Upload
truongthuy
View
238
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
CATEDRA DREPT PUBLIC
CURRICULUM
la disciplina
„ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC”
(Ciclul I)
AUTOR:
Grigore PÎRŢAC,
dr. în şt. politice, conf. univ.
Contact direct: 60/20
Curs teoretic: 30/10
Lecţii practice: 30/10
Lucru individual:90/130
Forma de evaluare: examen
Nr. de credite: 5
Aprobat la şedinţa Catedrei Drept public
din: 20.05.2013, proces-verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultăţii de Drept USEM
la 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9
CHIŞINĂU – 2013
2
I. PRELIMINARII
Istoria dreptului românesc studiază apariţia şi evoluţia instituţiilor juridice
naţionale pe parcursul istoriei, urmând principalele etape de dezvoltare a dreptului
naţional. Istoria dreptului românesc oferă numeroase materiale studenţilor pentru a
înţelege principalele noţiuni juridice, pentru a le aborda sub diferite unghiuri de
vedere, din perspectiva pluridisciplinarităţii şi complexităţii fenomenelor sociale.
Studierea disciplinei Istoria dreptului românesc contribuie la educaţia
juridică a studenţilor, la sporirea nivelului de cultură juridică, realizând o tranziţie
treptată de la materia predată în liceu la cea de la Universitate.
Scopul disciplinei nu rezidă numai în acumularea de cunoştinţe privind
sistemul de drept naţional pe parcursul istoriei, dar urmăreşte şi aplicarea acestora
în practică, prin evaluarea unor modele ce s-au dovedit a fi eficiente sau
dimpotrivă ineficiente în organizarea societăţii umane şi reglementarea juridică a
principalelor relaţii sociale
Istoria dreptului românesc formează la studenţi aptitudinile de a evalua
dreptul ca un sistem dinamic, strâns legat de necesităţile vieţii sociale, de nivelul
de dezvoltare economic, politic, de tradiţii şi mentalitate naţională, de nivelul de
cultură a comunităţii naţionale. Aceste aptitudini ajută pe viitorii jurişti să devină
persoane multilateral dezvoltate, să aibă o viziune de ansamblu asupra sistemului
de drept, să evite formalismul excesiv şi analizele dogmatice.
Aplicarea diverselor metode de studiu şi modalităţi de a aborda fenomenul
juridic îi ajută pe studenţi să asimileze materia predată şi îi pregăteşte pentru
însuşirea disciplinelor de ramură, iar în calitatea lor de viitori jurişti - să înţeleagă
mai bine ramurile dreptului contemporan din Republica Moldova pentru a putea
participa cât mai efectiv la procesele de elaborare şi realizare a dreptului în
concordanţă cu rigorile statului de drept.
3
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
modulului /
disciplinei în
planul de
învăţământ
Anul
de
studii
Semestrul
Numărul de ore Evaluarea
Responsabil
de modul /
disciplină Tota
l
pre
leg.
sem
.
ind
ivid
.
Nr. de
credite
Forma
de
evaluare
U.02.O.008.
zi I 2 150 30 30 90 5 examen G. PÎRŢAC
U.02.O. 006
frecvenţă
redusă
I 2 150 10 10 130 5 examen I. PASCALU
III. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. Unităţi de conţinut Realizarea în timp
C S LI
zi f/r zi f/r zi f/r
1 Obiectul de studiu al IDR . 2 1 2 1 6 10
2 Statul şi dreptul geto-dac. 2 2 6 8
3 Instituţiile juridice din Dacia romană. 2 1 2 1 6 8
4 Formarea vechiului drept cutumiar romanesc. 2 2 6 8
5 Instituţii juridice romaneşti până la instaurarea dominaţiei
otomane. 2 1 2 1 6 10
6 Instituţii juridice romaneşti în timpul dominaţiei otomane. 2 1 2 1 6 8
7 Evoluţia instituţiilor juridice în Ţările Romane în perioada
regimului fanariot. 2 1 2 1 6 8
8 Organizarea socială, administrativă şi dreptul în Basarabia în
prima jum. a sec. XIX. 2 2 6 8
9 Instituţii juridice romaneşti în timpul Regulamentelor
Organice. Statul şi dreptul în Transilvania în 1691-1848.
Basarabia în prima jumătate a sec. XIX.
2 1 2 1 6 10
10 Formarea statului unitar romanesc şi a sistemului de drept
modern. 2 1 2 1 6 8
11 Instituţiile juridice ale Basarabie şi a Transilvaniei în a doua
jumătate a sec. XIX- începutul sec. XX. 2 1 2 1 6 10
12 Basarabia în 1917-1918. Formarea statului naţional unitar
roman. 2 1 2 1 6 8
13 Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică.
Evoluţia dreptului roman în perioada 1918-1940. 2 2 6 8
14 Formarea RASSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia
din 1925. Constituţia din 1938. 2 1 2 1 6 10
15 Formarea RSSM. Insituţiile juridice în RSSM în 1940-1941.
Constituţia din anul 1941. Evoluţia RSSM în 1944-1985.
Evoluţia dreptului în Republica Moldova la etapa actuală.
2 2 6 8
Total 30 10 30 10 90 130
4
IV. COMPETENŢE
Competenţe generice:
1. Abilitatea de autoinstruire.
2. Favorizarea soluţionării problemelor prin colaborare.
3. Dezvoltarea abilităţilor decizionale.
Competenţe specifice:
- să stabilească locul Istoriei dreptului romanesc în sistemul ştiinţelor juridice;
- să aprecieze rolul Istoriei dreptului romanesc în crearea de noi paradigme de dezvoltare
socială la etapa actuală;
- să evalueze raporturile dintre Istoria dreptului romanesc şi alte discipline juridice;
- să estimeze rolul Istoriei dreptului romanesc în sistemul raporturilor juridice;
V. OBIECTIVELE GENERALE
La nivel de cunoaştere studenţii trebuie:
- Să identifice izvoarele dreptului naţional şi să le plaseze corect în timp şi în spaţiu;
- Să determine trăsăturile caracteristice ale organizării sociale şi de stat pe parcursul
perioadei antice şi medievale;
- Să evidenţieze reglementarea problemelor privind regimul juridic al persoanelor în
timpul perioadei moderne;
- Să definească principalele noţiuni juridice pe baza materialului istoric, al evoluţiei
instituţiilor juridice;
- Să stabilească particularităţile instituţiilor juridice naţionale pe parcursul istoriei;
- Să identifice factorii de configurare a dreptului naţional la diferite etape de dezvoltare;
- Să descrie principalele etape de dezvoltare a sistemului de drept naţional;
La nivel de aplicare:
- Să stabilească legătura de cauzalitate între evenimentele sociale, politice, culturale şi
procesul de evoluţie a fenomenului juridic naţional;
- Să clasifice izvoarele dreptului naţional în baza diverselor criterii propuse de ei înşişi;
- Să analizeze sincronic şi diacronic ramurile dreptului naţional;
- Să argumenteze gradul (avansat sau retrograd) al reglementărilor juridice în fiecare
perioadă istorică;
- Să identifice elementele de continuitate şi discontinuitate în evoluţia instituţiilor juridice
naţionale pe parcursul perioadelor de evoluţie;
- Să aplice cunoştinţele dobândite la disciplina Istoriei dreptului românesc pentru a aprecia
esenţa dreptului, constantele şi variabilele dreptului.
5
La nivel de integrare:
- Să exprime propria opinie despre evoluţia istorică a instituţiilor juridice naţionale;
- Să utilizeze metode contemporane de cercetare a fenomenului juridic având la bază
perspectiva istorică;
- Să utilizeze cunoştinţele teoretico-istorice prin corelarea lor cu domeniul de activitate
profesională.
VI. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI UNITĂŢI DE CONŢINUTURI
Subiectul 1. Obiectul de studiu al IDR
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească obiectul şi metodele de
studiere ale IDR
- să identifice Criteriile de periodizare a
IDR;
- să delimiteze izvorul de studiere de izvor
al dreptului.
Obiectul de studiu al IDR
Metodele de studiere şi importanţa
studierii IDR;
Periodizarea IDR;
Izvoarele de studiere a IDR.
Subiectul 2. Statul şi dreptul geto-dac Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească conceptul democraţiei
militare
- să compare democraţia militară cu
organizarea statală a Daciei.
- să identifice izvoarele dreptului geto-dac şi
să stabilească linia evoluţiei principalelor
instituţii juridice din Dacia.
Organizarea social-politică a geto-
dacilor în timpul democraţiei militare.
Formarea şi etapele de dezvoltare a
Statului Dacia.
Izvoarele şi instituţiile dreptului geto-
dac.
Subiectul 3. Instituţiile juridice din Dacia romană
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să definească termenii de organizare
administrativă, magistraţi, colonii, municipii
- să compare organele de administrare din
Dacia-stat independent şi din provincia
romană Dacia;
- să caracterizeze sistemele de drept
aplicabile în Dacia romană;
- să formuleze concluzii asupra dreptului
aplicat la reglementarea relaţiilor
contractuale..
Cucerirea Daciei şi transformarea ei în
provincie romană.
Organizarea administrativă, financiară
şi militară a provinciei Dacia romană.
Aplicarea dreptului roman în Dacia
romană.
Tăbliţele cerate din Transilvania.
Subiectul 4. Formarea vechiului drept cutumiar romanesc
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să identifice factorii ce au favorizat
menţinerea identităţii etnice a daco-
romanilor
- să compare reglementarea juridică a
instituţiilor din Dacia şi Dacia romană cu
cele din Legea ţării;
Condiţiile de dezvoltare a populaţiei
daco-romane după evacuarea Daciei
Formarea ţărilor şi a legii ţării
Instituţii de drept civil
Infracţiune şi pedeapsă
Procesul judiciar
6
- să formuleze concluzii asupra caracterului
sancţiunilor juridice conform vechiului drept
cutumiar.
Subiectul 5. Instituţii juridice romaneşti până la instaurarea dominaţiei
otomane
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să evidenţieze principalele categorii
sociale şi regimul lor juridic;
- să identifice elementele noi ale esenţei
organelor centrale şi locale
-să determine particularităţile izvoarelor şi
a ramurilor de drept şi evoluţia lor
comparativ cu epoca precedentă
-să identifice gradul de influenţă a dreptului
romano-bizantin
Întemeierea statelor medievale
româneşti independente-Moldova şi
Valahia.
Organizarea socială şi de stat
Izvoarele şi ramurile dreptului.
Cartea românească de învăţătură.
Alte izvoare.
Subiectul 6. Instituţiile juridice în timpul dominaţiei otomane
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
–să sintetizeze trăsăturile caracteristice ale
dependenţei statelor române de Imperiul
Otoman.
- să identifice factorii ce au influenţat
evoluţia organizării sociale şi de stat
- să compare nivelul de dezvoltare a
reglementărilor de drept civil şi penal
comparativ cu epoca precedentă
Formele de dependenţă a Moldovei,
Valahiei şi Transilvaniei faţă de
Imperiul Otoman.
Evoluţia organizării sociale şi de stat
Reforma de 40 ani în Moldova şi
Cartea românească de învăţătură. Alte
izvoare.
Subiectul 7. Instituţiile juridice ale Moldovei
şi Valahiei în timpul regimului fanariot
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să determine trăsăturile şi particularităţile
reformelor lui C. Mavrocordat;
- să caracterizeze diacronic izvoarele
dreptului din epoca fanariotă;
- să depisteze elementele medievale şi
moderne ale schimbărilor din sistemul de
drept.
Organizarea socială .Reformele
sociale ale lui Constantin
Mavrocordat.
Organizarea de stat
Evoluţia dreptului civil, penal şi
procesual penal.
Reformele judiciare ale lui Constantin
Mavrocordat. Organizarea judiciară şi
procesul judiciar
Subiectul 8. Organizarea socială, administrativă şi dreptul în Basarabia în
prima jum. a sec. XIX
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să stabilească modificările intervenite în
organizarea puterii şi factorii ce le-au
generat.
- să determine trăsăturile noi ale stării
izvoarelor dreptului şi să le argumenteze;
- să aprecieze rolul Codurilor în viaţa
socială şi politică din epocă;
Schimbări în organizarea socială a
Moldovei, Basarabiei.
Regulamentele organice şi
organizarea de stat în baza lor
Organizarea administrativă a
Basarabiei
7
- să definească conceptul „legi locale ale
Basarabiei”
- să formuleze opinii asupra politici
legislative a Imperiului Rus faţă de
Basarabia.
Încercări de modernizare a dreptului
în Moldova şi Valahia. Codificarea.
Evoluţia ramurilor de drept.
Încercări de sistematizare a legilor
locale în Basarabia
Subiectul 9. Constituirea sistemului de drept românesc modern
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice factorii interni şi externi ce au
determinat formarea sistemului de drept
românesc modern
- să compare regimul politic sub imperiul
Statutului din 1864 şi a Constituţiei 1866.
- să evidenţieze, să argumenteze caracterul
democratic al instituţiilor dreptului
românesc din epocă.
- să caracterizeze principiile Codurilor
adoptate în 1864-1865
- să aprecieze elementele de continuitate şi
discontinuitate în reglementările juridice din
epocă..
Unirea Principatelor Moldova şi
Valahia într-un stat unitar-România.
Reformele cociale şi politice ale lui
Al.I.Cuza.
Constituţia din 1866 şi principiile ei.
Dreptul administrativ.
Dreptul civil şi legislaţia muncii.
Dreptul penal.
Dreptul de procedură civilă şi de
procedură penală.
Subiectul 10. Instituţii juridice în Basarabia în a doua jumătate a sec. XIX-
începutul sec. XX
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să identifice trăsăturile şi particularităţile
reformelor din Basarabia;
- să compare reformele din Basarabia cu
cele din România şi să formuleze concluzii
Reforma agrară în Basarabia.
Reforma de zemstvă şi urbană în
Basarabia.
Reforma judiciară şi izvoarele
dreptului în Basarabia.
Subiectul 11. Instituţiile juridice în România interbelică
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să definească conceptul de unificare
legislativă şi să determine factorii ce
reclamau unificarea legislativă în România
interbelică.
- să aprecieze caracterul novator al
reglementărilor juridice din epocă.
- să caracterizeze principiile noi ale
dreptului din epocă;
- să compare regimul politic de până la 1938
şi după 1938.
Marea Unire şi recunoaşterea ei pe
plan internaţional.
Drept constituţional.
Drept administrativ.
Drept civil şi legislaţia muncii.
Drept penal. Codul penal din 1937.
Dreptul de procedură civilă şi de
procedură penală.
Subiectul 12. Instituţiile juridice în RASSM
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice forţele implicate în crearea
RASSM şi obiectivele lor;
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale şi competenţa lor;
- să analizeze diacronic şi sincronic
Activitatea grupului de iniţiativă şi
crearea RASSM.
Elaborarea Constituţiei şi trăsăturile
de bază ale Constituţiei din 1925.
8
Constituţiile RASSM şi Constituţiile
Române
- să stabilească principiile dreptului civil şi
penal din RASSM;
- să formuleze opinii asupra caracterului
sistemului de drept sovietic din RASSM.
Constituirea şi evoluţia aparatului de
stat al RASSM.
Drept civil şi dreptul muncii.
Dreptul familiei
Legislaţia agrară
Subiectul 13. Instituţii juridice în RSSM (1940-1941) Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să argumenteze caracterul Pactului
Molotov-Ribbentrop.
- să aprecieze Legea din 2 august 1940
- să determine sistemul de organe centrale şi
locale din RSSM,
- să explice noţiunea de „aplicare temporară
a Codurilor ucrainene pe teritoriul RSSM”
- să compare principiile dreptului din RSSM
cu cel din România interbelică şi să
formuleze concluzii.
Proclamarea RSSM
Constituirea aparatului de stat şi
problema cetăţeniei.
Adoptarea şi trăsăturile esenţiale ale
Constituţiei din 1941.
Aplicarea temporară a codurilor
ucrainene pe teritoriul RSSM
Subiectul 14. Instituţii juridice în RSSM postbelică
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
– să identifice cauzele ce au generat
modificările constituţionale din 1952
- să determine trăsăturile caracteristice ale
reformelor lui N.Hruşciov şi să aprecieze
rolul lor în evoluţia sistemului de drept
sovietic.
- să stabilească principiile dreptului şi
reflectarea lor în noile codificări.
- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM
din 1978, să compare cu Constituţia
precedentă.
Modificările constituţionale din
1952
Evoluţia aparatului de stat şi a
regimului politic. Reformele lui N.
Hruşciov
Adoptarea codurilor RSSM
Adoptarea şi trăsăturile de bază
ale Constituţiei RSSM din 1978.
Subiectul 15. Formarea RSSM. Instituţiile juridice în RSSM în 1940-1941.
Constituţia din anul 1941. Evoluţia RSSM în 1944-1985. Evoluţia dreptului
în Republica Moldova la etapa actuală
Obiectivele de referinţă Conţinuturi
- să identifice cauzele care au dus la evoluţia
dreptului în Republica Moldova la etapa
actuală
- să analizeze conţinutul Constituţiei RSSM
din 1941,
- să compare cu Constituţia RSSM 1978
- Constituirea aparatului de stat şi instaurarea
regimului totalitar în RSSM
- Constituţia RSSM din 1941
- Constituţia RSSM din 1978
9
VII. LUCRU INDIVIDUAL
Nr. Produsul
preconizat Strategii de realizare Criterii de evaluare
Termen de
realizare
1.
Raport: de analiză
comparată a
instituţiilor de
drept penal a 2
epoci – până la
dominaţia
otomană şi în
timpul dominaţiei
otomane.
Studierea a două
instituţii
Analiza structurii şi
conţinutului acestora 2
epoci
Elaborarea raportului
de analiză comparată.
- Analiza tăbliţelor cerate
găsite în Transilvania.;
- analiza detaliată a acestora;
- utilizarea cunoştinţelor
obţinute din studiile
anterioare
Până la
01.04.2013
2.
Referat: „Codul
civil român (1865)
şi Codul civil
francez (1804)”
Studiu bibliografic
Analiza noţiunii de
cod
Elaborarea unei
sinteze
(unui proiect)
- respectarea cerinţelor de
formă
- numărul şi diversitatea
surselor bibliografice;
- gradul de analiză noţiunii
de răspundere
contravenţională
- modul de identificare şi
gradul de analiza cauzelor
care înlătură sau influenţează
la aplicarea răspunderii
contravenţionale;
- volumul 10-12 pag. scris
de mână
- calitatea concluziilor
recomandărilor
Până la
10.04.2013
3.
Studiu de caz:
Începuturile
regimului
constituţional în
Principatele
Române.
identificarea cazului
de studiat
analiza cazului şi a
legislaţiei pertinente
realizarea studiului
structurat
- relevanţa cazului studiat;
- gradul de cunoaştere şi
înţelegere şi unificarea
legislativă în Basarabia
interbelică.
- gradul de argumentare
concluziilor.
Până la
20.04.2013
Notă: pentru realizarea obiectivelor tuturor conţinuturilor din curriculum va desfăşura activităţi
de studiu individual precum:
- studiul notiţelor de curs, ale manualelor şi materialelor didactice;
- consultarea izvoarelor primare de studiere a IDR;
- accesarea, acumularea şi studiul informaţiei din reţeaua Internet;
- elaborarea de referate;
- pregătirea pentru analiza în scris a subiectelor temei, a actelor normativ-juridice
cu valoare istorică;
- pregătirea pentru lucrări de control şi atestări semestriale.
10
VIII. TEMATICA REFERATELOR
pentru lucru individual la disciplina
Istoria dreptului românesc
1. Statul şi dreptul geto-dac.
2. Organizarea administrativă şi izvoarele dreptului în Dacia romană.
3. Legea ţării.
4. Organizarea socială şi de stat în Moldova, Muntenia şi Transilvania până la dominaţia
otomană.
5. Izvoarele dreptului şi evoluţia ramurilor dreptului (sec.XIV-m.sec.XVI).
6. Instituţiile juridice în timpul dominaţiei otomane.
7. Izvoarele dreptului şi instituţiile juridice în timpul regimului fanariot.
8. Instituţii juridice în epoca de tranziţie spre perioada modernă (în Moldova, Valahia,
Transilvania şi Basarabia).
9. Unirea Principatelor şi codificarea legislaţiei (a II j. a secIXI-înc sec.XX)
10. Legile locale din Basarabia şi reforma judiciară din a II j. a sec. XIX
11. Instituţii juridice în România interbelică
12. Formarea RASSM şi a sistemului de drept sovietic.
13. Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică. Evoluţia dreptului roman
în perioada 1918-1940
14. Formarea RSSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia din 1978.
CERINŢE înaintate faţă de forma şi conţinutul referatului:
Volumul referatului nu mai mic de 10- 12 pagini scris de mână şi 8-10 pagini tapate
1. Foia de titlu: Ministerul, Universitatea, Facultatea, Catedra, Tema, a elaborat, conducător
ştiinţific, localitate şi anul (Chişinău 2010)
2. Cuprinsul (planul)
3. Introducerea: aproximativ 1 pagină, se evidenţiază actualitatea şi importanţa problemei
cercetate legătura cu specialitatea
4. Conţinutul: structurat în capitole, paragrafe, şi secţiuni şi scris de mână:
Capitolul 1 ( include fundamentare teoretică, analiză, sinteze, etc. a problemei cercetării)
1.1. (1.1.1., 1.1.2. etc.) 1.2. 1.3. …
Capitolul 2 (aplicare, rezultate cercetări, studii de caz, etc.) 2.1. (2.1.1., 2.1.2. etc.)
2.2. 2.3. …
Trimiterile: I variantă permisă în text după citat, ex.: [9. p.199]
II variantă permisă în subsol, ex.: 1. Palii A. Cultura comunicării. Chişinău: Epigraf,
1999. p. -199.
5. Concluzii generale şi recomandări (aproximativ 1 pagină)
6. Referinţe bibliografice: nu mai puţin de 5 surse
11
IX. EVALUAREA DISCIPLINEI
1. Evaluarea curentă se va realiza prin susţinerea referatelor, analiza studiilor de caz,
aprecierea în rezultatul participării active la discuţiile din cadrul seminarului şi pe
parcursul semestrului se organizează 2 lucrări de control (testări), cum ar fi:
Lucrarea 1
1. Formarea şi dezvoltarea statului geto-dac
a)Relataţi despre statutul juridic al persoanelor în statul geto-dac.
b)Alcătuiţi schema organizării statale a statului geto-dac centralizat.
c)Argumentaţi forma de guvernământ în statul geto-dac.
2. Dreptul civil în principatele Române în timpul regimului fanariot.
a) Enumeraţi izvoarele de drept civil din Moldova şi Valahia.
b) Comparaţi reglementarea instituţiei proprietăţii în timpul dominaţiei otomani şi
în timpul regimului fanariot.
c) Expuneţi propria opinie referitor la necesitatea adoptării hrisovului de Sobor
1775.
Lucrarea 2
1.Obiectul de studiu al istoriei dreptului românesc
1.1. Relataţi ce metode se folosesc la studierea Istoriei dreptului românesc
1.2. Comparaţi obiectul de studiu al Istoriei dreptului românesc cu cel al Teoriei
generale a dreptului, stabilind asemănări şi deosebiri.
1.3. Exprimaţi opinia proprie despre necesitatea studierii Istoriei dreptului
românesc.
2.Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Schimbări în organizarea socială a
Basarabiei în prima jum. a sec.XIX.
2.1.Numiţi anul anexării Basarabiei la Imperiul Rus şi enumeraţi categoriile sociale
principale ale Basarabiei în I.jum.a sec.XIX conform aşezământului din 1818.
2.2.Comparaţi statutul juridic al categoriilor sociale privilegiate de pe teritoriul
dintre Prut şi Nistru până la 1812 şi după 1812, stabilind asemănări şi deosebiri..
2.3. Exprimaţi –vă atitudinea faţă de politica socială dusă de Imperiul Rus în
Basarabia.
12
2. Evaluarea sumativă se va realiza luându-se în consideraţie evaluările curente
(ponderea de 0,6) şi evaluarea finală (0,4) care se va materializa într-un examen
scris incluzând subiecte componente ale cursului, cum ar fi:
Testul nr. 1
1. Organizarea administrativă a provinciei romane Dacia
1.1. Stabiliţi sensul termenilor: magistrat, colonii, municipii, Legatus Augusti propraetore.
Descrieţi reorganizările administrative efectuate în provincia romană Dacia şi stabiliţi
scopurile urmărite în această activitate.
1.2. Determinaţi modelele de organizare administrativă, financiară şi militară în provincia
romană Dacia şi evaluaţi rolul elementului autohton.
2. Dreptul penal al României (1918-1939)
2.1. Determinaţi izvoarele dreptului penal al României (1918-1939).
2.2. Analizaţi dreptul penal al României în a II jumătate a sec. XIX- început sec.XX şi dreptul
penal al României interbelice (1918-1939). Stabiliţi asemănări şi deosebiri.
2.3. Comparaţi legislaţia penală din RASSM şi legislaţia penală a României interbelice, care
dintre ele era mai progresistă. Argumentaţi răspunsul.
Testul nr. 2
1. Organizarea administrativă a provinciei romane Dacia 1.1. Stabiliţi sensul termenilor: magistrat, colonii, municipii, Legatus Augusti
propraetore.
1.2. Descrieţi reorganizările administrative efectuate în provincia romană Dacia
şi stabiliţi scopurile urmărite în această activitate.
1.3. Determinaţi modelele de organizare administrativă şi militară în provincia
romana Dacia şi evaluaţi rolul elementului autohton.
2. Evoluţia dreptului real şi succesoral (mijlocul sec. XVI - începutul sec. XVIII.)
2.1. Determinaţi schimbările intervenite în instituţia proprietăţii în Moldova şi Valahia până la
instaurarea regimului fanariot.
2.2. Comparaţi dreptul de moştenire în timpul dominaţia otomane şi în secolul al XVIII,
stabiliţi asemănări şi deosebiri.
2.3. Propuneţi concepţia proprie despre evoluţia dreptului real şi succesoral prevăzut în
"Cartea românească de învăţătură" şi în „Îndreptarea legii”.
3. Constituţia a RASSM din 1925. 3.1. Determinaţi cauzele ce au dus la elaborarea şi adoptarea constituţiei RASSM din 1925.
3.2. Comparaţi structura Constituţiei RASSM din 1925 şi Constituţia României din 1923 şi
formulaţi concluziile.
3.3. Exprimaţi propria opinie faţă de statutul RASSM în baza Constituţiei sale
din l925 şi Constituţiei RSSU.
13
X. SUBIECTE PENTRU EXAMEN
la disciplina
Istoria dreptului românesc
1.Statul şi dreptul geto-dac.
2.Evoluţia dreptului în Republica Moldova la etapa actuală.
3.Evoluţia instituţiilor juridice romaneşti în perioada dominaţiei otomane. Izvoarele dreptului şi
evoluţia principalelor ramuri de drept.
4.Formarea RASSM. Instituţiile juridice şi de stat. Constituţia din 1925. Constituţia din 1938.
5.Evoluţia instituţiilor juridice în Ţările Romane în perioada regimului fanariot.
6.Evoluţia constituţională a României în perioada interbelică. Evoluţia dreptului roman în
perioada 1918-1940.
7.Instituţii juridice romaneşti în timpul Regulamentelor Organice. Statul şi dreptul în
Transilvania în 1691-1848. Basarabia în prima jumătate a sec.XIX.
8.Basarabia în 1917-1918. Formarea statului naţional unitar roman.
9.Organizarea administrativă şi izvoarele dreptului în Dacia romană.
10.Formarea RASSM şi a sistemului de drept sovietic.
11.Organizarea socială şi de stat în Moldova, Muntenia şi Transilvania pînă la dominaţia
otomană.
12.Legile locale din Basarabia şi reforma judiciară din a II j. a sec. XIX.
13.Instituţii juridice în epoca de tranziţie spre perioada modernă (în Moldova, Valahia,
Transilvania şi Basarabia)
14Formarea RSSM.
15Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. Schimbări în organizarea socială a Basarabiei în prima
jum. a sec.XIX.
16Constituţia RSSM din 1952.17.Constituţia RSSM din 1978.
17.Constituirea aparatului de stat şi istaurarea regimului totalitar în RSSM.
18.Problema cetăţeniei locuitorilor Basarabiei şi Bucovinei de Nord după 28 iunie 1940.
19.Aplicarea temporară a codurilor RSS Ucrainene pe teritoriul RSSM.
20.Dreptul civil,dreptul familiei şi dreptul muncii în RASSM.
21.Constituirea aparatului de stat în RASSM în 1924-1937.
22.Istutuţiile juridice ale Romăniei în perioada interbelică.
23.Fenomenele revoluţionare din 1917 din Basarabia şi restabilirea statalităţii naţionale.
24.Instituţiile juridice în Basarabia în a doua jum.a sec.XIX.
25.Izvoarele de drept şi legile locale ale Basarabiei pînăla a,1917.
26.Evoluţia dreptului în Moldova în timpul regimului fanariot.
27.Modificările constituţionale din RSSM din a.1952.
XI. TEMATICA TEZELOR DE LICENŢĂ
la disciplina
Istoria dreptului rominesc
1.Instituţiile juridice în Basarabia în a doua jum.a sec.XIX.
2.Izvoarele de drept şi legile locale ale Basarabiei pînăla a,1917.
3.Evoluţia dreptului în Moldova în timpul regimului fanariot.
4.Modificările constituţionale din RSSM din a.1952.
5.Aplicarea dreptului penal şi dreptului de procedură penală în RASSM.
6.Reforma judecătorească şi izvoarele dreptului în Basarabia.
14
XII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
a) Literatura obligatorie:
1.E.Aramă. Istoria dreptului românesc. -Chişinău, 2003.
2.E.Aramă, V. Coptileţ. Evoluţia dreptului public pe teritoriul dintre Prut şi Nistru în prima
jumătate a secolului al XIX-lea.,Ştiinţa.2003-Chişinău.
3.Zinaida Lupaşcu Instituţiile politice şi cele juridice din Basarabia 1812-1917,ed.ARC,2004,
Chişinău.
4. Лупашку З. История румынского государства и права. Кишинэу, 2003.
5. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului românesc. CEP USM, 2002
6.V.Coptileţ. Culegere de scheme la istoria dreptului românesc. CEP USM, 2004.
7. E.Aramă, V.Coptileţ. Istoria dreptului romanesc. Chişinău,2012.
b) Literatura suplimentară
1.E.Cernea,E.Molciţ.Istoria statului şi dreptului românesc .-Bucureşti, 1992;1994; 1996; 1999
2.Emil Cernea. Istoria statului şi dreptului românesc.-Bucureşti,1976.
3.D.Firoiu. Istoria statului şi dreptului românesc:-Iaşi: Chemarea,1994.
4.Maria Dvoracek. Istoria dreptului românesc. –Iaşi: Chemarea,1992.
5.Vl.Hanga. Istoria dreptului românesc.. Dreptul cutumiar.-Iaşi .1993,
6.Emil Cernea, Istoria dreptului românesc.-Bucureşti, 1993.
7.Mihai T.Oroveanu. Istoria dreptului românesc şi evoluţia institiţiilor constituţionale.-
Bucureşti,1992.
8.V. Hanga, D.Firoiu ş.a. Istoria dreptului românesc.Vol. 1; Vol.II, p.I şi II.-Bucureşti, 1980,
1984, 1987.
9.Liviu P.Marcu. Istoria dreptului românesc.-Bucureşti: Lumina Lex, 1997.
10..Ion Gheorghiu –Brădet. Istoria dreptului românesc.-Braşov, 1994.
11.Vechiul drept românesc.Repertoriul izvoarelor 1340-1640.-Bucureşti,1994.
12.Mihai Ruga, Florea Opren. Istoria dreptului românesc.-Arad :Editura servo-Sat, 1997.
13.Banciu Angela.Istoria vieţii constituţionale în România.-Bucureşti, 1996.
14.Tudor Drăganu. Începuturile şi dezvoltarea regimului parlamentar în România.-Bucureşti,
1991.
15.Andrei Smochină.Organele constituţionale ale R.Moldova în condiţiile regimului totalitar.-
Chişinău,2001.
16.Elena Aramă Controlul de constituţionalitate a legilor:istorie şi actualitate.-Chişinău,2000.
17.Elizabeta Trăistaru, Geneza democraţiei constituţionale din România.-Craiova,1996.
18.Constantin C. Giurescu. Viaţa şi opera lui Cuza –Vodă.- Bucureşti,1965.
19.Feodorov G.C.Государственно-административное устройство и местное право
Бессарабии (1912-1917) Chişinău,1974
20.Aramă Elena. Эволюция правовых институтов средневековой Молдовы (XV-XVIII), -
Chişinău,1999.
21.Andreiţă L-M. Tradiţii ale gîndirii politico-juridice româneşti, Bucureşti 1993.
22.Rotaru M. „Istoria dreptului romanesc”, Chisinau 2008.