Upload
ligia-torsin
View
149
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
curs citologie
Citation preview
ŢESUTURILE ŢESUTURILE CONJUNCTIVECONJUNCTIVE IIII
RevizieRevizie::Țesuturile conjunctiveȚesuturile conjunctive
Caracterele generaleCaracterele generale Celulele conjunctive:Celulele conjunctive:
FixateFixate Migrate Migrate
Substanța fundamentală:Substanța fundamentală: GAGGAG ProteoglicaniProteoglicani Glicoproteine Glicoproteine
Lichidul tisularLichidul tisular2
Revizie Revizie
Cuprins:Cuprins:
Țesuturile conjunctiveȚesuturile conjunctive Fibrele conjunctiveFibrele conjunctive
Colagene Colagene Elastice Elastice
Clasificarea Clasificarea Tipurile de țesuturi conjunctiveTipurile de țesuturi conjunctive
EmbrionareEmbrionare PermanentePermanente Specializate Specializate
6
Sunt componente ale matricii extracelulareSunt componente ale matricii extracelulare Sunt de 2 tipuri:Sunt de 2 tipuri:
ColageneColagene ElasticeElastice
Caractere comune:Caractere comune: Au origine celulară: se formează și se polimerizează în microfibrile în Au origine celulară: se formează și se polimerizează în microfibrile în
fibroblastefibroblaste În S.f. sunt mature, complet formateÎn S.f. sunt mature, complet formate Conțin proteine specifice: Conțin proteine specifice: colagencolagen – fibrele colagene și – fibrele colagene și elastinăelastină – –
fibrele elasticefibrele elastice Inegal distribuite în țesuturi: tipul predominant conferă caracteristicile Inegal distribuite în țesuturi: tipul predominant conferă caracteristicile
țesutului.țesutului.
7
FIBRELE ŢESUTULUI CONJUNCTIVFIBRELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV
FIBRELE ŢESUTULUI CONJUNCTIVFIBRELE ŢESUTULUI CONJUNCTIV1. 1. Fibrele colageneFibrele colagene (1)(1)
• Se numesc şi Se numesc şi fibre albefibre albe. . • Sunt Sunt rezistente, rezistente, flexibile flexibile • Nu se ramifică, nu se anastomozează Nu se ramifică, nu se anastomozează • Se grupează în fascicule Se grupează în fascicule paralele sau paralele sau care se întretaiecare se întretaie → → areoleareole..
MO:MO:
Se colorează înSe colorează în: : rozroz cu cu eozinăeozină, în , în colorația HEcolorația HE
roşuroşu cu cu fucsina acidăfucsina acidă în în coloraţiacoloraţia Van GiesonVan Gieson
albastrualbastru cu cu albastru de anilinăalbastru de anilină în coloraţia în coloraţia tricrom Mallorytricrom Mallory
verdeverde cu cu verde luminăverde lumină în coloraţia în coloraţia tricrom Massontricrom Masson Sunt Sunt PASPAS negative negative
8
9
Fibrele colageneFibrele colagene (2)(2)
MO:MO:După tratare cu sb alcaline, fibrele apar formate din După tratare cu sb alcaline, fibrele apar formate din
subunități paralele: subunități paralele: fibrilefibrile ((ØØ 0,3 0,3 -- 0,50,5µ)µ)
10
Fibrele colageneFibrele colagene ((33))
MMEE:: FiFibrilele sunt formate din brilele sunt formate din protofibrileprotofibrile ((ØØ 75 nm75 nm)), ce prezintă o , ce prezintă o
alternanţă regulată de benzi clare şi alternanţă regulată de benzi clare şi întunecate, cu o periodicitate de întunecate, cu o periodicitate de
68 nm. 68 nm.
Protofibrilele sunt formate din Protofibrilele sunt formate din molecule de colagenmolecule de colagen ((macromolecule de tropocolagenmacromolecule de tropocolagen))..
Aceste macromolecule sunt Aceste macromolecule sunt formate din formate din trei lanţuri polipeptidicetrei lanţuri polipeptidice, , răsucite unul în jurul celuilalt.răsucite unul în jurul celuilalt.
Fiecare lanţ este format din Fiecare lanţ este format din 600 - 3600 - 3000 000 de aminoacizide aminoacizi, între care predomină , între care predomină glicinaglicina (tot al treilea aminoacid). (tot al treilea aminoacid).
11
a. a. Fibre de colagenFibre de colagen b. b. Fibrile de colagen – Fibrile de colagen – transvtransv. şi longitudinal . şi longitudinal (ME)(ME)
13
a b
Se cunosc Se cunosc mai multe tipuri de mai multe tipuri de colagen colagen ((27 tipuri27 tipuri)), care diferă prin , care diferă prin structura polipeptidelor,structura polipeptidelor, localizare şi funcţiilocalizare şi funcţii
Colagenul tip IColagenul tip I Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină, cement, capsula Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, dentină, cement, capsula
organelororganelor Rol: Rezistenţă la tensiuneRol: Rezistenţă la tensiune Secretat de: fibroblaste, osteoblaste, odontoblaste, cementoblasteSecretat de: fibroblaste, osteoblaste, odontoblaste, cementoblaste
Colagenul tip II Colagenul tip II Localizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri intervertebraleLocalizare: Cartilaj hialin şi elastic, discuri intervertebrale Rol: Rezistenţă la presiune intermitentăRol: Rezistenţă la presiune intermitentă Secretat de: condroblasteSecretat de: condroblaste
Colagenul tip IVColagenul tip IV Localizare: Lamina bazală a epiteliilor, glomerulul renal, lamina externă a Localizare: Lamina bazală a epiteliilor, glomerulul renal, lamina externă a
fibrelor musculare și a celulelor Schwannfibrelor musculare și a celulelor Schwann Rol: formează lamina densa cu rol de barieră și suport; în filtrarea Rol: formează lamina densa cu rol de barieră și suport; în filtrarea
glomerulară (filtru fizic)glomerulară (filtru fizic) Secretat de: celule epiteliale, fibrele musculare, celulele SchwannSecretat de: celule epiteliale, fibrele musculare, celulele Schwann
14
Colagenul tip VColagenul tip V Localizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentăLocalizare: Derm, tendon, ligamente, os, cement, placentă Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I.Rol: Suport; se asociază cu colagenul tip I. Secretat de: fibroblaste, Secretat de: fibroblaste, osteoblaste, osteoblaste, celule mezenchimalecelule mezenchimale
Colagenul tip VIColagenul tip VIII Localizare: Formează fibrilele de ancorare din joncțiunea dermo-Localizare: Formează fibrilele de ancorare din joncțiunea dermo-
epidermicăepidermică Rol: leagă lamina densa de lamina reticularăRol: leagă lamina densa de lamina reticulară Secretat de: celulele epiteliale din epidermSecretat de: celulele epiteliale din epiderm
Colagenul tip IX, X, XIColagenul tip IX, X, XI Localizare: cartilajLocalizare: cartilaj Rol: IX și XI sunt asociate colagenului II în matricea cartilaginoasăRol: IX și XI sunt asociate colagenului II în matricea cartilaginoasă X: intervine în mineralizarea cartilajuluiX: intervine în mineralizarea cartilajului Secretat de: condroblaste: IX și XI; condrocite: XSecretat de: condroblaste: IX și XI; condrocite: X
15
Colagenul tip IIIColagenul tip III este descris ca este descris ca Fibre de reticulină (1)(1) ((histologia clasicăhistologia clasică)). .
Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi anastomozate, cu Colagenul tip III formează fibre subţiri, ramificate şi anastomozate, cu ochiuri de diferite mărimi ochiuri de diferite mărimi delimitează reţele la periferia ţesuturilor conjunctive şi epitelialedelimitează reţele la periferia ţesuturilor conjunctive şi epiteliale formează reţele de susţinere în stroma anumitor organeformează reţele de susţinere în stroma anumitor organe
16
Fibrele de reticulinăFibrele de reticulină (2)(2)
Localizare:Localizare: stroma unor organe:stroma unor organe: ficat, plămân, hemato- și limfopoietice: MRH, ficat, plămân, hemato- și limfopoietice: MRH,
limfoganglion, splină, (excepţielimfoganglion, splină, (excepţie:: timusul). timusul). în jurul fibrelor musculare netede (manșonul pelucid), striate în jurul fibrelor musculare netede (manșonul pelucid), striate
(endomisium) și adipocitelor(endomisium) și adipocitelor peretele vaselor, în jurul vaselor sanguine mici peretele vaselor, în jurul vaselor sanguine mici endonervendonerv tegumentul fătului.tegumentul fătului.
MO:MO:Se evidenţiază: Se evidenţiază: prin prin impregnare argenticăimpregnare argentică (maro-negru) (maro-negru) în coloraţie cu în coloraţie cu
acid periodic Schiffacid periodic Schiff (PAS(PAS) ) (roșu)(roșu) → PAS pozitive → PAS pozitive
17
Fibrele de reticulină (3)(3)
Secretate de:Secretate de: CeluleCelulelele reticulare: reticulare: în stroma organelor hemato- şi limfopoieticeîn stroma organelor hemato- şi limfopoietice FibroblasteFibroblaste: în alte localizări: în alte localizăriExcepţii:Excepţii: -- celulele Schwann: celulele Schwann: la nivelul endonervuluila nivelul endonervului - - fibrele musculare netede: fibrele musculare netede: la nivelul tunicii medii a vaselor sanguinela nivelul tunicii medii a vaselor sanguine - fibrele musculare: în țes musculare- fibrele musculare: în țes musculare - hepatocite: în ficat- hepatocite: în ficat
18
2. 2. Fibrele elasticeFibrele elastice (1)(1) SSe numesc şi e numesc şi fibre galbenefibre galbene Sunt subţiri, lungi, omogene, puternic refringente, drepte sau ondulate Sunt subţiri, lungi, omogene, puternic refringente, drepte sau ondulate
Se ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu ochiuriSe ramifică şi se anastomozează formând reţele tridimensionale, cu ochiuri
SSunt sintetizate de:unt sintetizate de:
fibroblaste în țes conj, fibroblaste în țes conj, condroblaste în cartilajul elastic condroblaste în cartilajul elastic fibrele musculare netede în pereții vaselorfibrele musculare netede în pereții vaselor
19
Fibrele elasticeFibrele elastice (2)(2)
MOMO: : refringente, nu se colorează cu HE, se evidenţiază prin coloraţii refringente, nu se colorează cu HE, se evidenţiază prin coloraţii speciale:speciale: RezorcinăRezorcină - fuxină Weigert- fuxină Weigert RFW - fibrele elastice se RFW - fibrele elastice se
colorează în colorează în violetviolet;; OrceinăOrceină - fibrele elastice se colorează în - fibrele elastice se colorează în roşuroşu - brun- brun
20
21
Fibrele elasticeFibrele elastice ((33))
MEME:: fibrele elasticefibrele elastice prezint prezintă două componente structuraleă două componente structurale: : zonă centrală: componenta amorfă zonă centrală: componenta amorfă -- conţine conţine elastina zonă perifericăzonă periferică - - se găsesc se găsesc microfibrile de fibrilinămicrofibrile de fibrilină
ElastinaElastina -- proteină ce conţine proteină ce conţine prolinăprolină, , glicinăglicină, puţină , puţină hidroxiprolinăhidroxiprolină;; hidroxilizina lipseşte hidroxilizina lipseşte
Caracteristic: cCaracteristic: conţine onţine desmozinadesmozina şi şi izodesmozinaizodesmozina -responsabile de legarea -responsabile de legarea covalentcovalentăă a moleculelor de elastin a moleculelor de elastinăă îîntre ele ntre ele
ElastinaElastina formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare formează fibre cu grosime variabilă sau structuri lamelare (în (în arterele elastice)arterele elastice)
Fibrilina Fibrilina --11: : glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de glicoproteină care formează microfibrile cu diametrul de 10-12 nm 10-12 nm
Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major Asocierea elastinei cu microfibrilele de fibrilină joacă rolul major în formarea fibrelor elastice. în formarea fibrelor elastice.
22
Fibrele elasticeFibrele elastice ((44))
Varietăți de fibre elastice: Varietăți de fibre elastice:
Fibrele oxitalanFibrele oxitalan Alcătuite din fascicule de microfibrileAlcătuite din fascicule de microfibrile Se întâlnesc în Se întâlnesc în ligamentele periodontaleligamentele periodontale și asociate vaselor și asociate vaselor Se colorează cu Rezorcină- fuxină Weigert, numai după tratare prealabilă cu acizi Se colorează cu Rezorcină- fuxină Weigert, numai după tratare prealabilă cu acizi Numărul acestor fibre creşte în afecţiunile parodonţiuluiNumărul acestor fibre creşte în afecţiunile parodonţiului
Fibrele de elauninăFibrele de elaunină Alcătuite din microfibrile incluse într-o cantitate redusă de elastină.Alcătuite din microfibrile incluse într-o cantitate redusă de elastină. Se găsesc în Se găsesc în ligamentele periodontale ligamentele periodontale
și în derm, asociate glandelor sudoripareși în derm, asociate glandelor sudoripare Se colorează cu orceina și RFW fără Se colorează cu orceina și RFW fără
tratare prealabilătratare prealabilă
23
Fibrele elasticeFibrele elastice ((55))
Se consideră că fibrele oxitalan și elaunină sunt precursori Se consideră că fibrele oxitalan și elaunină sunt precursori ai fibrelor elastice.ai fibrelor elastice.
Componentele elastice sunt prezente în 2 forme: Componentele elastice sunt prezente în 2 forme: Fibre: Fibre: subțiri, lungi și cu diametrul constantsubțiri, lungi și cu diametrul constant Lamele: Lamele: fenestrate, dispuse în straturi fenestrate, dispuse în straturi ((în pereţii în pereţii
vasvaselor)elor)
Absenţa fibrilinei în timpul elastogenezeiAbsenţa fibrilinei în timpul elastogenezei determină determină formarea formarea lamelelor elasticelamelelor elastice
Cu înaintarea în vârstă, microfibrilele se reduc numeric și Cu înaintarea în vârstă, microfibrilele se reduc numeric și crește cantitatea de elastinăcrește cantitatea de elastină
24
25
Clasificarea ţesuturilor conjunctiveClasificarea ţesuturilor conjunctive
I. I. Ţesuturi conjunctive de tranziŢesuturi conjunctive de tranziție ție (embrionare):(embrionare): 1.1. ţesutul mezenchimatosţesutul mezenchimatos 2. 2. ţesutul mucosţesutul mucosII. II. Ţesuturi conjunctive permanente:Ţesuturi conjunctive permanente: 1. 1. ţesutul conjunctiv laxţesutul conjunctiv lax 2. 2. ţesutuţesuturilerile conjunctiv conjunctivee dens densee - - neordonatneordonat - - ordonatordonat: : a. colagen a. colagen (tendonul, aponevroza,(tendonul, aponevroza,
ţesutul fibro-lamelarţesutul fibro-lamelar))
b. elasticb. elastic
Clasificarea ţesuturilor conjunctiveClasificarea ţesuturilor conjunctive
III. III. Ţesuturi conjunctive specializate:Ţesuturi conjunctive specializate:
1. 1. ŢŢesutul reticularesutul reticular 2.2. ŢŢesutul adiposesutul adipos3.3. Ţ Ţesutul cartilaginosesutul cartilaginos44. . ŢŢesutul ososesutul osos55. . SângeleSângele 6. 6. Ţesutul hematopoieticŢesutul hematopoietic7. 7. Ţesutul limfopoieticŢesutul limfopoietic
I. I. Ţesuturi conjunctive de tranziŢesuturi conjunctive de tranziție ție 1. Țesutul mezenchimatos 1. Țesutul mezenchimatos (1)(1)
Apare în viaţa embrionară şi Apare în viaţa embrionară şi dispare pe măsură ce dispare pe măsură ce componentele celulare se componentele celulare se diferenţiază. diferenţiază.
Prin maturarea ţesutului Prin maturarea ţesutului mezenchimatos se formează mezenchimatos se formează aproape toate ţesuturile aproape toate ţesuturile conjunctive permanente. conjunctive permanente.
Unele celule Unele celule mezenchimale mezenchimale persistpersistăă îîn n ţţeses.. cconjonj.. mature sub mature sub formformăă de de celule stemcelule stem
I. I. Ţesuturi conjunctive de tranziŢesuturi conjunctive de tranziție ție 1. Țesutul mezenchimatos 1. Țesutul mezenchimatos (2)(2)
CCeluleelulelele mezenchimale mezenchimale:: formăformă neregulatneregulatăă,, stelată, stelată, sau aspect sau aspect fusiformfusiform, cu prelungiri, cu prelungiri →→ reţea reţea tridimensională. tridimensională. NNucleulucleul: ovalar : ovalar eucrom, nucleolateucrom, nucleolat
Celulele sunt unite prin joncțiuni gap.Celulele sunt unite prin joncțiuni gap.
S.f.S.f. ocupă spaţiul dintre celule. Este ocupă spaţiul dintre celule. Este un lichid coagulabil, care, un lichid coagulabil, care, acumulându-se, determină acumulându-se, determină distanțarea celulelor.distanțarea celulelor.
FibreleFibrele,, reprezentate de reprezentate de colagenul colagenul tip III tip III (fibre de reticulină, apoi fibre (fibre de reticulină, apoi fibre colagene) apar în evoluția țes și colagene) apar în evoluția țes și diferențierea spre un țes permanent.diferențierea spre un țes permanent.
I. I. Ţesuturi conjunctive de tranziŢesuturi conjunctive de tranziție ție 2. Țesutul mucos (Gelatina lui Wharton) 2. Țesutul mucos (Gelatina lui Wharton)
LocalizareLocalizare:: cordonul ombilicalcordonul ombilical;; lla a adult în pulpa dentară.adult în pulpa dentară.
CeluleCelule de formă stelată, cu de formă stelată, cu prelungiriprelungiri. .
SS.f..f. este abundentă, gelatinoasă, este abundentă, gelatinoasă, umple spaţiile dintre celule. umple spaţiile dintre celule.
Se coloreazSe coloreazăă metacromatic cu albastru metacromatic cu albastru de toluidinde toluidinăă
În luna a noua de sarcină, se În luna a noua de sarcină, se transformă în ţesut conjunctivtransformă în ţesut conjunctiv laxlax, prin apariţia fibrelor de , prin apariţia fibrelor de colagencolagen..
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente 1. Ț1. Țesutul conjunctiv laxesutul conjunctiv lax (areolar) (areolar) (1)(1)
Considerat prototipul țes. conjConsiderat prototipul țes. conj
Localizare:Localizare: ubiquitar ubiquitar corionul mucoaselorcorionul mucoaselor adventiţia organeloradventiţia organelor cavitarecavitare formează stroma unor formează stroma unor
organe organe se dispune în jurul vaselor şi se dispune în jurul vaselor şi
nervilor.nervilor.
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente ȚȚesutul conjunctiv laxesutul conjunctiv lax (2)(2)
CeluleCelule conjunctive fixate şi conjunctive fixate şi mobilemobile;;
FibreFibre:: colagene, elastice şi de colagene, elastice şi de reticulinăreticulină;;
S.f.S.f. şi lichid tisular şi lichid tisular;; Vase sanguine și limfatice, Vase sanguine și limfatice,
nervinervi
Cele trei elemente componente Cele trei elemente componente sunt prezente în sunt prezente în proporții proporții aproximativ egaleaproximativ egale
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente ȚȚesutul conjunctiv laxesutul conjunctiv lax ((33))
Roluri:Roluri: Rol mecanic, de legătură între diverse țesuturiRol mecanic, de legătură între diverse țesuturi Nutriție: asigură schimburile dintre sânge și alte țesuturi pe Nutriție: asigură schimburile dintre sânge și alte țesuturi pe
care le susținecare le susține Rol de apărare: dRol de apărare: datoritatorităă celulelor celulelor imunocompetente, corionul imunocompetente, corionul
mucoaselor respiratoare și intestinală este sediul reacțiilor mucoaselor respiratoare și intestinală este sediul reacțiilor inflamatoare și alergice declanșate de antigenii sau alergenii inflamatoare și alergice declanșate de antigenii sau alergenii care au traversat epiteliul.care au traversat epiteliul.
În corionul mucoasei uterine, fibroblastele prezintă receptori pt În corionul mucoasei uterine, fibroblastele prezintă receptori pt estrogen și progesteron și sunt hormonodependente. estrogen și progesteron și sunt hormonodependente.
36
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente 2. Ț2. Țesutul conjunctiv esutul conjunctiv dens neordonat dens neordonat (1)(1)
Predomină fibrele de colagen Predomină fibrele de colagen cu dispunere neregulatăcu dispunere neregulată Roluri asemănătoare țes. lax, în special Roluri asemănătoare țes. lax, în special mecanicmecanic
Localizare:Localizare: derm derm submucoasa tubului digestivsubmucoasa tubului digestiv capsulele organelorcapsulele organelor periost şi pericondru.periost şi pericondru.
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente 2. Ț2. Țesutul conjunctiv esutul conjunctiv dens neordonat dens neordonat (2)(2)
Celule:Celule: în special fibrocite şi în special fibrocite şi histiocite.histiocite.
Fibrele:Fibrele: fibre colagene groase, fibre colagene groase, elastice şi de reticulină.elastice şi de reticulină.
Formează reţele, în care se dispun Formează reţele, în care se dispun celulele conjunctive celulele conjunctive
S.f. S.f. redusăredusă
Vase, nerviVase, nervi
41
II. II. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive permanentepermanente 3. Ț3. Țesutuesuturiri conjunctiv conjunctivee dense ordonatedense ordonate
Predomină fibrele de colagen sau elasticePredomină fibrele de colagen sau elastice, care au o dispunere , care au o dispunere ordonată: au ordonată: au aceeași orientareaceeași orientare și sunt și sunt paraleleparalele între ele. între ele.
Fibrele sunt grupate în fascicule groaseFibrele sunt grupate în fascicule groase
Direcția fibrelor este cea a forțelor de tracțiune care acționează Direcția fibrelor este cea a forțelor de tracțiune care acționează asupra țesutului asupra țesutului
În funcție de natura fibrelor, se disting: În funcție de natura fibrelor, se disting: 3.1. Țesuturi dense ordonate colagene3.1. Țesuturi dense ordonate colagene
3.1.1. Țesutul tendinos3.1.1. Țesutul tendinos 3.1.2. Țesutul aponevrotic3.1.2. Țesutul aponevrotic 3.1.3. Țesutul fibro-lamelar3.1.3. Țesutul fibro-lamelar
3.2. Țesuturi dense ordonate elastice3.2. Țesuturi dense ordonate elastice
42
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.1. Ţesutul tendinos3.1.1. Ţesutul tendinos (1)(1)
Localizare: Localizare: formează tendoanele și ligamenteleformează tendoanele și ligamentele CeluleCelule: fibrocite modificate numite : fibrocite modificate numite tenocitetenocite (tendinocite).(tendinocite). FibreFibre colagene groase, dispuse în colagene groase, dispuse în fascicule orientate într-o fascicule orientate într-o
singură direcţiesingură direcţie.. S.f. S.f. redusăredusă
43
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.1. Ţesutul tendinos3.1.1. Ţesutul tendinos (2)(2)
Secțiune longitudinalăSecțiune longitudinală: :
Tenocitele sunt dispuse în lungul Tenocitele sunt dispuse în lungul fibrelor, în șiruri paralelefibrelor, în șiruri paralele
Sunt aplatizate, cu nucleii turtiți, Sunt aplatizate, cu nucleii turtiți, hipercromihipercromi
Apar grupate două câte două, Apar grupate două câte două, nucleii alăturați fiind numiţi nucleii alăturați fiind numiţi nuclei gemeninuclei gemeni – – element de element de histo-diagnostic !!!!histo-diagnostic !!!!
44
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.1. Ţesutul tendinos3.1.1. Ţesutul tendinos (3)(3)
Secțiune transversalăSecțiune transversală::
Citoplasma celulelor pătrunde printre Citoplasma celulelor pătrunde printre fibre: fibre: „celule cu prelungiri „celule cu prelungiri aliforme”aliforme”
Nucleii au formă neregulată datorită Nucleii au formă neregulată datorită compresiunii între fibrecompresiunii între fibre
45
46
47
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.1. Ţesutul tendinos3.1.1. Ţesutul tendinos (4)(4)
Tendonul ca organTendonul ca organAsigură inserţia Asigură inserţia mmuşchiloruşchilor pe schelet.pe schelet.E o asociere de țesut tendinos și țesut conj lax care ocupă spațiile dintre E o asociere de țesut tendinos și țesut conj lax care ocupă spațiile dintre
fasciculele de fibre și formează epi-, peri- și endotenoniumul.fasciculele de fibre și formează epi-, peri- și endotenoniumul.ȚȚes conj lax es conj lax conține nervi și vasele care asigură nutriția tendonului, conține nervi și vasele care asigură nutriția tendonului, țes țes
tendinos propriu-zis nefiind vascularizattendinos propriu-zis nefiind vascularizat
Fibrele colagene tendinoase se grupează Fibrele colagene tendinoase se grupează în în fascicule primarefascicule primare, înconjurate de , înconjurate de endotenoniumendotenonium.. Mai multe fascicule primare se grupează Mai multe fascicule primare se grupează formând formând fascicule secundarefascicule secundare, învelite de , învelite de peritenoniumperitenonium.. Întregul tendonÎntregul tendon este învelit de este învelit de epitenonium.epitenonium.
50
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.2. Ţesutul aponevrotic3.1.2. Ţesutul aponevrotic (1)(1)
Localizare: Localizare: Formează aponevrozele mușchilor și fasciileFormează aponevrozele mușchilor și fasciile Format din lame conjunctive dispuse pe două sau mai multe planuri În fiecare plan, fibrele colagene sunt paralele între ele, însă sunt
orientate perpendicular pe direcţia fibrelor din lamele supra- și subiacente.
51
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.2. Ţesutul aponevrotic3.1.2. Ţesutul aponevrotic (2)(2)
CCelulele: elulele: ffibroblaste șiibroblaste și fibrocite fibrocite turtite (tasate) între turtite (tasate) între planurile de fibreplanurile de fibre. . Nucleii sunt aplatizați, cu axul lung paralel cu fibrele.Nucleii sunt aplatizați, cu axul lung paralel cu fibrele.
Fibrele: Fibrele: de colagen, dispuse densde colagen, dispuse dens S.f.S.f. în cantitate redusăîn cantitate redusă
52
3.1. Ț3.1. Țesutuesuturiri dense ordonate colagenedense ordonate colagene
3.1.3. Ţesutul fibro-lamelar3.1.3. Ţesutul fibro-lamelar
Localizare: Localizare: cornee, perinerv, corpusculii Vater-Pacini.cornee, perinerv, corpusculii Vater-Pacini.
Celulele:Celulele: fibroblastefibroblaste, fibrocite, fibrocite: sunt turtite, cu aspect endoteliform: sunt turtite, cu aspect endoteliform
Fibrele: Fibrele: de colagen organizate în fasciculede colagen organizate în fascicule
S.f. S.f. este foarte redusăeste foarte redusă
Fibrele formează fascicule organizate în multiple Fibrele formează fascicule organizate în multiple lamele lamele conjunctive conjunctive cu dispunere:cu dispunere: liniară (cornee)liniară (cornee) circulară, concentrică (perinerv, corpusculii Vater-Pacini)circulară, concentrică (perinerv, corpusculii Vater-Pacini)
Este o excepție pt țes conj, Este o excepție pt țes conj, nefiind vascularizat nefiind vascularizat la nivelul la nivelul corneeicorneei
3.2. Ț3.2. Țesutuesutull dens ordonat elastic dens ordonat elastic (1)(1)
Localizare: tunica medie a arterelor elastice: aorta (lamele elastice – aspect fenestrat) ligamentele galbene (nuchale) intervertebrale
3.2. Ț3.2. Țesutuesutull dens ordonat elastic dens ordonat elastic (2)(2)
Celule:Celule: fibroblaste aplatizatefibroblaste aplatizate
Fibre elasticeFibre elastice solidarizate prin ţesut conjunctiv: fiecare fibră este solidarizate prin ţesut conjunctiv: fiecare fibră este înconjurată de o reţea de fibre de reticulinăînconjurată de o reţea de fibre de reticulină
Se evidențiază prin colorații specialeSe evidențiază prin colorații speciale: RFW, orceină.: RFW, orceină. S.f.S.f. redusăredusă
III. III. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive specializatespecializate1. Țesutul reticular 1. Țesutul reticular (1)(1)
Format din celule și fibre Format din celule și fibre MO: S.f. pare absentă, ME a demonstrat MO: S.f. pare absentă, ME a demonstrat
că există în cant. f. redusăcă există în cant. f. redusă
Localizare: Localizare: Formează stroma Formează stroma organelor hemato- şi limfopoieticeorganelor hemato- şi limfopoietice (excepţie(excepţie:: timusul) timusul)
Celule:Celule: celule reticulare cu celule reticulare cu prelungiri anastomozate, prelungiri anastomozate,
Celulele secretă fibrele Celulele secretă fibrele Prelungirile celulelor înconjură fibrele
izolându-le de structurile vecine.
Fibre: Fibre: de reticulină: ramificate și de reticulină: ramificate și anastomozateanastomozate
III. III. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive specializatespecializateȚesutul reticular Țesutul reticular (2)(2)
Prelungirile celulelor și fibrele se Prelungirile celulelor și fibrele se suprapun, rezultând un dublu suprapun, rezultând un dublu reticul tridimensional:reticul tridimensional:
Citoreticul: Citoreticul: format din format din prelungirile celulelor unite prin prelungirile celulelor unite prin desmozomidesmozomi
Fibroreticul: Fibroreticul: format din fibrele format din fibrele ramificate și anastomozateramificate și anastomozate
Reţelele realizate de fibre şi celule Reţelele realizate de fibre şi celule au: au: ochiuri largiochiuri largi (în pereţii (în pereţii
capilarelor sinusoide) capilarelor sinusoide) ochiuri miciochiuri mici (când susţin (când susţin
celulele care formează celulele care formează parenchimul)parenchimul)
58
III. III. Ţesuturi conjunctive Ţesuturi conjunctive specializatespecializate2. Țesutul adipos 2. Țesutul adipos
Caracterizat prin Caracterizat prin predominanța predominanța celulelorcelulelor
În funcţie de localizare, structură, În funcţie de localizare, structură, rol şi culoare (dpdv rol şi culoare (dpdv macroscopic) - două tipuri de macroscopic) - două tipuri de ţesut adipos:ţesut adipos:
Țesut adipos alb - Țesut adipos alb - galben, comun, galben, comun, unilocularunilocular
ȚȚesut adipos brun, esut adipos brun, multilocularmultilocular
2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) 2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) (1)(1)
Culoarea variază în fcț de dietă; carotenoizii dizolvați în lipide dau culoarea Culoarea variază în fcț de dietă; carotenoizii dizolvați în lipide dau culoarea galbenă galbenă
CCel mai bine reprezentat ţesut din organism el mai bine reprezentat ţesut din organism LLa indivizii de talie medie reprezintă 15-20% din greutatea corpului a indivizii de talie medie reprezintă 15-20% din greutatea corpului
LocalizareLocalizare:: hipoderm, hipoderm, axilă, axilă, la nivelul glandelor mamare, la nivelul glandelor mamare, în jurul omentului, mezenterului, în jurul omentului, mezenterului, în spaţiul retroperitoneal în spaţiul retroperitoneal în jurul rinichilorîn jurul rinichilor, , rredusedus,, îîn mn măăduva osoasduva osoasăă la nivelul orbiteila nivelul orbiteiPatologic, poate fi găsit în mușchii Patologic, poate fi găsit în mușchii scheletici și miocard, determinând un scheletici și miocard, determinând un aspect pseudo-hipertrofic al mușchiului.aspect pseudo-hipertrofic al mușchiului.
2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) 2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) (2)(2)
Alcătuit din:Alcătuit din: CeluleCelule adipoase uniloculare adipoase uniloculare Fibre - Fibre - rețea în jurul celulelorrețea în jurul celulelor S.fS.f - - foarte redusăfoarte redusă
Celulele adipoaseCelulele adipoase sunt grupate în sunt grupate în paniculi (lobuli) adipoşipaniculi (lobuli) adipoşi, separaţi prin , separaţi prin travee de ţesut conjunctiv care conțin vase, nervi și numeroase travee de ţesut conjunctiv care conțin vase, nervi și numeroase mastocitemastocite
Un lobul conţineUn lobul conţine 100100 - 200 adipocite, fiecare celulă fiind individualizată: - 200 adipocite, fiecare celulă fiind individualizată: este înconjurată de o reţea de fibre de reticulină, capilare sanguine şi fibre este înconjurată de o reţea de fibre de reticulină, capilare sanguine şi fibre nervoasenervoase simpatice.simpatice.
Celulele nu sunt direct inervate, fibrele nervoase fiind în raport cu vaseleCelulele nu sunt direct inervate, fibrele nervoase fiind în raport cu vasele
62
2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) 2.a. Țesutul adipos alb-galben (comun) (3)(3)
Histofiziologie:Histofiziologie: CConsiderat un organ metabolic difuz onsiderat un organ metabolic difuz Este o importantă sursă de energie, excesul alimentar fiind stocat sub Este o importantă sursă de energie, excesul alimentar fiind stocat sub
formă de lipideformă de lipide Depozitele adipoase sunt distribuite în fcț de vârstă: Depozitele adipoase sunt distribuite în fcț de vârstă:
La nou-născut și copii mici e prezent un panicul adipos continuu pe La nou-născut și copii mici e prezent un panicul adipos continuu pe toată suprafața corpuluitoată suprafața corpului
La adult: mase organizate cu localizare diferită sub influența hormonilor La adult: mase organizate cu localizare diferită sub influența hormonilor sexuali și a stării de nutriție.sexuali și a stării de nutriție.
Mobilizarea lipidelor din depozite nu e uniformă: inițial sunt eliminate cele Mobilizarea lipidelor din depozite nu e uniformă: inițial sunt eliminate cele din hipoderm, apoi cele profunde: mezenterice și retroperitonealedin hipoderm, apoi cele profunde: mezenterice și retroperitoneale
Este hormonodependent: lipogeneză (insulina) și lipoliză (SNV S, h. Este hormonodependent: lipogeneză (insulina) și lipoliză (SNV S, h. hipofizari)hipofizari)
Roluri:Roluri: Organ endocrin: adipocitele sintetizează hormoni: estrogen, adipokine Organ endocrin: adipocitele sintetizează hormoni: estrogen, adipokine
(adiponectină, leptină, rezistină) și citokine(adiponectină, leptină, rezistină) și citokine
Patologie:Patologie: Tumori benigne: Tumori benigne: lipoamelipoame și maligne: și maligne: liposarcoameliposarcoame
2.b. Țesutul adipos brun 2.b. Țesutul adipos brun (1)(1)
Bine reprezentat la nou născut: previne hipotermiaBine reprezentat la nou născut: previne hipotermia La adult e redus, revine în stările cașecticeLa adult e redus, revine în stările cașectice Implicat în producerea de căldură – termogenezăImplicat în producerea de căldură – termogeneză
LocalizareLocalizare: : retrosternal, retrosternal, reg. inghinală, reg. inghinală, reg. cervicală, reg. cervicală, interscapular, interscapular, mediastinul profundmediastinul profund
2.b. Țesutul adipos brun 2.b. Țesutul adipos brun (1)(1)
FFormat din:ormat din: celule adipoase multilocularecelule adipoase multiloculare fibre de reticulinăfibre de reticulină
Particularități:Particularități: Culoarea se datorează bogatei Culoarea se datorează bogatei
vascularizații și mitocondriilor vascularizații și mitocondriilor numeroase, care conţin numeroase, care conţin citocrom citocrom oxidazăoxidază
Celulele sunt dispuse în Celulele sunt dispuse în cordoane,cordoane, înconjurate de o reţea de fibre de înconjurate de o reţea de fibre de reticulină şi capilarereticulină şi capilare - organizare - organizare asemănătoare glandelor endocrineasemănătoare glandelor endocrine
Este un ţesut Este un ţesut bine vascularizat – bine vascularizat – distribuția eficientă a călduriidistribuția eficientă a căldurii
Celulele sunt direct inervate de Celulele sunt direct inervate de terminaterminaţii nervoase simpatice ţii nervoase simpatice adrenergiceadrenergice
2.b. Țesutul adipos brun 2.b. Țesutul adipos brun (1)(1)
Histofiziologie: Histofiziologie:
Organ termogeneticOrgan termogenetic Frigul este perceput de receptorii cutanați care trimit impulsuri centrilor Frigul este perceput de receptorii cutanați care trimit impulsuri centrilor
reglatori, iar de aici pleacă influxuri nervoase simpatice.reglatori, iar de aici pleacă influxuri nervoase simpatice. Influxul nervos eliberează norepinefrină care activează lipoproteinlipaza ce Influxul nervos eliberează norepinefrină care activează lipoproteinlipaza ce
scindează trigliceridele în acizi grași și glicerolscindează trigliceridele în acizi grași și glicerol Mitocondriile decuplează fosforilarea oxidativă, nu se formează ATP, iar Mitocondriile decuplează fosforilarea oxidativă, nu se formează ATP, iar
energia chimică este transformată în energie calorică. energia chimică este transformată în energie calorică. Responsabilă de această decuplare este o proteină mitocondrială denumită Responsabilă de această decuplare este o proteină mitocondrială denumită
termogenină.termogenină. Plecând din țesut, sângele încălzit circulă în întreg corpul. Plecând din țesut, sângele încălzit circulă în întreg corpul.
Nu este influenţat de dietă, lipidele fiind eliberate la stimularea SNV Nu este influenţat de dietă, lipidele fiind eliberate la stimularea SNV cu producere de căldurăcu producere de căldură
Patologie:Patologie: Tumori: Tumori: hibernoamehibernoame
RevizieRevizie::Țesuturile conjunctiveȚesuturile conjunctive
EmbrionareEmbrionare: : mezenchimatos și mucosmezenchimatos și mucos
PermanentePermanente:: Lax Lax Dense: Dense:
NeordonatNeordonat Ordonate: tendinos, aponevrotic, fibro-lamelar Ordonate: tendinos, aponevrotic, fibro-lamelar
SpecializateSpecializate:: Reticular Reticular Adipos Adipos
67
CuCurrssul următorul următor::
Țesuturile conjunctiveȚesuturile conjunctive specializatespecializate
Țesuturile cartilaginoaseȚesuturile cartilaginoase Hialin Hialin Elastic Elastic Fibros Fibros
68
O zi frumoasă!O zi frumoasă!69