Curs nr. I- Probleme globale ale mediului în contextul problematicii lumii

contemporane

Titular curs - Prof.dr. Rotar Ioan

Omul este dator să înveţe mereu a trăi în armonie cu el, dar şi cu natura, să vegheze prin capacităţile şi mijloacele sale la ocrotirea spectacolului vieţii şi al armoniei ce coexistă de atâta timp între celelate vietăţi din preajmă-i, în acest laborator viu al realităţii terestre şi astrale.

“Natura este darul cel mai suprem pe care fiinţa umană l-a primit vreodată.”

Protecţia mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întregul spaţiu al Terrei, prielnic vieţii. Acum, bogăţiile şi resursele de energie au fost afectate în aşa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele.

Identificarea problemelor globale ale mediului inconjurator si inlaturarea factorilor care duc la aparitia acestora sunt chestiuni care stau în puterea noastră.

Problemele de protecţie a mediului sunt deosebit de complexe şi vizează toate sectoarele de activitate: economice, sociale şi politice. Rezolvarea acestor probleme reclamă participarea tuturor celor implicaţi în poluarea factorilor de mediu: agenţi economici, departamente, ministere, dar şi a acelora care sunt interesaţi în ocrotirea mediului: în primul rând populaţia şi reprezentanţii ei aleşi în diverse organisme, organizaţii neguvernamentale, întreaga structură statală

Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. Fără ocrotirea mediului nu se poate asigura dezvoltarea durabilă. PProtecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă la nivelul Uniunii Europenerotecţia mediului condiţionează dezvoltarea durabilă la nivelul Uniunii Europene ..

Probleme globale ale mediului inconjurator

INCALZIREAGLOBALA

DESERTIFICAREA

PLOILEACIDE

DISTRUGEREA STRATULUI DE OZON

EROZIUNEA SOLULUI

PIERDEREA BIODIVERSITATII

DISTRUGEREAPADURILOR

CAUZA APARITIEI

FENOMENULUI

CAUZA APARITIEI

FENOMENULUI

INCALZIREA GLOBALA

DOVEZI ALE INCALZIRII GLOBALE ACTIVITATI UMANE

CARE AU PROVOCAT APARITIA FENOMENULUI

Efectul de seră este un fenomen natural prin care o parte a radiației terestre în infraroșu este reținută de atmosfera terestră. Acest fenomense datorează gazelor cu efect de seră care reflectă înapoi această radiație. Efectul actual al existenței gazelor cu efect de seră este că temperatura medie a Pământului este cu cca. 33 °C mai mare decât ar fi în lipsa lor, adică este de cca. +15 °C în loc să fie de -18 °C. În acest sens, efectul de seră este benefic, el asigurând încălzirea suficientă a Pământuluipentru a permite dezvoltarea plantelor așa cum le cunoaștem noi azi.

INCALZIREA ATMOSFEREI TERESTRE

prin modificarea permeabilității atmosferei la radiațiile solare reflectate de suprafața terestră. Principalele elemente respon-sabile de producerea efectului de seră sunt: - Vaporii de apa – > 36- 70 % - Dioxidul de carbon - > 9 - 26 % - Metanul -> 4 - 9 % - Ozonul -> 3 - 7%  Alte gaze care produc efect de seră, însă cu ponderi mici, sunt protoxidul de azot hidrofluorocarburile, perfluorocarburile și fluorura de sulf

+conc.gazelor cu efect de sera

CAUZA APARITIEI FENOMENULUI

DOVEZI ALE INCALZIRII GLOBALE

• Temperatura medie globala a aerului la suprafata Pamantului a crescut cu 0,3-0,6 grade C (sau cu aproximativ 0,5-1 grade F) de la sfarsitul sec.XIX.

• Patru din cei mai fierbinti ani in perioade de 1860 au fost inregistrati dupa 1990.

• Cresterea nivelului marii cu 10-25 cm

• Micsorarea ghetarilor din munti

• Reducerea invelisului de zapada din emisfera de nord (din 1973 pana in prezent)

• Cresterea temperaturilor Pamantului in stratul de sub suprafata

• Datele obtinute prin analiza inelelor anuale ale copacilor, miezului ghetii superficiale si prin alte metode de determinare indirecta a tendintelor climei, sugereaza ca temperaturile globale la suprafata solului sunt in prezent mai mari decat din oricare etapa a ultimilor 600 de ani.

• Arderea carbunelui, petrolului si gazului natural, deforestarea si diverse practici agricole si industriale

• Utilizarea combustibilului fosil in prezent e pricina adaosului a 80-85% de CO2 in atmosfera.

• Activitatile umane au sporit concentratia metanului in atmosfera cu aproximativ 145% in exces la volumul care ar fi existat in mod normal. Metanul se emite in timpul extragerii carbunelui din mine, a forarii petrolului si din conducte defectate de gaz.

• Oxidul nitros se produce prin diferite practici agricole si industriale. Activitatile umane

au sporit concentratia oxidului nitros in atmosfera cu aproximativ 15% in exces la volumul, care ar fi existat in mod normal.

• Cloroflorocarbuile (CFC) s-au utilizat in frigorifere, instalatii de conditionare a aerului si in solventi. Ele epuizeaza stratul de ozon stratosferic.

• Ozonul din troposfera provine din activitati industriale. El se creeaza in mod natural si, de asemenea, prin reactii in atmosfera cu implicarea gazelor, care provin din activitatile umane, inclusiv oxizii de azot de la automobile si centrale electrice.

Care sunt principalele activitati umane care contribuie la schimbarea climei?

Prin biodiversitate se intelege varietatea formelor de viata dinecosistemele terestre si acvatice si dintre complexele ecologice dincare fac parte.

Transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea intimp a unor stari de degradare a acestuia au condus la eroziunea sisaracirea biodiversitatii, cu efect pe termen lung pentru natura:- distrugerea multor paduri, - reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a genofondului lor,- cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu multrata procesului natural de formare a noi specii.

In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva asupra speciilor,fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinatmodificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

PIERDEREA BIODIVERSITATII

• Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice – modificarile climaterice si pierderea biodiversitatii aflandu-se in stransa legatura.

• In acest sens sunt urgent necesare eforturi coordonate si intense pentru oprirea acestei tendinte

PIERDEREA BIODIVERSITATII

• Abordarea la nivel global este insa subminata de decalajele si inechitatile economice si sociale existente in lume, care impiedica implementarea Conventiei asupra biodiversitatii.

• Conventia pentru conservarea biodiversitatii de la Rio de Janeiro (1992) a promovat o serie de principii bazate pe valenta economica, sociala, ecologica, genetica, stiintifica, culturala, estetica si recreativa a biodiversitatii si a recunoscut dreptul suveran al fiecarei natiuni de a ocroti si conserva speciile existente in propria tara si de a-si stabili reteaua de arii protejate.

PIERDEREA BIODIVERSITATII

Biodiversitatea joaca un rol esential in sustinerea vietii si a mijloacelor de existenta, a dezvoltarii economice si sociale si a bunastarii oamenilor

Pierderea biodiversitatii Pamantului a atins cote alarmante, anunta Achim Steiner, director executiv al UNEP, cel care subliniaza faptul ca nu mai putin de 16.000 de specii folosite in medicina sunt pe cale de disparitie.

„Societatea umana este dependenta de natura inceea ce priveste prevenirea si tratarea bolilor. De-a lungul istoriei, medicina si-a construit fundatiilepe plantele si animalele pe care le-a folosit catratamente. De aceea, trebuie sa luam masuriurgente pentru a salva biodiversitatea”, a declarat acesta in cadrul unei conferinte de presa.

Eroziunea solului datorata actiunii vantului - este mult mai evidenta in biomii de tip stepa, deoarece solurile acestor zone geografice au o textura mai fragila, nisipoasa sau determinata de particule mai fine de origine aluvionara. In cazul unor perioade de seceta indelungate, datorita scaderii umiditatii solului, textura acestuia devine mai fragila, fapt cefavorizeaza indepartarea solului sub forma de praf in perioade cu activitate eoliana crescuta. Astfel, suprafete importante, uneori de ordinul a sute de mii de km2 sunt afectate profund, pana la adancimi de 25cm, fapt ce presupune uneori indepartarea totala a solului si dezvelirea rocii de baza a scoartei terestre.

Eroziunea solului datorata actiunii apei - este un fenomen cu o frecventa destul de ridicata ce se produce intr-o mare diversitate de ecosisteme. Acest tip de eroziune se poate produce in modnatural, ca urmare a modificarii locale a regimului precipitatiilor, dar in mod frecvent, aceasta degradare a solului este

atribuita actiunii conjugate a activitatii umane si a factorilor naturali.

EROZIUNEA SOLULUI

Degradarea solului sau a rocilor, caracterizată prin desprinderea particulelor neconsolidate și îndepărtarea lor prin acțiunea ploii sau a vântului.

Se considera ca una din cauzele de baza care determina eroziunea hidrica a solului, mai ales in zonele cu relief relativ accidentat, este defrisarea padurilor din zonele respective, fapt ce determina anularea efectului de atenuare a actiunii precipitatiilor pe care il asigura ecosistemele forestiere, padurea in general.

Fenomenul de eroziune hidrica nu se manifesta in zonele impadurite sau cele acoperite cu un strat suficient de stabil de vegetatie ierboasa. Explicatia consta in faptul ca vegetatia atenueaza efectul cinetic al precipitatiilor care ajung la nivelul solului si astfel actiunea mecanica a picaturilor de ploaie este mult diminuata.

CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI

• In zonele impadurite, vegetatia moarta aflatain descompunere (frunze etc.) dar si vegetatiaspecifica solului padurilor (ai ales stratul demuschi si alte vegetale specifice) sunt capabilesa absoarba importante cantitati de apa pentru operioada de timp suficient de indelungata, ceeace nu permite formarea rapida a torentelorcaracteristice acestor zone, in cazul precipitatiilorabundente.

• Determinarile au evidentiat acest efect deatenuare prin valori cantitative. Astfel s-a estimatca 1 kg de muschi de padure uscat poate retineaproximativ 5 l apa, iar pe scara larga 1 ha depadure poate "inmagazina" 400 m3 apa de ploaie in chiar in cazul in care volumuLprecipitatiilor este foarte mare, iar ploile suntviolente. Apa retinuta de stratul vegetal reintratreptat in circuitul natural.

CAUZE ALE APARITIEI FENOMENULUI

DESERTIFICAREA

Deşertificarea este un hazard economic complex definit de Convenţia ONU pentru Combaterea Deşertificǎrii drept

“degradarea terenurilor din zonele aride, semiaride şi subumid-uscate

ca rezultat al acţiunii diferiţilor factori, inclusiv ai schimbǎrilor climatice,

precum şi datoritǎ activitǎţilor umane”.

Degradarea solului în zonele uscate este definitǎ ca o reducere sau

diminuare a productivitǎţii biologice sau economice.

Deşertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă. Cauzele apariţiei ei sunt:- supra-recoltarea- practici nepotrivite de irigaţii - despăduririle. Managementul sărăcăcios al pământurilor sunt rezultatul problemelorsocio-economice pe care fermierii le au şi pot fi prevenite. Schimbările climatice pot precipita procesul de deşertificare, însă

activitaţileumane sunt cauza principală cea mai frecventă.- Supracultivarea epuizează solul. - Despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamant.- Suprapăşunarea paşunilor dezgoleşte pământul de iarbă. Conform unui studiu ONU, aproximativ 30% din pământ - inclusiv 70% dinuscat - e afectat de secetă. In fiecare zi, aproape 33 000 de oameni mor de foame.

DESERTIFICAREA

Deşertificarea este un fenomen complex fiind legat de îmbinarea unor

cauze naturale si a unei presiuni antropice accentuate asupra unorecosisteme vulnerabile din ţinuturile aride, semiaride şi subumeduscate.

Dintre factorii naturali se detaşează cauzele climatice , care cuprindreducerea cantităţilor de precipitaţii, modificarea regimului acestora,încalzirea climei si intensificarea vânturilor, acestea din urmă mărindevaporaţia si uscarea plantelor.

DESERTIFICAREA

Consecinţele deşertificǎrii

- diminuarea producţiei de hranǎ, - reducerea productivitǎţii solului şi o scǎdere a capacitǎţii deregenerare a terenului;

- creşterea inundaţiilor în zonele din avalul râurilor, reducereacalitǎţii apei, sedimentarea în râuri şi lacuri şi colmatarea lacurilor deacumulare şi a canalelor navigabile;

- agravarea problemelor de sǎnǎtate datorate furtunilor de nisip şipraf, în special a infecţiilor oculare, a dificultǎţilor respiratorii, a alergiilorşi a stress-ului;

- reducerea mijloacelor de trai, forţând populaţia afectatǎ sǎmigreze.