CURS 5

MICROECONOMIELect.Univ.Dr. Rodica Ianole!

rodica.ianole@faa.unibuc.ro!

Consumul

✤ ‘Consumul este unica finalitate şi singurul scop al întregii producţii, iar interesul producătorului ar trebui să fie îngrijit numai în măsura în care interesul lui este necesar pentru promovarea interesului consumatorului’ (Adam Smith)!

✤ Credeți că această perspectivă este adevărată?

Comportamentul consumatorului

✤ Este una dintre cele două mari dimensiuni ale comportamentului economic!

✤ Se analizeză conform principiului optimizării resurselor pentru satisfacerea unui număr cât mai mare de nevoi

1. Restricția bugetară

✤ Arată combinațiile de bunuri pe care un consumator le poate achiziționa, luând în considerare bugetul său și prețurile celor două bunuri.!

✤ Constituie echivalentul curbei posibilităților de producție, pentru consumatori

Exemplu

✤ Să presupunem că aveți un buget de 8 lei pe care vreți să-l cheltuiți pentru a cumpăra două bunuri: croissante și cafea.!

✤ Un croissant costă 1 leu/buc, iar o cafea costă 2 lei/buc.!

✤ Dacă vă consumați bugetul doar pe croissante, câte bucăți puteți cumpăra?!

✤ Iar dacă îl cheltuiți doar pe cafea, câte astfel de produse puteți achiziționa?!

✤ Desenați restricția bugetară.

Interpretare

✤ Această restricție bugetară ilustrează alegerile posibile (precum curba posibilităților de producție)!

✤ Astfel, în mod similar, punctele aflate deasupra acestei restricții bugetare nu pot fi atinse.!

✤ Punctele aflate sub curb pot fi atinsă dar nu folosesc întreg bugetul. !

✤ Putem spune despre ele că sunt ineficiente?

✤ Ce se va întâmpla cu restricția bugetară atunci când înregistrăm o creștere a veniturilor?!

✤ Dar atunci când prețul unui bun scade? De exemplu, o cafea va costa 1 leu.!

✤ Dar când ambele prețuri scad?

✤ EX.1bun 1 bun 2

A 10 0B 8 1C 6 2D 4 3E 2 4F 0 5

✤ Tabelul prezintă combinațiile a două bunuri între care un individ poate alege în decursul următoarei săptămâni.!

✤ Prețul bunul 1 este de 5 lei, iar prețul bunului 2 este de 10.!

✤ Știm că toate aceste puncte (A-F) se află pe restricția bugetară.!

✤ Care este bugetul aceste persoane?!

✤ Care este costul de oportunitate atunci când se mișcă de la D la E?!

✤ Pe bază acestor informații, putem spune care dintre cele șase puncte aduce mai multă satisfacție individului?

✤ Restricția bugetară ne indică doar combinațiile de bunuri posibile, însă nu ne spune nimic despre module în care consumatorul alege în final una dintre aceste combinații. !

✤ Pentru a rezolva acest aspect avem nevoie de teoria utilității.

2. Utilitatea în sens general

✤ Filosoful britanic Jeremy Bentham a introdus noţiunea de utilitate în ştiinţele sociale!

✤ Astfel, în viziunea sa alegem anume obiecte sau acțiuni bazându-ne pe utilitatea lor, adică pe "proprietatea de a produce plăcere, bunăstare sau bucurie, şi de a preîntâmpina durerea, răul sau nefericirea”!

✤ Economiştii neoclasici au extins conceptul de utilitate, aşa cum a fost el definit de Bentham, la sfera economicului, mai precis la explicarea comportamentului consumatorului.

Utilitatea economică

✤ Este o noţiune subiectivă. !

✤ Ea diferă în timp şi spaţiu pentru acelaşi bun sau serviciu, în cazul aceluiaşi individ, şi de la un individ la altul!

✤ Exemple?

✤ Funcțiile de utilitate pun în legătură cantitatea consumată dintr-un anumit bun cu satisfacția obținută, măsurată într-o unitate imaginară - utili.!

✤ Totodată, utilitatea are și o dimensiune ordinală, fiind utilizată drept un indicator numeric pentru compararea preferințelor!

✤ Dacă preferați bunul A față de bunul B, putem deduce că pentru voi utilitatea lui A este mai mare decât utilitatea lui B

Câteva probleme legate de măsurarea utilității - experiment Tversky și Griffin (2000)

✤ 66 de studenți au primit următoare informație:!

✤ „Imaginați-vă că tocmai v-ați luat licența în comunicare și că vă gândiți la un loc de muncă la două companii diferite.!

✤ (A)! La compania A vi se oferă o slujbă plătită cu 35.000$. Totuși, ceilalți angajați care au aceeași pregătire și experiență ca și voi primesc 38.000$.!

✤ (B)! La compania B vi se oferă o slujbă plătită cu 33.000$. Totuși, ceilalți angajați care au aceeași pregătire și experiență ca și voi primesc 30.000$.”!

✤ Aproximativ o jumătate dintre studenți a fost întrebată care este locul de muncă pe care l-ar alege, iar cealaltă jumătate a fost întrebată care este locul de muncă unde ar fi mai fericiți.

Rezultate

✤ 84% dintre subiecți au ales (A) ca slujbă pe care ar decide să o accepte dar 62% dintre subiecți au spus că varianta (B) i-ar face mai fericiți. !

✤ În acest sens, deci, putem pretinde că oamenii au preferat (B) în cel de-al doilea caz, ceea ce indică o diferență între alegere și preferințe efective descrise în termeni de fericire!

✤ De ce oamenii aleg o opțiune despre care ei cred că îi va face mai puțin fericiți?

Reprezentarea grafică a preferințelor - curbele de indiferență✤ O astfel de curbă arată toate combinațiile posible dintre două bunuri între

care acesta este indiferent.Cu alte cuvinte, toate îi aduc aceeași utilitate.!

✤ Curbele de indiferență plasate mai sus, în dreapta, indică o utilitate mai mare.

Alegerea rațională

✤ Este determinată de intersecția (punctul de tangență) dintre cea mai mare curbă de indiferență și restricția bugetară.

Reprezentarea grafică a unei funcții de utilitate

Bunul X Utilitatea totală (UT)

0 0

1 9

2 14

3 17

4 17

5 16Realizați graficul utilității totale în funcție de cantitatea consumată din

bunul X.

Observații

✤ Utilitatea crește în mod abrupt după consumul primelor unități din bunul X, iar ulterior creșterea sa este mult mai mică, pe măsură ce consumatorul se aproprie de punctul de saturație.!

✤ Această modificare a utilității de la un punct la altul, poartă denumirea de utilitate marginală.!

✤ Legea utilității marginal descrescânde:!

✤ Atunci când cantitatea consumată dintr-un produs crește, utilitatea marginală a produsului (adica satisfacția suplimentară, adaugată de ultima unitate) tinde să se diminueze. Consumând continuu un anumit bun, se atinge, la un moment dat, un prag de saturație, dupa care, dacă consumul continuă să crească, există riscul să apară zona de insatisfacție.

Utilitatea marginală (Umg)

✤ Formula = raportul dintre modificarea utilității totale și modificarea cantității!

✤ Dpdv matematic, utilitatea marginală se poate calcula ca fiind (prima) derivată (în funcție de cantitate) a funcție utilității totale!

✤ Totodată, utilitatea totală este dată de suma utilităţilor marginale

Ex.

✤ Calculați utilitatea marginală pentru datele prezentate în tabelul anterior.!

✤ Cum procedați atunci când aveți la dispoziție doar forma funcției de utilitate? De exemplu UT= 23-2*Q

✤ Care dintre curbele din figura de mai sus arată o utilitate marginală descrescătoare?!

✤ A!

✤ B!

✤ C

Completați următorul tabel

Cantitate UT Umg

0 0

1 250

2 180

3 580

4 700

5 100

Maximizarea utilității

✤ Cum procedăm pentru a obține maxim de satisfacție de pildă în exemplu inițial în care alegeam croissante și cafea, având o restricție bugetară de 8 lei?!

✤ Cu alte cuvinte, câte unități din fiecare produs ar trebui să cumpărăm?

Abordare

✤ De fiecare dată când cheltuim o unitate monetară suntem interesați de valoarea pe care o obținem în schimb. !

✤ Astfel, trebuie să calculăm raportul dintre utilitatea marginală și preț

Principiul general de maximizare al utilității

✤ Un consumator care are la dispoziţie un venit fix pe care urmează să-l consume cumpărând bunuri şi servicii la preţurile date ale pieţei,va atinge maximum de satisfacţie atunci când utilitatea marginală a fiecărei ultime unităţi monetare (a unităţii monetare marginale) cheltuită pentru fiecare bun sau serviciu va fi aceeaşi.

Paradoxul apă-diamant

✤ Adam Smith a subliniat faptul că apa, un bun atât de important vieții are o valoare monetară atât de mică în comparație cu diamantele, a căror existență nu este decisivă pentru viața umană.!

✤ Cum puteți explica acest lucru?

Răspuns - valoarea subiectivă a bunurilor

✤ Alegerile oamenilor nu sunt ghidate de judecăți asupra utilității totale a acestor două bunuri. !

✤ Oamenii nu aleg între întreaga cantitate de apă și întreaga cantitate de diamante, ci între o anumită cantitate de apa și o anumită cantitate de diamant, într-un anumit loc și moment.!

✤ Individul nu măsoara valorile, el alege între alternative ce conțin cantități specifice din cele doua bunuri, iar cum apa se prezintă în natura într-o disponibilitate mult superioară celei a diamantelor aceasta explică de ce raportul prețurilor celor doua bunuri este unul în favoarea diamantelor.!

✤ Rezolvarea paradoxului valorii are la baza teoria utilității marginale.