician în agricultură

Tehnicianveterinar

Tehnicianveterinar

Agricultor culturi de câmp

Agricultor culturi de câmp

Agricultor montan

Agricultor montan

ZootehnistZootehnist HorticultorHorticultor Lucrător în agroturism

Lucrător în agroturism

Lucrător în agricultură şi în gospodărie

ecologică

Lucrător în agricultură şi în gospodărie

ecologică

Lucrător în cultura

plantelor

Lucrător în cultura

plantelor

Lucrător în creşterea

animalelor

Lucrător în creşterea

animalelor

Lucrător în gospodăria

agroturistică

Lucrător în gospodăria

agroturistică

NIVEL 3

NIVEL 1

6

MODULUL I – TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR IN ZONA MONTANĂ

I. Modulul „Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană” reprezintă

unitatea de competenţă tehnică specializată „Tehnologii specifice de creştere a animalelor în

zona montană” şi se studiază în clasa a XII-a într-un număr de 105 ore din care laborator

tehnologic 72 ore de specialitate.

Unităţile de competenţă pentru abilităţile cheie precizate în Standardul de Pregătire

Profesională pentru nivelul trei, clasa a XII-a Comunicarea, competenţele 2.2 şi 2.3; Gândirea

critică şi rezolvare de probleme se formează şi se aprofundează la fiecare modul, dar se

evaluează o singură dată la modulul în care au fost agregate, aşa cum se specifică în tabelul

privind alcătuirea modulelor. Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă

suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Programa şcolară se citeşte liniar datorită asocierii dintre competenţele individuale şi

conţinuturi.

În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele individuale

formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,

tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă

în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete

din clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,

trebuie lecturat cu atenţie sporită, modul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului

prezentat în aliniatul 1 al capitolului III – Sugestii metodologice. Programa se utilizează în

strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în care sunt precizate criteriile de

performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele de evaluare ale

performanţelor elevului.

Lista Unităţilor de Competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice specializate


Unitatea de competenţă, se tratează complet şi se evaluează la modulul „Tehnologii

specifice de creştere a animalelor în zona montană”.

7

8

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor


Competenţe individuale

Conţinuturi tematice


17.1. Identifică speciile şi rasele de animale din zona montană

- Specii:• taurine, cabaline, ovine, caprine, suine, păsări,

iepuri de casă- Rase:• autohtone• importate

- Diferenţiere:• după caracterele morfologice şi productive

- Însuşiri:• de exterior, de producţie, eficienţă

17.2. Aplică programe de ameliorare a speciilor de animale din zona montană

- Individualizare: • metode • mijloace

- Valoarea de ameliorare:• fenotip• ascendenţă• rude colaterale

- Caractere morfologice:• dezvoltare corporală• conformaţie• constituţie• culoare

- Caractere productive:• greutate• producţie

- Valoarea de ameliorare:• fenotip• ascendenţă• rude colaterale

- Metode de creştere:• prin încrucişare• în rasă curată

17.3. Organizează activitatea de reproducţie a animalelor din zona montană

- Sisteme de montă:• naturală: dirijată (simplă, dublă, repetată), monta

liberă, monta în harem• însămânţarea artificială

- Perioada optimă:• în funcţie de specie, vârstă, greutate corporală,

producţie• perioadele ciclului sexual

- Moment optim:• fazele ciclului sexual• durata ovulaţiei

- Gestaţia: • durata gestaţiei• hrănirea şi îngrijirea femelelor gestante

- Fătarea:• eutocică

9

• distocică• durată• complicaţii

- Indici de reproducţie:• fecunditate• natalitate• servis period• intervalul dintre fătări• fertilitate• procent de reîntoarcere

17.4. Coordonează procesele tehnologice de hrănire a animalelor din zona montană

- Necesarul de furaje:• cantitate• sortimente de sezon• balanţa furajeră

- Stabilirea raţiilor de furaje:• necesarul de substanţe nutritive în funcţie de

specie, categorie de creştere, stare fiziologică• raţii în funcţie de sezon, specie, categorie de

creştere, stare fiziologică17.5. Aplică tehnologii de întreţinere şi îngrijire a speciilor de animale din zona de munte

- Optimizare:• ventilaţie• canalizare• igienizare• limite admisibile la CO2, NH3, H2S• temperatură• umiditate pe specii şi categorii de animale

- Păstoritul:• stâne, turme• păstori, transhumanţa

- Lucrări de îngrijire:• îngrijire corporală• tehnica potcovitului

- Program de lucru în creşterea şi exploatarea animalelor:• pe specii• categorii de animale

- Norme:• specifice lucrărilor de întreţinere şi îngrijire a

animalelor17.6. Organizează obţinerea de produse animaliere de calitate

Metode pentru determinarea cantitativă a producţiilor animaliere:• măsurări• cântăriri• numeraţii

Metode pentru determinarea calitativă a producţiilor animaliere:• fizice• chimice• mecanice• organoleptice

Mod de obţinere a producţiilor animaliere:• mulgere• tundere

10

• sacrificare• extragere• recoltare

Condiţiile şi modul de obţinere a producţiilor animaliere:• materiale• igienice

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii:• specifice lucrărilor de recoltare şi apreciere a

produselor animaliere

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale şi specializate se

formează prin pregătire teoretică şi laborator tehnologic.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate

pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de pregătire. Pentru pregătirea teoretică la modulul ,,Tehnologii specifice de

creştere a animalelor în zona montană” sunt acordate 33 ore şi 72 ore pentru laboratorul

tehnologic. Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care

de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice.

Nr.crt.

TemaNr. ore alocate

Pregătire teoretică

Laborator tehnologic

I - Rasele de animale Caractere morfoproductive ale raselor de animale- Rase de taurine: Bălţată românească, Bruna de Maramureş, Friza- Rase de cabaline: Rasa Arabă, Trăpaşul Românesc, Rasa Lipiţană- Rase de ovine: Ţigaie, Ţurcană, Merinos de Palas, Karakul- Rase de caprine: Alba de Banat, Rasa Angora, Rasa Sannen- Rase de suine: Marele Alb, Landrace, Porcul Românesc de carne- Rase de păsări: Leghorn, Cornish, Hibrizi ROBRO, ROSO, ALBO.- Rase de iepuri de casă: Uriaşul Belgian, Chinchila, Rex, Angora

8 18

II - Tehnici de ameliorare a animalelor Metode de individualizare Evidenţe zootehnice Selecţia animalelor: criterii şi caractere Metode de creştere

5 6

11

III - Reproducţia animalelor Particularităţile reproducţiei pe specii Planul de montă şi fătări Sisteme şi metode de reproducţie - monta naturală

- însămânţări artificiale - gestaţia - fătarea Indicii de reproducţie

- Fecunditate- Natalitate- Prolificitate- Mortalitate- Reformă

8 12

IV - Sisteme de hrănire şi întreţinere Tehnologia hrănirii animalelor

- necesar de furaje, raţii furajere Tehnologia întreţinerii şi îngrijirii animalelor

- tipuri de adăposturi- microclimat- păşunatul- igiena corporală

7 24

V - Producţiile animaliere Metode cantitative de determinare a producţiilor

- măsurări, cântăriri, numeraţii Metode calitative de determinare a producţiilor

- fizice, chimice, mecanice, organoleptice Metode de obţinere a producţiilor animaliere - mulsul, tunsul, sacrificare, extragere, recoltatul

5 12

Total 33 72

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Tehnologii specifice de creştere a animalelor în

zona montană’’ se studiază în clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă , într-un număr

total de 105 ore, din care instruire teoretică 33 ore şi laborator tehnologic 72 ore.

Proiectarea curriculum-ului s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe cheie,

competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv

unitatea de competenţă ,,Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană’’

cuantificată cu 2 credite.

12

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a, procesul de predare-învăţare trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale şi specializate

cerute de nivelul trei, calificarea „Tehnician agromontan”.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice

care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, turul galeriilor,

exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni, în care activitatea didactică este centrată pe elev, au

eficienţă maximă în procesul de predare – învăţare.

Ele permit formarea competenţelor şi dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică,

ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Procesul de predare / învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice

specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor,

prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor, care să capteze atenţia

elevilor şi să le ofere acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în

ceea ce priveşte propriul proces de învăţare. De aceea prestaţia didactică depusă de profesorul de

specialitate tehnică trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute

de calificarea Tehnician agromontan.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,

prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de învăţare

specifice nivelului trei, care să ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau

altul, de reflectare asupra lucrurilor noi învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi

succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare / învăţare profesorul trebuie să-şi proiecteze

din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de

observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor necesare precum şi a

spaţiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească

cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie

definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a ,,identifica

rasele de taurine”.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

- se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru;

13

- fiecare punct de lucru este dotat cu fişe de documentare (descrierea rasei), fişe de lucru

(despre caracterele morfologice şi productive), mulaje, postere,albume, imagini (video,

DVD, CD );

- fiecare punct de lucru ( staţiune) reprezintă o rasă ( autohtonă sau importată);

- numărul staţiunilor corespunde cu numărul raselor de taurine studiate;

- se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu o rasă mai rar

întâlnită (exemplu rasa Pinzgau);

- echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă să fi parcurs

toate staţiunile, (nu este obligatorie staţiunea de rezervă);

- în fiecare staţiune elevii se documentează din fişele de documentare, observă şi

descoperă caracterele morfologice ale rasei, le diferenţiază de cele ale altor rase, rezolvă

sarcinile din fişele de lucru, cer lămuriri dacă este cazul, asociază caracterele productive,

fac comparaţii, bifează staţiunea parcursă într-o fişă specială de evidenţă, unde sunt

trecute toate staţiunile.

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune.

Se discută, se fac observaţii şi împreună, cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La

finalul parcursului elevii sunt capabili să identifice rasele de taurine.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, iar metodele subordonate sunt

studiul de caz, descrierea, problematizarea şi conversaţia euristică.

Într-o astfel de lecţie, profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în

corectarea soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea didactică este centrată pe elev.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din

Standardul de Pregătire Profesională, este scoasă în evidenţă de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar şi cele alternative cum sunt: observarea

sistematică a elevului, investigarea, proiectul şi portofoliul elevului.

Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi formeze şi

să-şi exprime opinii proprii.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare – învăţare eficient. Elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale

realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii

definite.

14

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu

probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în

Standardul de Pregătire Profesională.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai

recomandat este fişa de observaţie.

În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare

a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor

să demonstreze că au atins Standardul de Pregătire Profesională , pentru unitatea de competenţă

definită.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze

răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţe şi de probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă şi

condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională

pentru calificarea ,,Tehnician agromontan”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţă 17. Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană

Competenţa 17.6. Organizează obţinerea de produse animaliere de calitate

Criterii de performanţă:

a) Utilizarea metodelor pentru determinarea cantitativă a producţiilor animaliere

b) Utilizarea metodelor pentru determinarea calitativă a producţiilor animaliere

c) Verificarea condiţiilor şi a modului de obţinere a producţiilor animaliere

d) Verificarea respectării normelor specifice de igienă şi securitate a muncii

15

Probă practică

Îndepliniţi următoarele sarcini:

Nr.crt.

Verificarea calităţii producţiilor animaliere Evaluare Data

1. Determinaţi cantitativ producţiile animaliere (lapte, carne, ouă, lână, pielicele, piei, blănuri) prin diferite metode

2. Efectuaţi determinarea calitativă a producţiilor animaliere prin metode fizice, chimice, mecanice

3. Examinaţi organoleptic produsele animalelor.4. Verificaţi modul de obţinere a producţiilor pentru speciile de

animale studiate5. Respectaţi normele de igiena şi securitatea muncii specifice

lucrărilor de recoltare şi apreciere a produselor animaliere

16

MODULUL II – TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR HORTICOLE ÎN CONDIŢII SPECIFICE ZONEI MONTANE

Modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei

montane este integrat în pregătirea de specialitate la clasa a XII a, pentru calificarea Tehnician

agromontan.

Modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei

montane este constituit din următoarele competenţe.


Tehnologia de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

Competenţe tehnice specializate :

1. Organizează lucrări de înfiinţare şi întreţinere a culturilor legumicole la nivel de echipă de

lucru

2. Coordonează echipă de lucru ce înfiinţează plantaţii pomicole şi de arbuşti fructiferi

3. Coordonează lucrări de plantare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi

la nivel de echipă de lucru

4. Supraveghează recoltarea şi ambalarea legumelor şi fructelor


UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

19. Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei montane

19.1. Organizează lucrări de înfiinţare şi întreţinere a culturilor legumicole la nivel de echipă de lucru

- operaţii de pregătire a terenului pentru plantarea speciilor legumicole;

- metode de plantat şi semănat; - operaţii de îngrijire a speciilor legumicole;- norme de protecţie a muncii privind

înfiinţarea culturilor legumicole.19.2. Coordonează echipa de lucru ce înfiinţează plantaţii pomicole şi de arbuşti fructiferi

- operaţii de amenajare a terenului în vederea înfiinţării livezilor – parcelarea, stabilirea reţelei de drumuri, stabilirea tonelor de întoarcere, amplasarea perdelelor de protecţie, executarea lucrărilor de amenajare antierozionale, marcarea curbelor de nivel, amplasarea pomilor în parcele;

- operaţii de alegere şi amplasare a speciilor şi soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi ;

- sisteme de pichetare - operaţii de pichetare a terenului pe curbele

de nivel- norme de protecţie a muncii privind

înfiinţarea plantaţiilor pomicole .- operaţii de pregătire a terenului pentru

plantare –nivelarea, fertilizarea, săpatul gropilor, tutoratul, plantat-lucrare completă;

17

19.3. Coordonează lucrările de plantare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi la nivel de echipă de lucru

- operaţii de pregătire a materialului pentru plantat;

- plantarea pomilor şi arbuştilor fructiferi;- operaţii de îngrijire a speciilor pomicole;- norme de protecţia muncii privind îngrijirea

plantaţiilor pomicole; 19.4. Supraveghează recoltarea şi ambalarea legumelor şi fructelor

- operaţii de pregătire a utilajelor pentru plantat;

- evaluarea producţiei produselor horticole;- operaţii de pregătire a spaţiilor de

depozitare;- valorificarea şi respectarea de igienă şi

securitate a muncii;

Proiectarea curriculumului pentru nivelul III, s-a făcut după un model nou, centrat pe

abilităţi cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.

Curriculumul se elaborează pe baza standardul de pregătire profesională care are

următoarea structură:


Nivelul

Valoarea creditului

Competenţe

Criterii de performanţă

Condiţii de aplicabilitate

Probe de evaluare

Prin calificările de la nivelul trei elevii trebuie să dobândească abilităţi şi cunoştinţe

generale despre domeniul de pregătire ,apoi să se integreze pe piaţa muncii.

Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea elevilor o au formarea abilităţilor cheie în

comunicare, în igiena şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, şi asigurarea calităţii .

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea

competenţelor cheie, tehnice generale şi specializate cerute de nivelul de formare şi de

calificarea respectivă.

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, în care

activitatea didactică este centrată pe elev.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese

pentru fiecare unitate de conţinut, acelea care conduc la formarea competenţei specifice

conţinutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,

turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit

18

agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice generale şi cele specializate, stimulează gândirea

logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Ex. învăţarea prin descoperire

Tema : Recunoaşterea speciilor pomicole cultivate în zona montană.

Se împarte clasa pe grupe de 2-3 elevi.

Se aleg fructe din fiecare sortiment, se repartizează fiecărei grupe un număr de fructe.

Elevii observă fiecare fruct, îi descoperă caracteristicile, îl identifică şi îl încadrează într-una din

grupe de clasificare.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura care se formează competenţele cheie, competenţele

tehnice specializate. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ

al evaluării, utilizând pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică

a elevului. Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în standardul

de pregătire profesională.


În modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în condiţii specifice zonei

montane competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează

prin instruire practică şi laborator tehnologic.


pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru

cele două tipuri de instruiri.

Pentru pregătirea practică la modulul Tehnologii de cultivare a plantelor horticole în

condiţii specifice zonei montane ce se studiază în cadrul C.D.L.-ului , sunt alocate un număr de

75 ore care sunt repartizate pe laborator tehnologic 42 ore şi teorie 33 ore

Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.

Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:

Tema Nr. de ore alocate

TeorieLaborator tehnologic

Instruire practică

Organizarea lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere a culturilor legumicole la nivel de echipă de lucru

- operaţii de pregătire a terenului pentru plantat şi semănat specii legumicole;

- plantarea şi semănatul speciilor legumicole;- operaţii de îngrijire aplicate speciilor legumicole;

9 10 -

19

Coordonează echipa de lucru ce înfiinţează plantaţii pomicole şi de arbuşti fructiferi

- amenajarea terenului; - alegerea şi amplasarea speciilor şi soiurilor de pomi şi

arbuşti fructiferi; - lucrări de pichetare a terenului pe curbe de nivel;- operaţii de pregătire a terenului pentru plantat şi semănat;

8 10 -

Coordonarea lucrărilor de plantare şi întreţinere a plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi la nivel de echipă de lucru

- operaţii de pregătire a materialului pentru plantare; - plantarea pomilor şi arbuştilor fructiferi; - fertilizarea şi întreţinerea solului în plantaţiile pomicole;- operaţii de îngrijire aplicate pomilor şi arbuştilor ,

combatere a bolilor şi dăunătorilor;

8 12 -

Supraveghează recoltarea şi ambalarea legumelor şi fructelor

- pregătirea utilajelor pentru recoltat;- evaluarea producţiei produselor horticole;- pregătirea spaţiilor de depozitare;- valorificarea şi respectarea normelor de igienă şi securitate

a muncii;

8 10

Total ore-75 33 42 -Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să

facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului

economic.

1. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare.

Procesul de predare-învăţare trebuie sa fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale cerute lucrătorilor din domeniul agricultură, prin folosirea celor

mai adecvate metode şi mijloace de învăţare.

Exemplificăm prin lecţia ‚”Lucrări de îngrijire a speciilor pomicole în care se

urmăreşte însuşirea deprinderilor de executare a lucrărilor de îngrijire, folosind demonstraţia,

exerciţiul, problematizarea, jocul de rol. Profesorul elaborează şi foloseşte fişe individuale de

documentare şi de lucru, precum şi fişe de evaluare şi autoevaluare.

Elevii vor executa o parte din lucrările de îngrijire, realizabile pe lotul şcolii. Pot lucra

individual, sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Elevii sunt puşi astfel în situaţia de a demonstra, a descoperi, a exersa în vederea formării

abilităţilor cheie şi competenţelor tehnice generale specifice domeniului agricultură.

Profesorul monitorizează activitatea independentă şi rezolvă deficienţele semnalate. Se

realizează evaluarea folosind fişe de observaţie, fişe de autoevaluare, teste de evaluare.

Fişă de observaţie

20

Unitatea de competenţă: 19. Coordonează lucrările de plantare şi întreţinere a

plantaţiilor pomicole şi de arbuşti fructiferi la nivel de echipă de lucru

Competenţa: 19.3 Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi recoltarea fructelor

Tema: Recunoaşterea soiurilor de specii pomicole

Numele candidatului:

Locul de desfăşurare:

Data de început:

Data de încheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea soiurilor speciilor pomicole după fructe. Soiurile de fructe se recunosc după următoarele

caracteristici:

Aspectul suprafeţei Culoare Luciu Mărime Greutate

B. Identifică speciile pomicole după aspectul lor. Aspectul plantelor în timpul creşterii şi fructificării este

foarte diferit de la specie la specie, deosebindu-se prin:

MărimeMod de

ramificareFrunze Flori Fructe Seminţe

Rădăcini FrunzeTulpini Lăstari

tineriMuguri Inflorescenţe Fructe Seminţe

2. Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare, teste de

evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi)

21

Exemple:

TEMA: Lucrări de îngrijire aplicate speciilor pomicole

1. Itemi obiectivi :

1.1 Cu alegere duală

Încercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:

A F Tăierile de fructificare se aplică ramurilor de semi – schelet şi de rod

A F Tăierile de corectare se aplică pomilor cu coroană rară

A F La lucrările de tăieri se folosesc foarfeci de tăiat pomi şi fierăstraie

1.2 De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A F

Ogor lucrat teren afânat

Ogor cu îngrăşăminte verzi asociaţii naturale de ierburi

Înierbarea permanentă îngrăşăminte verzi

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Erbicidarea asigură distrugerea

a. bolilor

b. buruienilor

c. dăunătorilor

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt:

Epocile de udare coincid cu perioadele ……………ale pomilor pentru apă .

2.2. De completare:

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Pentru protejarea plantaţiilor împotriva bolilor şi dăunătorilor se aplică măsuri ….……

măsuri ……….. , ………….. , …………….. , ………………..

3. Itemi subiectivi

3.1. Rezolvare de probleme:

În livada şcolii sunt 10 rânduri de măr şi 10 rânduri de prun . Ce lucrări recomandaţi să

se aplice la sol şi la plantă ?

22

3.2. Eseu structurat:

Precizaţi influenţa următorilor factori privind necesarul de îngrăşăminte pentru speciile

pomicole.

a. gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive

b. faza de vegetaţie

c. producţia planificată

3.3. Eseu liber :

Descrieţi lucrările de îngrijire pe care le veţi aplica în livada personală .

Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de propria lui

personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de resursele materiale de

care dispune şcoala.

23

MODULUL III – TEHNOLOGII SPECIFICE PENTRU CULTURILE DE CÂMP DIN

ZONA MONTANĂ

Modulul „Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană” reprezintă

unitatea de competenţă tehnică specializată şi este constituită din următoarele unităţi de

competenţă:

Unităţi de competenţă tehnică specializate:

Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană

Modulul „Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană” se studiază în

paralel cu celelalte module din clasa a XII-a nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.

În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele individuale

formulate în standardul de pregătire profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,

tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul

poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea

realizării conţinuturilor sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice, trebuie

lucrat cu atenţie modulul de parcurgere în ordine cronologică a conţinutului prezentat în capitolul

V – Sugestii metodologice (aliniatul 1).

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu standardul de pregătire profesională în care

sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi probele

de evaluare ale performanţelor elevului.

Modulul este constituit din agregarea unităţii de competenţe tehnice specializate

„Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană” cu unitatea de competenţe

pentru abilităţile cheie „Comunicare”, competenţele 2.2 şi 2.3.

Agregarea s-a realizat prin intermediul condiţiilor de aplicabilitate de la cele două

competenţe.

Unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate reprezintă suportul pe care se

formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

Unitatea de competenţă tehnică specializată:


Unitatea de competenţă cheie:

2. Comunicare

24


UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE CONŢINUTURI TEMATICE


2. Comunicare

20.1. Selectează soiurile şi hibrizii de plante de câmp pentru zona montană

2.2 Moderează dezbateri şi şedinţe

• Specii de plante din grupa cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb

• Specii de plante din grupa leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole, soia.

• Specii de plante din grupa textile: cânepa şi inul pentru fuior.

• Specii de plante din grupa rădăcinoase şi tuberculifere: sfecla de zahăr şi cartoful

• Specii de plante din grupa aromatice şi medicinale: menta, valeriana, gălbenele.

• Specii de plante furajere: lucerna, trifoiul, porumbul pentru siloz, borceagurile, sparceta.

• Surse de informare: atlase botanice cu soiurile şi hibrizii cultivaţi şi zonaţi în zona montană ; cercetări ştiinţifice privind soiurile şi hibrizii noi creaţi pentru zona montană; colecţii fitotehnice cu grupe de plante pentru zona montană.

• Materiale şi accesorii: cântar, determinator, ruletă, lupe,umidometru, balanţă, balanţă hectolitrică şi tehnică.

• Pregătire:- Agendă, structurată, tipul situaţiei, nevoile interlocutorului, tipul interlocutorului (colegi, clienţi, furnizori, alte persoane) luări de cuvânt, întrebări posibile, compromisuri posibile, consensul vizat.• Teme:- Ştiinţifice,tehnice, sociale.• Participare:- Face observaţii constructive, are în vedere obiectivul propus, raţionează, dă dovadă de receptivitate. • Respectare:- Ascultă cu atenţie, invită interlocutorul să vorbească, încurajează discuţia prin întrebări, argumente, aprobări, acceptă opinii diferite de cele proprii, nu face discriminări • Exprimare:- Concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical. • Prezentare:- Sumar al ideilor abordate şi al reacţiilor la ele.


20.4. Coordonează la nivel de echipă lucrările de îngrijire a culturilor de câmp

• Echipe de lucru: pentru realizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor.

• Lucrări de îngrijire aplicate culturilor de câmp:mecanice, manuale şi chimice.

• Utilaje folosite: tractorul în agregat cu cultivatorul purtat universal echipat cu fertilizator, maşina de erbicidat, maşina de

25

2. Comunicare 2.3. Elaborează documente pe teme profesionale

prăfuit, maşini de combatere a bolilor şi dăunătorilor.

• Pregătirea utilajelor: echiparea cu organele de lucru corespunzătoare; repartizarea pe cadru a organelor de lucru; reglarea utilajelor folosite.

• Metode de irigat: prin aspersiune prin brazde• Instalaţii de irigat: instalaţii de irigat prin

aspersiune cu mutare manuală; instalaţii de irigat prin brazde

• Epoca de aplicare: a irigaţiilor în perioadele critice de consum pentru apă ale plantelor; fertilizarea în perioadele critice de consum pentru elementele nutritive ale plantelor : combaterea bolilor şi dăunătorilor conform avertizărilor.

• Îngrăşăminte: chimice pe bază de N,P,K (simple sau complexe)

• Metode folosite: pentru fertilizat şi erbicidat (pe rânduri, pe toată suprafaţa); pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor (prin prăfuit pe cale biologică,prin stropit)

• Buletine de avertizare pentru atacurile de boli şi dăunători

• Produse folosite în combaterea buruienilor:erbicide de contact şi sistemice.

• Produse folosite în combaterea bolilor:fungicide din grupele anorganice, organice şi biologice.

• Produse folosite pentru combaterea dăunătorilor : organo-clorurate, organo-fosforice, carbamate şi biologice

• Reglarea utilajelor : pentru prăşit, fertilizat, erbicidat, combaterea bolilor şi dăunătorilor

• Metode de verificare a stării de vegetaţie: metoda monoliţilor

• Utilizarea tehnologiei informaţiei în programele de irigare a culturilor şi în aplicarea tratamentelor la culturile de câmp

• Calitatea lucrărilor : prăşit,erbicidat, aplicarea tratamentelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor.

• Verificarea simptomelor apărute la culturile de câmp după aplicarea lucrărilor de îngrijire.

• Norme de protecţie a muncii, fişe de protecţie a muncii, echipamente individuale de protecţie a muncii.

• Funcţie:- Instrucţiuni, manuale, scrisori sau rapoarte în vederea identificării gradului de toxicitate şi a produselor folosite în tratarea bolilor şi dăunătorilor.• Pregătire:- Stiluri şi forme corespunzătoare anumitor scopuri şi audienţe,organizarea materialului utilizat în acest

26

domeniu.• Claritate şi acurateţe:- Norme ortografice şi de punctuaţie, reguli gramaticale, coerenţă , folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor, şi diagramelor utilizate în lucrările de îngrijire a culturilor de câmp.• Verificare:- Corectarea, redactarea, editarea textului în aplicarea normelor specifice de igienă şi securitate a muncii pentru lucrările de îngrijire a culturilor de câmp.


20.2. Aplică scheme de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană

• Scheme de asolament: de trei, patru şi cinci ani pentru plantele de câmp din zona montană

• Plante premergătoare pentru cereale, pentru boabe : pentru cereale neprăşitoare (grâu , orz, ovăz)- plante premergătoare foarte bune şi bune; pentru cereale prăşitoare plante premergătoare foarte bune şi bune

• Plante premergătoare pentru leguminoase pentru boabe : plante premergătoare foarte bune şi bune

• Plante premergătoare pentru grupa textile : plante premergătoare foarte bune şi bune

• Plante premergătoare pentru rădăcinoase şi tuberculifere: plante premergătoare foarte bune şi bune

• Plante premergătoare pentru plantele medicinale: plante premergătoare foarte bune şi bune

• Plante premergătoare pentru plantele furajere: plante premergătoare foarte bune şi bune

20.3. Supraveghează lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană

• Loturi de semănat pentru:cereale,leguminoase, oleaginoase, textile, rădăcinoase şi tuberculifere, aromatice şi medicinale, furajere.

• Utilaje: semănători pentru semănat în rânduri apropiate sau pentru semănat în rânduri depărtate; tractorul de putere corespunzătoare pentru semănători universale, pentru semănători obişnuite şi pentru semănători în rânduri depărtate

• Operaţii de pregătire: echiparea cu organe de lucru corespunzătoare; reglarea utilajelor folosite; debit de sămânţă, distanţa intre rânduri şi între plante pe rând, norma de sămânţă la hectar, adâncimea de semănat.

• Materii prime: seminţe şi material de plantat.• Epoci de semănat: toamna 15 septembrie – 10

octombrie ; primăvara 15 martie – 1 mai • Metode de înfiinţare a culturilor de câmp: prin

semănat în rânduri dese, în rânduri rare, în benzi.• Proba semănătorii: la semănătorile de semănat în

rânduri obişnuite (debit de sămânţă, adâncimea de semănat, densitate, normă de sămânţă la hectar); la semănătorile de semănat în rânduri depărtate (debit de sămânţă, distanţă între rânduri şi între plante pe rând, adâncimea de semănat ,norma de

27

sămânţă la hectar.• Materiale şi accesorii: cântare, prelate, saci, cale,

folii, mese de lucru, echipamente de protecţie a muncii, biopreparate, jaloane, lopeţi, îngrăşăminte chimice, fungicide.

• Indici de calitate: distanţa între rânduri , distanţa între plante pe rând , adâncimea de semănat norma, de sămânţă la hectar, încadrarea în epoca de semănat, lipsa greşurilor.

20.5. Coordonează lucrările de recoltare şi depozitare a plantelor de câmp din zona montană.

• Specii de plante pe grupe de culturi pentru recoltat: grupa cereale,leguminoase, textile, rădăcinoase şi tuberculifere, aromatice şi medicinale, furajere.

• Utilaje folosite la recoltat: combine pentru recoltat boabe, vindroverul, combina pentru recoltat porumb, maşini de secerat, maşini de recoltat cânepa, mazăre, fasole, cartof, sfeclă, secerători, grebla oblică.

• Reglarea utilajelor de recoltat conform cerinţelor speciei ce urmează a se recolta

• Tipuri de utilaje folosite pentru transport: mijloace de transport auto, benzi transportoare.

• Materiale : substanţe folosite pentru dezinfectarea şi dezinsectizarea depozitelor, ramă metrică, ruletă, cântar

• Determinări pentru evaluare : numărul de spice, numărul de ştiuleţi , numărul mediu de boabe, greutatea ştiuleţilor, MMB, greutatea rădăcinilor de sfeclă, greutatea tuberculilor din cuib.

• Metode de recoltat : manuale, semimecanizate ,mecanizate,divizat,sau printr-o singură trecere.

• Epoci de recoltare: maturitatea fiziologică, maturitatea tehnică.

• Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri, pătule, poduri.

• Norme de protecţie a muncii: fişe de protecţie a muncii, echipamente de protecţie a muncii.


1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele tehnice specializate se formează prin laborator tehnologic şi instruire

teoretică. Pentru parcurgerea acestor conţinuturi se vor folosi metode de predare-învăţare sub

formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de probleme şi simulări.



cele trei tipuri de instruire.

28

Pentru parcurgerea modulului Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona

montană este alocat un număr de 99 de ore care sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 66

de ore şi instruire teoretică 33 ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate tehnică.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

Nr. crt.

TemaNr. ore alocate

TeorieLaborator tehnologic

Instruire practică

1

• Soiuri şi hibrizi de plante de câmp din zona montană

- cereale pentru boabe- leguminoase pentru boabe- plante textile- plante rădăcinoase şi tuberculifere- plante aromatice şi medicinale- plante furajere

6 14 -

2

• Scheme de asolament proiectate pentru culturile de câmp din zona montană

- criterii de întocmire a unui asolament- restricţii în rotaţia culturilor- stabilirea plantelor premergătoare.

6 14 -

3

• Lucrările de înfiinţare a culturilor de câmp din zona montană

- sortimentul de seminţe achiziţionate pentru înfiinţarea culturilor de câmp

- lucrările de pregătire a utilajelor pentru semănat- lucrările de semănat- indicii urmăriţi la executarea lucrărilor de semănat- respectarea normelor de protecţie a muncii la

lucrările de semănat.

8 14 -

4.

• Lucrările de îngrijire a culturilor de câmp din zona montană

- îmbunătăţirea climatului de lucru la planificarea şi organizarea lucrărilor de îngrijire a culturilor de câmp.

- pregătirea utilajelor folosite la lucrările de îngrijire.- Produse folosite în combaterea buruienilor, bolilor şi

dăunătorilor.- Îngrăşăminte utilizate.- Metode de aplicare a îngrăşămintelor şi produselor

de combatere.- Utilizarea tehnologiei informaţiei în programele de

irigare a culturilor şi în aplicarea tratamentelor.- Norme de protecţie a muncii, fişe de protecţie a

muncii, echipamente de protecţia muncii.

7 14 -

29

5.

• Lucrările de recoltare şi depozitare a plantelor de câmp din zona montană

- lucrările de recoltare a plantelor de câmp din zona montană

- Utilaje folosite la recoltare şi transport.- Epoci de recoltare: maturitatea fiziologică, tehnică

Spaţii de depozitare: magazii, pivniţe, silozuri, pătule, poduri.

- Metode de recoltat: divizat sau printr-o singură trecere.

- Norme de protecţie a muncii: fişe de protecţie a muncii, echipamente de protecţie a muncii.

6 10 -

TOTAL ORE = 99 33 66 -

NOTĂ: Pentru fiecare grupă se vor studia lucrările specifice de pregătire a patului

germinativ, înfiinţare, îngrijire afânarea solului, combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor

şi recoltarea şi depozitarea aşa cum se specifică în condiţiile de aplicabilitate din standardul de

pregătire profesională la unitatea de competenţă specializată TEHNOLOGII SPECIFICE

PENTRU CULTURILE DE CÂMP DIN ZONA MONTANĂ.

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Curriculum şcolar pentru modulul „ Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din

zona montană” se studiază în clasa a XII-a, într-un număr total de 99de ore/an din care 66 de ore

laborator tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului şcolar s-a făcut după un model nou centrat pe competenţe

tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat standardul de pregătire profesională în care

unităţile de competenţă sunt cuantificate prin credite. Unitatea de competenţă are în structura sa

nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe

de evaluare.

Pentru aplicarea curriculum-ului la clasa a XII-a, procesul de predare-învăţare trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de

nivelul 3, calificarea „Tehnician agromontan”.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev cum sunt: studiul de caz,

brainstormingul, turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, descoperirea, problematizarea asigură

eficientizarea procesului de învăţare.

30

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de

calificarea lucrător în cultura plantelor de câmp.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte

a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm printr-o lecţie de laborator: Buruieni din cultura porumbului prin care se

vizează formarea competenţei de a efectua combaterea agrotehnică şi chimică a buruienilor, după

cunoaşterea în prealabil a speciilor de buruieni dominante, metodele utilizate pentru învăţare

fiind descoperirea si studiul de caz. În proiectarea lecţiei profesorul trebuie să elaboreze fişe de

documentare şi fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, precum şi probe de

evaluare şi autoevaluare.

Fişele de lucru se distribuie elevilor în funcţie de forma de activitate (pe grupe 3-4 elevi,

sau individual) şi în funcţie de resursele materiale existente. Elevii sunt solicitaţi să citească

conţinutul fişelor şi să execute operaţiile în ordinea expusă, astfel activitatea este transferată de la

profesor care nu mai face nici o expunere, la elevi, care sunt puşi în situaţia să se documenteze,

să observe, să descopere, să exerseze, să identifice speciile de buruieni din culturile de porumb.

Menirea profesorului într-o astfel de lecţie este să supravegheze, să dirijeze, să îndrume şi să

intervină în rezolvarea deficienţelor semnalate.

Metodele folosite în acest caz sunt: observarea, în mod deosebit descoperirea şi

exerciţiul.

Concretizând cele expuse, sugerăm pentru atingerea competenţei de a executa

combaterea buruienilor următorul scenariu didactic:

Se împarte clasa pe grupe de 3-4 elevi.

Se repartizează fiecărei grupe un număr de fişe de documentare şi fişe de lucru elaborate

de profesor.

Se aleg mostre de buruieni ce pot fi întâlnite în culturile de porumb şi se repartizează

fiecărei grupe.

Elevii observă fiecare specie, o analizează, o identifică şi completează fişele de lucru.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare dar şi cele alternative cum sunt: observarea

sistemică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul trebuie să

elaboreze instrumente de evaluare.

31


probele de evaluare din standardul de pregătire profesională.

Evaluarea implică şi probe practice, de aceea instrumentul de evaluare recomandat este

fişa de observaţie.



conţinutului.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice

specializate din standardul de pregătire profesională. Se pot utiliza diferite metode de evaluare

care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele

alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare, datorită faptului

că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe

de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi). Redăm mai

jos un exemplu de fişă de observaţie care poate fi folosită ca instrument de evaluare:

Fişă de observaţie

Unitatea de competenţă: 20. Tehnologii specifice pentru culturile de câmp din zona montană

Competenţa : 20.4. Coordonează la nivel de echipă aplicarea lucrărilor de îngrijire la culturile de

câmp din zona montană.

Cultura porumbului

Numele candidatului :

Locul de desfăşurare:

Data de început :

Data de încheiere:


Data de verificare:

Rezultat Feed-back

A. Recunoaşterea speciilor de buruieni din culturile de câmp

Prezentaţi speciile de buruieni din cultura porumbului:

Grupe de buruieni Listă de specii Evaluator DataBuruieni monocotiledonateBuruieni dicotiledonate

32

B. Identificarea metodelor de combatere a buruienilor

Din pesticidele existente în eşantioanele prezentate, selectaţi erbicidele care se pot folosi la

cultura porumbului, în diferite faze de vegetaţie:

Eradicane 72, Pitezin 75 PU, Mecloran 35 EC, Dual 500 EC, SDMA, Icedin Forte

Nr. crt.

Erbicidul

Epoca de administrare a erbicidului

Înainte de semănat cu incorporare

Preemergente PostemergenteCând costreiul are 15-20cm înălţime

1............n

C. Combaterea prin lucrări mecanice si manuale a buruienilor

Aplicaţi tehnica de combatere mecanică şi manuală a buruienilor în cultura porumbului:

Tehnica de execuţie Evaluator DataGrăpat cu grapa cu colţi , după 4-6 zile de la semănat. Grăpat după răsărire.Lucrarea cu sapa rotativaPrima praşilă mecanică Praşila a doua după 10-14 zilePraşila a treia după 15-20 de zile de la a doua.

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care

dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice .

Tema : Lucrări de îngrijire aplicate culturii grâului

Itemi obiectivi

1.1 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Tăciunele zburător atacă:

a) toate organele plantei

b) rădăcinile şi baza tulpinii

c) spicele

d) frunzele şi tulpinile

33

1.2 Cu alegere duală

Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă

A F Combaterea buruienilor în culturile de grâu se realizează prin aplicarea măsurilor agrotehnice şi a celor chimice

A F Combaterea chimică a bolilor constă numai în tratamente la sămânţăA F Primăvara, odată cu erbicidarea se aplică azot ca îngrăşământ foliar sau uree

dizolvată

2. Itemi semiobiectivi

2.1 Cu răspuns scurt:

Tăvălugirea culturii la desprimăvărare se face când plantele sunt …………

2.2 De completare

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Eliminarea excesului de apă, provenit din ploi sau prin topirea zăpezii, este obligatorie pe

terenurile expuse..................... . Lucrarea se face prin trasarea

de ............. ..................sau .................................. .

2.3. Întrebări structurate

Observaţi cu atenţie imaginile de mai jos (imagini cu dăunători ai grâului) şi răspundeţi la

următoarele întrebări:

a) Ce dăunători sunt reprezentaţi în imagini?

b) Prezentaţi modul de atac al fiecăruia.

c) Precizaţi modalităţile de combatere

3. Itemi subiectivi

3.1.Eseu structurat

Precizează importanţa “Lucrărilor preventive de combatere a buruienilor, bolilor şi

dăunătorilor” la cultura grâului după următoarea structură de idei:

substanţe folosite pentru combaterea buruienilor dicotiledonate şi monocotiledonate;

măsuri preventive şi curative de combatere a dăunătorilor;

măsuri preventive şi curative de combatere a bolilor din cultura grâului

3.2 Eseu liber

Alcătuieşte un eseu în care să precizezi importanţa lucrărilor de îngrijire aplicate culturii

grâului în perioada de iarnă.

34

MODULUL IV - MARKETINGUL PRODUSELOR AGRICOLE

Modul „Marketingul produselor agricole” este integrat în curriculum diferenţiat din

cultura de specialitate, clasa a XII-a , liceu tehnologic rută progresivă pentru calificările din

domeniul agricultură nivelul III.

Modulul se studiază într-un număr de 51 de ore, din care 18 ore laborator tehnologic

efectuate de profesorul de specialitate.

Modulul „Marketingul produselor agricole” se studiază în paralel cu celelalte module din

clasa a XII-a el nefiind condiţionat de parcurgerea altor module.


conţinuturi. În programa şcolară, fiecărei unităţi de competenţă îi corespund competenţele

individuale formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor

individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor

asociate.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în

care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi

probele de evaluare ale performanţelor elevului.

Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modulul

Unităţi de competenţă tehnice generale

12. Marketingul produselor agricole


Unităţi de competenţă


Conţinuturi

12 Marketingul produselor agricole

12.1 Identifică nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole

Nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole

Ierarhizarea nevoilor umane concepută de A. H. Maslow, clasificarea nevoilor de consum

Cererea de produse agricole: trăsăturile cererii, factori de influenţă ai cererii

Elasticitatea cererii: concept, coeficientul de elasticitate, curba cererii

12.2 Descrie oferta şi consumul de produse agricole

Oferta de produse agricole Clasificare, trăsături, factori de influenţă ai

ofertei Elasticitatea ofertei: concept, coeficientul de

elasticitate, curba ofertei Consumul de produse agricole: factor de

influenţă, ciclul de viaţă al produselor agricole12.3 Caracterizează piaţa agrară

Piaţa agrară Elementele componente ale pieţei agrare:

concurenţa, cererea şi oferta, preţuri, taxe

35

Funcţiile pieţei agrare: asigurarea populaţiei cu produse agricole şi a industriei prelucrătoare cu materii prime, asigurarea rezervelor de stat, asigurarea disponibilităţilor pentru export

Clasificarea pieţei după: obiectul tranzacţiilor de vânzare – cumpărare, ofertanţii şi purtătorii cererii, întinderea geografică, gradul de dispersie teritorială, accesul consumatorilor pe piaţă

Indicatori de măsurare a dimensiunilor pieţei agrare:capacitatea efectivă şi potenţială, cota de piaţă

12.4 Descrie mixul de marketing

Mixul de marketing Politica de produs: dezvoltarea produselor

existente, programarea de noi produse, calitatea, marca, garanţiile, servicii conexe

Politica de preţ: preţul de bază, reduceri şi avantaje, forme de plată, suportarea riscului

Politica de distribuţie: canalele de marketing, aria teritorială, amplasarea unităţilor comerciale, transportul, serviciile conexe

Politica de promovare a produselor: publicitatea, promovarea vânzărilor, cataloage, expoziţii, târguri, relaţii cu publicul



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

laborator tehnologic .



cele 2 tipuri de instruire.

Pentru pregătire la modulul „Marketingul Produselor Agricole” sunt alocate un număr de

51 ore din care pentru laborator tehnologic 18 ore.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere , în ordine cronologică a conţinutului care stă la

baza planificării calendaristice:

Nr. crt.

Tema Nr. ore instruire teoretică

Nr. ore laborator tehnologic

1 Nevoile şi cererea de consum pentru produsele agricole

Ierarhizarea nevoilor umane concepută de A. H. Maslow, clasificarea nevoilor de consum

Cererea de produse agricole: trăsăturile cererii, factori de influenţă ai cererii

Elasticitatea cererii: concept, coeficientul de elasticitate, curba cererii

10 4

36

2 Oferta de produse agricole Clasificare, trăsături, factori de influenţă ai ofertei Elasticitatea ofertei: concept, coeficientul de

elasticitate, curba ofertei Consumul de produse agricole: factor de influenţă,

ciclul de viaţă al produselor agricole

3 4

3 Piaţa agrară Elementele componente ale pieţei agrare: concurenţa,

cererea şi oferta, preţuri, taxe Funcţiile pieţei agrare: asigurarea populaţiei cu

produse agricole şi a industriei prelucrătoare cu materii prime, asigurarea rezervelor de stat, asigurarea disponibilităţilor pentru export

Clasificarea pieţei după: obiectul tranzacţiilor de vânzare – cumpărare, ofertanţii şi purtătorii cererii, întinderea geografică, gradul de dispersie teritorială,accesul consumatorilor pe piaţă

Indicatori de măsurare a dimensiunilor pieţei: capacitatea efectivă şi potenţială, cota de piaţă

8 4

4 Mixul de marketing Politica de produs: dezvoltarea produselor existente,

programarea de noi produse, calitatea, marca, garanţiile, servicii conexe

Politica de preţ: preţul de bază, reduceri şi avantaje, forme de plată, suportarea riscului

Politica de distribuţie: canalele de marketing, aria teritorială, amplasarea unităţilor comerciale, transportul, serviciile conexe

Politica de promovare a produselor: publicitatea, promovarea vânzărilor, cataloage, expoziţii, târguri, relaţii cu publicul

12 6

TOTAL 33 18

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să

decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţii şi cerinţele concrete din unitatea şcolară.

2. Sugestii cu privire la procesul ţi metodele de predare – învăţare

Procesul de predare-învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale este imperios

necesară implicarea responsabilă atât a cadrelor didactice cât şi a elevilor, prin folosirea unor

strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze

în procesul de învăţare.

Pentru aplicarea curriculum-ului de la clasa a XII-a procesul de predare –învăţare trebuie

să fie localizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale, cerute de

nivelul 3 şi de calificările respective.

37

Acest deziderat se poate realiza numai prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice

care conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului.

Metode ca studiu de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol,

turul galeriilor, exerciţiul, mozaicul, lucrul pe staţiuni în care activitatea didactică este centrată

pe elev, au eficienţă maximă în procesul de predare-învăţare.

Ele permit agregarea competenţelor cheie cu cele generale şi dezvoltă la elevi gândirea

logică, cauzală, analitică ca şi imaginaţia şi creativitatea.

Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice generale din

Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode

clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului,

investigarea, proiectul, portofoliul elevului..

Pentru eficientizarea procesului de predare-învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze

din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de

evaluare şi autoevaluare, astfel încât elevii să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de

competenţele cheie şi tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei, Aplică mixul de

marketing.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu se organizează:

Se organizează colectivul de elevi pe grupe

Fiecare grupă va avea o fişă de lucru

Elevii vor avea ca sarcină de lucru să realizeze un mesaj publicitar pentru un anumit

produs, având în vedere următoarele: Ce anunţăm? (tema), Cui ? (ţinta publicităţii),

Unde ? (suportul), Când ? (campania publicitară), Cum ? (anunţul publicitar), Cu ce

efort ? (bugetul)

În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare grupă. Se

discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiilor găsite. Metoda

dominantă în acest scenariu este studiul de caz, iar metodele subordonate sunt problematizarea şi

conversaţia euristică.

Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează, deoarece activitatea

didactică este centrată pe elev.

38



Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare. Se pot utiliza metode

clasice de evaluare, dar şi metode alternative cum sunt: observarea sistematică a elevului,

investigarea, proiectul, portofoliul elevului.

Evaluarea formativă este esenţială pentru procesul de predare-învăţare eficient, elevii şi

profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale ale

realizărilor unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea ţi abilităţile după criterii

definite.

Autoevaluarea este o metodă tot mai des utilizată, pentru a stimula elevii să-şi exprime

opinii proprii.


să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţă

respectivă.

Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze raporturi

sau să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele

unităţii de competenţă.

Instrumentele de evaluare se elaborează în corelaţie cu criteriile de performanţă ale

competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificările respective.

Exemplu:

Unitatea de competenţă 12 Marketingul Produselor Agricole

Competenţa 12.4 Aplică mixul de marketing

(a) Caracterizarea politicii de produs

1.A. Probă orală

Enumeraţi principalele componente ale politicii de produs

2.A. Probă scrisă

Realizaţi un eseu de maxim două pagini cu tema: „Imaginea produsului reprezintă cea

mai importantă componentă a produsului în accepţiunea marketingului”.

39

(b) Aplicarea politicii de preţ

Probă orală

1.B. Enumeraţi principalele componente ale politicii de preţ.

Probă scrisă

2.B. O întreprindere are posibilitatea să fabrice fie produsul A, fie produsul B. Fabricarea

acestora presupune costuri fixe de 4,8 milioane euro pentru produsul A şi de 5,2 milioane euro

pentru produsul B. Costurile variabile, pe bucată, sunt de 10 euro pentru produsul A şi de 8 euro

pentru produsul B.

În procesul comercializării, strategia de preţ, bazată pe nivelul preţului, pe care o poate

adopta întreprinderea, are trei variante, iar cantităţile ce ar putea fi vândute, în condiţiile celor

două stări ale conjuncturii ( favorabilă şi nefavorabilă ) sunt prezentate în tabelul alăturat:

Produs Strategia de preţ Preţ de desfacere ( euro )

Desfaceri ( mii bucăţi )Conjunctură favorabilă

Conjunctură nefavorabilă

A preţ înalt 28 400 180preţ moderat 25 500 300preţ scăzut 22 620 400

B preţ înalt 25 530 250preţ moderat 23 600 320preţ scăzut 21 680 360

Presupunând că probabilitatea unei conjuncturi favorabile este de 0,8, iar cea a unei

conjuncturi nefavorabile este de 0,2. Să se stabilească produsul şi strategia de preţ care

maximizează profitul întreprinderii.

(b) Selectarea politicii de distribuţie

Completaţi:

1.C. Distribuţia se poate realiza prin două căi:

a) prin ……………….. între producător şi consumator.

b) prin ……………….., situaţie în care între producător şi consumator se interpun

intermediarii.

2.C. Canalul de distribuţie poate fi analizat ca un organism complex caracterizat prin:

……………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

40

3.C. Intermediarii se interpun între …………………………………, având o activitate

distinctă între ………………………………… a produselor şi serviciilor.

Probă practică

4.C. a) Realizaţi un circuit de valorificare a laptelui şi a produselor lactate.

b) Realizaţi un circuit de valorificare a animalelor pentru carne.

(d) Alegerea politicii de promovare a produselor

Probă orală

1.D. Argumentaţi diferenţa între publicitate şi promovarea vânzărilor.

2.D. Definiţi promovarea produselor.

3.D. Enumeraţi formele de publicitate.

4.D. Descrieţi publicitatea la locul de vânzare.

Probă scrisă

5.D. Realizaţi o strategie de promovare pentru un produs fabricat / serviciu prestat de o

firmă din localitatea ( judeţul ) dumneavoastră.

(e) Realizarea unui mix de marketing

1.E. Realizaţi un mix de marketing pentru un produs agricol , ţinând cont de

componentele mixului de marketing( politica de produs, preţ, distribuţie, plasament), dar şi de

comportamentul consumatorului: cine este acesta, ce nevoi are, ce îşi doreşte, cât este dispus să

cheltuiască, de ce informaţii are nevoie etc., astfel încât să se asigure un impact ridicat asupra

comportamentului de cumpărare şi consum.

41

MODULUL V – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII PAJIŞTILOR MONTANE

I. Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane a fost conceput pe baza unei

singure unităţi de competenţă Organizarea exploatării pajiştilor montane prevăzută în

Standardul de Pregătire Profesională pentru nivelul 3, calificarea Tehnician agromontan.

Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane ocupă poziţia a cincia în planul de

învăţământ al clasei a XII-a.

Lista Unităţilor de Competenţă relevante pentru modul

Unităţi de competenţă tehnice generale:


Unitatea de competenţă, se tratează complet şi se evaluează la modulul „Organizarea

exploatării pajiştilor montane”


Unităţi de competenţă

Competenţe Individuale



18.1. Organizează exploatarea păşunilor

Sisteme de păşunat- sisteme neraţionale

- păşunatul liber- păşunatul în front- păşunatul la ţăruş

- sisteme raţionale- păşunatul pe parcele - păşunatul dozat - păşunatul în benzi

Data începerii păşunatului- între înfrăţire şi începutul formării tulpinilor

Data încetării păşunatului- cu 20 – 30 zile înaintea îngheţurilor

permanente (toamna)- după fiecare ciclu de păşunat

Capacitatea de păşunat- producţia de iarbă la hectar- necesarul unui animal pe durata sezonului

de păşunat (UVM)Metode de determinare a capacităţii de păşunat

- metoda directă (agrotehnică)- metoda indirectă (zootehnică)

Măsuri de pregătire a animalelor pentru păşunat

- control sanitar - alcătuirea turmelor - plimbări zilnice în aer liber- cântărirea la intrarea şi ieşirea

animalelor de pe păşune- obişnuirea treptată cu păşunatul

42

Lucrări executate în sezonul de păşunat:- înaintea începerii păşunatului- în timpul sezonului de folosire

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de exploatare a păşunilor

18.2. Organizează exploatarea fâneţelor

Epoca de recoltare- între înspicare (îmbobocire) şi înflorirea

plantelor periodic- după înălţime- după maturitatea seminţelor

Metode de recoltare- manual (folosind coasa)- mecanizat (cositori mecanice)

Metode de uscare a fânului- brazde- suporţi- baloturi- instalaţii speciale

Metode de depozitare- adăposturi- aer liber

Maşini şi utilaje- tractor, cositori, greblă mecanică,

motocositori, remorciNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de recoltare, pregătire şi depozitare a fânului

18.3. Ameliorează pajiştile prin măsuri de suprafaţă

Măsuri de îmbunătăţire a regimului de apă- desecare- îndiguire- reţinere a zăpezii

Măsuri de îmbunătăţire a regimului de hrană- îngrăşăminte cu N, P, K - îngrăşăminte cu microelemente îngrăşăminte

organice - amendamenteLucrări tehnico-culturaleSupraînsămânţareaAutoînsămânţareaMaşini şi utilaje- tractor, maşini de administrat îngrăşăminte şi

amendamente, grape, tăvălugi, remorciNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă

18.4. Ameliorează pajiştile prin măsuri radicale

Lucrări de pregătire a terenului- desţelenirea pajiştilor - îngrăşarea terenului - amendarea - nivelarea- defrişarea- strângerea cioatelor

43

Lucrări de semănat- amestecuri de sămânţă - epoca de semănat - metoda de semănat - norma de semănatMăsuri de întreţinere a pajiştilor- tăvălugirea - combaterea buruienilor - fertilizarea

Modalităţi de folosire- păşunare- cosire- mixtMaşini şi utilaje- tractor, semănător, tăvălugi, grape, nivelator,

maşini de administrat îngrăşăminte şi amendamente

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri radicale

18.5. Cubează şi apreciază calitatea fânului

Determinări de volume- volumul stogurilor- volumul şirelor- volumul depozituluiIndici fizici- tipul şi subtipul fânului- faza de recoltare- umiditatea- culoarea- mirosul- gradul de prăfuire - gradul de scuturare - gradul de încingere - plante toxice şi dăunătoareCompoziţia botanică- graminee, leguminoase, plante din alte familii

botanice, plante toxice, plante dăunătoareMetode de determinare- organoleptic- chimic- punctaj - gravimetricNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de cubare şi de apreciere a calităţii fânului



Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice generale se formează prin

laborator tehnologic şi instruire practică.

44

Modulul Organizarea exploatării pajiştilor montane va fi parcurs sub formă de

laborator tehnologic şi instruire practică.

Conţinuturile corespunzătoare acestei unităţi de competenţă se vor parcurge sub formă de

aplicaţii pentru formarea de aptitudini care sunt particularizate în funcţie de domeniul de

pregătire şi posibile ieşiri ocupaţionale. Pentru parcurgerea acestor aplicaţii se vor folosi metode

de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, metoda proiect, jocul de rol, rezolvări de

probleme şi simulări. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de

credite acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de

învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.

Pentru modulul „Organizarea exploatării pajiştilor montane” sunt alocate un număr

de 90 de ore. Aceste ore sunt repartizate astfel: laborator tehnologic 60 de ore şi instruire

practică 30 de ore.

Orele de laborator tehnologic se efectuează de către profesorul de specialitate

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

Nr.Crt.

Conţinuturi tematice Numărul de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

1 Sisteme de păşunat- sisteme neraţionale

- păşunatul liber- păşunatul în front- păşunatul la ţăruş

- sisteme raţionale- păşunatul pe parcele - păşunatul dozat - păşunatul în benzi

Data începerii păşunatului- între înfrăţire şi începutul formării

tulpinilorData încetării păşunatului

- cu 20 – 30 zile înaintea îngheţurilor permanente (toamna)

- după fiecare ciclu de păşunatCapacitatea de păşunat

- producţia de iarbă la hectar- necesarul unui animal pe durata sezonului

de păşunat (UVM)Metode de determinare a capacităţii de păşunat

- metoda directă (agrotehnică)- metoda indirectă (zootehnică)

Măsuri de pregătire a animalelor pentru păşunat

- control sanitar - alcătuirea turmelor

3

1

1

2

3

3

1

1

1

1

1

1

45

- plimbări zilnice în aer liber- cântărirea la intrarea şi ieşirea

animalelor de pe păşune- obişnuirea treptată cu păşunatul

Lucrări executate în sezonul de păşunat:- înaintea începerii păşunatului- în timpul sezonului de folosire

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de exploatare a păşunilor

1 1

1

2 Epoca de recoltare- între înspicare (îmbobocire) şi înflorirea

plantelor periodic- după înălţime- după maturitatea seminţelor

Metode de recoltare- manual (folosind coasa)- mecanizat (cositori mecanice)

Metode de uscare a fânului- brazde- suporţi- baloturi- instalaţii speciale

Metode de depozitare- adăposturi- aer liber

Maşini şi utilaje- tractor, cositori, greblă mecanică,

motocositori, remorciNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de recoltare, pregătire şi depozitare a fânului

2

2

2

2

1

1

1

1

1

1

3 Măsuri de îmbunătăţire a regimului de apă- desecare- îndiguire- reţinere a zăpezii

Măsuri de îmbunătăţire a regimului de hrană- îngrăşăminte cu N, P, K - îngrăşăminte cu microelemente îngrăşăminte

organice - amendamenteLucrări tehnico-culturaleSupraînsămânţareaAutoînsămânţareaMaşini şi utilaje- tractor, maşini de administrat îngrăşăminte şi

amendamente, grape, tăvălugi, remorciNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă

2

4

2211

1

1

111

1

4 Lucrări de pregătire a terenului- desţelenirea pajiştilor - îngrăşarea terenului

3 1

46

- amendarea - nivelarea- defrişarea- strângerea cioatelorLucrări de semănat- amestecuri de sămânţă - epoca de semănat - metoda de semănat - norma de semănatMăsuri de întreţinere a pajiştilor- tăvălugirea - combaterea buruienilor - fertilizareaModalităţi de folosire- păşunare- cosire- mixtMaşini şi utilaje- tractor, semănător, tăvălugi, grape, nivelator,

maşini de administrat îngrăşăminte şi amendamente

Norme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de ameliorare a pajiştilor prin măsuri radicale

3

3

2

2

1

1

1

1

1

5 Determinări de volume- volumul stogurilor- volumul şirelor- volumul depozituluiIndici fizici- tipul şi subtipul fânului- faza de recoltare- umiditatea- culoarea- mirosul- gradul de prăfuire - gradul de scuturare - gradul de încingere - plante toxice şi dăunătoareCompoziţia botanică- graminee, leguminoase, plante din alte

familii botanice, plante toxice, plante dăunătoare

Metode de determinare- organoleptic- chimic- punctaj - gravimetricNorme specifice de igienă şi securitate a muncii la lucrările de cubare şi de apreciere a calităţii fânului

3

4

3

2

1

1

1

1

1

TOTAL 60 30

47

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să


economic.

2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare:

Pentru aplicarea curriculumului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe

formarea competenţelor cheie, competenţelor tehnice generale şi competenţelor tehnice

specializate, cerute de nivelul de formare şi de calificarea Tehnician agromontan.



conţinutului.

Se recomandă ca la nivelul 3 să se folosească metode didactice centrate pe elev care

stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi creativitatea elevilor. Aceste

metode ar putea fi : metoda proiect, referatul, portofoliul, descoperirea, problematizarea,

exerciţiul .

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele

cheie,competenţele tehnice generale din Standardul de Pregătire Profesională.

Metoda proiect ar putea fi abordată de către profesorul de specialitate în cadrul orelor de

laborator, instruire practică sau instruire practică comasată .

Autoevaluarea este una din metode care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului

că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

Standardul de Pregătire Profesională.

Întreg demersul didactic depus de profesor în procesul de predare-învăţare, trebuie să fie

focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de

calificarea Tehnician agromontan.

Acest obiectiv se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice,

prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Fiecare lecţie beneficiază de folosirea a două, trei metode, în funcţie de ceea ce se doreşte

a se forma, precum şi de mijloacele didactice adecvate.

Se poate lucra individual sau pe grupe. Indiferent de modul cum este organizată clasa,

recomandam ca fiecare elev sau fiecare grupă să primească o fişă de lucru cu sarcini concrete,

material bibliografic şi va avea sarcini pe care va trebui să le rezolve în timp adecvat şi anunţat

de profesor. Considerăm folosirea fişelor de instruire foarte adecvată la acest modul, ele găsindu-

48

şi utilitatea pentru diferite momente ale lecţiei Aceste fişe nu vor urmări notarea elevilor ci doar

o mai bună însuşire a cunoştinţelor transmise pe baza unui efort concret de muncă din partea

fiecărui elev. Analiza ulterioară a acestor fişe poate furniza profesorului informaţii deosebit de

preţioase referitoare la segmentul de învăţare care nu a fost perceput corespunzător de elevi,

dându-i posibilitatea să-şi restructureze informaţia pentru lecţiile viitoare.


În orele de laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită

demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute de

programele şcolare, se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observaţia sistematică (pe baza unei fişe de observare)

tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării

proba practică

investigaţia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea

În continuare exemplificăm modul de utilizare a instrumentelor de evaluare pentru

conţinuturile modului V şi anume a proiectului ca metodă şi instrument de evaluare.

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine ca instrument

de evaluare, atât formativă cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală sau în grup, dar

sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă competenţe de

lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor de a lucra în

ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea de la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în

cooperare, de a realiza activităţi în mod independent.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a

elevilor în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă cât şi în afara clasei.

Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei,

natura obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi

reprezintă mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Proiectele

realizate în grupuri mari sunt greu de monitorizat. Sarcinile profesorului vizează organizarea

activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor;

este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să

lucreze singur în marea majoritate a timpului), intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când

49

este absolut necesară. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a

avea eşecuri majore.

Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare şi / sau pentru

produsul realizat. Competenţele tehnice se pot urmări atât pe perioada elaborării proiectului cât

şi la prezentarea acestuia. Abilităţile cheie pot fi evaluate pe durata desfăşurării proiectului.

In continuare, pentru evaluarea competenţelor Organizează exploatarea fâneţelor,

Ameliorează pajiştile prin măsuri de suprafaţă, Cubează şi apreciază calitatea fânului

propunem realizarea unui proiect cu tema: Aplicarea celor mai bune măsuri de îmbunătăţire

a unei pajişti, pentru obţinerea unei producţii mari de fân şi de calitate.

Durata de elaborare: 20 de zile

Organizarea clasei: grupe de 4 elevi

Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip: Fişă de evaluare

Nr.crt.

Etapele aplicării celor mai bune măsuri de îmbunătăţire a calităţii pajiştilor

Verificare Evaluator Data

1Aplicarea măsurilor de îmbunătăţire a regimului de apă

2Executarea măsurilor de îmbunătăţire a regimului de hrană

3 Executarea lucrărilor tehnico-culturale

4Aplicarea măsurilor de supraînsămânţare şi autoînsămânţare

5Identificarea epocii optime şi înălţimii de recoltare

6 Executarea recoltării7 Pregătirea fânului8 Depozitarea fânului9 Determinarea cantităţii de fân

10Determinarea indicilor de apreciere a însuşirilor fizice ale fânului

11Aprecierea calităţii fânului după compoziţia botanică

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei

căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În

momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea

evaluatorului.

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor . Rămâne la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care

dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

50

MODULUL VI – IGIENA ŞI SECURITATEA MUNCII ÎN DOMENIUL AGRICULTURĂ

Modulul “Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură” este integrat în pregătirea

practică din cultura de specialitate, clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă pentru

calificarea tehnician agromontan, nivel trei. Modulul „Igiena şi securitatea muncii în domeniul

agricultură” se studiază într-un număr de 30 de ore efectuate de către profesorul de specialitate.

Modulul „Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură” reprezintă unitatea de competenţe

tehnice generale „Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură”. Deşi această unitate de

competenţe nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţe pentru abilităţile cheie,

considerăm oportun să menţionăm şi aici, unităţile de competenţe cheie care se formează în clasa

a XII-a, nivelul trei, calificarea “tehnician agromontan”.

Acestea sunt :

2. Comunicare


Subliniem că unităţile de competenţe pentru abilităţile cheie se formează şi se

aprofundează în fiecare modul, în principal pe instruire practică, dar se evaluează o singură dată,

la modulul în care au fost agregate. În prologul programei este prezentat tabelul privind lista

unităţilor cheie şi modulelor unde sunt parcurse şi evaluate. Profesorul de specialitate are

obligaţia să cunoască conţinutul unităţilor de competenţe cheie de la nivelul trei şi să-l

implementeze în cadrul modulului „Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură” pentru

formarea abilităţilor cheie. De fapt, unităţile de competenţe tehnice generale şi specializate

reprezintă suportul pe care se formează şi se evaluează competenţele pentru abilităţile cheie.

Din tabelul “Lista unităţilor cheie şi a modulelor unde sunt parcurse şi evaluate” aflat în

prefaţa programei, observăm că modulul “Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură”

nu se agregă cu nici o unitate de competenţă pentru abilităţile cheie.

Lista unităţilor de competenţe relevante pentru modul

Unităţi de competenţe tehnice generale:

9. Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură

Unitatea de competenţe se tratează complet şi se evaluează la modulul „Igiena şi

securitatea muncii în domeniul agricultură”

51


Unităţi decompetenţe


Conţinuturi

9. Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură

9.1. Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor în domeniul agricultură

▪ Riscurile la care sunt expuse persoanele din subordine la locul de muncă sunt stipulate în instructaje iniţiale, curente, periodice, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante.▪ Sisteme şi dispozitive de protecţie : - specifice cultivării plantelor şi creşterii animalelor▪ Situaţii deosebite : accidente de muncă▪ Controlul modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice :

- fişa individuală de instructaj;- echipamente de lucru şi protecţie;- trusă de prim-ajutor;- materiale igienico-sanitare.

9.2. Coordonează activităţile în caz de accident în domeniul agricultură

▪ Planul de acţiune în cazul unui accident din domeniul agricultură cuprinde :

- eliminare a cauzelor- evacuare a accidentaţilor- anunţare a organelor abilitate

▪ Criterii de evaluare a intervenţiei în caz de accident :

- corectitudinea intervenţiei- încadrarea în timp- viteză de reacţie- estimare a pagubelor

III. SUGESTII METODOLOGICE


Competenţele pentru abilităţile cheie, competenţele tehnice generale şi specializate se

formează prin pregătire practică, stagii de pregătire practică şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru

unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele

trei tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Igiena şi securitatea muncii în

domeniul agricultură” sunt alocate 30 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.


de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

52

Nr.crt

TemaLaborator tehnologic

1.Legislaţia protecţiei muncii în România:- acte normative- obligaţii şi răspunderi

3

2. Tipuri de instructaje: iniţiale, curente, periodice 33. Materiale de informare: afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante. 2

4.

Locuri de muncă periculoase şi situaţii deosebite la creşterea animalelor şi cultivarea plantelor:▪ Factorii de risc de accidentare şi de îmbolnăviri profesionale în agricultură:

- proprii executantului- proprii sarcinii de muncă- proprii mijloacelor de producţie- proprii mediului de muncă

▪ Accidentul de muncă: definiţie, urmări, clasificare, cauze.▪ Primul ajutor în caz de accidente: principii, măsuri.▪ Boli profesionale. Definiţie, clasificare, declarare.

5

5.

Sisteme şi dispozitive de protecţieMăsuri de protecţie a muncii specifice cultivării plantelor:

- la lucrările agricole mecanizate- la executarea lucrărilor de câmp- la lucrările legumicole- la lucrările pomicole- la lucrările viticole şi de vinificaţie- la depozitarea, prelucrarea şi valorificarea cerealelor şi plantelor tehnice

Măsuri de protecţie a muncii specifice creşterii animalelorMăsuri de protecţie a muncii specifice laboratoarelor, clinicilor şi dispensarelor medicale agromontane.Igiena muncii în agricultură

5

6.

Măsuri tehnice, sanitare şi organizatorice:- fişa individuală de instructaj- echipamente de lucru- echipamente de protecţie- trusă de prim-ajutor- materiale igienico-sanitare

2

7. Măsuri şi mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor 3

8.

Planul de acţiune în cazul unui accident din domeniul agricultură:- eliminare a cauzelor- evacuare a accidentaţilor- anunţare a organelor abilitate

3

9.Sarcini pe echipe de intervenţii:

- individuale- de grup

2

10.

Criterii de evaluare a intervenţiei în caz de accident:- corectitudinea intervenţiei- încadrare în timp- viteză de reacţie- estimare în timp

2

TOTAL ORE 30

53



2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Igiena şi securitatea muncii în domeniul

agricultură” se studiază în clasa a XII-a, liceu tehnologic, ruta progresivă, într-un număr total de

30 ore care reprezintă laboratorul tehnologic.

Pregătirea practică la calificarea “tehnician agromontan” este efectuată în totalitate de

către profesorul de specialitate. Ea se organizează sub formă de stagii de pregătire, comasat câte

1-2 săptămâni, pe grupe de minimum 10 elevi şi se efectuează în laboratoare, cabinete, ferma

didactică, la agenţii economici de profil sub îndrumarea profesorilor de specialitate.


cheie, competenţe tehnice generale şi competenţe tehnice specializate.


unitatea de competenţă ,,Igiena şi securitatea muncii în domeniul agricultură” cuantificată cu 0,5

credite.

Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe,

criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate. Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-

a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale şi specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,tehnician

agromontan”.


brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol,

descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură eficientizarea procesului de

învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie cu cele tehnice specializate.

De asemenea ele dezvoltă la elevi gândirea logică, cauzală, analitică, critică, imaginaţia,

creativitatea şi îi deprind să colaboreze şi să coopereze în cadrul echipei.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune

implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice

adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad

de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte propriul proces de

învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat

spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician agromontan”.

54

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice

şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ care să răspundă stilurilor de

învăţare de nivel 3, care să ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta

asupra lucrurilor nou învăţate şi care să le dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze

din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de

observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, instrumentarului,

aparaturii, echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele

şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate definite.


Măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din

Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.


sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie

să elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată tot mai frecvent, pentru a stimula elevii să-şi

formeze şi să-şi exprime opinii proprii.


profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale

despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii

definite.


probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobândirea competenţelor specificate în

Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din

competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-

a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele,

evaluarea s-a încheiat cu succes.


să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe

55

definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze

răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţe şi în concordanţă cu probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire

Profesională.



pentru calificarea ,,tehnician agromontan”, nivelul trei.

56

MODULUL VII – ORGANIZAREA EXPLOATĂRII AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN AGRICULTURĂ

Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură”

reprezintă unitatea de competenţă tehnică generală ,,Organizarea exploatării agregatelor şi

instalaţiilor folosite în agricultură” şi este constituită din agregarea şi contextualizarea

următoarelor unităţi de competenţă:

Unităţi de competenţă pentru abilităţile cheie:

Gândire critică şi rezolvare de probleme

Unităţi de competenţă generală:

Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură

Modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură” se

studiază în clasa a XII-a, în cadrul CDL - ului.


conţinuturi.

În programa şcolară fiecărei unităţi de competenţe îi corespund competenţele individuale

formulate în Standardul de Pregătire Profesională. Atingerea competenţelor individuale (cheie,

tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă

în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor din

clasă.

Întrucât programa şcolară reprezintă elementul central în realizarea proiectării didactice,

trebuie lecturat cu atenţie sporită modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului

prezentat la aliniatul 1 al capitolului III - Sugestii metodologice.

Programa se utilizează în strânsă corelaţie cu Standardul de Pregătire Profesională, în

care sunt precizate criteriile de performanţă pentru dobândirea competenţelor individuale şi

probele de evaluare ale performanţelor elevului.

57


Unitatea decompetenţă





4.1 Identifică probleme complexe

15.7. Supraveghează lucrările de întreţinere, reparare şi stocare a maşinilor şi instalaţiilor agricole

• Informaţii necesare din documente, cercetări on-line din experienţa personală şi profesională, din experienţa altor grupuri şi organizaţii în coordonarea lucrărilor de întreţinere zilnică şi periodică a maşinilor şi instalaţiilor agricole.• Modul de abordare al metodei de verificare a reparării organelor de şi ajutătoare ale maşinilor de prelucrat solul, organelor de lucru şi ajutătoare ale cultivatoarelor, organelor de lucru şi ajutătoare ale maşinilor de semănat şi plantat.• Controlul cu un grad redus de dificultate al stocării tractoarelor, plugurilor, cultivatoarelor, grapelor, tăvălugilor, maşinilor de administrat îngrăşăminte, maşinilor de semănat şi plantat, combinelor de recoltat cereale, preselor de paie în condiţii de timp şi de loc.• Caracteristici: încadrarea într-o clasă sau model de probleme similare.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice întreţinerii, reparării şi stocării maşinilor şi instalaţiilor agricole • Modul de supraveghere a activităţii de întreţinere, reparare şi stocare a maşinilor şi instalaţiilor agricole utilizând tehnologia informaţiei

4.2 Rezolvă probleme

15.1 Supraveghează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru fertilizarea culturilor

• Locuri de muncă pe o solă organizate prin observare, consultare, măsurare şi exersare în vederea parcelării, jalonării, alegerii metodelor de deplasare şi întoarcere, marcării locurilor periculoase, utilizând resursele specifice.• Necesarul de agregate de fertilizare cu îngrăşăminte organice şi chimice stabilit în funcţie de analiza cost-beneficii, obiective, pentru obţinerea unui rezultat dezirabil. • Moduri şi metode de evaluare a calităţii uniformităţii împrăştierii materialului şi mărunţirii materialului. • Mijloace şi căi de realizare pentru respectarea normei reglate la hectar, respectării distanţei dintre două treceri.• Lucrările de fertilizare a solului realizate în ordinea din plan în timp optim . • Alternative: eşantionare, testare• Plan de dezvoltare: activităţi.• Context determinat: colaborarea cu alţi parteneri, anticipări de riscuri personale, obstacole şi efecte secundare.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului.• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru fertilizarea terenului utilizând tehnologia informaţiei.

58

4.3 Evaluează rezultatele obţinute

15.2 Organizează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru pregătirea terenului

• Analiza punctelor tari şi slabe în organizarea locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase.• Controlul şi asigurarea calităţii lucrărilor de pregătire a terenului prin acceptarea sau respingerea indicatorilor de adâncime de lucru, uniformitate fundului brazdei, grad de distrugere a resturilor vegetale, grad de mărunţire şi afânare a solului, şi compararea rezultatelor obţinute cu indicatorii proiectaţi care dă satisfacţie sau insatisfacţie.• Modificări de resurse la stabilirea necesarului de maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului: pluguri, grape, tăvălugi, freze pentru pajişti, cultivatoare pentru cultivaţie totală, combinatoare.• Contexte diferite: modificări de parametri, modificări de metodă.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului.• Modul de organizare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului utilizând tehnologia informaţiei.


15.3 Supraveghează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru înfiinţarea culturilor

• Metode de organizare a locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase.• Necesarul de tractoare, semănători şi maşini de plantat pentru înfiinţarea culturilor şi a pajiştilor semănate stabilit pentru înfiinţarea culturilor.• Controlul calităţii lucrărilor de semănat şi plantat: menţinerea corectă a distanţei între două treceri, adâncimea de îngropare a seminţelor, răsadului sau a tuberculilor, realizarea normei de semănat şi plantat reglată, realizarea distanţei între culturi pe rând, reglarea aparatelor de distribuţie, proba maşinii de semănat.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor.• Modul de supraveghere a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.

15.4 Organizează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru îngrijirea culturilor

• Metode de organizare locurilor de muncă pe o solă: parcelarea, jalonarea, alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase. • Necesarul de aparate de stropit, tractoare, agregate pentru prăşit, echipamente pentru aplicarea erbicidelor, pentru stropit şi prăfuit, rebilonat, utilaje folosite pentru irigaţii stabilit pentru îngrijirea culturilor . • Controlul calităţii lucrărilor de îngrijirea culturilor: a adâncimii de lucru, a gradului de afânare a solului, a gradului de distrugere a buruienilor, a zonei de protecţie, a normei de pesticide şi uniformitatea tratamentului.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor.

59

• Modul de organizare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.

15.5 Coordonează formaţiunea de lucru care exploatează agregatele pentru recoltarea culturilor

• Metode de organizare locurilor de muncă pe o solă: alegerea metodelor de deplasare şi întoarcere, marcarea locurilor periculoase, amenajarea posturilor PSI.• Necesarul de maşini de recoltat cereale, porumb, cartofi, leguminoase pentru boabe stabilit pentru recoltarea culturilor.• Controlul calităţii lucrărilor de recoltarea culturilor: umiditatea lanului, reglajele maşinilor şi echipamentelor, numărului de boabe în spice, numărului de boabe sparte.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor.• Modul de coordonare a formaţiunii de lucru în vederea exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor utilizând tehnologia informaţiei.

15.6 Supraveghează utilizarea maşinilor şi instalaţiile folosite în zootehnie

• Verificări tehnice la maşini şi instalaţii zootehnice: tocători, mori, transportoare, remorci tehnologice amestecătoare, maşini de muls, maşini de tuns, instalaţii pentru evacuarea dejecţiilor.• Parametrii de microclimat din adăposturi: temperatura, umiditatea, ventilaţia.• Norme de igienă şi securitatea muncii specifice recoltării produselor animaliere.• Modul de supraveghere a maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie utilizând tehnologia informaţiei.



Competenţele pentru abilităţile cheie, şi competenţele tehnice generale se formează prin

instruire practică, laborator tehnologic şi instruire teoretică.

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite pentru

unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru cele

două tipuri de instruire. Pentru pregătirea practică la modulul ,,Organizarea exploatării

agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură” sunt alocate 132 ore care reprezintă 66 de ore

laborator tehnologic şi 66 ore instruire teoretică. Orele de laborator tehnologic se efectuează de

către profesorul de specialitate.


de fapt reprezintă baza planificării calendaristice.

60

Nr.Crt.

Tema Instruire teoretică

Laboratortehnologic

A. Maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea solului

12

12

1. Metode de organizare a locurilor de muncă 12. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru fertilizarea

solului2

3. Calitatea lucrării de fertilizarea solului 24. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru fertilizarea solului3

5. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru fertilizarea solului

2

B. Maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea terenului5. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru pregătirea

terenului4

6. Calitatea lucrării de pregătirea terenului 27. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru pregătirea terenului3

8. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru pregătirea terenului

2

C. Maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea culturilor

12

9. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru înfiinţarea culturilor

4

10. Calitatea lucrării de semănat şi plantat 211. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru semănat şi plantat3

12. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru înfiinţarea culturilor

1

D. Maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea culturilor

6

13. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru îngrijirea culturilor

4

14. Calitatea lucrărilor de îngrijirea culturilor 215. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru îngrijirea culturilor3

16. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru îngrijirea culturilor

2

E. Maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor

12

17. Necesarul de maşini şi instalaţii agricole pentru recoltarea culturilor

4

18. Calitatea lucrărilor de recoltarea culturilor 219. Tehnici de întreţinere tehnică, reparare şi stocare a

agregatelor pentru recoltat culturi 4

20. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice exploatării agregatelor pentru recoltarea culturilor

2

F. Maşini şi instalaţii folosite în zootehnie

12

21. Tehnici de întreţinere tehnică şi reparare a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice

8

22. Parametrii de microclimat din adăposturi 223. Norme de igienă şi securitatea muncii specifice recoltării

produselor animaliere2

Total 66 66

61



2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare / învăţare

Curriculum-ul şcolar pentru modulul ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor

folosite în agricultură” se studiază în clasa a XII-a, într-un număr total de 132 ore, din care 66

laborator tehnologic şi 66 ore instruire teoretică.


cheie şi competenţe tehnice generale.


unitatea de competenţă ,,Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în

agricultură” cuantificată cu 1,5 credite.

Unitatea de competenţă are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe,

criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul trei

complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie

creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le

permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea abilităţile cheie, ca Gândirea critică şi

rezolvare de probleme şi Comunicarea, trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru

asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să

fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice generale cerute de

nivelul trei, calificarea ,,tehnician agromontan”.


brainstormingul, jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe staţiuni asigură

eficientizarea procesului de învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor cheie

cu cele tehnice generale.

Procesul de predare – învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a

competenţelor tehnice generale.

Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice generale se impune

implicarea responsabilă atât a profesorilor cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice

adecvate în desfăşurarea orelor care să capteze atenţia elevilor şi să-i stimuleze în procesul de

învăţare.

De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizat

spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea ,, tehnician agromontan”.

62

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice

şi folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ.

Pentru eficientizarea procesului de predare – învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze

din timp activitatea didactică prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, fişe de

observaţie, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, aparaturii,

echipamentelor necesare precum şi a spaţiului de lucru.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele

şi abilităţile cerute de competenţele cheie şi competenţele tehnice generale definite.

Exemplificăm printr-o lecţie în care se vizează formarea competenţei de a supraveghea

utilizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie.

Pentru aceasta sugerăm următorul scenariu didactic:

• Se organizează clasa pe echipe ( 2-3 elevi);

• Se organizează module de lucru (staţiuni) în ferma didactică;

• În fiecare staţiune de lucru se găsesc fişe de documentare ( verificările tehnice ce trebuie

executate la maşinile şi instalaţiile zootehnice din dotare), fişe de lucru (despre SDV -

urile utilizate pentru executarea verificărilor).

• Numărul staţiunilor corespunde cu numărul de maşini şi instalaţii zootehnice din dotare.

• Se organizează şi o staţiune de rezervă pentru elevii foarte buni, cu un tip de utilaj

zootehnic mai rar întâlnit.

• Echipele de elevi se rotesc astfel încât la finalul orei (orelor) fiecare echipă să fi parcurs

toate staţiunile (nu este obligatoriu staţiunea de rezervă).

• În fiecare staţiune elevii se documentează din fişa de documentare, observă şi descoperă

verificările, le diferenţiază de cele ale altor maşini şi instalaţii, rezolvă sarcinile din fişele

de lucru, solicită ajutor dacă este cazul, fac comparaţii şi bifează staţiunea parcursă într-o

fişă specială.

• În final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare staţiune.

Se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra soluţiei corecte. La

finalul activităţii elevii vor fi capabili să supravegheze utilizarea maşinilor şi instalaţiilor

folosite în zootehnie.

Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul pe staţiuni, însoţită de observare,

descoperire, problematizare şi conversaţia euristică.

Într-o astfel de lecţie, profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în

corectarea soluţiilor date de elevi, activitatea didactică fiind centrată pe elev.

63



Standardul de Pregătire Profesională este scoasă în evidenţă de evaluare.


sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie

să elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metodă utilizată pentru a stimula elevii să-şi formeze şi să-şi

exprime opinii proprii.


profesorii trebuie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea competenţelor.

Evaluarea sumativă asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale

despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii

definite.


probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională, să fie adecvate scopului urmărit şi

să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională pentru

unitatea de competenţă definită. Multitudinea de instrumente de evaluare solicită din partea

elevilor să formuleze sau să aleagă răspunsuri corecte.

Evaluarea elevilor se face numai cu dobândirea competenţelor precizate în Standardul de

Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele

specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-

a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care s-au bifat toate căsuţele,

evaluarea s-a încheiat cu succes.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţă.



pentru calificarea ,,tehnician agromontan”, nivelul trei.

Exemplu:

Unitatea de competenţă: 15. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite

în agricultură

Competenţa 15.6: Supraveghează utilizarea maşinile şi instalaţiile folosite în zootehnie

Criterii de performanţă:

64

a) Verificarea tehnică a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice

Probă practică

1A. Efectuaţi verificarea tehnică a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice.

Nr.Crt.

Verificarea tehnică a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice Evaluator Data

1. Efectuaţi verificarea tehnică a tocătorii 2. Efectuaţi verificarea tehnică a morii 3. Efectuaţi verificarea tehnică a transportorului 4. Efectuaţi verificarea tehnică a remorcii tehnologice amestecătoare5. Efectuaţi verificarea tehnică a instalaţiei de muls 6. Efectuaţi verificarea tehnică a maşinii de tuns 7. Efectuaţi verificarea tehnică a instalaţiei pentru evacuarea dejecţiilor

Fişă de observare

Numele candidatului:


Titlul unităţii: 15. Organizarea exploatării agregatelor şi instalaţiilor folosite în agricultură

Competenţa : 15.6. Supraveghează utilizarea maşinilor şi instalaţiilor folosite în zootehnie

Criteriul de performanţă: b) Verificarea tehnică a maşinilor şi instalaţiilor zootehnice

Nr.Crt.

Efectuarea verificării tehnice a tocătorii Evaluator Data

1. Verificarea strângerii şi asigurării şuruburilor şi piuliţelor2. Verificarea reglării distanţei dintre cuţite şi contracuţite 3. Verificarea reglării întinderii curelelor trapezoidale4. Controlarea montării apărătorilor transmisiilor cu lanţ şi cu curele

trapezoidale 5. Verificarea curăţării gresoarelor şi ungerea maşinii6. Verificarea funcţionării în gol a maşinii şi echilibrarea dinamică.7. Respectarea normelor de igienă şi securitate a muncii specifice

lucrării8. Verificarea calităţii lucrărilor executate9. Abilităţi probate în realizarea operaţiilor

NOTĂ: Acest model de fişă de observaţie se adaptează pentru oricare lucrare practică

b) Verificarea parametrilor de microclimat din adăposturi

Probă scrisă

1B. Măsuraţi valorile temperaturii şi umidităţii din adăpost şi interpretaţi rezultatele:

Nr.Crt.

Parametrii de microclimat

Valoristandard

Valorimăsurate

Interpretare rezultate

Evaluator Data

1. Temperatura 2. Umiditatea

65

Probă scrisă

2B. Descrieţi tipurile de ventilaţie ce se utilizează în adăposturile de animale:

Nr.Crt.

Tipuri de ventilaţie Descriere Evaluator Data

1. Ventilaţia naturală2. Ventilaţie artificială

c) Respectarea normelor de protecţia muncii specifice recoltării produselor animaliere.

Probă practică

1C. Identificaţi 5 norme de protecţia muncii specifice maşinilor şi instalaţiilor pentru recoltarea produselor

animaliere .

Nr.Crt.

Norme specifice la recoltarea produselor animaliere

Evaluator Data

1.2.3.4.5.

66

Nivel 3 TEHNICIAN AGROMONTANClasa a XII-a TABEL DE CORELARE A MODULELOR

Nr.Crt.

TC PC CDLM1 M2 M3 M4 M5 M6 M7

T LT T LT T LT T LT LT IP LT T LT

SE

M. I

1|||||||||||

14

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

33 s

ăptă

mân

i = 3

3 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 1

2 zi

le x

6 o

re /

zi =

72

ore

/ an

——

——

——

—→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

33 s

ăptă

mân

i = 3

3 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 7

zil

e x

6 or

e / z

i = 4

2 or

e / a

n —

——

——

——

→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

33 s

ăptă

mân

i = 3

3 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 1

1 zi

le x

6 o

re /

zi =

66

ore

/ an

——

——

——

—→

←—

——

1 o

ră /

săpt

ămân

ă x

33 s

ăptă

mân

i = 3

3 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 3

zil

e x

6 or

e / z

i = 1

8 or

e / a

n —

——

——

——

→

5 zi

le x

6 o

re /

zi =

30

ore

/ sem

3 zi

le x

6 o

re /

zi =

18

ore

/ sem

2 zi

le x

6 o

re /

zi =

12

ore

/ sem

←—

——

2 o

re /

săpt

ămân

ă x

33 s

ăptă

mân

i = 6

6 or

e / a

n —

——

→

←—

——

——

— 1

1 zi

le x

6 o

re /

zi =

66

ore

/ an

——

——

——

—→

SE

M. I

I

15|||||||||||

37

5 zi

le x

6 o

re /

zi =

30

ore

/ sem

2 zi

le x

6 o

re /

zi =

12

ore

/ sem

3 zi

le x

6 o

re /

zi =

18

ore

/ sem

67

Documents

curriculum