8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

1/107

Lector univ.drd. Dumitriţa Florea

ELEMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL

Suport de curs

1

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

2/107

Partea a II-a Elemente de drept internaţional privat.................................................................4

Capitolul I Noţiunea şi caracterele raportului juridic cu element de extraneitate......................4

I.1. Elemente de extraneitate...........................................................................................................4

I.2. Conflictul de legi.......................................................................................................................7I.3. Conflictul de jurisdicţie.............................................................................................................8

Capitolul II Calificarea, retrimiterea şi ordinea publică în dreptul internaţional privat ..........10

II.1. Calificarea..............................................................................................................................10

II.2. Retrimiterea............................................................................................................................1

Capitolul III Aplicarea dreptului străin.......................................................................................20III.1. !oţiune.................................................................................................................................20

III.2. "ta#ilirea conţinutului legii str$ine.......................................................................................22

Capitolul IV Condiţia juridică a străinilor ..................................................................................2%

I&.1. !oţiunea de str$in................................................................................................................2%

I&.2. !oţiunea de condiţie juridic$ a str$inilor.............................................................................2%

I&.3. 'eg$tura dintre condiţia juridic$ a str$inilor (i conflictul de legi........................................27

I&.4. )ormele condiţiei juridice a str$inilor..................................................................................31

I&.. Condiţia juridic$ a str$inilor *n Rom+nia.............................................................................33

Capitolul V Familia în dreptul internaţional privat ....................................................................48

&.1. Reglementarea ra,orturilor de familie...................................................................................48

&.2. Reglementarea c$s$toriei.......................................................................................................48

&.3. !ulitatea (i legea a,lica#il$ *n acest domeniu.......................................................................-

&.4. esfacerea c$s$storiei ,rin di/orţ. "e,araţia de cor,............................................................-

&. )iliaţia.....................................................................................................................................%3

Capitolul VI e!imul juridic al bunurilor în dreptul internaţional privat .%8

Capitolul VII "uccesiunea............................................................................................................71

&II.1. !oţiune................................................................................................................................71

&II.2. 'egea a,lica#il$ mo(tenirii.................................................................................................71

&II.3. omeniul de a,licare al legii succesorale...........................................................................73

2

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

3/107

&II.4. ransmiterea mo(tenirii.......................................................................................................7

Capitolul VIII Contractul în dreptul internaţional privat ...........................................................77

&III.1. !oţiunea (i istoricul autonomiei de /oinţ$........................................................................78

&III.2. 'i#ertatea contractual$ (i autonomia de /oinţ$.................................................................83&III.3. 'imitele ,rinci,iului lex /oluntatis................................................................................-1

&III.4. esemnarea unei legi cu care contractul nu are nici o leg$tur$.........................................-3

&III.. omenii sustrase ,rinci,iului autonomiei de /oinţ$.........................................................-4

3

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

4/107

PARTEA A II-A

ELEMENTE DE DREPT INTERNAŢIONAL PRIAT

!APITOL"L I

NOŢI"NEA #I !ARA!TERELE RAPORT"L"I $"RIDI! !" ELEMENTE DEE%TRANEITATE

Relaţiile economice ,olitice te5nico6(tiinţifice culturale (i de alt$ natur$ care se

sta#ilesc *ntre state *(i g$sesc ex,resia at+t *n ra,orturile juridice dintre state ca su#iecte de dre,t

internaţional ,u#lic c+t (i *n ra,orturile dintre ,ersoane fiice (i juridice a,arţin+nd acestora.

"tatele *nc5eie tratate economice comerciale acorduri de coo,erare economic$ (i

te5nico 6 (tiinţific$ etc ,rin care ele *(i reglementea$ ,ro#lemele /amale fiscale de credittrans,ort internaţional comercial de coo,erare sau alte as,ecte care ,reint$ interes reci,roc.

eci acti/itatea ,ersoanelor fiice (i juridice se desf$(oar$ nu numai *n cadrul intern al fiec$rui

stat ci (i *n cadrul /ieţii internaţionale. ceasta determin$ na(terea unor ra,orturi juridice *n care

 ,$rţile sunt aceste ,ersoane iar unul sau mai multe elemente sunt str$ine 9firme str$ine *nc5eie

cu firme rom+ne(ti contracte de /+nare 6cum,$rare de m$rfuri ori licenţe acţiuni de

coo,erare:.

Circuitul economic mondial ,oate *m#r$ca cele mai /ariate forme; o,eraţii comerciale

tradiţionale coo,erarea economic$ (i te5nico 6(tiinţific$ internaţional$ *n domenii cum sunt;

/+narea 6 cum,$rarea ,rest$rile de ser/icii trans,ortul (i ex,ediţiile internaţionale ,roiectarea

(i executarea de lucr$ri asistenţa sau cola#orarea te5nic$ /+narea sau cum,$rarea de licenţe

 ,entru folosirea #re/etelor de in/enţii sau a ,rocedeelor te5nologice ori de,oitul re,reentarea

(i comisionul o,eraţiunile financiare /alutare asigur$rile turismul 9*n general orice alte acte (i

fa,te de comerţ:.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

5/107

legată de un raport juridic datorită căruia acest raport are legătură cu mai multe sisteme de

drept (ori legi aparţinând unor ţări diferite). Elementul de extraneitate nu este un element de

structur$ al ra,ortului juridic care s$ se adauge la cele existente 6su#iecte conţinut o#iect. !u

orice element de extraneitate ad$ugat la un ra,ort intern ,oate transforma ra,ortul *ntr6un ra,ort

=internaţional=.cel element tre#uie s$ ai#$ o im,ortanţ$ decisi/$ ,entru ra,ort 9cum ar fi fa,tul c$

su#iectele au sedii *n ţ$ri diferite sau c$ o#iectul materiei 9marfa: urmea$ a tra/ersa teritorii

diferite 9 Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractului de vânzare cumpărare !! nov. !"#$

consacr$ un criteriu unic ,entru definirea intemaţionalit$ţii 6 ,$rţile contractante au sedii *n state

diferite. e aceea /+narea 6 cum,$rarea internaţional$ nu tre#uie ,ri/it$ ca un contract intern

care (i6a com,licat structura a/+nd un element str$in. El este un contract original care se na(te (i

se realiea$ *n mediul internaţional cu finalit$ţi (i caractere ,ro,rii.'egea intern$ sau tratatul internaţional ,re/ede care dintre elementele de extraneitate

confer$ ra,ortului juridic res,ecti/ caracter internaţional.

eterminarea elementelor de extraneitate (i efectele ,e care acestea le ,roduc difer$ de la

un sistem de dre,t la altul 9*n materie de stare (i ca,acitate unele sisteme de dre,t consider$ c$

elemente de extraneitate *l conţine cet$ţenia 9lex ,atria: ,e c+nd altele consider$ c$ acesta este

domiciliul 9lex domicilium: ,ersoanei fiice *n ra,ort de care s$ se sta#ileasc$ legea a,lica#il$.

ot astfel *n materie de r$s,undere delictual$ ci/il$ elementul de extraneitate *l ,oate

constitui locul unde a fost comis delictul locul unde a,are ,rejudiciul locul instanţei 9lex fori:

care a fost sesiat$ cu soluţionarea acţiunii ci/ile.

eci elementul de extraneitate este determinat *n ra,ort de un anumit sistem de dre,t (i

nu *n general.

 #lementul de extraneitate poate consta în$

a: Domiciliul ,oate constitui un element de extraneitate rele/ant ,entru alte sisteme

9dane nor/egian argentinian ,eruan: unde legea ,ersonal$ nu este cea a cet$ţeniei ci cea a

domiciliului.

In ra,orturi de succesiune ,ri/at$ #unurile mo#ile sunt su,use legii unde defunctul a a/ut

ultimul domiciliu 6 cet$ţenia nea/+nd rele/anţ$.

 #( O)iectul raportului *uridic ,oate fi element de extraneitate *n sensul c$ acesta este

situat *ntr6o ţar$ str$in$ 9o#iectul 6 marfa care se afl$ *ntr6o anumit$ ţar$ mia succesiunii aflat$

*ntr6o ţar$ sau #unurile imo#ile aflate *ntr6o alt$ ţar$ 9lex rei sitae:

c: Locul producerii +aptului ,enerator au e'tinctiv al raportului *uridic  este *n

str$in$tate. Cu ,ri/ire la locul ,roducerii fa,tului ,ot fi deose#ite mai multe situaţii;

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

6/107

6 locul *nc5eierii actului juridic adic$ *n str$in$tate 9exem,lu; doi rom+ni se c$s$toresc *n

str$in$tate unul dintre ei aflat *n str$in$tate redactea$ un testament> se a,lic$ legea ţ$rii str$ine:.

6 locul ,roducerii fa,tului este *n str$in$tate 9exem,lu; un cet$ţean rom+n o firm$

rom+n$ cade /ictima unui delict comis *n str$in$tate:.

6 locul decesului 6 *n str$in$tate 9exem,lu; un str$in moare *n Rom+nia:.6 locul execut$rii actului juridic 6 *n str$in$tate 9exem,lu; ,redarea unui lot de marfa de

c$tre o firm$ rom+n$ unei firme str$ine *ntr6un ,ort str$in :.

d: Locul *udecrii liti,iului  ,oate fi *n str$in$tate 9exem,lu; doi soţi str$ini cer 

desfacerea c$s$toriei *n Rom+nia sau dou$ firme str$ine *n litigiu cer soluţionarea de c$tre

Comisia de r#itraj de ,e l+ng$ Camera de Comerţ (i Industrie a Rom+niei:.

!aracterele raportului *uridic cu element de e'traneitate

a( Ra,ortul cu element de extraneitate se sta#ile(te *ntre ,ersoane fiice (i juridice 9casu#iecte ,artici,ante: iar cele de dre,t internaţional ,u#lic *ntre state 9*n calitatea sa de su#iect

de dre,t ci/il statul ,oate fi ,arte *ntr6un ra,ort juridic cu element str$in:. ceast$ ,oiţie a

statului nu se confund$ cu aceea *n care statul ,artici,$ la un ra,ort de dre,t internaţional ,u#lic.

)(  enumirea dre,tului internaţional ,ri/at este o denumire im,ro,rie ,entru c$

dre,tul internaţional ,ri/at nu este cu ade/$rat internaţional. !u este acela(i ,entru toate statele.

re *n ,rinci,al i/oare interne nu internaţionale. 'itigiile cu element de extraneitate sunt de

com,etenţa fiec$rui stat. ermenul =internaţional= sugerea$ c$ ra,orturile juridice conţin un

element de extraneitate. Exist$ *ns$ o leg$tur$ *ntre dre,tul internaţional ,u#lic (i dre,tul

internaţional ,ri/at. ermenul =,ri/at= arat$ c$ este /or#a de ra,orturi de dre,t ci/il 9*n sens

larg: ,entru a le deose#i de cele ce formea$ o#iectul dre,tului internaţional ,u#lic. In literatur$

s6au ,ro,us (i alte denumiri; dre,t ,ri/at internaţional dre,t internaţional dre,t interlegislati/

dre,t internaţional ci/il conflictul legilor 9*n literatura de lim#$ engle$:.

c(  Im,ortanţa dre,tului internaţional ,ri/at. Este un dre,t al cola#or$rii internaţionale.

?rin mijloace s,ecifice dre,tul internaţional ,ri/at contri#uie la *ntreţinerea (i de/oltarea

relaţiilor ,olitice te5nico 6(tiinţifice culturale economice etc. ?rin mijloace ,oiti/e economice

contri#uie la ,rogresul ,ro,riei ţ$ri. e asemenea contri#uie la cunoa(terea legislaţiei

altui stat la care fac trimitere normele conflictuale.

@nele ţ$ri *n curs de de/oltare *nc5eie uneori *n nume ,ro,riu 9ca su#iect de dre,t ci/il:

contracte de coo,erare economice internaţionale cu firme din ţ$ri de/oltate.

Ra,ortul juridic analiat conţine un element de extraneitate care61 scoate de su# incidenţa

unei legi. Este un ra,ort de dre,t ci/il 9*n sens larg: (i nu ,u#lic.

%

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

7/107

Metoda de re,lementare a raportului cu element de e'traneitate.

Ra,ortul juridic cu element str$in ,oate fi reglementat de 2 categorii de norme; norme

materiale (su%stanţiale) (i norme conflictuale. Normele materiale sunt cele care se a,lic$ direct ra,ortului juridic 9cum ar fi cea care

 ,re/ede c$ ado,tarea unui str$in de c$tre un rom+n sau in/ers se face numai cu a,ro#area

Comitetului Rom+n ,entru do,ţie 9care ofer$ soluţii concrete:.

 Normele conflictuale sunt cele care nu ofer$ soluţii concrete ci numai indic$ legea care

/a oferi acele soluţii.

Ra,orturile de dre,t comercial internaţional sunt reglementate de asemenea de reguli

conflictuale (i materiale. %upă i&vorul lor  normele materiale (i conflictuale ,ot fi de drept intern sau ado,tate pe

calea convenţiilor internaţionale.

6 determinarea instanţei com,etente ce soluţionea$ e/entualele litigii i/ite>

6 determinarea legii ,rocedurale a,lica#ile>

6 determinarea legii materiale a,lica#ile>

6 determinarea efectelor 5ot$r+rilor judec$tore(ti str$ine (i a sentinţelor ar#itrale str$ine.

"e ,un deci ,ro#leme de; conflicte de legi conflicte de jurisdicţie condiţia juridic$ a

str$inului.

I./. !on+lictul de le,i

ermenul de conflict de legi= a fost utiliat ,entru ,rima dat$ de @. Au#er *n sec. B&II

re,reentant al colii olandee a statutelor.

?rin con+lict de le,i academiceanul I.?. )ili,escu înţelege situaţia în care& privitor la un

raport cu un element de e'traneitate& sunt suscepti%ile a se aplica două sau mai multe legi

aparţinând unor sisteme de drept diferite& cu care raportul prezintă legătură prin elementul 

 străin.

7

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

8/107

Exist$ conflict de legi ori de c+te ori o situaţie juridic$ a/+nd leg$tur$ cu mai multe state

im,une alegerea dintre legile acestor state ,e cea care /a fi c5emat$ s$ c+rmuiasc$ acel ra,ort

 juridic.

In mod o#i(nuit conflictul se na(te *ntre legea ţ$rii sesiat$ cu soluţionarea litigiului 9lex

fori: (i legea str$in$ cu care ra,ortul are leg$tur$ 9sau leg$tura cea mai str+ns$:.?ro#lema conflictelor de legi s6a ,us atunci c+nd ra,orturile cu un element de extraneitate

a/+nd leg$tur$ cu mai multe sisteme de dre,t au im,us determinarea legii com,etente s$

c+rmuiasc$ acel ra,ort.

ici este /or#a de o o,ţiune (i nu de un conflict *n ade/$ratul sens al cu/+ntului ,entru c$

o instanţ$ c5emat$ s$ soluţionee un litigiu cu un element str$in nu ,oate ar#itra *ntre legea

rom+n$ (i o alt$ lege. In acest sens judec$torul consult$ ,ro,riile reguli de dre,t conflictual care

*i s,un care lege se a,lic$ *n conflict.@neori ra,ortul este c+rmuit de mai multe legi a,arţin+nd unor sisteme de dre,t diferite

9nu numai de o lege a,arţin+nd unei ţ$ri> de exem,lu; /+narea 6 cum,$rarea unui #un aflat *ntr6o

ţar$ str$in$ c+nd ,$rţile au cet$ţenii diferiţi:.

Conflictul de legi este o noţiune s,ecific$ dre,tului internaţional ,ri/at. El se ,oate i/i

numai *n domeniul ra,ortului cu element str$in care formea$ o#iectul dre,tului internaţional

 ,ri/at c+nd se admite uneori a,licarea unei legi str$ine.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

9/107

 !ormele care soluţionea$ conflictele de jurisdicţie sunt de dre,t material ,entru c$ se

a,lic$ direct (i nemijlocit (i nu fac trimitere la o anumit$ lege a,arţin+nd unei ţ$ri. ceste norme

materiale sunt cele ale instanţei sesiate.

!ondiţia *uridic a trinului 1i con+lictele de le,i

?rin condiţie *uridic a trinului  se înţelege totalitatea normelor juridice prin care sedetermină drepturi i o%ligaţii pe care le poate avea străinul persoană fizică sau juridică întro

anumită ţară. ceast$ condiţie juridic$ este determinat$ de legea ţ$rii *n care str$inul se g$se(te

9*n Rom+nia condiţia str$inului este conturat$ de legea rom+n$:. Exist$ o leg$tur$ *ntre condiţia

str$inului (i conflictul de legi. !umai *n m$sura *n care i se recunoa(te str$inului un anumit dre,t

 ,utem ,une ,ro#lema conflictului de legi. atorit$ acestei leg$turi studiul condiţiei juridice a

str$inului se face *n cadrul dre,tului internaţional ,ri/at.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

10/107

!APITOL"L II

!ALIFI!AREA2 RETRIMITEREA #I ORDINEA P"3LI!4 5N DREPT"L

INTERNAŢIONAL PRIAT

II. &. !ali+icarea

&. Noţiunea de cali+icare 

?ro#lema calific$rii este indiscuta#il legat$ de numele lui artin care a fost ,us$ *ntr6un

articol ,u#licat *n anul 18-7 *ns$ anterior *n anul 18-1 )r. Fa5n a examinat6o su# numele de

=conflicte latente=. otu(i artin a denumit fenomenul =calificare= (i de atunci termenul a fost

ado,tat de literatura de s,ecialitate.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

11/107

?ornind de la examinarea ,racticii judiciare din mai multe state artin a tras concluia c$

unificarea dre,tului internaţional ,ri/at nu /a fi niciodat$ ,osi#il$ deoarece calificarea /a fi

totdeauna diferit$ ceea ce face ca instanţele s$ ajung$ la soluţii diferite ,lec+nd de la

reglement$ri conflictuale identice (i *n s,eţe identice. Garele merit a lui artin a fost de a iola

 ,ro#lema calific$rilor (i de a le sistematia.

  /. Importanţa cali+icrii

Calificarea ,reint$ o im,ortanţ$ deose#it$ ,entru soluţionarea cauelor numai *n situaţia

*n care exist$ conflicte de calific$ri mai ,recis acolo unde legile *n conflict dau calific$ri diferite.

"e a,recia$ c5iar c$ instituţia calific$rii im,une soluţia conflictului de legi.

@neori calificarea nu ,reint$ im,ortanţ$ ,entru soluţionarea conflictelor de legi *ntruc+t

nu a,ar conflicte *ntre calific$ri. in aceast$ cau$ rolul calific$rii nu tre#uie exagerat ci tre#uieluat *n considerare numai atunci c+nd inter,retarea normelor conflictuale duce la soluţii diferite.

@nii autori nu considera calificarea ca o instituţie s,ecific$ dre,tului internaţional ,ri/at

ci aceasta este inerent$ oric$rui raţionament juridic fiind cunoscut$ (i a,licat$ *n alte ramuri de

dre,t.

stfel *n dre,tul ci/il judec$torul este c5emat s$ cercetee dac$ un contract este o

/+nare sau o *nc5iriere *n dre,tul ,enal el *(i ,une *ntre#area daca o infracţiune constituie

*n(el$ciune sau a#u de *ncredere. ceste clasific$ri sunt necesare ,entru determinarea regimului

contractului sau al infracţiunii.

?ro#lema s,ecific$ dre,tului internaţional ,ri/at nu este cea a calific$rii *ns$(i ci cea a

conflictului de calific$ri.

stfel *ntr6o s,eţ$ citat$ de ace(ti autori cunoscut$ su# numele de =testamentul olande=

se arat$ c$ articolul --2 din codul ci/il olande interice olandeilor de a testa *n form$

olograf$ (i consider$ c$ aceast$ ,ro5i#iţie se a,lic$ la fel (i *n afara frontierelor Hlandei.

im,otri/$ dre,tul france nu manifest$ nici o ostilitate *m,otri/a testamentelor 

olografe. ac$ un olande redactea$ *n )ranţa un testament *n form$ olografa el este cel mai

interesat de a determina dac$ acest testament de,inde de legea france$ care61 /alidea$ sau de

legea olande$ care *l anulea$.

R$s,unsul este sta#ilit de calificare. ac$ se consider$ caracterul olograf al testamentului

ca ,ro#lem$ de form$ se /a a,lica legea france$ *n /irtutea regulii =locus regit actum=. ac$

dim,otri/$ se analiea$ admiterea sau intericerea formei olografe ca o regula de ca,acitate

legea olande$ este com,etent$ cu titlu de lege naţional$ a testatorului.

cest exem,lu e/idenţia$ dac$ mai era caul consecinţele caracterului naţional al

dre,tului internaţional ,ri/at al fiec$rui stat. tunci c+nd dou$ state ,ar a gru,a *n acela(i fel

11

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

12/107

materiile juridice *n categorii (i ado,t$ ,entru fiecare dintre ele acelea(i reguli de leg$tur$

soluţiile date de instanţele lor *ntr6un ca concret /or ,utea diferi de la o ţar$ la alta *n m$sura *n

care conţinutul categoriilor folosite nu /a fi acela(i.

0. Felurile cali+icriia+ Calificarea primară şi calificarea secundară*

Calificarea primară este acea form$ a calific$rii care determin$ legea com,etent$ *n

sensul c$ *n funcţie de felul *n care se face o calificare de,inde (i legea com,etent$ a c+rmui

ra,ortul juridic res,ecti/ .

lţi autori socotesc calificarea ,rimar$ ca fiind necesar$ ,entru a afla reglementarea la

care tre#uie s$ ne adres$m fie legea forului fie legea str$in$.

"u# acest as,ect calificarea ,rimar$ este o ,ro#lem$ de dre,t internaţional ,ri/at.im,otri/$ calificarea secundară este o ,ro#lem$ a legii interne com,etente a c+rmui

ra,ortul juridic (i are loc du,$ ce s6a f$cut calificarea ,rimar$ f$r$ a a/ea /reo influenţ$ asu,ra

determin$rii legi com,etente.

",re exem,lu dac$ *ntr6o cau$ s6a sta#ilit c$ este /or#a de un contract de /+nare 6

cum,$rare s6a f$cut o calificare ,rimar$ iar dac$ se ,une ,ro#lema de a (ti dac$ /+narea are

caracter ci/il sau comercial aceasta este o ,ro#lem$ de calificare secundar$ care ţine seama de

dre,tul intern (i nu de dre,tul internaţional ,ri/at. 

b+ Calificarea noţiunilor folosite de norma conflictuală  ,entru a desemna conflictele de

legi care le reglementea$ (i calificarea noţiunilor folosite de norma conflictual$ ,entru a

desemna sistemul de dre,t a,lica#il.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

13/107

o,eraţia calific$rii.

 Calificarea după le!ea forului 

ceast$ soluţie este acce,tat$ de majoritatea autorilor. eci judec$torul sesiat tre#uie s$

califice du,$ ,ro,ria sa lege care este legea forului.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

14/107

 Autonomia de voinţa*

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

15/107

se /a da.

ar nu cunoa(tem legea com,etent$ ,+n$ nu facem calificarea. Calificarea ne ,ermite s$

desco,erim legea com,etent$ . "e susţine c5iar c$ a face calificarea du,$ lex causae ne duce

*ntr6un cerc /icios ; facem calificarea du,$ lex causae dar nu cunoa(tem lex causae ,+n$ nu

facem calificarea.c+ Calificarea autonomă

?otri/it acestei teorii noţiunile folosite de norma conflictual$ se calific$ autonom adic$

inde,endente de calificarea acelora(i noţiuni f$cute de legea material$ intern$ a unui stat. ar 

conţinutul noţiunilor folosite de norma conflictual$ nu ,oate fi aceea(i cu conţinutul noţiunilor 

folosite de legislaţia intern$ diferit$ *n legislaţiile statelor.

"u# acest as,ect calificarea autonom$ este reultatul generali$rii calific$rilor diferite ale

acelea(i noţiuni *n legislaţia statelor. ?rin com,ararea acestor calific$ri se o#ţine o calificarere,reent+nd generaliarea calific$rilor aceleia(i noţiuni.

Ra#el a susţinut c$ judec$torul nu tre#uie s$ fie ,rionierul calific$rii cu referire la o lege

determinat$ *ns$ tre#uie a degaja ,rin folosirea metodei com,arati/e conce,ţiile interne (i

dotate cu o forţ$ uni/ersal$.

H asemenea metod$ ar a/ea meritul imens de a elimina conflictele de calificare *n m$sura

*n care judec$torii din diferite state ar a/ea acelea(i conce,ţii. e asemenea ar ,ermite e/itarea

riscurilor denatur$rii instituţiilor str$ine necunoscute de dre,tul forului (i ,e care este im,osi#il

s$ le ada,tee categoriilor de leg$tur$ a legii forului.

ar aceast$ conce,ţie este uto,ic$ *ntruc+t sarcina care ar re/eni judec$torilor de a

com,ara sensurile aceleia(i noţiuni din diferite sisteme de dre,t ,entru a o#ţine noţiunea juridic$

autonom$ ar fi a,roa,e im,osi#il de realiat.

II./. Retrimiterea

&. Noţiune

Retrimiterea  este o instituţie juridică de domeniul dreptului internaţional privat&

 provocată de conflictul negativ dintre normele conflictuale în prezenţă& cu privire la un raport 

 juridic i anume în sensul ca fiecare norma conflictuală conferă celeilalte competenţa de a

cârmui raportul juridic respectiv. *adar& retrimiterea poate fi interpretată ca o formă a

conflictelor de legi& care se pot prezenta su% formă pozitivă sau negativă.

Conflictul de legi ete po7itiv  *n situaţia *n care fiecare sistem de dre,t se declar$

com,etent s$ soluţionee un ra,ort juridic cu un element str$in.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

16/107

instanţa *n faţa c$reia se afl$ litigiul.

Conflictul de legi ete ne,ativ atunci c+nd normele conflictuale *n ,reenţ$ se declar$

necom,etente s$ soluţionee litigiul.

C+nd legea forului se declar$ necom,etent$ a c+rmui ra,ortul juridic (i atri#uie

com,etenţa unei alte legi s,unem ca ea trimite la acea lege. ac$ ultima lege nu acce,t$com,etenţa care i se ofer$ (i declar$ com,etent$ o alta lege care ,oate fi a forului sau unui alt

stat s,unem ca ea retrimite la acea lege.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

17/107

statul france a re/endicat succesiunea ,e care a considerat6o /acant$ deoarece legea france$ nu

c5ema la succesiunea unui co,il natural alte rude colaterale dec+t fraţii (i surorile.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

18/107

rgumente in/ocate ,entru admiterea retrimiterii sunt;

a( 3e!ea străină trebuie înţeleasă în sens lar! cuprin&)nd normele conflictuale . tunci

c+nd legea forului trimite la legea str$in$ aceasta tre#uie *nţeleas$ ca o trimitere la *ntregul

sistem de dre,t str$in inclusi/ normele de dre,t internaţional ,ri/at iar dac$ acestea retrimit la

legea forului se /a acce,ta *n sensul a,lic$rii legii materiale a forului.@nii autori susţin c$ acest argument ,oate fi folosit (i *m,otri/a retrimiterii *n sensul c$

=dac$ dre,tul str$in este considerat *n totalitatea sa indi/ii#il inclusi/ normele conflictuale care

trimit la legea forului atunci cea mai elementar$ logic$ ordon$ ca tot astfel 6 indi/ii#il 6 tre#uie

considerat (i dre,tul forului ale c$rui norme conflictuale tre#uiesc de asemenea s$ fie res,ectate

ceea ce ar duce la un cerc /icios=.

"e susţine c$ =o#iecţiunea cercului /icios tre#uie *nlaturat$ deoarece retrimiterea

funcţionea$ ca un mijloc ,entru determinarea legii a,lica#ile *n caul *n care legea str$in$ nu ,rime(te com,etenţa ce i se ofer$ de norma conflictual$ a forului=. ?e aceea(i linie se susţine c$

retrimiterea se justific$ ,rin moti/e de ordin ,ractic si teoretic. Goti/ele de ordin ,ractic sunt *n

sensul c$ retrimiterea funcţione$ *n fa/oarea legii forului iar cele de ordin teoretic rele/$ o

str+ns$ leg$tur$ o unitate *ntre legea material$ str$in$ care se nesocote(te dac$ s6ar *nţelege ca

fiind f$cut$ numai la legea material$.

)(  3e!ea străină se aplică numai c)nd se declară competentă. ceasta *nseamn$ c$

a,licarea unei legi str$ine nu se ,oate face *m,otri/a /oinţei ei.

"oluţia final$ o#ţinut$ ,rin retrimitere se ex,lic$ ,rin /ocaţia oric$rui dre,t de a se a,lica

*n ca de neconcordanţ$ *ntre normele conflictuale ale statelor ceea ce duce la admiterea

 ,osi#ilit$ţii de a se a,lica legea material$ str$in$ *n afara domeniului ei de acţiune *n s,aţiu

res,ecti/ c+nd nu este com,etent$ ,otri/it normelor conflictuale ale ,ro,riului sistem de dre,t.

e altfel *n /irtutea caracterului mixt al normelor conflictuale legii str$ine nu i se

im,une o com,etenţ$ *m,otri/a /oinţei sale ci i se ofer$ numai ,osi#ilitatea de a o refua

situaţie *n care nimic nu se o,une la a,licarea legii forului.

"6ar ,utea susţine ca acest argument se *ntoarce *m,otri/a retrimiterii ,entru ca acce,t+nd

retrimiterea a,lic$m legea forului *ntr6un domeniu *n care ea *ns$(i a refuat s$ se a,lice. re#uie

s$ menţion$m c$ aceast$ ,ro#lem$ este numai a,arent$ *ntruc+t trimiterea la legea str$in$ se

face la ansam#lul dre,tului inclusi/ la normele conflictuale iar dac$ aceasta retrimite la legea

forului de aceast$ dat$ se are *n /edere legea intern$ sau dre,tul material.

c( %ubla retrimitere sau teoria instanţei străine propune ca judecătorul să judece ca şi 

cum ar face instanţa statului străin, la a c$rei lege trimite legea forului daca acea instanţa ar fi

sesiat$. u#la retrimitere a fost utiliat$ *n s,eţa !!E"'EL din 1-2% *n care fiind /or#a de

succesiunea mo#iliar$ a unei engleoaice *n.)ranţa judec$torul engle a raţionat astfel ; legea

18

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

19/107

engle$ trimite la legea france$ ca lege a ultimului domiciliu dar *n loc s$ a,lice legea

material$ france$ referitoare la succesiunea mo#iliar$ a luat *n considerare conce,ţia legii

francee asu,ra domiciliului (i cum defuncta nu a/ea un domiciliu de dre,t *n )ranţa ci numai

un domiciliu de fa,t a considerat c$ aceasta (i6a ,$strat domiciliul *n nglia (i a a,licat

legea engle$ dar a(a cum ar fi f$cut judec$torul france socotind c$ legea engle$ retrimite lalegea domiciliului de fa,t.

d(  etrimiterea asi!ura executarea (otăr)rilor judecătoreşti  .

ceast$ soluţie se justific$ ,e considerente de ordin ,ractic *ntrucat 5ot$r+rea /a a/ea

eficienţ$ ,entru c$ dintre tarile *n care s6ar ,utea in/oca efectele juridice ale sentinţei cea mai

 ,ro#a#il$ este cea cu a c$rei lege ra,ortul juridic are leg$tur$ ,rin elementul s$u str$in.

e(  etrimiterea este un mijloc de coordonare a sistemelor de drept în pre&enţă, daca

unul dintre acestea nu acceptă retrimiterea*",re exem,lu *n caul unei succesiuni mo#iliare a unui france decedat *n Italia se

ajunge la urm$torul reultat; judec$torul italian a,lic$ legea italian$ a defunctului res,ecti/

legea france$ *ntruc+t dre,tul italian nu admite retrimiterea> judec$torul france ar urma s$

a,lice legea domiciliului defunctului adic$ cea italian$ dac$ nu ar admite retrimiterea de gradul

I dac$ se acce,ta retrimiterea judec$torul france a,lic$ legea material$ france$ ajung+nd la

armoniarea soluţiilor ce s6ar da de cele doua instanţe.

+( etrimiterea de !radul II poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept în

 pre&enţă*

"e are *n /edere ca retrimiterea de gradul II ,oate armonia soluţiile date de legile aflate

*n concurs a(a cum s6a *nt+m,lat *ntr6o cau$ soluţionat$ de o instanţ$ france$ ,ri/ind o

 ,ro#lem$ de statut ,ersonal al unui cet$ţean engle domiciliat *n anemarca. !orma conflictual$

france$ trimite le legea material$ res,ecti/ cea engle$ care retrimite la legea olande$ ce

cunoa(te acela(i ,rinci,iu al legii domiciliului.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

20/107

!APITOL"L III

APLI!AREA DREPT"L"I 9TR4IN

III.&. Noţiuni preliminarii

,licarea legii str$ine re,reint$ una dintre soluţiile oferite de dre,tul internaţional ,ri/at

*n cadrul ra,orturilor juridice cu element de extraneitate.

,licarea legii str$ine nu se im,une ,rin autoritatea ei ,ro,rie ci numai dac$ ,rinci,iul

=lex fori= *i ,ermite (i numai *n m$sura *n care aceasta 9instanţa: *i ,ermite.

utoritatea legii str$ine nu are caracter originar ci unul deri/at sau *m,rumutat de la

legea local$ care *nţelege s$ i6o atri#uie. ,licarea dre,tului str$in se im,rim$ deci judec$torului

numai fiindc$ legea forului ,rin normele sale conflictuale ordon$ sau ,ermite aceasta. !orma conflictual$ a dre,tului local este a(adar aceea care dintre toate legile *n ,reenţ$

9cu /ocaţie concurent$: /a desemna legea a,lica#il$ (i /a decide m$sura a,lic$rii ei. re#uie

 ,reciat c$ atunci c+nd =lex fori= ,ermite a,licarea unei legi str$ine aceasta nu *nseamn$ c$

su/eranitatea se *nclin$ *n faţa su/eranit$ţii altui stat ci dim,otri/$ c$ *nsu(i statul forului *n

exerciţiul ,ro,riei sale su/eranit$ţi decide c$ a,licarea legii str$ine este mai indicat$ dec+t cea

local$. Instanţa rom+n$ nu ,oate asculta dec+t de legile ţ$rii noastre. ar dac$ legile rom+ne din

care fac ,arte (i normele conflictuale *i ordon$ sau *i ,ermite s$ a,lice o lege str$in$ aceast$ lege

tre#uie s$ se a,lice ca orice alt$ norm$ de dre,t a forului al$turi de care sau *n locul c$reia

urmea$ s$ se a,lice.

,licarea legii str$ine ,e teritoriul ţ$rii forului este *ns$(i raţiunea de a fi a dre,tului

internaţional ,ri/at. Ea este condiţia indis,ensa#il$ a sta#ilirii unor ra,orturi de dre,t

internaţional ,ri/at. 'egea constituind ex,resia cea mai ,ronunţat$ a su/eranit$ţii unui stat

a,licarea dre,tului str$in ,e teritoriul legii forului ,reint$ o im,ortanţ$ deose#it$ teoretic$ dar 

mai ales ,ractic$ ce se r$sfr+nge nu numai ,e ,lan juridic dar (i ,olitic.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

21/107

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

22/107

)(  4eoria recepţionării dreptului străin  ,ri/e(te legea str$in$ ca fiind *ncor,orat$

sistemului de dre,t al forului de/enind un dre,t ,ro,riu. (a fiind legea str$in$ se a,lic$ cu titlu

de dre,t ,ro,riu (i nu de lege str$in$ 9,ractica italian$:. Ideea ,e care se fundamentea$ aceast$

teorie este aceea a exclusi/ismului ordinii juridice *n sensul c$ ordinea juridic$ exclude

caracterul juridic a ceea ce nu face ,arte din ea. e aceea legea str$in$ nu are /aloare dec+t dac$se integrea$ *n ordinea juridic$ intern$ a forului. eci inter,retarea acesteia se /a face ca *n

dre,tul forului (i nu ca *n sistemul de dre,t str$in 9este teoria rece,ţion$rii materiale:.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

23/107

le are ,ri/itor la acea lege din alte surse 9de exem,lu dintr6un ,roces anterior:. !orma str$in$

tre#uie do/edit$ de fiecare dat$ c+nd se in/oc$ 9dre,tul engle:. *n dre,tul france legea str$in$

este considerat$ element de fa,t numai datorit$ dificult$ţilor de a o cunoa(te. e aceea dac$

instanţa cunoa(te legea o ,oate a,lica c5iar dac$ ,$rţile nu au do/edit6o.

)(

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

24/107

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

25/107

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

26/107

!APITOL"L I

!ONDIŢIA $"RIDI!4 A 9TR4INILOR 

I.&. Noţiunea de trin

?ersoana care se g$se(te ,e teritoriul unui stat f$r$ a a/ea cet$ţenia acestuia se nume(te

str$in. B/?&02 Le,ea nr.

0B/?&0 i O.=. nr. /@B/?&6.ș

  rticolul 2 lit.a al ordonanţei define(te străinul ca +iind peroana care nu are

cetţenia rom

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

27/107

internaţional ,ri/at:. e exem,lu Constituţia Rom+niei 'egea fondului funciar nr. 18P1--1 9cu

com,let$rile ulterioare: 'egea nr. 7P1--3 H.@.J. nr. 1-4P2002 sau ecretul 6 lege nr.

122P1--0 aduc referiri la condiţia juridic$ a str$inilor.

 e!imul juridic al străinilor este expresia a două tendinţe$

a(  a statului de re(edinţ$ a str$inului de a sta#ili acest regim juridic cores,un$tor  ,ro,riilor interese>

)(  a statului cet$ţeniei sau de domiciliu a str$inului de a6i asigura un regim c+t mai

a,ro,iat de cel al ,ro,riilor su,u(i.

Condiţia juridic$ a str$inului a e/oluat din cele mai /ec5i tim,uri ,+n$ *n ilele noastre.

stfel *n ntic5itate la romani cu/+ntul =5ostis= desemna *n acela(i tim, ,e str$in (i ,e

du(man. *n Roma antic$ str$inii erau li,siţi de ,rotecţia juridic$ ,e care 'egea celor BII ta#le o

acorda cet$ţenilor romani.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

28/107

6 *n ,ri/inţa ordinii *n care se in/oc$ cele dou$ instituţii. re#uie reţinut c$ ,ro#lema

 ,ri/ind condiţia juridic$ se ridic$ *ntotdeauna *naintea conflictului de legi 9*nt+i i se recunoa(te

str$inului dre,tul (i a,oi se ,une ,ro#lema legii a,lica#ile ra,ortului cu element de extraneitate:.

6 cea de6a doua consecinţ$ ,ri/e(te legea a,lica#il$.

6 normele care reglementea$ condiţia juridic$ sunt materiale>

6 condiţia juridic$ a str$inului ,ersoan$ fiic$ desemnea$ dre,turi (i o#ligaţii acordate

de statul unde se afl$ str$inul nu de statul c$ruia a,arţine ,rin cet$ţenie 9c+nd este /or#a de

ca,acitatea de folosinţ$ a str$inului ,otri/it legii lui ,ersonale:>

6 condiţia juridic$ a ,ersoanei juridice cu,rinde recunoa(terea sa extrateritorial$

9dre,turile (i o#ligaţiile ce6i sunt acordate de statul unde are calitatea de str$in:>

6 soluţionarea conflictului de legi se face ,rin norme conflictuale 9ori de c+te ori nu exist$

norme materiale care s$ ofere soluţii directe as,ectelor ,use *n discuţie:>

6 se a,recia$ *n general c$ regimul juridic al str$inului interesea$ ca,acitatea sa de

folosinţ$ ,e c+nd conflictul de legi interesea$ ca,acitatea de exerciţiu a acestuia.

"e ,une ,ro#lema dac$ ,oate exista conflicte de legi cu ,ri/ire la ca,acitatea de folosinţ$

a ,ersoanei ori el exist$ numai *n ,ri/inţa ca,acit$ţii de exerciţiu. ?ro#lema se reol/$ distinct

du,$ cum este /or#a de ,ersoana fiic$ sau cea juridic$.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

29/107

se mai ,une ,ro#lema legii du,$ care el se exercit$ 9,ro#lema conflictual$:. !u are rele/anţ$

*m,rejurarea c$ acel dre,t a fost recunoscut de ţara c$reia str$inul a,arţine.

"e ,oate *ns$ ca un anumit dre,t s$6i fie recunoscut str$inului de legea ţ$rii unde se afl$

ca str$in f$r$ ca legea sa naţional$ s$ i6l recunoasc$ 9cum ar fi un dre,t de mo(tenire:.

Recunosc+ndu6i6se acest dre,t se ,une ,ro#lema de a (ti du,$ ce lege se exercit$ el 9legea sanaţional$ legea ţ$rii unde se afl$ legea naţional$ a defunctului 6 *n s,eţa de mai sus 6mo(tenire:.

"e /erific$ deci afirmaţia c$ statutul 9condiţia: juridic$ a str$inului interesea$

ca,acitatea de folosinţ$ care tre#uie *ns$ *nţeleas$ ca ansam#lu de dre,turi (i o#ligaţii acordate

de legea ţ$rii unde ,ersoana fiic$ se g$se(te *n calitate de str$in 9(i nu acelea acordate de legea

ei naţional$:.

?otri/it art. 2%8 CC legea naţional$ este legea statului a c$rui cet$ţenie o are ,ersoana

fiic$ sau du,$ ca legea statului a c$rui naţionalitate o are ,ersoana juridic$. ac$ ,ersoana aremai multe cet$ţenii se a,lic$ legea aceluia dintre state a c$rui cet$ţenie o are (i de care este cel

mai str+ns legat$ *n s,ecial ,rin re(edinţa sa o#i(nuit$.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

30/107

 ,lan internaţional (i de o serie de factori care ,ot influenţa condiţia juridic$ a str$inului;

de/oltarea economic$ contextul istoric concret 9regimul li#ert$ţilor gradul coo,er$rii

economice starea de ,ace din ona res,ecti/$:.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

31/107

Regulamentele organice cu,rind (i ele ,re/ederi ,ri/ind regimul str$inilor. e asemenea

*n Codul Ci/il de la 18%4 art. 11 g$sim o reglementare de ,rinci,iu a str$inilor ace(tia a/+nd

acelea(i dre,turi ca (i cet$ţenii rom+ni dac$ legea nu ,re/ede altfel. ?e data intr$rii *n /igoare a

Codului Ci/il a *ncetat distincţia *ntre str$inii cre(tini (i necre(tini.

Constituţia de la 18%% conţinea de asemenea dis,oiţii ,ri/ind regimul str$inilor 9unadin acestea ,re/edea ,osi#ilitatea do#+ndirii cet$ţeniei rom+ne ,rin *m,$m+ntenire numai de

c$tre str$inii cre(tini dis,oiţie care a fost a#rogat$ ,rin legea constituţional$ din 187-.

rticolul 11 al Codului Ci/il a fost a#rogat ,rin art. 4 al 'egii din 24 fe#ruarie 1-24

 ,ri/ind do#+ndirea (i ,ierderea naţionalit$ţii rom+ne. u urmat a,oi; ecretul nr. 2%0P1-7

'egea nr. 2P1-%- (i 'egea nr. 123P2001 9a#rogat$ ,rin O."=. nr. &>6B/??/:.

I.6. Formele condiţiei *uridice a trinului

0* e!imul naţional  ,otri/it c$ruia se acord$ str$inilor dre,turile ci/ile de care se #ucur$

cet$ţenii statului res,ecti/. cest ,rinci,iu a fost consacrat de art. 11 din Codul Ci/il din 18%4

care ,re/edea c$; ="tr$inii se /or #ucura *n Rom+nia *ndeo#(te de acelea(i dre,turi ci/ile de care

se #ucur$ (i rom+nii= text care a fost a#rogat ,rin art. 4 al. 1 din 'egea din 24 fe#ruarie 1-24

 ,ri/ind do#+ndirea (i ,ierderea naţionalit$ţii rom+ne. u,$ aceast$ dat$ regimul naţional a

continuat s$ fie a,licat *n ţara noastr$ *n #aa unui ,rinci,iu general nescris considerat (i

confirmat de6a lungul anilor *n ,ractica intern$ (i internaţional$ a autorit$ţilor noastre.

?rin articolul 1 al. 1 din H@J nr. 1-4P2002 se sta#ilea c$; =In Rom+nia str$inii au *n

condiţiile legii dre,turile fundamentale ale cet$ţenilor rom+ni 6 cu exce,ţia dre,turilor ,olitice 6

dre,turile ci/ile ale acestora ,recum (i orice alte dre,turi recunoscute ,rin lege sau ,rin acorduri

internaţionale la care Rom+nia este ,arte=. H.@.J. nr. 1-4P2002 statuea$ *n art. 1 domeniul de

reglementare (i anume; ?reenta ordonanţ$ de urgenţ$ constituie cadrul ,rin care sunt

reglementate intrarea (ederea (i ie(irea str$inilor ,e teritoriul Rom+niei sau de ,e teritoriul

Rom+niei dre,turile (i o#ligaţiile acestora ,recum (i m$suri s,ecifice de control al imigraţiei *n

conformitate cu o#ligaţiile asumate de Rom+nia ,rin documentele internaţionale la care este

 ,arte.

e asemenea articolul 18 alin.1. din Constituţia Rom+niei re/iuit$ garantea$

cet$ţenilor str$ini (i a,atriilor care locuiesc *n Rom+nia ,rotecţia general$ a ,ersoanelor (i

a/erilor.

?rin ecretul 'ege nr. 148 din 11 mai 1--0 9*n /igoare (i acum: ,ri/ind autoriarea (i

funcţionarea *n Rom+nia a re,reentanţelor societ$ţilor comerciale (i organiaţiilor str$ine s6au

sta#ilit condiţiile ,entru exercitarea anumitor dre,turi de c$tre str$ini *n ţara noastr$.

31

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

32/107

?rin articolului 1083 din !oul Cod de ?rocedur$ Ci/il$ 9reglemetat ,rin 'egea nr.

134P2010: s6a sta#ilit condiţia str$inului ca ,arte *n ,roces. ?ersoanele fiice (i ,ersoanele

 juridice str$ine au *n condiţiile legii *n faţa instanţelor rom+ne acelea(i dre,turi (i o#ligaţii

 ,rocesuale ca (i cet$ţenii rom+ni res,ecti/ ,ersoanele juridice rom+ne. Cet$ţenii str$ini

 #eneficia$ *n faţa instanţelor rom+ne *n ,rocesele ci/ile internaţionale de scutiri (i reduceri detaxe (i alte c5eltuieli de ,rocedur$ ,recum (i de asistenţ$ judiciar$ gratuit$ *n aceea(i m$sur$ (i

*n acelea(i condiţii ca (i cet$ţenii rom+ni su# condiţia reci,rocit$ţii cu statul de cet$ţenie sau de

domiciliu al solicitantului.

?rin articolul 4 al. 1 din Le,ea nr. &&>B&>> 9*n /igoare cu modific$rile (i com,let$rile

aduse ,rin Le,ea nr. &&B/??  (i Le,ea nr. /?&B/??> cu ,ri/ire la actele de stare ci/il$ se

 ,re/ede c$; =cet$ţenii str$ini care au domiciliul sau se afl$ tem,orar *n Rom+nia ,ot cere

*nregistrarea actelor (i fa,telor de stare ci/il$ *n acelea(i condiţii ca (i cet$ţenii rom+ni=.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

33/107

(i ,ersonalul de ser/iciu. ceste ,ersoane se #ucur$ de imunitate de jurisdicţie ci/il$ ,enal$ (i

administrati/$ din ,artea statului de re(edinţ$.

Imunit$ţile (i ,ri/ilegiile se acord$ *n #aa con/enţiilor internaţionale multilaterale sau

 #ilaterale cum sunt con/enţiile consulare sau de asistenţ$ juridic$ *n #aa curtoaiei

internaţionale sau a reci,rocit$ţii.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

34/107

Constituţia din anul 1--1 9re/iuit$ *n 2003: ,re/ede c$ str$inii se /or #ucura *n ţara

noastr$ de dre,turile (i li#ert$ţile fundamentale cu exce,ţia dre,turilor ,olitice cum ar fi dre,tul

de a alege (i de a fi ales> nu se ,ot organia *n ,artide ,olitice (i nu ,ot *nfiinţa organiaţii cu

caracter ,olitic. Ei nu ,ot ocu,a funcţii (i demnit$ţi ,u#lice ci/ile sau militare reer/ate numai

 ,ersoanelor care au cet$ţenia rom+n$ (i domiciliul *n ţar$ 9art. 1% al 3 din Constituţie:.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

35/107

lte dre,turi de care se #ucur$ str$inii sunt; dre,turi asu,ra o,erelor literare artistice

dre,tul de in/enţie (i ino/aţie. @nele dre,turi ci/ile sunt recunoscute numai ,e #aa unei

autoriaţii s,eciale 9de exem,lu un str$in nu se ,oate angaja la o re,reentanţ$ *n Rom+nia a

unei firme str$ine dec+t ,e #a$ de ,ermis de munc$ sau nu ,oate ado,ta un act rom+n f$r$

*ncu/iinţarea organului com,etent :.0. 9trinul peroan  fi&ică poate stabili raporturi juridice cu firme rom)ne  care

 ,artici,$ la acti/it$ţi de comerţ exterior (i s$ *nc5eie contracte cu acestea.

6.  9trinii au dreptul la protecţie juridică privind persoana şi bunurile sale. ?oate

sesia instanţa de judecat$ ,arc5etul notariatul de stat (i alte autorit$ţi. ?oate folosi orice cale de

atac *m,otri/a unei anumite soluţii (i s$ cear$ executarea 5ot$r+rii judec$tore(ti str$ine. e

asemenea ,ot recurge la ser/iciile ,u#lice; ,o(t$ telefon trans,orturi etc.

6

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

36/107

societatea mixt$ (i cet$ţenii rom+ni sunt de dre,t intern. Ra,orturile de munc$ dintre societatea

mixt$ (i cet$ţenii str$ini sunt ra,orturi juridice cu element de extraneitate.

e aceea reglement$rile *n /igoare cu,rind unele dis,oiţii s,eciale *n aceast$ ,ri/inţ$

a/+nd *n /edere s,ecificul societ$ţilor mixte. "tr$inii ,ot *nde,lini funcţii de conducere *n cadrul

societ$ţilor mixte. re,turile (i o#ligaţiile ,ersonalului str$in ,ot fi sta#ilite de c$tre consiliul deadministraţie 9"..: sau de c$tre comitetul de direcţie 9".R.'.:.

?ersonalul str$in al societ$ţilor mixte ,oate transfera *n str$in$tate dre,turile sale de

retri#uţie. ?ersonalul str$in al societ$ţilor mixte au dre,tul s$ renunţe la ,restaţiile de asigur$ri

sociale din Rom+nia ca *n care societatea mixt$ nu /a mai /$rsa contri#uţiile de asigur$ri

sociale ,entru acest ,ersonal.

9trinul invetitor 8n Rom

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

37/107

"tr$inii aflaţi ,e teritoriul Rom+niei sunt o#ligaţi s$ res,ecte sco,ul ,entru care li s6a

acordat dre,tul de a intra (i du,$ ca de a r$m+ne ,e teritoriul Rom+niei s$ nu r$m+n$ ,e

teritoriul Rom+niei ,este ,erioada ,entru care li s6a a,ro#at (ederea ,recum (i s$ de,un$ toate

diligenţele necesare ,entru a ie(i din Rom+nia ,+n$ la ex,irarea acestei ,erioade.

"tr$inii care intr$ ,e teritoriul statului rom+n sau care ies de ,e acesta au o#ligaţia de a sesu,une controlului ,entru trecerea frontierei de stat ,otri/it legii. "tr$inii aflaţi ,e teritoriul

Rom+niei au o#ligaţia de a se su,une *n condiţiile legii controlului organelor de ,oliţie (i al

celorlalte autorit$ţi ,u#lice com,etente *n acest sens.

!ondiţia *uridic a trinilor 8n lumina tratatelor )ilaterale de aitenţ *uridic

 8nc:eiate de Rom

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

38/107

 ,osed$ /ia rom+n$ acordat$ *n condiţiile ,reentei ordonanţe de urgenţ$ sau du,$ ca

 ,osed$ ,ermis de (edere /ala#il dac$ ,rin *nţelegeri internaţionale nu s6a sta#ilit altfel>

 ,reint$ *n condiţiile ,reentei ordonanţe de urgenţ$ documente care justific$ sco,ul (i

condiţiile (ederii lor (i care fac do/ada existenţei unor mijloace cores,un$toare at+t

 ,entru *ntreţinere ,e ,erioada (ederii c+t (i ,entru *ntoarcerea *n ţara de origine sau ,entru tranitul c$tre alt stat *n care exist$ siguranţa c$ li se /a ,ermite intrarea>

 ,reint$ garanţii c$ li se /a ,ermite intrarea ,e teritoriul statului de destinaţie sau c$ /or 

 ,$r$si teritoriul Rom+niei *n caul str$inilor aflaţi *n tranit>

nu sunt inclu(i *n categoria str$inilor *m,otri/a c$rora s6a instituit m$sura intericerii

intr$rii *n Rom+nia sau care au fost declaraţi indeira#ili>

nu ,reint$ un ,ericol ,entru a,$rarea (i siguranţa naţional$ ordinea s$n$tatea ori

morala ,u#lic$.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

39/107

utorit$ţile com,etente ,ot refua intrarea str$inilor ,e teritoriul statului rom+n (i *n

urm$toarele situaţii;

au s$/+r(it infracţiuni *n ,erioada altor (ederi *n Rom+nia ori *n str$in$tate *m,otri/a statului sau

a unui cet$ţean rom+n>

au introdus ori au *ncercat s$ introduc$ ilegal *n Rom+nia alţi str$ini> au *nc$lcat anterior *n mod nejustificat sco,ul declarat la o#ţinerea /iei sau du,$ ca la

intrarea ,e teritoriul Rom+niei.

Hrganele (i instituţiile care deţin date (i informaţii cu ,ri/ire la existenţa unor situaţii de

natura celor ,re/$ute au o#ligaţia s$ informee Ins,ectoratul Jeneral al ?oliţiei de )rontier$ (i

utoritatea ,entru str$ini sau formaţiunile teritoriale ale acestora. G$sura ne,ermiterii intr$rii *n

Rom+nia se moti/ea$ de organele ,oliţiei de frontier$ (i se comunic$ imediat ,ersoanei *n cau$

(i irecţiei generale afaceri consulare din cadrul Ginisterului facerilor Externe.?ersonalul di,lomatic (i consular este su,us unor dis,oiţii s,eciale ,ri/ind intrarea

(ederea (i ie(irea din ţar$. ceste dis,oiţii sunt reglementate de anumite documente

internaţionale care ,ri/esc relaţiile di,lomatice (i consulare cum ar fi; Con/enţia de la &iena din

1-%1 ,ri/ind relaţiile di,lomatice (i Con/enţia de la &iena ,ri/ind relaţiile consulare din 1-%3.

@nii str$ini se #ucur$ de imunit$ţi (i ,ri/ilegii *n calitatea lor de re,reentanţi ai unor 

organiaţii internaţionale

#ederea trinilor 8n ţar

"tr$inii ,ot /eni *n ţar$ cu intenţia de a6(i sta#ili domiciliul sau ,entru o (edere

tem,orar$.

"tr$inii aflaţi tem,orar *n mod legal *n Rom+nia ,ot r$m+ne ,e teritoriul statului rom+n

numai ,+n$ la data la care *ncetea$ dre,tul de (edere sta#ilit ,rin /i$ sau du,$ ca ,rin

 ,ermisul de (edere.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

40/107

?e durata (ederii *n Rom+nia str$inii sunt o#ligaţi s$ declare *n termen de 30 de ile la

formaţiunea teritorial$ a utorit$ţii ,entru str$ini care le6a acordat dre,tul de (edere

urm$toarele;

sc5im#area adresei de re(edinţ$ sau domiciliu>

orice modificare inter/enit$ *n situaţia ,ersonal$ *n s,ecial sc5im#area cet$ţeniei*nc5eierea desfacerea sau anularea c$s$toriei na(terea unui co,il decesul unui mem#ru

de familie aflat ,e teritoriul Rom+niei>

orice modificare inter/enit$ *n leg$tur$ cu angajarea sa *n munc$>

 ,ierderea ,relungirea /ala#ilit$ţii sau sc5im#area documentului de trecere a frontierei de

stat.

)urtul sau ,ierderea documentelor de trecere a frontierei de stat /a fi declarat$ organului

de ,oliţie com,etent teritorial *n termen de 48 de ore.

Ie1irea trinilor din ţar

rticolul 14 al H.@.J. nr. 1-4P2002 statuea$ c$ *n caul *n care str$inul nu mai este *n

 ,osesia documentului de trecere a frontierei de stat *n #aa c$ruia a intrat *n ţar$ tre#uie s$

 ,reinte la ie(irea din Rom+nia un nou document /ala#il de trecere a frontierei de stat.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

41/107

• a,licarea *n documentele de trecere a frontierei de stat a (tam,ilei cu sim#olul =C= de

c$tre utoritatea ,entru str$ini (i formaţiunile sale teritoriale.

Re/ocarea m$surii de ne,ermitere de ie(ire se /a face ,rin anularea consemnului nominal

sau ,rin a,licarea (tam,ilei cu sim#olul ='= *n documentul de trecere a frontierei de stat la

solicitarea scris$ a autorit$ţii ,u#lice c$reia *i re/ine o astfel de com,etenţ$ ,otri/it legii.G$sura de ne,ermitere a ie(irii *ncetea$ de dre,t dac$ str$inul do/ede(te cu documente

emise de autorit$ţile com,etente ,otri/it legii organului a#ilitat din cadrul Ginisterului

dministraţiei (i Internelor c$;

a: s6a dis,us ne*nce,erea urm$ririi ,enale scoaterea de su# urm$rire ,enal$ ori s6a dis,us

*ncetarea urm$ririi ,enale a fost ac5itat sau s6a dis,us *ncetarea ,rocesului ,enal>

 #: a executat ,edea,sa a fost graţiat #eneficia$ de amnistie sau a fost condamnat ,rin

5ot$r+re judec$toreasc$ r$mas$ definiti/$ cu sus,endarea condiţionat$ a execut$rii ,ede,sei.

E'pul7area 1i e'trdarea trinilor

?otri/it articolului 1- al 1 din Constituţie cet$ţeanul rom+n nu ,oate fi extr$dat sau

ex,ulat din Rom+nia.

liniatul 3 al aceluia(i articol ,re/ede c$ cet$ţenii str$ini (i a,atriii ,ot fi extr$daţi

numai *n #aa unei con/enţii internaţionale sau *n condiţii de reci,rocitate.

liniatul 4 din articolul 1- sta#ile(te c$ ex,ularea sau extr$darea se 5ot$r$(te de

Nustiţie.

 #xpul&area este actul ,rin care un stat constr+nge ,e un str$in aflat ,e teritoriul s$u s$61

 ,$r$seasc$. "e recurge la aceast$ instituţie atunci c+nd i s6a ridicat dre,tul de (edere str$inului

aflat tem,orar *n Rom+nia ,recum (i *n caul c+nd se ridic$ str$inului domiciliat dre,tul de a

mai r$m+ne *n ţar$ dac$ refu$ s$ ,$r$seasc$ ţara *n termenul sta#ilit. C+nd ,lecarea din ţar$ nu

este ,osi#il$ se /a sta#ili str$inului o#ligaţia de (edere *ntr6o localitate determinat$ ,+n$ ce

 ,lecarea din ţar$ /a fi ,osi#il$.

 #xtrădarea este m$sura luat$ de statul de re(edinţ$ de a ,reda altui stat la cererea

acestuia din urm$ o ,ersoan$ acuat$ sau condamnat$ ,entru o infracţiune comis$ ,e teritoriul

statului solicitant. )a,ta considerat$ infracţiune tre#uie s$ fi fost comis$ ,e teritoriul statului

solicitant sau la #ordul na/ei su# ,a/ilionul s$u. Extr$darea se face *n temeiul (i *n condiţiile

unui tratat internaţional ori ,e #a$ de reci,rocitate (i ,otri/it legislaţiei naţionale.

Rom+nia a ratificat Con/enţia Euro,ean$ de extr$dare *nc5eiat$ la ?aris la 13 martie

1-7 (i a ?rotocoalelor sale adiţionale.

41

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

42/107

e asemenea instituţia extr$d$rii face o#iectul tratatului dintre Rom+nia (i Re,u#lica

Goldo/a ,ri/ind asistenţa juridic$ *n materie ci/il$ (i ,enal$ semnat la C5i(in$u la % iulie 1--%

9art. %4 (i urm.:.

Gandatul euro,ean de arestare ado,tat *n 2002  8nlocuie1te itemul de e'trdare

o#lig+nd fiecare autoritate judiciar$ naţional$ 9autoritate judiciar$ de executare: s$ recunoasc$ipso facto (i *n urma unor controale minime cererea de ,redare a unei ,ersoane formulat$ de

autoritatea judiciar$ a unui alt stat mem#ru 9autoritate judiciar$ emitent$:. eciia6cadru a intrat

*n /igoare la 1 ianuarie 2004 (i a *nlocuit textele existente *n acest domeniu. "tatele mem#re sunt

*ns$ li#ere s$ a,lice (i s$ *nc5eie acorduri #ilaterale sau multilaterale *n m$sura *n care acestea

facilitea$ sau sim,lific$ (i mai mult ,rocedurile de ,redare. ,licarea acordurilor res,ecti/e nu

tre#uie *n niciun ca s$ aduc$ atingere relaţiilor cu celelalte state mem#re care nu sunt ,arte la

acord.

 8+ Condiţia străinului persoană juridică

&. Preci7ri preala)ile.  ?artici,area ,ersoanelor juridice la ra,orturile de comerţ

exterior de coo,erare economic$ (i te5nico 6 (tiinţific$ ridic$ dou$ feluri de ,ro#leme (i *n

ordinea urm$toare; a: ,ri/ind naţionalitatea ,ersoanei juridice> #: ,ri/ind condiţia str$inului

 ,ersoan$ juridic$. eose#irea *ntre ,ersoanele juridice ,ro,rii (i cele str$ine se face cu ajutorul

naţionalit$ţii.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

43/107

?ersoanele juridice str$ine ,ot a/ea o acti/itate ,e teritoriul ţ$rii noastre cu caracter de

continuitate sau s$/+r(i unele acte iolate *nt+m,l$toare sta#ilind *n acest fel ra,orturi juridice

cu firmele rom+ne (i cu cet$ţenii rom+ni.

/. Recunoa1terea peroanei *uridice trine. Calitatea de su#iect de dre,t a str$inului

 ,ersoan$ fiic$ este recunoscut$ *n condiţiile actuale *n toate statele exist+nd deose#iri *ntreacestea *n ce ,ri/e(te /olumul dre,turilor acordate str$inului. *n caul ,ersoanelor juridice se

ridic$ *ns$ ,ro#lema recunoa(terii lor extrateritoriale. ?ersoana juridic$ str$in$ ,oate s$/+r(i acte

numai dac$ este recunoscut$. Condiţiile *n care se face recunoa(terea sunt ,re/$ute de legea

statului recunoa(terii. *n consecinţ$ legea rom+n$ reglementea$ recunoa(terea ,ersoanelor 

 juridice str$ine *n ţara noastr$. ?rin recunoa(tere act declarati/ de dre,turi se constat$ existenţa

 ,ersoanei juridice str$ine (i se admit efectele ei extrateritoriale.

Recunoa(terea are ca o#iect calitatea de ,ersoan$ juridic$ de su#iect de dre,t. *n caul *ncare se admite unei ,ersoane juridice str$ine s$ introduc$ o acţiune *n faţa instanţelor 

 judec$tore(ti rom+ne *nseamn$ c$ se recunoa(te aceasta ca su#iect de dre,t.

Recunoa(terea ,oate a/ea ca o#iect (i modific$rile care inter/in *n ,ri/inţa ,ersoanei

 juridice ,rin care i se restr+nge ori i se l$rge(te ca,acitatea de folosinţ$ a/ut$ mai *nainte. *n acest

sens recunoa(terea ,oate a/ea ca o#iect reorganiarea falimentul lic5idarea sau *ncetarea

existenţei ,ersoanei juridice str$ine. *n ra,orturile de comerţ exterior tre#uie ca ,artenerul rom+n

s$ fie *ncuno(tiinţat des,re m$surile de reorganiare a ,ersoanei juridice str$ine ,entru a6i fi

o,oa#ile. H#ligaţia are caracter reci,roc.

 #: s$ ai#$ calitatea de su#iect de dre,t adic$ s$ fie /or#a de o ,ersoan$ juridic$>

c: ordinea ,u#lic$ *n dre,tul internaţional ,ri/at s$ nu se o,un$ la recunoa(terea

 ,ersoanei juridice *n caul *n care este /or#a de recunoa(terea modific$rilor inter/enite ,ri/ind

 ,ersoana juridic$ iar aceste modific$ri decurg dintr6o 5ot$r+re judec$toreasc$ de exem,lu de

43

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

44/107

declarare *n stare de faliment a unei societ$ţi comerciale ,e acţiuni asemenea recunoa(terea este

su,us$ condiţiilor ,re/$ute ,entru ca 5ot$r+rile judec$tore(ti str$ine s$ ,roduc$ efecte.

rt. 282 CC sti,ulea$ c$ ,ersoanele juridice str$ine cu sco, lucrati/ /ala#il constituite

*n statul a c$rui naţionalitate o au sunt recunoscute de ,lin dre,t *n Rom+nia. ?ersoanele

 juridice str$ine f$r$ sco, lucrati/ ,ot fi recunoscute *n Rom+nia ,e #aa a,ro#$rii ,reala#ile aJu/ernului ,rin 5ot$r+re judec$toreasc$ su# condiţia reci,rocit$ţii dac$ sunt /ala#il constituite

*n statul a c$rui naţionalitate o au iar sco,urile statutare ,e care le urm$resc nu contra/in ordinii

sociale (i economice din Rom+nia.

in inter,retarea acestor texte se consider$ c$ 5ot$r+rile judec$tore(ti *n materie de statul

 ,ersonal ,roduc efecte inde,endent de execuatur 9deci de ,lin dre,t: *n ţara noastr$ *n m$sura *n

care nu com,ort$ acte de urm$rire silit$.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

45/107

ei ulterioare cum ar fi ,rintre altele 'egea nr. 304P2004 ,ri/ind organiarea judiciar$ (i 'egea nr.

317P2004 ,ri/ind Consiliul "u,erior al Gagistraturii: (i 'egea nr. 134P2010 9modificat$ iș

com,letat$ ,rin 'egea nr. 138P2014: ,rin care s6a modificat *ntre altele 6 Codul de ,rocedur$

ci/il$ astfel c$ 5ot$r+rea judec$toreasc$ de recunoa(tere a ,ersoanelor juridice f$r$ sco,

 ,atrimonial este su,us$ recursului nu (i a,elului. *n a,licarea acestor dis,oiţii legale s6a decisc$ o ,ersoan$ juridic$ str$in$ f$r$ sco, lucrati/ dac$ nu a o#ţinut autoriaţia ,re/$ut$ de lege

nu are nici calitatea de a sta *n justiţie. Aot$r+rile judec$tore(ti str$ine care modific$ statutul

 ,ersonal al asociaţiilor (i fundaţiilor str$ine aceste ,ersoane juridice fiind recunoscute *n mod

indi/idual *n ţara noastr$ ,roduc efecte inde,endent de exeOuatur 9de ,lin dre,t: ,e teritoriul

ţ$rii noastre.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

46/107

9legea ţ$rii de origine:. ?e de alt$ ,arte regimul naţional se acord$ ,ersoanelor juridice str$ine

su# condiţia reci,rocit$ţii adic$ numai *n m$sura *n care firmele rom+ne se #ucur$ de acelea(i

dre,turi *n ţ$rile c$rora a,arţin acele ,ersoane juridice. "e admite c$ reci,rocitatea ,oate fi de

fa,t. Regimul naţional ,e #a$ de reci,rocitate se refer$ la ocrotirea juridic$ dre,tul de a se

adresa diferitelor organe de stat scutirea de taxe (i c5eltuieli de judecat$ asistenţ$ juridic$gratuit$ ,recum (i ,entru scutirea de cautio judicatum solvi. in ,rinci,iul naţional reult$ c$

 ,ersoanele juridice str$ine nu se ,ot #ucura *n ţara noastr$ de mai multe dre,turi dec+t au

 ,ersoanele juridice rom+ne de acela(i fel afar$ dac$ un text ar ,re/edea astfel sau dac$ asemenea

soluţie ar reulta din *m,rejur$rile cauei. 'egea rom+n$ ,oate s$ determine ori s$ restr+ng$

ca,acitatea ,ersoanei juridice str$ine de a a/ea #unuri *n ţara noastr$. ?rin derogare de la regimul

naţional se ,oate acorda ,ersoanelor juridice str$ine claua naţiunii celei mai fa/oriate ,otri/it

c$reia se recunosc ,ersoanelor fiice (i ,ersoanelor juridice ale unui stat dre,turi cel ,uţin egalecu acelea acordate ,ersoanelor fiice (i ,ersoanelor juridice ale oric$rui alt stat. ?rin con/enţiile

internaţionale *nc5eiate se determin$ domeniile *n care se sta#ile(te claua naţiunii celei mai

fa/oriate (i de regul$ su# condiţia reci,rocit$ţii. Cele mai multe con/enţii comerciale sau de

coo,erare economic$ (i te5nico 6 (tiinţific$ ,e termen lung *nc5eiate de ţara noastr$ conţin

claua naţiunii celei mai fa/oriate.

6. 9tatutul peroanelor *uridice trine.

?rin statutul ,ersoanei juridice se *nţelege ansam#lul normelor ,otri/it c$rora aceasta ia

na(tere se manifest$ ori *ncetea$ s$ mai existe ,recum (i acelea care *i asigur$ manifestarea ca

su#iect de dre,turi *n ra,orturile juridice interne 9faţ$ de mem#ri: (i externe 9faţ$ de terţi:.

(adar statutul ,ersoanei se refer$ la ca,acitatea de folosinţ$ (i ca,acitatea de exerciţiu a

 ,ersoanei juridice. "tatutul ,ersoanei juridice este su,us legii ei naţionale. ?ersoanele juridice

str$ine recunoscute sunt *ns$ su,use unor condiţii diferite du,$ cum ele /or s$ desf$(oare *n

ţara noastr$ o acti/itate cu caracter ,ermanent sau numai cu caracter *nt+m,l$tor s,oradic.

,licarea regimului naţional nu ,oate *ns$ s$ *nsemne c$ se confer$ ,ersoanei juridice

str$ine ,e teritoriul nostru mai multe dre,turi dec+t li se recunoa(te legea statutului ei ,ersonal

9legea ţ$rii de origine:. ?e de alt$ ,arte regimul naţional se acord$ ,ersoanelor juridice str$ine

su# condiţia reci,rocit$ţii adic$ numai *n m$sura *n care firmele rom+ne se #ucur$ de acelea(i

dre,turi *n ţ$rile c$rora a,arţin acele ,ersoane juridice. "e admite c$ reci,rocitatea ,oate fi de

fa,t.

?otri/it art. 280 noul Cod Ci/il statutul organic al ,ersoanei juridice este c+rmuit de

legea sa naţional$. "tatutul organic al sucursalei *nfiinţate de c$tre ,ersoana juridic$ *ntr6o alt$

ţar$ este su,us legii naţionale a acesteia. "tatutul organic al filialei este su,us legii statului ,e al

4%

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

47/107

c$rui teritoriu (i6a sta#ilit ,ro,riul sediu inde,endent de legea a,lica#il$ ,ersoanei juridice care

a *nfiinţat6o.

'egea statutului organic al ,ersoanei juridice c+rmuie(te *ndeose#i;

a: ca,acitatea acesteia>

 #: modul de do#+ndire (i de ,ierdere a calit$ţii de asociat>c: dre,turile (i o#ligaţiile ce decurg din calitatea de asociat>

d: modul de alegere com,etenţele (i funcţionarea organelor de conducere ale ,ersoanei

 juridice>

e: re,reentarea acesteia ,rin intermediul organelor ,ro,rii>

f: r$s,underea ,ersoanei juridice (i a organelor ei faţ$ de terţi>

g: modificarea actelor constituti/e>

5: diol/area (i lic5idarea ,ersoanei juridice 9art. 281:.@.Activitatea peroanelor *uridice trine 8n ţara noatr

Recunoa(terea ca atare a unei ,ersoane juridice str$ine nu *nseamn$ c$ aceasta ,oate s$

desf$(oare o acti/itate ,e teritoriul statului recunoa(terii. *n consecinţ$ tre#uie f$cut$ distincţie

*ntre recunoa(terea ,ersoanei juridice str$ine (i acti/itatea ,e care aceasta urmea$ s$ o exercite.

?rinci,iul *n materie este acela c$ recunoa(terea este *ndre,t$ţit$ s$ reglementee *n ra,ort de

 ,ro,rile interese exercitarea acti/it$ţii de c$tre ,ersoana juridic$ str$in$ recunoscut$. in acest

 ,unct de /edere exist$ o deose#ire *ntre actele cu caracter *nt+m,l$tor s,oradice (i acti/itatea cu

caracter ,ermanent a ,ersoanei juridice str$ine recunoscute. Ca efect al recunoa(terii ,ersoanele

 juridice str$ine ,ot s$ *nc5eie f$r$ nici o *ncu/iinţare ori autoriaţie din ,artea organelor statului

nostru acte din ,rima categorie adic$ cele cu caracter *nt+m,l$tor iolat. *n acest sens

 ,ersoanele juridice str$ine recunoscute se ,ot adresa instanţelor judec$tore(ti organelor 

 ,rocuraturii notariatului de stat ,recum (i altor autorit$ţi. "oluţia este ex,res ,re/$ut$ *n ce

 ,ri/e(te dre,tul ,ersoanelor juridice de a se adresa Curţii de ar#itraj de ,e l+ng$ Camera de

Comerţ (i Industrie a Rom+niei.

?ersoanele juridice str$ine ,ot s$ *nc5eie de asemenea f$r$ nici o autoriaţie contracte

iolate cu o firm$ rom+n$.

. Fu7iunea peroanelor *uridice de naţionalitţi di+erite.

?otri/it art. 284 din !oul Cod Ci/il aceast$ fuiune se ,oate realia dac$ sunt

*nde,linite cumulati/ condiţiile ,re/$ute de legile naţionale a,lica#ile statutului lor organic.

celea(i dis,oiţii tre#uie res,ectate (i *n caul altor forme de reorganiare.

47

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

48/107

!APITOL"L

FAMILIA 5N DREPT"L INTERNAŢIONAL PRIAT

.&. Re,lementarea raporturilor de +amilie

)amilia ca ,arte com,onent$ a statutului ,ersoanei fiice este o form$ de relaţii sociale

dintre oameni legaţi *ntre ei ,rin c$s$torie (i rudenie.

Ra,orturile de familie reult$ din c$s$torie din rudenia fireasc$ (i din ado,ţie (i ,reint$

as,ecte ,ersonale (i as,ecte ,atrimoniale.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

49/107

eterminarea condiţiilor de fond (i a celor de form$ se face *n ra,ort de im,ortanţa

atri#uirii cerinţelor legale necesare *nc5eierii c$s$toriei care difer$ de la stat la stat ceea ce face

ca *ntr6o ţar$ o cerinţ$ legal$ s$ fie calificat$ dre,t o condiţie de fond iar *n alta o condiţie de

form$ . in acest moti/ ,reint$ interes du,$ ce lege se face calificarea. @nii autori consider$ c$

o calificare du,$ legea forului are dre,t consecinţ$ o /erita#il$ denaturare a dre,tului str$in.otu(i *n ţara noastr$ aceast$ calificare se face du,$ legea forului deci du,$ legea

rom+n$ a(a cum se ,re/ede *n articolul 28% din !oul Cod Ci/il. ot astfel s6a susţinut c$

 ,ro#lema dac$ o anumit$ cerinţ$ legal$ este o condiţie de fond se determin$ du,$ legea

domiciliului fiec$ruia dintre soţi iar dac$ cerinţa legal$ este o condiţie de form$ de,inde de

legea locului *nc5eierii c$s$toriei.

a+ condiţiile de fond ale căsătoriei*

?entru legea a,lica#il$ condiţiilor de fond ale c$s$toriei *n dre,tul com,arat se cunoscmai multe sisteme;

6 "e a,lic$ le!ea naţională a /iitorilor soţi>

6 "e a,lic$ le!ea domiciliului  /iitorilor soţi>

6 "e a,lic$ le!ea naţională pentru cetăţenii proprii  care se c$s$toresc *n str$in$tate (i

legea domiciliului ,entru str$inii care se c$s$toresc *n ţar$.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

50/107

6 "e a,lic$ legea locului *nc5eierii c$s$toriei ,entru cei doi /iitori soţi.

6 "e a,lic$ legea naţional$ a fiec$rui soţ c+nd c$s$toria se *nc5eie *n str$in$tate *ntre un

cet$ţean rom+n (i unul str$in>

6 "e a,lic$ aceea(i soluţie c+nd c$s$toria se *nc5eie *n ţara noastr$ *ntre un cet$ţean

rom+n (i un cet$ţean str$in> *n situaţia *n care legea naţional$ a cet$ţeanului str$in cunoa(te un

im,ediment la c$s$torie care du,$ legea rom+na este incom,ati#il cu li#ertatea de a *nc5eia oc$s$torie acest im,ediment nu se /a a,lica>

6 ac$ c$s$toria se *nc5eie *n str$in$tate *ntre un cet$ţean rom+n (i o ,ersoan$ f$r$ nici o

cet$ţenie *n acest ca cet$ţeanul rom+n este su,us legii rom+ne iar str$inul legii ţ$rii unde *(i are

domiciliul sau re(edinţa>

6 ceia(i soluţie se a,lic$ *n caul *n care c$s$toria se *nc5eie *n ţara noastr$ *ntre un

cet$ţean rom+n (i un cet$ţean a,atrid cu ,reciarea c$ acestuia din urm$ i se a,lic$ legea rom+n$

ca lege a domiciliului sau a re(edinţei>

6 "e a,lic$ legea naţional$ a fiec$ruia din cei doi str$ini care se c$s$toresc *n Rom+nia>

6 "e a,lic$ legea rom+n$ *n caul *nc5eierii c$s$toriei a doi a,atrii *n ţara noastr$ unde

*(i au domiciliul sau re(edinţa.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

51/107

H.@.J. nr. 80P2011: ,re/ede c$ ofiţerul de stare ,oate *nc5eia c$s$toria *ntre cet$ţenii str$ini

dac$ ,e l+ng$ actele ,entru cet$ţenii rom+ni ei ,reint$ do/ei eli#erate de misiunile di,lomatice

din care reult$ *nde,linirea condiţiilor de fond cerute de legea lor naţional$.

ar cet$ţenii str$ini se ,ot c$s$tori *n Rom+nia la oficiile di,lomatice (i consulare ale

ţ$rii lor *n forma ,re/$ut$ de legea lor naţional$ *n /irtutea unei reguli cutumiare din dre,tulinternaţional ,u#lic consacrat$ ,rin art. 7 al Convenţiei de la 1iena din 24 a,rilie 1-%3. )ranţa

a uat de aceast$ autoriaţie (i a dat agenţilor s$i *n str$in$tate ,uterea ofiţerului de stare ci/il$

limit+nd *n ,rinci,iu com,etenţa lor la c$s$toriile *ntre /iitorii soţi francei.

C$s$toria unui cet$ţean rom+n aflat *n str$in$tate ,oate fi *nc5eiat$ *n faţa autorit$ţii

locale de stat com,etente ori *n faţa agentului di,lomatic sau funcţionarului consular fie al

Rom+niei fie al statului celuilalt /iitor soţ 9art. 287 alin. 2:. o,ţiunea exist+nd

numai *ntre re,reentanţii di,lomatici ori consulari ai celor dou$ state c$rora a,arţin f$r$

cet$ţenie /iitorii soţi.

1

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

52/107

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

53/107

ceasta ,ro#lem$ care interesea$ *n *ntregime statutul ,ersonal ,oate fi ,ri/it$ *n sensul

de a ,re/ala una din legile naţionale *n ,reenţ$ mai ales a legii soţului *ntruc+t s6ar ajunge la

un cerc /icios (i contrar tendinţei moderne a egalit$ţii *ntre soţi.

Efectele c$s$toriei se ,ot referi la ra,orturile ,ersonale sau ,atrimoniale dintre soţi ori la

ca,acitatea de exerciţiu a femeii care se c$s$tore(te mai *nainte de *m,linirea /+rstei de 18 ani.rticolul 28- alin. 2 din noul Cod Ci/il ,re/ede c$ relaţiile personale i patrimoniale

dintre soţi sunt supuse legii naţionale comune& iar în cazul în care au cetăţenii diferite& sunt 

 supuse legii domiciliului lor comun.

'egea naţional$ comun$ sau legea domiciliului comun al soţilor continu$ s$ reglementee

efectele c$s$toriei *n care unul dintre ei *(i sc5im#$ du,$ ca cet$ţenia sau domiciliul 9art. 28-

alin. 1:.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

54/107

ar se ,oate susţine ca aceste legi se a,lica f$r$ a se res,ecta ordinea enumer$rii lor

res,ecti/ se a,lica una din ele intrucat textul nu face o enumerare condiţionat$ situaţie in care

legea a,lica#il$ este determinata de instanţa de judecat$ com,etent$.

tunci c+nd soţii nu au cet$ţenie comun$ unul fiind cet$ţean rom+n (i altul a,atrid sau

am#ii sunt a,atrii se a,lic$ legea domiciliului comun iar *n li,s$ este a,lica#il$ una din legilear$tate conform uneia din inter,ret$rile de mai sus.

ac$ soţii nu au a/ut domiciliu comun sunt com,etente instanţele sau alte instituţii

a#ilitate ale celor doua ,$rţi contractante care a,lica legea statului lor.

ar *n unele Con/enţii Internaţionale redactate la Aaga s6a renunţat la criteriul

domiciliului in domeniul familiei. @nii autori consider$ c$ ado,tarea criteriului domiciliului *n

legea rom+n$ de dre,t internaţional ,ri/at este inutil$ *n starea actual$ a reglement$rii. "e

argumentea$ c$ *n noua lege german$ de dre,t internaţional ,ri/at criteriul domiciliului nu maia,are. Ideea de a *nde,$rta legea domiciliului susţine acela(i autor este fericit$ din mai multe

 ,uncte de /edere dintre care este menţionat cel care ţine seama de marea mo#ilitate a

 ,ersoanelor in cadrul Comunit$ţii Euro,ene si cel ,ri/ind dificult$ţile de calificare ,e care le

 ,oate crea domiciliul.

Le,ea aplica)il convenţiei matrimoniale

?otri/it art. 2-0 CC condiţiile de fond cerute ,entru *nc5eierea con/enţiei matrimoniale

sunt cele sta#ilite de legea naţional$ a fiec$ruia dintre /iitorii soţi.

 #: legea statului a c$rui cet$ţenie o are oricare dintre ei la data alegerii>

c: legea statului unde *(i sta#ilesc ,rima re(edinţ$ o#i(nuit$ comun$ du,$ cele#rarea

c$s$toriei.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

55/107

rt. 2-1 al.1 CC face referire la con/enţia de alegere a legii a,lica#ile regimului

matrimonial. Con/enţia de alegere a legii a,lica#ile regimului matrimonial se ,oate *nc5eia fie

*nainte de cele#rarea c$s$toriei fie la momentul *nc5eierii c$s$toriei fie *n tim,ul c$s$toriei.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

56/107

necesitatea

regimului matrimonial >2. statutul im,erati/ de #a$ care im,une regulile fundamentale ale oric$rui

regim matrimonial >

3. con/enţiile matrimoniale >

4. modific$rile aduse regimului matrimonial legal >

. regimul matrimonial al se,araţiei de #unuri >

%. regimul matrimonial al comunit$ţii con/enţionale2.

Noţiunea de re,im matrimonial

&ec5ea doctrin$ rom+n$ a definit regimul matrimonial ca fiind Qun ansam#lu de reguli care

oc+rmuiesc c5estiunile de ordin ,ecuniar ce se nasc din unirea soţilor ,rin c$s$torie3.

octrina rom+n$ ,ost6#elic$ a dat de asemenea c+te/a definiţii regimului matrimonial. H

definiţie foarte scurt$ ,reint$ regimul matrimonial ca fiind Qstatutul care reglementea$

interesele ,atrimoniale ale soţilor *n tim,ul c$s$toriei4. H alt$ definiţie mai cu,rin$toare arat$

c$ Qregimul matrimonial const$ *n ansam#lul regulilor care c+rmuiesc ra,orturile dintre soţi

 ,ri/itoare la #unurile lor ,recum (i ra,orturile *n care ei intr$ cu terţii *n calitatea lor de soţi.

octrina rom+n$ actual$ ofer$ urm$toarele definiţii ,entru regimul matrimonial; regimul

matrimonial desemnea$ totalitatea regulilor care gu/ernea$ ra,orturile dintre soţi ,ri/itoare la

2 Dan Sergiu Oprea, Regimurile patrimoniale, INPPA – entrul !eritorial al Institutului

pentru Preg"tirea #i Per$ec%ionarea Avoca%ilor, &ra#ov, 2'1', p. 2.

( C. Aamangiu I. Rosetti6alanescu (i l. aicoianu +ratat de drept civil român& /ol III Ed. '' ucuresti1--8 ,. 1

) G. Eliescu Curs de drept civil. 6egimul matrimonial& nul I& licenta 1-48 @ni/ersitatea din ucuresti)acultatea de dre,t ,. 3

%

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

57/107

 #unurile lor ,recum (i acelea ce se formea$ *n relaţiile cu terţii > regimul juridic matrimonial

este alc$tuit din totalitatea normelor juridice ce reglementea$ dre,turile (i o#ligaţiile

 ,atrimoniale ale soţilor> Qansam#lul normelor juridice care reglementea$ relaţiile dintre soţi cu

 ,ri/ire la #unurile lor (i cele care se sta#ilesc *ntre soţi (i terţe ,ersoane cu ,ri/ire la #unurile

soţilor> Qun ansam#lu de norme juridice care gu/ernea$ ra,orturile dintre soţi cu ,ri/ire ladre,turile (i o#ligaţiile ,ecuniare ale /ieţii conjugale ,recum (i relaţiile care ,ri/esc gestionarea

acestora.

octrina str$in$ a dat la r+ndul s$u numeroase definiţii regimului matrimonial. efinit *n

 ,uţine cu/inte regimul matrimonial este Qun ansam#lu de reguli a/+nd dre,t sco, gu/ernarea

ra,orturilor ,ecuniare dintre soţi  sau re,reint$ ra,orturile dintre soţi ce decurg din fa,tul

c$s$toriei lor cu ,ri/ire la ,atrimoniul acestora%.

sunt excluse nu numai cele care reglementea$ ra,orturile soţilor cu co,iii lor dar 

c5iar (i unele dintre cele care interesea$ soţii *n relaţiile dintre ei; o#ligaţia alimentar$

li#eralit$ţile dre,turile succesorale7. Intr6ade/ar a(a cum am ,reciat regimul matrimonial nu

cu,rinde o#ligatia de *ntreţinere dintre soţi (i *ntre fo(tii soţi care formeaa o categorie a,arte a

ra,orturilor ,atrimoniale ale soţilor.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

58/107

dac$ ra,orturile cu caracter ,atrimonial dintre soţi nu ar ,utea fi soluţionate ,rin a,licarea

normelor o#i(nuite de dre,t comun care exist$ *n Codul ci/il8.

endinţa actual$ este su,unerea legii teritoriale (i recunoa(terii acesteia calit$ţi di/erse

mai ales ,e #aa ideii de urgenţ$ atunci c+nd m$sura de luat reclam$ o inter/enţie imediata a

 judec$torului care /a a,lica legea france$ de fiecare dat$ c+nd familia str$in$ se afla instalat$ *n)ranţa. octrina france$ consider$ c$ regimul matrimonial constituie un element al dre,tului

 ,atrimonial al familiei. stfel dre,tul ,atrimonial al familiei este format din dre,tul regimului

matrimonial dre,tul succesoral (i dre,tul ,ri/ind li#eralit$ţile.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

59/107

 !ulitatea c$s$toriei inter/ine ca sancţiune *n caul neres,ect$rii unora din cerinţele

 ,re/$ute de lege ,entru *nc5eierea c$s$toriei. "u# acest as,ect art. 288 alin. 1 din !oul Cod

Ci/il ,re/ede c$ legea care reglementează cerinţele legale pentru înc-eierea căsătoriei se

aplică nulităţii căsătoriei i efectelor acestei nulităţi.

Reult$ deci c$ nulitatea c$s$toriei ,entru *nc$lcarea condiţiilor de fond ale *nc5eierii eise dis,une *n #aa legii com,etent$ a c+rmui aceste condiţii.

ot astfel nulitatea c$s$toriei ,entru *nc$lcarea condiţiilor de form$ ale *nc5eierii ei se

a,recia$ ,otri/it legii com,etente a c+rmui aceste condiţii.

ceast$ soluţie se im,une numai atunci c+nd c$s$toria s6a *nc5eiat *n ţara noastr$.

ac$ c$s$toria s6a *nc5eiat *n str$in$tate cu *nc$lcarea condiţiilor de form$ aliniatul 2 al

art. 288 CC sta#ile(te c$ nulitatea acesteia ,oate fi admis$ *n Rom+nia numai dac$ sancţiunea

nulit$ţii este ,re/$ut$ *n legea rom+n$. In caul *n care legea rom+na nu ,re/ede nulitatea ,entru neres,ectarea condiţiilor ,ri/ind forma actului *nc5eiat *n str$in$tate c$s$toria nu /a fi

lo/it$ de nulitate ,ut+ndu6se a,lica alte sancţiuni.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

60/107

france$: *ns$ am#ii au domiciliul *n Ecuador di/orţul lor este c+rmuit de legea domiciliului

care este identica cu legea ,ersonal$ a soţului (i cu legea forului.

?otri/it art. 310 Cod ci/il di/orţul si se,araţia de cor, sunt c+rmuite de legea france$;

6 daca cei doi soţi sunt de naţionalitate france$>

6 daca soţii au unul (i celalalt domiciliul ,e teritoriul france>6 daca nici o lege str$in$ nu se recunoa(te com,etent$ atunci c+nd tri#unalele francee

sunt com,etente ,entru soluţionarea di/orţului sau a se,araţiei de cor,.

 #: legea statului ,e teritoriul c$ruia soţii au a/ut ultima re(edinţa o#i(nuit$ comun$ dac$cel ,uţin unul dintre ei mai locuie(te acolo la data con/enţiei de alegere a legii a,lica#ile>

c: legea statului al c$rui cet$ţean este unul dintre soţi>

d: legea statului ,e teritoriul c$ruia soţii au locuit cel ,uţin 3 ani>

e: legea rom+n$.

?otri/it acestei dis,oiţii di/orţul soţilor cet$ţeni rom+ni aflaţi in str$in$tate este su,us

legii romane.

aca soţii au cet$ţenii diferite din care una este rom+na di/orţul lor este su,us legii

domiciliului comun din ţar$ sau din str$in$tate. In li,sa celor doua ,uncte de leg$tur$ se /a

a,lica legea re(edinţei comune sau legea statului cu care *ntreţin cele mai str+nse leg$turi.

"e consider$ ca legea naţional$ comun$ sau legea domiciliului comun se a,lic$ di/orţului

c5iar dac$ du,$ data inc5eierii acţiunii de di/orţ soţii nu mai au du,$ ca cet$ţenie comun$ sau

domiciliu comun.

rt. 2-8 CC face referire la data con/enţiei de alegere a legii a,lica#ile.

%0

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

61/107

 #: *n li,sa re(edinţei o#i(nuite comune legea statului ,e teritoriul c$ruia soţii au a/ut ultima

re(edinţ$ o#i(nuit$ comun$ dac$ cel ,uţin unul dintre soţi mai are re(edinţa o#i(nuit$ ,e

teritoriul acestui stat la data introducerii cererii de di/orţ>

c: *n li,sa re(edinţei o#i(nuite a unuia din soţi ,e teritoriul statului unde ace(tia au a/ut ultima

re(edinţ$ o#i(nuit$ comun$ legea cet$ţeniei comune a soţilor la data introducerii cererii de

di/orţ>

d: *n li,sa cet$ţeniei comune a soţilor legea ultimei cet$ţenii comune a soţilor dac$ cel ,uţin

unul dintre ei a ,$strat aceast$ cet$ţenie la data introducerii cererii de di/orţ>

e: legea rom+n$ *n toate celelalte cauri.

92: ac$ legea str$in$ astfel determinat$ nu ,ermite di/orţul ori *l admite *n condiţii deose#it de

restricti/e se a,lic$ legea rom+n$ *n caul *n care unul dintre soţi este la data cererii de di/orţ

cet$ţean rom+n sau are re(edinţa o#i(nuit$ *n Rom+nia.

Instanţele rom+ne sunt exclusi/ com,etente s$ judece ,rocesele ,ri/ind ra,orturi de dre,t

internaţional ,ri/at referitoare la desfacerea anularea sau nulitatea c$s$toriei dac$ la data

cererii am#ii soţi domicilia$ *n Rom+nia iar unul dintre ei este cet$ţean rom+n sau str$in f$r$

cet$ţenie.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

62/107

6 ac$ unul dintre soţi are mai multe cet$ţenii atunci soţii ,ot s$ aleag$ dre,tul unuia

dintre aceste state cu condiţia ca (i celalalt sot s$ a,arţin$ acelui stat.

'egea austriac$ din 1-7- su,une di/orţul ,rin art. 18 si 1- legii naţionale comune a

soţilor (i *n li,s$ ultimei legi naţionale comune dac$ unul dintre ei a ,$strat6o.

6 se a,lic$ legea statului unde soţii au re(edinţa o#i(nuit$ dac$ ace(tia nu au legeanation$ comun$.

6 se a,lic$ dre,tul statului unde soţii au a/ut ultima re(edinţ$ o#i(nuit$ comun$ cu

condiţia ca unul dintre ei s6o fi ,$strat>

6 dac$ soţii nu se afla *n i,oteele menţionate di/orţul lor este c+rmuit de legea naţional$

a statului reclamant din momentul di/orţului.

rticolul 27 din ratatul dintre Rom+nia (i Re,u#lica Goldo/a de exem,lu ,re/ede *n

 ,aragraful 1 c$ *n ca de di/orţ dac$ am#ii soţi au cet$ţenia unei ,$rţi contractante (i locuiesc ladata introducerii acţiunii de di/orţ ,e teritoriul celeilalte ,$rţi contractante /a fi a,licat$ legea

 ,$rţii contractante ai c$rei cetaţeni sunt. Com,etenţa a,arţine instanţelor sau altor instituţii

a#ilitate ale am#elor ,$rti contractante .

?aragraful 2 sta#ile(te c$ dac$ la data introducerii acţiunii de di/orţ unul dintre soţi este

cet$ţean al uneia dintre ,$rţile contractante (i locuiesc fie am#ii ,e teritoriul aceleia(i ,$rţi

contractante fie unul ,e teritoriul unei ,$rţi contractante (i altul ,e teritoriul celeilalte ,$rţi

contractante sunt com,etente instanţele am#elor ,$rţi contractante care a,lic$ legea statului lor.

Referitor la acest as,ect legea rom+n$ ,re/ede *n art. 20%1 CC c$ actul *ntocmit *n

str$in$tate ,rin care se constat$ /oinţa unilateral$ a #$r#atului de a desface c$s$toria f$r$ ca

legea str$in$ a,lica#il$ s$ recunoasc$ femeii un dre,t egal nu ,oate fi recunoscut *n Rom+nia cu

exce,ţia situaţiei c+nd sunt *nde,linite cumulati/ urm$toarele condiţii;

a: actul a fost *ntocmit cu res,ectarea tuturor condiţiilor de fond (i de form$ ,re/$ute de

legea str$in$ a,lica#il$>

 #: femeia a acce,tat *n mod li#er (i neec5i/oc aceast$ modalitate de desfacere a

c$s$toriei>

c: nu exist$ niciun alt moti/ de refu al recunoa(terii ,e teritoriul Rom+niei a 5ot$r+rii

 ,rin care s6a *ncu/iinţat desfacerea c$s$toriei *n aceast$ modalitate.

Le,ea aplica)ila eparaţiei de corp

%2

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

63/107

"e,araţia de cor,- este o instituţie ,ro,rie dre,tului france italian (i altor sisteme de

dre,t dar necunoscut de codul nostru de familie.

 !oua reglementare din )ranţa introdus$ ,rin 'egea din 11 iulie 1-7 su,une se,araţia de

cor, ca (i di/orţul legii francee ,otri/it art. 310 Cod ci/il.

e(i se,araţia de cor, (i di/orţul sunt dou$ instituţii gu/ernate de aceea(i regul$ deconflict fa,tul ca ,rima instituţie a fost ,ronunţat$ *n str$in$tate *n /irtutea unei legi distincte de

cea a,lica#il$ celei de a doua o#lig$ a se ţine seama de cele dou$ legislaţii *n ,reenţ$ atunci

c+nd se sesiea$ un tri#unal france ,entru a sc5im#a se,araţia de cor, *n di/orţ

ceasta *nseamn$ c$ se,araţia de cor, este c+rmuita de legea care se a,lic$ efectelor 

c$s$toriei (i di/orţului. s,ectele de dre,t ,rocesual ,ri/ind se,araţia de cor, sunt su,use legii

forului.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

64/107

ceste soluţii se reg$sesc *n reglement$ri mai noi *n con/enţii internaţionale *n juris,rudent$ *n

o,iniile autorilor ,recum (i *n legea noastr$ mai exact 'egea nr. 287P200- ,ri/ind Codul Ci/il

intrat *n /igoare la 1 octom#rie 2011.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

65/107

• legea domiciliului co,ilului necondiţionat sau dac$ este mai fa/ora#il$ intereselor co,ilului

faţ$ de legea sa naţional$>

• legea rom+n$ dac$ co,ilul este cet$ţean rom+n iar *n ca contrar legea care *i este mai

fa/ora#il$.

ac$ *nainte de na(terea co,ilului c$s$toria ,$rinţilor a *ncetat sau a fost desf$cut$ art.2%03 alin. 2 ,re/ede c$ se a,lic$ legea care la data *ncet$rii sau desfacerii *i c+rmuia efectele.

?re/ederile acestui text de lege se a,lic$ de asemenea;

a: t$g$duirii ,aternit$ţii co,ilului n$scut din c$s$torie>

 #: do#+ndirii numelui de c$tre co,il>

c: ra,orturilor dintre ,$rinţi (i co,il inclusi/ o#liaţiei ,$rinţilor de a *ntreţine co,ilul de

a61 educa (i de a6i administra #unurile.

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

66/107

efectelor ei ,recum (i contest$rii recunoa(terii filiaţiei

8/17/2019 Curs Dip DR IV 2015

67/107

2. "oluţionarea cauelor ,re/$ute la ,aragraful 1 a,arţine autorit$ţilor com,etente ale

 ,$rţii contractante al c$rei cet$ţean este co,ilul.

3. ac$ re