CURSUL 1. CUM FUNCŢIONEAZĂ UNIUNEA EUROPEANĂ

Obiectivele Strategiei Europa 2020:

Ocuparea fortei de munca - o rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.

Cercetare si dezvoltare –alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare. Schimbari climatice si energie

- reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990;

- cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%;- cresterea cu 20% a eficientei energetice;

Educatie:- reducerea abandonului scolar la sub 10%;- cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei in

varsta de 30-34 de ani; Saracie si excluziune sociala:

- reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale.

C. Abordarea neoclasică vs. abordarea neokeynesiană a integrării economice

1. Integrarea economică generează reducerea sau accentuarea decalajelor de dezvoltare? 2. Cum intervine Uniunea Europeană pentru a diminua decalajele de dezvoltare?

1

B. Specificul modelului european:- model redistributiv, finalitate socială;- urmăreşte asigurarea coeziunii sociale;- corespunde unei viziuni neokeynesiste

asupra integrării economice

A. Obiectivele modelului european au fost formulate în Strategia Lisabona (2000) şi Strategia Europa 2020:

- Creşterea competitivităţii economice (creştere inteligentă);

- Asigurarea coeziunii economice şi sociale (creştere incluzivă);

- Protecţia mediului înconjurător

ABORDARE NEOCLASICA

INTEGRAREA ŞI GLOBALIZAREA TREBUIE GESTIONATE PENTRU

A-ŞI ARĂTA BENEFICIILECREAREA DE ŞANSE

EGALE PENTRU PARTICIPANŢI

EGALIZAREA CONDIŢIILOR DE REMUNERARE A FACTORILOR

DE PRODUCŢIE

EGALIZAREA CONDIŢIILOR TEHNOLOGICE

CIRCULAŢIA NEÎNGRĂDITĂ A RESURSELOR

EGALITATEA DE ŞANSE NU ACŢIONEAZĂ PENTRU

TOŢI

EXISTĂ CAUZALITATE CUMULATIVĂ

EXISTĂ ASIMETRII INFORMAŢIONALE

ABORDARE NEOKEYNESIANA

3. Este eficientă intervenţia Uniunii Europene?

Dovezi ale decalajelor de dezvoltare din UE: PIB/locuitor (PPS)

La nivel naţionalEU28 = 100 2001 2004 2006 2008 2009 2010 2011 2012 2013Luxembourg 235 253 271 264 256 268 272 272 264Austria 126 128 126 125 126 128 129 131 129Ireland 134 143 146 131 128 127 129 130 126Netherlands 134 130 131 135 132 132 131 129 127Sweden 123 127 123 124 120 124 127 129 127Denmark 128 126 124 125 124 128 126 125 125Germany 116 116 116 116 115 119 121 122 124Finland 116 117 114 119 115 114 115 115 112United Kingdom 120 124 121 113 111 112 109 110 106Euro area (17 countries) 112 110 109 109 109 109 108 108 108France 116 110 108 107 109 109 109 108 108EU (28 countries) 100 100 100 100 100 100 100 100 100Italy 119 107 105 105 104 101 100 99 98Spain 98 101 105 104 103 100 99 97 95Slovenia 80 87 88 91 87 84 84 82 83Czech Republic 73 78 80 81 83 80 80 79 80Greece 87 94 92 93 94 87 79 75 75Portugal 81 78 79 78 80 81 78 75 75Slovakia 53 57 63 73 73 73 73 75 76Hungary 58 63 63 64 65 65 66 66 67Poland 48 51 52 57 61 63 65 66 68Croatia 51 56 58 63 62 59 61 61 61Romania 28 34 38 47 47 47 47 49 54Bulgaria 30 35 38 44 44 44 46 47 47

La nivel regional

EU28 = 100 2000 2004 2006 2008 2009 2010 2011Inner London 302 324 329 325 332 328 321Luxembourg 244 252 270 263 255 266 266Rég. Bruxelles 256 240 227 217 224 223 222Hamburg 199 197 191 200 196 203 202Groningen 149 151 171 193 173 180 182Île de France (Paris) 180 169 166 175 177 180 182Bratislava 109 129 147 167 177 176 186Praha 139 163 168 175 176 172 171Stockholm 177 174 167 169 171 168 173Wien 182 170 166 161 163 165 165Oberbayern 172 167 165 156 158 163 168North Eastern Scotland 154 150 154 155 156 162 159Darmstadt 161 159 158 161 159 161 162Bremen 156 158 159 160 149 158 158Hovedstaden 159 151 147 147 148 157 153Utrecht 167 155 154 154 159 155 152

2

Helsinki-Uusimaa 161 153 152 158 156 154 153Comunidad de Madrid 132 132 136 134 136 129 126Cataluña 118 121 123 120 120 116 113Berlin 109 99 99 107 111 112 113Lisboa 114 109 111 109 113 112 107Bucuresti - Ilfov 56 68 84 117 111 111 122Közép-Magyarország (Budapest) 83 100 103 105 109 107 110Alsace 115 105 101 100 103 100 101Sicilia 75 68 69 68 68 66 65Calabria 72 68 67 67 68 65 64Centru (RO) 27 34 38 44 46 45 45Podlaskie (PL) 36 38 38 41 45 45 47Dél-Dunántúl (HU) 41 44 43 44 45 44 45Dél-Alföld (HU) 40 44 42 43 43 42 44Lubelskie (PL) 34 35 35 39 41 42 44Nord-Vest (RO) 24 33 36 42 43 42 42Podkarpackie (PL) 34 35 36 39 41 42 44Észak-Alföld (HU) 36 41 40 40 42 41 43Észak-Magyarország (HU) 35 41 41 40 40 40 40Sud - Muntenia (RO) 21 28 32 39 40 39 40Sud-Est (RO) 23 31 32 37 38 38 39Severoiztochen (BG) 27 30 33 37 36 36 38Sud-Vest Oltenia (RO) 22 28 30 35 36 36 37Yugoiztochen (BG) 30 32 33 36 36 36 38Yuzhen tsentralen (BG) 22 27 28 30 30 30 32Nord-Est (RO) 18 24 25 29 30 29 29Severen tsentralen (BG) 23 27 28 30 29 29 31Severozapaden (BG) 26 27 26 28 27 26 29

3

D. Etapele integrării economice europene

Etapele Balassa ale integrării economice

centralistă; viziunea unui stat unitar; supranaţionalitatea este introdusă numai în această etapă

„unificarea politicilor monetare, fiscale, sociale şi anti-ciclice“„instituirea unei autorităţi supranaţionale ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre“

Integrare economică totală

introducerea integrării pozitive;extrem de vagă

o PC cu „un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale pentru eliminarea discriminării… datorate disparită ţilor acestor politici“

Uniunea economică

este „dincolo“ de GATT; definiţia ar trebui să includă şi serviciile;fără integrare pozitivă

o UV care aboleşte şi restricţiile asupra circulaţiei factorilor

Piaţa comună (PC)

esenţa definiţiei GATT;fără integrare pozitivă

eliminarea discriminării pentru membrii UV în pieţele de bunuri egalizarea tarifelor (fără contingente sau cu contingente comune) în comerţul cu terţii

Uniune vamală (UV)

esenţa definiţiei GATT (General Agreement on Tariffs and Trade);fără integrare pozitivă

tarife şi contingente abolite pentru importurile din membrele zoneimembrii zonei păstrează tarifele (şi contingentele) naţionale faţă de ţări terţe

Zonă de liber schimb (ZLS)

Caracteristici/ComentariiDefiniţieEtapă

Integrare negativa: eliminarea (sub supraveghere comuna) a discriminarii din politicile economicenationale;

Integrare pozitiva: transferul catre institutii comune sau exercitarea comuna a anumitor competente)

- 1951: Tratatul de la Paris- CECO (piata comuna pentru carbune si otel);- formele incipiente de integrare – de tipul CECO – au pornit exclusiv cu impuls şi raţiuni politice

-1957: Tratatul de la Roma- CEE (piata comuna mai extinsa) +EURATOM-construcţia europeană a debutat ca piaţă comună, depăşind fazele de zonă de liber schimb sau uniune vamală.- taxele vamale între cele şase state au fost eliminate în totalitate la data de 1 iulie 1968, iar încursul anilor 60 au fost create politici comune, în special în domeniul comerţului şi al agriculturii (1962 – PAC)

-Uniunea vamala intre cele 6 state membre – 1968- 1987: Actul Unic European – crearea unei Piete Interne Unice din 1993- 1993: Tratatul de la Maastricht – armonizarea politicilor nationale sicrearea UEM; Piata Interna Unica devine functionala-1997: Amsterdam: se consolidează cei trei "piloni" ai Uniunii, creaţi prinTratatul de la Maastricht: Comunităţile Europene; politica externă şi de securitate comună şi cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne- 2009: Tratatul de la Lisabona – forma revizuita a Constitutiei Europene, propuse in 2003 – integrare politica (Presedinte al Consiliului European; postul de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate)

4